CLASIFICAREA FIBRELOR TEXTILEFibrele textile

Naturale Chimice

Organice Neorganice Organice Neorganice

Vegetale Animale Minerale Artificiale Sintetice Mineralede celuloza: de albumina: -azbest hidratceluloza: -capron -metalice de sticlade seminte: -lina -viscoza -lavsan -bumbac -matase eteroceluloza: -spandex de coaja: -acetat -nitron-in de albumina: -clorura-cinepa -cazeina soie -vinol -polipropilena TEMA: Fibre naturale de origine vegetala Bumbacul este alcatuit din fibre care il valuieste semintele plantei anuale. Din bumbac se obtin tesaturile de lengerie, pentru rochii si ata, tricotaje, cuverturi. Zonele principale de cultura a bumbacului sunt: Asia, Azerbadjan, raioanele sudice ale Kazacstanului si altele. Bumbacul cu fibra fina se cultiva in Turcmenia, Uzbekistan, Tatjekestan.

Este o tufa cu inaltimea de 60-170 cm, are nevoie de multa caldura si umezeala, de aceea este cultivat in regiunile sudice. Rasare la 10-12 zile dupa semanat, iar peste 65 zile infloreste. Floarea bumbacului cade peste o zi si in locul ei se formeaza fructul in forma de capsula. Inauntrul capsulei sunt 3-5 cuiburi in care se gasesc 5-9 seminte pe suprafata carora timp de 50-60 de zile cresc si se dezvolta fibrele. Pe fiecare seminta cresc 10-15 mii de fibra. Dintre multele soiuri de bumbac sunt cultivate 4: - bumbacul cel de barbadros; - cel Asiatic; - si cel arborescent. Lungimea medie a fibrelor este 32.4 mm, iar densitatea lui liniara este 150-200 m (textile). Bumbacul are culoarea alba. Se utilizeaza pentru obtinerea de fire cu o densitate liniara de 8.3 (textile).

Bumbacul de barbadros este raspindit in regiuni sudice si necesita un timp indelungat de maturizare 140-200zile. Bumbacul brut recolta este predat la punctele de colectare de unde este transportat la fabricile de curatit bumbacul. Fibra de bumbac este o celula vegetala alungita avind forma de tub aplatizat ca o panglica cu peretii subtiri ondulate pe spirala si cu un canal intern. Calitatea fibrei de bumbac depinde de gradul de maturizare. Fibrele nematurizate cu forma de panglica fara canal si ele au o rezistenta scazuta. Fibrele de bumbac nematurizate au 80% celuloza, iar cele complect maturizate 95-98% celuloza. Fibra de bumbac este termostabila. Confectiile din bumbac pot fi fierte la temperature de pina la 125 grade C. Lungimea fibrei de bumbac variaza de la 6 la 52 mm. Cu cit fibra este mai lunga cu atit este mai subtire cu atit mai trainica. Din fibre scurte se fabrica fibre groase si pufoase, utilizate la confectionarea de tesaturi pentru costume si rochii, tesaturi tehnice si de ambalaje. Inul reprezinta niste fibre obtinute la prelucrarea tulpinei de in. Fibrele obtinute din tulpina, frunze si semintele plantei se numesc fibre lubiane. Inul este cea mai de pret fibra din cele enumerate. El este foarte trainic, flexibil si are proprietati utile. Rusia si Ucraina ocupa I loc in lume la cultivarea fibrelor de in. Inul este o planta ierboasa, relativ nu prea rezistenta la caldura. In Rusia si Ucraina se cultiva 2 soiuri de in: cel de fuior si cel de seminte. Inul se seamana primavera si dupa 12 zile de semanat tulpinile au o culoare galbena-verzuie si se pot recolta. Daca inul este recoltat mai devreme, firele lui sunt mai subtiri, dar daca mai tirziu firele lui sunt mai groase. Productivitatea inului de fuior este 14.5-17.3 qintale pe hectar.

Din punct de vedere al proprietatilor fizice-chimice, inul se aseamana cu bumbacul. Elasticitatea fibrelor de in este prea mare, de aceea articolele de in se sifoneaza usor.

TEMA: Fibre naturale de origine animala

Lina constituie invelisul pilos al oilor, caprelor, camilelor, iepurilor si altor animale. Lina de oaie regiunile principale de oerit sunt tinutul Stavropol, raioanele dea lungul Volgai, Siberia si altele. Exista oi cu lina fina, semifina, pentru blana, pielicele, carne si grasime, lapte. Fibra de lina consta din 3 straturi: cel exterior, cel corptucular si introserie de cazuri maduva. Lina de oaie are urmatoarele tipuri de fibre: perii lungi si grosi.

Lina fina este constituita din fibre de puf, de aceeasi grosime, lungime si grad de ondulatie.

Lina semifina este constituita din fibre intermediare si de puf.

Lina semigroasa contine afara de puf si peri intermediari, o mica cantitate de fibre groase. Diametrul fibrelor este de 31-40 mm iar lungimea de 40-90 mm. Din lina de oaie fina si semifina se produc stofe subtiri pentru rochii, haine si paltoane de calitate superioara, tricotaj fin.

Lina de capra puful de capra este format din cele mai fine fibre de lina care sunt scoase din blana la pieptanat. Puf mult dau caprele de rasa de don, caprele de aceasta rasa furnizeaza un puf roscat-brun, uneori alb cu o lungime de 90-100 mm si cu un diametru de 17-20 mm. Din puf de capra se confectioneaza saluri, manusi, incaltaminte de fetru si palarii.

Lina de camile este obtinuta prin pieptanarea camilelor mature. De la camilele tinere se obtine prin pieptanarea in timpul napirlirii si au un puf fin cu o lungime de pina la 50 mm, din el se confectioneaza saluri si tricotaj pentru copii. Lina de ren contine un puf foarte fin si par aspru. Din lina aceasta se confectioneaza pisla. Puf de iepure salbatic sau de casa fibrele acestui puf sunt foarte subtiri, mai matasoase cu o lungime de 80-100 mm. Ele sunt scoase din blana de iepure in timpul verii a napirlirii si cu ajutorul pieptenului. Lina tabacareasca este obtinut prin distrugerea cu ajutorul substantelor chimice a sistemului radicular pilos din piele de oaie, capre, camile ori vite cornute mari.Tipul fibreiGrosimea, mmCaracterizarea

Puf10-30 mmFibra usoara, subtire, ondulata, fara maduva. Exista la oile de orice rasa, cele cu lina fina au toata lina formata din puf.

Fibra intermediara30-50 mmIntermediara intre parul gros si puf, are o maduva intermetenta. Poate fi intilnita la oile metise cu lina semigroasa si partiala la cele cu lina groasa.

Par gros50-150 mmFibra groasa, aproape fara ondulatie sau complet neondulata, cu o lungime mai mare cu acea a pufului. Este formata din 3 straturi: solizos, corticular si maduva. Perii grosi, fibrele intermediare si puful formeaza lina oilor cu lina aspra.

Par uscat50-150 mmVarianta parului gros, fibra mai putin trainica, neflexibila si putin lucioasa la oile cu lina aspra.

Par mort60-150 mmFibra groasa, incolora, smarumigoasa a carei parte centrala ocupa pina la 90% din sectiunea transversata. Fibra nu poate fi vopsita si nu se impleteste.

Matasea naturala (sit) este o fibra de matase naturala, sunt subtiri produse de omizile viermilor de matase. La fabricile de depanat matase, gogoasele viermilor de matase se oparesc in apa fierbinte si se desfac la masinile automate, automat de depanare a matasei. In procesul de depanare se unesc impreuna citeva fibre de gogoase. Astfel se obtin fire de matase naturala cruda, care se constituie din citeva fire unite de gogoase incleiate cu o proteina plastificata sericina. Ramasitele obtinute la stringerea si depanarea gogoaselor se utilizeaza la confectionarea torsului de matase.

Firele de gogoase se prezinta ca doua fibre paralele de matase cu depuneri neuniforme de sericina. Unele fibre de matase in sectiunea transversala pot fi rotunde, ovale cu 3 muchii rotunde sau plate in forma de panglici. Grosimea fibrelor de cocon I neuniforma dea lungul lor si se exprima prin densitatea liniara care oscileaza de la 0.5 pina la 0.18 tex. Matasea naturala se produce de obicei cu grosimea de 1.6 si 2.3 tex. Lungimea firului de cocon atinge 1500m stratul de suprafata si cel interior al coconului nu se deapana de aceea lungimea medie a firului depanat e de 600-900m. Sarcina de rupere a firului de cocon e de 10 C.N. Culoarea firelor fierte de cocon e alba cu nuanta crem. Fibrele de matase naturala la temperature de peste 110 grade C isi pierd rezistenta. Sub actiunea directa a razelor solare matasea se distruge mai repede decit de toate celelalte fibre naturale fiind radiate timp de 200 ore, rezistenta fibrelor se reduce la 50%. Arderea matasei e identica cu cea a linei. Matasea obtinuta de la viermele alimentat cu frunze de stejar contine fibre mai aspre decit cea obtinuta de la viermele alimentat cu frunzele de agud. Gogoasele de la viermele hranit cu frunze de stejar aproape ca nu se deapana de aceea ele se utilizeaza la obtinerea firelor toarse. Matasea naturala se utilizeaza la confectionarea rochiilor, ate, batiste.

Azbestul reprezinta niste fibre naturale minerale care se caracterizeaza prin stabilitate la ardere. Prin electro si termo stabilitate si se aplica in scopuri industriale. Fibrele au rezistenta mare la rupere, au luciul matasos. Temperatura lor de topire este de 1500 grade C. Din fibre de azbest in componenta cu bumbacul (15-20% de bumbac) se poate fabrica imbracaminte pentru pompieri, pentru muncitori de topire a metalului, cortine teatrale, fringhii.

Fibrele chimice ele sunt foarte trainice si se obtin in rezultatul proceselor chimice si fizico-chimice de prelucrare a unor substante naturale sau sintetice. Fibrele sintetice se impart in 2 categorii: organice si neorganice.

