2005=antihristul -marc dem

91

Upload: robydown

Post on 12-Aug-2015

299 views

Category:

Documents


53 download

DESCRIPTION

2005=Antihristul -Marc Dem

TRANSCRIPT

Page 1: 2005=Antihristul -Marc Dem
Page 2: 2005=Antihristul -Marc Dem
Page 3: 2005=Antihristul -Marc Dem

INTRODUCERE

in primdvara anului 199 I , la Nevers, unde catedrala tocmaifusese impodobitd cu vitralii moderne, s-a iscat o oarecareefervescenf5. Ministerul Culturii numise cinci artigti, cdroranu lise ceruse decdt sd respecte luminozitatea locului. Fiecare a datcurd liber propriei inspiralii, evoludnd mai ales in domeniulsimbolismului. Nici vorbd de acele figurdri religioasecare flceaudin catedralele gi bisericile de altildatiadevdrate clrfi ilustrate decatehisme gi de povegti sfinte, figurate gi colorate.

Dar emofia nu se datora atdt wejului de fasole care ar fisimbolizat, in inima construcfiei gotice, Ierusalimul ceresc, nicipangliciloralbashe de pe geamurile navei, care evocau,poporullui Ddmnezeu in marg" . "

Ceea ce a provocat uimirea unui anumit numdr decredinciogi gi de clerici a fost numdrul 666, care apdrea pe unuldinne vitraliile transeptului roman. Din mullimeade semne, defiguri, de embleme cu o interpretare ipotetici, acest numir eraaproape singurul a odrui semnificafie era clard peintru tofi. Acestnumdr- 666 - este numdrul Fiarei, ,,un numir al omului" spune'Ioan in Apocalipsd, nu un numir al lui Dumnezeu, ci un numtrral Fiarei care, in w€mea de apoi, va iegi din pdmdnt gi se varlzboi cu sfin1ii.

Celor nedumerili li s-a explicat ci tema aleasd pentrutransept era toomai Apocalipsa gi cI666 era foarte indreptiifit sd

Page 4: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIITRTSTUL

se afle acolo. Un director al proiectului a dat toate asigurdrile cdartistul nu desenase cifra 6, ci nigte zerouri.

- Este adevdrat c6, privind de jos in sus, mulli citesc 666,a zis el. in realitate, pot sd vdgarantez cd sunt trei zerouri unulldngd altul. De altfel, de cealaltd parte a motivului central, sepoate citi 144, adicd doisprezece ori doisprezece, o altd cifrd aApocalipsei. Numdrul alegilor, care vor fi marcafi cu peceteaDomnului gi pe care acesta ii va salva este, la Sfdntul Ioan, de144.000. De aici gi zerourile. Explicafia nu satisfaqe pe toatdlumea, un vitraliu fiind fEcut pentru a fi privit de jos, nu de peplatforma unui elevator hidraulic; pe de altd parte, atenfia fuseseatrasl asupra numdrului blestemat de mai multe fapte recente.

Cu ocaziavizitei in Un gaia, Papaloan Paul al Il-lea fusesetransportat cu o magind avdnd numdrul 666. in Statele Unite,telefonul la care se putea suna in orice moment pentru a aflaitinerarul pontifical gi orele ceremoniilor avusese numdrul 666.

In 1988, il regdsim la piramida de la Luvru, care a fostacoperitd de cdtre arhitectul ei chinez cu,,666 panouri de sticl6".Cel pufn a$a se spune in mod oficial , faptul fiind confirmat gi deserviciile care au executat lucrarea, atunci cdnd li s-au adresatintrebdri in aceastd privinfi. Societatea Saint-Gobain a livrat 666de panouri de sticld. Brogura de prezentare menfioneazd acestnumir de doul ori pe o pagind gi, un alt numlr (6I2),la o altdpagind. Numdrul 666 poate fi gdsit 9i in publicaliile depopularizare, de exemplu: Reader's Digest: ,,Ultima creafiearhitecturali d6 la Luvru, acea construc,tie geometricd insuflefitlde 666 de romburi de sticld, este de o puritate absoluti ln privintaproportiilor'

Apoi au inceput discufiile asupra numdrului. Fiecare giseaaltceva. Aceste variaf,i ni s-au pdrut de neinteles. Era vorba despreo figurd geometric[ simpl6, nu despre o minune a lumii antice,precum farul din Alexandria sau Colosul din Rhodos. Exista,

MARC DEM 7

putea sd fie vdzutdla fagalocului. Numdrareapanourilorde sticldale unui monument in jurul cdruia se circulS liber nu este cevaimposibil derealizat,in ciuda cdtorva dificultiiti findnd de unghiulde observafie gi de reflectarea soarelui pe sticll, atunci cdnd ceruleste senin.

Rezultatul numdrdrii noastre poate fi obfinut de oricinemerge lafa[a locului. Pentru a numdra panourile, se pornegte dela o latur[gi se merge spre unghiul inferior opus. in felul acesta,se constatd foarte ugor cd primul gir e format din 18 panouri,urmdtorul dinl7, apoi 16 gi aga mai departe pdnd la l. Se adundgi scobgin 171 de panouri. inmullind cu trei fefe, se obfine untotal de 513 panouri.

A patra fald cuprinde intrarea. Prin urmare, lipsegte unnumer de panouri f4n de celelalte trei fe1e, ceea ce complicd pulinnumdrarea. Dar nu trebuie procedat prin scddere, ci pur gi simpluprin numdrarea panourilor care rdmdn, gdsindu-se astfel 160.

Facem adunarea: 5 13 + 160 : 673.Aga stau lucrurile.Nu trebuie sd cdutdm Fiara acolo unde nu existd.'Dar

chiar suntem siguri cd ea nu existii? Acest 666 provineneapdrat de undeva gi, in orice caz, se numird printre credinlelece nu mai pot fr dezrdddcinate. Administrafia muzeului a avutmulti bdtaie de cap; la inceput, cu femeile de serviciu, care nu sesimfeau deloc bine sub construcfia de sticld, convinse cI numdrulmalefic va determina implozia piramidei.

Iatd ce spune Setzepfandt, care este foarte inclinati spresemnificafiile secrete: ,,incd de la conceperea ei, a fost anunfatiutilizarea unui numdr simbolic de 666 de panouri de sticld...Indicarea permanentl a unor cifre false este destinatdavertizdiiinifiafilor: piramida este destinatl unei (entitdti), pe careApocalipsa Sfbntului Ioan o numegte <Fiaru gi conline numereascunse, care pot fi descoperite prin cunoagterea aritmologiei."

Page 5: 2005=Antihristul -Marc Dem

8 ANTIIIRTSTALI t ! t t r t !

O mici diferenfd, poate voluntard, intr-adevdr, pe care ovom regisi in mod ciudat, dupd cum vom vedea, in aliniamentulPiramidei gi a Arcului de la D6fense, fafi de axa tradifionald caremerge,de la Arcul de Triumf din Piafa Carrousel la Arcul deTriumf din Piafa Etoile, trecdnd prin Obeliscul din piafaConcorde. Piramida gi Arcul Fraternitlfii sunt ambele decalatecu aproximativ qapte grade.

Oare, in cazul Luvnrlui, n-am asistat la nagterea unui,Jnif'?Acesta, cagi cuvintele istorice care nu au fostpronunfate niciodati,nu pretind sE exprime realitatea superficiald a evenimentelor; aremisiunea de ale ffaduceint-o formdugordepdstrat gi de transmisgenerafiilor urmdtoare.

Dacd, intr-o zi, piramida de la Luvnr va face implozie,nimeni nu va mai putea numlra panourile de sticld, iar numirullor va r[mAne definitiv, pentru posteri tate, cadind numerul Fiarei.

Dar vom avea destule ocazii, in cuprinsul acestei cdr,ti, sddenun!6m pdtrunderea nedoritd a acestui numdr in societateanoastrl actuald qi ameninfdrile pe care le reprezintii pentru viitorulnostru.

NUMARUL CAREiNrnrco$EAZA

Numdrul 666 este un,,numdr-semn". Nu-l putem consideraunul oarecare. Sigur, igi pdstreazd marea lui valoare aritmetic6anonimd, ca orice alt numdr, considerdnd cd trebuia sd existeunul intre 665 gi 667. Se poate intdmpla ca cineva s6-l aleagi inmod gratuit,fard sd se gdndeascd la ceva anume, doarpentru c5,intr-un fel, e amuzant.

Dar dacd il numegte num5rul Fiarei, atunci cdnd il vedemfdcAndu-gi apailia, suntem nevoili sd ne punem anumite inheblri,sS,,cdutdm Fiara".

' Oare ar trebui cdutatd qi in mdrcile comerciale?Sd citdm cAteva mdrci din lume:

Italiap marcd de pantofi 666,pe eticheta cdreia apare un cap de

miel cu doud coarne (inspiratd direct din Apocalipsd: ,,Apoi amvdztt iegind din pdmdnt o altd Fiard, care avea doui coarneasemdndtoare cu cele ale unui miel..."). Or, se fac pantofi din totfelul de piei, dar foarte rar din piele de miel.

Page 6: 2005=Antihristul -Marc Dem

10 ANTIITRISTUL

ChinaO marcd de cdmdgi fabricate de Kerman Scoot Ltd, dintr-o

combinalie de fibre de4}o/opoliester gi60%bumbac, gi care aredenumirea comercidld: 666.

Statele UniteComputerele LSI (Lear Siegler, Inc.) care au drept marcd

comercial[numirul666.

FranlaO limonadd superioardcuzahdr pur, imbuteliatd de citre

Tresch-Alsacaves S.A. la Illzach, care are drept marci comercialdnum6ru1666.

Telefoanele erotice au un numdr care se termind cu 666.

JaponiaMotociclet a 666, fabricatd de firma Suzuki.Afigulpublicitarreprezinti o placd de inmatriculare pe care

se afl[ acest numir gi motocicleta alungatd dintr-o vtlvltaie deun trident, iar in planul din spate, o umbrd cu gheare ce pare c[emanl fldc[ri.

Aluzialaputerile infernale este cdt se poate de clar6.

Num6ru1 666 este foarte des asociat cu muzica rock, carenu-gi ascunde inspirafia satanicS. Onde Rock, post de radio liber,care emite la Caen gi in ?mprejwimi, a anuntat in 1992, schimbareanumelui.

,,S-a ajuns la o schimbare de frecvenfd. Dar 99 FM pe 95,2nu spunea mare lucru!" $i astfel, 99 FM a devenit Radio 666.intrebat despre motivele acestei alegeri, directorul de programarea rdspuns:

,,Nu se poate spune..., vine tot de acolo de unde vine gititlul albumului formafiei Aphrodite's Child. in fond, e o povestede numerologie."

MARC DEM

La incepuful anilor optzeci, oamenii au examinat cu mareatenfie eticheta comercialE.a unui mare furnizor american deproduse de{ntrefinere. Aceasta, de forma circulard, reprezentacapul vdnfi din profil al unui personaj cdruiapdrul gi barba i serotunjeau in volute spre partea superioari gi partea inferioard adesenului. Fondul era format dintr-un cer negru cu 13 stele,6 mari gi 7 mici. Trei fire din barbd se terminau cu mici semne,care semdnau foarte mult cu un $ase inversat, foarte ugor derecunoscut dacd manewai desenul, astfel incdt sd-l pofi vedeaprin fransparen{d.

Multe grupuri de consumatori au cerut boicotareaproduselor firmei, marcate cu semnul Fiarei, iar acest boicot aavut un impact decisiv asupra cifrei de afaceri, astfel incdt in1985, patronii au hotlrdt si suprime marca respectivl de pearticolele destinate vOnzdrii. Le-au hebuit insi cdqivaani ca s6-gischimbe gi hdrtia pentru coresponden{a comercialE gi aceasta abiadupd ce au pus la dispozilia publicului un numdr de telefon gratuit.pentru a se convinge cd scdderea afacerilor era, intr-adevdr,urmarea,,impliclrii" diavolului.

Trdsdturile personajului satanic au devenit mai pagnice, cifra666 a fost gtearsd, la fel ca gi alte detalii care s-ar fi putut preta lainterpretiri nepotrivite.

Cu toate acestea, in 1993, directorul general al acesteisociet[fi multinafionale a declarat urmdtoarele la un post deteleviziune american:

,,Am fEcut un pact cu Satana gi i-am dat sufletul. Astfel seexplic[ prosperitatea firmei mele." $i a ad[ugat cd o parte dintreprofiturile firmei erau dirijate spre Biserica Satanei, din StateleUnite gi din alte fdri europene.

Numdrul 666 stdrnegte foarte frecvent repufsie. Un preotfilipinez a fost condamnat la plata unei amenzi in 1993, pentrucdarefuzato placd de inmatriculare purtAnd acest numdr, atribuit

t l

Page 7: 2005=Antihristul -Marc Dem

t2 ANTIIIRISTUL

de serviciul competent. Un preot din Germania se plAngea re-cent serviciului de telecomunicafii cd i-a fost alocat un numlr defax care confinea numdrul Fiarei. Numdrul i-a fost schimbat cuun altuI, in care intre doi de 6 fusese inserat numdrul58 (adicd66 586). in acest nou numdr, preotul a recunoscut anul aparigieiFecioarei la Lourdes (1858).

Profesorul Lejeune spunea: ,,in latind, 666 se pronuntisex,sex) sex, iar aceasta pare s[ ilustreze perversitatea vremurilornoastre." De zece ani, locuitorii din statul Utah au format oasociafie, care primegte tot timpul noi membri, penffu schimbareanumdrului unui tronson al autostdzii care merge din Gallup (NewMexico) la Monticello (Utah). Aceast[ I-666 este, pentru tofilocuitorii statelor limitrofe, ,,autostrada Satanei". ingusti gi plindde curbe pe o distan{d de trei sute de kilometn, autostrada treceprintr-un peisaj nu prea atrdgdtor..Dar ceea ce o face sd fiefrecventatd cu teamd in timpul zilei gi aproape deloc noaptea,este numIrul inexplicabil de accidente de magini gi mullimeaasasinatelor care au loc pe acest drum. Un coiot a dezgtopatcadavnrl unui bijutier din Arizonardpit cu multe luni inurmd, uncamionagiu nebun a mitraliat trecitorii gi nu a putut fi niciodatiprins, motelele situate de-a lungul drumului sunt practic goale,iar pe marginile airtostdzii au fost descoperite urmele unor rifualurisatanice gi ale unor liturghii negre. Toate aceste intdmpl[ri suntatdt de notorii, incdt cineastul Oliver Stone a ales autostradablestem'atd pentru a turna filmul Nqtural Born Killer (Ndscufiasasini). Enigma suscitatd de sfhntul Ioan a preocupat de foartedeweme spiritele. Apostolul aduce in scendbalaurul (sau garpele),care este in mod incontestabil Satana, iar balaurul dE nagtere Fiareisau mai curdnd o provoacd. Fiara reprezintd lumea oamenilor

.despdrfili de Dumnezeu, fErd aspiragii supranaturale, este omulcare refuzd suveranitatea divind gi Mintuirea. De aceea,,numdrul

MARC DEM

Fiarei este un numdr al omului". Mai exact, este numdrul omuluicare il refuzd"pe Dumnezeu gi il preferl pe Satana.

ta marea sdrbltoare satanici ce a avut loc timp de zecezilelaZirich,in februarie I994,a oficiat Abraxas Belzebut, u'nsatanist renumit, care nu accept[ sI stea la marile hoteluri decdtin camera cu numdrul 666.

Fiara este Antihristul.De aceea, din primele secole, s-a c[utat identificarea

acestuia, apeldndu-se la valoarea literald a cifrelor. Fiec[rei litereii corespunde o cifrd, in funcfie de pozilia pe care o ocupd inalfabet. (A: 1, B:2 etc.). Lucrul acesta este gi mai evident inlimbiprecum ebraica gi greaca, in care aceleagi semne servescatit cacifre cdt gi ca litere (in grecegte, I se spune eis, darse scriealpha,2 se spune duo, dar se scrie beta etc., cu trei variante:vechile litere digamma, coppa gi sampi fiind pdstrate ca semneale numerotdrii).

Pentru unii preofi din vechime, Fiara nu era un om, ci unimperiu care igi exercita autoritatea asupra intregului pimfintlocuit. Acest fapt era valabil pentru romanii de la inceputul ereinoastni, deoarece domina.tia lor se intindea asupra celei mai maripdr{i din lumea cunoscutd, gi care se dovedeau dugmaniiinverguna{i ai lui Hristos gi ai adeplilor sIi.

Sfhntul Irineu (secolul al Il-lea d.Hr.) a crenttcd a gdsitnunldrul Fiarei in cuvdntul grecesc Lateinos (lat in):L : 30 ; A : 1 ; T :300 ; E : 5 ; I : l 0 ; N : 50 ; O =70 ;S : 200 .

Total:666.Mireaux, hr Regina Berenice (1951), agraveazd cantl

imperiului roman, propundnd o decriptare care aduce in discufie,numele primilor zece impdrafi romani, dupd inifialele numelorlorin limba greaci. Astfel, se ajunge la:

13

Page 8: 2005=Antihristul -Marc Dem

Kaisar (Cezar) | Kappa:20Sebastos (Augustus) | Sigma :200Tiberios (Tiberiu) | Tau: 300Gaios (Gains) | Gamma:3Klaudios (Claudiu) | Kappa:20Neron (Nero) | Nu:50Galbas (Galba), Othon, Vitellius I Gamma:3Ouespasipnos (Vespasian), I Omicron: 70

TOTAL:666

t4 ANTITIRISTUL

Ne mird faptul cd Othon gi Vitellius nu sunt luafi in seam[dar, dupdpdrerea luiApollonius dinTyana, numai Galbaa domnitcu adevdrat, chiar dacd, ce e drept, numai pentru foarte scurttimp. ,,Nici unul dintre ei", spune el, ,,nu a pus mOna cu adevdratpe imperiu." Pentru el, cele trei domnii, luate impreund, nuformeazd dec6t un fel de interval (cu pufin mai mare de un an)intre domniile lui Nero gi Vespasian. E sufrcient sd-i citim peTacit, pe Suetoniu sau pe Flavius Josephus (Rdzboaiele evreilor),pentru a-i da dreptate.

Aceastd identificare a statului pdgtn gi persecutor estejustificatd pe deplin, cu atdt mai mult cu cdt sfhntul Ioan vorbegtedespre el in mai multe rdnduri gi face aluzii cifrate la duratapersecufiei: ,,Curtea de afard a Templului a fost datdNeamurilor,care vor cdlca in picioare sfhnta cetate patruzeci gi doul de luni."(l I :2) ,,I s-a dat [Fiarei] o gurd care rostea vorbe mari gi hule, i s-adat putere sd lucreze patruzeci gi doud de luni." (12:5) Sau: ,,untimp, nigte timpuri gi jumdtate dintr-un timp", formula preluatdde Daniel, care voia sd spundprin astatrei ani gi jumdtate, care aqi fost, cu aproxima{ie, durata perseculiilor cdci, degi s-au incheiatin anul 313 prin Edictul impdratului Constantin, ele aveau sdcunoascd un nou reviriment mai tdrziu, sub domnia lui IulianApostatul.

l 5MARC DEM

Dar aceastanu exclude alte atribuiri de numere. mult maipefsonale.

?drintele Bonsirven amintegte de vogape care a cunoscut-o,in literatura eweiascd, guematria, ceea ce inseamni un ,Brocedeucare const[ in inlocuirea unui nume cu suma valorii numerice aliterelor sale. intreaga Antichitate se servea de acest mijloc detranscriere numericl a unui cuvdnt, mai ales a unui numepropriu." Astfel, avem o alti interpretare a afirmafiei lui Ioan(,,clci este un numlr al omului"), care ar insemna un nume purtatde un om.

Aceste trei cifre i-au fost aplicate lui Mahomed, (Maometisin grecegte), ale cdrui litere insumate totalizeazd 666. Acelagiprocedeu a fost aplicat unor nume latinegti, pomind de la literefo los i te ca c i f re : I : 1 ; V: 5 ; X: 10: L : 50; C : 100; D: 500;M: 1000 (detaliu surprinzdtor, dacd adundm aceste cifre romane,oblinem 1665). La fel s-a procedat gi in ebraicd.

In sfrrgit, existdun tabel numerologic in francezd,conceputastfel:

A : 6 ; B : l 2 ' ; C : 18 ; p : 24 ;E : 30 ; F : 36 ; G :42 ;H - : 48; I : 54;J = 60; K: 66; L- 72;M : 78; N : 84; O : 90;P : 96; Q: 102; R: 108; S : 114; T :120;U : 126;Y : 132:W = 138 ; -X : 144 ;Y : 150 ; Z :156 .

Trebuie sd recunoaEtem cd se oblin rezultate impresionante.' Astfel,computer(l8+90+78+96+126+120+30+ 108) .totalizeazd,666. Vom vedea ce loc ocup6 computerul in conchziilela care ne va duce in mod inevitabil studiul asupra numdruluiFiarei. Acelagi reniltatse obline gi in cazul termenilor englezegtiDevil & Dragon (diavol gi dragon), Devil & Sheol (diavot 9i iad)sau... Mark of Beast (semnul Fiarei).

Un curios, Denis Geoffroy, gdsind aceste concordan{e inScrisoarea de informafli lota Unum, a fEcut qn mic programinformatic, pentru a gdsi gi altele.

Page 9: 2005=Antihristul -Marc Dem

r6 ANTIIIRISTUL

,,latt',scrie el,,,rezultatele: Deutschlan d' : 666;Diluvium(potop) : 666 gi New York = 666. Acest oraq seam6nl foartemult cu descrierea Babilonului din Apocalipsa dupd Ioan. LasfErgit, am incercat la intdmplare c6tevanume care mi-au trecutprin minte gi am ftcut aceasti descoperire ciudati: Lustiger* :666.

Am considerat cd era mai bine sd md opresc aici..."intr-adevdr, e periculos sd pornegti pe o astfel de cale. ,,Pe

marginea acestui numdr s-au'frcut multe calcule fanteziste", neavertizeazd, cu in{elepciune, Crampon.

Cu toate acestea, 'asupra

multora planeazd o maresuspiciune. Astfel, se aminteqte de incendiul care adistrus Londrain septembrie 1666, prefrcdndin cenugd 13.200 de case 9i 87 debiserici, printre care gi catedrala Sfhntul Pavel, dupd cumplitaciumd care, cu un an in urmd, fEcuse 72.000 de mo4i (o treimedinpopulalie).

Tot in 1666, un evreu din Smirna, pe numeZebi, s-aproclamat Mesia. Impresia asupra poporului israelit afost atdt de mare, incAt mullimile de oameni l-au urmat gi l-auaclamat. Se spunea cd era dotat cu putefi miraculoase gi seauroproclama ,,Regele regilor de pe Pdmdnt". Sultanul, ca s5pun[ capdt agitafiei populare, a dat ordin sd fie pus_la incercareprin otrav6. Noul Mesia nu" a wut sd-gi riqte viafa, a$a cd a preferatsd retracteze toate afirmafiile gi a trecut la mahomedanism.

Raoul Auclair, in Profeyia papilo4 a calculat c5 pactulgennano-sovietic a durat 666 de zile, intre 23 august 1939 gi20 iunie 194 I . El a mai stabilit 9i faptul qd intre debutul faimoaseiprofelii a lui Maleahi, adicd I 143, anul suirii pe tronul pontificalal primului Papd, Celestin al IIJea gi cucerirea statelorpontificalede cdtreNapoleon-inurma cdreia Pius al IX-lea s-a consideratprizonier (1809) - au trecut 666 de ani.

* Jean-Marie Lustiger, prelat francez, nEscut din pirinf de origine polonezi gi

israelitd, numit arhiepiscop al Parisului in l98l gi cardinal in 1983 (n.trad.).

Shabbethai

MARC DEM

Puterea terestrS voia sd pund cap6t puterii spirituale

(impSratul s-a gdndit la un moment dat s6 transfere sediul Bisericii

catolice laParis), balaurul ddduse pitere Fiarei. Imperiul francez,

care se voia reincarnarea imperiului roman, relua p-roirectul

monstruos al Fiarei.in anul 666, Islamul incepe distrugerea comunitalilor

cregtine din Africa. Coranul este format din 6666 de versete!

t7

Page 10: 2005=Antihristul -Marc Dem

2TURI\URILE BABEL

Nu avem intenfia sd mergem foarte departe pe calea acestuiexerciliu pasionant care e numerologia, ne vom limita la ceea cee de ajuns pentru subiectul nostru.

preced,incepAndcu l.Exemplu: numIrul triunghiularal lui 3 este I +2+3:6:

numdrul triunghiular al lui 4 este I + 2 + 3+ 4 : 10.Dac[facem acelagi lucru gi cu 36, oblinem 666.Ca sd evitim un calcul plictisitor, putem folosi formula:T (num5rul triunghiular): n(n + l):2.Exemplu: 36 x (36 + l) : 2: 666.

Pentru cele patru fefe, se obline 324 x 4: 1.296 triun_ghiuri.

19MARC DEM

Or,l296esfe pdtratul lui 36 (36 x 36 : l'296)'

N"-.."i"gii au frcut o constatare impresionantl: l'.296

esteexactnumdruldeanicdtaduratmonarhiafrancezd'delabotezul lui Clovis, in496,pdnd la instaurarea Republicii' in 1792

(1192 - 496: 1296).Iatd la ce constatdri ajunge Setzepf4ndt

,,Pentru inilialii care au Aorit qi au provocat Revolu{ia' I 792

este un an cheie... Astfel, Revolulia cate' ca sd zicem a$a' a

triumfat din 1789, aqteaptd linigtitd arn;J 1792 pentru a aboli

;;tht". in 1789 oam."ii t'u" copli pentru Republicd' nu insd

giTimpurile!Piramida de Ia Luvru este, aqadar' ca 9i cea de la Gizeh' un

cenotaf - cenotaful monarhiei creqtine' Piramida'. datoritd

numdrului|2g6,indic6duratamonarhieifranceze.Ajunsdlaeapdtulcicluluisdu,eatrebuie_conformdoctrineiiniliafilor_sdlase locul RePublicii."

Amplasarea este evident intenfionatE' Poate sd ne placd

foarte muit piramidele, dar nimic nu ne obligd sd ridicdm una

chiar in inima palatuluiregilor Franfei' Muzeul Luvru putea s[

ilo1ufil. Uin, cu o iitrare altfel conceputd' Din punct de

vedere artistic, o piramidl din sticld este chiar ultima formd

arhitecttrald care 1i-a16ece prin minte, atAt de mare este contastul

cu spaliul inconjurdtor 9i cu toatd tradiliafrancezd'

Nicidatanuesteanonim6.LucrdrilelaMareleLuvrus-audesfrguratdin1988pdn[in|ggz,BicentenarulRevolufieiqiinacelaii timp sfhrqitot .i; punctul final al unui iroces aflat in

desfrgurarededouSsuteaeanigicareacumtrebuiesdsedeschiddspre o era nou6, o ordine noud'

Cenotaful Monarhiei este 9i cel al Republicii' destinat sd

fac6loc unei conduceri mondiale. RevolufiafrancezL, pe care

unii o credeau incheiatl odati cu venirea la putere a lui Napoleon'

Page 11: 2005=Antihristul -Marc Dem

20 ANTIIIRIST'UL

nu s-a sfdrgit in realitate decdt o datd cu Frangois Mitterand, acirui silinld de a supraincdrca solul francez cu simboluri n-arputea h atribuitd unui capriciu.

O parte dintre aceste simboluri este instalati dinainreaRevoluliei. S-a scris mult despre aliniamentele pariziene, dintrecare cel mai important duce din Piafa Nafiunii in piafa Etoile,trecdnd prin Bastilia, Luvru, Piala Concorde, iar acum seprelungegte pdnd la Arcul de Triumf din piafa D6fense. Daraceastd axd era in parte trasatd inc6 din vremea lui Ludovic alXIV-lea, care chiar voia sd continue aleea de la Tuileries pdnd lacastelul regal de la Saint-Germain en Laye. pe harta lui Nicolasde Fer, datatd l717, apare cu linie intreruptl piala circulard de peChamps-Elysees, Piala Etoile gi ,,Marea alee Tuileries,. care sesffirgegte nu departe de Pont de Neuilly, paralel cu vechiul drumcare trece Sena gi, in piala circulard Chantecoq, se bifurcd spreSaint-Germain.

Pe aceeagi hartd se afld ,,Observatorul pe unde treceMeridianul", ceea ce determind o a doua axd, care o intretaie peprima qi care se desfdgoard din sud, de la parcul Montsouris,p6nd la punctul nordic situat lingd Moulain de la Galette qimateializatd, din l736,printr-o piramidd din piatrd.

Dac[ trasdm pe harta Parisului linia care unegte ccle doudpuncte, constatdm cd intretaie axa piafa Nafilrnii - piafa D6fense...exact in locul in care se afld piramida de la Luvru.

Nu este deloc extraordinar cd meridianul parisului trecechiar prin mijlocul Parisului. observatorul din paris a fost construitde Ludovic al XIV-lea in 1667. Nu este nici un mister aici.Noutatea este cd cineva s-a gAndit sd implanteze o piramidd inaceastd intersecfie. De ce o piramidd?

Dar se poate observa o a treia axd, mai interesantd. Estecea care leagd in linie dreaptd Arcul de Triumf din pia{a D6fense.

2 lMARC DEM

PalatuI Chaillot, Turnul Eiffel, Turnul Maine-Montparnasse $l'''

Observatorul din Paris'cele trei u*, ro*.u26 un ffiunghi scalen, una dintre laturi

prelungindu-r. parra-in Piala Naliunii' Se poate merge 9i rnai

departe. :--_r--i ^: r^^^^-, -- - E Setzepfandt ffaseazd drepte pe planul Parisului 9i descoperd

o stea cu cinci Urut., in,ut" utde talismanul in cinci colquri al

aJeplilor hermetismului, stea, in fond' foarte neregulatd'

Felician, in Trandafirul de laNotre-Dame' construieqte un

triunghi isoscel perfect, cele trei colguri corespunzind Arcului

de Triumf din PialaD6fense, piramida de la Luvru qi"' $coala

veterinard Maisons-Alfort'Fdtd aadopta aceste sisteme diferite' care ni se pare ci

forleazd' pufin geografia partzianl' nu le negdm o anumit[

fecunditate. Aliniamentul Princin mod cAt se Poate de evident I

unei noi ordini, de Pe vremea R

ani. Piramidaeste o luareinPose

g;o*rtti.. de inspiralie masonicd - a palatului regilor'

Piala Ludoui. uf XV-lea a devenit Piala Concorde' dupd

ceafostPia laRevolu l ie ig iserv ise lasacr i f ic iu l r i tua ldelaii iuorruri. l1g3*. Fiul lui Philippe-Egalit6 a dat ordin sl se

,iai"" acolo obeliscul, alt simbol masonic' Stalia de metrou care

deserveqte pia{a este acum decoratd cu litere din ceramicd' ce

reoroduc textul p..fututlel drepturilor omului' Argul de Triumf

;ft"ilHii;;;; ;;;rt oit "pr.

gloria impdratului, moqtenitorul

Revolufiei.--- - ri. cealaltd parte,piala Bastiliei a inlocuit fosta fort6rea{6

devenitd inchirot'. ," tttt geniu inaripat' care poarti lumina lumii

iitit"Uofi, eazdllbertattu' A*u a deviat spre nord cu un-sPr.:zece

grade qi din ,rou ttt opt grade, ca sd ajungd in Piafa Nafiunii'

il'f*l-].-lTl ohi-) zi in *." u fort gt itotlnat Ludovic al XVIJea (n'trad')'

Page 12: 2005=Antihristul -Marc Dem

22 ANTIITRISTUL

inainte Piafa Tronului, devenit dpialaTronurui Rdstumat, inaintede a lua, in 1880, numele uneia dintre marile teme revolufionare.Piafa iqi prirnise numele dupd ce ,,in 1660 trecuse pe-acolo regeleLudovic al IV-lea, care se intorcea de la Saint-Jean-de-Luzimpreund cu t0ndra lui sofie, Marie-Th6rese d'Espagne... ,,in loculacela", scrie Noelle Destremau, fusese ridicat ,,un baldachin inaltpe sub care au trecut regele g-i regina...

in secolul al XV[I-lea, I-eOou* a ridicat in acel loc doud.

Toate aceste locuri sunt marcate cu sdngele victimelornoiiordini.

In acest timp, Robespierre, atotputernic in iunie l7g4,hotdrdgtesd se celebreze Sdrbdtoarea riinlei Supreme. La g iunie 1794.(20 Prairial, Anul II) va avea loc o mare solemnitate, cu oprocesiune de la cimpul lui Marte la Tuileries .inziuaaceea demare sdrbdtoare, ghilotina nu putea sd rdmdnI in drumulcortegiului!

Ghilotina a fost demontati gi mai mulf; muncitori aurdntit

23MARC DEM

magind este din nou demontat5' De data asta e transportatd in

Piala Tronului Rdsturnat." (N' Desffemau)Locurile indicate - Piala Caruselului, Piafa Conco{e' P-iae

Bastiliei, Piap Naliunii - respect[ aliniamentul nr' l ' Dar dacd

ixa ff. I este marea alee regai6,,republibanizatt"cea de a treia'

cea a turnurilor, a fosifE.uti in inttgime dupd Revolu{ie' Pal1ul

irorud.ro, cdruiaii va succeda Palatul Chaillgt' :tjt-p111rTerig[;elafostconstuitpentnrExpozi{iaUniversalldinl8T8.lnacestlocinalts-aualiniatceleneiTurnuri:TurnulEiffel(construitinf ggg pttt* prima aniversare a Revolufiei)' Turnul Maine-

MontparnassJ, Arcul de Triumf de la D6fense'.Ceicareinterpreteazdsimbolurile,leinterpreteazdcape

nigte replici ale Turnului Babel' ,,[Oamenii' dupdpotop] spun:

<Hai sd facem c6ramizi 9i sd le ut"6* in foc'> $i ei s-au fo-l9sit

decdrimiziinlocdepietre,gidebituminlocdeciment'$iaumai zis: <Hai sd

"on.i*irn '- otuq 9i un turn cu vArful.in cer' $i

sd ne facem un monument, ca si nu mai fim imprdgtiali pe toatd

futu pa*a.rtului>>." Turnul Babel era insd contrar voinfei

Domnului, care spusese: ,,Umple(ipdmdntul"' Turnul are drept

scop sd fie vdzut de departe, pentru a servi oamenilor drept loc

p.ti.to;.", de adunare' E;; refuzul formdrii naliunilor qi'r.g*purru

sub acelagi semn, deci sub aceeaqi conducere -

init-"o fel, prefi gurare a guvernului mondial' D ar Dumn ezoo a

intervenit.,,Domnul s-a pogordt si vadd cetatea 9i turnul pe care-l

zideau fiii oamenilor. $i Oomnul a zis: <Iatd' ei sunt uri singur

popot, gi toli au aceeaqi limbd; 9i iatd de ce s-au apucat; acum

nimic nu i-ar impiedica s6 facd tot ce gi-au pus i" g?ld: Sd ne

pogqat gi sd incurcdm acolo limba' ca sd nu-qi rnai inleleagd

vorba unii altoru. $i Domnul i-a impr[gtiat de-acolo pe toatd

faia pamantului, 'aqa cd au incet'gt,s[ mai zideascd

cetatea."(G eneza I 1 : 5-8)'

Page 13: 2005=Antihristul -Marc Dem

24 ANTIIIRISTUL

Numele de Tumuri Babel este exagerat cand ne referim laaliniamentulpaizian? !

* Trei ,,limbi universale", inventate in sccorul trecut. Sol-re-sor eia agreati deNapoleon al Ill-lea 9i de Victor Hugo.

MARC DEM

Franfei se integreazd,intr-un sistem mult mai vast, mai ales prinracordarea la releaua Internet."

Oare Internetul nu este, mult mai mult decdt esperanto qiengleza, instrumentul de comunicare mondial prin excelenfd?

Geneza spune: ,,un turn cu vdrful in cer". In cartierulD6fense, Emile Aillaud a construit turnuri HLM*, avAnd in vdrfpiramide, pe care a cerut sd fie pictafi nori. A vrut si termineTete-D6fense cu turnuri formate din oglinzi parabolice care ar fireflectat soarele. in felul acesta, ar fr putut fivdzute de foartedeparte.

Dar apropierea devine gi mai impresionantd cu Turnul F[riSfhrgit al arhiteclilor Jean Nouvel qi Jean-Marc Ibos. O-clddireinalti de patru sute de metri, neagrd labaz6, a cdrei culoare sedeschide de la un etaj la altul, pdnd cdnd devine atdt detransparent d, incdt se,,pierde in cer".

Inaugurarea acest'ui turn a fost prevdzutd sd aibl loc la3 1 decembrre 1999,la miezul noplii!

Turnul Mileniului, pe cate japonezii igi propun sd-lconstruiascd in golful Tokyo, line seama de acelagi vis al urcdriispre cer, care este deja al Geniului din Piafa Bastiliei. Dacdva firealizat,va fi cel mai inalt turn din lume - opt sute de metri!

Av6nd o formd conic[, turnul se va termina cu un vArfinsolit, va avea profilul unei rachete gi va evoca, pentru aintrebuinla cuvintele arhitectului sdu, Norman Foster,,,autonomia

9i libertatea". Poate fi luatd in calcul qi utilitatea lui practicS,deoarece va addposti o populafie de cincizeci de mii de locuitori,ioapropiereaunei capitale in care prefufmetrului pbtrat depSgegte,in unele cartiere, un milion de franci.

Dar cum sd faci abstraclie de semnificafia lui babeliand?

25

* Imobile pentru familiile cu venituri 4_odes!e-(n.trad,).

Page 14: 2005=Antihristul -Marc Dem

3CATEDRALA CILINDRICA

,,qHai, sd facem cdrdmizi gi si le ardem bine in foc.> $icirdmida le-a finut loc de piatrd..." Acest pasaj din Genezd neduce automat cu gAndul la o altii constnrcfie foarte recentS, carese inscrie in linia oragelor noi: Catedrala din Evry. Avind o formdcilindricd, ea nu este nici mai mult gi nici mai pufin dec6t un turn,inalt de treizeci gi gase de metri (numirul generator al lui 666),imbrdcat cu opt sute de mii de cdrdmizi.

Dacd Geneza, intr-o narafiune extrem de concisi (25 derAnduri pentru intreg episodul referitor la Turnul Babel), insist6asupra acestui fapt, atunci inseamnd cd are o importanl[. in plansimbolic, piatra este materialul care a iegit direct din mdinileDomnului, cdrdmida fiind produsul transformarii argilei de c6fieom. Urmagii lui Noe vorsl indice prin aceasta autosuficienfa lor.

Catedrala invierii din Evry se prezint[ ca o coloanltrunchiatS. Este vorba despre un simbol masonic cunoscut. Penturesponsabilii ecleziagti ai proiectului, acoperigul in panti evocdmorm0ntul lui Hristos, esupra cdruia se apleacd apostolii. Darmormdntul lui Hristos nu semdna deloc cu aceastd arhitecturd iarapostolii nu s-au aplecat asupra lui aga cum te-ai uita intr-un pu{.Piatra care il inchidea era situat[ intr-o parte, ca o ug6; SfbntulIoan l-a ldsat pe Sfbntul Petru sd intre acolo gi a intrat gi el. Nouainterpretare este deci foarte fo4atn.

MARC DEM

Se poate face o apropiere mult mai convingdtoare cuconstrucfiile din Secolul Luminilor, de exemplu cele ale lui D6s6rtde Retz de la Chambourcy (Yvelines).

Frangois-Racine de Monville, prietenul lui Beaumarctrais,al lui Mormontel, al lui Jean-Jacques Rousseau gi al viitoruluirege Philippe Egalit6, achizi$onase domeniul inainte de Revolufie,pewntru a face din el o regedinli dup[ moda timpului. Proprietarulridicase acolo un mic templu inchinat lui Pan, un pavilion tdtar, opiramidd gi alte ,,lucruri", printre care gi un turn, conceput ca ocoloand giganticd trunchiat5.

