. --bisoiplina:"tsTORIA BISERICii ORTOD-OXE ROMANE Pr.conf.univ.dr. Mihai Sasauj~n

i-

. .

REFORMA PROTESTANT A SI ROMANII ORTO DOC SI DJN TR.AN.SIL VANIA (SEC. XVI - XVII)

I. Reforma protestanta ~i rom~nii ortodoc$i din Transilvariia (sec. XVI)

II. . Refonna protestanta ~i ronianii ortodoc~i din Ttan~ilv~nia (sec. XVJI)

II. L Conditii irnpuse de principii Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczy, Mihail Ap9ffi ~i de superintenden{ii calvini pentru trecerea romanilor ortodoqi din Transilvania la calvinism

11.2 . Reactii ortodoxe In fata prozelitismului calvin .

III. De ce nu a reu~it Reforma 'jnt re romani?

....... . - .

- ~ .... .-.--- -

.Jl , .. , ' '' ... . -/ .

I. ReJorma protestanta i romanii ortod~~i din Transilvitnia (sec. XVI)

Starea confesionala a Europei Centrale, configurata cu 1ncepere din veacul al XVI-lea,a Ia.cut ca romanii sa se afle pe un soi de linie de front ce despartea ortodoxia de religiile apusene; multiplicate prin na$terea ~i consolidarea . curentelor Refonnei (luteranismul, calvinismul, unitarianismul).

. Patrunder~a ideilor Reformei in spatiile locu~te de romani a avut Joe in,a. din deceniile al doilea ~ital treilea ale sec. al XYf-lea, prin comerciantii germani, care aduc de la Leipzig cilrti ale Jui Luther; 'ca $i prin stuclentii Sa$i care merg sa lnvete la Wittenberg.

Dupa anul 1530 (anul proclarnarii Confesiunii de la Augsburg), patrunderea ideilor protestante in forma luterana intre sa~ii transilvaneni

1 se intensifica. ,,Agenti"

harnici $i de un incontestabil prestigiu cultural, precum Joharnies Honterus, V, Wagner sau P. Haller, fac ca luteranismul sa ajunga don-iina.ntliitr-e sa$ii din 8ra$OY $i din Sibiu, devenind confesiune ~-~p_!a In T1~~nsilyg_nig_,J_1J_'!D..~O 1552)

Acela~i st~tL~t 11 va ~pata_~_i calvinismul, ~cceptat de multi rnaghiari (devine confesiune recepta In aQ_l:!.f.Jj_64}..2:"'.CJaspar Heltai, din ora$ul Cluj, a fost unul din

propagatorii neosteni ti a"i ace.St;;--;;urent protestant. Principele Joan Sigismund Zapolya $i mama sa, regina Isabela, au sprijinit rriult, raspandirea calvinismului In Transilvania.

Unitafianismul a fost decalarat, de asemenea, col)f~~J_\.!!!.~!.~~-e.p~~-!~~n~~~~~~8;,:) Biserica ortodoxa rornaneasca din Transilvania $i-a desf8.$urat activitatea in

imprejurari deosebit de vitrege,-determinate de asupririle' nationale, sociale $i religioase la care era st.ipus poporul roman de aici. Cu toate acestea, ea a avut un rol covar$itor In istoria poporului, fiind singura institutie romaneasca; In jurui careia se desf8.$ura lntreaga viata nationala, culturala $i religioasa a romanilor. Cea mai de seama. institutie a !or era Mitropolia Ortodoxa, care a avut multa vreme seditil 'in or:a$ul Alba Iulia.

Dupa 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate turceasca, avand in frunte, principi de naiionalitate maghiara, cu sediul la Alba Iulia.

La scurt timp, Dieta tarii a recunosctit ca ,,recepte" cele trei confesiuni noi, nascute din Reforma protestanta: luterana, calvina $i unitariana, fire$te; pe Ianga Biserica romano..,catolica existenta mai de mutt. Doar romanii $i credirita lor ortodoxa au ramas !n afara legii, socotiti ca ,,tolerati" In propria lor tara. . .

f n acela$i tiinp, principii calvini maghiari din Alba Iulia $i carmuitorii confesiunii calvine (numiti superintendenti) au lnceput o lucrare de propovaduire a noii 'invataturi calvine printre romanii ortodoqi. Era o actiune foarte primejdioasa, caci prin primirea 'invataturii calvine, romanii se lnstrainau nu nurnai de credinta ortodoxa stramo~easca, Ci $i de neamul din care raceau parte, adic.a se maghiarizau. . , ..