Fibrele chimice organice sunt fibre artificiale si sintetice, iar cele neorganice sunt fibre minerale. Ele pot fi: metalice sau de sticla. Dupa volumul de materie prima ocupa al II loc dupa bumbac. Prima fibra chimica a fost obtinuta in 1883 in Anglia. In tara noastra fibra chimica a aparut in 1948. Fibrele artificiale se obtin din materie prima naturala diversa: din fibre lemnoase, deseurile de bumbac, de metal care in procesul tratarii preliminare se supun purificarii sau transformarii in combinatii macromoleculare noi. Drept materie prima la obtinerea fibrelor sintetice servesc: gazelle, carbunele, petrolul. Ele se supun unei prelucrari speciale. Productia fibrelor chimice creste cu ritm rapid si se explica prin faptul ca aceste fibre sunt foarte econome. Ele sunt trainice si purtatoare. In amestec cu alte fibre naturale de posibilitatea de a reduce ruperea firelor la filare si tesut. Din ele se confectioneaza rochii, bluze, fuste, panataloni, paltoane si altele.

Fibrele artificiale de viscoza aceste fibre se produc pe cale umeda. Drept materie prima initiala serveste celuloza lemnoasa obtinuta din fibre lemnoase de molid, pin, brad, fag. In cadrul combinatului de celuloza fibra lemnoasa se marunteste pina la aschii cu lungimea de pina la 7 mm si se fierbe intro solutie alcalina. Ca urmare se obtine o masa cenusie de celuloza care se inalbeste si se preseaza in foi de carton. La combinatul de fibre chimice foile de carton se marcerizeaza timp de 1 ora, perioada in care se formeaza celuloza caustica si se indeparteaza combinatiile necelulozice. Dupa stoarcere foile se tin timp de 12-30 ore la temperature de 20-25 grade C. In procesul prematuratiei celuloza caustica se oxideaza sub actiunea oxigenului din atmosfera, are loc scurtarea moleculelor de celuloza. Dupa aceeaeste prelucrata solutia cu sulfura de carbon si se obtine csautogenat de celuloza. El se dizolva in solutie de 4-5% de natriu caustic si se obtine solutia viscoza. Viscoza se supune timp de 20-25 ore temperaturii de 16 grade C in decursul careia se filtreaza si se elibereaza din ea bucle de apa cu ajutorul pompelor si viscoza se transforma prin tevi la masina de filare prin care parcurge niste tuburi de sticla se preseaza intro baie cu acid sulfuric si saruri. In aceasta baie se neutralizeaza bazele caustice ale viscozii, se descompune csautogenatul si are loc eliberarea celulozei in forma de fibre fine de matase de viscoza. Fibrele de viscoza au culori duble de tip mlange. Aceasta fibra are o rezistenta mare la rupere si purtare. In timpul purtarii nu se lungeste. Fibra de viscoza absoarbe 11% din umezeala corpului. Dupa ardere este identical cu bumbacul. Fibrele chimice rezista la incalzire pina la 120 grade C fara a fi vreo schimbare in tesatura.

Fibre de acetat drept materie prima pentru producerea fibrei de acetat sunt resturile de bumbac care sunt tratate cu solutie de anhidrida acetica in mediu rece de acid acetic. Reactia se numeste de acetilare in rezultatul adaugarii apei sau a acidului acetic diluat se obtine un precipitat care se spala si se dizolva in amestec de alcool cu acetone cu solutia data de filament se efectueaza procedeul de formare a fibrelor pe cale uscata. Structura fibrei de acetate e identical cu cea a fibrei de viscoza, insa fibra de acetate poseda brazdele mai mari. Din punct de vedere al componentei chimice fibrele de acetat reprezinta celuloza legata chimic. De aceea insusirile lor difera de cele ale fibrelor de viscoza si cupro-amoniacale. Rezistenta unei fibre de acetate abisnuite e intrucitva mai mica decit acele de viscoza. Sarcina relative de rupere e egala cu 10.8-13.5 tex. In stare umeda rezistenta se reduce cu 30%.

Alungirea de extindere alcatueste 22-30%.

Elasticitatea fibrei de acetate e comparative mai mare decit a celei de viscoza sa cupro-amoniacale, de aceea tesaturile acetate sunt mai putin sifonabile.

Higroscopicitatea fibrelor de acetate se dizolva in alcool si acetone. Fiind incalzita peste 140 grade C, fibrele se topesc. Fibrele ard incet cu o flacara galbena fomind in virf o gogoasa carbonizata. Specificul fibrelor de acetat consta in faptul ca ele poseda proprietatea de a lasa sa patrunda razele ultraviolete. Fibra triacetate spre deosebire de fibra de acetate, fibra triacetate se produce din celuloza complet acetilata. Fibrele triacetate se deosebesc de cele acetate printro elasticitate mai mare, rezistenta mai mare, prin stabilitate mai mare fata de acetone. Higroscopicitatea fibrelor e mai mica (32%). In stare umeda rezistenta de asemenea intrucitva e mai scazuta (17-20%). Fibrele suporta o incalzire de pina la 170 grade C. Fibrele triacetate si de acetat se utilizeaza pe larg la confectionarea tasaturilor si tricotajelor.

Fibra de sticla si de metal la producerea fibrelor de sticla se utilizeaza gogoasele de sticla de silicat cu diametrul de 18-20mm, care se topesc in cuptoare electrice la temperature de 1370-1600 grade C. Partea de jos a cuptorului reprezinta o placa de platina cu o mare cantitate de orificii. Suvitele de sticla topita scurginduse prin orificiile filiere se alungesc rapid. Formarea fibrelor de sticla se realizeaza cu o viteza de 2600 m pe minut. Racinduse in aer ele se constituie in fibre de sticla foarte subtiri minoturnate sau tubulare. La exterior amintind de matasea artificiala fibrele sunt inzestrate cu o rezistenta inalta. Plastifierea are loc la temperature de 500-815 grade C, topire la 1200-1600 grade C. Fibrele se dizolva numai in acid fluorhidric.

Fibrele de sticla sunt mai fragile, dure, instabile la indoirea repetata. Alungirea lor la extindere e de 1.5-2%. Vopsirea fibrelor de sticla se efctueaza in masa in procesul de producere a gogoaselor de sticla. Prin adausul in sticla topita a combinatiilor de metale: sarurile de cobalt o culoarea albastra, sarurile de mangan violeta, sarurile de aur rosu-rubin. Fibrele de sticla se utilizeaza in ascopuri tehnice si la confectionarea tesaturilor decorative.

Fibrele de metal se produc pe calea extinderii treptate a sirmei de spirala: fir de metal tors cu fire de bumbac sau matase, aluminiul pentru conferirea unui luciu permanent pe suprafata firului se suprapune un strat extrafinde aur sau argint. Unele fire sunt acoperite cu pigmenti colorati si pelicula fina sintetica de protectie.

Varietatile de baza ale firelor de metal sunt urmatoarele: filiera fir rotund de metal, beteala fir subtire de metal in forma de spirala, lurex fir plat de aluminiu si altele. Fibrele de metal se aplica la confectionarea epaletilor si semnelor de distinctie, a articolelor brodate cu aur, a tesaturilor lucioase de seara brocart si pentru tesaturile festive. Fibrele sintetice sunt grupate in dependenta de varietatea polimerului din care sunt executate.

Fibrele poliamidice in tara noastra cel mai frecvent se utilizeaza fibra poliamida de capron. In R.D.G. acest fel de fibra se numeste dederon. In R.F.I. perlon. In Cehoslovacia silon. In Polonia stilon. In America nulon. In Italia lilion. Drept materie prima la fabricarea fibrei de capron serveste benzenul si fenolul (produse de prelucrare a carbunelui de pamint). Din caprolectama la fabricile de fibre sintetice se produce rasina de capron care nimerind pe filiera in stare topita strabate prin ea si iese in forma de suvite subtiri inchegate la aer in rezultatul suflarii. Fibrele de curind formate se intend, se rasucesc, se trateaza cu apa fierbinte si aburi pentru fixarea structurii. Fibrele poliamidice au o forma cilindrica cu pori si crapaturi microscopice.

Caracteristicile esentiale ale fibrelor poliamidice sunt urmatoarele: maniabilitatea, elasticitatea, rezistenta inalta de extindere, stabilitatea la spalat si la rasucirea repetata, rezistenta la ger. Fibrele se dizolva in acizi concentrate si in fenol. Fibrele ard cu o flacara albastruie, formind in virf o bila bruna topita.

Capronul se utilizeaza pe larg la confectionarea tesaturilor, articolelor de ciorapi, atei de cusut, dantelor, plasei de pescuit. La confectionarea firei fine pentru rochii si bluze se utilizeaza fibra poliamidica modificata selon. Fibrele poliesterice (lavsanul) se produce din produsele prelucrarii petrolului. Fibrele de lavsan sunt identice in ceea ce priveste structura si proprietatile fizico-mecanice cu fibrele de capron. Fibrele nu-si schimba insusirile in stare umeda. Ele sunt moi, elastice, stabile la ger, la molii, la putrefactie. Spre deosebire de fibrele de capron, lavsanul se distruge sub actiunea atit a acizilor concentrate cit si a alcaliilor concentrate. Higroscopicitatea lavsanului e extraordinar de mica, de 0.4%, de aceea la confectionarea tesaturilor lavsanul in forma de celofibra se amesteca cu fibre de celofibra naturale sau de viscoza. Lavsanul in stare pura se utilizeaza la executarea atei de cusut, a pinzei de dantela atesaturilor cu destinatie tehnica, a parului de blana artificiala de covoare, etc. In mod expres se utilizeaza in amestec cu lina. Lavsanul depaseste capronul in ceea ce priveste stabilitatea tehnica, temperature de plastifiere e 35 grade C, dar la calcare-aburire a tesaturilor de lavsan nesupuse temperaturii de peste 140 grade C poate sa aiba loc contractarea lor tehnica si scimbarea culorii. Ca urmare pe tesaturi isi fac loc niste pete de neinlaturare.

Fibrele poliacrilonitrice nitronul se produce din produsele de prelucrare a carbunelui de pamint, petrolului sau a gazului. La pipait fibrele de nitron sunt mai moi si mai matasoase in comparatie cu fibrele de capron si lavsan. In ceea ce priveste stabilitatea la uzura nitronul cedeaza chiar si bumbacului. Rezistenta nitronuluila extindere e de 2.5 ori mai mica decit rezistenta fibrelor de capron si lavsan. Alungirea la extindere alcatueste 16-22%. Higroscopicitatea fibrelor e foarte mica. Nitronul dispune de un sir de proprietati de valoare. E stabil la actiunea acizilor minerali, a bazelor caustice si solventilor organici. In procesul curatirii chimice a imbracamintei, la actiunea bacteriilor, mucegaiului, moliilor depaseste lina in ceea ce priveste insusirile termo-protectoare. Temperatura de plastifiere a nitronului e de 200 grade C. Introdus in foc, nitronul se topeste si arde cu o flacara galbena fumegind cu explozia. Torsul de nitron se utilizeaza la confectionarea hainelor tricotate si in amestec cu lina, bumbacul, fibrele de viscoza, la confectionarea tesaturilor de haine.

