2. cadrul socio-economic sept 08 - adrnordest.ro rdp 2007/1_2__cadrul_socio...evolutia pib regional...

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013

6

2. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

2.1 Dezvoltarea generala socio-economica

2.1.1 Contextul economic regional – evolutia produsului intern brut regional

Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa ramanere in urma, din punct de vedere socio-economic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economica a anilor '60 era preponderenta agrara si nivelul de trai foarte scazut. In perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare fortata in regiune, in scopul redresarii situatiei economice, prin achizitionarea de capacitati de productie de conceptie moderna, la nivelul tarilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea fortei de munca si formarea unui numar mare de specialisti. Totusi, dezvoltarea industriala a fost mult prea diversificata si nu a tinut cont de conditiile specifice si de resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune.

Evolutia PIB regional si national, mld. lei - Conform metodologiei SEC 1995

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004* 2005*

PIB Regiunea Nord-Est 50385,4 68522,3 96348,4 143397,0 186074,2 246190,6 29476,3 34037,4

PIB Regiunea Nord-Est (mil USD) 5677 4469 4442 4934 5629 7416 9031 11681

PIB Regiunea Nord-Est (mil EUR) 5044 4205 4828 5509 5953 6555 7272 9393

PIB real Regiunea Nord-Est 50385,4 46361,5 45175,5 48934,3 51456,8 57020,2 5895,4 6061,0

Rata de crestere PIB real NE(%) - -7,98 -2,51 +8,32 +5,15 +10,8 +3,3 +2,8

PIB Nivel National 373798,2 545730,2 803773,1 1167687,0 1514750,9 1975648,1 246468,8 288176,1

PIB Nivel National (mil USD) 42118 35594 37054 40180 45824 59508 75520 98903

PIB Nivel National (mil EUR) 37420 33489 40277 44864 48463 52605 60808 79531

PIB real Nivel National 373.798,2 369.235,5 376.870,9 398.473,09 418.888,5 457580.1 49295,7 51315,2

Rata de crestere PIB real Nivel National(%)

- -1,22 +2,06 +5,73 +5,12 +9,2 +7,7 +4,1

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Nota: rata de crestere a PIB-ului real a fost calculata pe baza deflatorului anual comunicat de B.N.R. *in mil. RON Se constata ca perioada 1998-1999 este marcata de recesiune atat la nivel regional cat si national, s-au facut simtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar cat si a programelor de restructurare in intreprinderile cu pierderi, incepute pe parcursul anului 1997. Managementul defectuos, datorat reticentei la implementarea sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor, a strategiei de dezvoltare a intreprinderilor, a aplicarii principiilor de marketing in promovarea produselor, impreuna cu pierderea pietelor de desfacere si reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de mentinere a investitiilor au determinat o scadere industriala accentuata incepand cu 1997, cu implicatii grave asupra dezvoltarii regiunii in toate celelalte domenii. In 1999 descresterea economica regionala este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel national. Descresterea in anul 2000 a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2,51%, in conditiile in care la nivel de tara a avut loc o crestere economica de 2,06%. In perioada 2001-2005 se inregistreaza un proces continuu de crestere economica fomat din doua areale de timp, pe de o parte 2001-2003 cu rate de crestere anuale chiar superioare ritmului national de crestere, pe de alta parte 2004-2005 cu rate anuale de crestere descrescatoare si inferioare mediei nationale ce denota ajungerea la saturatie a economiei regionale. Cresterea economica regionala din perioada mentionata a fost efectul atat al politicii monetare si fiscale promovata la nivel national, a procesului de aderare, cat si ca urmare a rezultatelor obtinute din implementarea proiectelor din fondurile nationale si comunitare, de care a beneficiat Regiunea Nord-Est, incepand cu 1999. Totodata, regiunea contribuie la constituirea PIB national cu 12% la nivelul anului 2005, procent apropiat de media nationala.

Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013

7

Nota: Pentru a putea realiza analiza asupra evolutiei produsului intern brut national si regional a fost necesara eliminarea efectului inflatiei anuale, in scopul determinarii cresterii reale. In acest sens, corectia s-a realizat folosind deflatorul anual al PIB comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Precizam ca acest indicator(deflatorul) este calculat numai la nivel national si exprima evolutia anuala a preturilor de consum si de capital. 2.1.2 Comparatii privind produsul intern brut regional pe locuitor Unul din indicatorii care furnizeaza informatii relevante cu privire la situatia economica a regiunii este produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc), intrucat nu este influentat de diferentele existente intre populatia diferitelor regiuni. Tabelul de mai jos prezinta produsul intern brut al regiunii Nord-Est in perioada 2000-2005, comparativ cu celelalte regiuni si cel national. Din analiza datelor se observa ca produsul intern brut pe cap de locuitor in regiunea Nord-Est are pe intreaga perioda cel mai scazut nivel dintre cele 8 regiuni, avand un maxim de 72.3 % si un minim de 68.39% din valoarea inregistrata la nivel national a PIB/loc, plasand sub acest aspect regiunea pe ultimul loc. Ca si la sectiunea dedicata produsului intern brut regional, si in acest caz se constata ca in intervalul 2000-2003 are loc cresterea PIBR/loc, urmand descresterea in 2004-2005. Produsul intern brut regional in perioada 2000 - 2005 ,exprimat in milioane lei (RON) preturi curente conform

metodologiei SEC 1995

An National Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti

PIB

2000

80.377,3 9.634,8 9.286,8 9.807,1 7.488,9 7.526,8 9.501,0 10.177,5 16.879,2

PIB /locuitor (RON)

3.5826 2.5199 3.1649 2.8299 3.1206 3.6876 3.3407 3.8518 7.3880

Valoare PIB/locuitor din cel national (%)

100 70,34 88,34 78,99 87,10 102,93 93,25 107,51 206,22

PIB

2001

116.768,7 14.339,7 13.165,2 14.312,3 10.485,1 11.223,6 13.667,3 14.421,2 25.071,9

PIB /locuitor (RON) 5.2110 3.7374 4.4900 4.1380 4.3781 5.5212 4.8111 5.4650 11.0286


100 71,72 86,16 79,41 84,02 105,95 92,33 104,87 211,64

PIB

2002

151.475,1 18.607,4 17.112,3 18.773,6 13.000,1 14.714,0 18.018,7 19.113,5 31.976,9

PIB /locuitor (RON) 6.9501 4.9709 5.9668 5.5627 5.5530 7.5274 6.5382 7.5054 14.4669


100 71,52 85,85 80,04 79,90 108,31 94,07 107,99 208,15

PIB

2003

197.564,8 24.619,1 22.263,8 24.776,0 17.931,4 19.982,7 24.110,8 24.810,8 38.920,0

PIB /locuitor (RON)

9.0903

6.5759

7.7881

7.3773

7.6981

10.2652

8.7838

9.7478

17.6390


100 72,34 85,67 81,16 84,68 112,92 96,63 107,23 194,04

PIB

2004

246.468,8 29.476,3 29.425,0 31.772,2 22.003,0 25.301,3 30.310,2 30.110,3 47.845,7

PIB /locuitor (RON) 11.372,0 7.8843 10.3234 9.5068 9.4937 13.0452 11.0683 11.8584 21.6732


100 69,33 90,78 83,6 83,60 114,71 97,33 104,28 190,58

PIB

2005

288.176,1 34.037,4 33.096,7 36.322,1 24.126,3 28.880,5 34.620,4 34.286,1 62.553,6

PIB /locuitor (RON) 13.326,8 9.114,2 11.627,7 10.908,3 10.460,4 14.960,4 12.647,2 13.549,2 28.325,7


100 68,39 87,25 81,85 78,49 112,26 94,90 101,67 212,55

Sursa: conturi nationale regionale 1998-2004, Statistica teritoriala 2007- Institutul National de Statistica Nota: In analiza indicatorului s-a tinut cont de datele statistice preluate din Anuarul Statistic. In fapt, este cunoscut faptul ca un procent important din populatie se afla intr-un proces de emigratie „sezoniera” in alte State Membre, pentru care nu exista informatii statistice. In aceste conditii, valoarea reala a PIBR/loc. ar putea fi superioara celei calculate si exprimate in tabelele urmatoare. Decalajul maxim in 2005 este in raport cu regiunea Bucuresti-Ilfov, PIBR/locuitor fiind mai putin de o treime din al acesteia. Regiunea Nord-Est se incadreaza in grupul celor mai sarace regiuni de dezvoltare, din care mai fac parte Sud - Est, Sud - Muntenia, Sud - Vest si Nord - Vest, acestea inregistrand valori sub media la nivel national a indicatorului prezentat. In cele ce urmeaza este prezentata situatia curenta la nivelul anului 2005 si evolutia dinamica pentru perioada 1998-2005 pentru sectoarele ce-si aduc contributia la formarea produsului intern brut regional si national, respectiv agricultura, industrie, contructii, transport si servicii.


8

Situatia comparativa a produsului intern brut si a valori adaugate sectoriale din regiune in raport

cu nivelul national (milioane RON) conform metodologiei SEC 1995

2005 1999/1998

(%) 2000/1999

(%) 2001/2000

(%) 2002/2001

(%) 2003/2002

(%) 2004/2003

(%) 2005/2004

(%)

Total Nord-Est, din care:

34037,4 -7,98 -2,51 8,32 5,2 10,8 3,3 2,8

Industrie 7707,2 -20,4 11,0 16,4 -3,6 1,7 -1,1 1,2

Agricultura 4374,9 -8,8 -13,0 18,4 5,7 -1,8 -0,2 -17,7

Constructii 1806,5 -22,4 20,5 17,3 9,8 17,9 4,1 -0,8

Transport 3041,5 5,7 0,5 7,7 6,2 12,2 -1,2 2,6

Comert 2979,1 -2,5 -14,6 -4,3 -1,4 -0,46 35,7 3,0

Alte servicii 10138,9 0,04 -5,5 -0,9 -18,4 23.3 5,1 13,2

Total Romania, din care:

288176,1 -1,22 2,06 5,73 5,1 9,2 7,7 4,1

Industrie 71009,8 -6,7 12,3 7,1 6,9 -2,7 6,1 4,0

Agricultura 24291,7 -8,4 -15,2 27,6 -10,2 10,5 17,3 -30.3

Constructii 18468,4 -2,66 -0,5 15,4 14,3 9,4 10,2 12,2

Transport 28116,9 3,4 2,5 5,8 1,8 10,2 8,2 3,4

Comert 28132,6 0,7 -9,9 -5,7 -1,0 8,0 14,8 12,1

Alte servicii 84483,4 4,4 4,2 -0,06 -23,2 13,6 4,2 12,4

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Conturi Nationale Regionale Nota: Rata de crestere reala a fost calculata folosind deflatorul anual comunicat de BNR In perioada analizata, agricultura a inregistrat in general o evolutie negativa (cu exceptia perioadei 2001-2002) datorita dependentei de conditiile climatice extreme (seceta si inundatii), a gradului scazut de mecanizare, a lipsei sistemului de irigatii si fragmentarii excesive a suprafetelor agricole. Scaderile dramatice ce au avut loc in anii 2000 si 2005 au determinat un impact negativ asupra produsului intern brut regional. Industria a inregistrat la inceputul perioadei (1999) o cadere importanta de 20% ca urmare a resimtirii efectelor restructurarii industriale din 1997-1998. Odata cu anul 2000, ca urmare a unei politici fiscale ce a urmarit incurajarea dezvoltarii mediului de afaceri, a prezentei investitorilor straini, a procesului de preaderare are loc un reviriment al acestui sector, cu cresteri importante de pana la 16%. Perioada urmatoare se caracterizeaza printr-o relativa stagnare, in ciuda faptului ca la nivel national a continuat anual cresterea intr-un ritm mediu de 5%. Industria a avut in orizontul de timp 2003-2005 un aport constant la formarea produsului intern brut regional. Constructiile si transportul sunt ramurile ce au inregistrat in general cresteri economice incepand cu anul 2000, datorita pe de o parte cererii ridicate pentru crearea, reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice, iar pe de alta parte intensificarii fluxurilor comerciale. Comertul a parcurs o lunga perioada de descrestere, cu scaderi de pana la 14% in anul 2000, urmand ca odata cu cresterea puterii de cumparare a populatiei din 2004 sa inregistreze un salt de 35%. Serviciile (mai putin constructii, comert) sunt cele care in general au contrabalansat prin aportul lor pozitiv (cresteri cu pana la 24% in 2003 si 13% in 2005) evolutia negativa a sectorului primar. 2.1.3 Structura sectoriala a produsului intern brut regional si productivitatea muncii Informatii relevante cu privire la situatia curenta si evolutia economica a Regiunii Nord-Est sunt furnizate si de catre participarea fiecarui domeniu de activitate regional la constituirea avutiei nationale, cat si a productivitatii muncii.

Romania Nord-Est Contributia PIBR la PIB RO (%)

Agricultura, vanatoare si silvicultura 24277,9 4373,5 18,01 Pescuit si piscicultura 13,8 1,4 10,14 Industrie 71009,8 7707,2 10,85 Constructii 18468,4 1806,5 9,78 Comert 28132,6 2979,1 10,59 Hoteluri si restaurante 6028,4 503,3 8,35 Transport, depozitare si comunicatii 28116,9 3041,5 10,82


9

Participarea la constituirea produsului intern brut pe domenii de activitate in 2005 (milioane RON preturi curente conform metodologiei SEC 1995

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Conturi Nationale Regiona

Economia regionala contribuie, la nivelul anului 2005, in proportie de aproape 12% la formarea produsului intern brut national, valoare apropiata de media nationala. Analizand aportul adus de regiune pe fiecare ramura se constata o contributie ridicata a agriculturii, de 18%, a serviciilor publice in sanatate si invatamant, de 15% si respectiv 17%. In schimb, toate celelalte domenii de activitate din regiune isi au participari putin sub media nationala. Pe de o parte unele dintre ele sunt firesti, cum este cazul comertului, intrucat exprima o corelatie directa cu puterea de cumparare (la un nivel inferior celui national). Pe de alta parte, altele precum turismul, exprimat in acest caz in special prin activitatea financiara a hotelurilor si restaurantelor este la un nivel sub potentialul turistic regional existent. Serviciile si-au adus un aport majoritar la constituirea valorii adaugate brute regionale cu 60%, urmate de industrie cu 26% si agricultura cu 15, la nivelul anului 2005%. Distributia acestui indicator pe cele trei sectoare urmareste indeaproape repartizarea existenta la nivel national (anexa 1 - Situatie comparativa a productivitatii reale intre nivelul regional si cel national). In schimb, comparand nivelul productivitatii intre regiune si Romania se pot desprinde urmatoarele:

• pe fiecare din cele trei sectoare, la nivel regional, productivitatea este inferioara celei existente la nivel national, determinand o indepartare din punct de vedere economic a Regiunii Nord-Est;

• nivelul productivitatii in agricultura regionala este la 65% din cea nationala, ceea ce denota practicarea in continuare a unei agriculturi de tip extensiv, cu grad scazut de mecanizare;

• desi dupa anul 2000 constructiile au avut un ritm de crestere ridicat se constata ca si in aceasta ramura productivitatea muncii este inferioara celei nationale, la 67% din aceasta si in descrestere fata de 2004;

In industrie si servicii se constata o crestere anuala a productivitatii reale pe persoana ocupata, in timp ce in agricultura aceasta este fluctuanta. Probleme cheie in dezvoltarea socio-economica generala

• Produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) in anul 2005, are cea mai mica valoare dintre toate regiunile, reprezentand 68,39% din valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivel national.

• Contributia agriculturii la PIB regional (12,85%) este superioara fata de cea la nivel national (8,42% - anul 2005), sugerand slaba diversificare a activitatilor economice in mediul rural.

• Productivitatea muncii este inferioara, pe toate sectoarele de activitate, celei nationale.

2.2 Mediul de afaceri

O intreprindere se incadreaza in categoria micro, mica sau mijlocie daca indeplineste toate conditiile cu privire la personalul angajat si cifra de afaceri. Comparand definitia IMM-urilor din Romania cu cea recomandată in UE, putem observa faptul că a fost realizata armonizarea clasificarii micro-intreprinderilor si IMM-urilor. Astfel, prin microintreprindere se intelege o companie care are un numar maxim de 9 salariati si o cifra de afaceri de maxim 2 milioane euro, intreprindere mica poate avea maxim 49 de salariati, cifra de afaceri fiind de maxim 10 milioane Euro si intreprindere mijlocie este considerata societatea comerciala care are maxim 249 de slariati, iar cifra de afaceri de maxim 250 milioane Euro. In general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietii, mai inovative si

Intermedieri financiare 5826,4 458,0 7,86

Tranzactii imobiliare si alte servicii prestate in principal intreprinderilor

38745,8 4304,2 11,11

Administratie publica si aparare 16282,6 1951,7 11,99

Invatamant 9739,3 1713,3 17,59

Sanatate si asistenta sociala 7860,9 1206,4 15,35 Servicii de intermediere financiara indirect masurate

- - -

Valoare adaugata bruta regionala (VABR) 254502,8 30048,1 11.81 Impozite pe produs 33715,4 3980,7 11.81 Taxe vamale 2047,8 241,8 11.81 Subventii pe produs -2089,9 -233,2 11,61 Produs intern brut total 288176,1 34037,4 11.81 Produs intern brut pe locuitor (RON) 13326,8 9114,2 68.39


10

abile in a raspunde cerintelor consumatorilor, imbunatatind mediul competitional, amplificand cultura organizatorica si creand conditiile stabilitatii sociale. Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul anului 2006, o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in firme (49,0%). Daca se tine cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi, se obtine o pondere totala de 72,4%. Detin o pondere de 11,75% din totalul IMM-urilor la nivel national. Numarul de IMM-uri si microintreprinderi la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada 2000 – 2006 (9,51 IMM/1000 locuitori –2000; 9,61 IMM/1000 de locuitori – 2001, 10,13 IMM/1000 de locuitori – 2002, 10,83 IMM/1000 de locuitori – 2003, 12,1 IMM/1000 de locuitori – 2004, 13,1 IMM/1000 de locuitori – 2005, 13,9 IMM/1000 de locuitori - 2006). Incepand cu anul 2001, odata cu relansarea economica, are loc o crestere a acestora ajungand la 52.364 de unitati in 2006. Se constata, la nivelul anului 2006, ca cea mai mare pondere o detin microintreprinderile cu 87,12%, urmate de IMM-uri cu 12,5%. Desi au pondere de 0,4% din numarul total de firme, intreprinderile mari contribuie cu 24,8% din cifra de afaceri si detin 27,6% din salariatii din intreprinderi (in scadere). In ceea ce priveste investitiile brute, cea mai mare pondere 33,4% este realizata de intreprinderile mari (anexa 2 Repartitia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute in perioada 2000- 2006).

