2 extragerea rocilor

55
1 EXTRAGEREA ROCILOR EXTRAGEREA ROCILOR DE TĂRIE MICĂ ÎN CARIERE DE TĂRIE MICĂ ÎN CARIERE

Upload: rodion-smetanca

Post on 31-Dec-2015

61 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: 2 Extragerea rocilor

1

EXTRAGEREA ROCILOREXTRAGEREA ROCILORDE TĂRIE MICĂ ÎN CARIEREDE TĂRIE MICĂ ÎN CARIERE

Page 2: 2 Extragerea rocilor

2

Procesul tehnologic la extragerea sterilului sau utilului în exploatarea la zi cuprinde patru operaţii distincte şi anume:

❖dislocarea materialului din masiv;❖încărcarea materialului dislocat în sau pe mijloace de transport;❖transportul materialului;❖haldarea sterilului sau depozitarea substanţei minerale utile.

Alegerea utilajului pentru executarea operaţiilor tehnologice din exploatarea la zi se face numai după cunoaşterea aprofundată a condiţiilor geologo-miniere ale zăcământului respectiv, a caracteristicilor fizico-mecanice ale rocilor sterile şi substanţei minerale utile care urmează a fi extrase.

Page 3: 2 Extragerea rocilor

3

După dificultăţile întâmpinate la extragerea rocilor sterile şi substanţelor minerale utile, acestea se împart în patru grupe:

❒friabile şi moi, care se detaşează uşor din masiv, pe cale mecanică sau hidraulică, fără a fi necesară o sfărâmare prealabilă (solul vegetal, turba, argilele nisipoase moi, nisipurile, solurile nisipoase lutoase, loesurile etc.);

❒semicompacte şi compacte, care se detaşează destul de greu din masiv pe cale mecanică, iar detaşarea pe cale hidraulică necesită o afânare prealabilă (argilele grele, argilele nisipoase, loesul);

❒semistâncoase, care se detaşează din masiv pe cale mecanică şi cu mare greutate, pentru uşurarea extragerii cu utilaje se face o sfărâmare prealabilă (şisturi argiloase, cretă, gresii, gips, cărbune etc.);

❒stâncoase, care includ rocile şi substanţele minerale utile sedimentare metamorfice şi eruptive, ce nu pot fi extrase din masiv decât cu ajutorul explozivilor.

Page 4: 2 Extragerea rocilor

4

Dislocarea rocilor în exploatarea la zi se poate face cu următoarele procedee:

❒procedeul mecanic, prin care dislocarea rocilor din masiv se face cu ajutorul organelor de tăiere (cuţitul şi cupa maşinii), iar utilajul de tăiere execută şi operaţia de încărcare;

❒procedeul hidraulic, prin care roca se desprinde din masiv cu ajutorul unui jet de apă sub presiune; acesta spală roca la baza frontului de lucru, determinând surparea rocii, care este apoi transportată sub influenţa curentului de apă şi evacuată cu ajutorul pompelor de noroi;

❒procedeul fizic realizează dislocarea totală sau slăbirea rezistenţei rocii cu ajutorul ultrasunetelor, curenţilor de înaltă frecvenţă, prin tensiuni termice determinate de arderea unui combustibil lichid sau gazos în curent de oxigen sau aer îmbogăţit în oxigen;

❒procedeul chimic, prin care rocile suferă o serie de reacţii chimice care duc la transformarea totală a acestora;

❒procedeul de dislocare cu ajutorul explozivilor, care foloseşte forţa undei detonante şi a gazelor de explozie rezultate la declanşarea exploziei unei încărcături de exploziv amplasată în masiv .

Page 5: 2 Extragerea rocilor

5

Excavarea frontului de lucru cu ajutorul excavatoarelor se poate face în şpanuri radiale sau longitudinale, cu tăiere sub sau deasupra nivelului de vehiculare a utilajului.

Page 6: 2 Extragerea rocilor

6

Excavatoare cu acţiune Excavatoare cu acţiune intermitentăintermitentă

Page 7: 2 Extragerea rocilor

7

Excavatorul cu cupă dreaptă (lopată mecanică)

Se compune din trei subansambluri principale: A – cadrul inferior cu mecanismul de deplasare; B – platforma rotitoare cu sistemul de acţionare, mecanismele şi comen-zile; C – echipamentul de lucru.