Fibrele de clorura de polivinil aceste fibre se produc pe calea umeda din solutia de dimetil-formamida. Se produc fibre de clorura de polivinil aspre si vopsite dens in forma de fascicul de tip celobibra, lina si bumbac cit si putin contractabile. Fibra polivinil poseda o stabilitate chimica inalta. E stabila actiunea acizilor minerali, a bazelor alkaline, a alcoolului si benzinei. Aflinduse in eteri, hidrocarburi clorurate se dilate, nu putrezeste, e stabila la microorganisme, la ger, temperatura initiala de descompunere e de 150 grade C, de inflamare 400 grade C.

Fibra poseda insusiri electro-izolatoare si de protectie acustica, o termo- acvaconductibilitate joasa. Termo-conductibilitatea e de 18 ori mai joasa decit cea a bumbacului. Fibrele nu se dilate in apa, nu sunt higroscopice dar sunt inzestrate cu capilare. Rezistenta fibrelor in stare umeda e stabile. Fibrele se utilizeaza pe larg la confectionarea tesaturilor, tricotajului, a torsului pentru tricotatul manual, covoraselor, blanii artificiale, pislei paturilor. Datorita combustibilitatii reduse fibrele se utilizeaza la confectionarea tesaturilor de captuseala, draperiilor, portierelor, perdelelor, covoarelor si a cuverturilor in incaperi commune pe nave, avioane si autovehicule. Fibra PVC modificata clorina se produce din perclorvinil obtinut din etilena sau acetilena. Clorina se caracterizeaza prin stabilitate la actiunea apei acizilor, nu se dizolva nici in amestecul de acizi concentrate. Fibrele nu sunt supuse putrefactiei, nu sunt atacate de molii si mucegai. Clorinei ii lipseste luciul, are o elasticitate redusa in comparative cu alte fibre. Neajunsul essential al clorinei e stabilitatea termica joasa. La temperature de 70 grade C clorina se contracta termic complet, iar la 90 grade C se distruge totalmente. Clorina se electrizeaza, de aceea ca si fibra PVC se utilizeaza la confectionarea lengeriei curative. Clorina se mai utilizeaza la confectionarea tesaturilor de matase in relief, a paturilor de covor si a blanurilor artificiale, a imbracamintei speciale pentru pescari, padurari si muncitori din industria chimica.

Fibrele de alcool polivinilic din cadrul grupului de fibre de alcool polivinilic fac parte: vinolul, letilanul, vinalul, vinilomil, vulanul, meveanul.

Vinolul se produce din alcool polivinilic. Acesta este cel mieftin dintre fibrele sintetice. Din punct de vedere a higroscopicitatii (5-8%), vinolul se aseamana cu bumbacul. Sarcina relativa de rupere e de 30-40 C.N./tex. Alungirea la extindere e de 30-35%. Pierderile de rezistenta in stare umeda alcatuiesc 15-25%. Temperatura de plastifiere e de 220-230%. La temperature de 2000 grade C se contracta termic. Fibra se caracterizeaza prin stabilitate buna la lumina, in ceea ce priveste stabilitatea la uzura depaseste de citeva ori bumbacul. Introdusa in para focului fibra se contracta termic, se topeste si apoi arde incet cu o flacara galbena. Industria produce de asemenea fibra vinol solubila in apa. Vinolul se utilizeaza atit in stare pura cit si in amestec cu bumbacul, lina, celofibra de viscoza la confectionarea tesaturilor de uz casnic.

Letilanul este o fibra de alcool polivinilic insolubila in apa de culoare galbena care poseda insusiri antimicrobiene. Se utilizeaza in medicina si la producerea obiectelo de igiena personala.

TEMA: Notiuni generale despre filare

Fir tors se numeste firul textil alcatuit din fibre scurte elemntare rasucite longitudinal si consecutiv.

Totalitatea operatiilor in rezultatul carora din masa de filamente se obtin fire toarse se numeste filare. Firele utilizate la toarcere se numesc fire de filament. Din cadrul lor fac parte: lina, bumbacul, inul, reziduri de matase naturala, diverse celofibre.

Procedeul de filare si modul de filare depend de lungimea si grosimea fibrelor. Procedeul principal de filare pentru bumbac si celofibra e filarea cordata. Prin procedeul dat se prelucreaza fibre de lungime medie. Fibrele lungi de lina, bumbac, matase naturala se obtin prin procedeul de filare cu pieptanatura. Ca urmare se obtin fire toarse subtiri uniforme dense si netede. Din fibre scurte de bumbac, lina se produc prin procedeul de filare cordate cu fire toarse cordata fira pufoase, groase, friabile de grosime neuniforma.

Procedeele de baza de filare sunt urmatoarele: destramare si scarmanarea fibrelor, pieptanare, netezirea si intinderea si prelifrarea, filareaca atare. La fabricile de filat fibre sunt livrate in forma presata in cliduri cu masa de 170-250kg. Fibrele sunt supuse destramarii si scarmanarii pe parcursul celor 3 procedee de filare, se efctueaza destramarea masei presate de fibre in smocuri aparte si indepartarea partiala a impuritatilor sub actiunea placilor de metal si dintilor de la masinile de destramare si scarmanare a smocurilor de fibre presate se transforma intro masa fibroasa friabila. Se trece apoi la pieptanare pentru indepartarea definitiva a impuritatilor si dezmembrarea smocurilor in fibre aparte in cazul aplicarii procedeelor de cordare si de rasucire in procesul de pieptanare fibrele s trec prin suprafete acoperite cu ace subtiri de metal care trec printro pilnie in cazul aplicarii procedeului de cordare se transforma intro fisie care reprezinta un fascicul de fibre.

Netezirea si intinderea panglicii se face pe laminare pe baza unirii citorva panglicii intro singura in vederea uniformizarii ei in grosime. Laminarele sunt inzestrate cu citeva valturi rotative puse in functie de aburi printre care se da drumul la panglica care treptat se subtiaza iar fibrele tot mai mult se paralevizeaza.

Prin filare se executa la masinile de filar gros la care din panglica aplicind procedeul de intindere si rasucire usoara se formeaza semitorsul. Trecind prin masinile de filat tors, semitorsul se intinde tot mai mult, fibrele se indreapta si se aranjeaza paralel.

Filarea ca atare se executa pe masinile de filat si include intinderea definitive a semitorsului, rasucirea lui in forma de tors si bobinarea torsului. Fibrele toarse se scot de pe masinile de filare inelare, bobinate pe capete.

Sint doua procedee de filare a fibrelor: 1. La uscat; 2. La umed.

Bumbacul, lina, reziduurile de matase naturala celofibra sunt filate in stare uscata. Fibrele de in se prelucreaza prin procedeul la uscat si cel la umed. La filare la umed pentru obtinerea fibrelor toarse de in mai subtiri si mai compacte, semitorsul se trece prin baie cu apa fierbinte apoi prin substante de platifiere.

TEMA: Filarea

Felurile firelor si ale torsului, structura si proprietatile lor principale.

Fire textile se numesc corpurile flexibile si trainice cu sectiunea stransversala redusa si lungimea mare din care se pot confectiona articole textile. Este adoptata urmatoarea calificare a fibrelor.

1. Firele se obtin prin rasucirea a mai multe fire impreuna, sunt confectionate din fibre de provenienta vegetala (bumbac, in), lina, fibre scurte de matase naturala, fibre chimice.

2. Monofirul este un fir izolat care nu se mai poate desface dea lungul fara al distruge si din care se pot confectiona articole textile.

3. Firul elimentar este un fir izolat care nu se poate desface dea lungul fara al distruge si e parte componenta intrun fir complex. Consta din fibre subtiri sau groase, naturale, chimice sau minerale dea lungul nespecificata.

4. Firul comlplex consta din doua sau mai multe fire elimentare unite prin rasucire.

5. Firul rasucit este rasucit din doua sau mai multe fire complexe, din fire de tors sau din ambele.

6. Firul inmanunchiat consta din doua sau mai multe fire complexes au de tors inmanunchiate, insa nerasucite.

7. Firul nodural este confectionat din fibre naturale.

8. Firul chimic este fabricat prin formarea de substante, inalt moleculare, naturale sau sintetice.

9. Firul artificial este firul chimic fabricat din substante inalt moleculare, naturale.

10. Firul sintetic este firul chimic din substante inalt moleculare sintetice (firul sintetic este firul).

11. Firul fasonat prezinta modificari locale ale structurii sau culorii, repetate in mod periodic.

12. Firul armat este infasurat pe toata lungimea sa cu fibre sau cu alte fibre. Firul texturat este firul a carui structura este modificata prin prelucrari suplimentare, in scopul maririi volumului sau a extensibilitatii lui.

13. Firul omogen - contine fire de provenienta comuna.

14. Firul eterogen contine fire de natura diferita.

15. Fascicolul el contine un numar mare de fire. Firele se clasifica dupa diverse criterii, dupa felul fibrelor, felul materiei prime, modul de filare, felul de rasucire, dupa felul materiei prime intrebuintata. Exista fire:

-de lina pura filate din fibre de lina - in aceste fire sunt mai mult cel mai mult 10` 10 de alte feluri utilizate exclusive pentru obtinerea unui anumit aspect exterior.

-de semilina (amestec) fabricate dintrun amestec de fibre de lina cu fibre vegetale si chimice, de bumbac fabricate din fibre de bumbac, de fibre artificiale sau sintetice. Dupa modul de filare sau de productie se deosebesc: firele de lina pieptanata; de lina de aparat; de bumbac de aparat.

16. Firele de aparat sunt foarte pufoase mai afinate, mai putin trainice mai putin uniforme in lungime decit cele cordate si pieptanate. Firele de aparat sunt intrebuintate de obicei fara a le rasuci cu altele.

17. Firele cordate se deosebesc de cele de aparat printro grosime uniforma, sunt mai putin pufoase, mai fine, mai putin afinate si mai rezistente la intindere. Firele pot fi dintrun singur fir inmanunchiat sau rasucite.