Evolutia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute in perioada 2000- 2006

Total

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. unitati Nr. unitati 36.688 37.199 37.534 40.855 45.462 49.325 52.364 Cifra de afaceri

Mil. RON preturi curente 11.837,6 17.946,5 25.142,3 32.860,7 42.357,4 42.795 47.837

Cifra de afaceri

Mil. EURO 5.932 6.895 8.044 8.750 10.450 11.810 13.572

Personal Nr. Pers. 487.429 492.339 474.390 480.076 473.610 460.363 454.474 Productivitate Mii RON/persoana 24.2 26.5 31.2 33.7 38.1 35.3 - Investitii brute Mil. RON preturi curente 1.436,5 2.132,4 3.618,9 3.837,9 4.152,7 4.820 6.966 Investitii brute Mil. EURO 733,37 819,30 1.157,85 1.021,9 1.024,6 1.330,2 1.976,4

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2001-2007

Perioada 2000-2006 este caracterizata prin cresterea cifrei de afaceri si a salariatiilor la toate categoriile de intreprinderi, mai putin la intreprinderile mari unde in ultimii 2 ani se constata o scadere a acestor indicatori.

Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate in 2006 si ponderi unitati pe total sector

Numar unitati activitati (sectiuni CAEN)

Total Clase de marime dupa nr. de salariati

Pondere unitati pe clase de marime in total sector (%)

0-9 10-49 50-249 >250 0-9 10-249 >250

Total Regiunea Nord-Est

52.364 45.621 5.413 1.120 210 87,12 12,48 0,4

Industrie extractiva 93 58 20 8 7 62,37 30,11 7,53

Industrie prelucratoare 7.621 5.400 1.560 533 128 70,86 27,46 1,68

Energie electrica si termica, gaze si apa

67 12 6 25 24 17,91 46,27 35,82

Constructii 3.525 2.715 619 176 15 77,02 22,55 0,43

Comert, reparatii auto si bunuri 26.076 23.705 2.168 195 8 90,91 9,06 0,03

Hoteluri si restaurante 2.404 2.127 249 28 0 88,48 11,52 0

Transport, depozitare si comunicatii

3.661 3.278 302 62 19 89,54 9,94 0,52

Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii

6.660 6.253 329 71 7 93,89 6,01 0,10

Invatamant 187 164 23 0 0 87,70 12,30 0

Sanatate si asistenta sociala 889 846 40 3 0 95,16 4,84 0

Servicii colective, sociale si personale

1.181 1063 97 19 2 90,01 9,82 0,17

Total Romania 471.952 413.571 46.079 10.269 2.033 87,63 11,94 0,43

Industrie extractiva 929 535 255 76 63 57,59 35,63 6,78

Industrie prelucratoare 60.084 42.734 11.837 4.470 1.043 71,12 27,14 1,74


11

Numar unitati activitati (sectiuni CAEN)

Total Clase de marime dupa nr. de salariati

Pondere unitati pe clase de marime in total sector (%)

0-9 10-49 50-249 >250 0-9 10-249 >250

Energie electrica si termica, gaze si apa

714 226 148 184 156 31,65 46,50 21,85

Constructii 36.732 29.628 5.514 1.422 168 80,66 18,88 0,46

Comert, reparatii auto si bunuri 211.628 192.264 17.350 1.869 145 90,85 9,08 0,07

Hoteluri si restaurante 20.899 18.292 2.309 276 22 87,53 12,36 0,11

Transport, depozitare si comunicatii

32.841 28.972 2.999 642 228 88,22 11,09 0,69

Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii

84.779 79.393 4.185 1.038 163 93,65 6,16 0,19

Invatamant 1.690 1.510 170 10 0 89,35 10,65 0

Sanatate si asistenta sociala 8.641 8.176 412 50 3 94,62 5,35 0,03

Servicii colective, sociale si personale

13.015 11.841 900 232 42 90,98 8,70 0,32

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007

Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de asemenea, predominant si corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici. La nivelul anului 2006, in Regiunea Nord-Est ponderea microintreprinderilor in total unitati active este majoritara cu 87,12% (apropriata de cea nationala), urmata de IMM-uri cu 12,48%. In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active. In comert se regasesc 90,91% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 88,48%, in transport 89,54% si constructii cu 77,02%. Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile energiei electrice si termice (46,27%), a industriei extractive (30,11%), si industriei prelucratoare (27,46%). Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 35,82% din totalul unitatilor active. Se remarca faptul ca in domeniul hotelurilor si restaurantelor activeaza numai microintreprinderi si IMM-uri.

Productivitatea, mii RON preturi curente/pers, in anul 2006

Domenii de activitate (CAEN) Total Clase de marime dupa nr. de salariati

0-9 10-49 50-249 >250

Total Regiunea Nord-Est 105 96 125 107 94

Industrie extractiva 59 70 174 100 46

Industrie prelucratoare 74 69 63 67 86

Energie electrica si termica, gaze si apa 156 143 134 113 166

Constructii 92 69 103 96 86

Comert, reparatii auto si bunuri 190 126 215 286 537

Hoteluri si restaurante 48 45 47 55 -

Transport, depozitare si comunicatii 71 82 108 103 37

Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii 57 66 65 49 13

Invatamant 26 24 28 - -

Sanatate si asistenta sociala 41 33 48 80 -

Servicii colective, sociale si personale 52 42 62 67 27

Total Romania 147 120 164 151 152

Industrie extractiva 104 160 126 87 103

Industrie prelucratoare 114 79 86 92 145

Energie electrica si termica, gaze si apa 296 1.360 424 353 270

Constructii 105 84 103 117 108

Comert, reparatii auto si bunuri 262 161 281 392 529

Hoteluri si restaurante 60 55 53 70 85

Transport, depozitare si comunicatii 123 108 166 164 100

Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii 81 94 123 67 35

Invatamant 38 33 45 38 -

Sanatate si asistenta sociala 44 32 52 76 63

Servicii colective, sociale si personale 80 55 87 74 104 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007


12

Informatii si mai relevante pot fi obtinute analizand care este contributia la cifra de afaceri si pe sectoare de activitate a unitatilor active repartizate pe clase de marime. Se constata ca cel mai mare aport la cifra de afaceri totala regionala o aduc IMM-urile cu 53,8%, urmate de intreprinderile mari cu 24,8% si, intr-o mai mica masura, de microintreprinderi cu 21,4%.

Cifra de afaceri a unitatilor locale active pe activitati si clase de marime, 2006

Domenii de activitate (CAEN)

Total milioane RON

din care: pe clase de marime si sector de activitate

0-9 10-49 50-249 >250 valori exprimate in procente -%-

Total nivel Regiunea Nord-Est 47.837 21,45 28,09 25,71 24,75

Industrie extractiva 460 2,83 13,90 18,70 64,57

Industrie prelucratoare 13.620 7,44 15,95 28,38 48,23

Energie electrica si termica, gaze si apa 2.632 0,23 0,72 13,79 85,26

Constructii 4.419 11,45 31,30 40,67 16,58

Comert, reparatii auto, bunuri personale si casnice

21.566 32,08 38,69 22,64 6,59

Hoteluri si restaurante 581 39,07 38,21 22,72 - Transport, depozitare si comunicatii 2.464 25,53 26,01 27,19 21,27

Tranzactii imobiliare, inchirieri si prestari servicii

1.568 48,79 27,62 21,68 1,91

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

383 27,42 30,29 35,77 6,52

Total nivel national 625.275 18,05 23,97 25,31 32,67

Industrie extractiva 9.860 2,67 6,77 8,03 82,53

Industrie prelucratoare 177.354 5,19 12,71 24,54 57,56

Energie electrica si termica, gaze si apa 37.222 2,68 4,11 21,52 71,69

Constructii 44.870 14,66 26,19 38,04 21,11

Comert, reparatii auto, bunuri personale si casnice

258.007 27,11 34,42 25,99 12,48

Hoteluri si restaurante 7.331 33,82 32,07 23,34 10,77

Transport, depozitare si comunicatii 46.832 15,62 21,15 23,12 40,11

Tranzactii imobiliare, inchirieri si prestari servicii

34.480 40,28 29,94 20,58 9,20

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

7.639 19,03 19,85 23,55 37,57

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007 Microintreprinderile isi aduc cel mai mare aport in sectorul tranzactiilor imobiliare cu 48,79%. IMM-urile aduc cel mai mare aport la cifra de afaceri regionala, in sectorul constructiilor cu 71,97%, al hotelurilor si restaurantelor cu 60,93% si a comertului cu 61,33%. Intreprinderile mari contribuie la cifra de afaceri din fiecare sector (cu exceptia domeniului hotelier), iar in unele dintre ele majoritar: energie electrica si termica si industria extractiva.



13

Intreprinderi nou-create in Regiunea Nord-Est Numarul intreprinderilor noi si rata de creare, exprimata in raport cu nr. Intreprinderilor din anul respectiv (2001-2006)

An 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. Intreprinderi noi 11.227 11.886 17.553 18.620 23.210 18.218 Rata de creare, % 30,1 31,6 42,9 40,9 47,0 34,7

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002-2007, Publicatii INS Distributia intreprinderilor active noi create pe sectoare de activitate, %

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Industrie 11,7 12,3 9,4 15,2 10,5 9,4

Constructii 4,8 3,8 4,0 5,6 7,8 12,0 Comert 41,7 48,2 32,8 44,0 43,3 41,6 Transporturi 7,4 5,1 7,0 4,7 6,6 5,7 Hoteluri si restaurante 3,3 4,1 3,0 5,4 3,2 3,9 Alte servicii 31,1 26,5 43,8 25,1 28,7 27,4

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/ Distributia intreprinderilor active noi create pe medii, %

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/ Distributia intreprinderilor active noi create cu dificultati legate de oferta dupa tipul de dificultate, %

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Lipsa de resurse 72,0 87,7 79,4 85,7 78,9 72,2 Acces limitat de credite 67,0 47,8 36,7 34,2 39,8 38,7 Fara clienti sau cu clienti care platesc tarziu

59,0 35,7 40,5 33,5 35,9 44,8

Acces limitat la salariati bine pregatiti

13,0 6,7 3,4 13,7 14,0 22,2

Lipsa de tehnologie 9,0 22,2 19,1 18,6 15,8 12,7 Lipsa de materii prime 19,0 10,3 10,3 17,2 4,8 9,4

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/


14

Situatia intreprinderilor noi create la un an de la infiintare, %

Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/ Infrastructura de afaceri Unul dintre obiectivele specifice al programului PHARE CES - componenta de infrastructura regionala, este dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul competitivitatii afacerilor. In cadrul acestei componente al programului, pentru Regiunea Nord-Est au fost aprobate, implementate sau se afla in curs de implementare urmatoarele proiecte de infrastructura de afaceri:

1. Incubatorul de afaceri pentru IMM-uri din Botosani In cadrul programului PHARE 2001, Coeziunea Economica si Sociala - Proiecte de Infrastructura regionala mare, Consiliul Local al Municipiului Botosani a implementat cu finantare a Uniunii Europene proiectul "Incubator de Afaceri pentru I.M.M.-uri in municipiul Botosani". Scopul investitiei este generarea de noi locuri de munca si facilitarea accesului diferitelor categorii de populatie la acestea, realizarea transferului de idei fezabile intre diferite societati comerciale, facilitarea aplicarii in practica a rezultatelor cercetarilor stiintifice, dezvoltarea caracterului antreprenorial, incubatorul fiind locul potrivit pentru evaluarea, lansarea si punerea in practica a ideilor antreprenoriale, promovarea infiintarii si dezvoltarii societatilor. Incubatorul de Afaceri functioneaza in doua locatii, respectiv in str. Calea Nationala nr. 354 - Centrul de microproductie - si str. Postei - Centrul administrativ - si se adreseaza IMM-urilor nou infiintate, precum si IMM-urilor deja existente, cu o vechime de pana la 2 ani si asigura pentru acestea servicii de incubare afaceri, constand in servicii inchiriere de spatii, servicii centralizate de paza, de curatenie, de salubrizare, de asistenta financiara si servicii expert de tutorizare, constand in servicii de asistenta in administrarea afacerilor, servicii de informare, documentare si organizare de evenimente, precum si alte servicii la cerere.

2. Centrul Economic Bucovina, Suceava

Centrul economic Bucovina Suceava a fost finantat prin programul PHARE CES 2001, fiind implementat de catre Primaria Municipiului Suceava, si a fost inaugurat in noiembrie 2006. Centrul este structurat in urmatoarele zone: centru expozitional, parc industrial, incubator de afaceri. Constructia are ca destinatie: spatii pentru expozitii, conferinte, organizare sesiuni de instruire, cercetare. Parcul industrial cuprinde 8 pavilioane parter care sunt specializate pe principalele activitati economice:tehnologia informatiei, cercetare, industria prelucrarii lemnului, industria alimentara, turism, industria uşoara, activitati artizanale.Suprafata desfasurataa centrului este de 4.184 mp (8 x 523 mp).


15

Incubatorul de afaceri, constructie P+2E, este destinata sediilor de firma. Suprafata construita a incubatorului este de 440 mp, iar suprafata desfasurata 1.320 mp.

3. Centrul de afaceri Tutova-Barlad, judetul Vaslui

Centrul de afaceri a fost finantat prin programul PHARE CES 2002, beneficiar fiind Primaria Municipiului Barlad, si a fost inaugurat in noiembrie 2007. Centrul ofera spatii si facilitati pentru:

• Start-up-uri si IMM-uri nou infiintate (incubatorul de afaceri); • Investitori straini; • Cooperatii locale renumite pentru activitati artizanale (spatii de productie si spatii

expozitionale); • Dezvoltarea industriilor constructoare de masini, textila si alimentara (spatii de productie); • Promovarea productiei viticole (spatii expozitionale); • Extinderea si diversificarea pietelor de desfacere (spatii expozitionale); • Conferinte, prezentari, sesiuni de instruire.

4. Centrul de resurse pentru afaceri Vaslui

Centrul de resurse pentru afaceri este finantat prin programul PHARE CES 2003 si se afla in faza de implementare. Proiectul isi propune sa dezvolte infrastructura de afaceri si drumurile de acces prin imbunatatirea accesului pe piata, la informatii, serviciile si tehnologii, in vederea cresterii competitivitatii in afaceri. In acest sens, se urmareste constructia unui Centru de Resurse pentru Afaceri in Vaslui care sa cuprinda: structuri de tip “Foyer”, spatii de expozitii, spatii pentru servicii de consiliere si administrare, sali de conferinte, sali pentru desfasurarea de seminarii si cursuri de instruire, spatii de inchiriat pentru companii, spatii de prodctie – organizate ca o suma de de spatii mai mici destinate dezvoltarii firmelor, centru de copiere, birou notarial, spatii auxiliare. Activitatile auxiliare includ conectarea la utilitati si realizarea infrastructurii inconjuratoare si a parcarilor necesare. Caracteristicile geometrice ale cladirii sunt urmatoarele: suprafata constructiei – 1068 m²; suprafata totala aferenta constructiei centrului – 5350 m²; suprafata utilizabila – 3495 m²; structura cladirii – subsol + parter + 2 - 5 etaje

5. Centrul expozitional Moldova, Iasi Centrul expozitional este finantat prin programul PHARE CES 2005 si se afla in faza de implementare. Amplasat in preajma Parcului Tehnologic TEHNOPOLIS, intr-o zona industriala cu un potential mare de dezvoltare, Centrul Expozitional Moldova va avea o suprafata utila de 10.368,2 mp, care va fi distribuita pe trei corpuri principale. Spatiul destinat manifestarilor expozitionale va depasi 8.000 mp, din care 6.000 mp in interior, la care se adauga platforma expozitionala in aer liber de 2.000 mp, oferind firmelor expozante facilitati la standarde internationale. Dispunand de cinci sali de conferinte dotate corespunzator, de un incubator de afaceri si de trei firme start-up, centrul va oferi celor intreprinderilor mici si mijlocii din Regiunea de Nord-Est


16

posibilitati multiple de participare la targuri si expozitii, de asigurare a unor servicii de marketing si relatii publice de un nivel profesionist.

6. Centrul de afaceri si expozitional Bacau Centrul de afaceri si expozitional este finantat prin programul PHARE CES 2006 si se afla in faza de implementare. Lucrarile presupun realizarea unui centru de afaceri si expozitii cu o suprafata totala de 64.700 metri patrati si o arie construita de 5.800 metri patrati. In cadrul centrului, vor mai fi facute investitii intr-o parcare de 12.000 metri patrati, spatii verzi 39.400 metri patrati, dar si lucrari pentru retelele de apa/canal, gaze, curent electric si iluminat. Lucrarile civile cuprind un incubator de afaceri cu cinci nivele incluzand subsolul si o sala de conferinte cu trei nivele si un alt spatiu de conferinte cu 620 locuri. Probleme cheie in mediul de afaceri:

• numarul de IMM-uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada 2000 – 2006;

• contributia la cifra de afaceri in domeniul industriei prelucratoare realizata de IMM-uri este insuficienta, de 44,33% - 2006.

2.3 Structura economica sectoriala 2.3.1 Agricultura si silvicultura Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2006, in regiune, este foarte ridicata 40,74% (superioara celei nationale cu 29,69%). Din total populatie ocupata in agricultura la nivel national, 20,19% provine din Regiunea Nord-Est. Contributia agriculturii (+ vanatoare, silvicultura, pescuit si piscicultura) la PIB exprimata in milioane RON

preturi curente, conform metodologiei SEC1995

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nord-Est 974,9 1.313,4 1.647,6 2.682,0 3.497,8 4.099,1 4.733,6 4.374,9

Nord-Est (in mil. euro) 976 806 825 1.030 1.118 1.091 1.168,7 1.208,5

Romania 5.377,2 7.280,5 8.901,5 15.617,9 17.3017,6 22.849,2 31.043,9 24.291,7

Romania (in mil. euro) 5.383 4.467 4.460 6.000 5.535 6.084 7.665,1 6.710,4 Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2007

In anul 2005, aportul regiunii la total productie agricola la nivel national a fost de 18,01%. Sectorul cunoaste o evolutie similara cu cea la nivel national in perioada 1998-2001, inregistrand o perioada de declin in perioada 1998-2000 datorita conditiilor climatice nefavorabile existente in acel an.

Evolutia ratei de crestere anuala a VAB agricultura, %

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2007 Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.


17

Contributia agriculturii la PIB (regional si national), %

% sector/ PIB 2000

% sector/ PIB 2001

%sector/ PIB 2002

%sector/ PIB 2003

%sector/ PIB 2004

%sector/ PIB 2005

Nord-Est 17,10 18,70 18,8 18,76 16,06 12,85 Romania 11,07 13,37 11,43 13,03 12,59 8,43 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999 -2007 La nivelul anului 2005 contributia agriculturii la PIB-ul regional este de 12,85%, valoare superioara celei la nivel national (8,43%), ceea ce denota dependenta ridicata a economiei regionale de agricultura. Contributia sectorului a fost in descrestere continua in perioada 1998-2000 datorita conditiilor meteorologice nefavorabile cat si a productivitatii scazute din domeniu, urmata de un reviriment la nivelul anului 2001.

