2 modele ale dezvoltării regionale 1
DESCRIPTION
MODELE Ale Dezvoltării RegionaleTRANSCRIPT
Bunăstarea umană
Aspecte economice =
creștere pe TL
Aspecte de mediu =
durabilitate
Aspecte sociale =
standard de viață înalt
Ce este dezvoltarea și care este scopul său?
Strategii+ politici de dezvoltare
Disparităţile şi politicile de dezvoltare
Disparităţi =
inegaliţăţi =
decalaje
Interregionale
Interstatale
Intraregionale
Cum măsurăm disparităţile?
Indicatori ai creşterii
Outputul total
Outputul pe o persoană ocupată
outputul pe locuitor
Indicatori ai dezvoltării
IDU/HDI
Environmental Sustainability Index
Index of Economic Well Being
Legatum Prosperity Index
Happy Planet Index
Viziunea pe termen mediu-lung asupra consecinţelor creşterii regionale
Modelul neoclasic -accentuează rolul ofertei în creşterea regională
creştere regională = convergenţă în dezvoltarea economico-socială a regiunilor
Modelele bazate pe abordările post-keynesiene ale cererii : -modelul bazat pe potenţialul de export - modelul cauzelor cumulative
creştere regională = divergenţă în dezvoltarea economico-socială a regiunilor
Care sunt consecinţele creşterii economice pe termen lung?
Care sunt cauzele/factorii disparităţilor
Disparităţi
structura economiei
Politici economice
Activitatea de
cercetare/ inovare
infrastructura regiunii
Capitalul uman / educație calificare
Politici / măsuri de dezvoltare
Liberalism economic
Cauzele creşterii Kuznets şi Williamson
Economii slab dezvoltate
Motorul creşterii = investițiile în capital fizic
Resursele direcţionate
către cei ce economisesc
și investesc mai mult
Tendinţe de creștere a disparităților regionale
Economii dezvoltate
Motorul creşterii = acumularea capitalului uman
Inegalitatea poate împiedica creșterea - oamenii săraci nu-și pot finanța educația
Dezvoltarea conduce la convergență regională
Dezvoltarea în contextul școlilor de gândire economică
Factorii dezvoltării/
mod de acţiune
Economişti
Istorici
Geografi Filosofi
Sociologi
Şcoala neoclasică
• munca
• Capitalul
• progresul tehnic și tehnologic = variabilă exogenă
Modelul Solovian (1956)
• creștere durabilă a productivității - rezultantă a acumulării de capital fizic și uman = capital intelectual (progres tehnologic)
• Paradigma AK (productivitatea capitalului) - economisirea și acumularea capitalului fizic și uman = factorii cheie ai creșterii economice - nu numaidecât noutatea și inovarea
Adepții creșterii endogene (Lucas 1988, Aghion şi Durlauf 2009)
• Creşterea productivităţii agregate ca efect al varietăţii produselor (Romer 1990) - procese de inovare de tip imitativ sau durabil
• teoria modernă a organizării industriale- calitatea proceselor de inovare (inovaţii disruptive) = fenomenul de „distrugere creatoare” (Schumpeter)
Adepții creșterii endogene - al doilea
val
Şcoala economică regionalistă - postkeynesiştii
• Dimensiunea spațială
• cererea exterioare regiunii
• Politici publice
Factori importanţi pentru dezvoltare
• Importanţa Structurilor spațiale
• regiuni avansate și regiuni rămase în urmă, puternic interdependente
• procese de cauzalitate cumulativă a creșterii sau declinului
• Explică decalajele prin factori economici, sociali, culturali, instituționali
Teoriile polarizării (Perroux 1950, Myrdal 1957 și Hirschman 1958)
• efectele economiilor de aglomerare, economiilor de scară și imperfecțiunile pieţei – inegalităţile se accentuează
• concentrarea activităților economice în spaţiu și atragerea de noi investiții spre regiunile dezvoltate (Feser 1998)
Teoriile districteleor industriale și clusterelor de
afaceri
Şcoala economică instituţionalistă – North 1990
• Factori culturali
• Calitatea instituţiilor
Factori prioritari pentru dezvoltare
• investiții în cercetare dezvoltare
• inovații
• progresului tehnologic
• inițiativelor antreprenoriale
Creșterea productivității
totale a factorilor • Remunerarea
capitalurilor
• salarii
Creşterea veniturilor
Argumente în favoarea descentralizării instituţionale
Instituții naționale
• prea distante și detașate
• ineficace în mobilizarea eforturilor organizațiilor (Rodriguez-Pose 2010
Robuste
• context cultural, norme și valori comune care formează „atmosfera socială a unei localități. (Amin și Thrift 1995).