. in anul 1543, Universitatea saseasca din Sibiu decide~ ca toti locuito~i'i din . . . . . I

Ardeal, indiferent de etnia !or, trebuie sa accepte credinta protestanta. o In anul 15.44, Filip M oldoveanul tiparea Ia Sibiu, Catehismul luteran In limba

roman a.

In 1566, Dieta, !ntrunita la Sibiu, hotara convertirea romanilor $i restructurarea bisericii acestora.

Numirea de episcopi romani calvin i pentru rornanii ortodoqi: Gheorghe din ~angeorz1 Pavel T~rdai i M!hail Torda!?i.

2

II. Reforma protestanta ~i ronianii ortodoc~i din Transilvania (sec. XVII)

II, 1. CondHii impuse de p1:incipii Gabriel Beth/en, Gheorghe Rakoczy, Mihail Apaffi ~i de superintendenfii calvini pentru trecerea romanilor ortodoc~ i din Transilvania la ca lvinism

La 22 septembrie 1640, superintendentul calvin Stefan Geleji ii prezenta principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy conditiile care vor trebui im puse viitorului episcop roman ortodox din Transilvania:

I. Episcopul va lntemeia In Alba Julia ori In alt lac potrivit, o ~coala romaneasca cu vreo trei profesori lnvatati, cunoscatori ai limbilor latine, grecqti ~i romane~ti,

. ,,. care sa- i invete pe elevi latine~te ~i sa fie In stare a le preda ~i lnvataturile crqtine . . . 2 .. .. Va tine o tipografie in care va tipari cartile riecesare pentru ~coala ~i biserica. ). Va elimina lirnba straina din biserica, ingrijindu-se ca toate slujbele 1sa fie racute . . In romane~te . .. . . . . .

.. . ,.~;. '.i',f ~ ~tV~l~::~!~iji Ca preotii Sa predice romane~te de doua ori pe saptamana, mie~Cllr~a :. _ ,. 5. Va traduce ~i va tipari in romane~te rugaciunile zilnice, atat cele de dimineata cat

~i cele de seara ~i va lua masuri ca acestea sa fie recitate in toate bisericile . . 6. Va copia~i va tipari cantarile romanqti traduse ~i folosite de bisericile din Lugoj

. ~i Caransebe~ ~i se va ingriji ca pretutindeni sa fie cantate lnainte ~i dupa predica. ~. :,~~ } . Catehismele deja traduse In romane~te le ya tipari ~i va lua masuri ca biiietii ~( fetele sale 'invete 'in ore determinate. . . ..

. ,,.

11:8. Se va lngriji ca la imparta~anie sa se dea separat painea ~i separat vinul, iar'nu , ' amestecate, cum se face acum In bisericile rornane~ti. Painea sa o . dea '"''.'

. . credincio~ilor care se lmpa1ia~esc, In mana, iar vinul din potir. - _ '' 9.': Sa faca pe credincio~i sa lnteleaga folosul lnvataturi lor pe care le pot prirhTde la

calvini . , .. 10 . Sa nu imparta~easca copii nevarstnici, ci nurnai oameni batrani care i;;i' pot da

seama de sfintenia tainei . 1 J. Botezul sa fie savar$it In forma sirnpla cum I-a lntemeiat Hristos, cu apa curata in

numele Tatalui, al Fiului ~i al Duhului Sfiint, rara lumanari, rara ungerea cu mir ~i rara alte adausuri papista~e~ti. .

12. Sa elirnine liturghisirile, afumatul cu cadelnita, sunarea clopoteilor ~i alte superstiti i ramase de la papista$i . .

13. Va elimina din biserici razimatul de carje. In biserica credincio~ii, barbati ~i femei 3ii ~udii iur In cursul rugaciunilor sa lngcnunchczc.

14. Nu va cunoa~te alt mijlocitor lntre Dumnezeu ~i om decat pe Iisus Hristos, deci va e limina cultul sfintilor ~i al lngerilor.

15 . Se va ingriji ca mortii sa fie 'ingropati In forma simpla cre~tineasca, rara bocete, predica, tamaiere ~i alte superstitii; nu va ingadui sa Ii se puna In sicriu ban pentru drum, alimente ~i altele.

3

16. Va interzice satelor ,,proaste" sa a~eze lumanari pe morminte ~i sa boceasca dupa morti.

17. Va opri credincio~ii sa ingenuncheze, sa se inchine ~i sa sarute crucile ridicate la incruci~area drumurilor, fiindca $i Dumnezeu opre~te astfel de lucn,iri.