Repartitia suprafetelor agricole si a fondului forestier in perioada 2002-2007, ha

Unitate teritoriala Suprafata totala

Suprafata agricola, 2002





Romania 23.839.071 14.836.585 14.717.426 14.711.552 14.741.214 14.730.956

Regiunea Nord Est 3.684.983 2.131.421 2.133.569 2.130.876 2.130.767 2.142.507

Bacau 662.052 323.468 323.415 320.589 320.601 320.552 Botosani 498.569 392.905 392.776 393.472 393.468 393.193 Iasi 547.558 380.997 382.081 381.445 381.396 394.404 Neamt 589.614 283.789 283.717 284.051 284.033 284.030 Suceava 855.350 349.131 349.826 349.810 349.762 349.310

Vaslui 531.840 401.131 401.754 401.509 401.507 401.018 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003-2007

Regiunea Nord-Est detine 14,54% suprafata agricola totala a tarii (2006) si 18,23% din fondul forestier (2006). Judetele din regiune cu cele mai intinse suprafete de terenuri agricole sunt Vaslui, Botosani si Iasi, iar cele care detin cele mai intinse suprafete impadurite sunt Suceava, Bacau si Neamt.

Unitate teritoriala Fondul

forestier 2002 Fondul




forestier 2006

Romania 6.388.000 6.368.000 6.779.332 6.390.536 6.754.724

Regiunea Nord Est 1.185.000 1.188.000 1.232.986 1.193.268 1.231.703

Bacau 267.000 270.000 283.623 271.236 282.549 Botosani 56.000 56.000 57.212 56.108 57.493 Iasi 97.000 97.000 98.130 97.661 97.564 Neamt 260.000 259.000 260.910 261.328 260.613 Suceava 435.000 435.000 453.566 435.034 453.330 Vaslui 70.000 71.000 79.545 71.901 80.154 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2000 - 2007

Lucrarile de combatere a eroziunii terenurilor se efectueaza pe suprafete reduse in comparatie cu cele degradate, datorita costurilor mari si a utilajelor insuficiente. Agricultura

Desi Regiunea Nord-Est detine o mare suprafata de teren agricol (14,54% in 2006) din suprafata agricola totala a tarii, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata, productivitatea fiind scazuta la toate tipurile de culturi, datorita influentei urmatorilor factori: calitatea terenului, cu o diversificatie pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, in comparatie cu alte unitati de suprafata similare din tara; forta de munca imbatranita (mai mult de 28% din populatia rurala are peste 60 ani), iar tineretul migreaza catre centrele urbane; gradul mare de saracie a proprietarilor care intampina mari dificultati in realizarea culturilor si cresterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea si modernizarea agriculturii; instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecari de teren.


18

Fondul funciar dupa modul de folosinta la 31 decembrie 2006, ha

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

Agricultura privata se caracterizeaza printr-o excesiva faramitare a terenurilor datorita punerii in posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecarui proprietar revenindu-i suprafete cuprinse intre 1-3 ha. Din totalul suprafetei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pamant reprezinta cca. 3-5% in judetul Bacau, 10,8% in judetul Botosani, 7,5% in judetul Neamt si 9% in judetul Suceava. Sectorul zootehnic

In ceea ce priveste evolutia sectorului zootehnic din regiune, din analiza datelor prezentate in tabelul urmator, se observa o stationare a numarului capetelor de bovine, o crestere a numarului de familii de albine si o scadere insemnata a numarului de porcine. Referitor la efectivele de ovine si cabaline putem spune ca nu s-au inregistrat variatii semnificative in perioada 2000-2006.

Evolutia numarului de animale in Regiunea Nord-Est in perioada 1998 - 2006 (mii capete)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bovine

Total 653 636 677,9 681,9 668,4 682,1 658,4

Din care: matca

395 394 405,6 403,5 409 400,4 401,4

Porcine Total 660 609 709 684,9 836,1 848,2 838,5

Din care: matca

39 41 47,8 405,8 56,3 62 48,8

Ovine si caprine

Total 1.453 1.406 1.401,6 1.463,2 1.254,8 1.245,2 1.231,1

Din care: matca

1.144 1.154 1.151,6 1.333,3 1.079 1.074,9 1.018,9

Cabaline Total 203 206 217,8 222,1 68,3 76,7 208,1

Pasari

Total 11.124 11.630 12.994,9 12.328,8 207,2 195,8 16.046,6

Din care: ouatoare adulte

7.007 7.143 7.970 7.689,4 15.822,3 15.992,4 8.843,9

Albine Total (mii familii)

106 129 142,7 142,6 8.837,1 9.317,2 133,8

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2007

Datele raportate evidentiaza ca peste 90% din numarul de animale se afla in posesia producatorilor privati, iar sectorul de stat, care detinea un sistem zootehnic industrial, este astazi practic distrus datorita desfiintarii majoritatii complexelor avicole, crescatorilor de animale si fermelor. La numarul de animale, la nivelul anului 2006, judetele care se situeaza cel mai bine sunt :

• la bovine judetul Suceava cu 167.704 capete; • la porcine judetul Iasi cu 187.627 capete; • la ovine judetul Botosani cu 269.269 capete.

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Regiunea Nord-Est

Supr.totala 662.052 498.569 547.558 589.614 855.350 531.840 3.684.983 Supr.agric. 320.552 393.193 394.404 284.030 349.310 401.018 2.142.507 Din care: sector privat

317.121 390.368 360.906 277.837 339.866 394.949 2.081.047

Arabil 186.085 298.774 265.835 170.927 181.316 291.358 1.394.295 Pasuni 85.215 75.442 83.446 70.063 89.888 86.522 490.576 Fanete 39.201 14.635 25.339 40.059 75.057 7.954 202.245 Vii 7.209 1.724 12.547 682 - 12.382 34.544 Livezi 2.842 2.618 7.237 2.299 3.049 2.802 20.847 Paduri 282.549 57.493 97.564 260.613 453.330 80.154 1.231.703 Ape 14.787 13.797 13.892 10.423 12.302 8.251 73.452 Alte suprafete 44.164 34.086 41.698 34.548 40.408 42.417 237.321


19

Silvicultura Exploatarile forestiere au o contributie insemnata prin volumul de masa lemnoasa extrasa din regiunea Nord-Est si prin marile suprafete impadurite existente (Suceava 453.330 ha, Bacau 282.549 ha, Neamt 260.613 ha - 2006), furnizand 25,75% din cantitatea totala de masa lemnoasa a Romaniei, la nivelul anului 2006. Datorita lipsei unor programe de investitii si a slabei retehnologizari a industriei de prelucrare a lemnului si mobilei, in loc sa se desfaca la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea si revitalizarea acestui sector economic, se inregistreaza, in ultima perioada, mari cantitati de materie prima bruta la export (cherestea si profile), fapt a condus la o exploatare nerationala a fondului forestier si la o degradare a mediului inconjurator.

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic 2006 (mii mc):

Unitate teritoriala Total Rasinoase Fag Stejar Diverse

specii tari Diverse

specii moi

Romania 15.684,0 5.765,0 4.997,2 1.632,2 1.914,6 1.375,0

Nord – Est 4.039,1 2.115,5 1.055,9 121,8 405,2 340,7

Bacau 712,9 208,9 339,0 27,3 78,5 59,2 Botosani 137,4 0,7 27,7 22,7 49,9 36,4 Iasi 231,6 5,3 33,0 23,8 79,1 90,4 Neamt 1.045,0 654,0 336,9 23,0 67,4 53,7 Suceava 1.714,7 1.336,3 306,8 5,5 51,4 14,7 Vaslui 197,5 0,3 12,5 19,5 78,9 86,3


Asa cum se observa, judetul Suceava a contribuit cu cea mai mare cota din masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2006, respectiv 1.714,7 mii mc, la polul opus situandu-se judetul Botosani cu 137,4 mii mc. Regiunea Nord-Est detine peste 1.500 ha de rezervatii forestiere, faunistice si florale, precum si monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind:

• judetul Bacau - rezervatiile forestiere Padurea Slanic Moldova si Targu Ocna (pinul oriental).

• judetul Iasi - Valea lui David (rezervatie floristica, la 5 km de Iasi), Padurea Uricani (rezervatie forestiera cu o frumoasa padure de gorun si stejar, situata la 8 km de Iasi) si Padurea Dealul Mare, langa Deleni, cu un codru secular de fag.

• judetul Neamt - Codrii de arama (rezervatie forestiera de goruni seculari situata la 30 km de Piatra-Neamt), Padurea de Argint (rezervatie de mesteceni seculari), Padurea Gosmanu (rezervatie forestiera de molizi, brazi si fagi seculari de dimensiuni impresionante) si Parcul National Ceahlau .

• judetul Suceava - Codrul secular Slatioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag si brad).

Probleme cheie in agricultura si silvicultura:

• Contributia agriculturii la PIB regional (15%) este superioara fata de cea la nivel national (anul 2005), sugerand dependenta ridicata a economiei regionale de sectorul primar;

• Exploatarea agricola se face pe loturi reduse de 1-3 ha; • Gradul redus de asociere a proprietarilor – 8% pentru terenuri si 3% pentru zootehnie.

2.3.2 Industria Productia industriala a scazut in decada 1990-1999 datorita urmatorilor factori:

• capacitatea scazuta de adaptare la modificarile intervenite in structurile pietelor de desfacere interne si externe;

• decapitalizarea intensa datorata cresterii inflatiei, devalorizarii accentuate a monedei nationale, volumului redus al investitiilor;

• ritmul lent al privatizarii si restructurarii; • cadrul legislativ instabil si incoerent, care nu a stimulat investitiile straine si autohtone de

capital; • restructurarii industriale ce a avut loc in perioada 1997-1999.


20

Valoarea productiei industriale in perioada 1998-2005 exprimat in milioane RON preturi curente

(conform metodologiei SEC 1995)

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Regiunea Nord-Est 1357,5 1595,5 2557,7 4093,8 4870,3 5917,8 6780.7 7707,2

Regiunea Nord-Est (in mil. euro)

1530 1041 1179 1408 1558 1575 1672 2127

Romania 9821.2 13534,3 21948,0 32304,7 42609,8 49489,7 60794,9 71009,8

Romania (in mil. euro) 11066 8827 10118 11116 13632 13177 14999 19597


La nivelul anului 2005, Regiunea Nord Est contribuie la nivelul productiei industriale nationale cu 10,85%. Ponderea contributiei industriei in VAB-ul regional este de 25,65%, valoare apropiata de situatia existenta la nivel national (27,90%).

Evolutia ratei de crestere anuala a VAB industrie, %

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 2001-2007 Nota: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R. Dupa declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul national, a avut loc o relansare a sectorului in 2000, inregistrandu-se o crestere reala cu 11%. Cresterea a continuat si la nivelul anului 2001 cu 16,4%, net superioara celei inregistrate la nivel national (7,1%), ca in anul 2002 sa se inregistreze o scadere de 3,6%, in conditiile unei cresteri la nivel national de 6,9%. Evolutia ulterioara a industriei sugereaza intrarea intr-o perioada de stagnare.

Contributia industriei la PIB (regional si national), %

%sector/ PIB 2000

%sector/ PIB 2001

%sector/ PIB 2002

%sector/ PIB 2003

%sector/ PIB 2004

%sector/ PIB 2005

Regiunea Nord-Est 26,50 28,55 26,18 24,04 23,0 22,64

Romania 27,30 27,66 28,13 25,05 24,67 24,64

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999 -2007 Ponderea populatiei ocupate in acest sector la nivel regional in anul 2006 este de 18,96%, usor inferioara valorii nationale de 23,25%. Descrierea intreprinderilor cheie din regiune

Chiar in conditiile unui declin industrial in regiune, cifrele de afaceri si numarul de salariati au o pondere ridicata in cadrul intreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariati (vezi 2.2). Acestea isi desfasoara activitatea aproape exclusiv in municipiile mari (Iasi, Bacau, Piatra Neamt, Suceava, Botosani). In Regiunea Nord-Est, intreprinderile de succes mentionate in Topul Firmelor, care se intocmeste la nivel judetean de catre Camerele de Comert si Industrie, activeaza in urmatoarele sectoare:

• industria de constructii de masini, utilaje si echipamente;


21

• industria alimentara; • industria de prelucrare a lemnului, celulozei si hartiei si productia de mobilier; • industria usoara (tricotaje, confectii, incaltaminte); • industria farmaceutica; • turism; • transporturi.

Legislatia romaneasca nu a favorizat potentialii investitori strategici, a promovat o fiscalitate ridicata si concomitent cu dobanzile neperformante la creditele acordate a condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”. Privatizarea fara programe coerente a societatilor cu capital de stat si birocratia excesiva in desfasurarea acestor activitati, cumulata cu managementul defectuos al principalilor actionari, au condus treptat la pierderea pietelor de desfacere, scaderea competitivitatii produselor oferite pe piata si plafonarea tehnologica, generand inchiderea multor unitati productive si aparitia unui numar impresionant de someri.

In anul 2003 doar 2.2% din totalul investitiilor straine directe au avut ca localizare Regiunea Nord-Est (211 mil. EUR), in 2004 a scazut la 0.1% (18 mil. EUR), iar in 2005 se constata o usoara crestere pana la 1.3% din total national (292 mil. EUR), trend care se mentine si in anul 2006 (411 mil EUR - 1.2% din total pe tara). Nota: sursa informatiilor - date publicate de catre Banca Nationala a Romaniei. Probleme cheie industrie

• nivelul scazut al investiilor straine directe; 2.3.3 Serviciile

In continuare este prezentata evolutia sectorului serviciilor in perioada 1998-2005 in regiune, comparativ cu nivelul national:

Contributia serviciilor la PIB exprimata in milioane RON preturi curente,conform metodologiei SEC1995

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Regiunea Nord-Est

2220,5 3222,0 4419,0 6238,6 8498,8 11832,7 14803,1 17966

Regiunea Nord-Est (in mil. euro)

2223 1977 2214 2307 2720 3150 3652 4958

Romania 18512,6 28073,2 41141,4 58159,5 77382,7 103062,9 128137,1 159201,3 Romania (in mil. euro)

18532 17227 20616 21401 24758 27442 31613 43936


Rata de crestere anuala a VAB servicii, %

Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 2001-2007 Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.


22

Se constata la nivel regional o descrestere anuala pe orizontul de timp 1998-2000 (opusa fata de orientarea nationala), urmata de o relansare incepand cu 2001, cand aceasta ramura a avut rate de crestere superioare celei nationale(2002-2004). La nivelul 2005, serviciile aduc un aport majoritar la constituirea Produsului Intern Brut Regional in proportie de 52,78%.

Contributia serviciilor la PIB (regional si national)

% sector/ PIB 2000

%sector/ PIB 2001

% sector/ PIB 2002

% sector/ PIB 2003

%sector/ PIB 2004

%sector/ PIB 2005

Regiunea Nord-Est 45,86 41,87 45,68 48,07 50,22 52,78

Romania 51,18 47,70 51,09 52,17 51,99 55,24

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2007

In constructii si transporturi, regiunea contribuie la totalul national in apropiere de media nationala, in timp ce in tranzactii imobiliare, comert si activitati financiar-bancare au valori inferioare. In serviciile publice din invatamant si sanatate-servicii sociale, contributia la valoarea nationala pe fiecare subsector mentionat este superioara mediei si asigura cel mai semnificativ aport (17,59%, respectiv 15,35% - 2005). Ponderea populatiei ocupate in servicii fata de total regiune in anul 2006 este de 32,18%, valoare foarte redusa in raport cu ponderea inregistrata si la nivel national si comunitar. Sectorul este caracterizat prin:

• concentrare ridicata in centrele dezvoltate ale regiunii, Iasi si Bacau, in restul teritoriului avand o pondere foarte mica;

• predominante sunt activitatile de comert si alimentatie publica, serviciile directe catre populatie fiind insuficiente si de slaba calitate;

• serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potentialului existent; • serviciile de consultanta nu ofera calitatea asteptata de consumatori ; • serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala sunt sub standardele de calitate

necesare. Activitatile de transport marfa si calatori s-au orientat pe doua directii:

• transportul feroviar a ramas in sectorul de stat si a suferit o restructurare la nivelul regionalelor in vederea modernizarii infrastructurii existente;

• transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebita, cu precadere in sectorul privat, aparand companii de transport marfa si calatori, organizate modern si eficient.

Turismul reprezinta un important sector economic cu potential insuficient dezvoltat, in comparatie cu importanta acestuia si contributia sa la crearea produsului intern brut in tari precum Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate si sustinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obtinerea unor venituri economice importante din acest sector al activitatii industriale. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor. Informatii detaliate privind turismul se gasesc in capitolul 6. Probleme cheie servicii

• aport scazut al domeniului hoteluri-restaurante in total servicii; • pondere scazuta a populatiei ocupate in servicii comparativ cu media comunitara; • serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala furnizate sunt sub standardele de

calitate necesare

2.4 Situatia infrastructurii fizice

Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul careia intre comunitatile componente se desfasoara toate fluxurile si transferurile de resurse materiale, umane, servicii si informatii in timp util. Aceste elemente sunt descrise de urmatoarele componente :

• transportul pe drumuri si cai ferate si alte categorii (aeriene, navale etc.); • servicii de telecomunicatii, televiziune radio etc.; • utilitatile si structura locativa; • infrastructura sociala.


23

2.4.1 Infrastructura de transport

Infrastructura feroviara

Reteaua de cai ferate se prezinta la un nivel comparabil cu media pe tara in ceea ce priveste dotarea tehnica si lungimea tronsoanelor, dar conditiile geografice si de amplasament impun unele restrictii de circulatie. Astfel, ponderea retelei regionale de cai ferate in total retea cale ferata la nivel national este de 15,06% la sfarsitul anului 2006. In ceea ce priveste densitatea retelei de cai ferate regionale, aceasta este prezentata in tabelul de mai jos. Se observa ca densitatea de cai ferate pe 1000 kmp in regiune este de 44,0, situandu-se sub media nationala de 45,2.

Evolutia comparativa pentru calea ferata in exploatare, 1998-2006

Unitate teritoriala

Suprafata totala (km2)

Lungimea totala a retelei de cai ferate (km) Densitatea liniilor ferate pe 1000 kmp

teritoriu la 31 decembrie 2006 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nord – Est 36.850 1.505 1.507 1.506 1.506 1.506 1.506 1.498 1.634 1.624 44,0

Romania 238.391 11.010 10.981 11.015 11.015 11.002 11.077 11.053 10.948 10.789 45,2

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2006, Buletin statistic INS 2007

Regiunea este traversata de doua din cele opt magistrale feroviare: • Bucuresti – Bacau – Suceava – Siret spre Ucraina- magistrala 500; • Bucuresti - Iasi – Ungheni spre Republica Moldova – magistrala 600. Infrastructura rutiera

Regiunea Nord-Est este strabatuta de o serie de coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza: • Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct de control si trecere a frontierei) – drumul

european E85; • Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca-

Oradea; • Bacau – Brasov – Pitesti drumul european E574, care face legatura cu drumul international E70

Craiova – Vidin - Scopje; • Bucuresti - Barlad – Albita - Chisinau - drumul european E581, care strabate judetul Vaslui; • Roman -Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi (E 583). Tabelul urmator prezinta situatia drumurilor nationale, judetene si comunale din toate regiunile tarii la 31.12.2006, din care reiese ca atat densitatea de drumuri publice pe total si pe categorii (nationale, judetene si comunale) la 100 kmp teritoriu, cat si ponderea acestora in totalul lungimii infrastructurii rutiere, se situeaza pentru Regiunea Nord Est la niveluri superioare mediei pe tara.