legitimitate
• Încredere - atrage sprijinul membrilor comunității în implementarea strategiilor de dezvoltare
• mărește capacitatea de inovare şi stimulează acumularea de cunoştinţe
Sinergie
• capacitatea bună de adaptare la schimbări a actorilor economici și sociali d
• De a genera și asimila inovațiile, tehnologiile și cunoștințele noi (Hudson 1998, Amin și Thrift 1995)
capital social
• eficacitate sporită a performanței guvernamentale (Amin 1999)
• Au la bază următoarele ipoteze: – competiţia perfectă – utilizarea depline a factorilor de producţie – Mobilitatea perfectă a factorilor de producţie
• Abordarea neoclasică a creşterii regionale are două componente majore: – repartizarea factorilor de producţie în plan
regional şi migraţia acestora-modelul neoclasic unisectorial şi bisectorial.
– relaţia dintre factorii de producţie şi schimbările tehnologice.
Modelele neoclasice ale creşterii economice
Modelul neoclasic unisectorial fără progres tehnic
• outputul este determinat în întregime de inputurile de capital şi forţă de muncă
Yt = f(Kt, Lt) • funcţia de producţie Cobb-Douglas -
ipoteza unor randamente constante de scară
• Creşterea outputului într-o economie cu competiţie perfectă: preţul factorilor este flexibil şi resursele se situează la nivelul utilizării lor depline.
1
ttT LAKY
Y/L
K/L K/L*
Y/L*
Y/L=f(K/L)
Figura 2.1 Relaţia dintre outputul pe lucrător şi capitalul fix pe lucrător - modelul neoclasic monosectorial
Modelul neoclasic unisectorial fără progres tehnic
• Concluzii: 1. outputul creşte nelimitat datorită creşterii
capitalului şi forţei de muncă ;
2. outputul pe lucrător creşte dacă înzestrarea tehnică a muncii creşte;
3. când înzestrarea tehnică a muncii atinge nivelul său de echilibru pe temen lung nu va mai exista o creştere suplimentară a outputului marginal pe lucrător.
Modelul neoclasic unisectorial cu progres tehnic
• Iau în calcul, pe lângă muncă și capital, influenţa progresului tehnic asupra outputului regional.
• funcţia Yt=F(Kt, Lt, t) poate fi exprimată astfel:
– g = rata progresului tehnic în perioada de timp [0, t]
• Ecuaţia creşterii economice este următoarea:
yt = g + αkt + (1-α)lt
1
tt
g
tT LKAeY
Y/L
(Y/L)2
(Y/L)1
K/L (K/L)1
(Y/L)1=F(A1,K,L)
(Y/L)2=F(A2,K,L)
Deplasarea în sus a lui Y/L datorită progresului tehnic
Figura 2.2 Influenţa progresului tehnic asupra outputului pe lucrător
Modelul neoclasic unisectorial cu progres tehnic
• Cauze ale disparităţilor în creşterea regională : 1. variaţia influenţei progresului tehnic de la
o regiune la alta;
2. variaţia capitalului fix de la o regiune la alta;
3. variaţia forţei de muncă de la o regiune la alta.
Mobilitatea interregională a factorilor de producţie în viziunea modelelor neoclasice
• migrarea interregională a factorilor de producţie exercită de asemenea o influenţă considerabilă asupra creşterii regionale: – capitalul se va deplasa către regiunile care oferă cele mai
ridicate rate ale randamentului - producătorii vor căuta localizările cele mai profitabile;
– lucrătorii vor fi atraşi de regiunile cu salariile cele mai mari.