Tdierea oblicd a vdrfului edificiului voia sd reprezintevicisitudinile care se abat pe capul omului in cursul viefii gi ilimpiedicd sd ajungl la cunoagterea perfecti. Idee specificdmasoneriei: ,,Cunoagterea, cu C mare, este scopul oricdrui ini,tiat,deci a oricdrui francmason", scrie Pierre Langlois. in arhitecturafunerard, coloana ffunchiatd, numit5,,coloana frdnti", mareheazdmormintele francmasonilor.

Vechea navd, care merge spre undeva,care indicd o migcare,tinde si fie inlocuitd cu cercul care se rote$te in jurul sdu. Formacilindricd trunchiatd poate fi tntdlnitd gi la alte biserici recente,dintre care doud la Roubaix, una la Dijon gi chiar la o sinagogd.

Acoperigul triunghiular al catedralei de la Evry (un triunghiinscris inff-un cerc, simbolul Vimdtorului) este o figurd a aceluiagiordin. ,,Prin acoperigul de sticldinpantS, lumina vapdtrunde cumai mare intensitate, mai mllt decdt in clddirile tradilionale", s-asuslinut in fala Episcopiei, aici int6lnindu-se un alt simbol allnvierii.

Dar cum sd nu te poarte gdndul la semnificafia datd deDiclionarul de simboluri? ,,Tiunghiul echilateral, in tradifiaiudaismului, il simbolizeazdpe Dumnezeu, al cdrui nume esteinterzis sd fie pronunfat... Se cunoagte importan{a acordatd deFrancmasonerie triunghiului, pe care il numegte Delta luminos."

27

Page 15: 2005=Antihristul -Marc Dem

28 ANTIIIRISTUL

Este vorba mai curdnd despre Marele Arhitect, decdt despreHristos inviat.

Acoperigul, instalat la 28 aprilie 1993, a dat semne deslSbiclune gi s-a burbat in jos, sub acfiunea propriei greut6fi. Atrebuit sd se readucd macaraua gigantic5, cu care fusese instalat,pentru remedierea punctelor slabe in cadrul fabricii.

Acoperigul a fost reinstalat in 1995, penfru slujba din marleasfAntS, ziincarc clerul a intrat pentru prima datd in incint6. Peacoperig incepeau sd infrunzeascd cei doudzeci gi patru de teiargintii plantali in pdm6nt arabil, pe intreaga lui circumferinfd.Teiul este semnul fidelitdlii conjugale a femeii, deci se poatepresupune c[ reprezintd Biserica, sofia lui Hristos qi nu frigianaBaucis transformatd in acest copac de Mercur gi Jupiter, dupdprimirea rezewatd pe care ea gi soful ei, Filemon, o fdcuserdcdl5torilor din Olimp. Triunghiul cu vdrful in jos, cum este cazulaici, simbolizeazdaga gi sexul feminin.

' Catedrala din Evry maipreztnt}gi altd inrudire tulburdtoare

cu Tumul Babel. Episcopul local a dat de qtire cd ea va fi unicull6cag de cult pentru cei o sutd de mii de locuitori ai noului orag.Cu alte cuvinte, gruparea obligatorie in jurul semnalului, prinexcluderea bisericilor gi capelelor de cartier existente pdnd acum.

Este demersul invers a ceea ce s-a petrecut in secolul alXl-lea. Pdnd atunci, oragele episcopale nu aveau decdt o bisericdde parohie, catedrala. Conciliul de la Limoges ( 1032), a attoizatdeschiderea a noi locuri de cult, ca urmare a cregterii populafiei.

Detaliu semnificativ, catedrala nu este orientatd spre est,spre rdsdritul soarelui gi spre locul unde s-a nlscut Iisus, ca toatebisericile de la inceputul erei cregtine (cu excepfia cazurilor incare au existat greutdli tehnice majore ori s-au refolosit vechilebazilici pdgdne).

Or, o bisericd rotundd o pofi iritoarce in sensul dorit. Aceastae orientatd spre nord-vest, axa ei fiind indicald de dispunerile

MARC DEM

interioare: estrada pe care se oficiazd liturghia gi aleea centraldduc0nd in aceastd directie.

F6licien, wdnd sd gdseascd motivul acestei orientdri, a trasato dreaptd care uneqte Catedrala din Evry cu axa principald de laCl6rgy-Pontoise, ,,complex gigantic, lung de peste un kilometru"care cuprinde o coloand pdtratd in'centrul unui semicerc deimobile gi alte cAteva drdcovenii. ,,Este interesant de constatat",scrie el, ,,cd acest complex seamdnd cu Piafa San Pietro de laVatican." Or, Catedrala invierii de la Evry se afl5 cu fafa (neputem intreba de ce) spre Cl6rgy, aleea centrald a navei avdndaceeagi direcfie cu axa principalS.

Prelungind dreapta in celSlalt sens, F6licien a int6lnit Stdnca .de la Solutre, comuna Chdteau-Chinon, apoi Piramida dinCortona (Italia), ,,care ar fi mormdntul lui Pitagora, geniu almatematicilor, foarte venerat de loji pentru teorema sa gi pentrufilozofia numerelor".

Nu-l vom urm5ri pe autor pdnd in Italia, dar reperele demai inainte - care se pot verifica cu ugurin!5 pe hart[ - nu suntlipsite de interes.

' Oare credinciogii sunt invitali sd-gi indrepte privirile citreun alt Vatican?

Ca gi laNevers, Ministerul Culturii, condus de Jack Lang,aparticipatla finanlare cu suma de cinci milioane de franci, adic[12 la sut6 din costul total. Pentru a se conforma legilor Republicii,Catedrala addpostegte un,,centru de art[ sacrd", situat deasupraaltarului, dar nu s-aprecizatce va confine acesta. Totul sepetrecede parcd destinafia spirituald a edificiului este clard pentru unii gimai pufin clard pentru allii.' In cartea sa Le Tbmps de I'Eglise - Timpul Bisericii, n.trad.- Benoit Pesme denunld ,,o confuzie intre artd gi sacral, intrecultural gi cultic". Agnosticul Mario Botta a spus, ins5, cd aconceput aceastl catedrald pentru necredinciogi.

29

Page 16: 2005=Antihristul -Marc Dem

30 ANTIIIRISTUL

D\oceza respectivd se numeqte Evry-Corbeil-Essonnes'

vaporul tras de cai care se deplasa pe vremuri de la Paris la

corueit era numit in secolul al XVII-lea corbillard (dric).

Semantica are uneori subtilitdfi neaqteiptate. Oare catedrala

diocezei are menirea sd ingroape credinfa creqtinS?

Simbolurile fac ravagii!Povestea bonetei frigiene reprezinti inversalea unui simbol.

in secolul al XVI-lea, cesarb Ripa a comis o eroare f6cdnd-o s6

exprime ideea de libertate, in timp. ce aceasti boneti era, la Roma,

semnul sclavilor.CAnd un sclav era eliberat, spune R6nd Gilles, i se punea

pe cap boneta,ti apoi li era scoasa, pentru a se ardta ca devenea

un om liber. Acorddnd incredere deplind lui Ripa, a c6rui lucrare

a fost foarte r5sp6ndit5, revolulionarii din 1789 au adoptat-o in

mod gregit ca simbol al libertdf;i. Ea avea s6 fie preluatS in acelagi '

spirit, in secolul XX, gi de unpartid politic.

Simbolistica cregtind a folosit moderat friunghiul ca simbol

al TrinitSfii, frr6 s6 lind cont cd triunghiul este 9i o fa!5 a piramidei.

Dar niciodatd nu a folosit teiul gi nici cilindrul trunchiat. Pot acestea

sdprimeascdin modnestingherit o nouS destinafie 9i sd fieintelese

spontan de mase curn erau statuile qi vitraliile vechilor catedrale,

care formau adevdrata catehezd?' Evry face parte din releaua ansamblului de construclii

. europene, destinate sd transmitl un mesaj de tip babelian. Vom

vedea de ce acesta ia calea unor edificii religioase, construclii

care, in principal, ii sunt opuse prin insugi caracterul lor.

4$ARPELE DE MARE

Referitor la marile realiziri arhitecturale ale ultimilor ani, asosit momentul sI ne pwrm o intrebare fire ne poate lumina inincercarea noastr5 de hiituire a Antihristului. Au fost eleconcepute in ideea de Frymos? E frumoasE Catedrala din Evry?Poate pretinde acest titlu Piramida de la Luvnr? Dar Arcul deTriumf din Piafa D6fense gi coloanele lui Buren*?

Cel mai bun indiciu al scepticismului de care di dovaddpublicul este reprezentat de poreclele pe care le-a g6sit din in-stinct. Catedrala invierii este ,,magina de spilat.., MareaBiblioteci este,,masa r ezelati",Arcul de Triumf este,,cutia depantofi'q, opera nepieritoare a lui Buren e considerati dedicati inmod natural c6inilor care incl n-au invdlat sd-gi facd nevoile larigol6.

Motivele sculptate care apar in peisajul urban nu trebuienici ele privite din perspectiva Frumosului, ci din aceea a intengiei.

La Lille, la intersecf ia numitd dintotdeaun a piafa,euatre-Chemins, Pregedintele Republicii a inaugurat, in ianuarie 1989,o sculpturd de gapte metri, care i-a l6satperplecgi pe locuitori. inmijlocul unui bazin circular se afla un fel de garpe incoldcit injurul lui, iegind din apd, partea din apd fiind susfinuti de patrustdlpi. De atunci lumea ii spune,,garpele de mare...

* De la Palais-Royal din Paris (1985-1986) (n.nad.).

Page 17: 2005=Antihristul -Marc Dem

32 ANTIIIRISTUL

Solzii din o{el inoxidabil, alternativ negri gi satinafi, precumgi corpul turtit, te duce cu gdndul la o cobra, degi nu reugegti sd-lasimilezi cu nici un of,rdian in mod precis.

Simbolistica garpelui este, la majoritatea civilizafiilor, unadinte cele mai bogate. $arpele din Lille, ale cdrui extremitdli nusunt vizibile, poate aminti de Ouroboros, garpele care igi mugcdcoada, foarte bine cunoscut din ritualurile ocultiste, aflat in poziliede repaus. Artistul, Marco Slinckaert, refizd ca opera lui sd fieconsiderhtd un $arpe. El declarl cd a vrut sd facd un inel Moebius,inei care ,,prezirttd particularitatea de a nu avea nici inceput ginici sfArgit. Asta mi s-a pdrut o alegorie interesantd pentru asimboliza solidaritateaumane". .

Cu aceeagi ocazie,Pia{a Quatre-Chemins a fost rebotezat[Piala Solidaritdgii qi probabil cd acesta era subiectul care figurain comanda oficial[. Dar explica{ia nu este deloc convingdtoare.Toatd lumea avdzutin aceastd operd un ga{pe, adicd tocmai ul-tima alegorie la care te-ai fi putut gdndi pentru a exprima conceptulde solidaritate.

,,$arpele", spune Alain Gheerbrant, ,,se cuibdregte, tecuprinde, te strAnge, te sufocd, te inghite." Ouroboros se poffiveqteinuit mai bine cu definilia hinlei care nu are nici inceput gi nici-.rfirgit, care igi este suficient siegi, care se autofecundeazd, careincarneazd pdmdntul, materia gi viala in circuit inchis, se lipseqtede Du'mnezeu - asta dacd nu cumva pretinde cd el insuqi estel)umnezeu. Nu suntem prea departe de 666.

Simbolul place artiqtilor contemporani. Printre sculpturilecare qi-au gdsit locul pe dalele de la D6fense se poate vedea ooperd de inspirafie foarte apropiatd, ddltuitd de Laurence Aillaud,care se intituleazd $arpele ( I 978) gi reprezintd un garpe intr-unbazinin care se afld nisip.

Oare n-ar trebui sd ne gdndim la Balaurul pe care SfhntulIoan il vede ivindu-se ca prim semn, venind,,sd se rdzboiascd cutofi cei care respectd poruncile Domnului"?

MARC DEM 33

in acelagi loc, in Rotonda lui Claude Torricini (1989), seafld un miel cu doud coarne. (,,Apoi amvdnfiiegind din pimdnto altd Fiard, care avea doui coarne asemdndtoare cu cele dleunui miel, 9i vorbea ca un balaur.")

Piramida lui Ming Pei are o redusd utilitate practicd. Easervegte drept innare in muzeu - inainte de construirea piramideise intra altfel - indeplinind intr-un fel rolul unei marchize.

Coloanele lui Buren sunt inutile gi chiar ddundtoare,constituind nigte obstacole intr-un loc conceput pentru trecere,contrastdnd cu arhitectura inconjurdtoare qi provoc6nd luxalii alegleznei. Neputdnd sd aibd pretenlia sd find de artele frumoase,ele nu se afld acolo decdt pentru pute(ea lor simbolicd.

Setzepfandt a vdzut in ele un calendar megalitic de inspirafiemaya, plin de implicalii numerice nelinigtitoare, de direcfiiminufios calculate dupd invdldturile gtiinfelor oculte. Fdrd a intrain aceste calcule - in care profanul se pierde de la prima ecua.fie- pe care le pogi accepta'sau contesta dacd egti priceput inmatematic5, suntem totugi indreptdfifi sd facem un anumitralionament.

'Piramidele din Egipt au provocat gi ele, de secole, disculiidespre dimensiunile lor in cofi gi in metri, deduclii nesfdrgite desprecunogtintele cosmologice inchise inpietrele lor, despre destinafialor reald, despre cunogtinfele pe care le presupuneau intr-o epocdat0t de indepdrtatd a istoriei. Or, se poate replica c[ ele au putut ficonstruite doar ca sd addposteascd mumia faraonilor, conformcredinlelor timpului despre supraviefuire sau din motive politicede centralizare. Ele au realizat unitatea fdrii, fdcdnd sd participela o opera comund o mare parte a populafiei.

Aceasta este o problem[ despre care se poate discuta liber.Dar curtea Palatului Regal nu e degertul Egiptului, nu existdfaraoni ce trebuie ferili de descompunere, lucrdrile nrau necesitatdecdt concursul unei intreprinderi cAt se poate de banale.

Page 18: 2005=Antihristul -Marc Dem

34 ANTIIIRISTUL

Coloanele lui Buren nu au nici o funcfie practic[, nici unaestetici - atunci inseamnd cd au o altd func1ie. Cea de calendarar fi putut si le serveascd mayagilor - nu-mi prea vine sd cred caparrzianul din zilele noastre va da fuga la Palais-Royal ca sd seinformeze despre precesiunea echinocgiilor. Cercetdtorul nostrudescoperd in aceste coloane aceleagi numere sacrg ca gi in cazulpiramidei de la Luvru: 108 (de trei ori 36), num5rul Omului;1296 (36Ia pdtrat) 9i multe altele.

in lipsi de altceva mai convingdtor, se poate presupgne cdopera lui Buren are o funclie simbolic[ gi poate magicS.

Magia se asociazd in mod neaqteptat, in epoca actuald, curealitatea prozaicd a lumii afacerilor.

Aleea somptuoasd care se intindb pe noud kilometri,parcurg6nd locurile cele mai incdrcate de istorie, se termind laD6fense, loc important al puterii comerciale qi financiareintemafionale, a cdrei ,yitrind francezd" este reprezentatd de Arculde Triumf din Pia{a D6fense.

Acum trebuie s[ se facd o noud notafie topograficS. Arculde Triumf din Piafa D6fense nu se afld in prelungirea exact[ aaxei, ci formeazd,impreund cu aceasta un unghi de aproiimativgapte grade..Se poate constata, degi nu se prea vede la primaprivire, cd Piramida de la Luvru nu se afld flici ea la locul potrivit.Fagd de axa Caroussel-Ob6lisque-Etoile, ea este decalatd tot cuaproximativ gapte grade. Ciudatd similitudine !

O placheti scoasd in 1991 explicd in legdturd cu Arcul deTriumf din Pia{a D6fense :

,,Oricum, arhitectul a urmdrit sd obfind o vedere piezigd, casd se poatd ghici interiorul gi sd se poatd inlelege mai bine volumulcubic. I-a dat un unghi de 6,3 grade fal6 de axd, pentru a fi iden-tic cu cel al Luvrului..." O ,,vedere piezigd" pentru un observatorvenit de unde? Nu e deloc o afirma{ie foarte serioasd.

MARC DEM

Autorul plachetei adduga: ,,Fiecare centenar al Revolulieidin 1789 a dat Franlei un edificiu prestigios. in t 8Bq a fost vorbade Turnul Eiffel, a cdrui indlfime o cunoagte toatd lumea. in 1989a fost Arcul de Triumf din Piafa D6fense. Poate cd in 2089 ioatdlumea va gti de ce e piezigd..." Prin urTnare, exist[ un mottoascuns, dar nu putem sd qtim care anume.

In privinfa Luvrului, se poate observa cd aripile din parteade vest erau inchise altEdatd de palatul Tuileries. AceastAaqezarci-a permis lui Len6tre sd trigeze in realizarca gridinii salefranfuzegti, fari sd fie stingherit de Sena,'care i-ar fi impus oformd trapezoidald,. Ea poate sd explice decalajul piramideiactuale.

- 'Dar dacd Palatul Tuileries nu mai exist6, asta se datoreazdrevolufioirarilor din 187l, care i-au dat foc ai primdriei din Pariscare s-a gribit s6-l distrugd defrnitiv, pentru a suprima orice ten-tative de reconstrucfie. Dupd ddr6marea Bastiliei, aceast6 ac,tiuneconstituia afirmarea noii ordini in dehimentul celei vechi. in acestcaz, decalajul unor monumente caracteristice de la sfArgitulsecolului XX - la cele doud extremit[1i ale axei - nu poate s[ fiealeator, Pare ca o intenfie de ruptuid: noua ordine reia pe contpropriu trecutul milenar, darigi rezewddreptul de a-l corecta.

, Ceea ce se gtie incd de acum este faptul cd axa piezigdpornegte din inima capitalei gi se termin[ in centrul afacerilormultinafionale. E necesard o detagare ca sE pofi infelege cd grijanoilor constructori nu se plaseaz[ in continuarea celei avute invedere de cei din trecut. Axei istorice i se sUprapune o axd socio-economicd, Ordinii Rafionale ii succede Ordinea Mondiald, iarnoliunii cregtine ii ia locul lumeabancherilor gi a eomerfului.

35

Page 19: 2005=Antihristul -Marc Dem

5FEMEIA APOCALIPSEI

S[ fim drepli, Dacd noile construclii nu se airtiog p.incdutarea Frumosului, un anumit numdr este suportabil pentruvedere. in schimb, locul unde se termind axa regald prelungitieste catacterizat incontestabil prin urdfenie. Cartierul D6fense esteun talmeg-balmeq ingrozitor de construcfii disparate, de toatemdrimile, de toate formele, de toate culorile, de toate indlfimile,despre care ili vine sd crezi cd. au fost pur gi simplu depozitate invederea unei aranjiri ulterioare.

Chiar dacd unele clddiri par seducdtoare, edificiile se ucidunele pe altele din cauza inghesuielii. Gigantismul lor strivegteomul.

D6fense mr este fiul Armoniei, agreseazd simful mdsurii,alproporfiilor, al simehiei, nupo{i avea o viziune de ansamblu, eapdsdtor, dezumanizeazd, constituie o rupturd absolutd cupeisajele bine ordonate care se ingiruie de-a lungul aleii pariziene:Luvrul clasic, grddinile Tuileries, Piala Concorde, Champs-Elvs6es. t

De aceea,Aroul de Triumf din D6fense nu putea sd se aflein locul potrivit gi, pentu a conduce la el, s-a construit o alee de mm-murl albd, care nu se aliniazd nici cu acest drum, nici cu Arcul.

Deoarece Frumusefea e divin6, opfiunea pentru urdt inprivinla noului Centru Internafional de Afaceri marcheazd un

MARC DEM

refuz babelian al ordinii divine. Dar D6fense nu oferd nici un locdivinitnfli?

Inl973 s-a deschis Addpostul Ioan al XXIII-lea, vdrdtcaun atelier de reparat biciclete sub Turnul Atlantic. in rariautclerului mai persista incd moda catacombelor. Acolo a foStamenajatd o capeld, sdli de adunare gi o bucdtdrie, accesibilecdteva orE in zilele in care era deschis celor ce reugeau sd glseasc[drumul. Responsabilul acestui loc il caracteizeazddrept,,un locunic de intdlnire a funcfionarilor, s-indicaligtilor gi militanlilor,cregtini sau nu". Deoarece aceasti ,,milostenie" a evoluat inultimii doudzeci de ani, s-a hotdrdt scoaterea ei in aer liber. O,,bisericd vizlbild",Notre-Dame de la Pentec6te, vi fi ridicatd lapoalele Turnului Fiat. Dartimpurile s-au schimbat. in concepliaoraqelor de altildati,,bisericile aveau maximum de vizibilitate, secunogtea oragul dupd domurile gi clopotnifele lui. Acesta estecazul satelor gi anumeroase ora$e din Frdnp.

Dar Notre-Dame de la Pentec6te va fi, ca gi Saint-PatrickdinNew York, scufundatd in mijlocul zgdrie-norilor.

Biserica Notre-Dame de la Pentec6te, strivitd in mijloculteniplelor comerfului, seamdnd destul de bine cu femeia care atrebuit sd fugd in degert pentru a da nagtere unui copil de sexbdrbdtesc: MAntuitorul. Degertul este lumea prezentd, pe careBiserica trebtrie s-o travdrseze, darc[reia nu-i apa4ine, pelerinin drum spre lumina celest5, iar dwata pelerinajului este de 1260de zlle. Adici 42 de luni (30 zrle x 42), despre care am vorbitmai inainte, durata simbolicd a perseculiilor din primele secole,cu alte cuvinte - intr-un sens mai general - dominalia puteiiiterestre asupra puterii lui Dumnezeu. ,,Dat curtea de afard aTemplului las-o la o parte nemdsuratd; cdci a fost datd neamurilor,

'care vor cdlca in picioare sfrnta cetate patrrzeci gi doud de luni"(Apocalipsall:2).

37

Page 20: 2005=Antihristul -Marc Dem

38 ANTIITRTSTUL

Curtea a fost, intr-adevdr, abandonati nafiunilor, mareluicomer!, religiei laice a drepturilor omului; de aceea AddpostulIoan al XXIII-lea s-a vdrdt sub pdmdnt, in timp ce biserica aflatdin proiect nu va fi cu adevdrat o bisericd, ci, dupd spusele fostuluiei preot, ,,un loc de Bisericd, o casd pentru Biserica unde vorcoexista tradilia religioasd gi modernitatea". 6

PE MANA $T PE FRUNTE

Semnele pe care le-am dezvdluit p?tnd, aici ar putea s[ nuaibd nici o relevanld practic[ pentru mase, care se mulfumesc sdadmire r ealizdrile pro gre su lui tehnic, sd. utllizeze no il e amenaj driale urbanismului puse la dispozilia lor gi care nu sunt neapdratnepl5cute. D6fense este vizitat a$a cum este vizitat Luvrul qigaleriile sale comerciaie, Champs-Elys6es, cu pavajul s[u degranit gi marmur6, este parcurs cu mult mai mult[ pl6cere, teaqezibucuros la soare inhe coloanele lui Bwen din curteaPalataluiRegal, altddatd" ocupati de o parcare of,rciald, Arcul de Triumfdin D6fense permite vizitareacu familia, iar dacdaxa regald estepieziqd, ne obignuim cu ea aga cum ne-am obignuit cu multelucruri.

Dar toate acestea nu reprezintd decdt decorul futurist alunui plan care urmdregte sd schimbe radical fafa societdfii.Simbolurile, indiferente multora gi dificil de interpretat, nu suntneutre. Ele acoperd niqte intenfii precise, un plan de transformarea lumii care are un nume. Fiecare dintre noi l-a auzit pronuntat,dar nu i-a acordat importanfd, nu i-a sesizat adevdratul sens gi, casd fim sinceri, nu crede in el.

Acesta este NOM. noua ordine mondiald.Aici, dupd cum spune Sfdntul Ioan, este nevoie de

subtilitate. Dar gi de curiozitate.

Page 21: 2005=Antihristul -Marc Dem

40 ANTIITRTSTAL

intr-un capitol scurt al Apocalipsei (mai pufin de doudpagini), capitolul al XIII-lea, Apostolul a dat la iveal[ acestplan.Ne-a dat o cheie pentru a-l infelege, iar aceastd cheiebste 666.

Dacd n-am gdsit numIrul exact la piramida de la Luvnr, elapare ins5 indiscutabil pe grafismul pe care toatd lumea il are infala ochilor in fiecare moment: codul de bare, creat in 1977 ,apdratpe ascuns pe piafa Franlei la inceputul anului 1982 9i atdt deinrddicinat incdt a devenit rharca cea mai banald. Se gtie cd primacifrd materializatdindicd fara, urm6toarele cinci constituie codulfabricantului, urmdtoarele gase formeazd, codul articolului, atreisprezecea fiind o cheie de control. Dar privind cu atenlievedem trei perechi de bare suplimentare care le depdgesc. pecelelalte in partea de jos, una la stdnga, una in mijloc Ai alta ladreapta.

Aceste perechi de bare excedentare corespund unor cifre6. Cei trei de 6 juxtapugi forrneazdnumdrul Fiarei: 666. Codulde bare are 13 cifre. in principiu, el trebuie sd facilitezeidentificarea mdrfurilor gi facturarea lor la casele magazinelor detip autoservire. Dar ce fac aceste trei bare care incadreazl,informaliile contabile? O disculie avutd cu un tehnician de laGencod, societatea care se ocupd in Franla cu atribuirea unuicod specific fiec5rui articol, a dus la urmdtorul rentltat:

- Semnele pufin mai lungi decdt celelalte iunt nigteseparatoare cu ajutorul cirora se disting mai bine informaliilereferitoare la fabricant de celelalte informalii referitoare Fa produs.Nu este neapdrdt nevoie sd fie mai lungi; in realitate, este o facili-tatevintald. gi o simplificare pentru verificdri.

- Pentru c€ s:a ales simbolul cifrei 6. ceea ce face ca fiecareprodus sd fie marcatcucifra666?

- De ce nu 6, de vreme ce e un sistem exclusiv nurneric?Nu vdd unde pot sd ne ducd astfel de consideratii.

MARC DEM

Aceste consideralii ne duc cu gdndul la faptul cd respectivulcod de bar6 nu-gi va limita utllizarea la produse. Mdrfurile suntcodificate, mai rimdne sd se facd acelagi lucru gi cu clientul. instadiul inci rudimentar, e nevoie de o casierd ca sd primeascdbanii sau, incaztilpldlii cu carte de credit, trebuie sd se verificeidentitatea clientului.

National Westminster Bank, prima banc[ britanici, aterminat punerea la punct a unei noi generalii de cdrli de creditechipate cu un cip electronic botezatMondex. Banii vor fi stocaliin cip ca unitdlile pe o carteld de telefon. Va fi suficient sd intoducicartea de credit cu cip in fanta unui aparat situat la casd gi sumaindicati va fi extrasd direct. C0nd rezerva se va epuiza, clientulva putea sd-gi reincarce cartea de credit adresdndu-se bdncii saleprin intermediul unor borne speciale pe care le va instala aceasta.

Acest sistem se numegte ,,portmoneul cu cip". Noutateaeste cd respectivul cont al clientului, in loc sd fie debitat la cdtevazile dupd cump6r6turi, ba chiar la sfdrgitul lunii, se va face maiinainte, in momentul in care va incdrca sau reincarca cartea decredit.

. Dar cipul de la Natwest este susceptibil de furt in aceeagimdsurd ca qi cdrlile de credit obignuite, cu exceplia cdholul nu-gipoate insugi decit conlinutul, neputdnd sd goleascd contulvictimei, a$a cum se intdmpld cAnd hoful are posibilitatea s6-iafle,,numdrul de cod secret".

De aici s-a ndscut un altproiect, care se intengioneazdafrpus nu peste mult timp in practicd: cartea de credit cu cip sdserveascd in acelagi timp gi drept carte de identitate gi sd cuprinddfotografia titularului precum qi numdrul propriu de la AsistenlaSociald inclus in codul de bare.

Riscul furtului s-ar reduce atunci extrem de mult. DarrdmAne cel apierderii. Nu e deloc de invidiat situalianefericituluicare igi pierde in acelagi timp gi banii gi actul de identitate.

4 l

Page 22: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIITRISTUL

De aceea, foarte preocupafi de supravegherea bunuluicomun, bancherilor le-a venit o a treia idee. Aga cum i se agaldcopilului cheia de git ca sd se poatd intoarce singur acasd, cipulva fixat chiar sub pielea individului, va face parte integrantd dinpersoana lui. Chiar gi nudigtii vorputea s[ facd cumpdrdturi.

S-au ales deja locurile cele mai practice: mdna gi fruntea.Va fi suficient sd se apropie de locul respectiv aparatul de citirepentru ca imediat contul sd'fie debitat. Reincdrcarea se va face inacelagi fel in unul dintre punctele puse la dispozigia publicului,a$a cum scofi bani azi in orice orag al firilor industrializate.

Existd o alternativd la cip. E vorba de un cod de bare tatuatcu laserul pe aceleagi pdfiiale corpului, vizibil doar atunci cAndse folosegte aparatul de lecturdpotrivit.

In 1988, procedeul acesta a fost testat la Singapore pe unnumir de zece mii de persoane. Alte teste s-au fEcut in StateleUnite. intr-un fel sau altul, se urmdregte suprimarea banilor lichiziprecum gi a cecurilor. Bdncile se pl6ng cd in fiecare an trebuie sdmdnuiascd zecide miliarde; banca electronicd ar elimina aceastdmdnuire fantastic[ de bancnote.

in felul acesta, progresiv, cipul subcutanat sau laserulinvizibil vor deveni obligatorii.

Toate acestea nu fac parte din perspectiva imaginard atehnocra,tilor visdtori sau a romancierilor in cdutarea altor filoanede inspirafie. Vom ardtacde un plan conceput la scard mondialdde instanfe care gtiu ce vor. Cd se inscrie in linia dreaptd a evolufiei.societdfii comerciale qi a societdlii umane in ansamblul ei. Cdmarcarea indivizi lor nu este ceva mai nebunesc decdtgenerulizarea contului in bancd pentru particulari, inventat doarcu vreo patruzeci de ani in urmd. Contul personal este astdziobligatoriu in practicd. Nimeni nu poate sd lucreze gi sd primeascdun salariu, si achite costul unor cump6rdturi care depdgegte oanumitd sum5. dacd nu are un cont bancar.

MARC DEM

Este interes ant cd, in Irlanda, codul de bare este numit in

mod curent,,semnul Fiarei" !

4342

Page 23: 2005=Antihristul -Marc Dem

7SISTEMUL 666

Se in{elege cu ugurinfd cd Prezicdtorul din Patmos, cel iubitde Isus, singurul apostol care astat la picioarele crucii in timpulmarelui sacrificiu, nu a profetizatla distan!6 de doud mii de anica sd ne spund cum ne vom achita intr-o zi cumpdrdturile lasupermarket.

Ceea ce anunfd el este un angrenaj redutabil cdruia trebuiesd-i infelegem acum func{ionarea. Schim-barea instrumentelorbancare pentru tranzaclllle comerciale constituie prima rotifd $ieste mult mai mult decdt o simpld oportunitate comerciald, batemult mai departe, pentru cd duce la ,,societatea fdrd monede".

Obiectivul este prezentat prin prisma unor cauze morale.,,Moneda este rdddcina"tuturor relelor sociale gi economice...Debarasarea societdfii de bani lichiziar putea sd ducd la dispariliacriminalitdfii, de la furtul la ruleti pdnd la vdnzareade droguri.Sistemul monetar electronic promite cd ne va duce spre o societateeliberatd de bancnote gi de crime." (The Futunsf, noiembriere92).

Autorul articolului, David Warwick, are in vedere o cartede credit utilizabild atdt pentru marile cdt 9i pentru micilecumpdrdturi: guml de mestecat, ziar, parcometru, convorbiri-telefonice, bacAiguri.

MARC DEM

in Statele Unite, lupta impotriva drogurilor, lSudabild inprincipiu, a devenit foarte repede un pretext pentr-u a controlabanii aflali in circulafie. Legile gi regulamentele dauputeri din cein ce mai mari agenfilor fiscului gi polifiei. Cet6{eanul care estedescoperit av0nd asupra sa o sumd de bani lichizi depdgind ceeace este admis ca fiind necesarientru cheltuielile curente, poate

sd fie acuzat de,,spdlareabanilor", unul dintre delictele sau chiarcrimele cel mai sever pedepsite. Faptul cd schimbi bancnote maimici cu altele mai mari, cd vrei sd cumperi cecuri de cdlitoriepentru o valoare mai micd decdt suma supusd declar6rii sau chiarfaptul cd,,parinervos incursul unei tranzacfii efectuate in bani<gheafd>" e posibil sd-Ji atragd cele mai mari necazuri. Acesteindicii frgureazd in Ghidul bancherului, referitor la spdlareabanilor, publicat de Ministerul Finanfelor.

Intrarea in folosinld a c54ii de credit cu cip gi generalizareaei prezintd avantaje de net[gdduit pentru stat. Toate pldlile vor ficunoscute gi identificate, frauda fiscald va deveni imposibil6,traficul de droguri gi corupfia se vor reduce foarte mult. Nu sepoate da mitd sub forma de cecuri, nimeni nu va mai smulgegenli din mdinile femeilor, nu vor mai exista pensionari prdda{ila iegirea din bancd sau de la poqtd.

Dar existd qi inconveniente. Existd deja- in Statele Uniteqi Japonia - mar I magazine autonrat izate, frtd c asiere, fard c on-tact cu marfa. Trebuie s[-{i strecori carteade credit intr-o fantd casd intri in magazin, sd alegi de la raioane articole protejate cupanouri de sticlS aplsdnd pe taste. La casd, se introduce din noucartea de credit in aparatul potrivit, iar acesta extrage suma dincontul clientului qi elibereazd marfa.'

Acelagi principiu funcfioneazd in Franla in domeniulindustriei hoteliere, pentru hotelurile de Formula 1.

Asistdm lamecanizarea celor mai curente acte ale viefii,legdturile umane dispar, nu te mai duci la pAine ca sI schimbi o

45

Page 24: 2005=Antihristul -Marc Dem

46 ANTIIIRISTUL

vorbd cu brutbreasa, nu mai existd brutdreasd, ci terminale decoacere ale cdrorproduse merg direct la supermagazine.

O altd consecinld previzibild este cregterea somajului.Muncitorii rnLzvfiLti+idin Lyon au avut dreptate. Maginainlocuiegtelocurile de muncd manuald cu locuri de muncd de un nivelprofesional superior, dar nu intr-un numdr tot atdt de mare; micilemeserii se vor rdri.

Plata electronicd suprimd anonimatul bancnotelor. Nu vamai fi posibil sd dai cinci euro factorului venit s6-1i dea calendarulpogtal frrd ca aceastd modestd tranzaclie sd nu fie inregistratd decomputerul central al sectorului gi cunoscutd de serviciile fiscale..

Libertatea se afl6, agadar, in pericol. Chiar qi in cazulcetileanului cel mai corect in raporturile sale cu legea,intotdeauna va exista un ochi care i se uitd in buzunar. $i, pentrucd in societifle evoluate nu se poate face nimic fard bani, ac,tiunilegi gesturile sale vor fi spionate. I se va putea reconstitui felul incare gia petrecut timpul minut cu minut, iar comisarul va eliminadin chestionarul sau intrebarea,,LJnde vd aflafi in cutare zi, lacutare ord?" Nu va mai fi nevoie pentru cd va gti dinainte.

in 1994, toate alibiwile unui om politic francez au fostdistruse datoritd amenzii percepute pe autostradd, pe care oachitase cu o carte de credit.

Criminalitatea va fi mult mai ugor de contracarat, darsistemul poate intrefine suspiciunea chiar gi fa!5 de cel care nuare ce sd-gi reprogeze. Mullimea de legi gi decrete, de circulare,de reglementdri in continud evolufie, face din orice cetdfean, fErica el sd gtie asta, un contravenient. Comercianlii qi gefii deintreprinderi supugi controalelor fiscale au trecut de multd wemeprin aceastd experientd. Aceast[ inchizilie se va exercita asupratuturor, pe o scard mult mai vast5. Un stat inarmat cu mijloace deinvestigatie puse la dispozilie de tehnicd va putea sd prindd din

MARC DEM

gregeald pe aproape oricine, dacd 4cest fapt il avantajeazd. Bachiar mai rdu decdt atOt!

Aceste mijloace se preteazd la dezvoltarea unei polilii agdndirii mai constrdngdtoare dec6t au cunoscut vreodatdregimurile totalitare din trecut.

Un inginer b erlinez apropus Asocia{iei federale a bdncilorgermane un sistem ingenios pentru a impiedica folosirea c54ilorde credit furate (in Germania,inl992,valoarea totald a cdr,tilorde credit furate se ridica la suma de patruzeci de milioane demdrci). Amprentele digitale ale proprietarului sunt inregistrate insistemul informatic al bdncii. Dupd ce strecoardcarteade creditin bancomat, respectivul client igi ageazd degetul pe aparatul descanare gi cele doud amprente trebuie sd coincidi pentru ca baniisd fie eliberafi.

Iatd cum, in sensul literal al expresiei, populalia demdineva fi invitatd sd-gi bage degetul in angrenaj. Amprenta digitaldeste unul dintre lucrurile cele mai intime ale individului; alta lafel nu mai exist6. Exist[ sosii, dar nu gi doud amprenteasemdndtoare. Individul va fi astfel legat frzic de cartea lui decredit.

$tiinla actual[ afirmd cd mai existd un alt fel de amprentdcare identificd categoric persoanele - amprenta geneticd. Ea estefolositd de justilia din unele fdri pentru stabilirea paternitdfii,precum gi in cadrul anchetelorjudiciare care se ocupd de cazurilede viol. Ideea a fost deja lansat[ gi se susfine admiterea acesteiamprente aldturi de celelalte documente informatizate, totpentrumotive c6t se poate de ldudabile: lupta impotriva abandondriicopiilor gi impotriva acestei forme d€osebit de odioase acriminalitdlii care este violul.

O altd aplicalie a descoperirilorbiologiei moleculare poatesd pard, la prima vedere, util6 gi chiar obignuit5. Studiul ADN-uluiva permite in curdnd sd se detectezein codul genetic al f,recdrui

47

Page 25: 2005=Antihristul -Marc Dem

48 ANTIIIRTSTUL

individ maladiile ereditare care nu agteapti decdt momentulpotrivit pentru a se declanqa. in felul acesta, vom avea posibilitateasd tratdm aceste maladii, ca sd spunem aga, ,,din fagd".

in primul rdnd, ar trebui sd ne intrebdm dacd aceastdmedicinl preventivi - se nume$te deja medicind predictivi -este de dorit, dacd tratarea unor oameni sdndtogi nu va aveaconsecin{e din punct de vedere psihologic, dacd nu cumva neintoarcem la vremea boli.rawlui inchipuit din piesa lui Molidre(caruia i se recomand5: ,,IatI un braf pe care mi l-ag tlia imediat,dacd aq fr in locul dumitale... Iar ochiul drept ag cere sd-mi f,rescos, dacd ar fi vorba de mine. PIi nu vedefi cd il incomodeazdpe celdlalt gi ii furd hrana?")