Page 8: 2 Extragerea rocilor

8

Un excavator de mare capacitate, cu cupă dreaptă, este cel al firmei MARION (SUA).

Page 9: 2 Extragerea rocilor

9

Modul de lucru al excavatorului cu cupă dreaptă:

Page 10: 2 Extragerea rocilor

10

Extragerea şi încărcarea rocilor sau substanţelor minerale utile cu ajutorul excavatorului cu cupă dreaptă:

Page 11: 2 Extragerea rocilor

11

Excavatorul cu cupă întoarsă

În varianta de excavator lucrând sub nivelul bazei, numit excavator cu cupă întoarsă sau inversă, braţul cupei 2 se întinde până aproape în prelungirea celui de sprijin 1, care se mişcă în cadrul unui unghi de 90°.

Page 12: 2 Extragerea rocilor

12

Majoritatea excavatoarelor cu lingură întoarsă sunt acţionate hidraulic. Manevrarea braţului 1 în acest caz se face cu cilindrul hidraulic 4. Rotirea mânerului 2 faţă de braţ se execută cu cilindrul hidraulic 5. Aceste excavatoare sunt prevăzute şi cu un cilindru 6 pentru bascularea cupei 3.

Page 13: 2 Extragerea rocilor

13

Acest tip de excavator este folosit mai ales pentru executarea gropilor mici de fundaţie şi a tranşeelor de fundaţie pentru clădiri industriale şi civile, a tranşeelor pentru conducte, a canalelor, a tranşeelor de asecare etc.

Page 14: 2 Extragerea rocilor

14

Excavatorul de tip draglină

Dintre excavatoarele cu o cupă având latura flexibilă între braţul de susţinere şi cupă, cel mai repre-zentativ şi cu producti-vitatea cea mai mare este draglina.

Page 15: 2 Extragerea rocilor

15

Modul de lucru: prin coborârea cablului 1, cupa se aşază pe suprafaţa terenului sau a materialului care urmează a fi excavat şi transportat. Lăsând liber cablul 1 şi trăgând de cablul 6, cupa se târăşte, iar dinţii 8, sub acţiunea greutăţii proprii pătrund în material şi cupa se încarcă.

Page 16: 2 Extragerea rocilor

16

Page 17: 2 Extragerea rocilor

17

Excavatoare cu acţiune Excavatoare cu acţiune continuăcontinuă

Page 18: 2 Extragerea rocilor

18

Excavatoare de tip elindă

Excavatoarele de tip elindă au cupele tăietoare fixate pe un lanţ fără fine. Prin mişcarea lanţului de-a lungul unui braţ conducător, cupele rad – aşchiază – terenul pe o anumită adâncime, se încarcă cu material până la umplere şi ajungând într-un anumit punct din interiorul excavatorului se golesc.

Excavatorul elindă, cunoscut sub numele de excavator cu cupe tăietoare, este destinat excavării şi evacuării rocilor moi şi omogene (nisipuri obişnuite, nisipuri cimentate, argile moi şi medii, marne moi, cărbune moale).

După poziţia braţului conducător al lanţului raportat la nivelul de deplasare al utilajului se întâlnesc: excavatoare acţionând sub nivelul de deplasare, deasupra nivelului, cu dublă posibilitate de exploatare.

După construcţia braţului conducător: excavatoare cu braţ drept, cu braţ articulat cotit, cu sau fără articulaţie de nivelare.

După modul de conducere a lanţului cu cupe: excavatoare cu lanţul liber, excavatoare cu lanţul condus pe culise.

Page 19: 2 Extragerea rocilor

19

Page 20: 2 Extragerea rocilor

20

Page 21: 2 Extragerea rocilor

21

În figură sunt arătate schemele şi caracteristicile excavatoarelor cu acţiune continuă, având cupele legate pe lanţ şi conduse pe braţe articulate.

Cupele excavatoarelor de tip elindă au capacităţi cuprinse între 150 şi 4500 l; excavatoarele se clasifică în funcţie de caracte-risticile constructive.

Page 22: 2 Extragerea rocilor

22

Necesitatea unui grad de folosinţă mai mare a utilajelor pentru lăţimi mari de bloc şi cu pas mare de ripare a condus la construcţia unor excavatoare cu rotor cu instalaţie separată de încărcare, care se deplasează pe şenile şi care este legată de excavator printr-un pod telescopic cu bandă.