Situatia comparativa a drumurilor publice in 2006

Unitate teritoriala

Drumuri publice total (km)

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2

de teritoriu

Drumuri nationale (km) Densitatea

drumurilor nationale pe 100 km2 de teritoriu

Drumuri judetene si comunale(km)

Densitatea drumurilor judetene si comunale

pe 100 km2 de teritoriu

Total

Pondere in total

drumuri publice %

Total

Pondere in total

drumuri publice %

Nord – Est 13.411 36,5 2.669 19,9 7,2 10.742 80,1 29,1

Romania 79.952 33,5 15.983 19,9 6,7 63.969 80,0 26,8

Sursa: Buletin statistic INS, 2007

Se observa, in tabelul de mai jos, ca in perioada 1999-2006 nu sunt schimbari mari in infrastructura rutiera a Regiunii Nord-Est, variatiile de la an la an nefiind spectaculoase, exceptand cateva situatii izolate la nivelul anilor 2000 si 2004.


24

Evolutia situatiei infrastructurii rutiere din regiunea Nord-Est pe categorii de drumuri, 1999-2006

Situatia drumurilor 2006 2000/ 1999 %

2001/ 2000 %

2002/ 2001 %

2003/ 2002 %

2004/ 2003 %

2005/ 2004 %

2006/ 2005 %

Drumuri publice din care:

total, din care:

13.411 4,00 0,09 0,22 -0,3 0,2 0,09 0,1

- modernizate 3.508 11,18 2,02 0,97 0,9 3,1 3,5 4,5 - cu imbracaminti usoare

2.749 -8,45 -2,55 0,08 -0,8 12,6 -0,7 -1,7

-densitate la 100 km2 teritoriu

36,5 1,40 0,00 0,27 -0,2 0,2 0 0,5

Drumuri nationale

total, din care:

2.669 5,33 -0,08 0,03 -0,1 2,1 -0,04 0,4

- modernizate 2.424 3,34 -0,95 0,08 0,3 1,5 1,16 2,8

- cu imbracaminti usoare

204 30,81 8,26 -0,38 1,1 7,5 -9,1 -20,9

Drumuri judetene si comunale

total, din care:

10.742 3,68 0,13 0,27 -0,3 -0,2 0,1 0,1

- modernizate 1.084 48,62 11,86 3,57 4,5 7,4 9,7 8,4

- cu imbracaminti usoare

2.545 -11,20 -3,67 0,13 -1,1 13,2 0,2 0,2

Ponderea drumurilor modernizate in total drumuri publice %

26,1 1,46 0,44 0,73 1,2 2,9 3,3 4,4

Ponderea drumurilor cu imbracaminti usoare in total drumuri publice %

20,5 -2,64 -0,51 -0,15 -0,5 12,2 -0,4 -1,9

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1998-2004, Buletin statistic INS 2005, 2006, 2007

Cel mai important aspect il constituie ponderea drumurilor modernizate in totalul drumurilor publice din regiune care la 31 decembrie 2006 este de numai 26,1%. Daca la acest procent se adauga inca 20,5%, reprezentand ponderea drumurilor cu imbracaminti usoare asfaltice la 31 decembrie 2006, rezulta ca aproximativ 54% din infrastructura rutiera a Regiunii Nord-Est este sub standardul minim acceptabil. Daca mai tinem cont ca, din totalul drumurilor modernizate sau cu imbracaminti usoare, aproximativ jumatate sunt cu un pronuntat grad de uzura, cauzata de exploatarea intensiva a cailor rutiere intre resedintele de judet si polii de dezvoltare din regiune cu ramificatii spre punctele de trecere a frontierei de stat, a oraselor regiunii si cu regiunile invecinate, avem o imagine nefavorabila a infrastructurii rutiere regionale.

Accidente de circulatie rutiera, morti si raniti in Regiunea Nord-Est, in perioada 2004-2007

Regiunea NE

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

2004

Nr. accidente 924 208 97 224 149 164 82

Nr. persoane accidentate din care:

1.079 240 114 263 162 204 96

-morti 386 85 28 92 75 86 20

-raniti 693 155 86 171 87 118 76

2005

Nr. accidente 969 228 93 232 134 186 96


1.106 267 100 270 151 212 106

-morti 425 96 28 79 75 101 46

-raniti 681 171 72 191 76 111 60

2006

Nr. accidente 903 194 83 234 130 179 83


1.043 219 91 264 154 211 104

-morti 376 71 29 73 68 92 43

-raniti 667 148 62 191 86 119 61

2007

Nr. accidente 1.256 305 105 241 190 306 109


25

Sursa: Publicatii INS

Infrastructura aeriana

Transporturile aeriene de care beneficiaza regiunea, sunt sustinute de o infrastructura specifica formata din trei aeroporturi care deservesc curse interne si ocazional zboruri externe, cursele regulate asigurand legatura cu capitala tarii, Bucuresti. Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iasi si Suceava. Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iasi si Suceava. Toate cele trei aeroporturi din regiune opereaza curse Tarom cu destinatia Bucuresti si curse Carpatair cu escala la Timisoara, avand ca destinatii Germania (Duselldorf, Frankfurt, Munchen, Stuttgart), Italia (Milano, Torino, Verona, Venetia, Bologna, Florenta, Ancona, Roma, Bari), Grecia (Atena, Salonic), Ucraina (Kiev, Odessa), Ungaria (Budapesta). De asemenea, Aeroportul Iasi are ca partener compania de linie Austrian Airlines, fiind operate curse directe Iasi – Viena, iar Aeroportul Bacau este deservit si de operatorul aerian Blueair cu rutele Bacau – Roma si Torino Aeroportul Bacau, situat la 6,5 km sud de municipiul Bacau, asigura infrastructura necesara efectuarii in conditii de securitate a zborurilor aeronavelor de pana la 400 tone, organizand zboruri interne si externe. Numarul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacau a crescut de la unul singur in 2002 (Carpatair) la trei in 2004 (Carpatair, BlueAir, Tarom). Aeroportul Iasi este cel mai vechi din Romania, fiind infiintat in anul 1932. El se afla situat la 8 km Nord de Iasi, la o altitudine de 120m si este destinat traficului aerian intern si partial extern de pasageri, cu avioane scurt curier. Aeroportul Iasi dispune in prezent de o pista de beton cu lungimea de 1.800 m, o cale de rulare de 135 m X 15 m si o platforma cu dimensiunile de 64 m X 132m. In momentul de fata starea structurii de rezistenta a acestei suprafete nu permite aterizarea si manevrarea unor aeronave cu masa maxima mai mare de 47 tone, asigurand un PCN (Pavement Concrete Number) de doar 16. PCN este un coeficient care se determina prin metode tehnice speciale si care descrie in cazul unei piste date, greutatea aeronavelor ce pot ateriza si frecventa acestora intr-un interval de timp. Operatorii aerieni comunitari opereaza in mod regulat cu aeronave de 60 – 120 tone ce ofera rentabilitati mari la fiecare transport, ceea ce inseamna ca in cazul liberalizarii traficului, acestia nu ar putea opera pe Iasi in regim de zboruri regulate. Ca program regulat de zbor, activitatea Aeroportului Iasi este caracterizata de operarile cu aeronave de 19 respectiv 14 tone apartinand companiilor Tarom si Carpatair. Aceste tipuri de aparate de zbor pot transporta 48 respectiv 33 pasageri. Compania Tarom efectueaza doar curse interne, iar Carpatair zboruri intermediare – cu escale la Timisoara – pentru diferite destinatii in Italia. Aceste zboruri sunt folosite de populatia din regiune care lucreaza in diferite locatii in Italia. De asemenea, exista curse regulate ale companiei Austrian Airlines la Viena, pasagerii acestor curse practicand mai ales turism de afaceri. Platforma de parcare si debarcare – imbarcare poate primi cel mult 4 aeronave simultan, ceea ce conduce la serioase limitari operationale, solicitarile pentru permisiuni de operare la Iasi, indeosebi in regim neregulat venite din partea altor companii, fiind numeroase si cu mult peste capacitatea disponibila. Sistemele de radionavigatie, care in cazul aeroporturilor sunt utilizate pentru navigatia in zona terminala (TMA), in cazul Aeroportului Iasi sunt de categoria I la momentul actual. Imbunatatirea acestora la nivelul categoriei II, proiect pus in opera de ROMATSA S.A. – regia autonoma care este desemnata la nivel national pentru dirijarea traficului aerian – se realizeaza prin instalarea unui ILS (Instrumental Landing System), dispozitiv care poate dirija in mod automat aeronavele la aterizare chiar in pofida unor conditii meteo nefavorabile.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fluxul de pasageri 9.488 10.388 10.383 23.018 29.500 33.300 39.000

Volumul de marfa (t)

63,2 61,5 87,7 202,8 262,8 290 330

Nr. rute deservite 1 – int. 1 – int. 1 – int. 1 – int. 1– ext.

1-int 1-ext

1-int. 1-ext.

1-int. 1-ext

Nr. pasageri pe 9.488 10.388 10.383 Int- Int.18.500 Int.20.000 Int.23.000


1.439 370 120 263 207 356 123

-morti 425 93 43 79 73 106 31

-raniti 1.014 277 77 184 134 250 92


26

rute 18.957 Ext. 3.133

Ext.11.000 ext.13.300 Ext.16.000

CA ( EURO ) 308.385 345.547 406.781 653.629 691.358 787.400 886.300

Impact asupra mediului (% crestere)

+ 0,1 +0,11 +0,26 +1,12 +1,4 +1,5 +1,6

Informatii furnizate de conducerea aeroportului Iasi

Potentialul de pasageri identificat in Regiunea de Dezvoltare Nord – Est in urma studiului de piata intocmit de GAC – German Airport Consulting Group – Hamburg. Studiul in cauza a fost intocmit in anul 2003 la comanda R.A. Aeroportul Iasi a avut ca tema studiul pietei la nivelul Regiunii de Nord Est, precum si unele recomandari privind perspectivele de dezvoltare. S-a identificat la nivelul Regiunii de Nord – Est urmatorul potential de pasageri distribuit dupa destinatii :

Budapesta 24.000 pasageri / an Frankfurt 22.000 pasageri / an Viena 19.000 pasageri / an Munchen 15.000 pasageri / an Amsterdam 14.000 pasageri / an Paris 14.000 pasageri / an Istanbul 13.000 pasageri / an Zurich 10.000 pasageri / an Londra 8.000 pasageri / an TOTAL 139.000 pasageri / an

De asemenea, urmare a cercetarilor pe cont propriu efectuate de R.A., Aeroportul Iasi a identificat si oportunitati de deschidere a altor rute, dupa cum urmeaza : Moscova 5.000 pasageri / an Atena 5.000 pasageri / an In acelasi context, se apreciaza ca traficul actual nu se pierde, ci dimpotriva se dezvolta, ruta interna Iasi – Otopeni (cu mentiunea ca Aeroportul Otopeni este un nod al traficului aerian national) va cunoaste o crestere importanta la 22.000 pasageri anual. Tot aici se va sustine si ideea ca traficul extern actual asigurat de compania Carpatair se va dezvolta, conducand la o crestere de pana 15.000 pasageri anual. Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcea, la aproximativ 15 km Est de Suceava si 40 km de Botosani, accesul fiind asigurat prin drumul national DN29, este destinat traficului intern de pasageri cu avioane scurt curier. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava incepand cu anul 1960, iar din anul 1963 acestea au beneficiat de pista betonata (1.800 m x 30 m), dispozitiv luminos de apropiere si platforma de imbarcare – debarcare (127 m x 72 m). Este posibila aterizarea – decolarea aeronavelor de tip scurt curier si mediu curier in conditii optime, cu baremul minim de vizibilitate de 1200 metri, iar cel de plafon de 60 metri. Aerogara aeroportului a fost construita in anul 1982, avand o capacitate de 250 de pasageri pe ora si este compartimentata special pe fluxuri de plecari, sosiri, atat pentru pasagerii din traficul intern cat si pentru cel extern. De asemenea, judetul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar in judetul Iasi exista o aerobaza utilitara cu o experienta de 30 ani in domeniu si care are ca obiect de activitate zboruri utilitare si zboruri sanitare.

Situatia traficului in perioada 2000 – 2004

An Miscari Pasageri Cargo

Total Extern Intern Total imbarcati imbarcati debarcati debarcati total tranzit imbarcat debarcat

extern intern extern intern intern

2000 24 458 482 57 2.635 90 2.598 5.380 2.843 1,77 4,3 6,07

2001 28 438 466 90 2.844 51 2.792 5.777 2.845 1,01 4,51 5,53

2002 28 614 642 66 2.590 66 2.758 5.480 1.008 0,03 4,2 4,24

2003 7 547 554 8 2.295 8 2.099 4.410 923 0 0 0

2004* 8 48 56 4 118 3 102 227 32 0 0 0

Total 95 2.105 2.200 225 10.482 218 10.349 21.274 7.651 2,81 13,01 15,84

Informatii furnizate de conducerea Aeroportului Suceava


27

Din pacate, infrastructura existenta in momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe si se impune modernizarea si dezvoltarea infrastructurii a cel putin unui aeroport si dotarea acestora astfel incat sa corespunda din toate punctele de vedere cu standardele unor aeroporturi moderne, care sa poata deservi atat curse interne si externe de pasageri si de marfa. Probleme cheie infratructura fizica:

• inexistenta unui coridor european rutier pe directia est-vest; • gradul redus de drumuri rutiere modernizate in regiune: 26.16% - 2006 din lungimea totala a

acestora; • imposibilitatea celor trei aeroporturi de a efectua curse externe curente datorita inzestrarii

materiale existente. 2.4.2 Infrastructura de utilitati

Infrastructura de utilitati include: serviciile de furnizare a apei, sistemul de canalizare si epurarare a apelor uzate, retelele de distributie a gazului metan, sistemele de termoficare/incalzire si reteaua de furnizare a energiei electrice. Servicii de furnizare a apei In Regiunea Nord-Est volumul apei potabile distribuite reprezinta 11,19% (2006) din total la nivel national, valoare apropiata de media nationala, insa, daca se tine cont ca regiunea are cea mai mare populatie, valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 10,88% din valoarea inregistrata la nivelul tarii. Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a apei potabile, in timp ce doar 271 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate. 89,38% din totalul localitatilor regiunii nu sunt conectate la retele de apa potabila.

Reteaua si volumul de apa potabila distribuita in Regiunea Nord – Est la data de 31.12.2006

Unitate teritoriala

Localitati conectate Lungime retea

simpla (km)

Apa potabila distribuita

Consum uz casnic

Total Din care

municipii si orase

(mii m3) % (mii m3) %

Bacau 71 8 1.194 24.689 20,62 13.160 18,54 Botosani 52 7 806 9.560 7,98 5.870 8,27 Iasi 50 5 1.197 43.393 36,24 23.250 32,76 Neamt 50 5 1.093 14.408 12,03 12.507 17,62 Suceava 44 14 835 18.913 15,80 9.382 13,22 Vaslui 48 5 794 8.766 7,33 6.808 9,59 Nord-Est 315 44 5.919 119.729 100,0 70.977 100,0

Romania 1999 317 50.821 1.069.797 652.418 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007

La sfarsitul anului 2006, ponderea numarului de localitati care dispun de retele de alimentare cu apa potabila Regiunea Nord-Est se situeaza pe ultimul loc cu o pondere de numai 10,62% fata de ponderea de 12,40% pe tara, dar si fata de celelalte regiuni. In plus, numarul de noi localitati ce s-au conectat la retele de apa potabila in intervalul 1998-2003 in Regiunea Nord-Est a fost in crestere, dar o crestere foarte lenta, astfel incat diferenta dintre ponderea localitatilor conectate la sfarsitul anului 1998 fata de sfarsitul anului 2003 a fost de numai 2,66 puncte procentuale. In intervalul 2004-2005 acest numar a inregistrat o scadere fata de anii anteriori, dar se remarca o crestere in anul 2006 (anexa 3 Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la apa potabila).

Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile a inregistrat o crestere lenta in majoritatea regiunilor din tara datorita faptului ca nu au existat prea multe localitati care sa beneficieze in perioada 1998-2006 de darea in exploatare a noi retele de alimentare cu apa potabila. Regiunea Nord-Est a inregistrat cresteri de la an la an cu rate superioare fata de rata de crestere inregistrata la nivel national (anexa 4 Lungime totala simpla a retelei de distributie a apei potabile). Se constata ca atat consumul total de apa potabila cat si consumul casnic de apa potabila este in scadere in toata tara, inclusiv in regiune pe orizontul de timp prezentat (anexa 5 Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor).


28

Ponderea consumului casnic in total apa potabila distribuita, %

Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007

Pe de alta parte, ponderea consumului de apa potabila pentru consum casnic in totalul volumului de apa distribuita este in Regiunea Nord-Est la un nivel destul de scazut 59,28% - 2006, dar aproape de valoarea medie pe tara. Acest lucru este explicabil atat prin actiunile de contorizare realizate de populatie in ultimii ani pentru consumul casnic de apa potabila, cat si prin consumuri efectuate in raport cu nivelul de trai existent.