Oare medicina este atAt de sigurd pe ea incdt sd poatd stdp6nicurriculum-ul unui pacient de la nagtere pdnl in ultima lui z1?Este ea hotdratd sd nu vadl in om decAt un fel de magindrie asupracdreia sufletul nu exerciti nici o influenfd, consider6ndu-i dinainteintreBga existenfd ca un dosar inchis, transpunAhdin plan medi-cal problema predestindrii, deja atdt de greu de rezolvat deteologie?

in al doilea rdnd, intrebdrile au ca lintd divulgarea acestorinformafii, prin intermediul informaticii, oricdrei instante, inserdndcarnetul de sdndtate al fiecdruia in codul sdu personal.

,,Toate elementele personalit5lii noastre administrative, sepoate citi in Cahiers d'Ouranos, sunt deja convertite in codul debare, de la numdrul de inscriere in registrul stdrii civile p6nd la<profilul financiar> al fiecdruia (sector de activitate, egalonulierarhic, cAgtiguri, coordonate bancare etc.), trecdnd prinansamblul de informafii convertit in coduri de bare referitoare laAsistenfa Sociald gi la <profi lul medical> al f iecdruia.Deocamdatd, stocarea futuror acestordate este incd fragmentatd,dar interconectarea tuturor blocurilor de informafie este cdt sepoate de simpld gi probabil cd a gi inceputsi serealizeze."

MARC DEM

Un fapt, printre multe altele, care dovedeqte cdrespectiviicontrolori ai populafiei sunt la datorie.

La inceputul anului 1995, cu ocazia unei operaliunipromofionale, o firmd din Padova a trimis un cec pentru o vacanfdgratuiti unui cuplu din Campobasso, decedat de gaptezeci gi gapte

de ani. Fiica acestui cuplu ar fi putut sd mogteneascd biletul

cdgtigdtor, dar decedase ea insdqi in 1990, la vdrsta de o sutd trei

ani. Conducdtorii societilii au iegit imediat in faf6 cu scuza clasicd

de ,,eroare informatic6". Este adevdrat ci acest gen de eroare

existd, dar computerul nu inventase aceste nume 9i nici ultimaadre s d a,,intilrzia[i lor" cdgti gdtori !

De unde fuseserl luate? Poate cd firma de informaticd

stabilitd sd efectueze tragerea la sorli gre$ise pur 9i simplu figierulgi in acest cazlucrala un program mult mai pufin inocent.

Toate antecedentele familiale vor figura in marele centrude informalii al viitorului; ele au o importanfd capitald pentru

determinarea personalitSgii individului.Acesta este sistemul 666 !Consecinlele nu sunt greu de ghicit. Cunoagterea profilului

niedical aluneipersoane conferd o putere enorm6. Astapoate sdaibd influenfi asupra piefii muncii, asigrrdrilor de sdndtate, asuprapie{ii matrimoniale, asupra unei cariere politice...

Dar este posibil, oare, ca cineva sd delind intr-o zi acest

secret teribil?Totul este o problemd de coordonare a unor date deja

existente - foarte numeroase - gi a celor care mai rdmpn de cules,

cum ar fi codul genetic. Or, aceastd coordonare, care pdnd acumreprezenta o muncd uriag6, este posibild prin dezvoltareaprodigioasd a telematicii. in epoca noastrd, tot ce e posibil, devinefatalmente realitate. Lucrul acesta se poate vedea in numeroase

domenii, de exemplu in ingineria geneticd (copii frcufi in eprubeti,

49

Page 26: 2005=Antihristul -Marc Dem

50 ANTITIRISTUL

mame care poartd in pintece copii i altora, congelareaembrionilor), in industria de armament sau in cucerirea spafialr.

Este suficienti o singurd condilie: ca cineva sd aibd interess-o facd. Acest cineva existi, vom vedea asta, iar motivafiile salesunt extrem de puternice. in ceea ce privegte mijloacele, ele suntinstalate de mai rnulli ani gi se perfec[ioneazdpe zi ce trece. Edestul sd ne gdndim - in Europa - la computerul gigantic instalatla Bruxelles, in clddirea administrativd a comunitdgii EconomiceEuropene (cEE). El singur este capabil s6 atribuie un numdrdistinct de carte de credit fiecdrui locuitor al lumii.

, in 1993, doctorul Eldeman, analist gef al ComisieiEuropene, a explicat faptul cd acest lucru era rearizabilfolosindtrei secvenle de cdte gase cifre (666),ceea ce poate fi confirmatde un calcul foarte simplu.

Poate cd nu e lipsit de interes sd remarc6m c6, la Bruxelles,acest computer uriag este numit,,Fiara...

8LISTA DE LA SCHENGEN

in alte wemuri, condamnafii erau insemnaf; cu fierul inroqit

in foc, pentru cd nu existau alte mijloace de a-i gdsi pe cei care

evadau gi de a-i regunoagte pe recidiviqti. in romanele sale,

Eugene Sue igi bazeazdintrigile pe reaparilia unor criminali care

gi-au transformat inf[figarea 9i se prezinti sub un nume fals pentru

a se deda,altor crime. A trebuit sd se agtepte aparilia lui Alphonse

Bertillon pentru a dispune, incep0nd din 1882, de un mijloc de

identifi care bazat peantopomefie. Identifi carea dupd amprentele

digitale a apdrut dupd aceeaDar metodele de identifi care fac permanent progrese' F[rd

a se recurge la amprenta geneticd, se poate recunoaqte un individ

digitala rlmdne cel mai ugor de folosit pentru nevoile curente.

Page 27: 2005=Antihristul -Marc Dem

52 ANTIIIRISTAL

Societatea olivetti Telemedia, care vdndus e zecemilioanede carduri bancare in 1995, semna in acelaqi an un contract decolaborare cu Visa, pentru punerea la punct a unui program.mondial de definire a caracteristicilor de bazd transmise princircuitele europene visa, Europay gi Master card. E vorba de,,cartea de credit inteligentd" numitd veron (vertfy on Line).Dotatd cu un microprocesor in locul bandei -ugr"ti". utilizatein mod curent, ea poate'lncorpora codul de identificare alutilizatorului gi amprenta sa digitald.

Sigur, nu e vorba decdt denigte operafiuni financiare, numaicd amprenta noastrd se plimbd prin locuri in nu gtim cum va fifolositd in viitor.

Cu toate acestea, Spania este mAndrd cd se afld inavangarda'unui sistem de identificare care va patrunde gi maiaddnc in intimitatea personald. Noua carte de credit atribuitr in

MARC DEM

Dar ce se va intdmpla pe mdsurd ce nafiunile vor inceta sd

mai existe pentru a face loc unor federalii? Drumul pe care a

pomit Comunitatea Europeand aratd cd ideea nu e deloc iluzorie.

Nu este decdt amorsa unei realitdli mult mai vaste, cunoscutd

sub numele de mondialism.conducerea mondiald, stabilind legatura intre sistemele

nafionale, va dispune de un mijloc de control total asupra

populaliilor.Un exemplu de conexirure la scar[ europeand existd deja:

este Sistemul de Informalii Schengen. Utilitatea instaldrii sale .

este de netdgdduit. Imediat ce Europa nu va mai avea decAt

frontiere comunitare, va ffebui sd fie posibil ca, la limitele acestora,

sd fie oprite persoanele indezirabile in una dintre !6rile care

formeazd comunitatea.Un computer de mare putere funclioneazd la periferia

oragului Strasbourg; clddirea in care se afld este inconjuratl cu

sdrmd ghimpatd gi pdzitd de vreo douazeci de poliligti francezi.

in ctddire nu se intr6 - in cazul in care ai un motiv serios sd te afli

acolo - decat dupd mai multe controale succesive. Inima

sist6mului se afld intr-o sald subterand de patru sute de metri pdtaf,,

actual6, poate sd primeascd noud milioane fdrd probleme 9i este

cat se poate de clar cd va fi posibil ca aceastd capacitate sd fie

crescutd la infinit.Acest colos acumuleazd toate datele transmise de cele gapte

fSri membre, despre fiecare individ care are c_azier:-persoane

..e.rtutr a.Sustife pejumdtate de glob, persoane aflate subrestricfii

polifienegti, minori fugifi sau dispdruli etc. Ulteriorvo,r fi infroduse

53

Page 28: 2005=Antihristul -Marc Dem

54 ANTIITRTSTAL

gi informafiile despre automobilele furate, armele de foc, actelede identitate gi carnetele de cecuri furate. '

Degi Marea Britanie este o oponentd invergunatd a instaldriiacestormari arhive electronice comune, limba folositd este totugiengleza,limba care nu e vorbitd de nici una dintre ldrile membre.Extinderea sistemului va fi gi mai ugoard in ziua in care se vahotdri sd fie folosit la controlul mondial al populagiilor.

Sistemul de Inforrnafii Schengen are sigla SIS. Ansamblulde'date nalionale este N6, unitatea comun6 de prelucrare gi decentralizare este C6. Dacd, se va intinde la intreaga lume, nouasigld va fi, in mod firesc, M6. Iatd din nou cele trei cifre: 666! Ostructurd paraleld permite autoritifilor, poliliei gi magistrafilor dinfiecare lard sd intre in contact direct cu colegii lor strdini. Aceastdstructur6 are sigla SIREN. Fonetic: 6 Ren!

Sistemul cuprinde gi marcajul electronic, formula moderndgi mai lipsitd de cruzime dec6t crinul imprimat cu fierul ro$u peumdrul condamnatului, dar gi mult mai ef,rcace. Crinul era ogtampild pe care o recunogteai dacd puneai m0na pe recidivist.Marca electronicd rdspunde de la distanfd impulsurilor care i setrimit. Un model incd primitiv se folosegte in unele fdri avansate.in Statele Unite, un iear brdEard,permite supravegherea unuidefinut condamnat la regedin{d fo&td,emifdnd mesaje imediatce acesta depdgeste limitele teritoriale care i-au fost stabilite. Dac6incearcd sd-l smulgd, un semnal anunld secfia de polifie cea maiapropi^at qi il localizeazd.

In Suedia, incarcerareapentu delicte minore a fostinlocuitdde brd{dri electronice fixate la cilcAiul condamnatului, br[lardcare rezistd la temperaturi foarte scdzute, la cdldur6, la gocuri gichiar la atmosfera saunei. Brdfara este programat[ pentru fiecarecaz, emililnd un semnal de indatd ce respectivul care o poartddepdgegte interdic{iile care i-au fost impuse. Condamnatulpoatesd meargdla lucru, la poitd, la banc6, dar nu are dreptul s6 iasd

f,f,

este luat gi bdgat in celuld.AceastS metodd, consideratd mai umand, are avantajul de

a reduce cheltuielile inchisorilor in privinla cazdrlt qi'a

personalului, ceea ce compenseaze preju! incd mare' al aparatului'

lEr qare nq q 4e-lul$ilolfantul qe o fiilFumanapq:?tl qd

rclrit-t" il o;; ;,*'.- ? Cdciprincipiul este susceptibil sd, . r 1 - E ^ ^ ^ - ^

d.p6$""*d;rile de drept comun, pentru a se extinde lafiecare

dintre noi, tot pentnr motive acceptabile 9i cAt sdpoate de umane'

MARC DEM

noapteadincas6,sdseducdlacafeneasaula localur i 'A l t fe l '

mdrim-oaunui bob dP ovdz. I4[4 cum

Astfe|iiptgmul este&arte t sa-te-apli-cet-'tpp:ilor'pentnr;-iea"i-ai-u$omhrncrcind'iipierzi-inmullime-s-a"usa'[d_ _ - - -gg-4e ucas6. Ne putem g6ndi qi lagl-imb-are"tii'care'bal.B6durile

Ui[Urf fi"gepf*-"fl€asi{iin€aail,r1lareli.r-ar-int6mplaqg-y3'iri" f;I";G; ;nui program potrivit, b,oJnavji gi hntr6nii vo+putea

f, rryrjritijirs-qupraYeehg^r-e ladpmieiliu' pentru a putea fi ajutafi

i-.aiut in cazdentvoii. in sfbrqit, n-ar fi deloc gteu ca oamenii

s6 fie convingi cd au tot interesul sd pd,streze legdtura cu cei dinjrrr, p.nt- caniincare li s-ar intdmpla ceva - dac[ s-ar afla sub

aaidmaturi ,dacdar fi lovili de amnezie sau sechestraliundeva.

Tgt a$4,1rj[kf ii i$Ltatlleazlgrupasanguinlsauopoartdgravafa,pe.p.plaeul[dqflrstalnrrrtat[ la gdt' . i

se imPund bfdlara eleqtronigd aogiaa gasit-ceva.rnai bun' logl9r i!,Lmaj-multp Jd-ri, in re giun il e

roPorfii'@e'dermice, un 'microProc-esor de

Page 29: 2005=Antihristul -Marc Dem

56 ANTIITRISTALMARC DEM 57

j.[upfip_r]-ti. EJlurtlt sI i se ceardinapoi ecusonul, elHB!_ql ir.$tgeI&@ oar e regloaz[q4.$nsb]ul ca s dn[grai[p-u-ru&-s-3!unqal&q6partedinsocieqate.

a pune de asemenea pseeldtpggpghggB&regbgre.

&lef-o-nul mobil poate fi ascultat de oricine cu ajutorul uneiaparaturi simple, c.u -exasptia cazulu.i. i-n ca-r-c.-ulili-zaIoruLgi- ap$kJelaparatul prin viclenii tehnice extraordinare. Pg[9IF,

Qpc.Ulladtetelcftnice-odonate de o administra{ie sau de un guvernfaEp.artc.dtn.ohiceiudeactuale, rdmAndnd totugi o anomalie careprovoacd din timp in timp scandaluri.

. Se gtie oare cd S-tate,le-UniJe.tocmai,le-auinstia4ianalizat?L a fir qifill anuluj | 9 9 4 ̂ f o st w atat T h e Di gi t a I k I e fu ny

Bill, care prescrie lemanierea tuhiror relelelor si ii obligd pee,,sd se asigure c[materialele

I or v o r pute a s d p erm itd s e I e cLionarea-rlagqu_Earsa-u,u-ei -llniioqi.geata, pe@pp orice anchetator = inarmal cu o autqrizafieI e g ald - q d p o atd- interc eptalo-ate-s o-nv- o- tblril e, te I e fon_ic 9 s auelecttpuiqe--intr-o zoni deterrrinatd, spre sau provenind de la unanumit post gi sd aibd acces la diferite coduri de identificare."

Materialele existente vor ffebui sd fie modificate in acelagiscop,FBJ=Ul_fi r_ryd_ru,c1rJi9=qat_u,=oeil4caleneIiaiaralacesteioperafiuni.

Penrtr-u, a:-giproteja mesajele, abonatul nu are altd posibilitatedecdt sa--gj,pro-cfue- un- calcul,alor personal, uu m.,odelq un qistem

de-dec-ripfare$isf,-rea.b-oneze la Internet sau la o refea similarS.igi va scrie mesajul, il va tasta gi il va trimite, dar va trebui sdrenunte la flecdreli dacdwea sdp[sheze confidenfialitatea. T*otoSi,agea-s"i6scau.r,i"tale,estedejadepdsitd.9g-r4pUl,erulpoatesbdbvindcel"gg-i-bg4 !q-rll-o-q pentru Bie Brother* de a afla ce se intdmpldin intreprinderi gi in casele cetdfenilor.

* Personaj din nelinigtitorul roman 1984 al lui George Orwell (n.trad.).

Page 30: 2005=Antihristul -Marc Dem

58 ANTIITRIST'UL

din utilizatorii de computere personale gi de a jeyqni_tndiape!$aliltufuror celor care li se vor aldfura.

nu se activeazd, aprecizat,decdt la utilizatorii care se inscriu inreleaua Microsoft, dar gi acegtia il pot dezactivacdnd doresc.

IgilV-tg"dglvsl95 se calculeazd, conform tabelului nostrunumeric:

w (138) + r (s4) +N (84) +D (24)+ O (90) + w(138) +s( l14)+9+5:656.

MARC DEM

Dacd considerdm cd 95 este pus pentru lggs,trebuie sd

addugdm 1 + 9 9i astfel obfinem: 666!A6L72W

59

78X84V90296

MNoP

aRSTU

t2182430

BCDE

138l4?148t54

F36G42H48r54J60K66

r02108tr4120126r32

- - - , : - - _ t . - . . - . - - - T - - , - - . 1

..eu"C. fu.e! Satelitli observd 9i numitele- t?Ily-il"qpgu"Lqe'2-* -.* ----:--:- --- *' "

sJ:ggelt-q iiiil-e. evalu

6,*:OirUm;.lA;;mi,precumei-SlrQir1lesdrqe*s-tratuh4lden d. l1ig$St trebuie s-{ .fie cu I,clrii in gatru, ierygpglgll{gp51mi-tive_tre fg-no-ilepoiinci. Vo* teueni asupra acestei probleme, deoarece are o

Gtaq.e "t.dns

6 cu guv-ern-ul. mondial I i cu- 6 66'

Page 31: 2005=Antihristul -Marc Dem

60 ANTIITRTSTUL

TEASCUL MANIEI

Totul incepe cu supravegherea - 9i trebuie sd se ajungd la

supravegherea universala; cu controlul - 9i trebuie s6 se ajungd

la controlul total al locuitorilor Pdmdntului. Aceasta este prima

lui Dumnezeu, dar care vor fi invinse la sfrrgitul vremilor."

Catehismul zice:,,Durhnezeu vede tot, cunoaqte totul pdnd

la gindurile noastre cele mai Secrete".-Antihristul vrea sd i se

substituie LUI; este deci logic s6 aib6 ambilia de a pune planeta

Page 32: 2005=Antihristul -Marc Dem

62 ANTIIIRISTUL

Ninive era un orag mare, aflala o distanfd de trei zile de drum giavea s[ fie distrus, cdci rdutatea lui ajunsese pdnd la Preainaltul.Ionas nu se simlea in stare sd fie misionar in lard strdin6. S-a dusla Japho gi a luat o ambarcaliune care se indrepta cdtre Tharsis,pentru a scdpa de ochiul ldi Dumnezeu, a c6rui clarviziune credeacd se opregte la ctteva mile marine de Iudeea. ,,A fugit din falalui Iehova." Dar Iehova domnea gi peste mare, peste toate mdrilegi a stdmit furtuna. $i Ionas a fost aruncat peste bord de marinarigi a fost inghilit de un pegte care nu l-a vdrsat dec6t dupd trei zile,pe malul de unde plecase. Ionas a infeles atunci cd Dumnezeuera peste tot gi la al doilea ordin gi-a luat bastonul gi a pornit spreNinive.

Antihristul a infeles gi el lecfia. Figierul lui central deidentificare ii va spune unde e Ionas, satelilii ii vor localiza vasulgi va avea mijloace sd-l facd pe fugar sd se intoarci in lara undeel va dori.

in Apocalipsd, Mielul, adicd Hristos, pune semn pecredinciogii lui in ultima zi, dies irae; ,,qi s-a fEcut un marecutremur de pdm6nt, soarele s-a frcut negru ca un sac de'pdr,luna s-a fEcut toatd ca s6ngele, gi stelele au c[zut din cer pe pdmAnt,cum cad smochinele dinpom, cdnd e scufuratdeun vdntputernic.Cerul s-a strAns ca o carte de piele, pe care o faci sul. $i tolimunlii gi toate ostroavele s-au mutat din locurile lor." (Apocalipsa6:12,13,14)

Oamenii votvrea atunci sd scape de furie gi, asemenea luiIonas, vor incearca sd se ascund[. ,,impdralii plmdntului,domnitorii, cdpitanii ogtilor, cei bogali gi cei puteinici, toli robiigi toli oamenii slobozi s-au ascrms in peqteri gi in st6ncile munfilor.$i ziceau munlilor gi stdncilor: <Cddefi peste noi gi ascundeli-nede fala celui ce gade pe scaunul de domnie gi de minia Mieluluil>."(Apocalipsa 6:15, 16).

63MARC DEM

Dar nu vor reuqi, vor suporta toatd furia cataclismului' insd

prinffe ei Dumnezeu va gti 'e-i t"tttnoascd pe ai lui' Pentru a-i

iinigti, El ii marcheazdcupecetea Lui'

,,$i am vdzutun alt inger, care se suia dinspre rdsdritul

soarelui, gi care avea pecetea Dumnezeu-lui celui viu' El a strigat

.rrglur ' tarelaceipatruingeri,cdroralefusesedatsdvatdmeperiantul gi marea'zic6nd: <Nu vdtdmali pdmintul' n1ci.1a13a'

nici copacii, pAnd nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor

Dumnezeului nostru! >" (Apocaii psa 7 :2, 3)' ingerul a marcat

144.000 de oameni, numdr ii-bolit al plenitudinii. Aceqtia vor

fi ferili de pedeapsd. Apoi, Sfhntul Ioan vede "o mare gloatd pe

care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam' din orice

seminlie,dinoricenorodgideoricelimb6,carestiiteainpicioareinaintea scaunului de domnie qi inaintea Mielului, imbrdcatd in

haine albe, cu ramuri de palmier in mdini'" (Apocblips a7 :9) '

Unuldintrecgidoudzecigipatrudeb[tr6nicareformeazSin jurul ronului Consiliul lui Dumnezeu il intreabd pe prezicdtorul

din Patmos: ,,Aceqtia care sunt imbrdcafi in haine albe' cine sunt

oare? $i de unde au venit?" $i el rdspunde: "Doamne' tu gtii"'

BdtrAnul a dat din cap 9i a explicat: ,,Acegtia vin din necazul cel

mare; ei gi-au spdlaihainele 9i le-au albit in sdngele Mielului'

Pentru aceasta stau ei inaintea scaunului de domnie al lui

Dumnezeu gi-l slujesc zi 9i noapte.in Templul lui'" (Apocalipsa'

7 :13 ,15 ) .Aceast6maremullimereprezintdaleqiiclerului,careau

devansat Judecata de Apoi 9i nu sunt prezenti acolo dec6t pentru

a participa la triumful Mielului 9i pentru id'inziuaaceea' tot ce

era ascuns trebuie sd fie revelat in mod public' Sunt recunosculi

Jupd hainele lor albe, vegmdntul nupfial al Evangheliei'

Antihristul, Argus cu o sutd de ochi' imitdndu-l pe

Dumnezeu, pretinde sa imprime 9i el un semn pe creaturd'

Page 33: 2005=Antihristul -Marc Dem

64 ANTITIRISTUL

De aceea are un numdr. Acest numdr este 666. Am vdzutcd il pune pests tot, ca sd nu existe nici o confuzie in minteanimdnui, cel pufin a celor care au ochi sd vadd.

Un popor poarti culorile monarhului sdu, iar servitoriiliweaua stdpdnului lor. Fiara face in aga fel inc6tpopulaf,ile lumiisr le poarte pe ale sale. Paralelismul este flagrant intre cei doiprotagonigti. Cdnd el se va implini, vaavealoc lupta finald.

Planul Antihristului ionstd in a-gi insugi toli oameniifolosind constrAngerea, clci cine va refuza semriul nu va maiputea sd cumpere, nici sd vdndd, va fi redus la neputinfa absolutlin societatea noastrd, condamnat la moarte civild gi in curdnd lamoarte fizicl.

Eroii dinNoaptea timpurilo4 romanul lui Barjavel, cunoscin universul lor futurist aceastd asfixie fulgerdtoare, afunci cdndvor sd scape autorit5lii centrale.

Planul mondialist igi extrage veridicitatea inspdimdntdtoaredin exemplele date de statele totalitare, iar acolo unde acestea aueguat in cele din urmd, o dictaturl la scard mondiald, servitd demrjloace gigantice puse la dispozilia omului de tehnologie, parefoarte capabild sd reugeascd.

Dar oricdt de paradoxal ar fi, Apocalipsa se dovedegte infinitmai reconfortantd, deoarece victoria Fiarei nu va dura decdt untimp. ,,A cdntt, a cdnftBabllonul, cetatea cea mare, care aaddpattoate neamurile din vinul mdniei curviei sale...

sau pe m6n5. Acegtia vor bea vinul turnat din paharul mdniei luiDumnezeu,,gi fumul chinului lor se va sui in sus in vecii vecilor.

MARC DEM 65

$i nici ziua, nici noaptea nu vor avea odihnd cei ce se inchindpiarei gi icoanei ei gi oricine primegte semnul numelui ei."

(Apocalipsa 14:11).latd cum se vor petrece lucrurile. Cineva, semdndnd -cu un

fiu al omului - recunoagtem aici Fiul omului, judecdtor suieran- aparepe un nor alb, are pe cap o coroand de aur 9i in mdnd o

secerd tdioasd.Un inger ii dd semnalul care vine de la Tat6: ,,Pune secera

ta gi secerd; pentru cd aienit ceasul sd seceri 9i recolta plmdntului

esie coapt[* (Apocalipsa 14:15). Cel care std pe nor igi aruncd

secera asupra pdmintului, 9i pdmdntul a fost secerat'

O a doua secerd apare in mina unui alt inger'

,"Pune secera ta ascugitd qi culege strugurii viei pdmflntului'

c6ci strugurii sunt copfi." (Apocalipsa l4:18)'

$i ingerul iqi aruncd secera, culege via de pe pdm6nt 9i

aruncd ciorchinii in teascul cel mare al maniei lui Dumnezeu.

,,$i teascul a fost cdlcat in picioare afard din cetate; 9i din

teasc a iegit s6nge p6n6 la zilbalele cailor, pe o intindere de o mie

gase sute de stadii." (Apocalipsa14:20)'

Page 34: 2005=Antihristul -Marc Dem

4;1 i i; i r:. i l8l i i l

10PRrMA $r"A DOUA FIARA

In mod cu total ciudat, Antihrist nu este numit inApocalipsd, unde totugi joacd un rol atdt de mare. Cuvdntul nuapare in Biblie decdt de cinci ori, in epistolele Sfintului loan, darnicdieri in altd parte. inprima epistold:

,,Copilagilor, este ceasul cel din urmd. $i dupd cum afi auzitcd, are sd vinS Antihrist, sd gtili cd acum s-au ridicat mulliAntihristi: prin aceasta cunoagtem cd este ceasul de pe urm6. Eiau iegit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai nogtri. Cdcidacd ar fi fost dintre ai nogtri, ar fi r6mas cu noi; ei au iegit, ca sdse arate cd nu toli sunt dintre ai nogtri. Dar voi afi primit ungereadin partea Celui Sfbnt gi gtifi orice lucru. V-am scris nu cd n-a!icunoagte adevdrul, ci pentru cd il cunoagteti, gi gtifi cu nici ominciund nu vine din adevdr. Cine este mincinosul, dacd nu celce tdgdduiegte cd Iisus este Hristos? Acela este Antihristul, caretdgdduiegte pe Tatd gi pe Fiu." (Prima epistold a lui Ioan, 2:18,22).

Ceasul din urmd este perioada lumii care se intinde intreprima inviere a lui Iisus Hristos gi cea de a doua (sfbrgitul lumii,Judecata de Apoi).

Prima menfiune a Antihristului se referd la omul pierzaniei,care trebuie sd apard la sfhrgitul vremilor. A doua, la plural, ii

67MARC DEM

denumegte pe ereticii 9i pe ateii care Se manifestSin cursul lstoriei;

ei sunt vesfitorii Antihristului Apocalipsei. A treia menliune se

referd tot la negarea lui Hristos'Tot in prima epistold mai putem citi: ,,Cdci in lume au iegit

mulli prooroci mincinogi. Duhul lui Dumnezeu s6-l cunoaqteli

Jrrpa u".utta: Orice duh, care mdrturiseqte cd lisus Hristos a venit

inirup, este de la Dumnezeu; qi orice duh, care nu mdrturise9te

p. iit"t, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist' de a

i6*i u"nire alratzit.El chiar este in lume acum." (prima epistold

a lui Ioan,4:1, 3).Cele doud conceplii sunt, aqadar, foarte clare' Cuvintul se

referd la adversaruf ae fa sfbrqitul vremilor, precum 9i la "falgiiprooroci" care il anunfa; Sfhntulloan cunoscuse dintre ace$tia

fgnostici, ebionili, docef i). Textul s[u. depdgeqte perioada istoricd

#aita a" el (un secol, pentru cd a murit la o sutd de ani)' de aceea'

in acegti falgi prooroci trebuie sd-i vedem pe toli aceia c-are s-au

succeiat de atunci (adeplii religiilor necregtine, diferitele forrne

de neopdgAnism, printie care nazismul, marile sisteme ateiste

Drecum)comunismul, sectele)'E h sfhrgit, Anticrist este menfionat 9i in !'pistolaa D.oua a

Sfbntului Ioan: ,,Cdci in lume s-au rdspindit mulli amdgitori-, care

nu mirhfisesc c6Iisus Hristos vine in trup. Iatd amagitorul, iatd

Antihristul!" (Epistola a doua a lui Ioan, 7)'

Antihrigtii, dupd cum spune Sfhntul Ioan' "au iegit din

mijloculnostru'':propagatoriideereziidintoatOtimpurilesuntboLzali care gi.au ren.gut credinfa; fondatorii de sisteme provin

cu tolii din r6ndul creqtinilorsau evreilor'Dar Antihristul ceasului din urmd va fi de departe cel mai

detemut;elvareuni inpersoanasatoateminciuni leqi toatdrautatea iumii, el va fi in mod mult mai stralucit adversarul lui

I isusHristosgialBiser ic i isale.Uncomentator i l r iumegte,,imputernicitul Satanei".

Page 35: 2005=Antihristul -Marc Dem

68 ANTIITRISTUL

Pentru a gti dacd cu el avem de-a face sau vom avea de-aface intr-un viitor apropiat, e bine sd-i fixdm personalitatea. Arfi, spun mul1i, ,,o personalitate individuali"; allii it vdd incarnAndmai curdnd o putere politicd. Cele doui lucruri nu suntincompatibile.

Un individ care porne$te la cucerirea lumii trebuie neapdratsd se sprijine pe o putere politicd gi pe fo(e materiale impozante;de altfel, marile sisteme 0are au urmdrit distrugerea ideii deDumnezeu au avut totdeauna in fruntea lor, in trecut, o figurdumand: Nero, Attila, Ginghiz-Han, Lenin, Hitler, pdnd la BigBrother al lui George Orwell.

Chiar dacd nu este numit gi in alte cdr,ti din Vechiul sauNoul Testament, Antihristul este totugi ciudat de prezent. Iatd cescrie Sffintul Pavel despre a doua venire al lui Hristos:

,,Nimeni sd nu vd amdgeascd in vreun chip; cdci nu vaveni inainte ca sd fi venit lepddarea de credinp gi de a se descoperiomulflrddelegii, fiul pierzdrii, potrivnicul care se inalfi mai presusde tot ce se numeqte Dumn ezerr, sau de ce este vrednic deinchinare. Aga cd se va a$eza in templul lui Dumnezeu, d6ndu-sedrept Dumnezeu [...]. Ardtarea lui se va face prin puterea Satanei,cu tot felul de minuni, de semne gi puteri mincinoase, gi cu toateamdgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe caleapierzdii, pentrucdn-auprimit dragostea adevdrului ca sd fie mdntuili.. (Epistolaa doua a lui Pavel cdtre Tesalonicieni, 2:3, 4,9, I 0). portretul luise precizeazd. Este un amdgitor, un nelegiuit, care vrea sd sesubstituie Domnului gi sd-i ia locul pentru a fi adorat. Va f,rmincinos, va denatura adevdrul; va avea un orgoliu nemdr$init.in apela$i pasaj din Cea de a Dou'a Epistold cdtre Tesalonicieni,frgur eazd. qi aceste fraze misterioase :

,,$i acum gtili bine ce-l opregte ca sd nu se descopere dec6tla vremea lui. Cdci taina firddelegii a gi inceput sd lucreze; hebuie

MARC DEM 69

numai ca cel ce o opreqte aculn, s6 fie luat din drumul ei." (Epistola

a Doua cdtre Tesalonicieni, 12:6,7).O mullime de exegeli au incercat sd inleleagd acest pasaj'

Sfhntul Augustin conchide: ,,Mdrturisesc c5 nu qtiu deloc ce-a

vrut s5 spun6 apostolul". cine opregte pe cine? Sfhntul Toma de

Aquino iare si creadd cd Antihristul este refinut de spiritul creqtin.

,,spiritul cregtin", scrie Vigouroux, "a cdrui prezen!5 in mijlocul

rorl"tagi il opregte pe Antihrist 9i a cdrui disparilie va permite

acestui flagel sd-gi exercite distrugerile."Disparilia spiritului creqtin inseamnd lepadarea de credinti.

,,Mai inainte va veni lepadarea de credinf6", spune Sfhntul Pavel.

Aceastd indicalie ne permite sd prevedem sosirea zilei din urmS-

Cei doi apostoli spun cd Antihrist are precursori: ,,Cdci

taina flrddelegii", precizeazd Sfdntul Pavel, ,,a 9i inceput sd

lucreze..." Taina fbrddelegii este acliunea secretd a Satanei in

lume, impotriva efortului de mdntuire adus de Flristos. La sfhrqit,

ea se va iu". p. fald,inmod spectaculos, toate forfele Prinlului

tenebrelor se vor aduna intr-o ,perSonalitate individuald" generat6

de el. in care termenul de vdndut diavolului i9i va gdsi deplina

ilustrare. intr-qaltd epistold, Prima cdtre Timotei, Sfhntul Pavel

descrie mai amdnunlit uneltirile tainei firddelegii:

,,DarDuhul spune lSmurit cd, invremurile dinurm6, unii

se vor lepdda de credinld, ca sd se alipeascd de duhuri inqeldtoare

gi de invillturile dracegti, atragi de frlSmicia unor oameni care

vorbesc minciuni, insemnafi cu fierul rogu in insugi cugetul lor.

Ei opresc cdsatoria gi intrebuinfarea bucatelor, pe care Dumnezeu

le-a f[cut ca sd fie luate cu mulfumiri de cdtre cei ce cred 9i cunosc

adevdrul. Cdci orice fdpturi a lui Dumnezeu este bund ["']'

Feregte-te de basmele lumegti gi bdbegti. caut6 s5 fii evlavios.

Cdci deprinderea trupeascd este de pulin folos, pe c6nd evlavia

este folositoare in orice privin!6." (Epistola intdi Cdtre Timotei,

4:1-4;1-8).

Page 36: 2005=Antihristul -Marc Dem

70 ANTIIIRISTUL

Aceste trdsituri diferite se aplicd de pe vremea apostolilorereziilor ndscdnde, mai ales ai gnosticismului gi, parfiai, asusfindtorilor iudaismului. Mai tdrziule regdsim dezvoltdndu-seintr-o infinitate de secte gi de migcdri, dintre care maniheismul vafi cea mai durabil5.

Dar aici e vorba de vremurile de pe urmd, adicd aceleacare vor preceda imediat cea de a doua venire a lui Hristos.

Ideile noi rdspdndite'de propagatorii ereziilor de altddatdsunt oare demodate? Este cdt se poate de clar cd sunt aceleagi, inalt ambalaj, cu alte etichete.

Ca sd revenim la pasajul citat, ,,basmele lumegti" sunttotdeauna infloritoare, cu mitul materiei eterne, pan-teismul,evolufionismul, orientalismul, falsa teologie, noua exegezd,.Doctrinele drScegti se regdsesc intr-un num[r mare de secte gi inspecial in sectele satanice. Alimentele pe care susfindtoriiiudaismului voiau sd le interzicd noilor botezali elau numeroase;aga-zigii guru de azi prescriu vegetarismul gi ablinerea de la vingi alcool. Bogumilii, patarinii gi catarii proscriau cdsdtoria; falgiidoctori predicl azi uniunea liberd, vagabondajul sexual,homo s exualitatea, in timp ce societdf i le lucr eazd la distrugereacelulei familiale.

Exercifiul fizic laromani erapalestra, cursa, lupta. SfhntulPavel este impotriva excesului in aceastd privinfd in detrimentulviefii spirituale. cultul corpului acdpdtatin zilele noastre formasomatolatriei, care merge de la divinizarea sportului la curele desldbire, coafatul cu peria, chirurgia esteticd gi la s6nii din silicon.

Apocalipsa vorbegte de doud Fiare, una iegind din mare,cealalti iegind din pdmdnt. Prima inseamnl pennu Sfand Cezariedin Aries: ,,Oamenii necrbdinciogi care sunt trupul diavolului.., adoua, ,,cregtind doar cu numele... aceasta e Biserica eretic6... Fiaradin mare a mai fost considerati puterea politicd, iar cea din pemant,seducfia intelectuald, sauputerile politice gi religioase corupte.

7 lMARC DEM

. O interpretare nu o anuleazd pe cealaltd' cele amintite se

"o^pt"t"uraioarte bine' Corpul diavolulu! este puterea politicd

atunci cdnd e coruptd, cu mijloacele materiale de care dispune'

pui.u tt, poate sa aiUa pretenlie la dominalia sufletelor.(q:1t*

cd e vorba, dupd cum amvdzr;trtde a se substitui Domnului) f6rd

seduclie (amdgire) intelectuald'- - rvrritou.-.1. i.hrrire ii conferd azi puterea pe care o asigurau

mai inainte, in mod tadilional, armele, 9i care acum pot sd pretindd

.""o"f"f p"pulafiilor. dste deja prea mult' Totuqi' este nevoie de

un ,,software" ca s6-!i hrdneqti ,,hardware"-ul' Acestea ar fi

,,Uur*at" lumeqti" cu care'va alimenta spiritele pe care vrea sd le

eucereascs.Basmelesuntopuseadevdrului,elecorespundereziei.Profetul Daniel, din care se inspird sfrntul loan, vede paffu

fiare,incarndndmarileimperiialeAntichitdlii:leul(monarhiai"Uii""i""d), ursul (imperiul mezilor 9i al perqilor)' leopardul

fMu."aonia,. Alexandru cel Mare), iar a patta reprezintd poate

i-p"nf Roman. Dar ca in Apocalipsd' acestor personificSri

istoricelisesuprapunaltele.Apatrafiar6meritdsdfieprivitdcuu,."ti.. Ea e ,,teribild, inspdirndntdtoare 9i extraordinar de

p.rt"*i.a", ur"',,dirr1irnuti a! 1tt" gheare de bronz"' "devora 9i

ifa.a*u, iar restul cilca in picioare; era diferitd de toate celelalte

fiare dinainte". Are t""" oou^e ,,qi iat[ ca un alt corn' mic' se

ffia in mi.llocul lor, 9i trei din primele coarne au fost smulse de

el, qi acest corn avea ochi ca ochii omuluigi o gurd care vorbea

cutrufte."'Aceastdapatrafiardenumitd,,diferi t ldetoatecelelalte..

gi, in consecinld, nu seamdn[ nici cuun leu' nici cu un urs' nici

cu un leopard. Profetul nu o poate compara.cu nici un.lnimal

cunoscut, e compozit6'. Coarnele, simboluri ale puterii' sunt

identificate:suntregii.56insemneeleansamblulmonarhiilorcarevor domni urrrpru"ou,,,eniloi? Cum sd nu vezi atunci in micul

corn, care se ridica 9i cre$te 9i le smulge pe celelalte' o putere de

Page 37: 2005=Antihristul -Marc Dem

72 ANTIITRISTUL MARC DEM

Preainalt", ii va persecuta pe preoli gi pe credinciogi, ,,va asupripe sfinfii celui Preainalf', p6nd la a'l capturape Pap[ gi a-l ducelaParis (Napoleon). $i igi pune in gdnd sd schimbe vremurile gi

legea. Legea divind, respectatd de monarhi, este abrogaid;Revolufia suprimS sdptdmdna de gapte zile, instituitd de Creator,pentru a impune noul calendar decadal. Textul spune cd,,se vaincumeta sd schimbe wemurile" (ceeace n-areugitinc[),,9i legea"(ceea ce a reugit in mare parte).

Dar igi continudplanul, ,,gi sfinfi vor fi dali in mdinile luitimp de o vreme, doudvremi gi o jumdtate de vreme".