18. Firele pieptanate se fabrica din materie prima cu fibra lunga (lina, bumbac, in, ramasita de matase naturala). Structura si proprietatile acestor fibre se deosebesc de celelalte deoarece sunt supuse unei pieptanaturi suplimentare. In timpul pieptanarii fibra se aseaza dea lungul una linga alta, ceea ce se datoreste faptului ca tesaturile din asa fibra sunt mai putin pufoase si paroase. Ele au suprafata neteda, sunt subtiri si rezistente la intindere.

19. Fibrele mulineu sunt compuse din doua fire elementare de culoare diferita rasucite impreuna. Din asa fibre se produc tesaturi multicolore de lina si bumbac.

Majoritatea fibrelor care se folosesc sunt fibre artificiale, sintetice, chimice. Pentru obtinerea acestor pinze fibrele se rasucesc trecind 5 procedee:

a) Torsionarea intensive a firului si termo-fixarea acestuia in stare rasucita. Aceasta se datoreste elasticitatii firului.

b) Rasucirea, termo-fixarea si al doilea tratament termic, prin asa procedeu din firul de capron se obtine firul de lavsan si lavsant-melan care este mai putin extensibila.

c) Gofrarea (presarea) se utilizeaza pentru fabricarea firului voluminous Gofran care este putin extensibil (elastic).

d) Ondularea firelor netede de capron sau lavsan trecinduse pe muchia fierbinte unei placi si supuninduse tratamentului termic. Asa se fabrica firul textile rilon cu extensibilitatea redusa.

e) Scamosarea unui fir de capron printrun tub cu aer comprimat, astfel se fabrica firul aeron putin extensibil.

Firul de ata poate avea rasucirea spre dreapta si se noteaza prin Z - dreapta.

La fel firul poate fi rasucit spre stinga si se noteaza prin litera S stinga.

TEMA: Proprietatile fibrelor textile Printre proprietatile de baza ale fibrelor textile reglementate de standard se enumera:

grosimea, torsiunea, rezistenta, extensibilitatea si neuniformitatea firelor toarse conform caracteristicilor unite.

Grosimea firelor se caracterizeaza prin densitate liniara. Densitatea liniara a firelor in sistemul tex se exprima in grame, pe care o au 100m de fir, cit e mai mare expresia numerica a texului cu atit e mai gros firul. Firul tors de celofibra, de bumbac si de cordare mixta poate avea o densitate liniara de 12-85 tex. Firul tors pieptanat din lina fina atit cea omogena cit si cea in amestec are o densitate liniara de 16-41 tex. Firul tors pieptanat de lina semiaspra si aspra 28-85 tex. Densitatea liniara a firului tors de in 18-300 tex. Densitatea liniara a firului cordat: de bumbac 85-250 tex, de lina fina 50-170 tex, de lina aspra 125-670 tex.texul si numarul metric poate fi determinat prin cintarirea firelor toarse pe cintar sau pe un dispozitiv special numit cadran.

Rasucirea firelor (netoarse si toarse) se caracterizeaza prin numarul de rasuciri (turatii) care revine la un metru de lungime, cu cresterea torsiunii firele toarse devin mai netede, mai rezistente, mai elastice. Marimea torsiunii dupa care urmeaza reducerea rezistentei firelor toarse se numeste torsiune critica. Rasucirea se determina prin rasucirea modelului de fire toarse pe un dispozitiv special numit torsiometru. Torsiometrul dispune de doua cleme, doi si patru de fixarea modelului de fire. Aparatul de masurat tensiunea care fixeaza alungirea firului in procesul de rasucire, lupta pentru cercetarea firelor in procesul fde rasucire si calculatorul care fixeaza numarul de turatii una dintre eleme e stabile iar a doua care se rasuceste e unita cu calculatorul. Pentru determinarea torsiunii firele complexe si a firelor toarse rasucite din oricare fel de fibre cit si a fibrelor toarse intrun sungur fir cu exceptia celui de bumbac si celofibra se aplica procedeul de rasucire pina la distribuirea paralele a firelor si fibrelor de urzeala.

Este remarcata rasucirea fibrelor spre stinga sis pre dreapta. Drept resucire spre dreapta e considerate acea rasucire care se efectueaza cu mina dreapta de la persoana care il rasuceste. Rasucirea spre dreapta se noteaza cu litera Z, iar cea spre stinga cu litera S.

Rezistenta firelor se caracterizeaza prin sarcina de rupere determinate pe calea ruperii modelul la masina de rupere. Concomitent poate fi determinate sarcina ed rupere pentru fir sau intregul ghem (surubita) cu o lungime de 100m.

Extensibilitatea firelor se caracterizeaza prin lungime de rupere determinate concomitant cu sarcina de rupere in momentul ruperii modelului la dinamometru.

Neregularitatea firelor (netoarse si toarse) se caracterizeaza prin marirea abaterii unor indici de la marirea medie. Neregularitatea firelor in ceea ce priveste grosimea, torsiunea, rezistenta si alungirea se determina prin procedeul de comparare la exterior cu etaloanele (modele) de care dispun laboratoarele cit si prin masurarea repetata a indicilor la dispozitivele respective prin calcularea ulterioara a procentului % de neuniformitate dupa formula.

Firele de fibre chimice si firele toarse de celofibra sunt comparative uniforma in ceea ce priveste insusirile decit firele toarse din fibre naturale si fire complexe din matase naturala.

TEMA: Defectele firelor textile Cauzele principale de aparitie a defectelor de fire sunt: materia prima de calitate inferioara si cu impuritati, dereglarea mecanismului si intretinerea nesatisfacatoare a utilajului.

Firele toarse cu impuritati sunt firele confectionate din materie prima curate nesatisfacatoare. Firele toarse cu impuritati din bumbac contin de obicei corji de seminte, ramasite ale invelisului, cutie de seminte, firele toarse de lina cu impuritati, resturi de scaie, iar cele de in cu bucati de puzderie.

Fibrele imbibate cu grasime sau patate apar in rezultatul nimeririi in masa de fibre a diferitor impuritati si al unsorilor de masina. In procesul de fierbere a firelor toarse si a tesaturilor petele de obicei sunt indepartate, iar firele imbibate cu grasime ramin patate.

Firele toarse cu densitate liniara neregulata sunt firele cu o grosime destul de variata in limitele unei tevi de filature sau a diferitor tevi. Defectul apare in rezultatul extragerii neuniforme a panglicii si a semitorsului.

Nopeurile sunt niste ingrosari care apar in urma agatarii de tors a pufului.

Ingrosarile de fire apar in rezultatul ruperii semitorsului, capatul caruia se biciuieste si se leaga cu cel invecinat.

Defectele de baza la matasa bruta:

- ingrosari de fir - pe portiuni mici;

- depuneri - (ingrosari compacte pe portiuni mari);

- mustati firicele de matase descleiate ce atirna pe suprafata;

Defectele de baza a firelor artificiale:

- luciu neuniform si neindestulator a firelor de viscoza - care apare la formareafirelor in baia de prescriptie cu exces de acid liber;

- varietatea de nuante - care apare in rezultatul neregularitatii si impurificarii solutiei de filamente;

- pufozitatea capetele de fire elementare rupte si ramase pe suprafata firelor;

- ondularea incretirea onduloasa a firelo pe portiuni mici.

Defectele de fir diminueaza mult aspectul si reduce din calitatea tesaturii si articolelor de croitorie. Firele toarse cu impuritati provoaca impurificarea tesaturii cu puzderie, scai, invelisuri. Firele toarse neregulat formeaza in tesuturi dungi. Defectele sunt evidente mai ales dupa vopsirea tesaturii. Firele patrate cu grosime nu se supun vopsirii.

TEMA: Productia de tesut Tesatura ete un articol textile executa la razboiul de tesut prin impletirea unor sisteme de fire reciproc perpendiculare.

Firele plasate dea lungul tasaturii se numesc sisteme de urzeala sa urzeala.

Firele plasate perpendicular tesaturii se numesc sisteme de batatura sa batatura.

Pregatirea urzelei pentru tesut include urmatoarele operatii: bobinarea firelor toarse, urzirea, incleierea, alegerea in lamele ite si spata.

Bobinarea firelor toarse de pe tevi sau gheme pe bobine se efctueaza la masinile de bobinare pentru inlaturarea defectelor si sporire lungimii firelor.

Urzirea consta in depanarea unui numar necesar de fire toarse de o lungime anumita paralel pe solul de urzeala preliminara sau pe solul de urzeala de tesut. In scopul sporirii productivitatii muncii masinile laminare de urzit sunt inlocuite cu masinile partite.

Incleierea consta in incleierea urzelei diazive cu uscarea ulterioara in vederea sporirii rezistentei firelor in rezultatul actiunilor mecanice repetate la razboiul de tesut. Masa cleioasa se prepara din faina, amidon, glicerina si altele. In prezent produsele alimentare din componenta masei cleioase sunt substituite cu substante chimice-policrilati si silicat de sodiu.

Alegerea capatului nou de urzeala in lamela, ite si spata se executa manual sau automatizat si numai in cazul reprofilarii razboaielor de tesut pentru un nou articol sau inlocuirei acestor piese de razboi. In celelate cazuri (85-90%) capetele de urzeala noua se prind de capetele de urzeala lucrate manual nemijlocit la razboi sau cu ajutorul masinii de inodat.

Pregatirea bataturii consta in depanarea firelor toarse de pe tevi, gheme sau bobine pe mosoarele speciale de batatura.

TEMA: Defectele productiei de tesut Aceste defecte apar la ruperea firelor si la dereglarea mecanismelor razboiului de tesut. Defectele influenteaza asupra calitatii tesaturilor si articolelor de confectii. Prezenta defectelor de tesut pe detaliile vizibile ale articolelor de confectii poate cauza o reducere a calitatii sau chiar rebut de aceea in procesul de croire se intreprind masuri in vederea reducerii defectelor de tesut. Din categoria acestora fac parte urmatoarele:

Firele ingrosate sunt un defect rezulta din prezenta in tesatura a firelor de urzeala sau batatura care poseda o densitate liniara mai mare decit grundurile de baza al tesaturii.

Ingrosarea locala este un defect cauzat de prezenta firelor ingrosate de urzeala sau batatura pe portiuni mici.