Situatia comparativa a densitatilor retelelor de distributie si a apei potabile la 31.12. 2006

Regiunea Suprafata totala (km2)

Populatia

Lungimea totala a retelei de

distributie apa potabila (km)

Km retea apa potabila / 1000

locuitori

Km de retea / 100km2 suprafata

Consum apa potabila pe cap de locuitor (m3/locuitor)

total Uz casnic

Nord - Est 36.850 3.732.583 5.919 1,58 16,06 32,07 19,01

Romania 238.391 21.584.365 50.821 2,35 21,32 49,56 30,22

Sursa: Anuar Statistic a Romaniei, 2007

Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de apa potabila la nivel national este de 21,32 km retea/100 km2 si ca densitatea din regiune Nord-Est inregisteaza una dintre cele mai mici valori - 16,06 km retea/100 km2 (2006). De asemenea, se observa ca, in regiunea Nord-Est la 1000 locuitori, revin doar 1,58 km retea apa potabila fata de 2,35 km retea (2006), valoarea medie pe tara. In plus, consumul de apa potabila pe cap de locuitor in Regiunea Nord-Est inregistreaza cele mai scazute valori atat la volum distribuit 32,07 mc/cap de locuitor cat si la consum casnic cu numai 19,01 mc/cap de locuitor pentru anul 2006. Aceste valori sunt cu mult sub standardele internationale si demonstreaza nivelul slab de dezvoltare al acestor utilitati cat si nivelul de trai redus existent in regiune. Mentionam ca singura sursa de alimentare cu apa potabila din panza freatica este cea de la Timisesti, care deserveste o parte a locuitorilor din municipiul Iasi. Celelalte orase ale regiunii Nord-Est sunt alimentate cu apa potabila din ape de suprafata prin intermediul unor statii de tratare a apei. Din pacate, la ora actuala sistemele de alimentare cu apa din orasele regiunii Nord-Est sunt subdimensionate, neputind sa deserveasca intr-un regim de 24 ore din 24 toti consumatorii casnici si industriali din regiunea Nord-Est. In ceea ce priveste sistemul de conducte pentru alimentarile cu apa potabila, acesta este uzat si nu satisface necesarul de consum al populatiei din regiunea Nord-Est. Pe de alta parte, statiile de tratare a apei potabile sunt si ele uzate fizic si moral, neputand procesa cantitatea de apa necesara tuturor consumatorilor din regiune. Sistemul de canalizare Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de canalizare, in timp ce doar 96 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate. 95,30% din totalul localitatilor regiunii nu sunt conectate la retele de canalizare publica.


29

Reteaua de canalizare publica, situatie comparativa 31.12.2006

Judet Localitati cu instalatii de canalizare Lungime retea simpla a

conductelor de canalizare publica (km) Total Din care municipii si orase

Bacau 52 8 520 Botosani 15 7 228 Iasi 14 5 562 Neamt 14 5 320 Suceava 33 13 663 Vaslui 11 5 370 Regiune Nord-Est 139 43 2.663 Romania 708 308 18.602

Sursa: Anuar Statistic a Romaniei, 2007

Evolutia comparativa privind canalizarea publica

In intervalul 1998-2006 numarul de localitati care dispun de retele de alimentare cu apa (315) si cele care au canalizare (139), se constata o mare discrepanta in sensul ca mai mult de jumatate dintre acestea nu au retele de canalizare ceea ce conduce la poluarea mediului (anexa 6 - Numar localitati conectate la reteaua de canalizare ). Lungimea retelei de canalizare din regiunea Nord-Est, in intervalul 1998-2006 nu a inregistrat o crestere impusa de necesitatea construirii unor retele de canalizare pentru localitatile care dispun deja de retele de alimentari cu apa, ci surprinzator chiar o scadere fata de 1998 prin iesirea din uz a unor conducte mult prea vechi si uzate (anexa 7 - Lungimea retelei de canalizare (Km)). Trebuie sa specificam ca in ceea ce priveste statiile de epurare a apelor uzate acestea activeaza numai la nivelul oraselor si municipiilor din regiune, sunt subdimensionate si nu pot procesa eficient intreaga cantitate de ape reziduale.

Situatia comparativa a densitatii retelelor de canalizare 31.12.2006

Unitate teritoriala Suprafata totala (km2)

Populatia Lungimea totala a retelei de

canalizare (km)

Km retea canalizare/

1000 locuitori

Km de retea /100 km2 suprafata

Nord – Est 36.850 3.732.583 2.663 0,71 7,23

Romania 238.391 21.584.365 18.602 0,86 7,80


Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de canalizare in regiunea Nord Est, in anul 2006 este cu putin mai redusa – 7,23 km retea/100 km2 decat valoarea densitatii la nivel national – 7,80 km retea/100 km2. De asemenea, la 1000 locuitori revin 0,71 km retea de canalizare fata de 0,86 km retea, valoarea medie pe tara. La sfarsitul anului 2006, Regiunea Nord Est avea o lungima totala a conductelor de canalizare publica de 2.663 km, reprezentand 14,32% din lungimea totala la nivel national. Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in regiune

Sistemul de distributie a gazelor naturale in Regiunea Nord-Est poate fi analizat prin prisma urmatorilor indicatori:

Reteaua si volumul de gaze naturale distribuit comparativ in 2006

Judet Localitati conectate Lungime

retea simpla (km)

Volum gaze naturale distribuite

Total Din care

municipii si orase (mii m3)

din care uz casnic

Bacau 25 8 722 534.441 77.011 Botosani 5 3 191 48.126 25.840 Iasi 21 5 665 328.425 79.267 Neamt 14 4 340 268.704 50.589 Suceava 12 8 416 117.144 32.378 Vaslui 5 3 191 83.436 30.255 Regiune NE 82 31 2.525 1.380.276 295.340 Romania 774 224 28.960 10.332.016 2.687.157



30

In Regiunea Nord-Est volumul de gaze naturale distribuite reprezinta 13,36% din total la nivel national, valoare inferioara mediei nationale, si daca se tine cont ca este regiunea cu cea mai mare populatie, valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 10,99 % din valoarea inregistrata la nivelul tarii. Doar 31 din municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor naturale, in timp ce o mare parte a comunelor si satelor nu sunt conectate. Numarul de localitati conectate la reteaua de gaz metan a crescut usoara in perioada 1998-2006. In anul 2006 numarul de localitati din regiune conectate la reteaua de gaz metan este de 82, din care 31 in municipii si orase (anexa 8 Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la reteaua de gaze naturale). In ceea ce priveste lungimea retelei de distributie a gazului metan si evolutia ei in perioada 1998-2006, la nivel regional a avut loc o crestere anuala a lungimii totale de gaz metan (anexa 9 - Situatia comparativa regiuni privind lungimea conductelor de gaz metan (km))

Reteaua de gaz metan la 31 decembrie 2006

Unitate teritoriala

Suprafata totala (kmp)

Populatia

Lungimea totala a

retelei de gaz metan (km)

Km retea de gaz metan la 1000

locuitori

Km de retea de gaz metan la 100 kmp suprafata

Consum gaze naturale (mii m3)

Consum casnic pe cap

locuitor (mc) total

din care uz casnic

Nord – Est 36.850 3.732.583 2.525 0,67 6,85 1.380.276 295.340 79,12

Romania 238.391 21.584.365 28.960 1,34 12,15 10.332.016 2.687.157 124,49


Comparand Regiunea Nord-Est cu celelalte regiuni se constata ca lungimea retelei de gaz metan este printre cele mai slab dezvoltate din tara, fiind de numai 0,67 km la 1000 locuitori fata de 1,34 km la 1000 locuitori media pe tara, iar daca raportam la suprafata regiunii situatia este aceeasi, adica 6,85 km retea de conducta la 100 kmp in regiune fata de 12,15 km retea la 100 kmp media pe tara. In ceea ce priveste volumul de gaz metan distribuit, regiunea noastra sta mai bine fata de alte regiuni, dar ponderea volumului de gaz metan distribuit in totalul pe tara este de numai 13,36% in regiune, in conditiile in care ponderea populatiei regiunii in totalul locuitorilor din Romania este de aproximativ 17%. Regiunea Nord-Est se remarca cu un consum de gaz metan pentru uz casnic pe cap de locuitor mult sub media nationala. Servicii de furnizare a energiei termice In ceea ce priveste furnizarea energiei termice, trebuie sa facem precizarea ca in toata tara centralele termice au fost gandite sa deserveasca un oras intreg, fie el mic sau mare (cu exceptia oraselor foarte mari, spre exemplu Bucuresti), astfel incat datorita pierderilor mari din retea un asemenea sistem nu este nici foarte rentabil nici foarte eficient, ceea ce creeaza mari nemultumiri in randul beneficiarilor, mai ales in sezonul de iarna. In acest context, a aparut o solutie alternativa la acest serviciu pentru o mica parte a populatiei, care dispune de banii necesari, pentru a-si instala o centrala de apartament. Dar pentru marea majoritate a populatiei solutia ar fi cumpararea si instalarea unor centrale de cartier sau chiar de bloc si inlocuirea instalatiilor de furnizare a incalzirii cu altele noi, mai performante din punct de vedere tehnic, care sa reduca cat mai mult posibil costurile de furnizare a agentului termic catre beneficiari. Insa pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare surse de finantare care pana in acest moment nu au fost inca identificate. Pe de alta parte, trebuie sa remarcam ca in mediul rural, cu exceptia a catorva localitati nu este necesar un serviciu de furnizare a energiei termice.

In Regiunea Nord-Est se inregistreaza o scadere continua a numarului de localitati conectate la retelele de distributie a energiei termice atat la nivel de regiune cat si in toate regiunile tarii (Anexa 10 - Evolutia comparativa a numarul de localitati care beneficiaza de energie termica (apa calda si incalzire)). Cauza o constituie proasta administrare a acestora in intervalul de dupa 1990, ceea ce a condus la unica solutie - realizarea centralelor de bloc sau de apartament, tendinta ce va continua si in perioada viitoare. In ceea ce priveste numarul de localitati din regiune care dispun de energie termica centralizata, aceasta situatie este prezentata in urmatorul tabel.


31

Unitate teritoriala

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Localitati care beneficiaza de energie termica

Total Municipii si orase







Bacau 9 8 8 7 7 6 6 6 6 6 4 4 3 3

Botosani 5 4 5 4 4 4 2 2 2 2 2 2 2 2

Iasi 4 4 4 4 4 4 7 4 7 4 5 2 3 2

Neamt 7 4 5 3 6 3 6 3 5 3 5 3 5 3

Suceava 8 8 7 7 7 7 6 6 6 6 6 6 5 5

Vaslui 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4

Regiune Nord-Est

36 31 32 28 31 27 30 24 29 24 26 21 22 19

Romania 259 217 239 202 214 185 186 158 174 150 154 129 142 122

Nord-Est % 13,9 14,2 13,3 13,8 14,4 14,5 16,1 15,1 16,6 16,0 16,8 16,2 15,4 15,5

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2001-2007, Publicatii INS

In ceea ce priveste numarul localitatilor din regiune care dispun de un sistem centralizat de incalzire, situatie este buna, adica peste media pe tara, numai ca, asa cum aratam mai sus, centralele termice care produc si distribuie agentul termic si care sunt direct subordonate Consiliilor Locale nu pot momentan sa produca si sa distribuie agentul termic intr-un raport calitate pret convenabil pentru toti beneficiarii acestui tip de serviciu. Astfel, in curand aceasta problema s-ar putea transforma intr-o grava problema sociala daca nu se vor gasi resurse pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de furnizare a energiei termice in localitatile regiunii care dispun momentan de acest serviciu, localitati in care traiesc aproximativ 50% din totalul locuitorilor din cea mai populata regiune a tarii. In cadrul Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013 au fost preselectate doua proiecte de reabilitare CET, pentru municipiile Iasi si Bacau.

Surse de energii regenerabile

Regiunea Nord-Est are un potential energetic de biomasa ridicat, impartit pe urmatoarele categorii de combustibil: reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc; deseuri de lemn - rumegus si alte resturi de lemn; deseuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie s.a.; biogaz; deseuri si reziduuri menajere urbane. Circa 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale. Probleme cheie a infrastructurii de utilitati:

• Retea de apa potabila insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul lui 2006:

o km retea/100 kmp suprafata: 16,06 fata de 21,32 la nivel national; o km retea apa potabila/1000 loc: 1,51 fata de 2,20 la nivel national; o 89,38% din localitati sunt neconectate ;

• Retea de canalizare insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul lui 2006:

o din 315 localitati conectate la reteaua de apa potabila numai 139 sunt conectate la reteaua de canalizare;

o 96,30% din localitati sunt neconectate; • Retea de gaz metan insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la

nivelul lui 2006: o km retea gaz metan/1000 loc: 0,67 fata de 1,34 la nivel national; o km retea gaz metan/100 kmp suprafata: 6,85 fata de 12,15 la nivel national; o doar 2,77% din localitati sunt conectate.

• Grad redus de utilizare a resurselor regenerabile (biomasa)


32

2.5 Infrastructura educationala si de sanatate 2.5.1 Infrastructura educationala Factorul esential in dezvoltarea unei economii nationale, si respectiv regionale este reprezentat intr-o masura foarte mare de capitalul uman. Desi este dificil de cuantificat si reprezinta in sine un concept controversat, capitalul uman ar putea sa includa resursele umane cu un anumit nivel de educatie. Numarul unitatilor de educatie din regiune detine 16,07% (anul scolar 2006/2007) din numarul total al unitatilor de invatamant la nivel national. Acest aspect este in acord cu faptul ca regiunea detine cea mai mare suprafata si populatie din cele opt regiuni de dezvoltare. La nivel de gradinite, scoli elementare si licee in regiune exista acelasi trend cu cel national si aproximativ aceeasi rata (exceptie anul scolar 2000-2001 pentru gradinite cand descresterea a fost dubla fata de national, iar pentru licee o crestere tripla regionala). Trenduri opuse ale regiunii fata de nivelul national se inregistreaza in anii scolari 2000-2001 si 2001-2002 pentru scoli de arta si meserii (Anexa 11 - Evolutia comparativa a numarului de unitati scolare pe nivele de instruire). Regiunea Nord-Est detine 17,41% din total elevi la nivel national, situatie explicata prin faptul ca regiunea este cea mai mare din tara ca suprafata, ca numar de locuitori, ca populatie scolara si in plus are cea mai mare rata de fertilitate adica 46,3 fata de 39,6 urmatoarea clasata si fata de 38,4 media pe tara. Evolutia numarului de elevi in regiune pe categorii de unitati de educatie are acelasi trend ca si la nivel national (anexa 12 - Evolutia comparativa a populatiei scolara din invatamantul de toate gradele). O situatie comparativa a numarului de unitati de educatie (gradinite, scoli elementare, licee, scoli profesionale si de ucenici, scoli post-liceale, scoli de maistri) se poate observa din tabelul urmator:

Unitate teritoriala

Numar unitati de educatie pentru anul scolar 2007/2006

Gradinite Scoli

elementare Licee SAM

Scoli postliceale

Scoli de maistri

Nord - Est 191 861 206 75 14 - Romania 1.720 5.045 1.421 115 79 -


Comparativ, in anul scolar 2006-2007, Regiunea Nord-Est are cel mai mare numar de scoli elementare si scoli de arte si meserii, in timp ce pentru celelalte tipuri de unitati de educatie regiunea se situeaza la un nivel mediu. Regiunea Nord-Est are, cu exceptia scolilor de maistri, cel mai mare numar de elevi inscrisi in unitati de educatie in anul scolar 2006-2007.

Numar de unitati de educatie pentru anul scolar 2007/2006

Judet/regiune Gradinite Scoli elementare

Licee SAM Scoli post-liceale

Primar si Gimnazial

Bacau 42 199 33 29 3 Botosani 30 113 27 1 2 Iasi 62 233 53 1 3 Neamt 9 119 33 4 2 Suceava 27 122 42 37 3 Vaslui 21 75 18 3 1 Nord-Est 191 861 206 75 14 ROMANIA 1.720 5.045 1.421 115 79 % 11,10 17,07 14,50 65,22 17,72

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007 La nivel judetean, primele trei judete care detin aproximativ 54% din numarul total al scolilor din toata regiunea, sunt in acelasi timp cele trei centre universitare si anume: Iasi, Bacau si Suceava, cu 25%, 22% si respectiv 17%, situatie explicata in primul rand datorita concentrarii studentilor in aceste centre universitare, iar pe de alta parte aceste judete au cea mai mare populatie scolara comparativ cu celelalte 3 judete din regiune. Regiunea Nord-Est cuprinde toate formele de invatamant, numarul elevilor inscrisi in invatamantul preuniversitar in anul scolar 2006-2007 fiind de 756.694 elevi, aproximativ 20% din populatia totala a regiunii, iar, in ceea ce priveste invatamintul superior, in cele trei centre universitare invata


33

79.762 studenti. Daca ne referim insa la forma de proprietate a infrastructurii educationale la nivelul regiunii, putem spune ca invatamantul privat este foarte putin dezvoltat, mai ales la nivel preuniversitar. Pentru a avea o imagine mai buna privind populatia scolara din regiune prezentam in tabelul de mai jos numarul de elevi/studenti inregistrati in regiunea Nord-Est in anul scolar 2006-2007.

Populatia scolara din invatamantul de toate gradele, in anul scolar 2007/2006

Unitate teritoriala

Pre-scolar

Elementar Liceal SAM

Post-liceal si maistri

Superior Total Primar Gimnazial1

Bacau 24.188 34.514 34.182 23.307 8.903 889 8.235 134.218

Botosani 16.575 23.625 22.714 13.690 6.400 207 199 83.410

Iasi 28.598 41.490 39.150 27.929 12.097 2.406 60.102 211.772

Neamt 15.991 25.011 25.793 19.198 6.804 861 613 94.271

Suceava 25.655 36.668 36.821 25.404 9.070 895 10.579 145.092

Vaslui 17.694 24.897 22.953 15.118 7.004 231 34 87.931

Nord-Est 128.701 186.205 181.613 124.646 50.278 5.489 79.762 756.694

ROMANIA 648.862 919.439 922.769 780.925 250.383 37.697 785.506 4.345.581

% 19,83 20,25 19,68 15,96 20,08 14,56 10,15 17,41


Aceste date demonstreaza existenta unei traditii pedagogice in regiune si a unei preocupari continue pentru instruirea generatiei viitoare, chiar daca in prezent infrastructura educationala se confrunta cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt: lipsa unor spatii adecvate procesului de instruire, lipsa unor dotari care sa tina pasul cu nevoile mereu in schimbare ale pietei fortei de munca, lipsa de cooperare cu mediul industrial si, ceea ce este foarte important, necorelarea procesului de instruire cu cerintele pietei fortei de munca, adica lipsa unei strategii de instruire a resurselor umane din regiune. Astfel, dupa 1989 s-a inregistrat o crestere a cererii pentru profilele: economic, medico-farmaceutic si juridic, in timp ce invatamantul tehnic si profesional a cunoscut o scadere la fel ca toata industria romaneasca, acesta nefiind capabil sa se reorganizeze corespunzator si sa tina pasul cu cerintele pietei fortei de munca, desi au fost introduse noi meserii sau forme de specializare in domenii ca: tehnologia informatiilor, inginerie biochimica, ingineria mediului, agromontanologie, turism, marketing si management, inginerie civila etc. cu posibilitatea ca unele profile sa fie studiate intr-o limba internationala de larga circulatie: engleza sau franceza. Desi regiunea dispune de un personal cu o buna experienta in formarea si instruirea resurselor umane si, pe de alta parte, de un bun potential in ceea ce priveste numarul de persoane inscrise in diverse forme de invatamant, o alta problema cu care se confrunta regiunea este migratia tinerilor absolventi in regiuni mai dezvoltate sau chiar in alte tari, deoarece oferta locurilor de munca in regiune este extrem de scazuta in anumite domenii comparativ cu alte regiuni, unde exista o oferta mai buna pentru aceleasi domenii si mai bine platita. Din pacate, nu avem date statistice cu privire la numarul de sali de clasa din scoli pentru a putea face o comparatie intre regiunea noastra si celelalte regiuni in ceea priveste numarul elevilor ce beneficiaza de o sala de curs. In anul 2006, la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 2148 biblioteci, in scadere fata de anul precedent cu 7,45%. Se observa ca trendul 2006/1999 a fost descrescator la nivel national cat si pe fiecare regiune in parte, rata de descrestere in Nord Est fiind totusi inferioara celorlalte regiuni (Anexa 13 Situatia comparativa a numarului de biblioteci). Cele mai multe biblioteci la nivelul regiunii sunt localizate tot in cele trei centre universitare, dar acest lucru este absolut normal daca tinem cont si de populatia acestor judete, dar mai ales de concentrarea studentilor din regiune sau a unor studenti din afara regiunii in aceste centre universitare cu traditie pentru instruire si educatie. Se poate spune ca in ceea ce priveste numarul bibliotecilor din regiunea Nord – Est exista un numar satisfacator de astfel de unitati, insa adevaratele probleme in acest sector sunt, ca si in invatamant, starea proasta a unor cladiri cat si dotarea precara cu sisteme informatizate care sa usureze munca din acest domeniu.