Page 23: 2 Extragerea rocilor

23

Rotorul port-cupe este alcătuit din: corp, cupe şi butuc. Într-o primă construcţie rotorul cu cupe era sudat din tablă de oţel, împărţit în celule radiale deschise la partea inferioară şi terminate la partea periferică cu o lopată cu marginea întărită şi ascuţită sau, la nevoie, cu cozoroc dinţat.

Atunci când nu sunt destinate lucrului în roci lipicioase, cupele sunt executate din tablă de oţel. Cupele destinate lucrului în roci lipicioase au fundul executat din lanţuri de oţel. Partea tăietoare a cupelor are formă de arc de cerc sau de trapez şi este prevăzută în majopritatea cazurilor cu dinţi.

Diametrul rotorului variază cu productivitatea urmărită; are valori de la 3 până la 21,5 m, iar pe el sunt fixate 6-18 cupe tăietoare cu capacitatea constructivă cuprinsă între 100 şi 6400 t.

Evacuarea materialului se realizează cu ajutorul instalaţiei de benzi montate pe excavator.

Page 24: 2 Extragerea rocilor

24

În principiu, excavatoarele cu rotor şi cupe tăietoare pot fi utilizate fie în schema de lucru frontal, adică excavând de-a lungul frontului în linie dreaptă câte un şpan la fiecare marş în cele două sensuri, fie în schema de lucru în blocuri, adică extrăgând pe o anumită lungime şi lăţime din întregul front al carierei.

La extragerea în blocuri, excavatorul cu braţ prelungitor stă în acelaşi loc cea mai mare parte din timp; în schimb dispozitivul de rotire şi împingere a braţului este în continuă acţiune. La excavatoarele fără braţ prelungitor apare necesitatea deplasării excavatorului tot timpul înainte şi înapoi pe măsura excavării taluzului.

Aceste excavatoare sunt caracterizate prin rotirea permanentă a suprastructurii, indiferent de tipul braţului.

Page 25: 2 Extragerea rocilor

25

După cum rotorul se deplasează vertical sau orizontal, prin mişcarea de rotaţie a cuţitelor cupelor se realizează un şpan în formă de seceră verticală sau orizontală.

La extragerea în bloc, prin mişcarea de rotire a braţului apare un al doilea şpan, al cărui plan este perpendicular pe planul şpanului tăiat radial de rotor.

Page 26: 2 Extragerea rocilor

26

Excavatoarele cu rotor şi cupe tăietoare de mari dimensiuni pot fi utilizate cu succes şi la extragerea selectivă, în cazul mai multor strate de util despărţite prin intercalaţii sterile.

Page 27: 2 Extragerea rocilor

27

Datorită construcţiei lor compacte şi mecanismului lor de marş cu două şenile, aceste excavatoare sunt foarte manevrabile şi pot fi uşor utilizate în diferite fronturi de steril.

Page 28: 2 Extragerea rocilor

28

EXTRAGEREA ROCILOREXTRAGEREA ROCILORTARI ÎN CARIERETARI ÎN CARIERE

Page 29: 2 Extragerea rocilor

29

Exploatarea industrială a rocilor şi substanţelor minerale utile masive de tărie mare şi foarte mare se execută cu ajutorul explozivilor; recurgându-se la alte metode de extragere şi detaşare din masiv atunci când folosirea explozivilor cauzează fisurarea masivului şi în felul acesta are loc degradarea rocii şi ca urmare aceasta nu mai corespunde pe deplin destinaţiei preconizate (exemplu: extragerea rocilor ornamentale).

În unele cazuri, în exploatarea la zi, lucrul cu explozivi se aplică chiar la extragerea rocilor moi, în timpul iernii, pentru afânarea porţiunilor îngheţate.

Page 30: 2 Extragerea rocilor

30

La lucrul cu explozivi în exploatările la zi se au în vedere următoarele condiţii:

Prin afânare trebuie să se obţină o granulaţie cât mai uniformă a rocilor, care să nu depăşească anumite dimensiuni prestabilite. Bucăţile care depăşesc dimensiunile prestabilite – numite supragabarite sau negabarite – sunt supuse unei mărunţiri secundare.

Ruperea şi surparea rocii să se producă după anumite plane, pe înălţimea şi lăţimea frontului respectiv.