• Creșterea ouputului va fi mai puternică dacă rata economisirii creşte - creşterea volumului de investiţii
• Forţa de muncă şi capitalul se vor deplasa în direcţii opuse: – regiunile cu un raport capital/forţă de muncă ridicat vor
înregistra un influx de forţă de muncă şi un reflux de capital; – în timp ce în regiunile cu un raport capital/forţă de muncă
scăzut vor înregistra un influx de capital şi un reflux de forţă de muncă
Economiile (acumularea) în regiune
Rata randamentului în regiune în raport cu rata randamentului în alte regiuni
Creșterea populației cu vârsta de muncă a regiunii
Nivelul regional al salariilor în raport cu salariile din alte regiuni
Investiții efectuate de rezidenții în regiune
Influxul net de capital în regiune
Influxul net de forță de muncă în regiune
Înclinația populației cu vârstă de muncă de a se alătura forței de muncă
Progresul tehnic
Creșterea capitalului fix
Creșterea populației ocupate
Creșterea outputului regiunii
Figura 2.3 Oferta de factori de producţie şi creşterea outputului regional
Mobilitatea interregională a factorilor de producţie în viziunea modelelor neoclasice
• Progresul tehnic exercită propria sa influenţă asupra disparităţilor în creşterea regională - există o mobilitate destul de ridicată a cunoştinţelor tehnice între regiuni.
• Influența progresului tehnic asupra disparităţilor în creşterea regională depinde de viteza cu care noua tehnică se propagă de la o regiune-sursă către alte regiuni ale economiei naţionale
• Există o corelaţie pozitivă între creşterea productivităţii şi decalajul tehnologic: cu cât acesta din urmă este mai mare, cu atât sunt mai mari posibilităţile de creştere a productivităţii.
Modelul neoclasic bisectorial
• Într-o economie multisectorială apar noi surse ale creşterii regionale – dobândește importanţă sectorul de export al unei regiuni în creşterea economică.
• În regiunile ale căror economii cuprind mai mult de un sector, creşterea outputului poate fi determinată şi de: 1. îmbunătăţirea alocării resurselor prin deplasări intersectoriale
ale capitalului şi forţei de muncă în interiorul unei regiuni; 2. îmbunătăţirea alocării resurselor prin deplasări intersectoriale
ale capitalului şi forţei de muncă între regiuni. • Economia unei regiuni va fi în echilibru atunci când toate
firmele vor produce la un nivel al outpului care maximizează profitul, rezultă următoarele relaţii de echilibru: 1. costul marginal al muncii = valoarea produsului marginal al
muncii; 2. costul marginal al capitalului fix = valoarea produsului marginal
al capitalului.
Modelul neoclasic bisectorial
• Atunci când cererea pentru exporturile regiunii creşte, creşte preţul mărfurilor exportate - cu următoarele consecinţe: – Stocul de capital în sectorul de export va creşte ca rezultat al
influxului de capital din alte regiuni, în prelungirea creşterii investiţiilor endogene
– Cererea de forţă de muncă va creşte
– Creşterea salariilor în sectorul de export va atrage o parte din lucrătorii sectorului intern până când echilibrul salarial între cele două sectoare va fi restabilit
– Salariile mai ridicate plătite în regiune vor determina un influx net de forţă de muncă din alte regiuni
– Creşterea outputului şi a ocupării în sectorul de export va avea urmări asupra sectorului intern
Modelul neoclasic bisectorial
• modelul bisectorial - pune în evidenţă următoarele surse pentru creşterea regională: – creşterea populaţiei ocupate – Creșterea capitalului – progresul tehnic – mobilitatea interregională a factorilor de producţie – mobilitatea intersectorială a factorilor de producţie – impulsionarea creşterii economice prin sectorul de export al fiecărei
regiuni.
• Neajunsurile abordării neoclasice: – ipoteza că investitorii şi lucrătorii sunt foarte bine informaţi asupra
preţului factorilor de producţie în toate regiunile – ipoteza unei perfecte flexibilităţi a preţului factorilor de producţie -
mobilitatea interregională a capitalului şi forţei de muncă va înlătura automat diferenţele dintre regiuni în privinţa preţului factorilor
– incapacitatea abordării neoclasice de a recunoaşte importanţa factorilor cererii pentru creşterea regională