Revolulia continud gi va continua pdnl la sfrrgitul lumii.Descrierea cornului care apare: ,,avea niqte ochi ca ochii de omgi o gur[ care vorbea cu trufie" impune o interpretare supli-mentar6: puterea despre care e vorba se va transpune intr-unindivid, o personalitate individuall, va fi Antihrist. Acesta vacondensa in persoana lui, efortul imens al evoluliei pentru a seelibera de Dumnezeu.

El nu se confi.rndd cu Satana. Satana wea sdpoarte rdzboiulimpotriva lui Hristos prin intermediul unui om, pentru cardzbsnarea lui sd fie mai strdlucitI, gi intrucdt Hristos, FiulDomnului, este gi el un om (Fiul Omului). Satana, care e uninger, nu un om, a provocat dupd cdderea sa revolta la omulAdam. El gi-a pus in gdnd s6-l invingd pe Hristos, noul Adam,frustrAndu-l de m0ntuirea lui.

Antihristul vaaveaochi ca ochii de om, gi numdrul lui vafr un numdr de om: 666. Artizanii revolufiei scriu peste tot acestnumdr in agteptarea venirii sale, de la vitraliile catedralei din'Nevers

la piramida de la Luvru, pe codul de bare, pe mdrcilecomerciale, pe afigele care anunli concerte rock.

73

cele patru mari fiare ale lui Daniel au iegit din mare, decicorespund puterii politice. care este aceastd noui dominafiediferitd, dacd nu Revolufia?

Toate cuvintele se pot aplica Revolufiei, care este, inf_adevdr,o impdrdfie diferitd de toate impdrdfiile, se intinde peste totpdmdntul, strive gte monarhi ile

$i iat-o latreabd,a$a cum ne_o aratd istoria. prima ei g_njdeste sd suprime religia: ,,va rosti vorbe de hulr impotriva c"elui

"ilr-

Page 38: 2005=Antihristul -Marc Dem

11uN iMPAnar vrcLBAN

Daniel descrie o a doua viziune pe care a avut-o doi animai tdrziu, sub domnia regelui Balthasar, la Suza. Ea aduce inscend un berbec Ai un lap t6ndr; berbecul, care are doud coarne,dintre care unul mai inalt decit celdlalt, are o putere suverand:,,nici o fiard nu putea s6-i stea impotriv[ [...] fEcea ce voia gicregtea."

Dar aparc un lap tdndr,,venind dinspre apus [Occident], gia cutreierat toatd fafa pdmdntului fdrd s6-l atingd". Un concurentpentru berbec, spre care se repede,,cu toatiputerea lui". ilatacd,ii rupe cele doul cgarne, le aruncd la pdmdnt, iese invingdtor dinaceastd luptd rapidd; apoi ,,a ajuns puternic de tot", chiar inmomentul in care moare el insugi, nu lovit de un dugman, ci demoarte naturald. ,,I s-a rupt cornul cel mare", iar in locul lui aucrescut alte patru coarne mici.

Berbecul personificd imperiul Mezilor gi pergilor, ultimiicucerindu-i pe primii, condugi de Cyrus (de aceea un corn e maiinalt decdt celdlalt), pentru a porni la cucerirea lumii. lapul tdndreste Alexandru cel Mare. Operafiunile lui militare sunt atdt derapide, incdt pare cd nu atinge pdmdntul, el aspird la dominaliauniversal[ gi aproape cd reugegte, cuceregte Asia Micd, Persia,Siria, Babilonia, Palestina, Egiptul, Libia, ajunge pdnd la Indus,

MARC DEM

dar moare latreizeciqi trei de ani in Babilon, iar locotenenfii lut

igi impart imperiul care, la ciliva ani dupd moartea lui, vafr divrzat

in patru pd4i. Cand cornul cel mare s-a rupt, Daniel spune c6,,in

locul lui au crescut patru coame in cele patru vinturi ale cerurilor".

Din unul dintre ele iese un alt corn, mic, dar care ,,cregtenespus de mult spre miazdzi,spre rdsdrit 9i spre lara cea minunat6".

E vorba de Antiochos Epiphanes, din dinastia seleucizilor, pe

care carteamaccabeilor il numeqte ,,r[ddcind fdrd de lege". El

incearcd s6-gi intinddputerea asupra Egiptului, unde ,,va intra cu

o armatd putemicd, cu care de luptd, cu elefanli 9i cdldrefi, precum

qi un mare numdr de vase".De aceea, cornul se mdreqte spre miazdzi. Porneqte

impotriva Babilonului gi a Persiei gi comul se mareqte spre r6sdrit.

Apoi ,,se intoarce gi merge impotriva Israelului" - aceasta fiind

,,taraceaminunat6".Antiochos Epiphanes, pdgAn gi nelegiuit, meritd sd fie privit

ca un vdndut Satanei. A mers impotriva Israelului, ,,a ajuns la

lerusalim cu o armatd puternicd, a intrat cu o indrdznealS plind

de insolenfd in sanctuar gi a ridicat acolo un altar de aur...", a

cerut s'6 fie pusd in Sfdnta Sfintelor statuia lui Jupiter 9i cultul a

fost intrerupt mai mult de trei ani.Daniel se exprimd astfel:

,,[Cornul)] s-a inillat pAnd la oqtirea cerurilor, a dobordt la

pdmbnt o parte din ogtirea aceasta 9i din stele qi le-a cdlcat in

picioare. S-a indlfat pdnd la cdpetenia ogtirii fDumnezeu], i-a smulsjertfa necurmatd gi i-a surpat locul ldcagului Sdu cel sfbnt...".

Faptele istorice concordd in mod frapant cu viziunea' Dar

ea areun sens mult mai larg. Profeful aude o voce: ,,Fii cu luare

aminte, Fiul Omului, cdci vedeniaprevestegte wemea sfbrqitului...

Tu pecetluiegte vedenia aceasta, cdci este cu privire la nigte vremi

indepdrtate..' Identificand simbolurile cu evenimentele pe care

le-am amintit, aceast[ voce il anunfd pe Sfhntul Ioan: ,,La sfhrqitul

75

Page 39: 2005=Antihristul -Marc Dem

76 ANTIIIRISTUL

stdp6nirii lor, cdnd pdcitogii vor fi umplut mdsura nelegiuifilor,se va ridica un impdrat fdrd ruqine qi viclean. El va fi tare, dar nuprinputerea lui insugi; el va face pustiiri de necrezut,varzbutitotce va incepe, va nimici pe cei puternici gi chiar pe poporul sfinfilor.Din pricina propSgirii lui gi izbdndirii vicleniilor sale, inima i seva ingdmfa, va pierde pe mulli oameni-care trdiau linigtili gi se varidica impotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fird ajutorulvreunei mdini omenegti."

E prea mult numai pentru Antiochos; in spatele lui vedemprofildndu-se Fiara care iese din mare. ,,Cine e asemdndtor F'iareiqi poate sd lupte impotriva ei?" Fiara care nici ea nu acfioneazdprin propria ei for,td, cdci autoritateai-a fost datd de balaurul in-fernal, de demon. $i ea se distinge prin necredinlaei,,,deschidegura ca sd huleascd impotriva Domnului, ca s5-I huleascd numele,cortul gi pe cei ce locuiesc in cer. I s-a dat sdfacdrdzboi cu sfinliigi s6-i biruiascI..."

,,CAnd numdrul necredinciogilor va fi complet" spuneSffintul Pavel, ,,cdcimaiinainte va veni lepldarea de credinfS";paralelismul pune in discufie cele Doud Testamente. in VechiulTestament, cartea maccabeilor aratd cd o mare parte a poporuluidin Israel s-a raliat lui Antiochos qi gi-a pdrdsit obiceiurile pentrua le adopta pe cele ale pdgdnilor. Au mers pdnd acolo incdt auconstruit la lerusalim un gimnaziu in stilul celui grecesc gi ,,aufEcut T dispard semnul circumciziei lor" ca sI se piatd urafigoi.

InNoul Testament, creqtinii suntcei care se raliazd ideilorin vogd, igi reneagi credinfa gi le e rugine de invdldtorullor. Aparteologi rafionaligti, exegefii denatureazd textele sacre, preofiibisericii lasd sd se propage doctrine false sau leincurajeazd.

Prima Fiard a Sfhntului Ioan este brutd, iegitd fierbinte dincazanul cel mare al Satanei; cea de a doua este mai glefuitd, estenumitd mai departe, in trei locuri, ,,falsil prooroc"; ea exercitd oseducfie intelectuald.

MARC DEM

Iisus ne previne de mai multe ori in Evanghelii in privinfafalgilor prooroci: ,,Cdci se vor scula Hristoqi mincinogi gi proorocimincinogi; vor face sqmne mari gi minuni, pdnd acolo incit sd ingele,dacd va fi cu putinfd, chiar qi pe cei alegi." (Matei, 24:24).

Fiara care s-a ridicat din pdmdnt va proceda in acest fel:

,,Ea lucra cu toati puterea Fiarei dinaintea ei, gi frcea ca pdmAntulgi locuitorii lui sd se inchine Fiarei dintAi [...]. Sdvdrgea 9i minunimari, pdn[ acolo incdt ilcea chiar sd se pogoare foc din cer pepdmdnt, in fala oamenilor, gi ii amdgeape locuitorii pdmdntului

[...]. zicdnd locuitorilor pdmdntului sd facd o icoand Fiarei [...] .I s-a dat putere sd dea suflare icoanei Fiarei, ca icoana Fiarei sdvorbeasc5, gi sd facd sd fie omordli toli cei care nu se vorinchinaicoanei Fiarei [...]."

Prima fiard, dup[ cum am mai spus, este puterea politic[cu mijloacele materiale de care dispune. Este foarte clar cd pasajulpe care l-am descris sepotrivegte maibine situaflei conteqporanegi celei pe care o vedem apdrdnd la orizontul apropiat decdt celeidin timpul lui Antiochos Epiphanes sau a Imperiului Roman.

Civilizafla industiald, cuprogresele enorme fdcute de qtiintiqi tehnblogie, exercitd asupra spiritelor o fascinalie care face sdavanseze necredinfa. Explordnd spafiul, fimi!6nd asftonaufi, omulajunge sd creadi cd el a flurit universul, cd e stdpdnul lui, c['incurdnd va putea face orice. ProgreSele medicinei il fac sd creaddcd e gi stdpdnul viefii; speri cd inff-o zi va fi in mdsurd sd suprimemoartea, cd e doar o problemd de timp.

fdranul din tabloul Angeius de Millet nu avea nevoie sdridice capul ca sI se intrebe cine a creat lumea. Rdspunsul nuputea sd fie decdt:.Dumnezeu, bineinteles! Dar omul modern numai vede cerul instelat, lumina orageloril distrage privirilor; cdndevadeazdla[ard, omul e inconjurat de o refea protectoare, inff-omagind in care regleazdtemperatura, inff-o avalangd de muzicddifilzatl de un aparat de radio, pe drumuri pline cu panouri

77

Page 40: 2005=Antihristul -Marc Dem

78

indicatoare gijalonate de popasuri atrigdtoare, cu restaurante 9rmagazine.

in viafa zllnicd, omul este tot timpul ocupat, dar i seintdmpld sd se intrebe, precum lSranul lui Millet. Civilizalia in

care e cufundat ii fumizeazdvraltrdspuls: totul s-a ndscut dintr-unpunct microscopic care intr-o ziafrcntexplozie, rdsp6ndind in

spafiu nori de particule dotate cu o forfd de expansiuneprodigioasi, apoi s-au condeilsat in miliarde de galaxii etc.' Cdnd pe o planetd (poate pe mai multe) condiliile aq fostindeplinite, prima amib[ a ap6rutin fundulunei mlagtini 9i viafas-a dezvoltat sub toate formele, devenind din ce in ce maicomplexd.

.Afue4ag-e-g?r9--dl4&![*q-.py-e-epgnllru-D.mnezeu,seindreapt[qqUqlqpf9.u0iguru-!-e-$Jiin+ei.Dargtiinlanueplatonicd;

**-L---+'-

o dobdndeqti pentru a te folosi de ea. E un instrument de putere.Dacd ,,locuitorii pamintului profitd de ea pentru creqtereabundsldrii, puterea politicd este prima beneficiard gi in realitatepromotorul: pgus"uJ*p--b*is-sti-v "al iny-e.FJi!!,ql-gs-te rdzb-oiul, deci

dggdnafia, tehnologia face salturi prodigioase in vremuri de con-flict, prima ei ra{iune de a fi este cea militar[. &gas!a€-pnn4EglIA;a doua,,fdcAnd pdmAntul 9i pe locuitorii lui s-o adore" peprima, recurgAnd la ,,rninuni mari, pAnI acolo inc6t face sd pogoarefoc din cer pe pdm6nt, in fala oam'enilor".

QUg-sf, nu-.te-g6nde.$i I q,anpel e sn fi sti c ate, I a. ta,c-helele

tr-rle:-cg"gjgrg_q1*ls,lp-fs-qg!'11lemis?l-,{Jrluq-in-1l99$_llt j-ustifi cEag€pgjg_rgeg-149--E-a.spJ-p-t-ry-eSle-uusireahtati-multporlen*o-arepe{gad-g-it}-94{e--?-.q41!-S"ffirt"tulIqan'

Mgun-d-e*s"unt,constante, iar omul din cq in ce mai uluit.Fiare-rssita-diqp-amin1 !e pune in valoare* eIal1d ggniul umaq, il

&gp_q4_p._gtgf gaqq4_ls,&ta.unp_r"rsaljz€lr-dss_e_s_q-e_r-n-siel4fqe{e,i_i jplgg-fqpg"t pentru pltglrla care-pAngiesc aceste minundlii.egur*lilgaceJlgptgpusur"tdaqe$aipqpeu(e:,']lg*q!$lgppe

MARC DEM

Page 41: 2005=Antihristul -Marc Dem

l2PORTRETUL ROBOTAL ANTIHRISTULUI

Prin urmare, de ce 666 qi nu un alt numir? Un numdr alomului, unnume al omului...

Crampon comenteazd:,'cea mai bund solufie a enigmei n-ar fi oare sd se consioere

numdrul 666, nu ca suma valorilor numerice ale literelor unuinume propriu, ci ca un numdr simbolic exprimdnd prin el insuqi,in felul unui nume, naturaAntihrisfului?

Ilgg&rul*7 este un numdr care aparfine religiei, numdrulcreatiei sanctificate de sabatul divin. Mnaaruf g, dupd o ideecomun[ la sfinfii P[rin!i, este simbolul marii zile abeatitudiniieterne, octava glorioasd, succeddnd celor gapte zi le aleDumnezeului creator gi sanctificator pentru a srargi mareasiptdmdnd divind.

@d sgb.7, n ?r_fi,e@re nunnd crea{ieiWvb*alomUl_ui frrareheie. fu Agaau crezut,printre al1ii, venerabilul Bede gi preafericitul Albertcel Mare...

MARC DEM 81

aceust@democratic6, pentru reducerea

rdzboaielor, facllitatea schimburilor comerciale, suprimarea

foamei in lume, a'somajului, amizertei din larile defavorizate.

Ea este o intreprindere prom-eteicd, pg4e-rga-!g-ep!!948 a lui

ale cifrei.

pe cel pe care il va purta, cel care va veni... I'{glnune.vom expune

p*fi"ot"tul de a declara cu certitudine numele Antihristului, cdci

Page 42: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIIIRISTUL

dacd ar fi trebuit s[ i se pronunle deschis numele, el ar fi fostspus de cel care a vdzut Apocalipsa." a[ii remarcd cu in{elepciunecd prcz_icdtorul din Patmos a=indicagfaimssulsumdr pentru c a,atunci cdnd va veni momentul, sd-L pglem_Lgq-Ulla!-te ,,pe cel94f9-Y-i.ne".

Sd facpm dqci un portret-robot gi dupd aceea vom putearisca o ipotezd.

Antihristulvafr-s-tdpdnullumii,c_runqx1qr-lUn_deputerepglftiqa. Nu se va_arata ca un ,,tigru insetat de sdnge.. ci,d i mp o triv 6, cuunbinefEcdtor iri i. (,,p-ip.b_o_li9a bl0ude1ealtlqU&!;-spria_SothP-of in.)\@{Lsennul_bincluisivarecomandaSd ne iubtfir_-aplgipgle-qa_ps_noi in $rne. ear spre.deosebire de modelul pe care vrea s5-l falqifice,ryg@gg

@u din care.religia cre$tind face*gd

@e. Nu va vorbi de Mdntuire, de vialdeternd, cr de dragosteq dint i.

Aceast[ pjlngltasnturd este cu siguranld cea maicaracterisricd gi vom vedea cd ea_raspira intregul_dcmcrsglAutibrtstului. Acesta va propune o organizare a lumii rezonabild

gti vor fiOqmotlte prin-qiitoa e, penlgLg_qupfl4a.agre sivitate a, !{burdrilesexgale ddundtoare vieli i in soc ietate,e4ggesalrl$g4iald, invidia. Cgqinali@tea nu y_a mai exista, nicisimp.ladclin_c-venfd. Pentru ce sd flri de la alpii ceea ce ai gi tu, qide ce sd rivalizeziin posedarea de bunuri materiale din momentce ele sunt repartizateinmod echitabil?

Eg-inlgl-ege=de-la sine c[salua.qasrui eficace pentru sului sq4,g nq41bine, pentru

@cenuvatrebuisdf iede

8382 MARC DEM

lq[acfii,

#Ftr':;;-"*.':- w

Page 43: 2005=Antihristul -Marc Dem

84 ANTIIIRIST:UL

numele unui celebru astronom american) pare sd fi detectat lacuri- gi cel al lui Jupiter (Europa). Cuvintele Titan 9i Europa qepotrivesc foarte bine cu demersul antihristic.

Antrhfnt este a_p!_sd consuJne_ englgiile, sq_gublim%_e

lqqlrlet-glA faZbojnice. Iy[onte..sqqieu spunea cd un prin! trebuieiqtotdeauna sd intrefini un rez},ai, undeva, pentru aepuizapreaplinul de vigoare al tineretului. Deoarece pe Pdmdnt nu se vamai putea, deoarece aici vii domni pacea, universul va indeplinifoarte bine acest rol.

Cea mai mare problemd de rezolvat pe!-try_Ul_.grly_ernqpqdr_dpg!9_qgg_a spirilg]g: Conform modelului tiraftr pe carei-a cunoscut istoria, el se va strddui q4, , iarq{pgrr9!14-alat-d aa e+osibil. Stetglg -tplaltlare, care au incercatacest lucru, aU_iqldmpinat toa!_e a-c-eea$i piedig6: legdturilecSIgL@e, pe care le-auredus lamaximum(Cortina de fier, bruiajul emisiunilor radiofonice, supraveghereastrictd a delegafiilor artistice sau sportive obligate sd treacdfrontiera).

in-I14o, guvernul i-a constrdns pe cetdleni sd-qi dea josantenele parabolice.

'l-tar aceste dificultili nrr vor mai exista intr-rur

stat mondial. I&nUplia va putea fi dirijata rnultmarbrne des_6.1 a

&qt_ta *Qlfu.nea-S-oviet i ci, lip s in d c o m pl et c omp ar alril e cu al tetari.

Antihristul va putea chiar s6-gi realizeze visul de a eliminaindoiala. @!_de mAige nu trebuie sd-gi mai pund intrebdri, 9imai ales i_ntrebdri de ordin transcendentat.@

@i, ceeace, d4g{judecdm dupd ohiceiurilei@ i$ sopietalpauqa$rijndustrializat d, n-artrebui s[ prezinte dificultdli de nedepdgit.

Antihristul atuturor administralilor sdi - cuvdntul de fidel s-arpotrivi mai bine,Sfrntul Ioan ii nume$te .,adoratorii Fimd". Anlihri$liipa4iali pe

85MARC DE\4

dintre ei.ffirr."r"rutt sd amintim cA e-l-4 fost construclorul i

ug{s*q+ry':":'*m'r1ffiffi .,H#q!!ry''".iffiil Hio@.':tg1;1i1;ffiun t€ r g9 - m-9-!-qrelrD r'' z u;!r)-=:!

Gitaiiiaiti_ia locultffiu"" in ii*p si in trofiu' "Singurul $

Page 44: 2005=Antihristul -Marc Dem

86 ANTIIIRISTUL

paai imprdgtiate decdt sub dinastia ein. toate filmele. toatedocumentele, toate mo_numentele. in fond, operaliur^,uurtrllr.trls, ruale monumentele. In fbnd, OpefafiUn_ea n_af fiinlelqasa de nimeniinoccident, nici chiar de straturile cele mair!rlw'4-v!1,D4 Lre_fllurs.LrrJll_L.r_cc10ent, nlcl chrar dg straturile cele matpulin cultivate ale populafiei, si ar cddea in ridicol.

* ometoda mullmai eficace constd in a face sursele istoriceaprqQpg pentru totalitatea locrffiliil

-inaintede orice, sp re arsc Etattre i. conditiile noi de viard

?eq?ts-ql"=."r.t .."""@;h in scoala,sg-nu U-Sg_prcre o ruc1odd,,critic6^ sd fie obisnrriti si concirte.o

13STEAUA PELIN

. #

Portretul-robot al Antihristului corespunde mai mult sau

graipulinrporpglsonqie.dintrecutsaudinpre-zenl.Elenuprezintiioate trisdturile fizionomiei sale' pentru ca nu s'nJds-c-at'prccrxsori

Page 45: 2005=Antihristul -Marc Dem

MARC DEM 8988 ANT:IIIRISTUL

p-romi s iune v agd. Anlihristrl v 14c orda o_=pon_sg I are rE4! elorsimplp attorizdnd, dg exemplu, d@refoaAru[ii, care nu-iqtUUfe-L4qp.qiul pgltru cd sufletele cad jn_-pulgt'' bri, acel,,rezervor de energie imens" de carg _d.rryqng;P.em4gtut MaIna, unds nimic nu s-e pierde, 4lglgryiq6ru4taiecalde oferd un mormdnt fu generaliilor care gi-au incheiatprestafia istorici.

4ntihristul ve :E unAtndgtor, vqdgsf,IU4_gxequfrileinmasd,qenocidurile, lag5rele, torfura. Va fi un tiran cu ,,casi trd".\&_VegbgAla fericirea omenifli, rggllrile necesare faunei uqg vor face stiinfific, prin avort si eutanasie, als_edror_aspectepragUgg ruul*aIdt de evidente, incit nu-i-va,fr=greu sd le faclacceptate.

@; va pune capdt oonstrangfuarei

VestitoriiAntihrismhi.erau.,de-aino$trl prinbotez,der neglgdtugra$i prin perversitatea doctrinei gi comportdrii 1or.

S;IAltLaplgvenit diqburls dox dilrJfl$,@tqr-a descoperit inc1iqa1!i@i, in cadrul migcdriisocial-cregtine austriece.I&poleq4, care nu are dec6t slabe indiciiantihristice, @ (,,Cea mai frumoasd zi dinviala mea a fost cea a primOi impdrtiganii. " igi amintea el. ), inaintq

, de a_glsalnSfintNell_ql go.u-$t-dp-a=i fi x a s i rM toa rea I al5 august.

Nu trebuie sd ne rdtdcim in aproximlri. I4Ulg dillgpq4erii

@siorgoliulesterntotdeauna o mcal Nu din astaeste fEcu( un Antihrist; v:sjl _ dgle€smonic sunt comunemajoritdfii oamenilor, iar ei qi le realizeazd, de bine, de rdu, inmediul in care trdiesc: birou, regiment, intreprindere, gcoali,familie, responsabilit5fi municipale sau de stat.

ryT

Page 46: 2005=Antihristul -Marc Dem

90 ANTIIIRISTAL

lUStuIt rgl" lqpJiygqc_p-q tofi-f{I excep(ie... sunt convins cdsunt, ca gi mine, ingrijorali de viitonrlplanetei.noastre."

El este fiul Revolufiei, a celei franceze qi a celei dinoctombrie, al Revolugiei pentru care puterea nu vine de laDumnezeu, ci de la oameni.

@l impotriva lu! Dumnezeu.D-cytUe Pfiafl[ l.lb ertagii rel igi oa s e, autorizdnd re de s c h i de re a a2.160 de biserici (216:6x36); itU_karne_sunt redate cultului360 de biserici catolice. Aaeste_deciziiaratilo dorinli de linigtirea spiritelor, dar trebuie apreciate a$a cum se cuvine. Franta arepatruzeci gi cinci de mii de ldcaqe de cult, iar fosta UniuneSovieticd gapte mii. Cei cinci milioane de catolici ukrainienicontinui sd-gi tr[iascd viaga spirituald in clandestinitate. igl:ituafdacdnd Sovietul Suprem autoizeazdsdrb[torirea Crdciunului, presasovieticd a lui Gorbaciov ridiculizeazdmanifestdrile religioase gipretinde cd botezil catolic este isvorul tuturor relelor. Oricum,preferinla se indreapti spre ortodoxie. Catolicii n-au fost consultaliin vederea noii legi a libertalii religioase. Catolicismul e trecut lareligiile de categoria a doua. Uniafii, ldsa{i de-o parte, recupereazdcu forla catedrala din Lvov. iLngienqbdc-Lgg0, rudecretal luiGorbap-iov permite sovieticilor musulmani sd clldtoreascd cuaeronavele Aeroflot p9fitru a se duce la Mecca.

G,srbacio v dpr-ay-en_it-din -rdnd ul no s tru, dar-nue de - alnostru..." Es.te pfequmAnticrisLunapostat. EllaSpUSlapei cdfusegebotezat $i toli adp-"tatqfii Mielului au,,hdulit" de admiralie.

Dar l!_rq pg_ate {UUge l3 funcfiile cele rnai inalte dinU.qiuneaSoylgtjgdgte d.4dndcregtin.

citatd mai sus, se poate citi:

MARC DEM

,,in- 4g9-9-t gfort giinpreoc-up{rile noastre, suntem motivali

de idealurile, de nobilele eforturi 9i de scopurile lui Lenin, care

au mobilizat, in urmd cu gase decenii, muncitorii din Rusia pentru

@ryl"i.fefeqq_ika estecontinuarea Revolufiei din Octombrie." Aceastd profesiune de

credin!6 comunistd nu:U!0pi9di-ga!4-!-9ge - doi ani m-ari l6'rziu-cu loan-Paul al Il-lea o re ald.

-Surv-qlauilUlss,:uli!-dnrno-sgre:eore-e4,la6octombriet989, papa i-a trimis d .i4$aj: ,,Excelenfei sale,

domnului trrtihail Gorbaciov, pregedintele prezidiului Sovietului

Suprem din Moscova. Jin sd o salut pe Excelenla Voastr[ 9i sd-i

transmit urdrile mele fervente de fericire gi prosperitate pentru

compatrio{ii sdi. Md rog ca binefacerile Preainaltului sd se re'

verse asupra poporului sovietic."

o camee.reprezent6nd-o pe Fecioard. Mai tdrzirt,la cdteva lunt

dupd demisia sa, Gorbaciov va declara ziarului La Stampa: ,$mavut un schimb de scrisori susfinut cu Papa Ioan Paul al Il-lea, in

uqaiqlaln-irll4gastre de la Vatican din . $i cred

in moaGn;6..t p?-tl-di-atog va continua. !41-1e 4oi exlstd un

,,Domnul Gorbaciov este un om de principii, cu o spiritualitate

foarte bogatd. Un personaj carismatic care a avut fird indoiald o

car-:q-aayqt!o9laPru_1etlgs,.l1r-1992,d-e-s!net45d-Q-I9p9!9.prc-ea

9 l

reintoarcelaUqaipUlrLdelge1u.=oag&.{Clll-:l-eeiioferdRaisei

Page 47: 2005=Antihristul -Marc Dem

92 ANTIIIRISTAL

de la Assisi. Cu un an inainte avusese loc incidentul soldat cuffit.,A" ovieticdin16rilebaltice. N{qns_q{orutBq.4er,celcareprezideazdPax Christi, spusese: ,,Ng.-a!o fr 4!lgpta-! mai

-bun de la ultimul laureat al premiului Nobel pentru pace careriscd sau poate cd e constrdns, sd-$i pdteze cu_violentd $i S6ngeploaspdtaaureol[."Cg-nAUg"WSpg_vorbegtede-,aureold,astainsezrmnd q6-1rebu-ie-s_ir fim foarte atenfi. D. qllltl_bailll noului sfbnta cdpdtat o colora{ie evanghelicd: ,,N-am s5-i dau socoteala luiElfin, pentru cd nu e Iisus Hristos." Tqtu5f,tr6dal in anumitemomentedqcunoSt_tuJeleSalB{9lgraese4qp1ry)zate,_Gorbaclglaspusin_c_rgqul-urrer_yizitepaniqgtale--i:f IWl:,,P-rimUlsocialistdin is-torie"p-1iqm! care acdutat o via!6 mar bun[pentru toJi a fost

,I!_s_q_s H_qiqtqs-."v a fost insolitd de unele

semne.Cernobdl, la 26 aprilie 1986" declangeazl teroarea. Gestul

neindemdnatic al unui electrician dubleazd in doud secundeputerea termicd a reactorului qi urmeazd catastrofa. Explozi4esunt urmate de incendi, plangeul superior de beton armat, ingreutate de doulmii de tone, se ridicl vertieal.iRaer, cinci torledemale,q,tabqmbus*tibrlsu-uieliberateinatrnosferi,seformeazdi_rnediat un nor radioactiv care fap€_qgolulPdm4u0lui, 4erul e_cggtaminl! pe_tqUjqfU inlinse, s€_tnghgafd terenul di4 ju$rlgentralei pentru a se impiedica propagarea radioactivit5lii pfinap6, a, se interzicepe-scuitul in lacul Lugano, un milion cinci sute de mii deFersoanesuullradiate.

,,S_l.eeiZIrJ4:g_qglgstga!n4r-9 j|Sp_unssf anJulIean,,,careardea ca o fEclie; a cdzut peste a treia parte din rduri gi pesteizvoarele apelor. S_!_qgfla se ch.emq-Pelin, gi a treia parte din ape s-aprefrcut in pelin. $i mulfi oameni au murit din pricina apeloqpentru cd fuseserd ficute amare." (Apocalipsa 8:10, I I ).

( E ? ! . t , ^ . -

MARC DEM

Atllqrq €g-gqrzrlplggli carelrcjdq repedg sau in timp,provocdnd leucemi!. 4fle_cJiuni pulmenare. cancer tiroidian.Ciudatd putere mai au gi cuvintele! @linseamnd pelin!

Dpt eqr-aaj tQyviu,la biUiolesa-diqteningrad (care incdnu redevenise incd Sankt-Petersburg) izbucngq{g_un mar.erngglqig, ugCezastru care i-ar fi plicuttaremultprimul

nnalQhinei. r3.600.000 au fost deteriorate de apd (36, numdrul care il

genereazdpe 666).a, inanul 1989, unMig-23

azbwaLo or[ frri pilot qi s-a prdbuqit in Belgia, de parcd ar fianunfat in mod simbolic rdstugrdrile din ultimele zile ale lumii.

,,$i stelele aucdzutdin cerpe pimdnt, cum cad smochineleverzi din pom, cdnd este scuturat de un vdnt puternic."(Apocalipsa 6:13).

Sau poate cd inpidentul dinBelgia amintegte de cddereaingerului:

,,$i-@. Mihail si inserii lui s-au luptatqq ialaurul. $r_balguru!_A_r ingerii luis-au luptalgi ei, daln-auplrtr{_buJj... $ i bqlaufql_qgl--$4rc-$arpglc_!-e I yecb i, numi tDtqyqlql_af SgJana ee ela c4rglrt$ealajntea€a lume.p9 pdm0nt; qi impreund cu g!_41 fo_st aruncati gi ingerii lui."(Apocalips a 12: 7,8, 9).

E;Lesfr rSitullujA$lbnctfialAatihriqtilor,sf hr$itulFiareicare se ridicd din mare qi al celei care se ridicd din pdmint. -

,,IJnul din capetele ei pdrea r[nit de moarte, dar rana demoarte fusese vindecatd." (Apocalipsa 13:3).

,, $Lla_dqqa_fia{_4_a _z.is Iseuitorilor pdmAntului s5 facd oic_oandEarei, care avea rana de sabie gi tr[ia." (Apocalipsa 12:14).

Sa fie atentatul deIaT noiembrie 1990, cdnd un anumeAlexandr $omonov a tras de doud ori asupra gefului statului

93

Page 48: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIIIRISTUL

sovietic? Sauaceapatd ro$ie ciudattrde pe capullui Gorbaciov?Sau poate semnul cd, rdnit de moarte de lovitura de stat din 199 I- cdnd a abandonat conducerea imperiului sdu, in ziua de 25 dq.-cembrie.lamiezul-nopfii,inlinqp--ceppKremliusteagulUniuniiS.pytetrc,e-9Ia-tulaquit cu cel al Rusiei - q@p-en-UlgJ$ilor a revenitlavia[d,duplgum-vqmJqd-ea m-ai departe, in alt lgc al planetei,pgntru a preglti un -imp,edupuplinzandintreagaplaneta.

*

t4PIRAMIDA TRUNCHIIffA

Drapelul alb-albastru-ro$u care l-a inlocuitpe cel al UniuniiSovietice (cu secera gi ciocanul pe fond rogu), U_g_dgge1-.1gnW qlunuiproces lung ia__timpurilemoderne, -iganul-l7?e inacel an, un fost profesor de d t,pJmea bazele ofdinului Iluminaflor d a.' Acest ordin vaftdpdta o putere fulger6toare; e!..4veaprincipiile caracteristice ale organizagiilor contemporane desprecare vom vorbi mai jos.

Iei$g4t aproape c4 s_e_ coqliderd Hristos.gi, pentruconducerea organiz4ei, se inconjoar[ de un c-onfiljujilCelorDglsprzece.D t, profeseazd

U!_ateism absotut gi declard,toate retigiite [email protected],i, care cuprindeaun fel de

prgoti care practidau micPentru el, Iisus nu avea nimic divia$_i nu incercase decdt

sd readucl intre oameni ceea ce doctrinarii egalitateabolirea

iloreradicarea mlsmu

la de acfiune a lui Weishaupt era ceea ce azi am nrmi

{44-sparenfd. Ilpndlafii ttgbUl3Utis€oene - dupd propriile lor

Page 49: 2005=Antihristul -Marc Dem

96 ANTIIIRISTUL

cuvinte - gu o ,,soclgtate_s, iy_?ntd" rtr€g$lyu S_l_AAodi4a; aceastareprezenta,, 4pentru-clasele noastre inferioare,in sp ate I e1_d1e ie1 vom putea s6._nc asqun_deu .daqA s - arafl a@tre".

Dargggpg_l nu era deloc inocent.,,@.,g. nesimfite, se lee@ Si sd

le conducem fdrd a pdrea ed le demindm; intl_qn,q1rv4qt, trqbuieqa l!$q!4!p_ l, o form[ deguyepgm.qq! care s-5 se intindd asupr gii lumi..."

Avem aici toate ingqgdienlele societdlilor mondialiste -

Tg$glata, Bitderbers. P et-c. -- desprq carg ne-amobignuit s4 aUZilt-c-asuolu!&l de consfdtuiri amabjle.. fr,ecvq$ateds oa4qe4j! de stat gi de marii finanligti, entuzia$nafi sd seintAlneascd ca sEsebinabc-edteva-idpi.

Ilumrn3tii au reugit saJamanA neobservati de pub& gi ci,tiva! stglc ! in9_a q e m.arindoi--ese de-fu npo:tan1a-acliunii I or. O.r. pdlqQlor grijd a fost sd infiltrez_elqjrlqxrgs_oslqq, rgga-cffureugit in4

fqart€-Butini€ni.B_qql a numdrat in Franta 266 de loji (iar cifra 6) ale

Mare lu i Ogient, c are im p [rt5$eau i d ei le-lui]Abishaupt, in U 8 9.

@!it curapiditate, ajuqgfnd dela I 04 ln Il 7 3,

SrlA_63 5_rn aJlu[Revoluf iei.Ilumiqalii lucrau iniens in cadrul lojilor englezein aceeagi

perioadd. In Franta, fdeeau parte din ele - la nivelulpersonalitdfilor importante - oameni precum Talley.rand,Mirabpau*Dantsn, Robespierre; Marat (al cdror rol in Revolufieeste bine cunoscut) pJg.gu4AStJ-afayette (c5ruia i se cunoagtefoarte bine contribufia la rdzboiul de independenfd al StatelorUnite). Aigi f'*r vory regdsi pe Ilurui@ii_diaBaya+r"a, cdrora li seincredinlase sgreixa sd deseneze Marea Pecete a Uniunii pe cale

L4ie.-uascd,[laulpqqdeldupalqrjulalot'deno-nstrdndfoartebine dominafia pe.carg o aveau asupranoiiconduceri. C4_dgua

MARC DEM

ferle se pot vedea pe bancnotele de un dolar, afTate inc6 in

circulalie.AceasldlaneaoJd. este in mod ciudat incdrcald-deideologie.

Deasupra cuvdntului ONE, se afld deviza In God We Trust (in

Dumnizeu ne incredem), dar ap,g,slDllmnezeu poate sd nu fie

\4erete fuhilest. in stdnga se vede una din fefele Marelui Sigiliu(The Great Seal of the (lnited States). G-rafrsmul reversului

cuprind-e-o Firamirii acela$i simbol ca la T uvru, piramida con-

form cdreia este c.ouc,eputa qi-organizali.ailumina+rlor: in vdrf, un

slqg{llgler c?rg nu gQnnuutg4 dgqeeu-alteledoud, fi ecare dintre

acGil6i-?6n smil6nd I a _rdn_du.Llor_ i n formali a ahora d or r I $ i a$ a

mai depaie- ltrate la

fi e c are qlvelBAna !3Jaz6, I a mullimea grade lor inferi o are.

97

Pa4ea superioard a piramidei este tdtatd, separall--de-{9qt,gste Ul- i, ogbj&]or-ge stiu dar

latind: ,,Annuit Coeptis" 9i ,,Novus Ordo Seclorum". Annuit

-Crgp!!s' el gi-a dat (sau igi dA) aprobarea pentru intreprinderile

(*fr-tr.l; ei, adicd ochiul care vegheaz6. intreprinderile noastre

se referd laNovus ordo seclorun, adicdNoua ordine ?,q-egolelor;

4-gqa -ordine a lucrurilor re, conceputl ca sd dureze in

s a e c u I o rum s a e c u I a, v e $r1,g-dula rpi tarc-o conc ep'

Imitatorul lui Dumne-'tr a copiat totul, deviza lui fiind luati

din egloga a pat.ja a lui Virgiliu, in care totdeauna s-a vdnst

anuntarea de cdtre lumea pdgand a venirii Mantuitorului gi a erei

Page 50: 2005=Antihristul -Marc Dem

98 ANTIIIRISTUL

Fste vorba de moartea_ V-echil Lum i, nollinceputc-or,esBunz-.4n-d--LumiiNoi.Bgyqlulia-ft ancezdaprovocatmoarteaunui regimpe teritoriulpe cire a izbucnit, stalglgunite au inceputun nou ciclu rdztrdtindu-se impotriva puterii colonizatoare. celedoud demersuri s-au irpplinit pnrr_re$rngerea vechiiqrdini, ordine@

seclorum.

cregtine: Magnus ab integro saeculorum nascitur ordo (ratd cdincepe pornind de la zero o noul ordine a secolelor).

pB iaza+iramiaei este gravatd, o datd: MDCCLXXVI,fg anul care va fi ales in mod oficial ca cel al Declaraliei de!4_glep-ende_nfa a Statelor Unite. &tul are un_sens dublu pebancnota de un dolar.

O_arqrei$BrerecqsU4q{}L/qisheUptllceidoispre-eccpreof iai lut,-qast-Iisus s,i cei -doiqp1e4ec9_{.go_qttqli. incd din Antichitate,.acest numdr are semnificafii multiple, printre care chevalier giCheerbrant o amintesc pq cgA-a cA4ii de-Tarot numiti Moartea.,,Ea nu inseamnd un sfhrgit, ci un nou inceput dupd terminareaunui ciclu."