Obţinerea unei berme fără pinteni şi praguri, care îngreunează vehicularea utilajelor de încărcare şi transport şi reclamă un consum mare de timp şi muncă pentru a fi lichidate.

Efectul seismic al exploziilor asupra masivului, deci şi al clădirilor tehnice, civile şi al altor construcţii din jurul carierei, să fie minim.

Volumul masivului mărunţit prin împuşcare trebuie să asigure funcţionarea fără întrerupere a utilajului de încărcare şi transport.

Operaţiile executate şi rezultatele lor trebuie să asigure o anumită eficacitate economică şi o deplină securitate contra accidentelor de muncă.

Page 31: 2 Extragerea rocilor

31

Executarea găurilorExecutarea găurilorîn exploatarea la ziîn exploatarea la zi

Page 32: 2 Extragerea rocilor

32

PERFORAREA GĂURILOR CU DIAMETRU OBIŞNUIT

În exploatările la zi, perforarea găurilor de mină cu lungimi de câţiva metri şi diametre finale până la 75 mm se execută, în funcţie de natura şi tăria rocii, cu perforatoare uşoare, susţinute manual, sau cu perforatoare grele instalate pe trepiede, pe bare orizontale sau pe cărucioare mobile de perforat.

La perforarea în roci de tărie mică şi medie se lucrează de obicei cu perforatoare electrice sau pneumatice rotative susţinute manual.La perforarea în roci tari se folosesc perforatoare percutante şi roto-percutante montate pe cărucioare de perforat.

Page 33: 2 Extragerea rocilor

33

Unealta care transmite pe fundul găurii şocul produs de pistonul perforatorului este sfredelul, care se compune din:

tăişul sau capul 1, care acţionează asupra rocii, pe fundul găurii, dezagregând-o;

corpul 2, alcătuit dintr-o bară care transmite tăişului atât şocul produs de piston, cât şi mişcarea de rotaţie;

gulerul 3, format dintr-o piesă circulară cu diametrul mai mare decât al sfredelului şi fixat pe acesta pentru a limita lungimea de pătrundere a sfredelului în capul perforatorului şi a permite prinderea sfredelului de perforator;

cepul 4 sau partea terminală a sfredelului, care pătrunde în perforator şi primeşte direct loviturile pistonului.

Page 34: 2 Extragerea rocilor

34

FORAREA GĂURILOR CU DIAMETRU MARE

La forarea percutantă roca este izbită şi sfărâmată de sapă sau trepan, care este ridicată şi apoi lăsată să cadă, de fiecare dată, în altă poziţie.

Garnitura de foraj 1 (în prima fig.) are o greutate de 1200-1300 kg, iar înălţimea la care se ridică este de 0,45-1,20 m, apoi este lăsată să cadă cu frecvenţa de 45-65 lovituri pe minut.Prăjinile au lungimea de 7,5 m.

Sapele, confecţionate din oţeluri speciale, au 80-100 kg.

Page 35: 2 Extragerea rocilor

35

Pentru forarea găurilor de sondă cu diametre de 100-300 mm în roci de tărie mare, medie şi submedie se folosesc sondeze rotative. Adâncimea găurilor este de 15-30 m, dar poate fi şi mai mare.

În cazul forării rotative evacuarea detritusului se face pe melcul prăjinilor de foraj.

De la toba 1 pleacă un cablu care trece peste scripetele 2, al plăcii de susţinere 3, de care este fixat motorul 4 de antrenare a garniturii de foraj. Sub motorul 4 se află reductorul 5, terminat printr-un cap universal, la care se fixează tijele de forare 6.

Prăjinile de foraj au lungimea de 2 m.

Page 36: 2 Extragerea rocilor

36

Forajul rotativ cu evacuarea detritusului cu un curent de aer comprimat poate fi realizat cu sape cu aripioare, cu sape cu role sau cu sape cu diamante.

Găurile forate pot avea lungimea maximă de 60 m şi diametrul final de 115 mm. Prăjinile de foraj au diametrul de 80 mm şi lungimea de 4 m.

Page 37: 2 Extragerea rocilor

37

Forarea termică este cunoscută sub trei procedee principale după modul de producere a căldurii necesare desprinderii maselor cristaline din coeziunea puternică în care se află roca şi anume: prin arderea unui tub de fier sau a unui amestec de pulberi de fier şi aluminiu într-un curent de oxigen; prin arderea unui combustibil lichid sau gazos în curent de oxigen, într-o cameră de ardere, dând astfel naştere la un jet termic; cu ajutorul curentului electric.