Firul evident este undefct in forma de fir tesut de urzeala sau batatura care se deosebeste de firele vecine prin intindere, rasucire, culoare sau forma sectiunii.

Firul rupt este un defect rezultat din lipsa unui sau a citorva fire de urzeala.

Deschiderea este undefect cauzat de lipsa unui sau a multor fire de batatura pe toata lungimea tesaturii sau pe o portiune redusa.

Coconii gemeni sunt un defect din 2 sau mai multe fire de urzeala sau batatura tesute sau impletite impreuna in loc de unul si evident pronuntat.

Firele flotante in batatura sunt un defect rezultat din impletirea gresita pe portiuni reduse a firelor de urzeala cu cel de batatura care se evidentiaza in forma de hasura.

Firele flotante de urzeala sunt un defect rezultat din impletirea gresita a firelor de urzeala cu cele de batatura care se evidentiaza in forma de hasura.

Flotarile de urzeala sunt un defect in forma de fire plasate alaturi si impletite gresit. De asemenea si fire rupte in urzeala sau batatura pe portiuni mici.

Desenul tocit este un defect rezultat din impletirea incorecta a imprementului tesaturii din legarea incorecta a urzelei in ite sau in ochiurile masinilor Jaquard sau in spata.

Dunga in urzeala este undefect care consta in prezenta unei dungi in toata lungimea tesaturii care se evidentiaza de cealalta suprafata prin densitayea liniara a firelor prin intindere.

Indesarea este un defect care consta in prezenta pe toata latimea tesaturii a unei dungi care se evidentiaza prin densitatea redusa a tesaturii in batatura.

Dunga in batatura este un defect care consta in prezenta unei dungi transversale pe latimea tesaturii care se evidentiaza prin densitatea liniara sau prin culoarea firelor.

Firele lipsa in batatura sunt un defct care consta in prezenta unei dungi pa latimea tesaturii care se evidentiaza prin densitatea redusa a tesaturii in batatura.

Alunecarea bataturii este un defect care consta in prezenta unei portiuni scurte, ingrosate, aparute in rezultatul alunearii firului de batatura in fascicul de pe caneta si tesut astfel, in tesatura.

Ochiurile de batatura ochiurile-circei apar in cazul intinderii neindestulatoare a firului de batatura.

Rasucirea este un defect intesatura cauzat de spata, desfacerea firelor de urzeala in rezultatul dereglarii densitatii dintilor de spata.

Perturturbare integritatii tesaturii este un defct rezulta din distrugerea firelor de urzeala sa de batatura. La determinarea calitatii articolelor de confectii evidenta defctelor de tesut se efectueaza in dependenta de componenta fibroasa a tesaturii si densitatii articolelor de confectii.

TEMA: Finisarea tesaturilor

Scopul finisarii consta in innobilarea, imbunatatirea calitatii tesaturilor si conferirii lor aspectului de marfa. In rezultatul finisarii din tesatura extrasa din masina de tesut se obtine tesatura dea gata. Procesele chimice si fizico-mecanice care se include in procedeele de finisare se impart in urmatoarele etape: finisarea preliminara (flambare, descleere, fierbere, albire, mercerizare, vopsirea, imprinarea, finisarea definitiva).

Tesaturile de bumbac in procesul de finisare bucatile de tesatura bruta se sorteaza, se distribuie in parti de citeva sute de bucati, se sigileaza cu vopsea stabile si se tighilesc cap la cap la masina de cusut astfel ca cusatura sa fie dreapta si fara cute. Procedeele de baza de finisare a tesaturilor de bumbac sunt urmatoarele: flambarea, descleierea, fierberea, albirea,marcerarea, rizarea, scamosarea, vopsirea, imprimarea, apretarea, latirea, calandrarea.

Flambarea (pirlirea) se produce la masinile de pirlit cu flacara de gaz de jgheab sau cilindru in scopul indepartarii de pe suprafata tesaturii a firisoarelor de fibra care diminueaza aspectul exterior si complica procesulde imprimare. Toate tesaturile se flambeaza cu exceptia tifonului, tesaturilor flansate si celor destinate scamosarii.

Slefuirea se aplica in vederea indepartarii pastei de incleiere. Acest proces consta in impregnarea tesaturii cu solutie slaba de acid sulfuric sau natriu caustic la o temperatura de 30-40 grade C cu macerarea ulterioara a tesaturii in masinile pentru funii. Sunt posibile defecte ca descleierea nesatisfacatoare si neregulata cit si slabirea tesaturii in rezultatul actiunii acizilor.

Fierberea se produce in scopul indepartarii resturilor de pasta de incleiere a substantelor cerate gresate pectice si cu continut de azot care intra in componenta bumbacului ramasitelor de invelis de seminte. Tesaturile se fierb in cazane cu solutii de fierbere care contin hidroxid de natriu cu soda si diferite substante active de suprafata. La incalcarea regimului de fierbere si nerespectarea conditiilor de intretinere a utilajului se pot produce urmatoarele defecte: fierberea nesatisfacatoare, prezenta petelor de var si rugina, slabirea tesaturii.

Albirea se poate realize prin procedeul classic continuu care include impregnarea, macerarea, spalarea, rasucirea sau prin procedeul discontinuu efectuat de la agregat la albirea cu hipoclorid. Decolorarea are loc sub actiunea clorului liber eliminate la aplicarea procedeului de supraoxidare.Se efectueaza oxidarea amestecurilor de celuloza cu oxygen atomar care se formeaza din peroxide de hydrogen. La albirea cu clorid de sodium efectul obtinut sub actiunea bioxidului ce clor, care se formeaza din clorit de sodium se pot aplica agenti de albire optici. Defectele posibile: albirea nesatisfacatoare cauzata de concentratia redusa a componentelor din solutia de albire sau nerespectarea regimului tehnologic, slabirea tesaturii in rezultatul hiperconcentrarii solutiilor de albire, ingalbenirea tesaturilor in timpul pastrarii ca urmare a latirii insuficiente.

Mercerizare consta in prelucarea de scurta durata a tesaturii intinse cu solutie concentrate de natriu caustic la o temperature de 16-20 grade C cu clatirea ulterioara, mai intii cu apa fierbinte apa cu cea rece. Scopul mercerizarii consta in sporirea rezistentei (pina la 20%) conferire luciului si gradului anumit de satinare, imbunatatirea insusirii de a se vopsi. Defectele posibile alemercelizarii, luciul nesatisfacator in rezultatul concentratiei reduse de baze caustice in solutia pojghita de rugina cauzata de starea deplorabila a masinilor de mercerizare, ruperea tesaturii ca urmare a extinderii exaggerate, slabirea tesaturii in rezultatul supraconcentratiei si temperaturii solutiei.

Scamosarea tesaturilor aspre sau albite se produce la masinile de scamosat cu fontura. Tesaturile aspre se scamoseaza mai lesne datorita continutului de substante gresante si cerate in fibrele de bumbac indreptate in tesaturile albite. Tesaturile albite uneori inainte de scamosare se impregneaza intro emulsie paraffin-stearinica. In procesul de scamosare pot aparea pe suprafata tesaturii urmatoarele defecte: slabirea tesaturii, scamosarea neuniforma.

Vopsirea este un proces de aplicare a colorantilor pe tesatura in vederea conferirii ei a unei culori uniforme compacte de o nuanta sau alta. Colorantii pot fi naturali si sintetici. La vopsirea tesaturilor in fond se utilizeaza coloranti sintetici extrasi din produsele de prelucrare a carbunelui de pamint si a petrolului. Acestea sunt compusi multipli din sirul aromatic. Colorantii se produc in forma de prafuri fine macinate, paste sau lichide concentrate. Culoarea, stralucirea si rezistenta colorantului la actiunea luminii sudorii, vaporilor de apa la spalat, cit si la frictionare depend de componenta chimica a colorantului si de structura lui moleculara. La aplicarea solutiei cu colorant procesul de vopsire se imparte in urmatoarele etape: impregnarea colorantului din solutie prin suprafata exterioara a fibrei. Fixarea colorantului pe fibra, patrunderea colorantului in grosimea fibrei. Vopsirea poate fi efectuata prin confundarea in solutie cu colorant a pinzei intinse netede a tesaturii sucite funil.Sunt utilizate pe larg dispozitivele de vopsire cu actiune continua.

Colorantii directi sunt solubili in apa si coloreaza fibrele vegetale in mediu neutru sau slab alcalin. Culoarea tesaturii e vie dar e neindestulator de stabile la actiunea luminii, la frictionare umeda.

Colorantii activi alcatuiesc un grup de coloranti progresivi utilizati la vopsirea tesaturilor din fibre de celuloza a matasei naturale si linei.

Coloranti azinici se formeaza pe fibra, confera tesaturilor o culoare stabile preponderant de nuante calde. Colorantul se sintetizeaza pe tesatura dupa impregnarea ei in doua solutii, carereprezinta partile componente ale colorantului. Vopsirea are loc in conditii de temperature scazute de aceea colorantii azoici mai sunt numiti coloranti reci, iar modul de vopsire rece de gheata. Vopsirea cu negru de aniline presupune impregnarea tesaturii de sulfat de aniline cu prelucrarea ulterioara in camera de vaporizare si uscare, plina de aburi fierbinti. Sub actiunea oxigenului din aer aniline se oxideaza pe tesatura, culoarea fiind mai intii verde, violeta apoi neagra. In rezultatul vopsirii se obtine o culoare neagra profunda, rezistenta la actiunea luminii, la spalat, la frictionare. Sub actiunea acidului sulfuric asupra fibrelor rezistenta tesaturii scade cu 10-12%, de aceea dupa vopsire se procedeaza la o clatire minutioasa a tasaturii.

Pigmentii sunt niste coloranti organici sau substante minerale insolubile in apa. Vopsirea se efectueza prin combinarea fibrelor tesaturii si a pigmentilor cu ajutorul rasinilor sintetice, care la temperartura de 100 garde C fixeaza durabil pigmentii pe suprafata tesaturii. Pigmentii imprima diverse nuante stabile mai ales la actiunea luminii. Drept cauze ale defectelor care isi fac aparitia in procesul vopsirii pot fi enumarate: structura neregulata a tesaturii, pregatirea nesatisfacatoare a tesaturii pentru vopsire la fierbere si albire, nerespectarea recepturii si a regimului de vopsire, dereglarea utilajului.

