2 protectia civila la nivel national - redus

Protecţie Civilă I - Anul 3

II Protecția civilă la nivel

naţional

Protecția civilă la nivel naţional

Dovezile scrise privind urmările războaielor sau ale catastrofelor naturale asupra comunităților sunt extrem de sărace

Prima dovadă scrisă referitoare la protecţia populaţiei în caz de război:

• Scrisoarea Domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) către fiul sau Teodosie, în care îl sfătuiește pe el și pe urmași, ca, în caz de război, populația civila (bătrâni, copii, femei) să fie dusă (protejată prin evacuare în zone inaccesibile cotropitorilor), înapoia zonelor unde urmează să aibă loc luptele cu vrăjmaşi cotropitori.


Primul război mondial a adus o serie de elemente noi care au influențat modul de organizare a protecției populației și a bunurilor materiale, datorită:

folosirii avionului ca mijloc de luptă (Apărarea

Locală Antiaeriană - ALA),

dar și întrebuinţărilor în mod organizat a Substanţelor Toxice de Luptă – STL


28 Februarie 1933 - Regele Carol al II-lea, prin „Înalt Decret Regal nr. 468“, a aprobat Regulamentul Apărării Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protejării populaţiei civile, rezultată în urma efectelor devastatoare ale primului război mondial Acesta constituie Actul de

naştere al Protecţiei Civile în România, având ca scop limitarea efectelor bombardamentelor asupra populaţiei și resurselor teritoriului

28 februarie Ziua Protecţiei Civile în

România

PROTECŢIA CIVILĂ

1939 - „Legea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului”

1952 - Se înfiinţează „Apărarea Locală Antiaeriană”

1978 - apare „Legea nr. 2 privind Apărarea Civilă în România” • stabileşte pentru prima dată că Apărarea Civilă este parte componentă a Sistemului Naţional de Apărare • asigură protecţia populaţiei şi bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe

PROTECŢIA CIVILĂ

Decembrie 1989 moment de cotitură pentru perfecţionarea măsurilor de protecţie civilă • 1990 România a ratificat Protocoalele adiţionale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949

Prin protecţie civilă se înţelege îndeplinirea sarcinilor umanitare, destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor ostilităţilor sau ale catastrofelor şi să o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acesteia.


Până în anul 1989, obiectivul Protecţiei Civile era de a asigura:

• alarmarea, adăpostirea, evacuarea și protecţia populaţiei împotriva armelor de nimicire în masă,

• misiuni desfăşurate în special pe timpul conflictelor din cele două războaie mondiale

După Revoluţia din Decembrie 1989, apare tot mai pregnant, necesitatea unei reforme, datorate creşterii riscurilor nonmilitare, pe fondul: • accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice

radicale, al diversificării activităţilor economice și producerii de dezastre.

PROTECŢIA CIVILĂ

1996 Legea Protecţiei Civile • a pus bazele noii structuri a Protecţiei Civile funcţie de

sursele de risc existente pe teritoriul României

Inspectorate de Protecţie Civilă Judeţene

2000 Comandamentul Protecţiei Civile a trecut de la Ministerul Apărării

Naţionale la Ministerul Administraţiei şi Internelor

În Legea apărării naţionale nr. 45 din 01 iulie 1994 apare în mod oficial denumirea

de „protecţie civilă”


Reforma în domeniul protecţiei civile a cunoscut practic un proces de modernizare începând cu anul 2004 prin adoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 21 din 15 aprilie privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

Acest act normativ a asigurat instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern și a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar și profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale și culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă și care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate.


Legea 418/2004 => Protecția Civilă din România a devenit componentă a Sistemului de Management al Situațiilor de Urgență S.N.M.S.U. din 15 Decembrie 2004, în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne

Afilierea la diferite organisme ale O.N.U, U.E și N.A.T.O., pe linia Protecției Civile, a impus alinierea la noile acte normative cu aplicabilitate pe plan internațional, avându-se în atenție cu prioritate prevenirea și soluționarea urgențelor, întărirea structurilor de pregătire și răspuns pentru asemenea situații.

DE REŢINUT

1933 • Apărare

pasivă

1952 • Apărarea

Locală Antiaeriană - ALA

1978 • Apărare

civilă

1996 • Protecție

civilă

Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene, aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933 este considerat actul de naştere al Protecției civile din România.

28 februarie este Ziua Protecției Civile din România și se aniversează în fiecare an la aceasta dată.

1 Martie este Ziua Internaţională a Protecției Civile, stabilită printr-o rezoluţie O.N.U. in anul 1972

13 Septembrie este Ziua Pompierilor din Romania, se aniversează în fiecare an la aceasta data și se comemorează vitejia pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii de la 1848.

DE REŢINUT


Conform H.G.R. 630 din 29/06/2005, semnul distinctiv naţional prin care se identifică personalul și se marchează mijloacele tehnice, adăposturile, alte bunuri de protecţie civilă, uniforma şi cartea de identitate specifice personalului specializat cu atribuţii în domeniul protecţiei civile identic celui prevăzut de Protocolul adiţional nr. I din 10 iunie 1977 la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale şi constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.