MARC DEM

Pla,r,rul lui Weishaupt, pus inaplicare la intemei'erea Statelor

Unite gi aproape s-imultan in Franfa, odatd cu Revolulia din 1789

eSle,-aotihdsfic-prin natura sa. Acest lucru este indicat de

simb-o-lur-ile c-u ge1q gl44qpqdqblt Parisul din acea ePoc6, dar

*.-t*t_$t9i_agi -urt*i ptlnt e@u-bt t.

afld faimosul tablou-Ia rdmdntul din sala Jeu de paume de David'

in tablou il -v-qdem psnailb, urcat pe u-n- sQ4.!lq: 9i1!nd textul

jur[mdntului gi deputa,tii stirii a teia agitAnd pdlariile sau intinzdnd

bralele, dar nu incd pentru a pronunla acest jurdmdnt. Ei aratd

spre ceva ce se intAmpld la ferestrele de sus in partea stlngd a

tabloului; un vlnt violent a umflat perdelele pdtrunzdnd in sald.

Vantul spiritului. Dar al c6rui spirit? Dacd observdm cu atenlie

aceastd part e a pdnzei,putem zdn citev a personaje care, stdnd in

exterior, se sprijind de pervazul feresffei 9i, in spatele uneia dintre

ele, se deschide o aripd nervuratd de nuanfd mdslinie. Asttl aratd

actorii scenei, unii intorgi cu fala spre aparilie, a[ii l[sdnd capul

in jos. Numai cei care nu vdd nimic, pentru cd se afld ldngd

peietele din stdnga, se prefac ajura fidelitate hotSrarilor Ordinului

lor.. cp__guaaceasta-aripamlslinie intr-un tablorr istoric? Ea

r ev eleazd sess.ul ev enimentului : pfjntr!-lensbrslo[ erg aco 10,4isj0"gdsu{sul-Ugtgilqr, prcselisd patiqipsteslalei !p hrpraf inal4Cg-tp_qjgtuttutfif gleggryPavid,iarD-av-id'p-iqtonrlmaca-b-rual-vic-timeloimasiCruluidelajnphis-oareaLa-Eorce$LalMuieiAqtqqUgla i4-drum spr,e egafo-d, David denunldtorul, Davidlingugitorul lui Robespierre, David era un adevdrat expert in

materie.

99

Page 51: 2005=Antihristul -Marc Dem

15ASTA NU E.CONSPIRATIE!

t

in ultima sdptdmdnd dir l@ uavut loc, la S-an Francisco, u[r_.Foru-m_lgeryafional la care auparticipat qplnqiilg_Sefi de companii di4_intre4ga lume gi un4lelpqg dq p ers o ane infl uente p-r_g q,Um A! _G g_re, vi c epre g e dinte I eS tate I or U_n_i 19, Z!1ggry1y-B p e3_14q!i, fo st c ons i I i e r princ ip al a Ilui-Lig_tqly_Qarter,NqlSqn_M_andela-IsabelAUende,p_AslVolcker,fqs-tul p leq edi nte B us h, \[-qgefe! lbelg! e1-_Vac_lqy_ll av e l,De$n_or1d_Iutu. Nu toate numele spun ceva publicului; qgi maiputin cunoscuti sunt in general qei care ocupd cele mai impor-tagte functii in cercur

Ca de obicei, eaiurnali$tilor a fost permiSd doar odn6 in hol, unde puteau sdprimeascd un dosar de presd aseptizat. Cei interesafi g[seau, totugi,

4 acestui_scop. Se mai putea citi cd Eisiunea lui er? r,s4 seq gncentre_zg asuprAperfofrnanf elor$i ofrortr rn i tililor fundamentalecdrora omenirea va trebui sd le facd fa![ in momentul in carevom intra in viitorul secol gi in noul mileniu. Forumul se {ine in

MARC DEM r0 l

InanifeslSrii.ohi ectivul il cA45t-itujglle-qt r*qu @:Nu'e vorba de ceva foarte recent. b!fet$t191-secolqlfl-al

optslrCzggqlea, Qecjl BbsdS puneabazele unei societdfi secrete,

oiganizatd dupa rnodelul lluminafilor. Nucleul central sau,,cercul

inLrior.. a devenit, in 1909, o asocialie intitulata Round Table -

Masa Rotund6. frin rAndrrrile acgs-tgr noi cavaleri ai Mesei

B-otunde-fb,geatup-449- nembti aj Canerei Lorzilor, unii dintre

q+ma I b-q gqg-b4nsherLs ocial i I ti . Ei au p enetrat pre s ti gi o as e I e

q*ri a.-iu bambridge gi !-l,on, au controlat ziare $i"' au

Page 52: 2005=Antihristul -Marc Dem

102 ANTIIIRISTUL

Sfhntul Ioan plaseazd triumful Fiare.rrharye acrs! teren:,,Hilllglti_s_4lu_poatd cumpira.gnisiyrtrde-@lu 3!e s9pgql".peslelgggIglipdmAnQlulva_erngi_cel.94r€_va_disp_unedebani,deci finantistii.

Mase fqtunaa va da repede na$tere lqlnstiqfqfl_Bggalpentru Afaceri Internatiola_le (RIIA) in Marea Britanie gi aC-fn-ului in Statelftite, acesta din urmd fiind sprijinit deP:lgrhs-Society, un nume preluat de preolii pelerini imbarcafipe Mayflower, la inceputul secolului al XV[-lea, pentru a seinstala in America.

Dgalruoul &azbolMondi al, e I em en te I e -fondatoare aleUgndratismului sunt deja pre . S-au ndscut intr-o efervescenfdde grupuri satelite gi de afiliafii diverse, pe care o vom simplificaaici, dar a cdror inspiralie general5 nu variazd,. Aceastd efer-vescenfd nu duce la dezordine, aceleagi persoane se regdsesc maimult sau mai pulin in diferite organizagri gi aga se va intAmplamereu.

ill 954 s-a ndscut GrupU-l_Ell4grbqrg, intr-un hotel olandez,de la care i se trage gi numele, sub_preledintiaprinfului Bemhrda_[Jdrilol de Jos.

pgincipiul s6u zd este Uificarea Europei si aIJ4!e Qin'Grupul Bil{g1!,rg fac parte unii dintre cei maiimportanfi funcfionari gi personalitdli din lumea furanfelor. @91cultiv[ pesfiarea secreh'lui dar rru\fqa sn fie cqlsidetat o societatesecret6. O altd organizafie, ljlaqe,rg!_C-,-orymiliorz - ComisiaTrilaterali - va vedea lumina zlleila Tokyo, in iulie 1973; ea efi iqe q ER.-ului gi a-Grupului R i 1 d e,rberg. C omi s i ak Tri I ateral 5marcheazdun progres sensibil fald de tezele Grupului, deoeleceafeiq:edete o qrupare planetard mai vastd: 4m9!9q_dp_L{_qrd,Europa Occidenta.li_StJeponia. lacques Chirac -pe atunci prim-ministru - descrie public Comisia TrilateralS ca fiind o ,,societatede gdndire" gi o considerd drept,,una dinfe cele mai eminente".

MARC DEM 103

Comisia Trilaterald se datoreazd lui David Rockefeller 9iqg"c.@Care voia sa racd din ea,grupul de

@-cel mai puternic pq care l-a gunoscut

american6.

&gteaqillpJgsr. ruri, care nu fac decdt sd fotmezq aceeagi

nebulqes-a.-s a, care numai au nevoie de multd'vreme ca sI existe sub propria lor firmd.Ei,-lbp0-in-atii, erau aceia care primiserd lumina cunoagterii,mdncaserd fructul copacului binelui gi rSului, grau mo$tenitoriidepnrtafi ai gnosticilor din secolul I, ndscu{i sub paqii Apostolilor,p-e;rjruaprqp.av-Adul-c-o!.(mriulre^ligieiluiHnstos.

@lgi;i rimdne !n asocia-1iileinternalionale rylhrale invdlu-itd in discursr+ri care urmdresc sd o

4EEsdE. De aceea@nsgende avatarurile ideologice 9i infiuntareaartlfr-ci4ld capitalisru:meD(ism, 9i se suprapune jocului politicvizibil.

Astfel, nu-9 de mirare cd bolrevigii,Qare n-ar f! r-gzisLal-fmd

aiutat-ell}gggqg, qq leneflsiat-dc-sa,de la-insepu! 4up-d cum 4ratiAnthonyC.f glon_c-e-rq.-e-!4lqr-.1aIus-ti-tutul-floo-v-er_dcla@ Ca[fornia, dupd ee-a stud-iatertri\Lelen4llgq4_1e=gmeljaane. S-a descopefit,asft , un anumeWittiam B* T-homqgn, drrec1torullE-Lulrri din New York, s-adus la Petrosrad p.,entru-a achita chpllUtelile misiunii pe cqru

ry" C*"." tq5ieiu Rusia 9i a f!cp1--o--dq4q[e-de!A-!qdi9!-dedolffitsc;zicilor pgnhl.qa ac-eq!i4, dupd cum scria in perioadaa-c_e94 WgghirygloU ?9q! (2- S!*Larie |9I S)r-.fu-!t dillrgz"

@a", dupd care respectivul personajs-a strdduit s[ obfind ajutor american gi sdJ atragddeparteacauzei

Page 53: 2005=Antihristul -Marc Dem

r04 ANTIIIRISTUL

revolulionarilor rugi pe premierul britanic Lloyd George. Ilr-qgqsimp,gMorganfouddndimpreuui-suRo-c-kefeller,American!n!944!q4al C_orporation (AIC ) p_egt1q q-i aj uta pq bolq evic i.

n, autorul romanului Rdzboiullumilor s9_inl0bqSt-e_ifr -1 920, la Moscov4 cuurrl drntre directoriiAIC-ului. ,,A atras atenlia de cdteva ori cd se"afla_aaalg pentruafaceg finaneiare, nu politice. Nici mdcar nu i-am cerut sd-miexplice cu.aplrtsaisa_vprbestl despre 6faceri cu regimul bolgevicab&! dcpat -crlguysnrtll, nici cum putea sd trateze bu el altfelde_cdt d1rp6,Un Anumit nu1r15r de date politice. Toate astea, trebuies-o spun, &paW.aUp_Ut-e-fq_q ryqq de ig[el9ge_fq." Totugi, nu eraprea complicat. Dgl6 cum scrie SUtqn: ,rQuln se expliqS aceastdcoalitie dintre capitalism si bol$evici? Cea mai simplS explicafieeste cd fl[au1rSii de pe Wall Street all {_q1t_s_{L-q_e_!a!iAdd cdt maiqgltpog$il$isa-s9-orgatrlzgz'e]assafiglobal6..."$ifaceaceastiremarcd foarte lSmuritoare: ,,Ggerne!9__lumU tqebuie sd fiesggglgatq_p-ent1g cq-pglpg. delpL sd se afle in mdinileb anc h e ri I or. l' A q q$ t! 4 r - AU_rgp_ezttju_IJRss_dupa s tandard O i Idi+ Nqty Y_ork giChase; vin din Statele Unite daraldin Europa,si din alte ldri ale lumii. Printre cei mai cunosculi se numdrdMaxI/"ibg1g asociatul unor institu{ii bancare puternice, cerej:g-

lqo_ !an95 d4_Qlqcl+qlm inanul 1917. U_Dul dintrg sefii acestei bdnci. Paul Warbur& a afirmatla l7 februarie 1950 in faJa senatului ameriq4ql'Yg_1L-qysg unI,yy9rnrrr_qnd19l, fre ca aSla*vC.pl4,cqq ."

D-gy]!! &o- lksftller e ste cSlaoar-@iuneaSqvt_elici, gi va merge pdnd acolo inc4! sd instaleze o sucursald-aChase Manhattan Bank la Moscova, in_c_l-6direa erlnumirul 1d@lnuugr't".t iosugi, inmod solemn, in| 2J 3 . - . t n99914 q l-etr i-r-r--calg, pune a b az e I e C omi s i e i Tri I ateral e.

Toate astea sunt foarte logice pentru ci, in esenfa ei, doctrinaIlurninafilor coincide cu cea care inspird aceste regimuri.

* r

MAR.C DEM 105

O-f gliUurl-lu i. W-e i slqup t a r ezistat, trec 6nd prin m ai mu I teavataruri. Interzis iri Bavaria (unde fondatorul s[u a fost chiarcondamnat la moarte in contumacie), el a evoluat sub noi forme,unindu-se cu grupuri gi grupulele care militauin acelagi sens, darcare nu erau zusqinute di doctrina puternici pe care o avea el.

in Germania a renlscut sub forma Ligii Virtufii, apoi a Ligiicelor Drepli, gi in sfhrgit a Ligii Comunigtilor. in Italia i-a asimilatpe carbonari qi pe Tdn5ra Europd aluiMazzint.

A-qsastdf_a-i1r_1-o_a9e_dqqlry4q4llp-mf naf ilorestesintetizatdgiscrisd undeva? Fdr[ nic_i o f!doi4!1, qi iqqd din_ 184!. Acum unan, se putea citi in None Dare Call It Conspiracy - Nimeni nuindrdznegtesdo.4gqlg-ass-Aeolspuafie-de-GaryAllen:

,,@MgIx a fost angqiat_{9 gtg*p_ misterios, care senumea Liga Qq1qgq!9I_D_IgpU, c&fusdaslil.e Manifes tulcomunist...&tgggq jqqf 'Agqlqg-4{ev-dratMarxafo-s.ts5,a-duca

la preblqll4lpqztleiji saeodifi gssraeJpraeramul $ prin-eipiilereJalullelar9-qlebi!4q-is-urua .qn .4c=Adamryg$ha"pt, fo"dao*t OtdrrruluLl lumiA4litgr diq B avaria. "-Lucrurile

devin clare. Iluminalii suut asgia$i care aqinspirat

$ i Revo lutia s ovieticd si as o ciatiilg *ryr_o,!-d?-li ste. CjrddS iafinangigtilor se inlelege de la sine. $i Ggfy.{Jlg" rezumd foartebine strategia:

,,Prqmotorii noii o , aparlinAnd finanlelorinternafionale,avg.qu-ugllo-i-e-d9-a-b:7*FLdelansaregeografi cd,pentru a le servi operafiunile revolufionare. C-omlpismulSq11tglicy4-Sglyl-drepL rabig, i4_t-l_r!p_q.g soqi4l.iqmul fab ian va asi guraprqmovareqlociali iprin- idei. Acestea erau, agadar, celeqgg_ft f . ulg_?gelegti-iggq4, partea viol entd a comuni sqluluipgf qi dur cgre q.eqyg4 p*e$qq.4bajegga*akntlei de" la acliunileascunse.nevioleq@ l-tmaipeucu-loase."

ldeile mondi.raliste se refugiaseri in Marea Britanie, pe la1840, dupd egecul lor din Franfa. Primite de socialismul fabian,

Page 54: 2005=Antihristul -Marc Dem

106

se inlelege foarte bine cI zona lor cu virulenfa cea mai accentuatdeste situeazd in fdrile anglo-saxone.

S,qb trasdturile mondialismului, {.qtih4.qlrl apare maia!s9p_t?qLc-el p:4ig-iq.fqzai&iali'. Nu_lrg.bu_ie sL qe impund inmod _brutal unei gdri, ci trebuie sd cucerea$ p_op-qla[ia intregiilqq1i, dtgplpeqtruca{e_q{9_U9yqi9q4-fol9!g4 loacepotriy:tepqrl! ealui. Acesta este de fapt 9i tglqqlUl_&_lqsit de doud ori deqgtbart-"J,1!-1993, pentru a saluta alegerea lui Bill Clinton. S-avorbit pulin de Clinton, 9i mai ales despre cel de Q|_dqdp_a-uumeut rgU Jgffe.r-s-on. El nu a fEcut parte dintre invitagii Forumului dela San Francisco; nu joacd nici un rol in institufiile mondialiste,dar asta e ceva secundar, deoarece vicepreqedintele Al Gore ebine plasat. ISg_q=gg_pgt gi_-s14plU ajuJorul,,pentm ca StateleUq!t_e_ rr s q_ _{9 yind srcaterul une i no i ordin i mon di ale b azatd. p ecoqq-e"!!". spune .-G"-o'rbaciov, afirmdnd c5: ,,v_lilorulsgre apariliaugo_{lqgll!1tlijaternaJlonale care sd intervind in profitul tuturor, oin5litujie su_v_ele_rl4_qpr,g qa fulgfio_qg?_g _it co,usetrs", addugdnd cda€gsglg 3lgggrg-,q{5:$Ie!gq. independenta despre care mul{i credcd este regula-decare profi-ta actualmenle-americanii".

. Preqedintele Statelor Unite este un om binevoitor; in loc sdse batl in Vietnam, a Fteferat sd se ducd la Moscova in 1970. in1987, cu ocazia cdldtoriei familiei Gorbaciov in Statele Unite,Raisa, imediat dupd ce s-a instalat in camerd, a cerut sd meargdsd vadd statuia lui Jefferson, unde a spus: ,,Este un lucru bun cis-a ridicat un monument unuia dintre cei mai mari gdnditori pecare i-a cunoscut lumea". E pqsibjlsase fi-g6aditJa-cultul pec-ara il avea ceklg-^altrcilea pre$edinte al-SUAlentru_Rqvolufiaf1lncezd, despre care zicea, pe cand era secretar ,,A$p_refera q!_J decdt sd vdd egudndRevolulia francezd"?

T : a + . r , - . -

MARC DEM

au avut loc alte mari reuniuni: cea a ComisieiTrilaterale in aprilie, la hotelul Sheraton din Copenhaga, care s-a

tinut cu ustl-einchise; cea a Grupului Bilderberg la Burgenstock,

in Elvefia, de la 8 la l l iunie. Ea se intitula gqm nu se poate m.ai

cl4r-iutAlnirea secretd a guvernului mondial". Qrlprrl pllderbeg

anul2000, avut in vedere le incepUllgn-L{u

atin g ere a ob i e ctiv e I or s al e euro - ail a4 ti c e, s e- aprqlia-p-1$ineam

repede gi si-a fixat ca reper anul 2002. Ca 9i cu un an mai inainte,

[lciurrll9pu]la]lamericarr nu ariscat sd asiste lalucrdri, numdrul

de deputali t! de, m1$gtri in.exerciliu diu celel4lte ldri fiind de

altfel extrem de redus.Grupul Bilderberg, ca qi Cornisia Trilaterald, @1ion9@

107

in afara i n s titutttlpr-dem o c rati c e 9 al-e-i$L sut-Zll e !9-4U tu6 ra1e.GuGrnulmondial4uyaprq-v-guidlqralrdub-spol-u-l-ui.

Un oarecare gxemplu il poate oferi @adtf lie!5_dg_-qqlq!sari,rezoluf iilecomunilarepLEV--alALd-in&Jategistatiei tdrilMre. GJvg4llgii va !-fn" mQig![e unorinel1ltulEleqqr!4ppi-0ed4qps!9rll@s4qare"

Uq-tq,c.a!q! fatian, fostul pregedinte al Bdncii Angliei,

spunea la inceputul secolului: ,,Hegemonia finanqelor mondiale

trebuie s[ f,re atotstdpdnitoare, peste tot 9i toate, ca un mecanism

supranalional gi generalizat."p:irnUlnazUondonniat a fumizat un levier pentru instal4rea

Uljtldrnil/Jlsiuni a acestui mecanism: hecatombele marcaser[

profund populalia europeand, iar cel care spunea cd nu vrea sd

mai audd vreodat[ de rdzboi era sigur cdvamarauzi.Dar cum sd instaurezi o pace durabild fErd o organizalie

mai presus de tofi, care s6 aplaneze conflicte precum cel care

abiaseincheiase?Ds,s=c.9g{gnIlilrdlMclshqupEU-eqqtJ-lcaaiavf-satd de a face primii-pA$i, 9i a-s!a a insemnat Societatea

Neligsjtot Pr-o-aqqlgddsccrefi qi-au inc,eput opera de pace

ftnaq@ndEyotulionarii care aveau sd rdstoarne imperiul !6rilor

Page 55: 2005=Antihristul -Marc Dem

108 ANTIIIRISTUL

Uqqechnseze connicte !, dar nu chiar asta era preocuparealor. Iqjimp ce se prefrcea z_i,pg9,9auniversal6, ei il-pldteau pe Lenin. exilat in Elvetia, $!pgTrq*i, ca sd declan$ezeRevolutia rusd. Bancherul Jacob Schiffajnvestit peste doudzeci0e milioane de dota pe$Il_ag.e_eagi-cauzd, dupd cumdezvdluie nepotul sdu intr-un articol din _Nqy Yolk AmericanJt"r"oL n I fuA**n t949. Iar acestea sunt numai cdtevaexemple.

Sgcletalg4N4iudlgf s-adoyedit incapabrla_sa-stingd yreunrgzbo-!,-_c1{4maipy!4*cgl!9-4lDq"lg}arbgMondial.

Crearea -O rga n i - aE e i-Naf iuq i I or Un i te a fo s-t h,ot.dr-dt6 cug4liya a_ni in4[g1Le -ca ilrgintaga ei $F:$r_dea_ul_timasuflare. Eaafost,c,oncqpul4 dEmemhii€SR, care cuprindea, dupd cum s-a aflatmaitdrziu,U!_Uggrjlilrlp;p_qiqr-t-qttt4e4genti,comuni$ti.

Spot light publica nu demult I i sta subsecretarilorgene_rali alcdror rg! e_ d-e-terrpip4111 i11 p_rgblem_e1.9 qg pqlitje Sj de securitate,deci pentru tot ce privegte acfiunile.arm?tg {in lumea intreagd.

ac_qqt pgl! ,a, fost. incredinfat in

9Tc l!$ iyitate,.fi ati " or, -ur=uge}lglrntgle_g-qri,secrete.Wcoadifii, sd fle sora cea lg.are,

care face ordine in c-urt-e.4-g-91_q-tpqi.c_t, @ de

ryfrtleles- pp:rIru publ l;, iqt;na astfel explicalia intr-o eroarefundamentald: cei care conduc servesc altcevainmeniu. Obi I lor este toate sensurile cuvdntului.

t6MARII CAXOTTORI

AI ANULUI 2OOO

in martie l995,laprima Conferinl6 ONU despre sdrdcie,la care au participat peste zece mli de delegali gi observatori, pg

Qlg!oraardtatin.ptepulgedinle lpqg4re_tre.Qqie-mers:,,4-LILe-b-ui s[ extindeti re e

peglry plobl_e$_elq!_egdq{e se x, mediulinc-oqiurdtordreptsrilemuncitorilor,-pop-g,lafie, p?9e-z 9-qpq_Q4. qi,pfqblqpe soc-ialg, pentrua forma o fo(6 puternicd gi uqit5, care sd po--4td-cgngtitui v.41fu1de lance q-ur.pi,uniscadfiondiale in cadrul societdlii civile."

' Se mergea, astfel, ryl_t"m"e-i_i_ep-a$e blgJle-s_c_gJt$ilee conferi! !ei:,,O fens iva imp otriva _q F.rdq iEi, r ealizar ea

solidaritdlii gi creaiea de locuri de muncdpeste tot in lume".

-cUltiva!mll.Ia_v_re_nne__s jgrelEl,dar_laung1r.t4qttstadiu este necepr sd lansezi lozin c; acunnici unpericol, masete sunlpe.i

ui,_frrdSi:t guta4s!te_rr4edU4g Lu!q_94_! e lasd repede ca$tieat4,-&_eb&pJilg

1plgiafe. Cine n-ar aplauda eradicarea sdrdciei gi somajului?Cu toate acestea, lucrurilb sunt cum nu se poate mai clare

pentru foarte mul1i. @ fqqt $-lplqglg _ONU,le exprima in felul urmilor: ,,Nafiunile Unite s}r=nt!-. Joloslle de

care merg de la socialismul fabian la marxism-leninism gi lacomunismul chinez. Qupd cu{n qpunc_Gary Allen la sfhrgituls@:

,,Comunismul - sau mai exact socialismul - nu este omigcare a unor mase oprimate, ci rezulta@ar uncl c're economlce $r rrr*ar".iF

Q glita fdrda gar91-$terrzare, in cur6nd!fuqgni au--vaputeanlgi -S.a "c"_r+lnpery,n_ici-sI vdndd, gdiglqqy3 gg putea trdi.

Page 56: 2005=Antihristul -Marc Dem

110 ANTIIIRISTUL

ca o p4mg.gnaturlag l+rui guvep_monggl Fp-9-.stede-_cregt_inareafi.qilorcregtinegid€:idlqmlzaleairys-ta!-Ales unor nqi -fa1ag ̂d"e-r-9,\gle_Weylgd 9i

tql_ey-qlqb_toate domeniile." tl-ve no_

b i I e 9 i g e4-e-Iq s! e, mp i m-u-[s--gg-1gg! -p.u,t ip f eafste, rneri . m u I t s au-+cq.:=.=*# --'

maibutin verosimile, dar qg-g.glggimq4i4u le poate refuza.* . - r - - .1 . . - . - -

Cdndpregedintele Cdrter, membru al Comisiei Trilaterale,a tras semnalul de alarmdin privinfa dispariliei apropiate a apeidulci din lume, campania sa nu a fost convingdtoare, dar nu aiptdlnit obiecgii, Ea atingea imaginafia intr-un punct sensibil: frrdapd nu poate exista via[a,lipsa apei duce la degertificare la nivelplanetar, la sfirgitul lumii prin insetare. Ili trebuie, totugi, mult[bundvoinfi ca sd qezi intr-un flagel de acest fel, lipsit total debaze stiinfifice.

PUtempr-esuprure cd a fost v-orba dq o-manevrlde apropiere,pen.t'lu 4 5e putea con-s!4ta pru.-undj--!g9lge, i-rl-timp-ul nostru,r-e_c-gpfivitateaumandla_acssttipdemcsaj.Rezultanrl:receptivitatenelimitatS. in formdmodernd in jurul anului 2000. Omul e totdeauna nelinigtit, esuficient sd-i dirij ezi nelinigtile.

Sp_ggtul-qalaftto-&;"-{rJ}-o-Leare a servit foarte mult - cufundamente mult mai serioase - de la sfrrqitul rdzboiului incoace.

Ws_c_d!n-g_9p_u_q9__sdp{gp_ce,ppr{rUc_5,pdn6atunci, pericolul nu putea sd vind decQt 4-g l.g_Etf,_R4zboiul RecerAna_Qi--g mu_liin uffa;Coiauiiie ae?eiir-are se inmulleau gitendinlamergeaindirecJi4a.bAUd-ouarii.nELnihaismuluiEst-Vest.

i. -,-,+p-'.*

MARC DEM 111

{qoaiafiile interna{ionale au reluat d-i-s, gursuri,lgllglplgJaee,careaufostmultdvremecalu.lde_bejai_-e_alprgpagpndeisovietice,

u. p.ntru *.i."qi ;"ti"e, Slacegqta tem4

Sd nu mai fie niciodatd rdzboi? Se vede prea bine cd'eimposibil, rdzboarele nu incetaserd niciodatd, nu incetau gi, dupdtoate probabilitdfile, nu aveau sd dispard niciodatd. D_tSgu$qldespre-paeca-universal6 trecea pe o pozigie retrasd in timp ce inprim-pl4n sqltltal4u alte suhiecte ima.

O ilushare perfecti a acestei substituiri o constituie mi$car"gr

!ygy$ .E:1. gljt laqUra.SLUnji,fi_cla m on d i a I i sm u h r i, p e c aretrebuie s-o urmdrim de la origine gi chiar mai dinainte, inperspectiva iniliativelor care au dus la nagterea sa, datatd in anul1955.

T,-a inceput, a fost filozofu!!_e.ftrendRus$ell, al treilea contecu ?q9qllJ$g,stlJbgd*Eiu$lein' care nu mai trebuie ptezentat,poate doar explicat. Bl u foE in eau-1.1923,,-unul.dintre-fou,datoniS_o_gj9!4iiPriqledlorRusieiBsl$cvice; blg45, Einslein a pornitlaluptdpentrufgnnale_aqnui-guy_eglm.q=u.dje-l.founat-deStateleUnilg,.|fqrea B-ritanie $i Uniunea Sovieticd. Antimilitarist, el areculroscut utilitatea armelor in timpul rdzboiului pentrucontracararea celui de al III-lea Reich gi a militat din nou pentrupace, dupd ce aceasta fost reinstauratd.

\gssel l,-q.o--c-ialisJ &bian"-afost partizanulbombeiatomicep_entru distruge.rea Rusiei 9i a de1ygry!_?dyg-rg*l gi invergunat,cAnd a aflat ca StaJlp Av9a_aq9_e-Agj-de--e*..p-entru -dis_tnrgereao-bsidentut;i:-

Cei do-igU elaborat manifestul Russell-Finstein, care a servitq--

drept catehism migcdrii Pugwash gi a fost semnat de diferili oamenide gtiinfd precum Max Born, Percy Brigrnan_5i_Ff_6deftc--J-ql,iorC_urie, pregedinte, printre altele, al Luptaiorilorpenffu Pace gi alAsocialiei Franla-URSS.

Page 57: 2005=Antihristul -Marc Dem

rilErPt<--r*

112 ANTIIIRISTUL

Al treilea om este un canadian, Cyrus Eaton, ndscut laPugwash, in Noua Scofie, format pe ldngd John D. Rockefellergi devenit miliardar gi comunist totodatS.

Prima reuniune a migcdrii a avut loc in oragul sdu natal inurma unei campanii pentru dezarmarea nucleard. MiqcareaPugwash a trecut repede in programul ei lupta in favoareamediului inconjurdtor gi s-a orientat spre socialismul planetar. Eava infrefine contacte cu alte organizafii precum National ResourcesDefence Council - Consiliul pentru Apdrarea RezervelorNafionale.

Lupta pentru mediul inconjurdtor inffa in faza de atac Aiera suslinut5 de diferite fundafii, mai ales ale familiei Rockefeller.Erau aceleagi cercuri care se intrepltrundeau, fEcAnd cauzdcomund, satelizdndu-se unele injurul celorlalte.

Temele sunt inepuizablle: suprapopularea globului,despddurirea, stratul de ozon, efectul de serd, degertificarea, ploileacide, radioactivitatea, extincfia unor specii vegetale gi animate...Toate acestea constituie niqte alarme care pot fi declangate pe-riodic.,,Alarmd, oxigenul!",,,Alarmd, ozo4ul!",,,Oamenii degtiinfa spun ci pdmdntul se incdlzegte in mod periculos!" etc.

Faptul cd aceste probleme au un sdmbure de realitate euna; cd sunt exploatate intr-o intenfie care le depdgegteproblematica, este altceva, gi nimeni nu o mai poate nega.Mondialigtii onusieni gdsesc in asta un mod de a {ine masele innelinigte, de a le crea o conqtiinfd vinovatd, de a le insufla panicapentru a-gi exercita dominafia asupra spiritelor gi a face astfelincit ceea ce pregdtesc ei s[ aparddrept salvarea omenirii.

Conferinla intemalionalS asupra climei de la tserlin (28 martie-7 aprtlie 1995) s-a derulat, ca gi Conferinla de la Rio din 1992,cu o punere in scend hollywoodiand. Treisprezece mii de berlinezifuseserd pugi sd circule cu bicicleta prin capitall pentru a provocaambuteiaje monstruoase, ca un protest impotriva poludrii

MARC DEM

putea repro$a risipa de energie in momentul in care se adunau

pentru economisirea ei.Conferinla igi propune a sd arate mlsurile pe care trebuia

sd le ia llrile industrializate in vederea reducerii factorilor

ddundtori, pentru care le facuse r[spunzdtoare Conferin{a de la

Rio. in special, era vorba de efectul de ser6 datorat bioxidului de

carbon eliberat de industrie gi care ameninla s5 fransforme planeta

in cuptor, provocdnd topired calotelor glaciare, ruinand agricultura,

schimbdnd p6nd la un nivel insuportabil condi,tiile de vial6 pe

glob. Organizalia le ceruse celor mai eminenli experfi

meteorologi, cei de la Accu-Weather, sI prezinte situalia. Spre

constemarea generald, specialigtii au raportat:. nimic nu indicd faptul cd s-ar produce o creqtere a

temperaturii globului terestru;o incdnu e posibil sd se tragd concluzia c5 omul influe{eazd

plima globului in mod semnificativ;o incd nu s-a dovedit cd bioxidul de carbon acfioneazd in

sensul unei ridicdri a temperaturii.in rezumat, la Conferinld au luat parte delega(iile a o sutd

gaptezeci de naliuni pentru a lua mdsuri impotriva unei primejdii

care nu exista. Cercetdrile privitoare la trecut aratd cd pdmdntul

s-a incllzit qi s-a rScit c6nd a avut el chef, conform unei istorii

care nu,se supune nici unei periodicitd{i, nici unei cauze

identificabile.intre secolul al X-lea gi secolul al XIII-lea, clima era mult

mai cald6 dec6t in momentul de faf[, Groenlanda era acoperitd

cuprerii, de unde-i vine gi numele, scandinavii recoltau grdu din

l 13

Page 58: 2005=Antihristul -Marc Dem

1r4 ANTIIIRTSTUL

apropierea Cercului Polar gi cdlugdrii aduseserd vip de vie inSuedia, ca sd aibd vin pentru slujbd.

Din a doua jumdtate a secolului al XVI-lea gi p6nd lajumdtatea secolului XIX, a fost ,,mica glaciafiune.., Tamisainghela la Londra toatd, iama gi Ludovic al XIV-lea, ca s6 nuinfrunte culoarele inghefate de la Versailles, cerea lectica.

Se mai poate aminti gi de perioada greco-romani, cdndnivelul mlrii era cu doi metri mai scdzut dec6t cel de azi. caunnare a acumulSrii de ghefuri la poli. pe tot perimetrulMediteranei au fost gisite instalaEii portuare romane scufundatela aceastii addncime. Lucrurile se petrec aga de multd weme,dovad6 acea grotd, preistoricd phnd de gravuri rupestre,descoperiti acum cdgiva ani de un scufund[tor gi la care nu sepoate ajunge altfel decdt cu ajutorul tuburilorde oxigen.

Nu sepoate stabili clarcdpdmdntul s-aincdlzit, agacum s-aspus, cu 0,4 grade Celsius de un secol, ceea ce nici m6carn-ar ficeva dramatic. DupE un studiu al Universitefii yale, u$oaraincdlzre nu va avea decdt rezultate favorabile, prelungind timpulactivitEfilor agricole qi provocdnd o cre$tere mai rapidi a plantelorcare se alimenteazd, cu dioxid de carbon prin fenomenulfotosintezei. Efectul n-ar putea sd fie decdt propice prin reducereamalnutritiei in lume.

Producerea de dibxid de carbon de origine umand esteevaluati la 5Yo din total, iar profesorul John chris ty, carelucreazrpe datele furnizate de NASA, spunea: ,,Urmdrim intreagasuprafafd terestrr prin satelit din 1979 iar in acegti gaisprezeceani nu am constatat nici o cregtere a temperafurii...

Un purtdtor de cuvdnt al Accu-Weather a adlugat: ,,Va finevoie de incd zece ani ca si gtim dac6 temperatura globului

MARC DEM 115

!gg4glN!@npen!*{L999p-'cs-av-eesa*um--e-29'Absurd? Nu!

, v ^ . l

mdrturisit.cu Lc-s!-er-b91el15i*19*i-n"1gg-ggeasa in !ard: ,,Rezultatul a

vapuleas 'Lqe@ttdrile."

fluctualii ale stratului sublire de ozon (in grosime medie d9 foimilimeiri gi jumdtate), situat in stratosferd, intre 12 gi 40 km

altitUdine. Acest sfrat g azosflteazdtazeleulfiaviolete, care inff-o

cantitate prea mare sunt ddundtoare vielii pe plmdnt. Stratul se

ingusta periculos qi s-a dat alarma: de la un anumit procentaj al

,"id.rii brotrului, se inmu{eau maladiile cutanate; accenfudndu-se,

;;;;;;;;iprou*u o creetere a numdrului de cazuri de cancer al I

pielii, de orbire, de sl[bire a sistemului imunitar al omului; ar fi

apdrut repercusiuni asupra randamentului agricol q1* ! crescut

temperatura aerului cu-cateva grade, contribuind la efectul de

serd.Principalul r6spunzdtor de aceastd stare de lucruri a fost

identificat "u

nittA familia clorofluorocarburilor (CFC) utilizate

la spray-uri. Eliberate in aer, aceste gaze se inal{d p6nd in cele

*uiinutt. straturi ale atrnosferei, unde i$i elibereazdclorul. Acest

cregte sau nu."

ilor

ilF'r*"

Page 59: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANT:IIIRISTUL

3 le+,ry iitlperlq4 in consriinf". &144q$! pentru

clor furd ozonului, care e format din trei atomi de oxisen. unuldintre acegti atomi. Deci nu mai e ozon! $i afldm cu srJazd cdunatom de clorputea sd distrugdpeste o sutd de mii deLolecule deozon.

omenrea vaplerl.

., .Pjg.9-?p$$j_v_rpanu-i atinge ins[pe slujitorii Domnului, cipg-.gpmenii ,,care nu s-au pocdit de faptele m0inilor lor, ca sd nuse rr1,c.li4g.{ry-c!!gr gi idolilor de aur, de argint, de atamd, de piatrdsi--de-lernn ..pa-re r-ru pot nici sd vadd, nici sd audd, nici si umble.$1 nu s=p11p_o*n51t de u9derr_lg_tpr, -n_ip"#g- y"fgirlBnile lor, nici decuryrg lp.q-n_igr de_ furtiqagurilg lor.; (Apd6s at 1,1;ZO,-211.

_ +.lpggr1, tttt#" a-Ul"i Qfa-dg flggelurile care il amenin{d

tr6 MARC DEM tt7

Ozonul se r ar efrazd din v ina I o cuitoril or pimdnfulu i, canzafi ind aero s o I i i d e c,are -s g_lg ! g-s-e-s-g p-entJg p I dc ere a I o r c o tid i and :ca s5 se parfumeze, ca s6-gi vopseascd pdrul sau ca sb se radd.rJtllizeazd CFC-urile laizolanli,la frigidere, in unele activitetiindustriale, toate ldbruri legate de y1491 letegtrq i,n timp cenegtligaz?ieLaPgPran-aturah'

D ar. A$lhlr slul ng_ ?-tq prelenJ! a q d ri di q.e.r-e fl-e g;tia lB, u la[aL Pentru cdsupranaturald.

'!g[1,

damenii distrugproteclia ozonicd cu aerosolii lor, dLinlqgqregqaeEQuri-.letu,a)IpEqry,9t4!4,!pgan-ssusllele"sarsng-cq4fin clor. c, inv-ocareaputeritoJ gqleste este inutild

D arJqg!6.'*ec q4$a- a al$!p. v-? plovo- g 4 o cu lp ab rliz'ar e,

notiurye-a-uuui.pasat impotriva mediului inconj urltor, impotrivanaturii umane, dg-gfg-pq[!-scaLa adoptdnd md$urile fuglg deguvernulmondialsa-lLglEgar-al-insl@clor9-Ug_il_vp,113-$e.

He_quU Ta-al-e ff vede in rdzboiul impotriva c lorofl uoroc ar-burilor ry]e"!4_{_e-14 _sA_W 94_!,t!se q?4 pg[i.Brevet vau produclia au devenit ast[zi denoto__rlet4te publicS, astfel incdt industriaqii vtzati au tot interesulqa-tfg5z-icd aceste produse gi sd elaboreze altele noi, ai cirorsinguri producdtori vor rdmdne, incd o dat[, tot ei."

Aceastd explicafie nu e deloc falsd dar nu exclude o alta.