Nevopsitul consta in faptul ca tesatura e albicioasa, iar colorantul na patruns in grosimea tesaturii. Defectul apare in rezultatul pregatirii nesatisfacatoare a tesaturii pentru vopsire, la nerespectarea regimului de vopsire cit si la revopsirea tesaturilor groase de palton.

Tesatura nevopsita reduce mult din aspectul hainei. Dungile de urzeala sau batatura sunt cauzate de varierea grosimii cit si de prelucrarea neregulata a tesaturii in procesul de vopsire.

Vopsirea cu nuanta bronz apare la vopsirea sulfurica in rezultatul insuficientei de sulfat de natriu sau surplusul de colorant. Pentru inlaturarea defectului se procedeaza la revopsirea tesaturii. Petele de vopsea se formeaza la uscarea tesaturii si determina preschimbarea suprafetei vopsite. Pata e un defect care formeaza o portiune marita sau de alta culoarea de marime variata. Sunt posibile petele de ulei si rugina care pot apare in rezultatul ingrijirii neindestulatoare a utilajului. Locurile albicioase se formeaza din cauza prezentei pe tesatura a petelor de var. Petele de provenienta si dimensiuni diverse se iau in consideratie la determinarea caliattii tesaturii.

Imprimarea este un process de insemnare pe tesatura a unui desen in culori. Pe tesaturile de bumbac coloratiile cu desen se fixeaza cu ajutorul masinilor de imprimat. In industria textilelor se utilizeaza masini de imprimare cu un singur valt si masini de imprimat cu mai multe culori la masina de imprimat cu mai multe valturi. Sunt practicate urmatoarele procedee de imprimare cu coloranti directi prin ronjare prin rezervare.

Imprimarea cu coloranti directi consta in aplicarea desenului pe o tesatura alba sau vopsita intro nuanta deschisa. In scopul fixarii colorantului dupa imprimare tesatura se trateaza cu aburi fierbinti in camere de vaporizare si usoare. Defectele de imprimare se impart in locale, plasate pe portiuni reduse de tesatura si extinse plasate dea lungul bucatii de tesatura.

Finisarea difinitiva a tesaturilor de bumbac include apretarea, intinderea si calandrarea. Unele tesaturi pot avea modalitati speciale de finisare.

Apretarea consta in impregnarea tesaturii cu compozitii speciale in vederea conferirii elasticitatii, asprimii necesare, luciului albirii cit si a stabilitatii inalte la uzura. Din componenta apretului fac parte substante diazive si higroscopice, substante care albesc, confera luciul. Componentul de baza al apretului este amidonul. In dependenta de calitatea de amidon in apret tesaturile pot avea o finisare muselina (moale) sau aspre. Neajunsurile apretilor de amidon constau in instabilitatea lor la spalat. Chiar la prima spalare apretul se indeparteaza si tesaturile isi pierd aspectul initial.

Intinderea consta in conferirea tesaturii unei latimi conform standartului si indepartarea deformarilor. Tesaturile se umezesc si se supun latirii pe ramele de intindere.

Calandrarea tesaturilor se sfectueaza prin prelucrarea lor pe calandrele de finisare. Tesatura trecuta prin doua valturi puternice ale calandrului se netezesc si in cazul ca in componenta apretului intra ciara si stearina capata luciul. Valturile calandrului pot fi combinate elastice si din metal incalzite pina la temperature de 110 grade C. Nu toate tesaturile se supun calandrarii. Catifeaua, semicatifeaua, costumul tricou nu se preteaza calandrarii.

Scamosarea repetata presupune o prelucrare repetata la masinile de scamosat si se aplica tesaturilor scamosate dupa albirea, vopsire si imprimare.

Toate operatiile finisarii definitive se pot uni intrun singur process incontinuu, efectuat la liniile de pretat-finisat in flux.

Tesaturile de in finisarea tesaturilor de in e identical cu cea a tesaturilor de bumbac. Specificul finisarii tine de structura fibrelor cu un colorit natural mai intens al inului cu o cantitate mai mare de amestecuri grase si cerate. Procesele de baza de finisare sunt: sortarea tesaturii brute, marcarea, coaserea, flambarea, tunderea, descleierea, fierberea, albirea, vopsirea sau imprimarea si finisarea finala: apretarea, intinderea, calandrarea.

Tesaturile de in se produc crude, crud fierte, acidulate, albite si cantitati nu prea mari vopsite sau cu desen imprimat. Tesaturile crude se supun flambarii sau tunderii di finisarii finale. Tesaturile crud fierte in afara de aceste procedee se mai supun si fierberii de aceea sunt mai putini deschise la culoare decit cele crude. TEsaturile acidulate in vederea indepartarii amestecurilor de celuloza sunt tratate cu o solutie diluata de acid sulfuric apoi se clatesc si se supun finisarii finale. Culoarea tesaturilor acidulate e cenusie-deschisa.

In legatura cu faptul ca in procesul fierberii si albirii are loc o reducere simtitoare a masei (30%) si densitatii tesaturilor de in ca urmare a spalarii substatelor pectice, tesaturile albite de in se executa din fire de in fierte sau partial albite. Imbinarea firelor toarse crude albite si vopsite de in permite a produce tesaturi de in multicolore. Pentru producerea tesaturilor de in de melanj se utilizeaza fire cu un continut de fibre vopsite de colofibra si crude de in. Tesaturile multicolore de culori vii si cele cu desene imprimate cu culori mustoase sunt o realizare a industriei inului. Procedeele finale de finisare si impregnare speciala a tesaturilor de in sunt identice cu cele pentru bumbac. Un effect de albire mai eficace se obtine prin introducerea in componenta apretului a decolorantilor optici.

Tesaturile de lina tesaturile de lina se impart in: tesaturi de lina pieptanata si postavuri.

Tesaturile de lina pieptanata se fabrica din fire pieptanate si semipieptanate, de aceea aceste tesaturi sunt considerate cele mai fina si usoare avind de obicei undesen al impletirii bine conturat.

Postavurile se produc din fire cordate si se deosebesc de tesaturile din lina pieptanata printro grosime, greutate mai mare, mai pufoase avind o suprafata de pisla sau puf.

Finisarea tesaturilor pieptanate se deosebeste de cea a postavurilor. Unele procese de finisare (spalarea, decatarea, s.a) se efctueaza identic atit pentru tesaturile pieptanate cit si pentru postava. Dupa sortare tesatura cruda se curate de noduri, nopeuri si se cirpesc locurile cu defecte. Firul rupt, firul lipsa in batatura, flatarile in urzeala, cu acul de croire in corespundere cu desenul impletiturii. Tesaturile usoare pentru rochii si costume se maresc cite 10-12 bucati. Fiecare bucata de tesatura groasa se supune finisarii in parte si numai dupa tunderea pufului citeva bucati se co impreuna in panglica. Procedele de baza de finisare a tesaturilor pieptanate sunt urmatoarele: finisarea prelabila (flambarea, oparirea, spalarea, decantarea umeda, carbonizarea, vopsirea sau imprimarea si finisarea: tunderea si curatiera, apretarea, presarea, decantarea finala).

Finisarea postavurilor include: finisarea umeda (piuarea), clatirea, decantarea, carbonizarea, scamosarea, vopsirea si finisarea finala: tunderea si curatire, presarea si decantarea finala. Unele tesaturi de lina se pot supune unor impregnari speciale.

Tesaturile din matase naturala dupa sortarea tesaturii crude 6-10 baloturi de gale ca structura, masa si alti parametric tehnici se inadesc dea lungul intro linie continua care se supune in continuare procedeelor de finisare. Se executa urmatoarele procedee de baza de finisare: flambarea, fierberea, albirea, vopsire, imprimarea si finisarea finala: apretarea, latirea, uscarea, calandrarea.

Tesaturile din fibre chimice finisarea initiala a tesatueilor din fibre chimice consta in indepartarea substantelor de ulei si incleiere introduce in procesul de rasucire si descleiere a firelor.

Tesaturile din fire de viscoza se supun descleierii si apoi se fierb intro solutie slaba de sapun cu soda timp de 30-40 min la o temperatura de 80-90 grade C. Tesaturile din fire de viscoza nu contin masa de incleiere de aceea ele se fierb in vederea indepartarii substantelor de uleire. Tesaturile din fire de viscoza cu fire de bumbac se supun aceloras operatii ca si cele de bumbac. Tesaturile de acetate se fierb in solutii slabe de sapun si ammoniac la o temperature nu mai mare de 70 grade C.

Vopsirea tesaturilor fibrelor de viscoza si cupro-amoniacale se efectueaza cu coloranti directi sau de cada. Pentru vopsirea tesaturilor din fibre din acetat si sintetice se utilizeaza coloranti disperse, de azotati cationati.

Imprimare tesaturilor de crep se produce cu ajutorul sabloanelor a tesaturilor netede a sabloanelor cu plasa sau a masinilor de imprimat. La vopsirea si imprimarea tesaturilor din matase naturala si tesaturilor din fibre chimice sunt posibile aceleasi defecte ca si la finisarea tesaturilor de bumbac.

Finisarea tesaturilor de fibre chimice poate include: apretarea, latirea si uscarea, decantarea, calandrarea, rectificarea bataturii.

TEMA: Structura, componenta si insusirea tesaturii

Structura tesaturii e determinata de distribuirea si legatura dintre firele de urzeala si firele de batatura. Parametrii structurali ai tesaturii sunt: structura firelor (densitatea liniara) si asprimea urzelei si a bataturii, marimea torsiunii lor in tesatura, lucrarea firelor in tesatura, impletirea, densitatea urzelei si a bataturii, structura suprafetei pe fata si pe verso. Indicii de structura influenteaza asupra aspectului insusirilor si destinatiei tesaturii.