1 Inclusiv invatamantul special


34

2.5.2 Infrastructura de sanatate

Sistemul de ocrotire a sanatatii in regiune este caracterizat de trecerea dificila de la centralism, egalitarism si limitarea libertatii de opinii la autonomie locala, privatizare si competitie. Astfel, reforma ultimilor ani a incercat sa schimbe fundamental sistemul de sanatate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ si organizatoric, de a introduce Asigurarile Sociale de Sanatate si de a diversifica mecanismele de generare a resurselor financiare, in acelasi timp cu trecerea centrului de greutate al serviciilor de sanatate catre asistenta ambulatorie. S-a urmarit stimularea privatizarii sub diverse forme, introducerea competitiei intre furnizori, dar si descentralizarea sistemului de sanatate, prin cresterea rolului autoritatilor locale, al asociatiilor profesionale, al institutiilor finantatoare, al comunitatilor, etc. Finantarea spitalelor se face intr-o proportie de peste 90% prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate. In baza OG 124/1999, s-a realizat pana in prezent privatizarea aproape 100% a asistentei medicale primare, atat in mediul urban, cat si in mediul rural, precum si intr-o proportie de peste 70% a asistentei de specialitate ambulatorii. Regiunea Nord-Est se situeaza pe primul loc ca numar de unitati sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC) cu 172 de unitati. De mentionat este faptul ca aceasta statistica se refera doar la unitatile sanitare in proprietate publica. In prezent, atat in regiunea Nord - Est, cat si in toata tara, exista si unitati medicale private, insa numarul acestora este relativ redus (cu exceptia farmaciilor si cabinetelor medicale). Daca din acest punct de vedere lucrurile par bune pentru regiune, in schimb toata aceasta infrastructura, la fel ca si cea din invatamant, se gaseste intr-o stare precara, existand riscul ca unele spitale sa nu mai primeasca autorizatie de functionare. In plus, la fel ca si in invatamant, dotarile tehnice de care dispun spitalele din regiune sunt uzate atat fizic cat si moral si nu mai corespund cerintelor actuale. Aceste observatii sunt valabile pentru infrastructura de servicii sanitare publice, mai ales pentru toate tipurile de spitale din regiune care supravietuiesc din ce in ce mai greu fara un sprijin pentru a fi reabilitate, modernizate si dotate cu echipamente la standarde europene. Se observa ca la nivelul regiunii cel mai bine sta judetul Iasi, numarul relativ mare de unitati sanitare, diversificate pe specializari (neuro-chirurgie, boli infectioase, urgente, psihiatrie, etc.), fiind datorat in primul rand populatiei numeroase din acest judet, dar si faptului ca municipiul Iasi este centru universitar, functionand aici un spital universitar si diverse centre de cercetare in acest domeniu. Ca pondere, regiunea Nord-Est detine 13,64% din numarul total al unitatilor sanitare in proprietate publica. La nivel judetean, cele mai multe unitati sanitare se gasesc in Iasi, Bacau si Botosani. Cu capital majoritar privat subliniem existenta a 8 de policlinici, 936 de cabinete medicale, 649 cabinete stomatologice, 81 de laboratoare medicale si 791 de farmacii.

Numarul unitatilor sanitare in proprietate majoritara de stat in anul 2006

Judet/ regiune

Spitale Ambulatorii de spital si de specialitate

Policlinici Dispensare medicale

Centre de

sanatate

Sanatorii TBC

Sanatorii balneare

Crese

Bacau 12 8 2 5 - - 2 8

Botosani 10 10 - 2 - 1 1 1

Iasi 20 20 1 1 - - - 13

Neamt 7 6 5 3 1 - - 7

Suceava 11 10 - 6 1 - - 2

Vaslui 7 5 4 6 - - - 3

Nord-Est 67 59 12 23 2 1 3 34

TOTAL 436 393 260 211 53 7 10 273

% 15,37 15,01 4,62 10,90 3,77 14,29 30,00 12,45


In regiune se constata descresterea accentuata a numarului de policlinici in intervalul de timp 1998-2004, cu un ritm aproape identic cu cel national. In 2005 se constata o triplare a numarului de policlinici pe plan regional si o crestere inca si mai mare la nivel national. O situatie alarmanta o constituie scaderea cu o rata crescatoare de la an la an a dispensarelelor medicale. Pentru celelalte tipuri de unitati nu s-a inregistrat o variatie semnificativa a acestora (anexa 14 - Evolutia numarul unitatilor sanitare in proprietate majoritara de stat). Ca numar de paturi in spitale si medici, la sfirsitul anului 2006, regiunea Nord-Est se situa printre primele regiuni din tara cu 15,27% din total national. Se inregistreaza la nivel de regiune in perioada


35

1998-2006 o evolutie fluctuanta a numarului de paturi in spitale, a numarul de medici, farmacisti si personal sanitar mediu. In anul 2003 semnalam scaderea pentru toate categoriile mentionate (exceptie facand numarul de medici si stomatologi la care se inregistreaza o crestere usoara), similar cu cea prezenta la nivel national (Anexa 15 Anexa 15 – Paturile din spitale si personalul medico-sanitar)

Numarul paturilor din spitale si al medicilor, 2006

Judet/regiune Paturi in spitale

Medici

Bacau 3.365 932 Botosani 2.587 542 Iasi 6.816 2.531 Neamt 2.875 723 Suceava 3.503 853 Vaslui 2.542 454 Nord-Est 21.688 6.035

Romania 142.034 46.936

% 15,27 12,86 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

La nivel judetean, judetul Iasi depaseste cu mult media pe regiune, valorile acestor doi indicatori fiind duble, uneori chiar triple fata de celelalte judete din regiune (Vaslui, Botosani). 2.6 Servicii sociale Serviciile sociale in regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranzitie prin care trece toata tara si de faptul ca regiunea are cea mai mare populatie comparativ cu celelalte regiuni, dar si cel mai redus PIBR/locuitor. Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce in ce mai mult in ultima perioada datorita disponibilizarilor masive din economie, dar si datorita incapacitatii agentilor economici de a absorbi forta de munca tanara. In plus, cererea mare este determinata si de nivelul general de saracie a populatiei, in special in cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: batranii, cei cu afectiuni cronice sau cu diverse handicapuri. O consecinta a acestui nivel de saracie este cresterea numarului de cazuri in care parintii isi incredinteaza voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Acesti copii, la randul lor, necesita asistenta sociala complexa si foarte costisitoare. Pe de alta parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitara la nivelul regiunii, datorita saraciei generale a bugetelor locale, care contribuie de cativa ani la finantarea unei parti din aceste servicii sociale. Pe langa alocarea unor resurse bugetare pentru finantarea serviciilor sociale, exista, de asemenea, numeroase organizatii non-guvernamentale implicate in activitati sociale, mai ales in domeniul protectiei drepturilor copiilor si batranilor. In acest sens, exista, totodata, orfelinate si camine pentru batrani care sunt finantate de catre unitati de cult religios. Judetele cu situatia cea mai precara sunt Botosani si Vaslui, judete care ocupa primele locuri in ceea ce priveste rata somajului si nivelul de saracie a populatiei. Pana in anul 2003 inclusiv, cheltuielile sociale au inregistrat cel mai inalt nivel, asa cum era de asteptat in judetul Vaslui, unde in termeni nominali a avut loc o crestere cu aprox. 50%. In perioada 2004-2006 primul loc in acesta privinta il ocupa judetul Iasi, urmat de judetul Bacau.

Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor in perioada 2001- 2004 (mil.lei), 2005, 2006 (lei)

Judet/regiune

Total cheltuieli cu protectia sociala a somerilor (milioane lei-ROL)

Total cheltuieli cu protectia sociala a somerilor (lei-RON)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bacau 305.235 329.943 371.552 408.676 38.013.836 42.519.069

Botosani 144.216 182.446 194.048 202.975 23.432.505 23.818.245

Iasi 216.681 255.097 361.461 416.219 43.408.958 46.870.710

Neamt 237.893 293.221 264.585 329.664 31.794.983 32.074.954

Suceava 195.644 225.153 250.499 295.453 34.597.853 37.661.233

Vaslui 211.875 331.202 369.266 348.297 32.017.982 33.972.629

Nord-Est 1.311.544 1.617.062 1.811.411 2.001.284 203.266.117 216.916.840

Romania 9.404.370 11.344.334 14.690.775 16.579.518 1.535.107.113 1.543.664.626

% 13,90 14,25 12,33 12,07 13,24 14,05

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002-2007


36

Privind ponderea cheltuielilor sociale la nivel regional in total national se constata o crestere de la 13,90% la nivelul lui 2001 la 14,25% in 2002, explicabil prin faptul ca este cea mai saraca regiune din Romania, dupa care urmeaza o perioada in care aceasta pondere scade (2003-2004). In perioada 2005-2006 se constata o noua crestere a acestei ponderi, pana la valoarea de 14,05%, desi numarul somerilor in Regiunea Nord-Est reprezinta 18% din total someri la nivel national.

Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala pe judete in total regiune (%)

Judet/regiune

Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala pe judete in total regiune(%)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bacau 23,30 20,40 20,52 20,42 18,70 19,60

Botosani 11,00 11,30 10,72 10,15 11,53 10,98

Iasi 16,50 15,77 19,96 20,80 21,36 21,61

Neamt 18,10 18,13 14,61 16,48 15,64 14,79

Suceava 14,90 13,92 13,83 14,77 17,02 17,36

Vaslui 16,20 20,48 20,39 17,41 15,75 15,66

Nord-Est 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00


O alta latura a serviciilor sociale o reprezinta cantinele sociale care functioneaza in toate judetele regiunii. Aici, persoanele sarace si cei care nu au nici un mijloc de existenta, inclusiv cei fara locuinta, beneficiaza de mese zilnice gratuite.

Numarul cantinelor de ajutor social in intervalul 2001-2006

Unitate teritoriala

Numar de cantine Capacitate (locuri)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bacau 3 3 2 2 2 2 1.226 1.220 620 370 120 250

Botosani 4 7 5 2 2 2 275 434 654 1.200 1.200 450

Iasi 7 9 1 1 1 1 2.938 887 250 300 300 300

Neamt 5 6 3 3 3 3 697 708 530 610 510 560

Suceava 8 7 7 7 7 7 3.260 3.890 3.903 2.149 1.746 2.260

Vaslui 4 4 4 4 4 4 2.300 1.750 2.100 1.800 1.850 1.370

Nord-Est 31 36 22 19 19 19 10.696 8.889 8.057 6.429 5.726 5.190

Romania 191 199 112 119 114 124 46.860 43.007 37.226 35.874 28.203 32.486

% 16,20 18,09 19,65 15,97 16,67 15,32 22,80 20,67 21,65 17,93 20,30 15,98

In anul 2006 numarul cantinelor de ajutor social este in regiune de 19 de unitati, reprezentand 15,32% din numarul total de unitati existent la nivel national. Capacitatea asigurata de respectivele unitati este de 5.190 locuri, reprezentand 15,98% din capacitatea totala existenta la nivel national de care au beneficiat 3.028 persoane, la nivelul anului 2006.

Numarul de beneficiari ai cantinelor de ajutor social in intervalul 2001-2006

Unitate teritoriala

Nr. beneficiari

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bacau 920 636 210 335 226 200

Botosani 1.070 843 560 554 341 359

Iasi 1.620 1.057 227 260 282 249

Neamt 624 528 517 571 443 361

Suceava 2.423 1.949 2.109 1.737 1.501 1.302

Vaslui 1.221 589 429 466 550 557

Nord-Est 7.878 5.602 4.052 3.923 3.343 3.028

Romania 37.083 30.183 25.779 27.510 19.600 23.590

% 21,20 18,56 15,72 14,26 17,06 12,84

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002- 2007


37

Capacitatea si numarul beneficiarilor la nivel judetean si pe total regiune, 2006

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui RNE

Capacitate Beneficiari


La nivelul regiunii, in ultima perioada analizata, anul 2006, capacitatea in functiune excede numarul beneficiarilor in toate judetele. Distributia in plan regional a saraciei. In mediul urban localitatile cu cele mai mici rate de saracie (0,15-0,17) sunt Bacau, Iasi, Onesti, Piatra Neamt, Suceava. In cealalta extrema (rata saraciei intre 0,35-0,41) sunt localitatile Darabani, Solca si Negresti. In mediul rural arealele cu o rata ridicata a saraciei (0,57-0,70) sunt:

• in cea mai mare parte a judetului Botosani; • in partea de sud si sud-vest a judetului Iasi; • in zonele de confluenta dintre judetele Neamt-Bacau, respectiv Iasi-Vaslui; • in partea centrala a judetului Suceava.


38

Rata saraciei pe regiuni, mediul rural si urban, pe date de sondaj si de recensamant-2003

Rural Urban

Regiunea Sondaj Recensamant Sondaj Recensamant

Nord-Est 0,48 0,50 0,18 0,20 Sud-Est 0,45 0,46 0,16 0,23 Sud 0,35 0,37 0,19 0,23 Sud-Vest 0,42 0,44 0,20 0,24 Vest 0,31 0,34 0,10 0,20 Nord-Vest 0,28 0,36 0,08 0,16 Centru 0,29 0,33 0,14 0,17

Saracia in Regiunea Nord-Est are o dinamica inversa fata de cresterea economica. Evaluarea saraciei pentru perioada anterioara anului 2003, coordonata de catre expertii Bancii Mondiale si realizata cu colaborarea Comisiei Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), utilizand analize mai detaliate ale relatiei dintre cele doua variabile, demonstreaza elasticitatea ridicata a dinamicii saraciei la cresterea economica (sau influenta considerabila a evolutiei economice asupra ratei saraciei).

Dinamica saraciei pe regiuni

1995 2000 2002 2003 Diferenta fata de

1995 Diferenta fata de

2000 Diferenta fata de

2002

Nord-Est 37.5 48.5 42.5 35.4 -2.1 -13.0 -7.1

Sud-Vest 28.5 34.5 32.5 32.1 3.6 -2.4 -0.4

Sud 27.6 40.0 33.1 29.9 2.2 -10.1 -3.2

Sud-Est 26.3 38.4 32.3 29.2 2.9 -9.2 -3.0

Centru 23.9 31.4 23.4 20.3 -3.6 -11.1 -3.1

Vest 17.9 30.1 22.2 18.1 0.2 -12.0 -4.1

Nord-Vest 22.2 34.4 23.0 17.7 -4.5 -16.7 -5.3

Bucuresti 10.2 18.2 10.6 8.1 -2.1 -10.0 -2.5

Grupurile afectate de saracie Sunt cateva dimensiuni care diferentiaza riscul de saracie: - Pozitia socio-profesionala Nivelul cel mai ridicat de saracie il inregistreaza lucratorii pe cont propriu si somerii, din prima categorie detasandu-se agricultorii atat ca risc de saracie cat si ca pondere in total saraci (aproape 1 sarac din 4). Pensionarii nu se plaseaza la un nivel semnificativ de saracie, fiind sub media populatiei. Salariatii, asa cum era de asteptat, prezinta gradul cel mai scazut de saracie. - Educatia Nivelul de educatie este cel mai important factor. Absolvirea liceului aproape anuleaza riscul de saracie. Fiecare ciclu suplimentar de invatamant absolvit marcheaza un salt semnificativ in reducerea riscului de saracie. Cei mai multi dintre saraci traiesc in gospodarii conduse de persoane care au absolvit cel mult ciclul secundar de invatamant. - Distributia teritoriala Aproape trei sferturi dintre saraci se afla in rural, iar riscul saraciei este mult mai ridicat in cadrul acestui mediu de rezidenta, insa in urban saracia este mai accentuata (deficitul de consum este mai ridicat in medie). Scaderea saraciei si a saraciei severe a caracterizat ambele medii de rezidenta in ultimii ani. In toata perioada, distributia saraciei in plan regional evidentiaza o serie de disparitati, cel mai crescut risc inregistrandu-se pentru regiunile de Nord-Est si Sud-Vest (35,4%, respectiv 32,1%) si cel mai scazut pentru Bucuresti (8,1%). Totusi, cea mai importanta atenuare a riscului de saracie in 2002-2003 are loc pentru regiunea de Nord-Est (de 7,1 puncte procentuale). - Apartenenta etnica O proportie insemnata dintre persoanele apartinand minoritatii romilor se plaseaza la un nivel extreme de ridicat de saracie, acestia fiind in 2003 de 3 ori mai sarac decat media. Populatia de romi a beneficiat, pana in 2001, de politici guvernamentale de sprijin, dar fara a avea ca rezultat o imbunatatire semnificativa a standardului de viata. Adoptarea in 2001 a strategiei nationale pentru imbunatatirea situatiei romilor a reprezentat un important pas inainte, dar din pacate nu a fost suficient sustinut de resurse care sa permita implementarea efectiva a masurilor prevazute. - Alte dimensiuni


39

Pe grupe de varsta, riscul cel mai ridicat il prezinta tinerii (31,9% pentru categoria 15-24 de ani) urmati la mica distanta de copii (29,9%). Varstnicii de peste 65 de ani ocupa o pozitie intermediara, cu o rata a saraciei de 24,9%. Familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale prezinta riscul cel mai ridicat. Daca in 2001, familiile cu multi copii au fost singurele care nu au beneficiat de scaderea saraciei pe ansamblul populatiei, desi au fost luate o serie de masuri in sprijinul acestora, scaderea din 2003 a fenomenului este vizibila si pentru aceasta categorie (cu o diminuare de 6,1 % a riscului fata de 2002). Exista o serie de factori care contribuie, de asemenea, la riscul de excluziune sociala: starea precara a sanatatii, dependenta de alcool si droguri, pierderea locuintei, iesirea din institutiile de ocrotire la implinirea varstei de 18 ani, iesirea din inchisoare, situatiile de criza determinate de violenta in familie s.a. Persoanele cu handicap tind sa ramana dependente de suportul pasiv, efectul fiind o crestere accelerata a riscului de saracie. Incepand cu 2001 se contureaza un proces de scadere a saraciei pe ansamblul populatiei, cu efecte mai putin evidente asupra categoriilor cu vulnerabilitate ridicata: lucratori pe cont propriu, copii, tineri, familii cu multi copii, precum si persoanele rezidente in regiunea de Nord-Est.