La forarea cu jet termic flacăra proiectată spre fundul şi pereţii găurii produce desprinderea unor aşchii subţiri de rocă de pe suprafaţa supusă acţiunii flăcării, datorită puternicei dilatări cauzate de anergia calorică mare. Prin acţiunea comună a gazelor de ardere foarte fierbinţi şi a presiunii mari a vaporilor de apă, aşchiile de rocă sunt suflate afară din gaură cu viteze supersonice şi astfel roca este supusă în mod continuu acţiunii flăcării.

Echivalentul mecanic al căldurii reprezintă aproximativ 500 CP.

Page 38: 2 Extragerea rocilor

38

Cele mai importante tipuri de sondeze pentru forajul cu jet termic, construite până în prezent, constau din următoarele subansamble principale: trenul de roţi sau şenile, stâlpul de susţinere, tubul injector, carcasa metalică, în interiorul căreia se află mecanismele de ridicare-coborâre a prăjinilor şi rezervoarele de combustibil.

Au fost construite două dispozitive de foraj cu jet termic. La unul dintre ele un tub injector cu lungimea de 6 m este ataşat cu ajutorul unui cablu la un dispozitiv de forat percutant cu cablu. În varianta a doua, tubul injector cu camera de ardere se roteşte cu ajutorul unei mese de rotaţie, spre a obţine găuri cât mai circulare.

Page 39: 2 Extragerea rocilor

39

Procedee de lucruProcedee de lucrula împuşcarea cu explozivila împuşcarea cu explozivi

în exploatarea la ziîn exploatarea la zi

Page 40: 2 Extragerea rocilor

40

În funcţie de condiţiile de lucru, de natura şi tăria rocilor ce trebuie dislocate, de metoda de exploatare aplicată, de elementele geometrice ale treptelor etc., extragerea în exploatarea la zi cu ajutorul explozivilor se face prin următoarele procedee: extragerea cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite; extragerea cu explozivi amplasaţi în găuri de sondă; extragerea cu explozivi amplasaţi în camere de minare şi extragerea combinată cu explozivi amplasaţi în camere de minare şi găuri de sondă.

Page 41: 2 Extragerea rocilor

41

Găurile de mină obişnuite se folosesc pentru extragerea treptelor de înălţime mică, de 3-4 m până la maxim 8-10 m.

Găurile de sondă se folosesc la extragerea treptelor de înălţime medie şi mare, până la 25-30 m. Astăzi, în marea majoritate a carierelor de roci tari şi foarte tari, extragerea în fronturile de lucru se face prin împuşcare, utilizând metoda cu găuri de sondă.

Găurile şi camerele de minare se folosesc pentru împuşcările executate în zona vârfurilor, acolo unde nu există posibilitatea trensportului şi punerii în funcţiune a unor instalaţii de forare, pentru crearea treptelor de lucru, pentru realizarea unor platforme de lucru de mari dimensiuni etc.

Găurile de sondă şi camerele de minare (combinate) se folosesc la extragerea treptelor de înălţime foarte mare, de peste 30 m.

Page 42: 2 Extragerea rocilor

42

După întrebuinţarea practică şi domeniile de utilizare:

Explozivi de amorsare primară sau de iniţiere primară, caracterizaţi printr-o foarte mare sensibilitate şi întrebuinţaţi în exclusivitate, în stare pură sau în amestec cu alte substanţe, pentru confecţionarea mijloacelor de amorsare (capse de aprindere şi detonante):

●fulminaţii metalelor grele: fulminatul de mercur, de argint, de cadmiu şi de cupru;●sărurile acidului azothidric: azida (azotura) de plumb, de argint, de cadmiu, de cupru, de

sodiu, de bariu, azida mercuroasă;●nitrurile de mercur şi argint;●stifnaţii şi picraţii metalelor grele (trinitrorezorcinatul de plumb);●diferite compoziţii pirotehnice de amorsare.

Explozivi de amorsare secundară sau explozivi secundari, caracterizaţi printr-o sensibilitate mică la impulsurile iniţiale simple (mecanice, termice, acustice), dar posedă o mare sensibilitate la acţiunea undei detonante (unda de şoc produsă de un exploziv de amorsare primară sau de o capsă detonantă).