[gge.J!1hgp l|g2.vulcanologul publica, impreund cu allinoudzeci gi pase de oameni de $tiinfa din douisprezece !6ri diferite,un apel la suspendarea interdicliei CFC-urilor. Aceqti oameni nusunt deloc - ba chiar dimpotrivd, s-ar putea spune - nigte cantitdlineglijabile in domeniul lor: cercetarea atmosferei gi a climei,medicin[, cancerologie.

-Cgaua:ruJ.-eidespus:. emitg i!Uel_6-50-dp-milioane de tonede q"tqt- de

, ';-;comparat cu cele_0,71-milioane de tone datorate CFC-urilor;

Page 60: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIIIRISTUL MARC DEM 119

Pentru noile spray-uri a fost ales un simbol comercial, caregaranteazdabsenfa clorului din elaborarea produselor. El constdintr-o mdni agezatilasupra globului terestru.

' Nu toate stafiile de mdsurare sunt de acord cu scddereastratului de ozon. Unele au constatat stabilizarea lui incepdnddin 1935.

o Moleculele CFC-urilor, foarte grele, ,,nu urcd toate lacet',;s_unf.pp,dlat-e -de.mare,$i_distruse {,q lactqiiG ain orezlrii sautermitiere.

o,,Gdurile de ozop1l B41q1gu folosiriig grerafiz?ti5 CFe-nii lor.

* l"*- -

. Caqt_rlgl9A_de__gJ,ftg,yi-olqte c4re ajg-qge p_e_pfunflnt ar in_di c a ma1 curdnd .o te.n-djnJ5te- sc ddere.

t L@, diminuarea stratului de ozona.r gro. "v.oeilo* ere gtere, deJ a.20.. % a ins o ! ali ei u ltravi o le te, ad i c debhivalentul cregterii absorbliei de radiafie suferitd de o peisoandcare se mutd de la Paris la Nevers.

Tazieffaad6ugat:,,Cglgpgrqgrea CFC-urilorpgntr-'u a suprima un proces care

"ng"9qnp-eritol,si"ggtg-pg-gMde*inientareaTgqtor gaze, apa\-e--9.e.g1tltel UtUtr_leSi,qu a-t|J:r-rei Stgp,idd cu,cAtacestea sunt utile--. cFC-urile joacd pentru ldrile in curs dedeivoftaie-un rol major, permi[ana intretinerea unor linii decongelare esenliale pentru alimentaf ia populafiei...

Deci nu a$a se va sftrgi lumea, dacd ne referim la conditiileactuale.

-o-ElrPgd4n-9$s-ltgglq!"inse-Huralorsep-lefacec,6lg!.:ar4-gezglttli-ql_eadgsg{gopg+*lggji.gtilnpiflee,asacumsefacg.giiu-qaau-1,-e-f_e"qs.ilui.0eseA:ilffi iiirJ"deobservareau fost intdrite, $-au qtqat_agpnp-ii,

^s-a fixat calendarul pentruretragerea substanfelor periculoase. iqgs_g!,i*-glevii au fasimobi_It-zejipe-u"tg,*sgsihiliza-reallpirlnglo.utt""tr&p6'-poateprea repede - spray-urile au devenit bombe explozive prin adausde butan sau propan, inlocuind prin accidente, ameninl[rilecataclismice care planeazdasupra planetei.

rillw:

Page 61: 2005=Antihristul -Marc Dem

t7BOMBA P

Pentru a obline adeziunea gi, in cele din urmd, supunereapopulafiei, puterea de fier care se instaleazd (,,$i i s-a dat st6pdnirepeste orice seminfie, peste orice norod, peste orice limbd gi pesteorice neam t...] li sd facd sd fie omordfi tofi cei ce nu se vorinchina icoanei Fiarei...") are neap6ratd nevoie sd creeze stdri depanicd controlate.

P:! kaprovocat, inp!8, o mare senzafie spundnd fdrilor europene intr-un discursrdmas celebru: ,, e_ la rizboi

viitor qinu mai putem actiona."

Aceste cuvinte au avut un eftct considerabil. Scofdnd lalupi,ua zilei @d, ele exorcizauldrllemarcatede rdzboiul mondial terminat nu de mult, de Hiroshima giNagasaki, pline de ingriiorare din pricina Loviturii de la Praga gia Blocadei Berlinului.

Dar, in acelagi timp, e-lq le_iudieau_mijloculde arcac{iona:r44aJea. Ugk tusese pIgqgql4lgle primei sesiuni a oNU inS4 6, a fost artizqpU_l_agqrdudqlcarq aUpus__bazslcB€nghIUlui,apoi unul glgqx pplqglariiConsiliului Europei +i ai CECA(Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi Olelului).

. t

MARC DEM t2l

Qampani-llgdq p-lo1941i-Alnedirrl-ui impotriva despdduririlorau ayut ma! p11[Ur.ggsu in rdndul publicului decdt gaura de ozon.stog*"t..ru"a.rt*l cljg-@ezej@alia:infiecareminut, se spulea, d,fspare in lume p suprafal[ impdduritdechjvaldnd cu douezq-c-i $i-sinci de Ler-enuridefstbat. Im.aeinilearatarbq!4ozert:_c:?{lgroi1u,lgryiqurimalinAmazonlasa911Coasta de Fildeg. Pddurile braziliene frrnizeazd.sg-afigd, Unr&l_4b-ql1g94ulnbqe-sar-pame-n-tggit-o-r-ner.rtU-vig'E.Dacddffittr"u consecinlele nu sunt greu de ghicit. inplus, vegetafiaabsoarbe in cantitdti mari dioxidul de carbon, de care atmosferaeste deja saturatd.

. Ideea latentd cd oxigenular mai putea fr gdsit gi in altd parte, cd in locul copacilor tdialicresc a[ii, cd t4ierea a opt milioane de hectare de pddure in Coaqtade Fildes. in ultimii treizeci de ani. a trecut neobservatd, a sc[rulvisoarea propagandei.

__-intdrile iqdustrializate, lupta impohiva polulrii de diferite

feluri ainceput sd-gi arate roadele, de mai mulfi ani fiindinfiinlate

Mrntqlggale Mediului. Deci, de ce nu s-arrezolva gi problemacu oxigenul, aga cum s-a intdmplat gi cu altele? Opltg1lsmul arev-enit,eg,o-l_ogq_e_-!U-_1Sd,Urerpdgp_qpglglitate,dupdcumqq$L4!qU-, in legdturd cu ConfeJin{a. de la p911in - jErnalelq

care creeazd obinia $i uneori o reflectI.Citdm din memorie problema hArtiei.,-{..1|ogg$9!09{gnd s-a exp-licat cd, peqtru a publica un

ziar sar+o carle, trebuie s[ se sacrif,rce mulli copaci. Societdfilecqe igi fac publicitate prin pogtd s:Ag grdbit sd sc4e pe te:realizatcu hdrtie reciclatS. Aqeaste.micd spai lui 2000 adus la aparigia unei noi industrii care ducea intr-adevdr la cevaeconomii, dar s-a aflat cd industria hArtiei era mai pulin

distrugdtoare de spa,tii forestiere decdt se spunea, cd folosea foartemult lemn rdmas de la alte prelucrdri, c[ - pentru a se aproviziona

Page 62: 2005=Antihristul -Marc Dem

r22 ANTIIIRISTUL

- curdta pldurile care, ldsate in voia lor, ar fi putrezit gi n-ar matfi servit la nimic.

Toate astea nu inseamnd insd cd qgilul qopesil_or sacrificalinu qi-a ocupat locul i[migp-Lp-areb-r-.g!0 al omului trditor in anul2000, i asupra pddurilor globului, in viala sa

cotidianl curnpirAndproduse ecoJogis-to. Pe cutiile de chibriturivAndute in supermagazine,un anunf de culoare verde il linigtegtepe consumatorul congtiincios':

o Aceste chibrituri ocrotesc mediul inconjurdtor.o Nu contine sulf; limiteazdploile acide.o Fiecare copac tdiat este imediat inlocuit.o Cutie din carton reciclat.Eranevoie sd se gdseascdresorturi multmai putemice pentru

,,sensibilizarea" publicului.in concluzie, putem sd aprindem chibritul farl sd comitem

un pdcat.CgS-etpW.Z+rincipalladespidrrririlor?Suprapopularea

globului! Se taie pddurile pentru ca oamenii sd aibd case, mobili,sd se incdlzeascd; pddurile din Coasta de Fildeg sunt dobordtepentru a mdri spafiul cultivabil pentru hrana oamenilor. Egu"afta-afostf Iquti$ima-isensibjladeosoqie-tatemultxpttqlala-Eal9-Ab_trealapte. Ac_easta Ss.-g&rcaqd pla;rtezg un gop.?g t.a rygte1ga.fiecdruicopil. Sgp.lgpopularea constituie o spaimE--:nare-T se spuns

,,glp!9_ri9_4-._ln__o_g1a_!.q5", ,,bo-m-bd sggi-4ldl',,,bo-mb3.P'l-(P de lapopulafie).Qgyz,aJia-Natiu[!9J.Unjteseafl dinpnmslerincluriale bdtdliei @pgtrya cregterii omenirii 9i acgasld_bdtdl_ie_e_ste, inse4! qt-rist 4ggaliprtistr ea pune in conflict Mielul gi Fiara, pecare o reprezintd wanisoo+rlsecularpe de-o parte qiBrs*en-s-a-!u-iHristos pe de altd parte. Ea se bazeazdpe acceptarea sau refuzullegii lui Dumnezeu, Decalogul.

{g!$!g!t-calewqasdia,lo--cUlluiDsmrleze-u.arilrcapdratngv-o_Le #-do_rlu,I,9qficLtotal a_s.14lra-oamenilo-r,aggpla-v*i9,qr"i_$ig1o-4ii

MARC DEM r23

lor. El va hotdri cine poate sd vind pqlq-me gi cine trelqie _Q:9p 4l4F?!g5ffi c are vorputeaaveacopl i$i ga!i. cas61gqgg4s-qd. Cq_e.1qr1iunea nu e o vorbi in vAnt; a fost deja folositdin acest-domeniu ei4*lq14e-qatrpia,practicat de Banca MonM5, condus[ afi.rncideMQ]! ?4{:Laru]'qi g"pl$3luqggdggugfo-ehgra, unde au fost semnalate practicicumplite: fef"qifortglg,.si aygrtgze chiar gi i.n luna a noua, p-r-inseringi_i4fip!p*iU_p_ente-c__e_peqrtru4otrdvieg,pt-lul€tc.

Conferinla de la Cairo, din septembie I994,avea in vederesd procedeze mai admirristrativ, dar absolut moral. Ea fuseseplecp4ut*t rnsotitd de o qarnpanie ala gtLaspecte-dintre

cele-,ma_i u,imitoare. Astfel, in 1991 a fost lansat urmltorulrafionament: dacd cregterea demograficd mondiald continul inacelagi ritm ca acum, in anul 3536, greutatea oamenilor vaechivala cu masa pdmintului - 6.600 miliarde de miliarde detone I iu- I 9 9 4 s e-cretar.i aru I o rgau-iz4ie-i- ulorl-d -Wrdg- Eund forN4tu-rs-atrimis un,rdspuns Pap-ej, bgzatpe mlrturiile a o-sutd doilaureafi ai premiului Nobel, in care se putea citi: ,,Sd nu pierdem

tinap-ul; in fiecare minut aiar alte o sutd optzeci de persoane peplanetS, cam doud sute cincizeci de mii pe zi gi nouizeci gi doudde milioane pe an."

Direp,Lo*rul!-rsgrarr-IrluiNatiuqilo-rUqr1-e,-peqtrumediu,Mqqtafa fblba, a spus sus gi tare, la o conferinfd internafionaldcare aavut loc la Nairobi, c.qqgqg_st_d gfe$tgrerapidi a populafieiafrica-nere-prcztntE,.ael--!0aipqrq*pp-nc,o-l-p.94ttusJpl4ylgl4{qae&&g$!gi! {a! mge decdt btapopajul, spunea el, intrucdt ldraniiigi sporesc suprafefele cultivabile in detrimentul zonelor de pdgunatale acestor pachiderme. Este adevdrat cd respectiva conferinfdde la Nairobi avea ca subiect viitorul elefanfilor.

C@ n-u su4! chi4r -at-d-49 nql@dcrgarJdcdgreulale*aa!0qm-ruar-putg4lqlas!9p..mq-p6mdn!ul,dar

Page 63: 2005=Antihristul -Marc Dem

124 AN7-IIIRISTAL

propaganda nu lla rlitat pe Malthus: pdmintul nu va fi destulpffiffifui pe foli acegti oameni, toli vom muri de foame.

$gumenlul,alq 4cu111mai pufind for,td decdt in primele deceniiale secolului: abundenfa superrnagazinelor face sd se inleleagdfoarte bine cd problema nu mai este, ca in urmd cu o sutd de ani,o problemd de producfie, ci constd in desfacerea rapidd aproduselor; eforturile nemdsurate ficute de marketing 9i publicitateo dovedesc indeajuns.

Politica agricold a frcut restul. Este clar cd infometareaplanetard nu bate la ugd.

Cu toate acestea, se desprinde un alt aspect: experienla aorientat nelinigtile sprere.virsarea maselpl atras-e- {rn ldrilq sdracesp-1_e ldri le unde s-a dezvoltat hiperconsumul leamarypl4pg u!4gteste,.4qadar*intqtdeaungexploatabild.Organiza[iaNaliunilor Unite, Banca Mondiald, Planning parental, FAO,UNICEF 9i qu[Lmea de alt--e-e3gan-is-pq-9 4-ngajate ryce!g]='Bgndjalste 4u gdsit aici un teren de predilecfie.

Fo(ele antagoniste aveau sd se infrunte mai intdi pe terenulfenomenului dilatdrii numerice neintrerupte a speciei umane.Vaticanul oferea in 1944 date care dezumflau perspectivelealarmiste. Iat6-le pe scurt:

- scdderea procentului de fertilitate se observd in modindiscutabil aproape in toate regiunile planetei;

- cregterea populaliei mondiale intre 1950 gi 1991 s-adatorat mai degrabd cregterii longevitdlii;

- a doua revolulie demograficd va consta in dezechilibruldintre persoanele in vArstd gi persoanele tinere;

- e fals sd se spund cd pdmdntnl nu poate sd hrdneascdpopulalia mondial[: perioadele mari de foamete sunt provocatede cauze politice.

in privinga primului punct, se pare cd cifrele sunt stabilitepufin cam la intdmplare. Ele se bazeazd pe un mod de calcul

G"Ar. -T--

MARC DEM 125

explicat de Nafis Sadik, directoarea Fondului Naliunilor Unitepentru populafie, in raportul ei din I 995: ,,A fost nevoie de 123 deani pentru a ajunge de la I miliard de locuiton la2 mrliarde, de33 de ani pentru a ajunge dela2la 3, de 14 am pentru a ajungede la 3 la 4, de 13 ani pentru a ajunge de la 4 la 5. Daciprescripliile de la Cairo nu sunt aplicate, in anul 2050 vom fi11,9 miliarde de locuitori pe Pim6nt. Scopul este acela de astabiliza populalia mondiald sub 10 miliarde, in anul 2000.

FAO s-a oprit la cifra de 9 miliarde de locuitori in 2030.Diferenla este deja sensibild dacd ne bazdm pe o progresiegeometricd prosteascd.

Dar aceasti progresie este o realitate inafara maginii decalcul? Departamentul Populafie din cadrul Naliunilor Uniteconsiderd cd marile explozii demografice au rdmas in urm6. Faptulcd populalia s.a dublat in 38 de ani (din 1956 pdnd in 1994) nuinseamnd cd va continua in acest ritm: va avea nevoie de unsecol gi jumdtate ca s-o fac6, presupundnd cI aga se va intdmpla.Pdnd la urmd, popula{ia.se va stabiliza de la sine.

. Geograful canadian Alban Entremont rezuma astfelproblema in ajunul Conferinfei de la Cairo: ,,Occidentul folosegtedatele demografice cunoscute ca o armd in plus in lupta luiimpotriva Lumii a Treia. Dar Conferinla de la Cairo pornegte dela o premisd falsd."

DemografulfrancezJean Legrand a atras aten{ia cd acelecalcule ficute de doamna Sadik au fost fEcute, pentru unele !Iri,cu cifre vechi de cinci ani. Or, dezvoltareapopula{iei a scdzut inaceste 15ri, cifrele care apar in raportul ONU fiind mult mai maridecdt in realitate. Tot aga, observd el: ,,SIDA este mareanecunoscutd cdnd e vorba de calculele care se fac pentru Africa",unde epidemia face sd dispard tineri adulli in stare sd procreeze.

Page 64: 2005=Antihristul -Marc Dem

126 ANTIIIRTSTUL

L:pga e lfeig -{4 repe-de iLapqr:$iEuropa e in declin in

ac--qas. t-4 pf iv in[6.Se m a i gtie cd-irrehina,ace st proc e nt a s c dzut

la {o-i cqpii de,femeie. iltprivinta-EuropeLsitua+iaeste 9i mai

clard: Italia , care epe ultimul loc, a ajuns la I,27 copii de femeio,

ceea ce reprezintdpatru decbse la o na$tere. Cdnd se ajunge la

un copil de femeie, proporfia este de opt decese la o naqtere. in

1992,Franla avea 1,6 decese la o naqtere' ONU constata, in

1984 cd,laaceavreme, priicentul de cregtere anuald a populagiei

mondiale scdzuse dela2,03la sutd lal,67la sutd. Migcarea de

descregtere se constata pe un numdr de ani suficient de mare

pentru a putea fi luatd in calcul. Demografia suferd in general de

o repartilie proastd. in America Latind, indeosebi in Brazilia,

numdrul de locuitori se dovedegte insuficient pentru punerea in

valoare a teritoriilor. Senegalul,cu26 de locuitori pe kilometrupdtrat,,,are nevoie de brale de muncd ca sd iasd din starea de

subdezvoltare". scria un ziar din Dakar. Fenomemrl concentrdriiurbane, care std la originea megapolisurilor (doudzeci de milioane

de locuitori la Ciudad de Mexico, dublul populaliei Belgiei) are

cauzepolitice evidente gi nu poate fi imputat capacitSlii de hrand

aplmdntului.S-qp&p9lularearusg-afl-alaqngrne-a&gtugletdlnLumea

a}-gie, e-@ Karl ZUrsmeister, de la AmericanEntreprise Institute:

,,Cei care spun cd produclia nu va putea niciodati sd creascdin acelagi ritm cu populafia, nu infeleg cd noile tehnologii 9iameliorarea structurilor economice convertesc cu rapiditate in

agenfi economici productivi persoane mai inainte inutile 9i cdfq4mptea qsts c-Qu-se-cisla-uq,o-r-prqb-l-egrs--q-lv:lq-pg-l!!i-s-e- qi

99-O!9lrUCe."S-:a-gal,c!.lati E- S tate ls I In i te a r pr r te a s 5 h ri n e ascd4-atru

milfurde.delin+eornenegtlPeglobsuqtterenurivaste ate,iatnoile metode agricole ,ginoile varietlfi cere^liere adaptate la

MARC DEM 127

toatpc,onditiile_climaticevordeschidgp,e]sp_9ctiv_e_im.gnse.Elegi -au ardtat dej a roadele.,,India", _sllg_e_pr€$edlnteJe UniuliiInten:alional_e pentzuSludiut$liingnqa.l P_opulaf iei,,fle_pdtdnu -degulfilqpprta!0arc..-dp- eereale -jzd9-gxport[." Q94 ruaimafeconferint[ desp iei care s-a finut p6ndin ziua de azi,la care au fost repre-entate 1 'R de tdri, abclorg4lg+efie din programul sdu, limitdrii nagterilor prin mijloacechimice si medicale:, inclusiv nrin avort. Ea a trebuit sd renunteparlial la pretenfiile sale sub presiunea instinrliilor religioase gi inspecial al Sfhntului Scaun.

Page 65: 2005=Antihristul -Marc Dem

, , 18o BANCA ctuo.lrA

U, n-membru al-ClR-llui, obignuit al simpozioanelorMuqarirlugw-as], spunea in urmd cu cdliva ani: ,,C-gg1su neputem a$tepta ca statul-naliune sd deyind de piiso,g {9-14 sigs.

inmintea lor cdnu suntdecdt

Sunt necesare cdteva cifre pentru a iqlelege,pe ce teren seva plasa bdtdlia Antihristului.

Datoriasrte@ a f,4rilqr in curs .de-d9-2_v-ojtar€-atinge sulred_e,g_ lpportan[d atdt demare, incdt periodic au loc reegalondri,refinan{Iri sau anuldri par

lg4g_{gzyglatg_au gi ele o datorieimpresionantd, atdt internd cAt gi externS. De exemplu, cea aStatelor Unite se ridica, in 1992,la 4.382 miliarde de dolari.Aceste cifre sqg!3v@ frrd.o quno-a$tere

aprofu rrdatd a fu n cti on i ri i fi n anlelor publicc-intemalionale, pec are_marg-lg pub lic nuo-are.

Cu toate acestea, e{qsentimentul cd statele se aflI inpermanenld pe muchie-d.e-culit$! c-a-echiIibruI asigurat de maril-eg!94!r_rlpqe_QumaLfr-Io-ndulMouejarLqlprnAl1Anal-sau-BancaMo-gdial5 gi rnultrplele lor angrenaje poate sd se rupd intr-o zi

MARC DEM

sau alta gi si ducd la catastrofe in lanf' Tg:uenul de ,,t44gindinternalionalE falimentard" nu fine de SR crizele economice auprecedente in istoria recent[ qi 4pptem-foa{g line imaglr-B-ocrizi economice h s , carq ar atinge propo(iicataclismice.

Sq prgs-11p-unem cd marii finanligti care conduc lumea -

pplgglAilll pe-sate.l-?4.citqt gste unul dintre ti -@!!5[g :5proLoace o qgl&]ft crize Dupi toate probabilitdfile, respectiviiar fi in stare s-o facd. Djfp-e-qtru se? Aceeaqi persoand citatd ne

au asistat o mie cinci sute de persoane venite din diferite !dri. O

reuniune ca atdtea altele, se va spune, unde se va vorbi despre

sfratul de ozon, despre refacereapddurilortropicale 9i alte subiecte

de acest fel. Da -cdnd afldm c4,

E llre-Jer7t", la lucrdri participau oameni pr-99u!q-Dgvidfockefeller. secretarul trezoreriei americane James Baker. baronul

Pggtea cea-maijnteresanfi a avut loc, foarte ecologic' in

Munfii Colorado gi a durat cinci zile. Acolo s-au abordat toate

subiectele legate de mediul inconjuritor, iar cel mai important

subiect a fost crearea - cfLiumdtdti de cuvint de

uLsen inedit BMCCa:ggq!-p4ngipiul? CAnd se infiinfeazd o banc6, asta se

fac_e cu un anumit c4p-i!al pe care rdmdne sd il fructifice prin

mijloace cunoscute. Banca MondialS de Conservare este inilial

o bancd flrd capitaluri proprii, nedispundnd decdt de un mini-

mum necesar funcfiondrii sale. Activitatea sa va inqepe intr-un

r29

Page 66: 2005=Antihristul -Marc Dem

130131ANTIITRISTUL

,SUlr_nq_ndhldehventariereatcre-nurilor,sdlbatice".@geIWIgaprin satelit a dus la catalogarea tuturor pg4tlof neexploatate,+-g

de$ ead-eaplgalabtl%-a!9jla!-ctei. Ele,apa4tn-unor $dri c are nufac nimic cu ele qi cu siguranld cd nu votfuc-e niciodatd nimic'Trustul @, plgq_a1.s_qLcpqqg!9-Nu- le vq>--. - --:propune sd-i incredinleze cutare sau cutare parte in condifii

avantajoase:1n-schimb,@atorextemaye-f i-ptqluata-dp-BMc,care o va achita la FMI sau la bdncile comerciale. Aceastd datorieu Ori io"-fi-ffi [ca, asta nu mai poatedura; gi toatd lumea va intelege foarte bine, cu atdt mai mult cuc6t g aranti i-lg luetc-ds rroua. -b aaed vor-fr-Bo4iuni -de-lerenqgculliy-ate.

Lg-Pri^qlay-gdsr9'-4e-m-ersulparesuprarealist'Si-preieidet_qri1l_gglriva,iuspam$sE-le-plate$tilledito"rul.Cumarputeasd facd asta o banci cu capital privat? In realitate, nici nu o vaface. Aggslgrbkxii sunt maimult saumdpr4in treste]a-capitoluld.e pierderi si profu.i, ce€4 ce duce peliod_ic-la-$erge{9a [a.5pa4iald sau in integralitate. $i apoi, p_eJgoane!9=gqlg_qe afEll

partaaCel ea $i care trag

su.praetatiste v_or atinge un grad de pu re,tgnlgliilq_fe_qppgiye, ca-m cincizeci de milioane de kilometripdfati, vor fi recunoscute ca reprezent6nd actirarl EingliMandiale

4+

de Conservare. Pq !_a_24 4-ceqtui acliv, ea ya fl au!o_471t.!4 s4qqgzedgtz.e, dwize slabe la inceput, pe-carg le vl dg_tdg.i_fqggppectiveitl s-chim.bu] gajului respecliv, care vor putea servi treptat la pldgi

externe gi cu timpul se vor converti in devize forte, dacd nu cumva

int-o devize unice, inlocuitoare ale tuturor celorlalte'

MARC DEM

de

sr*uti e. F alimentatt, ain cauza--g4ae-l--qqoqQmiJ e mondiale

qtipinul lumii y ,E-Jis-td un document prlllic-qtp-eltrU uz rr.trlFt $e-ci-t-rg-el

din care oamenii

ffi.t p..^"li (in mare parte me-mbri ai Congresului 11tT1-T';;;".i'

"-eri c ani 9 i tuncli onari ONU) fie cd n- au infe-]g !l$t't ' -i----G-

f' g eq-'{'t" l"sa'd " t "nf i ul* t * f il- il :1p: lii,?Tl"; :"^ ll

subiect Prea comPromildtor,nu vor sa sesd se atingd de el"

comenteaz d The MoneY changer'f ic, ProPriu acestui gen de

document:

1tF"f*

Page 67: 2005=Antihristul -Marc Dem

132 ANTIIIRISTUL

I.{r sqhimbul debarasdrii de datorie, fua_deb.ilqarq va

tr,ausferac[tre-BMC--resuse naturale<de o val oare ega|6>>. Sau,datoriile firilor in curs de={Lqrvoltare, plasate sub asistenld sffiind,gi care au pu{ine speranle de a pldti aceastd datorie, a1 puteatd

!e reJuutg'rn-interronrUar,ri qi fo!-o gjte la qonservar€aJerelrrlriler,

reimpadufire s4u-pgntzu program-.e de, agricultur[ rurald prinintermediul BCM."

ig198J, detalii le tehnice nu erau inc6 fi xate; nu gtim undes-a qiur-r! astdzi. in orice caz, principiul generaleste cuprins inaceste cdteva r6nduri.

Dacd studiem mai cu atenfie povestea aceasta, cel pufin inprivinfa unuia dintre aspectele sale, are un antecedent in istorie,dar limitat la o singurd,tard. E-ste vorba despre faimoasele asignatecleatc deAdunareaConstituanta in-1789 Ne amintim ci aceastdh6rtie, pugtdtoaredc dob6ndd, gra garantatd de bunurile clerului,cpnfrs_sale-d.q-_Ila.liune. Acestea, puse mai intdi sub sechestru,vor fi puse in vdnzare in anul urmdtor, sub numele de bunurinafionale. Fiind estimate la trei miliarde de livre, adunarea aconsiderat cd poate s[ tipdreascl in doud etape asignate pentru ovaloare de un miliard doud sute de milioane de livre, cam jumdtate

din stocul de moned5 metalicd existent in Franla. Agta a dus la oinf laliebryqcjts1__q_dtg1_eg_t_e19.rap1=dEaasignatului,c5ruiais-adecretat atunci in mod artificialcursul'

Deprecierc4, to!r.r-gi, a continuat. Ea a ajuns la I0o/o fal6 demonedametalicdin l790,la l8% in l79l, la28Yo in 1792,9i aqamai departe, ca sd ajungd la92o/oin 1795. Convengia emite dince in ce mai multd hdrtie, pentru paisprezece miliarde in februarie1794 qi, spune Jqg!:lryq_c_o_!g_ Fqyard: -la 7 ianuarte 1795,

Qgryqnliaahotdr6teUqrte$e-elr9-lzeq--dqqil!4$e-{intr-oda15,tqp.-larldgslfelqqsAnglqtA{grdeVo1g3yQgd9omp19tec-s4o-1niacu inflalia grqns_tu4p_aqlq,arg a Ury{'.

r-E-=:

MARC DEM

Un an mai t6rziu, Qonvenlia emite mandatul teritorial, care

poate fi achizilionat in schimbul atreizecide asignate; dar mai

ir."" tln an gi mandatul teritorial nu mai valorcazd decdt I % din

valoarea lui iniliald.Ca_g_i in cazul B dncii Mondiale d. 9o"t.Igg bqqqlqle

(devizeleis.bur.uiilp o'lqr qi celg-@lrslifuis"ScliltqpC !4Za cdrora se emite moned4'Pel6ngd , uzilZTfea

bunurilornafionale sq r-ealizeazd deseori @'pgqru-capotfipldtite. celp '

As&Lbunwite vor trece pw si s plu h , in cqlldltii

exfiem de avantajoase peltru-gd c?rele achizilroneazd'aqare, chiar mai

accentuat,ill!4-z!l!-!9-1-en-g4!grn9-f9!9gte.D-ar-lU9rydl9-qgigltecla scarF glohil6, iir consecinfele v . 9uvern\rlrgggdial (care este succesorul in linie dreapti al revolulionarilor

din 1789 9i adoptd aceleagi procedee) ve,put-qq !q @q {q"i'elo,t

r33

Page 68: 2005=Antihristul -Marc Dem

MARC DEM 135

t9

Spangleraf 69y!_dinFindhorn,,-o_Uniy_qf_silAte_bJgg@la.+.cpglre_s". Aici pogi g6si, in cele mai bune perioade, doud;treisutede-pe$qalprarelocuiesc-in-rertrote, venite pentru a urm4gnproeralndgx-r-egalire caresdfaei-sd creasc5 in ei o noul congtiinfdgi sd le dezvolte,,frotenfialul uman".

Dpr_DayrdJpeaglermi_[t_e34aqilqellaqryg414elrg-sarene va duce pe drumul Antihristrrlui. E uorba d. Lucis Publi gCompanv. Cgmpania Editoii infiinfatd in 1922 de4liq9E44jJ, Cine e Alice Bailpy? Pe numele sdu adevdrat Alice-@, ea a fost o_adepla sleasefiei inainte dea-gi pune la punct propriul sistem, care poate fi_tqap0s-tja--uncre$tinism esoteric bazatpe rneditafie.Aliee Eailgy este autoareaun_etliterafluiabrU[elt_e_careprediqSorelieieunivers

S-gg!"1 uryggrit de Compania Edi estergtroducerea satanismutui la scard planetari $i in mod coordonat.

in catedrala episcopald Sf[ntulIoan Divinul, un& preocupirile lor se apropie dg ce a-liSIilor. De exemplu, ig febru4rie_1988, arr.AUl!_lrn s-ir4pozionjlUp1e fonuei pC_sarej1ebuia .r-o imbf q_ca _dl4logq!_ s orrieto -

@9,ncan.I.seeqra dintre Findhon,. ania Editorial[ Lucifer $i

t1,",* /i" "lt"

d"i"t4. Daca sp@teoretician al New Age-ului, Alice Bailey poate fi consideratidrgp!_fo_udatoAI9a*lui. Laladrpgr are loc mai ales jgjllereaneofitilor. c ".O._g4"ptd, Jacqueline Dem , povestegte incarteaNew Age,spre folosul tuturor: ,,Cq!4]+!Uqgry rnglgg.$t al gederii mele laFindhorn a avut drept cadru un peisaj sdlbatic, de o frumusefetumultuoasd. Ne;am intdtnit pe malUfilp unui torent enonn, carecurgea in fundul unei prdpdstii apoi, dupd ceremonia deattunement (hirotonisiretf;.tttlr.or), fiecare aplecatin ce directie anrut. Elram+srnit peldngd-ap-a involburati-.$ m:am pq!0€nit,

INITIEREA LUCIFERICA

La qel de al ty-le gres al Viefii Shlbatise a ap5rut, inmod ciudat, ingalitate-(h invitat ofi-cial, q4 e4ulne grup Fi4dhortreprezentat de ramu-ra-lui regionala ai@ao;.

@Nq_AgAnpartea sa cea mai ezotericd.Prezenta ta un toc a Noi 1,1fui nueste dgloc intdmpldtoare. Sd vedem, mai intdi, cg-eslefindhorn,

In urmd cu vreo treizeqi_dg_ anj, un-englez, $omer,_P,-eterCa4dy, li lArrc-ra s-asotie Eile-e.n, achizilionau un teren nisipos pe

-malurile rdului Findhom din nordul Scofiei, in apropierea canaluluiCaledonian. Un demers uimitor pe acearegitune, c4re cunosteau nefertilitatea so _v€nturilor3g,ci care bdntuiau fala septentrionald a Mpnfilor Grampian.

Eileen avusese aceastd idee a priori sinucigagd, l3 indemnulunei voci interioare,l.gc. Ei au recoltat, se spunc, incadinprimulan*foi_cls-enolrne $i@ omunicarea cil sgn$lplq@r.

nagtete,in 1962, aja-numitei Fundafii Findhorn, cq_q-a {gst administrat5tirnp de cdtiva ani de un anume l-tavid Spanglef,-p.g--gArc-ilOescoperim amestecatlna p.nnre allele;rftrcadruldirectoratului Mi$cdrii Cetdtenii Lumii.

Page 69: 2005=Antihristul -Marc Dem

136 ANTIIIRISTAL

s-tltguJa,Bcuadrl%unuigoJf mic.ABaneagldcilrabucdlimaride gheafd care se roteau in cerc. Efgj4norat-k bzuSgr nq4i t_qu-4 siebomboane mar! gi n_eJe_{g. Razele luminoase au ajuns pdnd lamine qi blocurile cristaline pe care le aveam la picioare au inceputsd strdluceascS. Am inchis ochii; soarele continua sd se roteascdpe pleoapele mele. CU hU4lilul torentrrlui,in urechi, am zis ingdnd; cri s!al, qligtal, cri stal., A-poi : Christal... "

Fl{islqggle-apare bn*sc, nUSte 4etal-crestini I or, la felcum Dumnezeu nu e Dumnezeul cregtinilor, inglt frgg4qgntdin

€ail9esp:,,Ca glleschimbi, trebuie-sd ai incredere in ce este mai

bggjqqq {gggl_a,.forf5, acest foc, aceastd lumind, acest ghid,sptmefi-i ctun dorili, este o chestiune de credinfi. Oricum, credintain Dumnezeu nu e decdt o problemd de botez. Nu e vorba debotezul din cristelnif 6, cr 4g=b=o'Ig_ryI pe q(9_gggrziJineur,numind aceastd forld Dumnezeu, din p-roprie intttellygi'-Eg_slqtD_u,!qq_e,Zqgl_W$ase nu este cifra omului frrdDumnezeu, aga cum credeau Venerabilul Bede gi Albert celMare,clg=q_ryf rlu-t_g_4lgt.e&ggDu-mnezeu!

D,g3lFt, tu"ia Sp*el.r ru_o_aur_e_gtqfr15 sa_se e_s-cga{E,

!i intr_s alt4liryensi

aU!q4!4tg care va fi impusd,,rglig ".&sJtireligie a Qs! descriqd pe largde AliceRailey in

diferitele ei cdrfi. Ea va cuprinde o revelafie, cdci,,acolo unde nu

p:Drrry93_ef g_u Satana,D_1gpa pdrerealui,ntqrq_orynu e maiadaptat la via[a cotidiand decdt aqe[a care a primit o initiere- . = , : : : _ l F _ _

lUgg@.,Este cea pe care numeroase persoane, gj_$iinz4elgviitoare, o vor primi pentru cI este inilierea '." El nu

vom trimite

-rylE!:.

MARC DEM 137

existd vizionari, poporul moare". q"-enU 3U_4r _vele _s_d- gisatig-la_c-.41q[!gi9-2i1atea, iar noua ofdi4e va avea eriid de asta.-Vafi-o-I4igiejgnlnrlolleare va obliga..reo rexistente ̂ {!!ce Bailey prevede in aceastdpfivintd _interventiasu@a asupra cr$Jip$mului $ pecial a catolicismului,pqldaua rnijloace: reintoarcsrea la simplitatea care e ,,in Hristos"gi,,suprimarea teologiei gi a clericalismului".

Refelrjle ja-Hristos,nql4eroas-e--incdr,tilesalegicelealediscipolilor sdi, de_vin clare d st.

pentru eeni amin Crcme,gqlAl_9ngl9z-diqqpe!_4llleleneiBlavatsky,este:,,lnstructorulLt4r_lli,SSnlqqtllLaft eJa...C-1ef tiqlia@apta intoarcerealui Hristos aga cum eweii agteaptd intoarcerealui Mesia, budigtii pe a celui de al cincilea Buddha, musulmaniipe a imamului Mahadi gi hinduqii pe a"lui Krishna. S-gutnumeledjfilrite ale ace luiagi i n divid. "

&S_p ii -&_alLp44a. inlkelUernalis atio n of the

fljgqrcfui - Extemalizareaierarhiei - Sanat Hqlama, StdpdnulLt4trii. tglMaitreya, dupdNewlge este trimisul lui Lucifer. sositde la New Delhi la Londra- cu avionul. in ziua de 1a iulie 1977.

' Antihristul va aba!_ep{yif4e d1g5lryspre pdm-dnt, de

unde puqqqa in prim plqggg4 [email protected] Demorneux, care a invlfat acestea la Findhorn,

spune foarte bin", ,,C@,inNn lK, Utlqlrl_omului quse separdde_ sc,l al pdm.dnfirlui, cplrsldqat dre-p-t un organism viu. @ii facdin el chiar o zeitd: Geea." Acest nume este luat din pdeinismul

4c. P@ era Tellus Mater__sgql&I9n

Mg4qa, T-eills ah0ajParnaulhdnilo-r), spune Ovidiu, care iinlscuse pe oameni qi u gy=or intoarce.dupd moarte.

in aceste vechi conceptii. readuse la zi, gdsim origineain1-e_resqlui actual pentru *cruenfii telurici" care il revigoreazd pecel care ii percep gi care se considerl cd sunt captafi gi canalizali

Page 70: 2005=Antihristul -Marc Dem

r38 ANTIIIRISTAL

de-anumite forme arhitecturale,-de la menhirlparta La catedraladin Chartres.

,,{cqq!e e_r-rgfgi{ -s_qqq Fgticl4n_inZ a Rose de Notre-Dame- Trandafirul de la Notre-Dame -,,au_.e-p,u@fe in_finitezimald.Dar au o eficacitate diabolicd:"

Iryliferentcareesterealitateaaqg$t_ul-,q*q{9u][Elgjcunitcumagnetismul terestru", care formeazd la suprafala glob_ului o refea4 ,s@intd,t

are {9p s_c_ogc_qq_sB4irqa c-etei mai exacte repticiposUtle"econonrel*"r"rs '"" d-"@dgpfg -e dtUl_inc_o_aj urdtor, de Sprg p_rg-te cti a s rratului. de o zon,de Spf .e_l9$gjrr1pglfiya _e fes tu lui de s erd, de spre eco logi e, c4tgi4sufl etesc asociatiile international e, @@g{Lqedruperfeat

care deja igi aresdrbdtoarea liturgicd anuali inzItJA PA1TIANTULUI.

societatea actuald. E vorba de

20TIMPUL BLASFEMIEI

$I MISIONARIIEXTRATERE$TRILOR

,,$i au incepnt sE se inchine Fiarei, zicdnd: <Cine se poateasemdna cu Fiara, gi cine poate lupta cu ea?>> $i i s-a dat o gurdcare rostea vorbe mari gi hule t...] $i gi-a deschis gura gi a inceputsd rosteascd hule impotriva lui Dumnezeu, s6-i huleascl numele,cortul gi pe cei ce locuiesc in cer." (@gljp_sa]3:t-O

tq+@lulD-unqr-r€zeu4nlthrtq-tul.

sfiqflLo_rj' (defrnilia din catehi sm). El cuno$te gravitatea ace stuityg, $i"0 .a tUtf.- g$qggiinainteaomucidsildesft eitu natngesg. Autihristul nu e un om care incalcd, mai mult saumai pufin deliberat, poruncile, ql_unul care le refuzd.