Praguri de saracie in decembrie 2003, in preturi urbane Praguri de saracie Lei

Pragul de saracie extrema 994957,705 Pragul de saracie severa 1210210,778 Pragul de saracie 1751857,17

Caracteristic este faptul ca cei mai multi saraci se situeaza la limita pragului (in medie, consumul lor este cu doar 24% mai scazut decat valoarea pragului), fiind de asteptat o scadere a fenomenului in contextul cresterii economice prognozate. Nota: informatiile au fost preluate din Planul National Anti Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale. Conform documentului mentionat definitia saraciei, a saraciei extreme si a celei severe sunt urmatoarele:

• Saracie: lipsa resurselor financiare necesare unei vieti normale, la nivelul standardelor existente in respectiva colectivitate.

• Saracia extrema: o lipsa atat de grava a resurselor financiare incat conditiile de viata ale respectivei persoane sunt absolut inacceptabile pentru o societate civilizata; altereaza grav demnitatea fiintei umane, producand degradari rapide si greu reversibile ale capacitatilor de functionare sociala normala; in cazul copiilor, blocheaza dezvoltarea normala a personalitatii, reducand spre zero sansele unei evolutii adulte normale. Saracia extrema tinde sa se fixeze cronic in marginalizare si excluziune sociala, sansele de iesire din situatia de saracie devenind nesemnificative.

• Saracia severa: un nivel al resurselor care ofera conditii accentuat modeste de viata, pline de lipsuri si restrictii, care impiedica o functionare sociala normala, dar care nu blocheaza nici efortul de a iesi din saracie, si nici redresarea in situatia in care resursele revin la normal.

Rata de saracie a fost calculata pe baza metodologiei CAPSIS, avand la baza indicatorul agregat al veniturilor si beneficiilor sociale. Probleme cheie:

• Desi rata saraciei este in descrestere incepand cu 2001, Regiunea Nord-Est inregistreaza cea mai mare valoare pentru acest indicator (35,4%), precum si cel mai ridicat nivel in mediu rural (48-50%) – 2003.

2.7 Infrastructura in domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatea informationala Stiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asigura progresul tehnologic constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari. Acest domeniu se caracterizeaza de dinamism si complexitate, domeniu ce se bazeaza pe utilizarea la scara larga a rezultatelor inovarii, a transferului tehnologic, a comunicarii rapide si moderne, a diversitatii metodelor de prelucrare a informatiilor si au condus la un nou tip de societate si anume conceptul de „societate informationala”. Suportul tehnologic al noului concept de societate informationala se bazeaza pe trei componente: tehnologia comunicatiilor, tehnologia informatiei si multimedia sector de productie pentru continutul informational. Interferenta acestor componente a


40

condus la aparitia unor noi servicii si aplicatii (telefonie mobila, retele de calculatoare de tip Intranet si Internet, etc.). Domeniul cercetarii dezvoltarii inovarii (CDI), transfer tehnologic (TT) si IT reprezinta la ora actuala sectoare economice de sine statatoare care la randul lor constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschizand noi orizonturi pentru cresterea competitivitatii agentilor economici si, nu in ultimul rand, conducand la crearea de noi locuri de munca. Sectorul CDI, TT si IT se caracterizeaza printr-o evolutie ce este influentata de o serie de schimbari de referinta, cauzate de implicatiile procesului de aderare al Romaniei la UE:

• Eforturi sporite de aliniere la obiectivele politicii UE stabilite de Agenda Lisabona, avand in prim plan cresterea competitivitatii economice bazata pe cunoastere, fixandu-se tinta ca, pana in anul 2010, minim 3% din PIB sa fie utilizati pentru cheltuieili CDI, din care minim 2% din partea industriei.

• Perspectiva de crestere a cererii de programe CDI din partea intreprinderilor, datorita cresterii presiunii generate de a fi in acord cu reglementarile tehnice si economice ale UE (nivel tehnologic, calitate, protectia mediului, cerinte comerciale) in vederea asigurarii competitivitatii si accesul la pietele UE si internationale.

Principalele instrumente de implementare a politicilor CDI ale Romaniei Obiectivele politicilor din domeniul CDI sunt implementate in principal prin programele de cercetare-dezvoltare si inovare coordonate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), in calitatea de organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, avand misiunea de a asigura elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii: • Programul Cercetare de excelenta (CEEX), lansat in 2005, avand ca obiectiv dezvoltarea ariei

romanesti a cercetarii si, astfel, a asigura in consecinta: • cresterea capacitatii comunitatii stiintifice si tehnologice din Romania de a se integra in

Aria Europeana a Cercetarii (ERA), • pregatirea in vederea participarii la viitorul Program Cadru de Cercetare 7 al Uniunii

Europene pe perioada 2007-2013 (PC7). Programul stimuleaza dezvoltarea colaborarii intre unitatile si institutiile de cercetare-dezvoltare, universitati si intreprinderi care sa determine un impact in calitatea cercetarii in Romania. • Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI -I), lansat din 1999, intr-o

varianta initiala cu 4 programe extins in perioada 2001-2004, cu alte 11 programe, orientate pe domenii stiintifice si tehnice specifice. Prin PNCDI se asigura si participarea la programele internationale din domeniul CDI, prin programul dedicat colaborarii stiintifice si tehnice internationale – CORINT Planul National actual s-a incheiat in 2006. ANCS urmeaza sa lanseze in cursul trim. I 2007 viitorul Plan National CDI pe perioada 2007-2013 – PNCDI II.

• Programele nucleu de cercetare-dezvoltare, lansate in 2003, pentru finantarea activitatilor CDI specifice la nivelul institutelor nationale de profil.

• Programul de granturi pentru cercetare stiintifica, lansat din 1996. Programul sustine in special formarea si dezvoltarea carierelor stiintifice si a echipelor de cercetare performante

• Planul sectorial CD al MEdC - ANCS, lansat in 2004, pentru a sustine realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare la nivel de sector, inclusiv intarirea capacitatii ANCS de a elabora si implementa politici specifice domeniului .

• Programul INFRATECH pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic a fost lansat in anul 2004 si reprezinta instrumentul de sustinere a constituirii si dezvoltarii entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic (parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare tehnologice si de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologica precum si oficii de legatura cu industria).

• Programul IMPACT lansat in anul 2006, pentru a asigura dezvoltarea portofoliului de proiecte CDI ce urmeaza sa beneficieze de finantare din fonduri structurale.

Accesul la programele CDI finantate din fonduri publice este in regim competitional si, cu exceptia programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanti - institutii cu profil CD, universitati, intreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri, etc. Sectorul CDI beneficiaza si de avantajele financiare datorate racordarii la sistemul CDI al UE, mai precis asocaierea la Programele Cadru si Programul Euratom, dar si la alte programe CDI desfasurate in spatiul european, cum ar fi EUREKA, COST.


41

Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare

Existentei unei traditii academice ce acopera peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice si a eforturilor depuse pentru alinierea la standardele UE. In 2004, Romania a cheltuit 0,39% din PIB pentru activitati de cercetare si dezvoltare, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din media inregistrata in noile state membre si o cincime din media UE 25. Desi alocarile bugetare pentru cheltuieli de cercetare si dezvoltare s-au dublat in 2006, ajungand la 0,39% din PIB, pentru a atinge tinta de 3% stabilita prin strategia de la Lisabona, contributia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare trebuie de asemenea sa creasca. Se constata ca in anul 2006 in Regiunea Nord-Est cheltuielile efectuate din fonduri publice (60,62%) detin o pondere mult mai mare fata de cele efectuate de intreprinderi (34,35%), situatie diferita fata de perioada 2000-2004 cand in Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau de peste 50%. Cheltuielile totale din activitate de cercetare-dezvoltare pe surse de finantare - mii RON in

preturi curente-

Total Intreprinderi % Fonduri publice

% Alte surse

% Strainatate %

2000 Nord Est 16.345 8.938 54,69 6.833 41,81 364 2,23 208 1,28

Romania 296.204 145.010 48,96 120.859 40,80 15833 5,35 14.501 4,90

2001 Nord Est 26.774 12.132 45,31 9.670 36,12 559 2,09 441 16,48

Romania 459.342 218.631 47,60 197.332 42,96 5715 1,24 37.663 8,20

2002 Nord Est 29.047 15.059 51,84 12.037 41,44 690 2,38 1.261 4,34

Romania 574.386 238.771 41,57 278.042 48,41 1.7107 2,98 40.466 7,05

2003 Nord Est 37.490 22.142 59,06 1.4079 37,55 727 1,94 543 1,45

Romania 762.064 345.872 45,39 362.965 47,63 11.654 1,53 41.574 5,46

2004 Nord Est 50.439 26.448 52,44 22.259 44,13 1.094 2,17 638 1,26

Romania 952.872 418.843 43,96 467.267 49,04 14.398 1,51 52.364 5,50

2005 Nord Est 65.326 20.292 31,06 40.674 62,26 1.808 2,77 2.548 3,90

Romania 1.183.659 440.670 37,23 633.261 53,50 47.537 4,02 62.191 5,25

2006 Nord Est 107.503 36.926 34,35 65.169 60,62 1.759 1,64 3.649 3,39

Romania 1.565.802 476.162 30,41 1.003.638 64,10 22.088 1,41 63.914 4,08

Sursa: INS – Cercetare-Dezvoltare in Romania – serii statistice - (2001-2006)

Se remarca si faptul ca fondurile atrase din strainatate au suferit o crestere importanta, reprezentand 3,39% din cheltuelile totale in anul 2006 fata de numai 1,26% in anul 2004, ceea ce certifica eforturile de internationalizare ale organizatiilor implicate in CDI din Regiunea Nord-Est. Repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni

Cheltuielile C&D in plan regional sunt raportate la total cheltuieli C&D

Cheltuieli totale C&D 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nord Est 5,52 5,83 5,06 4,92 5,29 5,52 6,87 Sud-Est 6,29 6,15 4,59 3,47 3,19 3,59 3,47 Sud Muntenia 13,27 14,09 15,82 13,92 14,11 11,34 9,31 Sud-Vest 4,51 4,84 3,76 2,80 5,66 3,80 3,45 Vest 5,51 3,79 4,63 6,11 4,78 4,46 4,43 Nord Vest 3,78 4,16 6,74 4,80 3,41 7,52 7,45 Centru 7,81 6,05 6,70 6,66 4,86 4,49 3,89 Bucuresti Ilfov 53,31 55,09 52,70 57,33 58,70 59,29 61,14 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei: 2001-2007

In ceea ce priveste repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni, se remarca trendul ascendent al ponderii cheltuielilor efectuate in Regiunea Nord Est de la 4,92% in anul 2003 la 6,87% in anul 2006. De asemenea, Regiunea Nord-Est se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste ponderea cheltuielilor CD pe regiuni.


42

Situatia unitatilor care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare

Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul public (peste 60%). In regiune exista numeroase unitati de cercetare: unitati CD, institutii de invatamant superior, statiuni agricole si agenti economici. Importanta este dezvoltarea pe care a cunoscut-o in ultimii ani dezvoltarea centrelor de cercetare si excelenta in cadrul universitatilor din regiune, recunoscute de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNSIS) in cadrul Programului guvernamental CEEX. In acest context, in perioada 2001-2006 in Regiunea Nord Est s-au infiintat 12 Centre de Excelenta in cadrul urmatoarelor universitati: Universitatea Al.I. Cuza Iasi, Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi si Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi. De asemenea, in perioada 2001-2006 CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare in regiunea Nord-Est, localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza Iasi, Universitatii Tehnica Gh. Asachi Iasi, Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi, Universitatii din Bacau si Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava.

Situatia personalului din activitatile de cercetare-dezvoltare

Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizarii de performante, precum si oportunitatile oferite de programele de cercetare din alte tari, au condus treptat la scaderea numarului de salariatii din activitatea de cercetare – dezvoltare, dar si la cresterea mediei de varsta a personalului inalt calificat din activitatea de CD, astfel incat cei cu varste de peste 40 de ani reprezinta, in prezent, aproximativ 60% din totalul cercetarilor. In ceea ce priveste numarul de salariati din activitatea de CD, Regiunea Nord-Est este una din putinele regiuni care este caracterizata de un trend ascendent, astfel, daca in anul 2003 erau doar 2.926 de salariati, in anul 2006 numarul acestora a crescut la 3.981 persoane. De asemenea, trebuie subliniat faptul ca Regiunea Nord Est se situeaza pe locul 2 in tara ca numar de cercetatori, dupa Bucuresti-Ilfov.

Situatia personalului din activitatile de cercetare-dezvoltare

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest

Vest Nord-Vest

Centru Bucuresti

Ilfov

Salariatii din activitatea de CD (numar persoane)

2002 3.368 1.934 4.016 2.757 1.925 3.183 3.479 18.590

2003 2.926 1.934 4.205 2.841 3.268 2.742 2.508 20.631

2004 3.168 1.922 4.080 2.799 3.315 2.302 2.508 20.631

2005 3.704 1.898 3.850 2.569 1.855 2.690 2.419 22.050

2006 3.981 2.081 3.794 2.491 1.587 3.484 2.865 21.937

din care Cercetatori

2006 3.205 1.570 2.444 2.102 1.116 2.517 2.280 14.888

Salariatii din activitatea de CD la 10.000 persoane ocupate civile 2002 25,7 18,9 32,9 31,4 23,6 28,1 41,1 187,2

2003 22,7 18,9 24,8 32,5 40,3 24,2 33,9 196,9

2004 25,3 18,8 34,5 33,0 40,5 20,5 24,9 210,3 2005 29,3 18,5 32,4 30,0 22,2 23,5 24,0 207,6 2006 31,9 20,1 32,0 29,2 18,9 30,1 27,9 194,1

Sursa: Prelucrare informatii din Anuarul Statistic al Romaniei 2001 - 2007

De asemenea, indicele salariati din activitatea CD la 10000 persoane ocupate este de 31,9 in anul 2006, in crestere fata de situatia inregistrata in anii anteriori. Situatia IMM-urilor inovative

In ceea ce priveste companiile ce au ca principal domeniu de activitate in documentele statutare activitatea de CD, este important de subliniat ca, exceptand Bucuresti Ilfov care beneficiaza de o situatie speciala, Regiunea Nord-Est inregistreaza cel mai mare numar de IMM-uri – 40 unitati, valoare egala cu cea din Regiunea Nord-Vest.


43

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Ilfov

Numar unitati locale

2001 31 20 17 19 24 38 22 163

2002 36 24 24 21 31 41 28 209

2003 45 25 25 18 37 45 38 255

2004 40 23 23 20 30 40 32 247

Numar persoane ocupate

2001 1.353 1.211 1.625 641 915 1.125 993 7.823

2002 1.757 1.402 1.760 1.191 1.292 1.384 1.057 8.375

2003 1.855 1.569 1.355 864 1.058 1.325 843 8.702

2004 1.429 1.599 1.308 1.091 805 1.184 556 10.655

Cifra de afaceri - mld lei

2001 129 139 291 142 141 150 178 1.445

2002 268 196 365 198 226 184 207 2.024

2003 370 268 291 155 214 252 187 2.511

2004 414 389 390 286 274 261 199 3.333

Sursa: Rolul IMM-urilor in economica romaneasca, INS 2006

In plus, se remarca faptul ca Regiunea Nord-Est este a doua regiune in functie de cifra de afaceri inregistrata de IMM-uri cu activitate de CD, dupa Regiunea Bucuresti –Ilfov. IMM-uri cu activitatea de inovare In general, este cunoscuta capacitatea redusa si interesul scazut al agentilor economici pentru activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare – atat pentru cele proprii cat si pentru cele desfasurate in parteneriat cu institutiile de profil CD, precum si capacitatea redusa de absorbtie a rezultatelor cercetarii. Studiul „Romania – An Assessment of the Lisbon Scorehead”, elaborat de catre Societatea Romana de Economie in 2004 caracterizeaza situatia actuala a inovarii in firmele romanesti astfel:

• principala sursa de competitivitate o reprezinta costurile scazute, si nu gradul de inovare al produselor si tehnologiilor

• tehnologiile noi provin in general din import sau prin investitii straine directe, si nu prin efort local

Ancheta statistica privind activitatea de inovarea efectuata de Institul national de Statistica releva faptul ca in Regiunea Nord-Est se inregistreaza un numar de 688 intreprinderi cu activitate de inovare, valoarea totala a cheltuielilor efectuate la nivelul anului 2004 pentru inovare fiind de 387.624 mii lei (RON). Regiunea Nord-Est activeaza 13,30% din numar total al intreprinderilor inovative, fiind o pondere medie avand in vedere ca in Regiunea Sud-Vest se inregistreaza cea mai mica pondere de 4%, iar in Regiunea Bucuresti-Ilfov 22,74%.

Activitate de inovare in anul 2004 Cheltuieli de inovare (mii lei RON – preturi curente)

Numar de intreprinderi cu activitate de inovare

Cheltuieli de inovare

Cheltuieli C&D interna

Cheltuieli CD externa

Achizitii echipament, software

Achizitii de alte

cunostinte externe

Romania 5.171 4.588.077 745.334 144.854 2.852.917 845.972 Nord Est 688 387.624 38.282 2.861 341.178 5.303

Sud-Est 923 347.979 37.258 4.708 305.355 658 Sud Muntenia 457 820.913 97.895 36.890 669.968 16.160 Sud-Vest 216 246.867 57.524 5.626 179.954 3.763 Vest 354 191.261 27.565 12.024 148.199 3.473 Nord Vest 675 235.015 44.420 8.801 167.190 14.604 Centru 712 305.669 62.930 13.418 219.140 10.181 Bucuresti Ilfov 1.176 2.053.749 379.460 60.526 821.933 79.183 Sursa de date: Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006


44

Din punctul de vedere al volumului cheltuielilor de inovare efectuate de intreprinderi, Regiunea Nord-Est inregistreaza o pondere de 8,45%, situandu-se pe locul 3 intre regiunile de dezvoltare.

Sursa: Prelucrare dat statistice din Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006

Cheltuielile pentru inovare si repartizarea acestora depinde foarte mult de strategia pe care o urmeaza intreprinderea, o intreprindere fiind inovatoare chiar daca nu aloca resurse pentru cercetare-dezvoltare, dar inregistreaza cheltuieli pentru intorducerea de tehnologie noua sau pentru adaptari, achizitionari de brevete, inventii, licente.