18 . Va invata credincio~ii sa nu a~tepte mantuirea de la post, sa nu posteasca pentru iertarea pacatelor, ci sa se roage cu zel, caci :fiira rugaciune postul nu a,re nici o v;:tloare ~i sa nu c.reada ca, ]n sine, carnea ar fi mai necurata decat alte mancaJi; celor curati toate le sunt curate.

19 . Va face sa fie parasit obiceiul rotnanesc de a sarbatori vinerea. 20. Va lua masuri ca credincio~ii sajure numai in numele sfant al lui Dumnezeu. 21. Va elimina cu totul obiceiul alegerii reginei Rusaliilor ~i ospetele oe se

organizeaza cu acest prilej. 22. Va elimina din biserica obiceiul de a se da mirilor miere la cununie. 23. Nu va desparti casatoriile, sotului parasit cu necredinta Ii va reda lnsa libertatea. 24. Va depincte de episcopul calvinesc; va cere sfatul acesti.iia . ~i va primi

instructiunile pe care i le va da din cand in cand. Pe preotii romani care vor cununa, vor desparp, vor boteza ori vor lnmormanta maghiari, Ji va clestitui :fiira crutare.

La doar doua zile, acela~i sup~rintendent scria, lnsa, principelui Transilvaniei; ca privitor la candidatii pentru scaunul de episcopal romanilor ortodoqi, nu se gase~tenici unul care sa-~i schimbe credinta ,,in fundamentalibus", pentrp ca 1-ar excomunica patriarhul ~i ar lmpiedica sfintirea lui, iar credincio$ii nu l-ar primi.

. . .

La 3Q sept. 1641, i se impuneau lui Avram Bm-danfalvi, confirmat ca episcop al bisericilor romane~ti din comitatul Bihorului, urmatoarele condi(ii: . ': l: . Sa depinda de superintendentul calvin, de protopopuL $i de sinodU'l !prdtopopesc

calvin al Bihorului. . 2. Sa propovaduiasca adevarul evanghelic adevarat in limba romana ." 3. Tainele sa fie savar~ite In foi;ma curata, deci :fiira ,,adaugiri otnene~ti".

La 10 oct. 1643 episcopului Sim ion Stefan i se .. irnpuneau i.Irmatoarele conditii:

' I. Cuvantul lui Dumnezeu va fi propovaduit in duminici ~i sarbatori atat in biserici cat $i la lnmormantari ~i pretutindeni unde va fi necesar riumai dupa textLil .Bibliei.

2. Va ft impusa tineretului i1watarea Catehisrnului tiparit in 1640 cucheltuiala Jui Gh. Csulai.

3. Botezul va fi ad1ninistrat cu apa simpla, deci nu cu apa sfintita ~i :fiira ungere cu mir ~i celelalte ceremonii obi~nuite in biserica romaneasca.

4. Imparta~ania va fi data numai adultilor ~i celor cu viata curata. 5. Iisus HristOs va fi venerat caunicul mijlocitor intre Dumnezeu ~i oamenL 6. Crucilor $i icoanelor din biserici .nu Ii se va da un cult religios ci vor fi socotite

numai ca simple podoabe ~i ca unele ce amfr1tesc patima Mantuitorului. 7. Vor fi eliminate superstitiile de la lnmonnantari, acestea :fiicandu-se ,,dupa

obiceiul cre$tinilor", folosindu-se, cand va fi nevoie, cantari religioase ~i predici.

4

-:~:.

[ c-~saiOrUie vor ti ai1uii.tate; lnalnte, de trei ori fo Efoedca Iii fata popohili.ii peri.thia: se putea descoperi eventualele piedici ce s-ar opune J'ncheierii ]or. Cununia va fi racuta cu juramiint. Casatoriile nu vor fi desracute, lnsa, daca un sot 11 parase~te ,,perfi d" pe celalalt ~i pleaca departe, atunci dupa 4-5 ani , sotul parasi t po

- -}1.2. Reactii ortodoxe In fata prozelitismului calvin In ciuda multelor 'incercari ale principilor $i superintenden[ilor din Alba Ii..dia de a

calviniza pe romanii ortodoqi, ace$tia au ramas statornici In dreapta qredinta, mentinandu-se astfel $i fiinta nationala romaneasca . Un rol important In aceasta lucrare

de aparare a Ortodoxie i $i a neamului au avt vladicii de atunci - fie mitropolitii din Alba Iulia, fie episcopii din Vad $i Maramurq -, precum $i smeritii preoti din satele noastre, cu putina !nvatatura, dar insufleMi de ravna 'i'ntru slujirea neamului !or