B]as&mia nu mai este sancfionati de legea civild, cuexceplia firilor musulman e. Cazl,l Rushdie constituie caz,il actualcel mai emblematic. Societdlile occidentale aupedepsit-o vremede multe secole. p.aca recrudescenta bl i e consideratdcaWsenn qal%4ugg-yenirea lui 666, atunci putem tage concluziacd acesta se apropie. Elmul a folosit temainUltima ispitire a lui

Page 71: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIITRTSTAL

Hristos qi, m4,i 1g_-cent,inPriesr (Preotul), de Antonia Bird,.careinj gle$te demnjtatea sacerdotiului, plqr__e_44!4.9. complezenfd,@q!l. E Igqta, acest film a apdrut peecranein-1!Pl@

vorbit mai inainte, int1q94t el_gste o ofensd adusa frumurctii di-vine. Fxoqzitiile anqqJatg periodic, cu mare zgomot, sunt odovadd cd nulqqgd4rtrq!1 lg{enpgflni aq gas_rlo exprqsie carenug{_rumoasd, ca-re nu c41rtd sd fie frumoasd, cglg_ugJIg4_de@ts3-ghgz,e.

S-aladsnuaeste in mod evident impli-cat in-curentulantibn$t c. ! iltt-g nU q gqo gt g,aqlrvdqtu l.

Relafiile cu diavolul au existat dintotdeauna, mai ales sub

I,or-av,rqiitoriei,darcultulSatanei,ingtiqt_t_lrlqig!9p,_qra(inem.elgqatdgP-o:c-rila-odeffre ngati*lu""g1"^l -.y0U 5- 12 47), {@e, care a-moqtenit, det ,Ordotemplisorientis (OTO)Stgq&g_utpromotorul,,gne qdo@

I+ Cutt"u LSgi, selnt!tulg4zleUrrlg$i,,Mare4 Fiard 666"$ipretindecddecre_te_azifu ndame$4q_urpt_religiipurtandnumelelui, destinat sd inlocuiasc[ cregtinismul. Crowley scrie unuia dinhe. . , . - - - -prieteni c5 qgjgnvllgglgg_p1ofuaAtd c4 depravalgg_.lqr: esteigtt*-."tul al" r d" rei p9!trullr_4.@iglglgstcrestme. E interesant de notat cd e! considera bol$evismulca un anu4tdtor al acestei ere nei, frrnd totuSi_o sp_httre

Crowley predica qi EaqtiaaesotqrbmuL sexual gi a infiin4atiq-s-i-c-i!!a-ia1920@unde-tq-tulerapermis,in

ry_ggg!elgd_e_q-elqn19_IrggicpqlUmU,ld.etr-ogf1r.Alupgat,ajunsin fala tribunalului in MareaBritanie, e],i_! va faqe pejudgcitor sd

140 MARC DEM

spund :,,l{ig-qdq!4 p-0ad acum nu slq.uceiauzil-@@i! ?!a!-deingrozitoarede inspai ca cele spus-ede acest om, qare

s e p1glinde in fatq 40 qqq!_qgl qql-g419J o et in v i atd. "

Crowley pretindea c_5 fusese pgofesorul lui Hitler in materie

de esoterism gi de magie. Psthologul-au,Etliaq p1ltrgdlelm

relateazd o confidenfd pe care i-a frcut-o in l95J un qd-tlo{cu

numrt"tu-, ..t.u." infiinfut. Ot i0,1999,Lanzl-aprimit in micul s5u magazin pe un anume Adolf Hitl%care dorea citeva numere din lgvista hircsis1,dg;Ists.TAndrul

".a "u* Lfter, aga cd el i le-a fbcut cadou impreund cu doud

coroane.inMeinKampf pgate-qr!:,,!1aniia9e_i1349q!qPg?t!_Ttru

i$ata oa.a i" "iat"

-ea p lq3{I_qgg-q[!e."^Baldusci reproduce urmdtoarea @ey :

,,SlrnlqnLe_tr!_destixiqbUsrlic car-escc{itqdiq@ de-af I\ais-ttculcel mai suUi$ dinistqrie-de afil/erbulunui,Eon, Fiara, Omul6 6 6, z eul autoinc oro n4t pp-e-areoamgu!-vo1 1rcbul s F - I a d ore. I isdJ blesteme in cursul secolelorinfd$urate in suveic-a Timpului."Cfo'rrleye murit totugi, in1947 , iar lgmormdntul siu s-a cdntat

t4l

Imn cdtre Satana. D:{tg s_ggcpsorii s[i, c€!-!q41-9u49!99!esteSzandor La Vev

"Ji-iii-roeo. u t"t;' .

CuyanruLBjsericd alungd orice ambiguitate in privinfa intenliilorp ers onaj u I ui, cg.Si tifl U! de B i b I i e-s a t a n i c d-Pq -q4I9,l -4 dalgpqre i

selg de-bazd. SeSliq g4-Eiblla $.tadee aJqst gesitn acase b CharlesManson dupd asasinarea a cin ane in condltii ingozitoare.

Manson (pseudonim care inseamnd Fiul OggluDsepqlqi&fqelils"y n* :,,QL{le tl{l!'ealg-gnpuluiMslson erau, inainte de orice, o pe.ryertire q rylr€teicre$tine. Manson pune frecvent sd fie legat de o cruce, gemdndqi-strigdnd de parc={ gr fi qupgrtat cu adevdrat supliciul. Fetele searuncau in genunchi la picioarele lui gi ii depldngeau soarta."

Page 72: 2005=Antihristul -Marc Dem

142 ANTIITRISTUL

Szandor La Vey 914, inalnte de a infiinla Biserica Satanei,membru asiduu al Lrgii pentru libertate . D--oc-ttlnaei se. - -_ - - . - . - - - - - - -bazeazdpe satisfacerea simfurilorprin toate mrjloacele gi cu unesoism turbat.

AcUunctul $i succesorul siu, Michael Aquino, cel care ainfiinfat. in 1975. Templql_lqrlgQ, este prezentat astfel deMassimo Introvigne: ,,Pornind de la profeliile lui Seth, Aqginose putea coqql-d9laa*D-o-uarEiara 666 $i 4 gre_at qnp,udBisericd."

Acelagi autor enumerd ruisicfuile-derivate li caa-didagiiq'nrlthrrslrgi-acjrali, urmdregte vicisitudinile prin care a.treculOTOdq-a_luugul anilor, multiplqle sale s,ci,ziuni gi avataruri, pentru a

4iungela-Negdni, care a fdcut, i-n ftali+-din Biserica Satanei,Ot&!",ry!jt anpntis fraternitas hermeticalu qqgglrytituit

*l a As usip,{eadenUg_lUgl fe4qd.,,L. A_4-c-ad9[!r.Iie, tinerii au gds it\--ee9les_9_r-r-s{dp9,s_tp-9gBld14gos1eat!!er4,f {rulglgdeJryflpsntmdreptullasinucidsre, la eufanasie,-l-a f-elqq{qfg artificial[qtla -c.q.rl,sumul de droguri."

Toati lumea gtie cd aeesl-cult al Satanei este insofit frecventdglesfrduri se-r'ale Si orgii sengercase.@cEaceste manifestSri sunt foarte rdsp6ndite in zilele noastie. Sdamintim cAteva cantrirecente, dintre sutelede caztri.

in septembrie I oo3 a izbucnit la Memphis (Statele Unite)scandalul a tiei bdie dupd ce fusese.r_d tartwaJi de qigtetrneri care au practic ,$=ate[ic. LtEetzo_(Itall.a),inacelagi an, poli.tia punea capS!.actiunilor ggglgg|=gs4!4g!gg aicgqra4gp[plgygqgaudqp-:qleq,Lqq.9leSc-a4ei;fetetinereeraubiciuite_ li slFpprJe cg gdngele unui porumbel inainte de a fi supusb,,ntului dra_gostei", o ._Unpre-gtlo, g4l, d-on Re-nalp B-qtini, dupd ce a cercetat multd weme acestepractici, a pumdrat patru sute de ..preoti ai Satanej-'in intreagaprovincie.

.ailErr=:

iliri l

MARC DEM 143

in provincia Almeria (Spania), iq !c!e@ , s-ade scoperit @ iq-falapq_4il or cimitlrelor.@a, se descopereaumalfatdrilg lacare erausupl1ss!g_gq&,ti!_._49 Zgg9 $i paisprezece ani, pe.mqnnAntul unuifigan. Duse acolo de pdrinfii lor, ele es_istau la dansurile unorbdrba1i goi cu mary4_@_4i4y91, q?tq_'q*_itrcaUdddeau sdi bga pdng_e_!e.

- La Glika Nera. ldngd Atena. la sfAr$itul lui.l9q3, un€4rpUSacrincelUf@r doi t!ne4 de paigpre4e-ce gi {oudzegi 9! o,ptdq_au*i, ale cdror rdmdgife cioplrfite au fost gdsite de poli{ie.AUqglgcrifi c.iului, care mai inainte omor6sera doui-femeijnaoelaSi chip, au declarat in cursul anchetei cd stall-satani$ti $ip_4!1i a_i tglebre I or".

- Recent au fost recenzali la Torino patruzeci de mii dgs e ctanti ai S atane i ; to tuqt_q4pllAla_P_lgmsnUrlut e s tq _{ep d 9 it{ deL_gndta, u@ li. in l 992, I.ntqp glpl pr_eci za cdgnual. in Europa. {oc peste o sutd de ascrxrihnile satanice.

-j--_-4-.--.-

- I.njtgrs!_!-295, Iplgqpq_lul din plvelia cerea poliliei ger-mane sd informeze d€gplg__d_lSpgulia_Ug9t_g_opit_dl!_anxlqlte

; , .o_&lina(e, in urma declalafillo1q_nui tdndr, J.M.M., care fEceaparte din Fo4a Neagrd a IGSS-ului (IntergrupulsataniqelyEian).Aqesla, cq1g firqelg_ _Lnjggqt q99!9i @quq4!g!g_Uqur qUEf, dezvdluia cd tolicopiii rdpiti erau crucificati$id9qapitati tn cu i. DupI spusele lui, intretg80 q 1994 ar fi avut loc doudzeci de saqrificiideaee-S1E9l.: hluniel995, carabinierii di! 9eqha, provincia Livorno

(Italia), au pus capat unei liturq celebrate in clSdirealezafectg4ar une,i uzine, iqpg-e-z.enfa a cincisprezecepersoane dedoudzeci gi cinci pdni la cincizeci de ani, igbrdcg[iUltunici negre.pg{tgtpAutii erau atdt de absor,bit incdtnicigq&er-n=au-vdaf intrdnd {-ele$4ln94tu1 {9 polilie, care a

Page 73: 2005=Antihristul -Marc Dem

t44 ANTIITRTSTAL

coqfis_c4t toal€ obiectele as=estui gen de seremoniallaU!4qi, lacdte,oseminte umane, 9ryn1i pi,eh_e tomberle.

: Vestigiile unor ri descoperite la Fuengirola(Spaaia) i-au permis unui specialist, In&utcsRibera, sd verificepermanenla cu[tmelor din aceasti regiune: cqco$ut gqsit degapfur@fer, a explicat el, porymbUl reprezrntdfr de I i tatea total [, c3rto fi i sunlg-g_ft rnd4 q{1-s_elq!aa e i, in s emnde supunere $i pentru a marca_dispozifia inifiatilor de a con4nuasd ..alimentLczqspif,itual RIul".

\g_fpjaloculuiaumaifostgdsiteo_portar_alitoflie-gtruqi@qlulLfurgde aceaa$i qul-qar e' care fu wseaprinsdrrua-numittimp.,,P_Jrtegalerept,zintdqEdgtg4luiAdampi tentatia sarpelui; €&Siqcfldletqrieyoci ggle srncip&4lle careau fost fdcute in numele demonului. Bucatade-stofd tgSie pecare erau a$gzOli"cartofri qi porumbul estq s:Ltlrbolul care $terge4!ry<CartcalureuEt_oSLuupelg aspirantilor la initiere $i faptele_intrate in religia satanicd. LganaryAgry_gste un alt semn desupunere, calg ii fac se_fie_adubi-ig gquleu.lt gi sd beneficieze de4vanglsplerest_regle_pec@ryU4ey9lg!."

S-a ajuns la concluzia cd, in Statele Unite. pestde persoane practicd satanismql. Uqlogotenent de polifie dinIdaho spunea cd atlti_di4lt9_gppiii disfnn'fi ar putea sE fievictimele acestor-ritualuri.

Cele mai-multe secte sa e sunt grupate infederafii.

Bic0tre, , r-nare preoteasa.din ramura fi'anceza a asa-- @Jtqilqrq4lqa_Wisca - avdnd legdturistrdnse cu mai multe mi$cdri femi-niste amefi_qane gi chiarfra4fuzegti, cgte te@p_e aggplgfe lorq@[e: ,,Lucifeq_terecuqoq-c_l?aDuuae_2eu_l_q!,e!,Fiifr(dqUpremS, jur,s6mEsupun

MARC DEM 145

ot4ig9!9r14!9iisa-te-slujesc.Renqnlf la-o-riq-eillDlrilre?-g!,)aIiggs flAllqs,lat@L$ilasfinte,-la Riserica anostolicd $i romand.."

Wicca francezd igi organizeazd liturshiile negre pe o-proprietate mare din Sologne. Qiq-e^ vrya s4-fpcd parte, qstesuficient sd-$i renege credinta in latine$te

C-eea ce se numeste . rd" a evoluat o datd cutrecerea timpului. Ea corespunde astdzi, in esenfd, dgscrierli pecare o faceF.Bakinrevista Rassegna di Teologie.

,,4!g.ru1.r491_1!tqeb[49pejqe_9_&meisgoald;crucifi xuleste suspendat cu capul in ios, pglbl-ggtcdin-cg-y_ig, participar,rfiisunrimhraeallin-negru $:-qtl pq-qqp g €lUgd. Pe vremuri eranevoie de un preot; ast1nl_g_4e_quns- a- ostie sfi-nftti. Bilsalulc @s lujbs-gs1glis e. Nauural,'iuJ.oeulngnelorlui- l)umnezeu, aLSfi nJei Treimi-+Lall-ut Iiq,us_ I{riqlgs,este invocat numele Satanei. In Gloria,laude-Ig-suqt 4dres.atez,eutui care domne$ . Sgnqt4s este inlocuit-gu ,.!es@, zeu puternic. Papentulg_t4rnylgtp_lrng ggglg11alA. Hosannah in excelsis>. In loc de Pater se cinta

STatat nostru care est . Dupd Libera nos, cel carecqlg-breaz4gry- n-c-4-pgpa!dnt !s!i4$.nfita $1,-9u un plus de urd' ocalcd in B1Ete4re, imitat de diacon-$-dg_qplgrul de di3t-cg-n, intimp ce se cdntd din armonic6."

. S-a constatat foarte des disparifia dtU-b-t-s-q!g!,?_gnql qqtiis fi ntite, in c_!U!g ptg-t r4plUlor drep tu lu i c an o n i c :,,Ta6 ernac oTu Iin care se pdstreaz[ in mod obisnuit-gezrs.ffintA E--Uce1lttie va fiimobil, fdcut dintr-un material solid, netransparent gi inchis, astfelincdt sd se evite la maximum orice risc de profanare... Persoanacare supravegheazdbiserica sau oratoriul va avea grijd ca cheiatabernacolului s[ fie foarte bine pdsffatd."

tg"t"-Ug423,-c-qgdUc4t-o.{rilqqtelqf-s-al4niqe$inlumeai41q9-4gd-s;au-adUtattimpde-paispre-zeqezilq-i4As-tptia,intr-op{dure-dinJMollongong; Episcopul anglican al locului a lansat o

Page 74: 2005=Antihristul -Marc Dem

t

I-+ 10 i@-1995'urr grup-de,,q4ya!pri", sub conducereadoctoruluiDor,s-aadrrtatilgla;liLi;,iiordenerdinradsoas6

P^-H^-uJ:j.9t;-$-P{e,qareel?r'ip'.u,-ru-G*.nu*E

MARC DEM 147

- Unuldintre=pulci.palir ldeplggi ai mediilor rqck nu este--+-

al-@ al c4rui portret se afl6 pe una dinfferqap-ele- unui glbum-neafles, care cuprinde o melodie ce sen@

, a cumplrat conaculsatanistului ca s6-l transforme in sanctuar al alcoolismului. Iatdun extras AA-* *.tui tuUtitni*l al unui-qdntec al acestui grup,SJgtrvay-tp-11eauez, trcodificat de un electronist din Texas,J_ames-Gjlbert: ,,Bldnd\rllri meu Satana, al*p_4tUi {ru4e-ag mdilr_tgsteazd-_a cdrui putere e Satana. E_l tg vasalgqlg_-d0&'Ji==666.tebulq qa_trirgswgltrrlf $,a!-a,na. "

Jean-Palrl R-egimla!, care a publicat studii foartedocumentate referitoare la aceastd problemd, scrie: ;PliJfcipalelestele ale rock'n'roll-ului s-auconsacrat in nod del.iberal Satar,rei".

-AliceCooper,lnuldjntr.ef-ondatqdih4r{-ulu1,adp:qnllqelebru

, ludn-d:rumele -y1qqi {q q1.gl -{tjg tC_gloper, moartd cu un secol iri urml (nugrele lui adevEr indV!4c-,entloumier). Specialitatea lui a constatjn a @c -qlpgiultuturo , dela mas[ur-barg Pindla necrofilie $i de la travestismping-lqSxbD-4ionistrul elpligit.in cele din urmd s-a lansat in rock-ul satanic, mai ales cu albumulAlice Cooper Ooe" tn pIggU1g-$ryufrcnAliegfrJk Mgltge.

- Mick Jagger, dirformalfq &qlliry Stones, q fos! hdrdzit

$atanei de Kennefh Anger,$i el discipol al lui Crnwley,jgmasonici Ordinul Zorilor Aurii, filiald a Iluminatilor. E15econsidera drept,.in eifer", ceea ce exprimd-treid:ntrg-gga!99cle- sale: Simpatie pentru diavol, Maiestdsilor lors at anic e Si I nv o c alii c dtre fra t el e m eu d em o nul.

Ojzy Osboume a fost ulfiat in conacul lui l fu Cro:uley,

@LuiJirypv Pase:!4ga prylulg-i 9gl?uumavea pe ea un crucifix rdsfurnat.-

r46 ANTIIIRISTAL

calnpanie de rugdciuni pentru qoltfgqAfa.rea proiectelor lorTalefice.

Lqare stngau: ie Satanei!" La 13 octombrie€E3'ol1r.tPf,_?! ll premiera morrdialEM a"

Page 75: 2005=Antihristul -Marc Dem

148 ANTIIIRISTUL

Reeimbal a.decodifi cat qq4qlqq&te4esaj e subliminale, dargi .rl'ufr6inrr..ruL pe care Crowley@;cft,vorb ind de,, rqu4c_qpdo s " . El p_denr4lUi! q i Lq alg me saj e le c l are,a cdror verificare e la indemdna oricui.-:

a compusdoq_42_e_qi qt t gl {9 m-9!9d!i gare s,un!_ ca!_egoric sataniste. Unuldintre interprefii loa B-o_n*$_9,qtt, a ten4i4alsq4ggrh! 4e !_a J 8 fe;

. bruarie 1980 cu aceste cuvinte: ,,I-lpoftesq p_q S-atzr1ri _s5-mi ceard@rl,-gggf t&-ql_gqtel4g-1a1{qlEagadurnle-i".E_-l_qqrgg j4se ara aceea, i&Epljntr=orhitatF., la tre_izesl $i treL{e qni, v6rs,talui Hristos, carg va fi si cea a Ant . D_in repert_ofiul

EJgp:ttlui AQIDC face parte gi melodia Hell's Bells (Clopoteleinfernului):

ESti tdnda dar vei muri!Nu voi lua nici un prizonierNu voi crula nici o viald.$i nimeni nu-mi rezistd!Am clopotele mele$i te voi duce in infern,kvoi lichida!Satan te va lichida!D a, c I op o te I e infernului !

Nu lipsesc nici referirilela666.

Ifqtl\4ardqn a lansat u1r cAntec care se referd, fird nici undubiu, la acest numdr: The Number oJthe Beasl, Numdrul Fiarei.

Am putea sd fim surpringi vaZdnd__tg,ck:_ul_SeIanjcAm purea sa rlm surprln$l vLzaro r.Q_c_l! _ul -s_aIan:cpatuqzg!4ln-iq.atil"e.tirrniiCutolid.io-n19ffi l*rut,luo mare adunare a Tineretului MU.4qilqt.Qlgftg_T,l\4C (JeunesseOuvridre Chrdtienne) din La Courneuve, U4gQBIgc Scli!_ds unpreot, GerardGamier, despre somajul in rdndul tinerilor:

MARC DEM 149

Am tmplinit doudzeci de ani Si nu aS vrea sd'mor!

incet, somaiul dsta md ucide'

Nu vdd Pe nici o fald zdmbet'

Seva gdsivreunul ca sd-mi sPund:

, ,n i?" '

Tu, Dumnzeul nostru, eSti un Dumnezeu nebun'

Dumnezeu rock'n roll, Dumnezeu glrcubeu,

Ne trezeSti ca un vulcan'

,,Dumnezeurock'nroll"poatesdfrsalfu .liggq!$alana?Iar

..n"mn"re"curcubeu"arprrteafi ,altuldec;iltoelulUew4ge-uJui'

l@a din acest fenomen ceresc? Mulli nu vdd

nici un rdu in rock. Le place s6 asculte melodii cdntate de Beatles

sau de Rolling Stones gi le gasesc pl[cute; e o muzicS a tinerilor,

o muzicd a epocii noastre. Dgg.llllp]l! i€,i9-caAnItEiS!-9SIq un

aqrl[gitqr. @' un diavol cu.fatd umandJ:gI

"U!qg9-!qt-9r-"a chiar dj:.pe- flpri wru-noase'

---- ggad. lu-sulUrucate, El+€ angaj-gazd lupta cel mai u$or

pgEtffiexut"i. Mielul ii va primi in paradisul sdu "pe cei care

nTu s-au intinat cu femeie t...] $i in gura lor nu s-a gdsit minciund,

Page 76: 2005=Antihristul -Marc Dem

150

extraterestrilor: simbolul eizburdtoare.

ANTIIIRISTUL

Unul dintre flagelurile di,n Italia de Nordeste hgcatombade- ti n erlcare- rnor in a c c i dBn_te d e na+in5*dup[ cC ll.s_ dlq lgcaluril e{q-noapte.

il:gy a fost denunlatd deschiderea la Rimini a une_!discoteci pentru copii sub doisprezece ani, ,,Qacaldi.sco", undec9p_t_ii 4iqpUgg_?-U_dg Un,.,P!pi,barl' 9i se puteau inilia in tainelero,c k-ulul-cu,lnqeB.erq dq laergle2l .

ljoagea_fltBli Lu_nUL cgpil_rle $ante ani i-a pus peanqlretaJgrii bfaziligp pe urmele unei qe.cte intemeiate de preoteasaValentina de Andradp-rn Agg_qlina, unde ar aveavreo-treinqiide

ldgpli. Aceasti sectd, numi6 LUS{LiniarnentUnivesal_Supe-rior)@is.igqmiqa lui Dumnezeu gi_ qrie_teq4

reprezgntat _de -o frrfurie

A:_e_ggq-lepgrdfenomgnglQZN^_cu.s_at4nismul?Co-isia 0e stuaiu s, care obselv4_le_npme-nUliu_qd

@a. Desarul pub_lical de J=M. Lesagp. la ince-pUtul anuluif944 sqiulifuleazd: Secretul diabolic al O7.N-urilorDup[ pdrerea autorului, 4parifiile de nave gi micile scenarii carese deruleazd in cadrul,,intilnirilor de gradul 4" sunlni$temomeltge{g_gglrzgAa lnaeini ir,Aprurnubte _din subco$tientut martorulgiGgq_t_o-teq4 qu_r1 folosegfe un stoc de imagin_i inr,egisjretede_-gtt4gf !_liqtif _imeginiUneori-uitate,casiconstruiascdistoriipejgmdtalg g_g-efgnts- pgjum[tate absurde, la fel ca cele tr[ite deacest martor). D_upd spuggle lui Lesage, aggsLa_,,pir.rde_hu,rscl-qgdturaqu.LqaltaJga-prpz-ent5',p_e1rtruasepomenilnSrei"el1gjre_alrtalerl-careagrsxisp, fi ind de dolEqiu.!-i-luzlglnqAglcg".

l_r_ocequl e declangat d" uu_iggrolggKe4t i.vi!din necu-Losquqli actionand asupra cr . tr4g{q*lg

"fg!t-q g$ri

scgqe4uq_ogrlngfltor-sitotusi-&ls-c9ppa_r4b-i_!ggl?lqcilg$pjovocatedeTSP,,,unQ!_ds.*c_lggmslarglgryrgt,-qjd--ey-aratdacf.rule_gggrcaplganipdarca u4gl imagin i mental el.'.

MARC DEM

:F

c@ a afirmaliilor sale in faptul ci scer-raliulcontactelor evol

4 +

moda. , martorii nu vedeau farfurii zburdto.are, ci

dirijabile, baloane cu nacel5 9i avioane fantom6. ,pe la sfhr$itul secolului al-X[-lea..era vorba dp

"aero qi

de-.,,trapqure aed€ne", magini precum acelea concepute de

Leonardo da Vinci gi Jules Verne (sd ne amintim de acele flote

de vase derdzboicare au fost vdzute pe cer in secolul al XVI-lea).

Bggglt, omutetii verzi auln simAnteze-q4ificialfemeile si s5le fure fetusul rdupd dpualu-ur. Dg! ss rchlgb[,

cu o putere exterioard, care actione??d astlprLlqgcalismelorcreierului pentru a impune o altd realitate $i a insela. Dar careeste aceastd putere? E clar c[ nu este vorba de Dumnezeu' carenu ar putea ingela, gi nici de oameni, aceste practici depdgindposibilitdlile omenegti.

I.esage se sindeste la Sfantul Pavel: -Nu avelq dgjuptatiqpoqriva unor adversari din carne gi oase... ci ,impotliyauneltit-oliloraecstelluqi Ois!{I"gJieulul lmpotrivar$qldulturiale raului care seEsl@-ilspallile--sarcsti"'El vorbe$te de un..olan stabilit si metodiq". de un mare complot o cd

Se remarcd o paralelS frapgu!4 intre cei care s-au stQzut

inyes- tili cu p-lqisiune de cdtre extraterc$tri $i satasiSfiiqtla[$ai

anedar, in-- Urmdrindu-l mai departe pe autor, afl@g4glglq de-a fuc:e

sus: Crowley- Diane Luciferi---Astfel, Michael Noonan (incd un Mihail!) a-infiinfat pe

aceastd bazl o retlg;e, in Cati , dupd ce a acceptat sd fie

,s4!-v-alorullumii".etaflruig=a-dato,=tll4rrE@trilor,sectasa

UFFTI'''

Page 77: 2005=Antihristul -Marc Dem

152 ANTIITRISTUL

va pune in curdnd mdn4 pe putere in Statele Unite -$ !a--O-NV,= L

,3-ar numai dqpqge 1@,vPl-fi fost

e-!!nr!4i:'.La fel e qi cazul lui-elaude-lbrilhon-pe care l-amvdzrtt

p ers onal pro duc dndu- s e inaru-b lic-:l-s-+l g :lgpl pe la s f brq itula@im, $igIg*qzt- cqldggg p-i gcareargdana - precum qi celallurJeaqMrgucrgs,-4qqs-$at- ln 12--=.-Sf-l mai amintim qi pe-Zalaldtt, pentru care Mqs*ie-a-gqsitdeja. adus de extrateregtri, cargvordeclansarazeele epgntru ?-Lelimin4,ng i qi p€ lelleltilpazqp,ti aiNoii Ordi+i

@le, execuldnd uufe-Lde-purif,care slulcd fatd de cei care

,,intdrzie procesul evoluti Lrettuhdlumii".,,!oate acliunile acestor <<misionari ai exfiatereqtrilon>, scrie

Bsniamin Creme $i atalia 4l9ii.4q9$9--reftgA de q-144-e" vor renaitq Bagani

precre$tin,bizggdg-ppg-i-qfl outgaune:tB-iq--e-qqi-a"V-arq4t-oru1uisau Contrabiserici._.: -. . -., .. .--'

, ,Se na - in cadrulcdrora invocarea <popoarelor sau frafilor spaliuluil> ia,locul

rrrgf,q-iunilor." Total e imitagie,.ceasul din urml fiind in-lqguil cu,,planul de evacuare al Pdmdntului dp c5tre Legrun-ea.Luminii".

-.+-.1,

2lNEWAGE

Planul New Age se numegte simplu ,,Planul". El este asociatcu cel al organismelor mondialiste: ONU, Clubul de la Roma,Funda{ia Rockefellea UNESCO, CFR, Comisia Trilaterald,Grupul Bilderberg, Pugwash, Consiliul Mondial al Bisericiloretc. El provine din Societatea Teosoficd infiinfatd de HelenaBlavatsky in 1875. Aceasta ar fi primit de la,,spiritele,. ei ordinulde a-l fine secret weme de o sutd de ani.

Yah:J. New Age a apdrut exact in l975,in America. El vapitrunde in toate sectoarele domeniului cultural, care ii revin di-rect, in vederea stabilirii Noii Ordini Mondiale.

. Organismele financiare seocupbde guvernareapropriu-zisd,de organizarea economicd a planetei, de controlul populafiei, deinstalarea unei polilii mondiale. Aceasta este prima Fiard,. NewAge, a doua Fiard, are in sarcind transformarea moravurilor,remodelarea spiritelor, edificarea unei noi morale; intr-un fel.gestiunea sufletelor.

Religia face gi ea parte in primul rdnd. Experienfa sovieticda ardtat cd e imposibil sa o extirpi, cd natura umand respingefunciarmente ateismul pur gi dur. Reformarea naturii umane faceparte in mod sigur din proiectele Antihristului, dar fiind nevoiesd se respecte o ordine, mai intdi trebuie sd apard guvernulmondial, care nu se poate impune f[rd o religie intermediard.

Page 78: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIIIRISTUL154

MARC DEM

Darplanul are nevoie de militanli congtienti, pe care nu_ipoate recruta decdt printre cerebrali. pentru ei, existd o literaturdspecializatd gi centre de formare.

Compania Editoriald Lucifer a publicat in 19g3, in iimbafrancezd,printre multe alte lucrdri, o carte,de compilalie de FosterBailey,'care este un instrument de lucru destinat celor care vor sdfie initiagi. Ea se termini cu invitalia de a lua contact cu gcoalaArcane, cdreia i se indicd gi adresa dinElvefia:

Formarea de discipoli pentru New Age seface de cdrreScoala Arcane.

Principiile infelepciun ii antice sunt prezentate ca directiveale vielii, prin practicarea meditapiei oculte, studiul esoterismuluiSi servitul.

Doctrina acestei lucrdri este destul de flucfuantd. ce esteDumnezeu pentru purtdtorul de cuvdnt al Arcanei? O forf6cosmic6, ,,viala spirituald esenfiald, care duce toate lucrurile laexistenfr, factorul coerent gi conservator care le menfineexistenfa". Nu e un Dumnezeu personal. Este ,,unul dintre celetrei aspecte ale sale", dar nu in cele trei persoane ale sale:

155

Acea,sta trebuie sd fie asimilatd de toatd lumea' Helena

Blavaisky aardtatdeja calea: un sincretism al religiilor existente'

De aceea teosofra, 9i J"pa eaNew Age-ul'practicd un amalgam

de cregtinism, gnosticism 9i filosofii orientale'

Fdrd dogm e, care ui fu""acest amalgam imposibil' Alice

guif.y poa te Ja afost e*ugt'at de optimistd in aceastd privin!6:

,,Religiile t"* "At i" aifttitt qi teologii lor atdt de feroci in

credinlele 9l "onuing"rile ltir, incdl aparifiaunei religii mondiale

este in mod necesar"foarte dificilS' Dar aceastd aparilie este mai

lintre noi 9i asta din doud motive' Mai

.eolosice sunt indreptate, in principal'

, Penffu cd noua generalre este

interesatd de teologie'"

Totuqi, inconvenientul doctrinelor formulate este pe fa!6

recunoscut in u."ra" 'a"O*i' De aceea' Planul a ales un alt unghi

de atac: iralionalul- NewAge cultivd ocultismul' spiritismul'

asffologia, hipnoru, meditalia transcendentald'

NewAgep""t-ttepa"ire pe viala cotidiari6'.propunAnd

mincdruri rruturate, medlcamente dulci' psihoterapii' acliuni in

favoarea mediul.ri inconjurdtor, viala profesionald cu qedinle de

dinamicddegrup,seminariidestinatede2voltdrii"potenfialuluiuman", ,,dezvoltarea holisticd (total6) a persoanei" etc' Ziarele

americane scriu ce-Bill Clinton gi-a luat din New Age enetgia

necesd pentru u 4*g" la putere' T-tfel incdt a fost numit Zfte

New Age President- Pre$gdintele New Age'

Mobilizareabundvoinleigeneratecapdtdaspectesucceslve:dupdpacifismqiantimilitarism,campaniilesuntacumindreptateimpotriva foametei din lume, a aerosolilor; pentnr suslinereb

recicldrii hfrrtiei, a trierii gunoaielor menaj ere' Muzica New Age'

bldnddgiea,invdlui.u""",t"activitefintr.unclimatdegentilelefoarte atractivS, sub semnul curcubeului'

\*

Page 79: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIIIRISTUL MARC DEM r57156

DumnezeuTatdl,CelMai inaltDumnezeu Fiul,Marele Geomett'u al (Jniversului

Dumnezeu Sfdntul Duh'

Marele Arhitect al Universului'

Cind iluminalii gravau pe bancnota de 1 dolar sloganul ln

God We Trust,"i 'uti'f;""au pe toatd lumea' Creltinii il vedeau

in asta pe o.r*rr"rJh;;;; credea"' iar necreqtinii pe GADLU

(Marele Arhitect al Universului)'in sistemelt pt"p"tt a e New Age existi totdeauna cdteva

aspecte creqtine. D;t";il t Htittoti El nu " ::.1t-t1t::,5"1:

Dumnezeu; el este ,,unul dintre cei doi reprezentanlt maJon al

omenirii", i-pr..'oi"u guddha' Benjamin Creme' cel care con-

drce NevvA,gu-.rt i,' Sd;, t-a iaentifcat cu Maitreya' 'Fristosul"

teosofiei. Lucifer "t;;"6;;t;eu'

iar Maitreya este profetul sau'

i;;e;-" se autointituleazd precursorul.lu].Maitr.ey1 ^, ̂ --'Foster Bailey imprumutd din Evanghelie penffu a-l ?*ptttttu

concepfiile- pl ai#q'e t"uiotele-"Marelui Dulgher din

N azaref .. ytu,,- N Ji[ nui este,,calea..' cunoaSterea pranrrlui

este ,,Adevdrul", u uuui'u cinstit ca mason in acord cu acest Plan

este,,via!a". El il #;; M.arele DulgherdinNazarets[prezicd

NewAge-ul: ,,.-- la sfbrEitul aceStui ev' lucrurile ascunse la

intuneric rro, f, ,ptJ" f" fti-i"asi lucrurile $optitellT:che vor fi

sffigate d. p. u.opffi *tJ"f:' Darin Matei 10.26-27 cuvintele

,,la sfbrgitur ur.,*il"i tt' ngt"tu"d' iar Isus vorbea de cu totul

altceva.Milostenia creqtinS, care e in primul rind dragostea de

Dumnezeu, ," o"ot"il# de cea di care vorbeqte Arcane:

,,Masoneria este caritabiid prin aceea cd toate resursele ei sunt

pentru beneficiul omenirili"' Noua Ordine Universald (sau

mondiald, sinonim cir^Marea r.o:a Arb6) este schi{atr in linii mari:

,,Interesele de grup vor cdpdta cu fermitate valoare incongtiinlapublicd, iar individul va fi apreciat dupd contribufia sala binele grupului... Atunci vom vedea in lume o orgu4irur"sprijinitd pebaze atdt de largi gi de tolerante, inc6t nu numai civor oferi o platform[ universald ginditorilor din toate gcolile, cigi o religie universald gi o formd de guverndmant careva puteasd serveascd drept exemplu popoarelor angoasate de pe pdm6nt...Bailey se bucura de apropierile care se fac actualmente intreMasonerie gi Bisericd, tofugi doregte dispari{ia acesteia. ,,E absurdsd crezi cd un Dumnezeu care ar fi numai inlelepciune ar putealimita la Biserica crggtind, la oricare altd Biserica, sau numai lareligie insdgi, mijloacele de apropiere ale omului de el. Spundndcd singura cale e cregtinismul, Biserica s-a inqelat amarnic,provocdnd astfel persecufii gi rdzboaie teribile...

$i ii indica pe cei care, in definitiv, vor trage sforile Noiiordini Mondiale: ,,Prin Masonerie, Maestrul Mason inteligentpoate s[ descopere cd existd o Lojd supremd gi va depun. *a.fu.i"pentru existenla ei, cdci Lojile terestrsnu sunt decdt palidul re-flex al acestei Loji unice. poate sd gtie ci existr tvtaegtri Masoniactivi, care lucreazd in spatele scenei gi indrumd evolutia umand...

El aduce omagiu Vechiului Testament, in care ,,o mare partedin planul Maestrului constructor se afld descris pentru noi... prinintermediul profefilor.evrei iluminafi,.planul a fost pdstrat insimbolismul istoric ai in forma obiectivd a Templelor, trecut giviitor". El sprine cd Masoneria,,d6 dovadd de unele recunoagteriinspirate venind din partea acesfui popor deosebit", dar,,riturilenoastre actuale sunt saturate de nume gi de termeni evreiegti,supravieluind timpului trecut.. gi ,,au mai curdnd un efect deseparare decdt de unire".

,,Vom avea nevoie de un nou limbaj masonic pentruNewAge. Ya dura mult gi va trebui sd aparr ca'n mijloc de a face\4asoneria mai reald intr-o lume aflatd in transformare... Afldm

Page 80: 2005=Antihristul -Marc Dem

158 ANTIITRISTUL

din multe snrse ce cuprinde siglaNau Age gi cdprezinti variafiuni,care se intdlnesc insl in principalele puncte. Precaufiilemanualului lui Foster Bailey fali de apropierea de tezismulmasonic dispar in cazul invdlSturii curente: Dumnezeu este omulins u g i. Tof i c onfer en,tiar ri N ew Age-ului spun asta :

Mahatishi Mahesh Yogi, fondatorul meditagiei transcen-dentale: ,,Pace voud qi aflafi cdvoi suntefi Dumnezeu."

Benjamin Creme:,,Omul este un Dumnezeu pe cale s[ senascd."

Shirley MacLaine:,,Amintifi-vd cd suntefi Dumnezeu giaclionafi in consecin!{."

David Spangler:,,Fiinfa care ajutd omul sd ating[ acestobiectiv (de a deveni o divinitate) este Lucifer, ingerul evolufieiomului." Ispitirea $arpelui din Genezd: ,,Vefi fi ca Dumnezev",iar Adam gi Eva vor ajunge astfel prin Cunoagtere, principaldemers gncistic Ai masonic.