Structura torsului si a firelor. Grosimea, torsiunea si structura torsului si a firelor influenteaza simtitor asupra structurii tesaturii. Odata cu marirea densitatii liniare a firelor creste grosimea si masa tesaturii. Imbinarea firelor de densitate liniara diversa permite de a obtine pe tesatura hasuri (tivuri) transversale si longitudinale patrate in relief, dungi. Odata cu marirea torsiunii firelor, grosimea tesaturii se micsoreaza iar elasticitatea si asprimea se maresc. La tesaturile transparente din tors si fire cu o torsiune marita in cazul cind ele sunt puse in 2 straturi se creiaza asa numitul effect moar linii valuroase in schimbare continua. Claritatea desenului in legatura , luciul tasaturii, capacitatea ei de a se scamosa, caracterul suprafetei depend de directia de rasucire a urzelei si a bataturii. Imbinarea firelor cu diferite directii de torsiune poate creia defectul de impletitura cu desen marunt in tesaturile de pinza. Bunaoara in tesaturile de tipul crepdesinului, crepsifonului, crepjorjetului, utilizarea firelor textuate forsonate sporeste grosimea, volumetricitatea tesaturii si o prezinta in avantaj in procesul de rascroire a tesaturilor se va tine cont numaidecit de directia firelor de urzeala. In cazul strimbarii urzelei in articol e posibila deformarea detaliilor si aparitia nuantelor variate. Extrem de important este de a determinacorect directia urzelei la croirea detaliilor mici din rezidurile decupate dintre sabloane. Indicii principali conform carora este determinate directia urzelei in tesatura sunt urmatorii: urzeala este orientate spre bordure, daca tesatura are par pieptanat atunci directia parului coincide cu directia urzelei. Daca in cazul aplicarii probei manuale pentru extensibilitate se detemina ca sistemele constituante ale tesaturii se extend neuniform atunci sistemul mai putin extensibil vor alcatui de obicei firele de urzeala (axceptie pot face tasaturile elastice, tesaturile din fire textuate, crepturile.)

Cercetind la lumina tesaturile cu o densitate redusa, se va observa ca firele de urzeala sunt amplasate mai uniform si mai rectiliniu decit firele batatutra.

Directia (orientarea) urzelei coincide cu directia dungilor si tivurilor de urzeala (fire de urzeala care se deosebesc prin culoarea sau grosime).

Tesaturile de semimatase contin in urzeala, de obicei, fire de matase.

Tesaturile din lina sau in in amestec contin, de obicei, in urzeala bumbac.

Tesaturile de bumbac si lina in cazul cind unul dintre sisteme e torsionat iar celdeal doilea e un fir simplu, au in urzeala, de obicei, fire torsionate.

Teasaturile de matase in cazul cind unul dintre sisteme se constituie din matase netorsionata, iar cel deal doilea matase crep contin in urzeala, de obicei, matasea netorsionataTEMA: Legaturile in tesut

Legatura in tesut este unul dintre cei mai importanti parametric de structura ai tesaturii. De felul legaturii depind luciul, desenul si relieful fetei tesaturii proprietatile ei mecanice, igienice si tehnologice. Desenul legaturii se ia in consideratie la medelarea construirea, croirea tesaturilor si la confectionarea dintre ele a pieselor vestimentare.

Legaturile in tesut sunt extreme de variate si se impart in 4 categorii:

- simple (netede); - cu desen marunt; - compuse; - si cu desen mascat. In procesul de schitare a legaturilor in tesut pe o hirtie in patratele este acceptat conventional ca fiecare rind vertical de patratele sa se considere drept fir de urzeala, iar fiecare rind de patratele orizontale drept fir de batatura. Fiecare patratel reprezinta intersectia a 2 fire (de urzeala si batatura) si se numeste flotare. Daca pe fata tesaturii se trage firul de urzeala atunci flotarea se numeste efect de urzeala si la schitarea ei se hasureaza. Daca pe suprafata tesaturii se trage un fir de batatura atunci flotarea se numeste effect de batatura si la schitare ramine alb nehasurat. Studiind cu atentie legaturile in tesut patratelele schitatepe hirtie si medele de tesatura veti observa un desen care se repeat in toate directiile. Desenul reluat al legaturii se numesc raport. In cadrul fiecarei legaturi se deosebeste raportul de urzeala al legaturii si raportul de batatura al legaturii. Raportul de urzeala se constituie dintrun numar de fire de urzeala care formeazadesenul legaturii. Pe schema legaturii in tesut raportul, de obicei, se deseneaza in coltul de jos din stinga prin linii care trec peste hotarele desenului si la intersectare formeaza un patrat sau dreptunghi.Legaturile simple (netede)

Din categoria legaturilor simple fac parte: - legatura pinza; - legatura serj; - legatura atlas. Drept legaturi caracteristice ale tuturor legaturilor simple sunt in raport fiecare fir de urzeala, se impleteste cu firul de batatura numai o singura data, raportul de urzeala totdeauna este egal raporturi de batatura.

Legatura pinza este una dintre cele mai utilizate legaturi in tesut. In legatura pinza fibrele de urzeala si de batatura se alterneaza peste un fir, pe fata tesaturii apare alternative, ba firul de urzeala u, ba firul de batatura b. Raportul pinza in urzeala si batatura este egal cu doua fire. Tesaturile cu legaturi pinza au o suprafata neteda, mata, uniforma si pe fata si pe dos. Legatura pinza se aplica la confectionarea tesaturilor de bumbac, a citurilor pinzei si fasonului, marchezetului, batistului, etc; tesaturilor de in a canafasului, crepmarocherului; tesaturilor de lina a postavului, unor tesaturi pentru rochii si costume.

Legatura pinza confera tesaturii rezistenta cea mai mare si avind densitatea cea mai mare si asprimea sporita.

Legatura serj tesatura cu legatura serj au o tresatura caracteristica, un tip orientat pe diagonala tesaturii. Pe fata tesaturilor de serj tivul, de obicei trece de jos in sus din stinga spre dreapta mai rar din dreapta spre stinga. Tresaturile caracteristice de constituire a serjului sunt: numarul cel mai redus de fire in raport de 3.

Prin legatura de urzeala a serjului se produc, de obicei, tesaturi din lina in amestec care au urzeala de matase si batatura de bumbac. Prin legatura de batatura a serjului se produc, de obicei, tesaturi din lina in amestec care au urzeala de bumbac si batatura de lina.

Legatura satin tesaturile cu legaturile satin si atlas au pe fata tesaturii flotari alungite, de aceea fata tesaturii de obicei este neteda si (lucioasa) lucitoare. Pe fata satinului predomina firele de batatura, iar pe fata atlasului firele de urzeala. In raportul legaturii satin si atlas sunt cel putin 5 fire. In cadrul satinului cu 5 fire, fiecare fir de urzeala u din raport trece doar o singura data pe fata si apoi se intercaleaza sub 4 fire de batatura b. Astfel in fiecare rind orizontal la schitarea legaturilor se va hasura un patrat si peste 4 se va trece fara a le hasura. In fiecare rind orizontal ulterior se va face aceeas alternare a efectelor, dar cu o deplasare cu doua fire.

Legatura atlas se constituie prin analogie cu cea satin dar in legatura atlas cu 5 fire, fiecare fir de urzeala u in raport acopera 4 fire de batatura b si trece sub un fir de batatura. Fata tesaturilor de atlas se constituie din fire de urzeala.

Legaturile cu desen marunt

Categoria legaturilor cu desen marunt se imparte in doua subdiviziuni: legaturi derivate obtinute prin modificarea, complicarea legaturilor simple si legaturile combinate obtinute prin alternarea si combinarea legaturii combinate. Spre deosebire de legaturile simple raportul de urzeala si de batatura in legaturile cu desen marunt poate fi diferit. La legaturile pinza derivatele se refera legatura rips si legatura panama.

Legatura reps - se obtine prin ungerea firelor de urzeala sau a flotarilor de batatura. Fiecare fir de urzeala in legatura reps poate trece prin doua, trei si mai multe fire de batatura.

Legatura panama este o legatura pinza dubla sau tripla care se constitue pe calea maririi simetrice a flotarilor de urzeala se de batatura. Panama poate fi efectuata si cu 4 fire. In ea raportul de urzeala este egal cu raportul de batatura. In legatura panama desenul e reliefat mai viu decit in legatura pinza.

Legaturile serj derivate include: serjul tare, serjul fragil, serjul inversat, serjul compus.

Legatura serjul tare se deosebeste de cel simplu prin faptul ca in raport nu sunt flotari singulare in rezultatul carora tesuturile au dungi late, clare. Bunaoara serjurile tari pot avea urmatoarele raporturi: 2/2, 3/2, 2/4, 2/3, 3/3, s.a.

Legatura serjul fragil si serjul inversat se mai numeste de asemenea legatura in forma de bradut, deoarece orientarea dungilor de serj se schimba periodic sub unghiul de 90 grade, are loc distrugerea fisiei si desenul obtinut aminteste de un bradut.

Serjul inversat se deosebeste de cel fragil prin faptul ca in locul distrugerii are loc micsorarea fisiilorde serj. In cazul legaturii de urzeala, fac flotari de batatura, iar alaturi de cele de batatura de urzeala. Unele tesaturi pentru paltoane si costume se executa cu legatura serj fragil si serj inversat.

Legatura serjul compus formeaza pe tesetura tivuri diagonale care se alterneaza cu latimi diverse. El se caracterizeaza respective prin fractia care contine in numerator si in numitor doua sau citeva cifre. Bunaoara, serjul 1x3/2:4; 2x2/4:4=1. Serjul compus se aplica la confectionarea tesaturilor pentru rochii si paltoane.

Legaturile compuse

Legaturile compuse se formeaza din trei si mai multe sisteme de fire. La categoria de legaturi compuse se refera legatura cu 2 fete, legatura in 2 straturi, legatura pichet, legatura scamosata, legatura in bucle, legatura incrutisata.

Legaturile cu 2 fete si in dou straturi se aplica la confectionarea tesaturilor de bumbac si a drapurilor.

Legatura cu doua fete se formeaza din trei sisteme de fibre care se impletesc strins intre ele: 2 urzeli si o batatura sau doua bataturi si o urzeala.

Legaturile in doua straturi se formeaza din patru sau 5 sisteme de fibre si se pot constitui din doua tesaturi aparte unite intre ele cu una dintre cele patru sisteme componente sau cu una suplimentara a cincea. In tesaturile cu legatura in doua straturi, fata si dosul tesaturii se pot constitui din fire de calitate si componenta fibroasa, difera fata, poate fi simpla vopsita, iar dosul cu tesele multicolore in carouri sau dungi, sau ambele parti simple vopsite, dar de diferite culori.

Legatura pichet este o legatura compusa si se deosebeste de pseudopichet prin prezenta unui system suplimentar. Fata pichetului se executa in legatura pinza, iar sistemul suplimentar o contracta formind un desen in relief.