11.2.1. Principele maghiar calvin Gabriel Bethlen a lncercat sa faca din mitropolitul ortodox Ghenadie fI al Transilvaniei, un instrument al calvihizarii Bisericii romanqti ortodoxe. Ierarhul ortodox G henadie II i-a aratat principelui .calvin, ca nici o 'i'ncercare facuta in sensul eliminarii unor parti din ceremoniile obi$nuite In bisericile romane$ti $i introducerea unor inovatii inspirate de reforma nu ar putea ramane neobservata $i ea i-ar atrage nu nun1ai revolta credincio$ilor de acasa ci $i interventia conducatorilor ortodoxiei din celelalte tari $i aceea a patriarhului de C-pol, Chiril Lukaris .

Bethlen s-a adresat, In aceste conditii, direct patriarhului C-polului Chiril Lukaris.

11.2.2. Nu cunoa$teni scrisoarea principelui, decat doar raspunsu:I patriarhului ' .Chiril 'Lukaris din 2 sept. 1629, din .care .se poate desprinde U$Of $i cuprinsul scrisorii

principelui. Bethlen ii descrisese incultura preotilor romani, care nu $tiu nici sa citeasca $i cu

-atat mai putin pot intelege $i raspandi adevarurile evanghelice. De aici urmeaza o mare stricaciune a moravurilor $i scadere a credintei crqtine. Dansul ar dori sa indrepte aceasta In sensul calvinismului sau . Episcopul Ghenadie nu s-ar opune daca ar fi sigur ca patriarhul, fara a-J aproba fati$, ar 'i'nchide ochii $i $i-ar astupa urechile In fata ac[iunii

. sale. Ca sa-1 convihga, principele a explicat lui Lukaris ca turcii nu ar privi cu ochi rai o .. : ., ;astfel de actiune de convertire, ca preotii $i calugarii romani; acum, nu au .. nici o credinta .

$i deci ar fi mai bine sa !mbrati$eZe ca!vinisrriul care, $i el,' e o re,ligie. cre$tina, ca interesul tarii reclama unitatea religioasa a cetatenilor $i, ca, In fine, "O astfel de atitudine binevoitoare a lui, a patriarhului, ar fi bine privita de .regele Suediei, de du.cele de Brandeburg $i de multi principi germani.

Raspunsul patriarhului Lukaris: fl doare nespus situa{ia jJreo{imei romcine din Transilvania $i ar veni lnsu!?i sa-i

viziteze $i sa-i lndrume, dar n-o poate face dir1 cauza multelor greutati de acasa $I nu poate trimite nici misionari, fiindca nu are. Nu poate consimfi nici chiar fn taina, la o aqiune calvinista a lui Ghenadie, fiindca d~ cele mai multe ori $i cele niai mari secrete se descopera. Se lndoie$te ca turcii ar privi nepasatori daca s-ar lncerca convertirea nlim!li a romanilor, fiindca o astfel de 'incercare nu poate fi facuta fara tulburarea !?i iritarea sufleteasca a credincio$ilor celorlalte biserici. Pentru a putea realiza opera de convertire trebuie, apoi, rupte legaturile de scinge .yi sentimente care leaga atat de strans pe romanii din Transilvania cu cei din Tara Romaneascii .si Moldova . Prin'cipii . acestor doua Jiiri nu vor admite nici . odata convertirea ardelenilor $i, daca nu vor interveni cu armele, . vor

interveni, sigur, pe cai ascunse. Patriarhul Ii da dreptate lui Bethlen ca tarile sunt cu atat mai fericite cu .cat sunt mai putine deosebiri religioase lntre cetateni, insa acest principiu politic al conducatorilcir lume!?ti nu poate fi o porunca ~i din punct de vedere bisericesc, caci noi, spune patriarhul, ,,nu putem sacrifica credinfa de dragul bunurilor pamante.sti".

6

.. .. . - - . .

Nu _ se lndoie~te ca planul principelui caivlri- pface reg~.lti! -Sii~Cffo1;. dwc~hil cfe Brandenburg ~i multor principi germani; lnsa ceea ce p

- . - - .. - -. .. ... . - . .

rau $i i-au Ia.cut para mincinoasa". Iar Gheorghe $incai scria ca ,,acesta s"'au lepadat din vladicie pentru can-au primit catehismul (calvinesc - n.n.)".