' Mai clar, Na,v Age promite ceea ce promisese $arpele. DarApocalipsa ne avertizeazl ci piogii lui vor fi ingela,ti, ca gi primiilorinaintagi,c6ciFiaravaficeacaresevafaceadoratd.

in epistolele sale, Sfenil Ioan mai amintegte un semn derecunoagtere pentru a gti cine e Antihristul:

,,$i orice duh, care nu mdrturisegte pe Iisus, nu este de laDumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, de a cdrui venire afi auzit.Elchiar este in lume acum."

(intdia Epistold soborniceascl a lui Ioan 4:3).,,Iatd am6gitorul, iatl Antihristul!" (A doua Epistold a lui

Ioan 7).

22STApANUL pAuAnTULUI

facd. rdzboi cu sfinlii qi si_i biruiascd...

,fruntarea dintre fidelii Mieluluil

rinte de marea victorie finald a lui: vor fi renegat credinfa gi vor fi;eia gi in fafa minunilorpe care letentafia va fi uriagd pentru a_i da

' Minunile sunt descoperirile nemaipomenite ale gtiinlei girealizdrire tehnorogice uimitoare p. .ur. le permit. De acestprogres materiaf, car.: nu e riu in sine, Fiara.s, iotor.gt. p.;;

"ameli minfile oamenilor.. Canonicul Vernette, de la Episcopatul francez, a vdzut binepericolul:,,New Age va reprezenta una dintre sfiddrile importantepentru cregtinism in anii ce vin. Mai int6i, fiinaca acesie'Jgcerisunt preocupate sd-i ErdbeascI disparilia, pentnr a face loc noiireligii mondiale. pup-a aceea, deoarece acest tip de sensib'itate

ltis-roa3 fezintn mu_lle .{lo" reyturil sror"i "r"^.. }r-r'frrsrr,pentru cd numeroqi cregtini practicd.uruit dubla upurtrn.nti.,,

,,I s-a dat sd(Apocalips a 13:7).

Page 81: 2005=Antihristul -Marc Dem

t

r60 ANTIIIRTSTUL

Totugi, el nu se gdndegte la lupt6, ci la negocieri. Pentru cd

NewAge-ul folosegte din abundenld Biblia, el propune curdlarea

acesteia de ,,conceptele antropologice, cosmologice gi metafuice"

admise de tradilie dar ,,respinse de curentele New Age". Oare

canonicul Vernette nu a citit Apocalipsa 9i nici epistolele SfbntuluiIoan?

,,Oricine o ia inainte gi nu rdmdne in invdldtura lui Hristos,

n-are pe Dumnezeu. Cinb rdmdne in invdf[tura aceasta, are pe

Tatdl qi pe Fiul. Dacd vine cineva la voi gi nu vd aduce invSldturaaceasta, si nu-l primifi in casd gi sd nu-i ziceli: Bun venit!" Cdcicine-i zice ,,Bun venit! se face pdrtag faptelor lui rele." (A douaEpistold a lui Ioan 9-11).

Nu l-a citit nici pe Sfintul Pavel: ,,Nimeni sd nu vdamdgeascl in vreun chip; cdci ry va veni inainte ca sd fi venitlepddarea de credinfd..." (Epistola a doua a lui Pavel cdtreTesaloniceni 1l:3).

Papa Pius al X-lea avdntt aparilia lepdd[rii de credinlddin 1904 (Et supremi apostolatus) gi o considera,,inceputul releloranunfate pentru sfbrgitul wemurilor". in aceeagi perioadd, un t6ndrpastoranglican, fiul arhiepiscopului de Canterbury se converteala catolicism gi devenea preot.

Robert Hugh Bbnson, cuprins de o inspirafie care arputeafi numitd drept profeticd, a scris, intr-un an, un roman uimitor,Stdpdnul pdmdntului. Autorul descrie sosirea lui Antihrist: ,,Pepuntea centralS a navei albe se inllfa, foarte sus, un jill acoperitcupdnzdalbd, impodobit cu embleme masonice; iarpe acest jilt

trona un om, singur gi nemigcat. Omul nu facea nici un semn, nup[rea cd igi dd seama de prezenfa mullimii inspdimAntdtoare deoameni adunatd sub el. Hainele lui de culoare inchisd contrastauputemic cu albul din jur. Avea o fafa palidd, foarte tindrd incd,dar cu trdsdturi puternic accentuate, cu sprdncene negre foarte

arcuite, ochii mari gi negri cu o strdlucire de ghea,tz ,btzesubliriqi pir alb."

El apare intr-o situagie internationald tensionatd. Lumea numai e formatd decAt din trei mari imperii: Europa, cu Rusia pAndla Urali, Statele Unite gi blocul oriental. Blocul oriental ambninrasd se reverse asupra occidentului. Julien Felsenburgh - acestaeste numele Antihristului - nu vine de nicdieri, ,,el constituieprimul produs cu adevdrat perfect al ace$ei noi omeniri cosmo-

-polite, a cdrei creare a fost finta incongtientd gi continud a tuturoreforturilor lumii, de-a lungul istoriei". in America, de unde s-aivit,,aceastd figura exffaordinard", el n-a fost amestecat in nimic,nu a format niciodatd un partid, el insuqi gi nu grupul lui, a cucerittotul. cdci cuceregte lumea in cdteva zile, unind orientul cucelelalte doui blocuri, fEcdnd din toate trei unul singur, nouaomenire gi instituind pacea,bazatdpenofiunea cd omul e totul ginu se poate dezvolta decdtprin unirea cu ceilalli oameni.

' Presa il compard cu Iisus din Nazaret, se afld cd are treizecigi trei de ani. E Domnul, Salvatorul lumii, M6irtuitorul. Fiulomului, Domine Deus noster: replica exactd, inversatd, a luiHristos - Antihristul. -'

Cu cincizeci de ani inainte de Alice Bailey, Felsenburghinstituie o noud-religie, universald qi obligatorie, iar asemdndrilesunt frapante. ,,ingeleseserd cd omul, ca sd nu decadd, avea nevoiesd adore." E un umanitarism lipsit de supranatural, cu principaladevizd,: omul este zeu. Nu fiecare om, ci ideea de Om. Viagaisteunica sursd gi unicul principiu. Sdrbrtorile cultului sunt sdrbitorilePaternit5fii, vie{ii, Solidaritdgii etc. psihologia ia locul vechiuluimaterialism gi, in lirc sdnege supranaturalul, il admite, explicdndu-lin felul ei. Imnul masonic este cdntat la ceremonii, are o alurdreligioasl gi ,,chiar gi un cregtin, dacd nu se gdndegte prea mult,ar putea sd-l cdnte fErd sd-gi fac5 scrupule". Autorul a introduschiar vorbe rostite de Hristos, ,,spun6nd de exemplu ci impiri,tia

MARC DEM r61

Page 82: 2005=Antihristul -Marc Dem

r62 ANTIITRISTUL

Domnului e in inima omului gi cea mai mare dintre virnrfi estemilostenia".

Biserica catolicl este persecutati, fiind singura religie dinlume a cdrei existenfi prezintd un pericol, prin pretenfia pe careo are la autoritatea universali.

Moartea nu mai e o problem5 cdci, contar individualismuluiegoist al cregtinului, omul religiei noi admite si reinhe in imensulizvor de energie de tnde ,a iegit, cu condilia ca spiritul luiDumnezeu si triumfe in omenirea colectivi. Ea e facilitatii prirLeutanasie.

Omul a aflat in sfilrgit ci stirpea e totul, nu eul personal;celula a descoperit in sfbrgit unitatea intregului corp; gi, duplmarturia celor mai mari gflnditori contemporani, chiar congtiinfaindividului va ceda in curdnd titlul de personalitate masei colectiveaoamenilor.

Benson are o capacitate de anticipafie extraordinarl cdci,pe cdnd avionul nu exista gi igi imagina transporturile aerienecaun fel de trenuri care se deplasau in atmosferd bdtind din aripimari ca cele ale pdsdrilor, anticipdrile sale despre viitorul Bisericiise dovedesc stupefiante. inainte de instaurarea religiei universale,anglicanii care continud sd aib[ nevoie de o dogma clard gi de uncult, revin in mas[ in cadrul Bisericii catolice. Aceasta faceprogrese extraordinare; dar totul inceteazd, pe la 1940, ,,lainchiderea conciliului de la Vatican".

Mai tdrziu, catolicii abandoneazd in mase Crezul de laNiceea, Biblia igi pierde autoritatea, diviiritatea lui Hristos numai are decdt o valoare verbali gi lepddarea de credinli se intindefulgerltor.

,nArmaflatazi de abjurareaunei foarte vechi familii catolice,Wargrave, din Norfolk, ca gi cea a capelanului lor, Micklem,care se pare c6, de mai mult5 weme, a mwrcit cu sdrg la pregdtirearenegdrii stiipdnilor s5i. Toate ziarele anunti faptul cu safisfacf;e,

MARC,DEM,

dar numai din cauza rangului excepfional al familiei Wargravecdci, dinpdcate, astfel de renegdri sunt de acum atdt de frecventeincAt, de obicei, nimeni nu se mai gdndegte sd le remarce...Constat o mare ingrijorare printre laici. $apte preofi din diocezaWestminster ne-au pdrdsit in cursul ultimelor trei luni..."

In lume nu va mai rdmdne decAt o mdnd de fideli aiMielului, care vor asista la dezastrul forfelor lui Antihrist incampania de la Armagedon, in apropiere de Nazaret.

163

Page 83: 2005=Antihristul -Marc Dem

23MAr iu,trNrE. APOSTAZIA

Benson vorbegte de ,,conciliul de la Vatican" pentru cdacesta, deschis in 1869, fusese intrerupt de rdzboiul din anulurmdtor qi trebuia sd fie incheiat. El nu a prevdzut c[ la reluareasa se va face din el ceva nou. care se va numi Vatican II.

Niqi e-d va inceBg.in 1962, cbja.r 4-411l in-qarg ugi! gQndllorialNewlge-ului strbilesc incepufuter i-V- 61p-4llUi. Coincidenfae ciudatS. Si tot in 19*6-2-ia-n4gt_qrg, durp4_gqqgqVeeU!, Oq_49!iaFindhorn. iUqc-elaqj 4fr-e-stg infiinfat, la trei sute de kilometri sudde San Francisco, Ilrstitutul Esalen, co,_qqr{e1at in S!4lqlq-Qnitecq-fiind-creuz-elul New Age-ului. vinJo-1i"99!care vor sdpractice $amanismul. aikido" hipnoza. interpretarea viselor, even-t si _expler4n{ vig_!i!{orantenoare. $i-sevehicuLeazdo sumedenie de idei care vormodelalumea.

c_gllg4gu si;q trrqris ac_elo pruqtpelUl_sgqg:alisl ineconomi_e, A_b-qlAganbeyan. Flndhorn $i Esalen s"au aflat laoriglgeaNewAge-tiui.

L_q !g&B! e tro -drt1Bol4a, mari i preof i din C oncil iu, lntr-unelan de entuziasm fa1[ deolgmea qg.eqt!4 timp", scriu: ,,Condifiiled; viatille omutui modern, din punct de vedere social gi cul-tural, au fost profund transformate, in aqa mdsurd incdt se poate

MARC DEM 165

vorbi de o epocd noud a istoriei umane" gi ,,specia umanl vedeazi o epocd noud a istoriei sale..."; ,,Suntem, agadar, martoriinagtedi unui n ou.umanistn. " (GS 4-54-5 5 )

Ajjecrivul v a av ea undestin.Lleo s eb it in urma c o n c i I i u I u i :noua primdvard a Bisericii, noua primdvard. a vielii crettine,inceputul timpurilornoi, noua evanghelizare, noul drept canonic,noua liturghie...

NpyU;_Qdp MEsneS'IOM), care are aceleagi iniliale ca gi

Nqua-Ordine,Mondiald, v? puna clopotul pentru cdcbrarea-rraiilit=ulghii, cdci c.e,t care c.g)e\rgaz4 sg into4rce spre c19dip9!q9i.AEJtu esteprincipiul liturghiei in cer, ca la catedrala din Evry.

F.ste oare prea mult dacd vorbim de lppadagdec{sdEfd

@lspuln_ec@de aparitia simbolulgi nelegili'i;' l?

Doud sute 4e m!! depleofl au p[rdsit sacerdoliul in anii ceau urmat conciliului qi migcarea continud. Bisedca nu ,maireactioneaz6 impot r. Wteqlqgiimpra$iede-zqr 4qalgn9.-gstiqe, de cele mai multe ori fi-rLa li selnFmptaceva: nouae tiin_anu ryraicyan&heliza_.

Biselica, prin vocea gefului ei, i$i dezavueazS_tlg_cg-!ul,l - . - ' - :

frcindu-si merei iei CilW. Vr6nd parcb sd confirme spuselelui Foster Bailey -,,Spundnd cI singura cale este creqtinismul,Biserica s-a ingelat amamic, catzdndastfel persecu{ii gi rdzboaieteribile." - in-lucrdrr_l,e _de_gatehgzd, se poate citi: ,,Biserica nudefine monopolul adev6ru1ui." Uu-teologpoptrlarizator a scrischiar: ,,Iisus nu a pretins niciodatd cd religia lui este singura religievalabil6."O"SpStugjtggll4Ir!_qrSaizeci*oameniiBrsqqrt@impresia cd vor sd se alinieze tezelor. oracticilor $i limbajului!3y489:urvit

- Dumnezeu este omul. Curentul conciliar nu a ajuns pAndaici, dar de pp-buzsle-lui-Paul al-Vl-Lea insugi a fost auzitd o

Page 84: 2005=Antihristul -Marc Dem

r66 ANTIHRISTUL

eTpresie ineditd: ,,Noi mai mult ca oricine avem qultutbrnglui"

(discurs la inchiderea Conciliului). In prima sa enciclicd, Ioan-

Paul al Il-lea scria: ,,Omul este roata Bisericii". Tot el l-a fEcut

cardinalp-e-p-r-ep,urldinl,ubacc-elq,-dUp4-9*1n!91p{-e!1rq-plgprie-?S$ntilhrlPavel, a lansat ideea cI Dumnezeu nu poate fi cdutat

dssafinxoi.

Hristos. Biserica nu a variat in dogma sa despre Iisus Fiul

SjpSggc, Egg4nduJ ?n rdndul ..reprezeqlenglA1-lqq|qq-alo$e-nirii", dupd cum spune Benjamin Creme. Persoana lui Hristos je-

neazdapropierea cu celelalte religii, igtr in 1985 Ioan-Pagla! Il-lea

a putut sd tind un ryry diqcysji4gf{-of gggu-l-ru-a-n-Lpe stadionul

drlr Cqs4!lapc-4, fErd s5-i pronUqle numgle.

Sincretism religios. Prsqolizat de-HelenaBlavatsky 9i de

N ew A ge, elesle respins-ou fe:mitate- de cdtra- B i seric[. Dar in

fi,iCticd,lcumenismrrl sinodal te qpropie tot timp-u-l--de el'

, lfiialogul, int4bririle inter-religioase. au ajuns ceva cureqt. Este

l :a i,bune in fiecare dintre ele.

Zhn defoslun*i-atiidemulleaf tgle,un44[nr[:otug[ciwe-psg-nrn5,cre9!4i,evrei, musulmani, quakeri, budi$tlgqglAti, indieni sioux etLIdeea de la{qsiqi i-al[ {b-st-sqplit!-lui Iqa4:Pau! al-Il:lqa dS-KedFriedgigh von S/e:iZqacker,-mcmbnrilPu$uagh, groteslaa!cony_e!i![4 _h-itduisfn gi unul din oame_nlijq]pptlqnti qi-&w

MARC DEM 167

Retigia primordiald. Thomas Merton, terapist 9i autorulcelebru al Noplii lipsite de stele,'invitat in 1968 de Templulinlelegerii, a1;eleb14! pcolo oirtee foarte inruditd cu ce inSpiritul Masoneriei: ,,Descoperim o unitate mai veche. Dragiimei frafi, suntem deja unul, dar ne inchipuim cd nu suntem 9itrebuie sd ne redescoperim unitatea originar6."

(Jn Dumnezeu nedeterminant. Cu ocazia unei intdlniricregtino-budiste in Thailanda patonati de Federa,tia ConferinplorEpiscopale din Asia" pe tema armoniei, s-avorbitdespr€annnoniagu -DumnezeusauAbsoluhrl sau ceea ce percepem ca fiind scopulultim al vie[ii".

Earsnagg-ALiseBaitey a vdzut in asta, pebu!5-dreptate,qgrb!@gd igqql-ee.--apqngeiunejreligii mondirale". i11-p-raetied,conduc ere a B i s eric i i l?si -4r-tggrse- e, elui mai compl-9t lilisqr

4@g*. Adevdrurile Credintei nu mai sunt predate copiilor.

Mondialism.p'apalqq4lad-el-Il&aadeqlatdt-la-24ittue199-obBq!ery!!ub:

. ,,in anii ce vor si vini, acest angajament moral de a protejademnitatea gi de a rdspunde nevoilor frafilor $i surorilor noastretrebuie si inspire dezvoltarea unor noi struclr-li politi-ce qiegonomlce, care sd urmdreasci asiguatea.unei dezvoltlri integraleatuturornafiunilor,precum'$isrcale-alneip-rdini.ffr-tprna0q4gl_engreata-dp-p*+r!.pnJi95 dreptate social6, economicd gi o pacedurabild."

inaintea lui. PaplfqUl-al--Vl--leaa spus, in discursul sdu

linut la ONU la 4.octombrie I 965:,,Popoarele isi intor NgltU4{gu-qte,c4 spre ul-

tinna speran{5dein{elege-rg gi de pace; indrdanim sI aducem aici,impreund cu al nostru, tributul lor de onoare gi de speranfd."

Page 85: 2005=Antihristul -Marc Dem

r68 ANTIIIRISTUL MARC DEM 169

'' Aceast[ declaragie a surprins. Deci' pqntru !ap-6. q1.]!m,1

Noul limbaj. ic

pentruNew Age': pij-leolo€,i vptto:e:fornula[Q-a formelor de'

qqp-lg-vgltgLelig'

Muzicd.Neu:45-e-ular1lrrlzrca'lwNgf 4li.q{ghi"aadoptatcdntefi-care ii teaga"a pJcredinciogi in acelaqi climat de

drdgildqenie.

Vocqbularul. Ambele p[r[i vorbesc de ,,Planul luiDumnezeu pentru om", de ,,pdrtaj','. N3wAge-uI vorbeqte de,,p otenf i al Umagj_,_P apa_I_gan f auLaLII - I e a de-o_*autplli c 6p_rgm-o-yq{glqlegtAl4 4_gmqlui". Expresia ,,pietre vii" vine dinprima epistold a Sfdntului Petru. Scopul Lnasonului,e_9te1!9_.,adryg l*JUDZ,WalterleslieWilmshurst a infiinlat Loja Pietrelor Vii. Catehismul copiilor dinFranla este intitulat Pietrele vii.

Tehnici. Metodele folosite la Findhorn, la Esalen gi aiureaau invadat Biserica; sqpracticd zen $i yoga. rugdciunile orientale.\4_o-Uss-qiorul Felay scrie in Sarea Pdmdntului: ,,De atunci, acestzel pentru orientalism a cdgtigat mai mult sau mai pufin toatecongregafiile religioase gi laicii angaja[i. E_yqrbe_dg! ml5g4leEeqgralizatil':.

M o r a I a s exual d. An-ra-mblul "m i $c5ri I or intematrionale incgre-a@l eqte favorabil limitdrii $i chfurgdus€tii=ra$fedlor prin toate mU loacelffi , inclusivgvqful. Dimpotrivd, Papa Ioan Paul al Il-lea - dupd cum aardtatdin.nou la Conferinfa de la Cairo din 1994 - a apdrat intotdeauna,cu fermitate, respectul fald de viatd. Qu toate-acestea, expresiasustinerii lui frune inaifite P_rgptunl_e_Omululcgea ce-I apropie

@chjar$i abrnci cAnd li se opune.

Page 86: 2005=Antihristul -Marc Dem

24MOON $I DMZTTLE PAPEI

ioaia lui de contributii se tgce: Apostat'i in 99t9,1{-e-111ri

[email protected] Erusa-rapoa6&qqoslatistici'@;@ligi""se poate sugera Q eva-luar-e al4ma4te'

@!gd44 care nu e departe de a cuprinde jum[tate

ainnuria*t*totiritoiainlumeaintreagd,deze{4!f,e-ln-di1ec1iasgglglo!-s-g-ptq duc- -in-masd. Ne' apropien-r' o are' de domniaAntiHristului?

S-fh4!u1-P,ius-al ,X--lea spunea deja in 1904 (E supremi

omeneascd... Aceastd boal6, venerabili frafi, o cunoaqtem prea

bine, este, fafd de Dumnezeu, pdrdsirea 9i apostazia' Cine

MARC DEM t7t

migcare in acest sens? problema se pune in felul urmltor.Idp.pa

clar in aer. oe_lainqep*fuLsecolului, organiza[ii poiitice' giparapolitice se strdduiesc in acest sens. EIe srrnt man'iFr,rate dsmante-tnanp care rev.endi-c_A.supremafia in numele banilor. Oarenu existl un al treilea unghi posibil de atac?

Lrlalachi Martin, in cartea The Key s of Th is B r o o d - cheileacestui s6.gge - apdrutd in 1990c[ vrem-sau nu, cd suntem sa!priy_e,gte_petotr probletqa eslesE{e zuvernare monai"t; pA.ta1no4gtrd. @sr v4_bucurqdq-a,Jlatatpeplan indiv

Omul, frind ambifios din fire, nu se va duce lips[ de911d1dafii-antihrigti.

poare fi citat in aceastd privinfa exemplullui Moon?

L*a ZLgg83lsttggs, r@n ce I ebralg_Segl i inte oamenii dirr-lu*"u

i9 euno$teau. LrL$g alg_s-eser6, daru I I or qu_iul-o rtl f,xaf iqlaru l etoi.;n, in I 9_60&scser6uitaj6de

uqg! afiraa cd aclioneazdra ordinele rui Dumnezeu gi cda 4Lqtp-ulroelE rev-elaJli in-I936. oup6 spusele lui, moartea luiIisus nu figura in planurile divine. cru"ifi"at"a l-a ficut sr-$irateze misiunea' Moon a fost numit sd o reia; de artfel, el vine dinCoreea, adicl din Orient.

Page 87: 2005=Antihristul -Marc Dem

172ANTIHRISTUL

o s6-i dea lui Iisus o so'tie excepfionald'DumnezeuPrevazusl - y_^^x^x+^

Acum igi realizeazd proiectul cu Moon' -fr:*9" -t-:1::1l3tl"ll#, il'ffi;, ;;; p'"a' nttuttd cdsdtorie ""t-11111111:

#, 5ffiffi i ;;;'iri p erfecte n e u-ri{e- qi aceste, c i1 fl!1,1ile.

iit;J;;.ilili;;; al familiilor pe care 'e-a unit' "adevdratulTatt' dupdcum sofialui tiste,,adevdratamaffrd"' ^^-x ^ -^,,;

mai durabil.ps$r+-MqerLcomunjsmul jns11no1d,!iP,11*:*l:'l:

l!L.-a;tif "tanu-ritatp"ndeastfell*":"]":ll::it::::t"-::putear*"rnprivinlaplanuluittl,is.t:t::-:1$,tii.1t-f f:,:::l;],,-{ ; ;ailitatea cregtinismului..,-a_f'm6 Laurent Guyenot

,.rpo*uUilul sdu pentru relaliile cu publicul li lyi:

MARC DEM 173

asqgn_s1g1jiggl9_tuI guJante se afl 5 @ d4rMoon s-a dovedit foarte repede un om de afaceri fdrd pereche,construind un imperiu in iales in-sectgrulamamentului, al met ce.n nimeni.

Am verif icat numele qefului AUCM cu tabelulnumero I o g i c foJ o s it Eipcutnr_ Go rb ac i ov. EJfl :gz!!.dngUl!9nyggA adiugd,nd prestigiul soarelui la cel_allunii. tagnUa4rulqFr este un numdr al omului: S (114), U (126),N (84), M (78), O(90), O (90), N (84) - total 666t

in aprilie 199b, Moon era primit de Gorbaciov la Moscova,i era prirqi! {e_Papaloau_Pau_l alIl-lea la Vatican. fotul t !

Ideea lui Moon de a-i uni pe toli cregtinii nu este, oare,dgfi!{i4_egglqgAlsmului inleles,,in lumina" Conciliului VaticanII? in perio ada aceeaa avut loc o ruprere de invdldtur a anterioard,a papilor. in 1928, Pius al Xl-lea scria in Mortalium animos:,,Nu este permis sd faci altfel unirea cregtinilor decdt impingdndla intorcerea disidenlilor spre singura Biserici adeviratd, Bisericalui Hristos, p9$ml6_W Vfq(nu,tlq135ry!_nenorocilea de a sesepara de ea."

tJggejgnqgplle constd in a_t adUt?Ie toli cei care cred inH4stos j@izgls!-wbli-as-uprqderqiqelar-apuse.Dn"l_t!!4siU!-@lagit, care tinde sd-i adunepe-toli cgtpafq pred-inpumnezeu. mra a fi cresti fi_lqspfiile orientale BIqeuIn[udismul, care.este in reelitate,a@r. Qbiectiwl mlrturisit esteacela de a-Jrud4npfeuud pellrg pa.ge".

\4ceaa fost multd weme tema mobllizatoare a sovieticilor,de la Apelul de la Stockholm din 1950, urmat de numeroase,,marguri pentru pace".

avea drept scop ,,sdne rugim impreund pentru pace". Se poate face un anumit calcul.

Page 88: 2005=Antihristul -Marc Dem

t74 ANTIIIRISTUL

a constituit- o eqq&-r-r@-{eloate ziarele au remarcat cu urmrre- : - <

; ;"t"i-*ii"" mt-t utiutii oUi"ttiil;i p"pEiEq lu"l u1 lk_--.-.=-----.-.-

- sau vrceversa autoritare a

nagterilor.Nu e deloc prca hazardat sd interpretlm in acest sens

strddaniile PapeiloanPaulal ll-lea pentru a se folosi de gansele

ffi. d;J 2000. Nu e vorba de o inspira{ie de ultimd o16, cistrddaniilC

@ sru. Prima sa enciclic[, R ed'emptor

hoffi, diolg7g,"*pf*uta tuU temnul celui de-al doilea mileniu

gi anunfa 4gia.,t&-mlr9j$i!-etr"' Jubileut a cdpdtat formS' el

tebuie'se aiUa fo" in-Si"ai Si s6-i adune pe to,ti credinciogii

spirituulmente fii ai lui Avraam 9i cat mai mu$i dintre ceilalli.

U e4iqlqqte. i4 felul aqpsla s-q-o-b,Jrntt"i.oune. impotriva unui miliar{ 9i

inoritare. Ad6ugAndu-i pe ceilalliliarde de fiinle umane. Q.e-e-a ce e 9i

ie cu for{ele necesare Pentru

se vor afla atunci, inIt

diferenfe -vpr fl-uqei-difrsll de

. -S

e p-o,ate -aju-uge la-o-hf el-e€erc in

I 9ar9 q6-fqqn.pz-, e,-rur-feldep,ro-

Eilo. d94, eoufofrn formulei lansate. WUGSaUttat" ce ne divizeaz62i

. . o ^ -^^ .^ ^ : , , - f ta lo n in fp lcocre in

MARC DEM t75

Programul comun gata frcut este Decalogul, dat lui Moisechiar pe Muntele Sinai. Dryyg1bgste de Iisus Fiul luiDumuezeu, de Biserica- infiinlatd de eL de Feciq_aralrdaria, decul@i to{i participanfiiipi vor pute4 mqpifestaaco_rdulinprivinfa-acestorpo-runci: sd nu ai alfi dumnezei in afardde mine, ziua de odihnd sd fie sfbntd pentru tine (fie cd ea eduminicd, vineri sau s6mbdtii), sd cinstesti pe tatil gi pe mama ta,sd nu ucizi, sd nu preacurvegti, sd nu furi, si nu minfi, sI nujinduiegti la bunul altora.

N-ota editorului cd4ii lui Benson rezuma infruntareaapocalipticd in pufne cuvinte: ,,Dacd liniile contoverselor noastede azi se vor prelungi la infinit [...] ete vor duce neapdrat laformarea a doud tabere opuse, tabdra catolicismului gi tabdraumanitarismului".

Este pregdtitd Biserica contemporand sd se raliezetabereiumanitarismului? Enciclica despre unitate predicd,,colaborareaecumenicd" pentru a promova binele pdcii, a apdra demnitateaumanI, ,,a veni in ajutorul nefericililor gi a aduce o rezolvarenenorocirilor timpului nostru, foamei, catastrofelor naturale,nedreptilii sociale". Biserica a avut dintotdeauna vocalia de aajuta sdracii, bolnavii, prizonierii gi a educa copiii din toate claselesociale. Dar nu o fEcea in detrimentul adevdrurilor credin{ei.

Sfhntul Pius al X-lea scria astfel in 1 9 10:,,Sunt chemali la construirea cetifii viitoare toli lucrdtorii gi

toate religiile gi toate resursele [...] Li se cere, agadar, tuturor celorcare vor sd transforme societatea prezentd s[ nu se respingdreciproc din cauza convingerilorreligioase sau filosofice care arputea sd-i despartd, ci sd meargd mdnd in mdnd [...] Ne e teamdsd nu fie mai riu: o religie mai universald decAt Biserica catolicd,unindu-i pe toli oamenii devenili in sfhrgit frafi, camarazi subDomnia lui Dumnezeu".

Page 89: 2005=Antihristul -Marc Dem

176 ANTIIIRISTUL

Ceea ce condamna Papa Pius al X-lea a devenit in mod

ciudat visul Papei Ioan Paul al Il-lea 9i este tulburdtor sd constafi

c6 aceastd orientare noud a fostprezisd in secolul trecut de un

preot apostat, Alphonse Constant, cunoscut sub numele de Eliphas

L6vi, considerafpdfintele ocultismnlui modem. Iatd ce scria in al

sdu Cur s de fil o s ofi e o cult d.

,,Va veni o ziincare un Papd inspirat de Duhul SfAnt va

declara cdtoate excomunicdrile sunt anulate, cdtoate anatemele

sunt retractate, cd tofi cregtinii sunt unili intru Bisericd, cdevreii

gi musulmanii sunt binecuvdntafi 9i chemafi de ea; cdpistrand

unitatea gi inviolabilitateadogmei, ea permite tuturor cultelor sd

se apropie de ea treptat, imbrdfigand toli oamenii cu dragostea 9irugdciunile ei."

Ldsdnd la o parte inspirafia Duhului Sfdnt, totul se

reabzeazl. Conciliul a hotdrat sd nu se mai condamne, au fost

ridicate anatemele marii Schisme, se vorbeqte de reabilitarea lui

Luther, iar enciclic a (Jt unum sint indeplinegte exact dorinfa

apostatuluiDar existd un lucru 9i mai uimitor.pliphas ,L6vi scrie mare de tot: ,,RSspAndind spiritul

milosteniei universale, trebuie sd pregdtim venirea acestui mare

Jubileu, cdci spiiitul nafiunilor constituie geniul prinfilor."

Aceste cuvinte dateazl din 1862, exact cu o sutd de ani

inainte de deschiderea Conciliului.

25666 si 777

La Roma s-a pregdtit cu febrilitate marele Jubileu din Sinai.Papa Ioan Paul al Il-lea manifesta o dorinfd arzdtoarc sd tr6iascdpAnd la sfbrqitul secolului, ca sd ducl aceastd treab[ la bun sfhrgit.Cuvdntul,,milenaf," ocupd in limbajul eclesiastic aproape acelagitoc ca gi cuvdnful,,conciliu".

Un ofl_CtAl_de la Vatica_q observa cd, cel mai adeqggJgpavgrbgg !eqpfe_elU120*0!*qa o

ryggrlflglllee-crqduf ei qr"eslilg' :I.n aueust 1995. Robe er, fost asistent al secretarului

OrganizalieiNaf iunilorUnite,@gt$_ryAgg,SpgI\QQcU._o_gaziaq!fy9l_S{atUdp.-v, ard a miqrur-i_iq-Cg_gta Rica: ,,Trebrrie sd sperdm

Este oare verosimil un astfel de plan?

UlalachiMartinspune-c5,dupdp41,e_qe_a,papeiloanpaul-alILlga, omenirea nu poate spera in crearea unui sistem geopoliticdurabil dec6t cu condi{ia sd se sprijine pe cregtinismul Bisericiiromano-catolice, iar conduc5torii politici sd se resemneze cuaceastd solufie. in aceastd ipotezil,tonrl devine coerent in tabdra

Page 90: 2005=Antihristul -Marc Dem

ANTIIIRISTUL178

Ne putem imagina un anumit scenariu., la sfhrgitul rdzboiuluidin Golf,

pregedintele Bush a spus:,,,,E o idee grandioasd: @ in care

naliuni diferite se.-U-n'gs-g intr-un scop comun pen!ru a ati4ge

aspira-tiile omenirii, pacea, securitatea, libertatea 9i respectul fald

de lege. @ au.baza mo-rald qi m-riloaqelefi4al_?.c_l1lejl-qDhla-o-ins-@ura."-

4g9q1-dis.our-s-DrL snou. Papa Ioan Paul al lllea l-aanalizatdeja gi nu i-a fost greu si vadd cd ii lipeste ceva. Pace, securitatea,libertate, mai addugd gi o repartizare echitabild a bunurilor pepdmdnt, foarte bine, dar aspiratiile supranaturalg sFdluces-c-Prilalp-gnge,iarbgze.-WI{d-fu rnrzp!4*4e-!!4!9le!Jn-!!eapqreqraic_U-r-d,ndfragil6.

Cei mat^avizati sunt de aco.rd asupra-flptului cq o nouE

MARC DEM

documentul final care se refereala avort 9i la relaliile sexuale inafara cdsdtoriei. Qg11e-41u-!-m-ondial nu va fi de-c-i te-o-qra-Li-q-c-eeaca-4g-Q:q putea a"iiin uedere in mod realist, dar Biserica il vaco_11[chpe pian spiritual. Ar fi un mod -de coabitare.

Poate ci Papa Ioan Paul al Il-lea nu gtie c[ pen0U^-fiard,rellgia catpli-q69q!_9 p1i4 excelen,td dugmanul care trebuie {gbo$!.S@l_unlyglgLprin definilie totalitar, nu poate suporta o'alt[PYl-e-I9r el este totul pentru om, este statul,-proyidenJ[, esteDurnnezeu. Fiara nu poate sd existe declldacde adoq4!p.

^* Ohies"tiwl este- deci combaierei Fiarei pe propriuiii terenI4-spflim,aatatdeperspc-qtiveg1p-ip_e-rcgqlrligcneral€,pontifu lseg6ndegte sd salveze ceea ce poate fi salvat, inarmdndu-gi diviziile,cu intdririle pe care le mai poate cdgtiga. D_4cd quglem puternici,nu ]ior putea si facd nimic fdr6 noi, nu vor putea adora"Fiara.

Aqqs-te es,tp.$_e""$"su-l convorbirilor dintre Gorbaciov gi PapaIoan Paul al Il-lea.

,, $-e- - gtig ", spun S fAntul P6rinte,,,qeg-=a-. P?.p-gJ,e. _stedintotdeaunacasacomundq_tuturg119p_1e,2_gntanJil_o.rp-opoarelord" pq pamanil Gorbaciou foloseu-eipiesia',,ruru comundgur-o".pea_q4",utilizffi deBi€tjnen$i:Gom=ito.Papa Ioan PaulallLlea o preia gi o rdspdndegte in lume. Vorbegtede ,,promovarea umand, de solidaritate universald", doregte- catoate na{iunile sd poatd s6,,participg !a bagglrgtu! -v-i-elii" dntorit[,,unllr s !tg!n inlqrnaf l_o!a! 1$-e_v_gra!".---G;ffitaiowdspunAe::,ya

mulpmesc pentru atenfia amabil[gi inter6iul pe care l-afi manifestat pentru lara mea, pentru politicagi pentru punctele noastre de vedere despre lume."

Uniunea

r79

Jubileu.

Age-ulantuitfoartelurejrqgsllugru,pen$lq{prev-edeisb[a{gaunei religii uqtyersate

- , - - | \ T - - ^ - - ^ -

Dar aceastd relieie. rdspunde Papa' o avem! Nu avem

fftfi_Lq.ag"-.lejo. iare, dar_qunte$- -c ei ma! !q.dr--ep-t6!i!i s6 o ferimbjizamorals.A,s--c-qqs,!u.4eediu--aou=de-dupdeonciliuaconferitacestei religii o fa!6 acceptabild. Eyldq$. exlsi{fg1gIll-e

importante fa!6 de.gea a lUi dtge*Be-lky, dar viitorul asociat ffebuie

s5 facd anumite concesii. v_a.tic-anul aprecizat cdteva in ultima

vreme, boicotdnd UNESCO pentru pozilia lui favorabil[ fafd de

avort gi refuzdnd sE susfind la Conferinfa de la Cairo o parte din

pjggrffiL$l cd ne aflam_dsja intr-un alt_contextpglitig.' E un demers mtelrgent drntr-un punct de vedere uman dar,

intr-un fel, este ca.$i cum te-ai atd ca sd nu fii strivitde-el,

aco.rd asupra

@]=!eqg4!rie 1 98*9, cdnd

Page 91: 2005=Antihristul -Marc Dem

180 ANTIIIRISTUL

Sd ne imagindm, de o parte 9i de alta a mesei din biblioteca

Papei, agezai.ii in fotolii asemindtoare,666 9i777 conversdnd

timp de o ord gi jumdtate. Pe un gevalet se afld o reproducere a

mozaicului bazilicii San Pietro - cadou cu care va pleca

pregedintele Uniunii Sovietice - care il reprezintd pe Hristos

lindnd in mdnd Evanghelia in care scrie: ,,Eu sunt calea, adevdrul,

viala".New-Age=ul cunoagte gi el aceste cuvinte, darnu le conferd

acelagi sens, iar Gorbaciov,va putea sd pund darul Papei in viitorul

birou al funda{iei Gorbaciov US ferd ca cineva sd se mire de

asta.

V-am ardtatcare sunt felele pe care poate, trebuie gi le va

imprumuta Antihristul pentru a-gi atinge scopurile. Am trecut in

revistd cd,tiva posibili Antihrigti - viitorul imi va infirma prediclia

sau mi-o va conf,rrma. Important este ca tu, cititorul meu, sd ifipdstrezi mintea limpede, sd te intorci la Biblie 9i la Evanghelii 9is4 crezi in singurul Hristos adevdrat, care este MAntuitorul tdu gi

al tuturor.

CUPRINS

Introducere ................... 5l. Num6rul care infricoSeazd ............ 92.TurnurileBabel ........... 183. Catedralacilindricd .....26

- 4. $arpele de mare ....:..... 315. FemeiaApocalipsei ......,............... 366. Pe mind gipe frunte .................... 397. Sistemul 666 ........... ......................448. Lista de la Schengen ............. ....... 5l9. Teascul mdniei ............ 6l

10. Prima gi a doua Fiari ......... ..........66ll. Unirnp6ratviclean .......;...............7412. Porhetul robot al Antihristului .............. ......... 8013. SteauaPelin........... ..... 8714. Piramidatnrnchiat5 .....95I 5. Asta nu e conspirafie! ............. 10016. Mari gdnditori ai anului 2000 ......... ............... 10917. BombaP ...................12018. Obanclciudatil9.Inifierealucifericl ....13420. Timpul blasfemiei gi misionarii extateregti ..................... I 3921. NewAge.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15322. Stiipdnul Pdmdntului23. Maiinainte, apostazia .................16424. Moon 9i diviziile Papei ...............1702s.666si777 ................. r77