Amestecuri explozive din doi sau mai mulţi compuşi chimici.

Pulberi sau explozivi deflagranţi, a căror formă principală de transformare este deflagraţia, declanşată prin intermediul unui impuls de natură termică.

Page 43: 2 Extragerea rocilor

43

După efectul asupra mediului înconjurător:

Grupa I: Explozivi de mare putere, care au coeficientul de echivalenţă faţă de trotil de 1,3 (explozivii pe bază de nitroglicerină sau nitroglicol, pentrită, hexogen, octogen şi amestecurile lor, explozivii plastici şi semiplastici; tot aici pot fi incluşi explozivii de amorsare şi fitilul detonant).

Grupa II: Explozivi de putere medie, care au coeficientul de echivalenţă de 1,0 (explozivii nitroamonici – trotil, tetril; explozivii pe bază de azotat de amoniu cu mai puţin de 6% nitroglicerină sau nitroglicol; gelurile explozive; explozivii pe bază de cloraţi şi percloraţi etc.).

Grupa III: Explozivi de mică putere, care au coeficientul de echivalenţă de 0,7 (amestecurile explozive simple; pulberile negre; explozivii de siguranţă cu substanţe inhibitoare).

Grupa IV: Explozivi slabi, care au coeficientul de echivalenţă de 0,5 (amestecurile incendiare, fitilul de amorsare, artificiile etc.).

Page 44: 2 Extragerea rocilor

44

După locul de folosire şi gradul de siguranţă:

Explozivi ordinari, care degajă căldură de explozie mai mare de 900 kcal/kg şi au o temperatură de explozie mai mare de 2000°C:

CLASA I: explozivi folosiţi în exploatările la zi. Cerinţele impuse explozivilor de această categorie de lucrări sunt puţin pretenţioase şi ca urmare sunt admişi pentru folosire şi explozivi care prin descompunere produc gaze toxice, adică au bilanţ de oxigen negativ sau un diametru critic mai mare decât diametrul găurilor de mină (40-45 mm), fiind utilizaţi în găuri de sondă sau camere de minare:

●explozivi pe bază de trotil în amestec cu azotat de amoniu şi pulberi de aluminiu;●explozivi pe bază de azotat de amoniu în amestec cu motorină;●explozivi pe bază de azotat de amoniu sub formă de şlamuri explozive în amestec cu

granule de trotil şi pulberi de aluminiu;●emulsii explozive.CLASA II: explozivi folosiţi în cariere şi în subteran, cu excepţia minelor

grizutoase şi cu praf de cărbune şi a masivelor fierbinţi.

Explozivi de siguranţă:CLASA III: explozivi de siguranţă faţă de metan şi praf de cărbune (explozivi de

siguranţă antigrizutoşi), recomandaţi în minele grizutoase şi la exploatarea hidrocarburilor.

CLASA IV: explozivi de siguranţă faţă de praful de sulf.CLASA V: explozivi de siguranţă pentru zăcămninte şi roci cu degajări mari de

căldură (explozivi termorezistenţi)

Page 45: 2 Extragerea rocilor

45

LEGAREA ÎNCĂRCĂTURILOR

AMORSAREA CU FITIL DETONANT

Legarea încărcăturilor în serie

Page 46: 2 Extragerea rocilor

46

Legarea încărcăturilor în paralel

Reţea cu legarea paralelă în mănunchiuri:

Page 47: 2 Extragerea rocilor

47

AMORSAREA CU FITIL DETONANT ŞI RELEE PIROTEHNICE

Page 48: 2 Extragerea rocilor

48

AMORSAREA ELECTRICĂ

Page 49: 2 Extragerea rocilor

49

AMORSAREA MIXTĂ

Page 50: 2 Extragerea rocilor

50

AMORSAREA SISTEM NONEL

Dispozitiv liniar NONEL

Dispozitiv complex NONEL

Page 51: 2 Extragerea rocilor

51

Page 52: 2 Extragerea rocilor

52

SCHEME DE ÎMPUŞCARE ÎN CARIERE

Scheme cu un rând de găuri

Schema de împuşcare Detalii Efecte

Page 53: 2 Extragerea rocilor

53

Scheme cu două rânduri de găuri

Page 54: 2 Extragerea rocilor

54

Scheme cu trei rânduri de găuri

Page 55: 2 Extragerea rocilor

55

Scheme cu patru rânduri de găuri