Inlaturat din scaunul mitropolitan, Iorest a fast aruhcat in inchisoare, \mpreuna ,,cu multi preoti cre$tini"., cum se arata lntr-o scrisoare de atunci, iar bunurile i-au fast confiscate . A fast elibetat abia In noiembrie 1643, dupa noua !uni de detentie, pe baza raspunderii ce $i -au luat-o 24 de credincio$i ca vor plati 1.000 de taleri, suma mare pe atunci, pentru vistieria principelui. Dupa eliberare, s-a relntors la manastirea Putna~

In iunie I 64 5, mitropoli tul Iorest a plecat In Rusia, pentru a strange ajutoare, in vederea rascumpararii ce lor 24 de garanti, a$a cuin fa.cusera $i alti ierarhi $i calugari transilvaneni. Avea o scrisoare de recomaridare catre tarul Rusiei, Mihail Fedorovici Romanov, semnata de ierarhii moldoveni, In care lnrap$au pe scurt viata mitropolitului $i suferintele pe care le lndurase din partea cilrmuitorilor calvini; o alta scrisoare primise din partea lui Vasile Lupu. Ajuns la Moscova, a fast primit de tar 1n doua randuri, obtinand felurite daruri $i bani. Se pare ca s-a reln tors In tara In primavara a1i ul ui urmator.

$i-a petrecut restul v ietii In manastire,a sa de rnetanie, la Putna, dupa ce-$i va fi rascumparat garantii din Transilvania prin platirea celor 1.000 de taleri. A murit la adanci batraneti, dupa cum aflam dintr-o lnsemnare pe un Minei In manuscris: , ~ Sa se $fie cand a ;mrit vladica loris!, in anul 7186 (1678), luna martie 12 ". Inseamna ca a fast a$ezat spre vqnica odihna In ctitoria marelui aparator a l cre$tinatatii, Stefan eel Mare.

Mitropolitul Sava Brancovici Viitorul mitropolit racea parte dintr-o veche farnilie sarbeasca, cares-a refugiat

. din Hertegovina 1n parpie Aradului, la sfar$itul sec. al XVI-lea, In contextul expansiunii turce$ti In peninsula balcanica.

' 1: ,

.:.:.,.

hirotonit preot la Targovi$te, de mitropolitul Stefan preot-protopop In lneu in anu l 1656 a fast ales m itropolit al Transi lvaniei In perioada 1659- 1661 a fast lnlocuit cu al ti doi mitropoliti

~ 1661 ~ 1680: a pastorit pentru a doua oara Datorita greutatilor materiale prin care trecea Biserica sa, a plecat, In anul 1668, In Rusia dupa ajutoare, a$a cum racuse $i Ilie Iorest. A stat la

Moscova vreo trei !uni, fiind primit in doua randuri de tarul Alexei Mihailovici Romanov, care i-a ofe rif mai multe ajutoare pentru Biserica sa. La sarbatoarea Sf. Apostoli Petru $i P avel, a sluj it In biserica Uspenia, alaturi de patriarhii Paisie al Alexandriei, Macarie al Antiohiei, eel .al Moscovei i alti ierarhi ru$i sau straini . In 1675 a convocat, In Alba Julia, un ,,sobor" al protopopilor, preotilor $i mirenilor, pentru !ntarirea vietii religios-morale a preotilor $i credincioilor romani din Transilvania. . 1680- un comp lot lndreptat impotriva principelui Apaffi, la care 'i$i dad use consimtamantu[ i fratele mitropolitului, Gheorghe Brancovici. Din acest motiv, In acest an, rnitropolitul a fost judecat $i el $i condamnat la 'inchisoare. Despre patimirile mitropolitului avem irtformatii la rriai multi cronicari: Cronicarul maghiar A1ihail Cserei, care spune ca unii din acuzatorii sai au

fost ,,mituiti cu daruri", ca sa- i aduca acuze nedrepte, ca i-a fost ,,pradata

8

I ~ .... '.,J

. .. - . - .. .. . .. . . . .. . _....... . ... . .. . . ..

intn~aga av

aceia care vreau ,,cu dascaliile !or cele ucigatoare de suflete" sa va afurtde ~httu eresia !or cea rea $i sa pastreze ceea ce ,,am luat de la mo$i $i de la stramo;;i ;;i de Duhul Sfant cu lUininatele soboare ale Sfintilor Parinti martllrisite", murind, daca va fi nevoie ,,cu credinta cea dreapta lntru Hristos".