Protecția Civilă în România

Definiţii şi principii generale

Protecţia civilă Activităţi specifice Măsuri şi sarcini

organizatorice

Măsuri şi sarcini tehnice

Măsuri şi sarcini operative

Ansamblu integrat

cu caracter umanitar şi de

informare publică

în scopul

prevenirii şi reducerii

riscurilor de producere a dezastrelor

protejării populaţiei, bunurilor şi

mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de

urgență, conflictelor armate

înlăturării operative a urmărilor acestora

asigurării condiţiilor necesare

supraviețuirii persoanelor

afectate

planificate, organizate şi

realizate potrivit legii


Activitatea de protecţie civilă

- este de interes naţional - are caracter permanent și - se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin:

+ autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale + celorlalte persoane

juridice de drept public și privat române

persoanelor fizice


Concepţia, organizarea,

desfăşurarea şi managementul activităţilor de

protecţie civilă

se stabilesc şi se realizează, la nivel local și naţional, pe principiile :

» autonomiei » subsidiarităţii » legalităţii » responsabilităţii » corelării obiectivelor şi resurselor » cooperării şi solidarităţii

Atribuţiile protecţiei civile


a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul

României

b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor și informaţiilor referitoare la

protecţia civilă

c) informarea și pregătirea preventiva a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de

protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin și modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă


d) organizarea și asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor

pentru situaţii de urgenţă și a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu

e) înştiinţarea autorităţilor publice și alarmarea populaţiei in situaţiile de urgenţă

f) protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum și a

mediului împotriva efectelor dezastrelor și ale conflictelor armate


g) asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de conflict

armat

h) organizarea și executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civila şi pentru reabilitarea utilităţilor

publice afectate

i) limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor și a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor

armate


j) asanarea și neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul

conflictelor militare

k) participarea la misiuni internaţionale specifice

l) constituirea rezervelor de resurse financiare și tehnico-materiale specifice in

situaţii de urgenţă sau de conflict armat

Organizarea protecţiei civile

Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de Primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul afacerilor interne

La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii Comitetelor pentru situaţii de urgenţă

La toate nivelurile de competenţă, în structurile cu activitate permanentă sau temporară din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se constituie structuri specializate in domeniul protecţiei civile.

La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice și al agenţilor economici cuprinşi în clasificarea din punctul de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.


Personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, de la municipii, oraşe, comune, instituţii publice și agenţi economici

• asigură permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor și a măsurilor de protecţie civilă,

• participă la pregătirea serviciilor de urgenţă, a salariaţilor si/sau a populaţiei

• şi asigură coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, respectiv a celulelor de urgenţă


La instituirea măsurilor excepţionale, precum şi în situaţii de conflict armat,

structurile existente pe timp de pace, ca și cele care se completează sau se

înfiinţează la mobilizare, îndeplinesc funcţiile și atribuţiile pe linia protecţiei civile prevăzute de lege, având în vedere respectarea prevederilor protocoalelor

adiţionale la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, privind protecţia civilă.


Activitatea de prevenire în domeniul protecţiei civile şi/sau al intervenţiei operative se asigură de către serviciile de urgenţă, prin structuri specializate

Serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate pentru intervenţie și acţiune în situaţii de urgenţă (inclusiv serviciile de urgenţă private) cuprind personal și formaţiuni instruite în specialităţi necesare protecţiei civile.


Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă

Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice

Guvernul

Ministerul Apărării Naţionale

Ministerul Afacerilor Interne


IGSU este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile

Controlul de stat în domeniul protecţiei civile se realizează prin activităţi de avizare, autorizare, atestare, recunoaştere, verificare, control și se exercită prin Inspecţia de Prevenire din structura IGSU, respectiv prin inspecţiile de prevenire din cadrul ISUJ şi ISUMB

IGSU îndeplineşte rolul de punct naţional de contact în relaţiile cu organisme internaţionale de profil


Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi Consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti

Prefectul

Primarul

Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate

Proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de investiţii

Salariaţii


Pregătirea pentru protecţia civilă

Pregătirea pentru protecţia civilă cuprinde:

pregătirea populaţiei şi a salariaţilor

pregătirea serviciilor de

urgenţă

pregătirea personalului cu funcţii de conducere

pe linia protecţiei

civile

personalului de

specialitate


Iniţierea, calificarea, perfecţionarea sau specializarea

PRIN Cursuri / Convocări / Instructaje

Se desfăşoară în: - Centrul Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă - Centrele zonale ale acestuia - Institutul Naţional de Administraţie - alte instituţii de învăţământ de profil


Formarea, perfecţionarea şi specializarea personalului

serviciilor de urgenţă profesioniste și al structurilor componente ale

SNMSU se realizează în instituţiile de învăţământ de profil din subordinea

MAI, a MApN, precum și în alte unităţi abilitate din ţară şi din străinătate


Pregătirea populaţiei şi a salariaţilor

Informarea și educarea preventivă a populaţiei privind protecţia civilă sunt obligatorii şi se asigură prin: • instituţiile de învăţământ şi educaţie de toate

gradele, • mijloacele de informare în masă şi • serviciile profesioniste pentru situaţii de

urgenţă


Pregătirea populaţiei şi a salariaţilor

Societăţile publice și private, naţionale şi locale, de radio şi televiziune, precum și presa scrisă sunt obligate să asigure prezentarea, în emisiunile, respectiv în ştirile şi reportajele acestora

• a riscurilor potenţiale • a măsurilor preventive și • a modului de acţiune și comportare a populaţiei pe timpul

situaţiilor de urgenţă civilă


2 protectia civila la nivel national - redus

Documents