Sursa: Prelucrare dat statistice din Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006

Din structura graficului se poate observa ca tendinta intreprinderilor de a investi in masini, echipamente si software, in Regiunea Nord-Est ponderea acestor cheltuieli fiind de 88,02%, superioara mediei nationale de 62,18%. Ponderea cheltuielilor de cercetare dezvoltare interna de 9,88% sau externa 7,47% este inferioara nivelului inregistrat la nivel national – 16,25%, respectiv 19,43%. Informatii complementare ofera studiul „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006” desfasurat de catre Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), pe un esantion considerat reprezentativ pentru Romania din toate punctele de vedere, asigurand un suport informational adecvat realizarii de constatari, observatii, concluzii si recomandari temeinic fundamentate, inclusiv in domeniul „Inovarea si informatizarea IMM-urilor”. In ceea ce priveste natura eforturilor de inovare, se constata ca cele mai multe IMM-uri s-au concentrat cu precadere spre noile produse (34,73%) si noile tehnologii (32,82%), dar numai 0,38% au pus accent pe innoirea sistemului informatic. Se remarca faptul ca ponderea IMM-urilor din Regiunea Nord-Est care nu au avut abordari inovatoare este mai mica decat media nationala (18,70% vs. 19,98%).


45

Diferentierea obiectului inovarii in IMM-uri, %

Domenii de inovare IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord-Est Sud-Est Sud

Sud-Vest Vest

Nord-Vest Centru

Bucuresti Ilfov

Noi produse 34,73 45,73 50,47 24,00 39,19 37,50 46,09 38,86

Noi tehnologii 32,82 30,15 33,96 12,00 25,68 22,37 18,75 31,44 Noi abordari manageriale si de marketing

25,57 21,11 19,34 42,00 36,49 19,74 19,53 19,21

Sistem informatic 0,38 0,00 0,00 2,00 8,11 0,00 0,00 1,31

Nu este cazul 18,70 25,13 16,51 22,00 12,16 28,29 14,84 19,65

Sursa de date: „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006”, CNIPMMR 2006

Daca realizam o analiza comparativa pe regiuni de dezvoltare, constatam ca IMM-urile din Regiunea Nord-Est se concentreaza intr-o mai mica masura pe achizitionarea de noi produse, ponderea inregistrata fiind una dintre cele mai reduse, dar se remarca faptul ca acorda o atentie sporita noilor tehnologii, valoarea inregistrata fiind depasita doar de Regiunea Sud. Ancheta statistica privind inovarea releva faptul ca factorii care blocheaza inovarea se pot imparti in trei categorii: factorii de cost, factori privind acumularea de cunostinte si factori de piata In acest context, motivul blocajului l-a constituit lipsa surselor de finantare, costurile de inovare ridicate, piata dominata de intreprinderi consacrate, dificultati in gasirea partenerilor de cooperare, cererea fluctuanta de bunuri si servicii inovative sau lipsa de personal calificat. Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investitii dedicat inovarii in produse, procese sau organizare evidientiaza ca 30,89% dintre firmele investigate nu au alocat inovarii nici un procent din investitii.

Diferentierea investitiilor in inovare in IMM-uri, %

Ponderea din investitii dedicata inovarii

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord-Est

Sud-Est

Sud Sud-Vest

Vest Nord-Vest

Centru Bucuresti

Ilfov

0% 30,89 26,06 18,50 25,00 11,27 36,99 25,00 16,75

1-5% 15,85 28,19 20,50 29,55 14,08 13,70 15,83 24,40

6-10% 19,11 19,68 16,00 20,45 26,76 16,44 22,50 20,57

11-20% 13,01 12,23 23,50 11,36 22,54 13,70 25,00 21,05

21-50% 13,01 9,04 12,00 6,82 18,31 13,70 3,33 11,48

Peste 50% 8,13 4,79 9,50 6,80 7,04 5,48 8,33 5,74

Sursa de date: „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006”, CNIPMMR 2006

IMM-urile din Regiunea Nord-Est care fac investitii in inovare sunt caracterizate de o disponibilitate ridicata de a aloca fonduri in aceasta directie comparativ cu alte regiuni, astfel 21,14% din IMM-uri aloca peste 21% din totalul investitiilor in cheltuiele legate de inovare, fiind a treia regiune dupa Vest si Nord-Vest. In ceea ce priveste transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-a realizat acesta a fost, in regiunea Nord-Est, prin privatizarea intreprinderilor si cumpararea acestora de catre firme private straine care au retehnologizat procesele de productie, obtinindu-se astfel produse de o calitate superioara, la preturi avantajoase si cu o productivitate crescuta. Totusi, aceasta modalitate nu a putut fi insa practicata decit in cazul a putine intreprinderi, datorita lipsei de atractivitate a multora din ele. Deficientele in domeniul dezvoltarii tehnologice constituie un obstacol major pentru intreprinderi, in special pentru IMM-uri, care nu dispun de resursele financiare necesare procesului de inovare. Infrastructura de transfer tehnologic si inovare Infrastructura de transfer tehnologic si inovare, respectiv organizatiile specializate pentru difuzarea, transferul si valorificarea in economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este inca insuficient consolidata si valorificata, dat fiind faptul ca structurile create nu au avut inca un impact semnificativ asupra economiei nationale


46

Dezvoltare si consolidarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare este un obiectiv importat al politicilor guvernamentale din domeniul CDI, care poate asigura dezvoltare unui mediu foarte favorabil pentru:

• Stimularea parteneriatelor intre agentii economici si organizatiile de cercetare • Stimularea cererii si a activitatilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agentilor

economici, cu prioritate in domenii ale tehnologiilor de varf • Cresterea numarului de firme inovative in domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea

infiintarii si dezvoltarii acestora. In Regiunea Nord Est exista urmatoarele structuri de infrastructura:

� Parcul stiintific si tehnologic TEHNOPOLIS Iasi Aceasta investitie a fost realizata prin programul PHARE CES 2000, beneficiari fiind Consiliul Judetean Iasi in parteneriat cu Primaria Municipiului Iasi. Amplasamentul este situat in partea sud-vestica a municipiului Iasi, intre platforma industriala a Combinatului Fortus Iasi si soseaua Nicolina, la 5 minute distanta de gara Nicolina si de drumul national Bucuresti – Iasi si la 35 de minute de aeroportul Iasi. Suprafata terenului este de 107.365,23 m.p., din care 37.847,00 m.p. proprietate a Consiliului Judetean Iasi si 69.518,23 mp proprietatea Consiliului Local Iasi. Birouri si spatiile de productie au dimensiuni incepand de la 40 mp pana la 206 mp si sunt racordate la retelele de utilitati. Parcelele de teren sunt in numar total de 9, din care 6 sunt amenajate (in principal are toate utilitatile pe teren - apa, canalizare, energie electrica, fibra optica, gaz metan, posibilitatea de cuplare la sistemul de urmarire incendiu si urmarire caz efractie, centralizat al Parcului). Dimensiunile parcelelor sunt cuprinse intre 3900-4800 mp.Parcul beneficieaza la ora actuala de 3 spatii de seminarii si conferinte situate la nivelul 3 din cladirea NUCLEUS. Dimensiunile variaza de la sala de 15 persoane pana la 75 persoane. � Parcul Industrial HIT Hemeiusi Bacau In localizarea acestui parc s-a tinut cont de amplasarea geografica, de infrastructura judetelor, de dinamismul mediului de afaceri si de posibilitatile de calificare si specializare a personalului. Amplasamentul parcului este favorizat de apropierea de numeroase cai de comunicare: 1 km pana la DN 15 Bacau – Piatra Neamt, 13 km pana la aeroportul Bacau, 5,5 km pana la calea ferata. Parcul are o suprafata totala de 10,85 ha, fiind situat in comuna Hemeiusi, la 9 km de municipiul Bacau si are urmatoarea structura:

• zona de servicii si productie software pentru IMM (suprafata construita 1.450 mp si suprafata desfasurata 3.967 mp)

• zona de productie industriala, cu o suprafata totala de 5.000 mp, formata din 4 hale si un depozit

• zona de servicii cu o arie construita de 500 mp • zona comerciala • spatii de productie si servicii formate din doua tronsoane fiecare in suprafata de 216 mp • centru de instruire IT, compus din doua cladiri, cu o suprafata desfasurata de 1.950 mp • sediul administrativ al parcului (suprafata construita 345 mp si suprafata desfasurata

1.216 mp) • centru de afaceri (suprafata construita 292 mp si suprafata desfasurata 1.047 mp)

Parcul HIT Hemeius a fost finalizat in vara anului 2005 si prin construirea acestui campus ITC s-a urmarit stimularea pe plan local si regional a afacerilor in domeniu, a unor activitati industriale conexe, sustinerea si incurajarea spiritului antreprenorial in randul specialistilor, atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice, dezvoltarea invatamantului de specialitate la toate nivelurile. Investitia dispune de lucrari de amenajare pentru serviciile utilitare:


47

alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, alimentare cu gaze naturale si cu energie electrica, drumuri de acces si retele de comunicare. � Parcul Industrial Botosani este realizat intr-un parteneriat public-privat, fiind administrat de catre SC ELECTROMINING SA Botosani si are ca sectoare tinta industria prelucratoare, mecanica, constructii de masini. Servicii oferite sunt urmatoarele:

• Servicii de baza • Locatii pentru companii din industria prelucratoare, de distributie si de prestari servicii • Asistenta in recrutarea de personal si management executiv • Servicii de finante-contabilitate si audit • Informatica • Asistenta juridica • Transport persoane si marfa • Consiliere pentru proiecte de finantare

Beneficiari ai serviciilor oferite sunt societati comerciale din sectorul de productie comertului/ distributiei si societati comerciale prestatoare de servicii care asigura managementul parcului. � Parcul Industrial Ceahlau este administrat de catre SC MECANICA CEAHLAU SA si are ca sectoare tinta: constructii de masini, industrie usoara. Servicii oferite sunt urmatoarele:

• Servicii de baza • Locatii pentru companii din industria usoara, constructii de masini, etc. • Servicii suport • Servicii de proiectare, servicii de intretinere a imobilelor, utilajelor, instalatiilor,

utilizarea macaralelor, distributia utilitatilor si intretinerea liniilor aferente. Suprafata totala este de 10,44 ha din care suprafata dezvoltata 3,15 ha si suprafata nedezvoltata: 7,29 ha (din care 4,43 ha suprafata construibila, restul fiind ocupata de cai de acces, locuri de parcare, spatii verzi, calea ferata). � Zona Industriala Buhusi este administrata de catre SC STOFE BUHUSI SRL si furnizeaza societatilor comerciale din industria usoara si alte profile de activitate servicii de baza si suport si locatii pentru companii din industria usoara, textile, mecanica, IT. Suprafata totala este 24 ha din care suprafata dezvoltata 15 ha si suprafata nedezvoltata 9 ha. � Zona Industriala Siret este realizata intr-un parteneriat public privat administrata de catre Primaria Orasului Siret si se adreseaza urmatoarelor sectoare tinta: industrie usoara, industria lemnului; industrie mecanica, industrie alimentara, industrie textila Suprafata totala este de 21,15 ha din care suprafata dezvoltata 15,85 ha si suprafata nedezvoltata 5,30 ha. � “ASTRICO NORD-EST” primul cluster inregistrat in Regiunea Nord –Est la sfarsitul anului 2006 si si-a inceput activitatea la 01.01.2007. Clusterul a fost gandit ca un grup industrial care pune impreuna si doreste sa promoveze interesele a 7 firme din domeniul textil din regiune, cu activitate de productie si comercializare de tricotaje avand ca suport RIFIL S.A. ce reprezinta un nume care poate da consistenta si in acelasi timp credibilitate noii entitati. Societatea Informationala

Extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) constituie un factor important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informationale si la cresterea competitivitatii economiei. Romania inregistreaza, conform ultimului studiu EITO (European Information Technology Observatory) una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional. Dezvoltarea laturii informationale, in societatea romaneasca de tranzitie, reprezinta un element de baza pentru modernizarea si eficientizarea fiecarui domeniu de activitate. In regiune, ultimii ani au adus o dezvoltare fara precedent a societatii informationale, prin imbunatatirea retelei de comunicatii si cresterea numarului agentilor economici care ofera servicii informationale. Aceasta dezvoltare este detasat superioara dezvoltarii din celelalte ramuri de activitate inregistrata in ultimul interval de timp. In privinta dotarilor cu PC-uri si a penetrarii acestora, se remarca o evolutie ascendenta, cu o rata medie anuala de crestere a volumului vanzarilor de peste 50%, ramanand totusi ca rata de penetrare (17,1 PC-uri/100 de salariati la sfarsitul anului 2006) sub media UE-15 (aprox. 40 PC-uri/100 loc.).


48

Repartizarea principalilor indicatori IT pe regiuni de dezvoltare, in anul 2006

Regiune Ponderea nr. de intreprinderi cu

conexiune Internet - %

Numar de PC la 100 de salariati din

regiune

Ponderea numarului de PC conectate la Internet din total PC din refiune - %-

Numarul de PC conectate la

internet la 100 de salariati din regiune

Nord Est 24,1 17,1 61,4 10,5

Sud Est 25,1 18,2 61,1 11,1 Sud Muntenia 18,8 18,1 62,8 11,4 Sud Vest 26,1 21,1 55,9 11,8 Vest 18,3 15,4 67,1 10,3 Nord Vest 24,4 23,7 70,6 16,7 Centru 24,3 20,0 64,3 12,9 Bucuresti Ilfov 33,9 41,3 69,0 28,5 Romania 25,6 25,4 66,3 16,9 Sursa: Buletin Statistic INS 2008

De asemenea, sectorul e-banking este intr-un proces spectaculos de dezvoltare, dat fiind faptul ca bancile au dezvoltat programe pentru promovarea efectuarii platilor prin mijloace electronice, inregistrandu-se o crestere a tendintei de utilizare a cardurilor. In Regiunea Nord-Est se inregistreaza o crestere a numarului de firme furnizoare de echipamente de hardware si software si firme care proceseaza date si baze de date.

Evolutia IMM-urilor TIC

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Ilfov

Numar unitati locale

2001 307 299 269 210 344 548 590 1.632

2002 386 359 381 287 437 686 751 1.990

2003 558 525 554 379 622 979 1066 2.717

2004 736 658 666 481 792 1.237 1.309 3.495

Numar persoane ocupate

2001 994 958 878 680 2.069 2.711 3.038 10.526

2002 1.246 1.108 1.123 859 2.191 2.796 3.161 9.531

2003 1.599 1.427 1.367 1.100 2.447 3.113 3.814 11.802

2004 2.261 1.734 1.585 1.343 2.928 3.760 4.463 14.306

Cifra de afaceri - mld lei

2001 229 214 443 173 587 829 589 7.779

2002 516 559 1.083 384 1.013 1.512 1.336 11.050

2003 776 731 1.129 594 1.550 1.839 1.815 15.472

2004 1.568 980 1.295 1.006 1.645 2.799 2.558 19.234

Sursa: Rolul IMM-urilor in economica romaneasca, INS 2006 Tabelul de mai sus evidentiaza trendul ascendent al IMM-urilor avand ca domeniu de activitate TIC, numarul de unitati locale inregistrand o crestere spectaculoasa cu 139,73% in perioada 2001-2004. De asemenea, numarul persoanelor ocupate in domeniu a crescut de la 994 in 2001 la 2261 in 2004. Experiente regionale in domeniul CDI Un lucru pozitiv pentru regiune in domeniul cercetarii-dezvoltarii inovare l-a constituit derularea proiectului PARTNER Thematic Network, care a avut ca scop sprijinirea regiunilor care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala. Prin acest proiect in care Agentia pentru Dezvoltare Regionala a fost partener s-a urmarit obtinerea urmatoarelor rezultate pentru regiunea noastra:

• sprijin metodologic pentru regiunile din tarile candidate care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala;

• schimb de informatii, experienta si bune practici; • cresterea nivelului de constientizare asupra strategiilor de inovare regionala; • legaturi de cooperare intre Statele membre ale Uniunii Europene, Tarile Candidate,

Noile State Independente si Regiuni din Tarile Mediteraniene. Acest proiect este localizat in regiuni din Statele Membre ale Uniunii Europene si din tarile candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana. ADR Nord Est este membru al acestei Retele si va


49

participa conform ciclului de activitati si proiecte incluse in Strategia de Inovare Regionala a fiecareia dintre Noile Tari Asociate, fiecare proiect fiind dezvoltat in spiritul problemelor specifice din fiecare tara. Tot in domeniul dezvoltarii inovative, dar si al cooperarii academice cu mediul industrial Agentia de Dezvoltare Nord Est a fost partener intr-un alt program aflat in derulare. Acest program numit SAIL (Strengthening Academic and Industrial Links) NETWORK a avut ca scop facilitarea schimbului de cunostinte si experienta la nivel transnational privind cooperarea academica si industriala intre regiuni si este localizat in Regiuni de Dezvoltare din urmatoarele tari: Germania, Creta, Islanda, Spania, Marea Britanie, Suedia, Romania, Irlanda de Nord, Cipru, Polonia si Israel. Prin acest program la nivelul Regiunii Nord Est s-au obtinut urmatoarele rezultate:

• promovarea dezvoltarii inovative si furnizarea de informatii asupra oportunitatilor pentru imbunatatirea parteneriatului transnational prin oferirea unor activitati de schimb de experienta incluzand schimbul de functionari si vizite de studiu;

• includerea cooperarii academice si industriale pe agenda politica a regiunilor reprezentate in retea;

• diseminarea informatiilor prin intermediul unui web-site, a unui newsletter si a doua conferinte.

Concluzii cheie:

• finantarea sectorului de cercetare-inovare in proportie de 60,62% din fonduri publice - 2006;

• in perioada 2002-2006 cheltuielile pentru cercetare dezvoltare anuale efectuate in Regiunea Nod-Est, au inregistrat un trend ascendent, dar care nu a depasit 6,87% din cele efectuate la nivel national;

• numarul de salariati din cercetare dezvoltare a inregistrat in ultimii ani o evolutie ascendenta, ajungand in 2006 la 3.981 de salariati;

• receptivitate scazuta a agentilor economici pentru realizarile cercetarii-dezvoltarii-inovarii datorata si capacitatii reduse de absorbtie a rezultatelor de cercetare de catre agentii economici;

• numarul de intreprinderi avand ca domeniu principal de activitate cercetarea dezvoltarea este de 40, iar numarul de intreprinderi cu activitate de inovare este de 688 (13,30% din nivelul national)– 2005;

• lipsa unei comunicari intre parti si, in consecinta, a unor parteneriate care sa permita dezvoltarea acestui sector;

• transferul tehnologic si de inovare catre economie este intr-un stadiu incipient de dezvoltare, deoarece infrastructura de specialitate pentru difuzarea, transferul si valorificarea rezultatelor CDI este inca in proces de cristalizare.

2. cadrul socio-economic sept 08 - adrnordest.ro rdp 2007/1_2__cadrul_socio...evolutia pib regional...

Documents