Raspunsul 'lntocmit ,,cu adunare $i sobor", adica 'ln soborul convocat la Ia$i de Varlaam lndata dupa ce i-a cazut 'ln mana ,,cartulia plina de otrava de moarte sufleteasca" $i la care au luat parte episcopii din amandoua principatele, combate 1ntr-un stil, care e departe de lirnpezimea aceluia din Cazanii, 'lnvataturile Catehismului calvinesc referitoare la necesitatea faptelor bune pentru mantuire, la cultul sfintilor, pe care nu-i chemam in ajutor ca pe ni$te Dumnezei, ci ca pe ni$te slugi $i prieteni ai lui Dumnezeu, la cultul icoanelor, la taine, etc.

,,Biserica for, a calvinilor, scrie Rlispunsul, nici o sfintie nu are, nici preojie nici are cele $apte taine. Nici saborniceasca ca nu-i In toata lumea, nici din toate limbile ad unata. Nici apostoleasca ca nu-i de l;:t apostoli, ci-i de curand ;;i noua".

In 'lncheiere sunt lndern~ati din nou sa tina cu tarie la ceea ce ,,a legiuit ;;i ce a tocmit biserica cea adevarata ce se cheama a soborului $i a apostolilor" iar pe aceia care ,,scad ;;i adaug din cate au tocmit ;;i au legat acele sfinte $apte soboare" sa"'i goneasca din biserica Jui Hristos cape ni;;te eretici . .

. III. De ce nu a reu~it Reforma protestanta lntre. romaui?

fosuccesul Reformei protestante 'lntre roman i s-a datorat faptu I u i ca propagatorii ei, lipsiti de experienta misionara, au impus modificarea formelor exterioare ale cultului -ortodox, de care crediricio;;ii, multi dintre ei, ignoranti In ceea ce prive;;te temeiurile dogmatice ale ortodoxiei, ar fi fost profund legati. Cultul sfintiJor, al icoanelor ;;i al cruc.ii ;;i rug~ciunile pentru cei morti constituiau, pe langa credinta In Dumnezeu, . fondul lnsu;;i al vietii sufletqti al poporului roman. Propaganda calvina cerea tocmai eliminarea acestor elemente constitutive ale identitatii ortodoxe.

E$ecul ; Reformei protestante In randul roman,ilor transilvaneni s-a datorat . ;;i sprijinului pe care ortodoxia de acol,o i-a primit din Principatele romane.

s Lipsa unei educatii teologice so lide, a lasat pe romanii ortodoc~i ind iferen ti fata de marile mi;;cari ;;i curente de. idei c.e framantau ;;i agitau pe contemporanii occidentaJi.

e Imbrati;;area Reformei de credincio$ii catolici se datota, mai ales, nemultumirii fata de ierarhia bisericeasca, fata de clericalismul absolutist catolic excesiv, situatie care nu s~a lnregistrat ;;i In cazul . clerului ;;i a ierarhiei ortodoxe. . .

Trecerea la reforma calvina ar fi lnsemnat golirea sufletului romanesc de lntreg cuprinsul de sensibilitate religioasa exprimat ~i exteriotizat 1n

'.rienumarate dt.uri ~j simbQ.luri

10

.,

.>

BIBLIQGRAFIE SELECTIV A

Mitcea Pacuratiu, Istoi'ia Bisericii Ortodoxe Ronuine, vol. I, Editura Trinitas, Ia~i, 2004, p.2 15.

Mircea Pacurariui Sfinfi daco,.romani $i romdni, Editura. Mitropoliei Moldovei ~i Bucovinei , Ia~i, 1994, P: 98-105.

Zenovie Pacli~anu, Legaturile romanilor ardeleni cu reforina lh veacurile 16- 17, In ,,Perspective"; nr.65-68, iulie 1994-iunie 1995, an XVII, p.9-80.

Dan Horia Mazilt.i, Roindnii $i cre$tinismul (de la fncep utiJri pdna la sjdr$itul sec. al XVIIi"lea), In vol. ,,0 istorie a romani lor" (coord . . Stephen Fischer -Galati;~ D inu C.Givtescu, loan -Aurel Pop), Fundatia Culturala.Rornana. Centrul de Studii Tra!)~jivane, Cluj-Napoca, 1998, p. 177-182. "" '

NOTA: lnforma(iile bibliogtafice suplimentare, eare suflt p r edate fn timp HJ ptelegeti/ot , ~i nil sunt cuprinse lri acest CURS, sunt obligatotii pentru pregatitea e:xamenului de IBO:R.

11