Tesaturile cu legatura scamosata sunt inzestrate pe fata cu puf taiat in pozitie verticala. Puful poate fi compact sau cu desen in forma de dungi de latime diferita sau cu desen mascat scamosat. In spatiile dintre dungi pot fi situate desene cu puf scurt. Legatura scamosata se formeaza din trei sisteme de fibre: un system cu pir si doua sisteme de baza - urzeala si batatura. Sistemele de baza se pot constitui din legatura pinza sau serj si datorita densitatii mari, pot fixa si mentine bine puful.

O varietate a legaturii scamosate este legatura cu bucle. Are putin forma de bucle.

Legatura flansata se aplica la executarea tesaturii pentru prosoape, halite de baie,cearsafuri cit si a unor tesaturi decorative. O tresatura caracteristica a tesaturii incrutisate (majorate) este prezenta spatiilor (ochiurilor) transparente.

Legaturile simple incrucisate se constitue in 3 sisteme de fire: 2 urzeli si o batatura. In procesul de formare a legaturii urzeala incrutisata invalatuceste baza osificata, ba intro parte, ba in alta. Tesaturile ajurate formate prin legaturile incrucisate se impugn printo transparenta mare. Aceste legaturi se aplica la executarea tesaturilor de bumbac si de matase pentru bluze, camasi si rochii, pentru perdele a tesaturilor tehnice.

Legaturile cu desen mascat

Legaturile cu desen mascat se executa la razboiul de tesut cu masina de fatare. Dimensiunile si forma desenului legaturii cu desen mascat pot fi extreme de variate: ornamente si compozitii vegetale si geometrice, desene cu subiect si tematice.

Legaturile incrucisate se aplica la confectionarea diverselor tesaturi cit si de portrete, tablouri, covoare, goblenuri, plapume,fete de masa.

Legaturile cu desen mascat se compun din 2 sisteme de fire si se aplica la confectionarea tesaturilor de bumbac (satin, jocard, damax), de matase (alpaca dudun, moscva, vesna, iubileinaia), tesaturile de lina pentru rochii, fete de matase de in, servete, tesaturilor decorative. Legaturile compuse cu desen mascat se constitue din 3 si mai multe sisteme de fire si se utilizeaza la executarea goblenurilor, covoarelor, tesaturilor decorative de mobile, a plapumelor de pichet si a unui numar considerabil de alte tesaturi (coja, marsianca, simoronia). TEMA: Proprietatile fizice ale tesaturii Higroscopicitatea se caracterizeaza prin capacitatea tesaturii de a absorbi vaporii de apa din mediul ambient (aer). Higroscopicitatea (Wh %) este umeditatea materialului la 100% de umeditatea relative a aerului si temparetura de 20+-20 grade C. La determinarea insusirilor higroscopice a materialelor textile deseori se recurge la caracterizarea umeditatii reale. Higroscopicitatea este necesara in mod special pentru tesaturile de lenjerii si rochii. In cadrul acestui sortiment o higroscopicitate mai mare o poseda tesaturile de in. Prin higrosopicitate buna se caracterizeaza tesaturile de bumbac, matase naturala cit si cele de viscoza. Tesaturile sintetice triacetate poseda o higroscopicitate redusa si doar tesaturile de vinol dispun de o higroscopicitate identical cu cea tesaturii de bumbac. Impregnarile cu materiale higrofuge, aplicarea structurilor de protectie peliculare a stratului de cauciuc, a preturilor stabile reduce din higroscopicitatea tesaturii.

Permeabilitatea la aer este proprietatea de a conduce aerul si depinde de componenta fibroasa, densitatea si finisarea tesaturii. Tesaturile compacte cele impregnate cu material higrofug, tesaturi caucicate nu poseda permeabilitate la aer, sau se caracterizeaza printr-un indice redus al acestei proprietati.

Proprietatile termo-protectoare sunt de mare importanta mai ales pentru tesaturile sortimentului de iarna. Aceste proprietati depind de componenta fibroasa, grosimea densitatea si felul de finisare a tesaturii. Fibrele de lina sunt mai calduroase, fibrele din in mai reci. Procesele de baterilativa, pio, descamosat sporesc proprietatile termoprotectoare ale tesaturii. Utilizarea legaturilor in multe straturi, scamosarea formeaza in tesatura o cantitate mare de straturi intermediare de aer care sporesc proprietatile termoprotectoare. Cele mai pronuntate proprietati termoprotectoare le poseda tesaturile groase compacte de lina cu puf. Electrizarea insusirea de a se electriza este o proprietate a tesaturilor de acumulare la suprafata lor a electricitatii statice. In rezultatul atingerii sau frecarii, inevitabile in procesul de productie si utilizare a materialelo textile pe suprafata lor are loc incontinuu acumularea si dispersare sarcinii electrice. Daca echilibrul dintre sarcina acumulata si cea dispersata se dergleaza, atunci pe suprafata materialelor se acumuleaza electricitatea statica, are loc electricitatea.

TEMA: Proprietatile tesaturilor tricoturilorProprietatile geometrice: a)latimea, b)greutatea, c)lungimea.

Insusirile geometrice ale tesaturii includ dimensiunile ei: grosimea, latimea, lungimea bucatii de tesatura. Dimensiunile tesaturilor si densitatea lor de suprafata (masa unui metru patrat) influenteaza etapele procesului de confectionare. Grosimea - tesaturii depinde de grosimea firelor de gradul de torsiune, felul legaturii, densitatii si finisarii. Cu cit e mai mare densitatea liniara a firelor care alcatuiesc tesatura cu atit e mai groasa. Cele mai fine tesaturi de matase (crepdesinul, crepjorjedul si crepsifonul) se produc din matase cruda cu densitatea liniara de 1.56 tex2 si 2.33 tex2 (cel mai fine tesaturi de bumbac: batistul, marchizetul, sifonul) din fibre pieptanate de bumbac cu densitatea liniara de 5-11.7 tex (drapurile si tesaturile cele mai groase din fire cu densitatea liniara de 92-165 tex). Sistemele de urzeala si batatura din tesatura pot avea un grad diferit de torsiune. Daca una dintre sistemele de fire in tesatura e slab rasucita, iar cea dea doua o inconjoara atunci grosimea tesaturii se mareste. Daca batatura si urzeala au acelas grad de torsiune atunci grosimea tesaturii se micsoreaza. In dependenta de gradul de intindere si torsiune a firelor de urzeala si batatura grosimea tesaturilor intrun singur strat oscileaza de la 2 la 3 diametri pe fir. Legaturile cu flatari lungi confera tesaturilor o grosime mai mare, de aceea tesaturile cu legaturile pinza de obicei sunt mai subtiri decit cele de satin. Avind ceilalti parametri identici cea mai mare grosime o poseda tesaturile cu legaturi complexe (scamosate cu 2 fete in 2 straturi). Introducerea sistemelor suplimentare la formarea legaturilor complexe mareste grosimea si sporeste insusirile termoprotectoare ale tesaturilor, de aceea tesaturile mai groase poseda cele mai bune insusiri prin termoprotectoare si se aplica la confectionarea hainelore de iarna. Odata cu cresterea densitatii tesaturii firele toarse se impilsesc sau se deplaseaza si respective grosimea tesaturii se mareste. In procesul de finisare grosimea tesaturii poate varia. Asemenea procedeu de finisare ca baterea la pina scamosarea, apretarea maresc grosimea tesaturilor, flambarea, presarea, calandrarea micsoreaza grosimea lor. In procesul de spalare si impregnare creste gradul de torsiune al urzelei si bataturii are loc contractarea tesaturii, de aceea grosimea ei sporeste. Grosimea tesaturii variaza de la 0.1 pina la 3.5 mm si se inregistreaza la un dispozitiv special aparatul de masurat grosimi. Exista citeva constructii de aparate de masurat grosimi, dar principiul lor de functionare este unul si acelas. Modelul de tesatura se instaleaza intre 2 placi poleite, una dintre care e mobile si e unita cu acul indicator al dispozitivului care marcheaza pe cadran grosimea materialului cercetat in mm. Sub presiunea placii dispozitivului tesaturile friabile se pot usor contracta si indicii de grosime se micsoreaza de aceea aparatele universale de masurat grosimi dispun de dispozitive de reglare a presiunii asupra tesaturii. E recomandabil a masura grosimea tesaturilor la o presiune de 1.2 kPa. Alegerea modelului si elaborarea constructiei imbracamintei depend de grosimea tesaturii. Se recomanda din tesaturile mai groase a confectiona piese vestimentare cu silueta dreapta si larga, a exclude tivurile in relief, placile cu ornament geometric, buzunarele, buzunarele taiate. Modele constructive din tesaturi fine pot fi mai variate si mai complexe. Grosimea tesaturii influenteaza asupra marimii adaosului de lungime asupra latimii si constructiei tivurilor. De grosimea tesaturilor depinde numarul paturilor la asezare in procesul de croire in flux.

Drapul se asterne a cite 12-24 paturi , bastunul, crepul pentru costum a cite 30-40 de paturi, poplinul a cite 100-150 de paturi, tesaturile fine de lingerie pina la 200 paturi. De grosimea tesaturilor depinde de asemenea alegerea acului de cusut, felul si costumul , de ata de croitorie, frecventa punctelor de tighelare, regimul de calcare aburire. In procesul de lucrarea a tesaturilor groase sunt recomandabile ace groase, ata durabila si groasa stiluri mai mari. Durata calcarii aburirii pentru tesuturile groase e mai mare. La tesaturile groase e mai lesne a executa tighilarea rezervelor, plasarea cusaturilor statin invizibil. De latimea - tesaturii depinde alegerea modelului, elaborarea constructiei, asezarea tiparului la croire. Se distinge latimea de standart a tesaturii este normative de latime a tesaturii date stabilite de standart. Latimea de facto a tesaturii este rezultatul obtinut la masurarea latimii tasaturii. Latimea tesaturii in bucatile scurte (pina la 50m) se masoara in 3, iar bucatile lungi (peste 50m)=in 5 locuri aproximativ la distante egale, darn u mai aproape de 3m de bordure balotului. Latimea se masoara cu o rigla dreapta cu o precizie de pina la 0.5cm. Drept latime a tesaturii in balot se ia media aritmetica a celor 3 masuri calculate in precizie pina la 0.01cm si rotungita pina la 0.5cm. In afara de marimea aritmetica media in conditia de inregistrare a rezultatelor de proba se fixeaza de asemenea marimea valorii minimale a unei masuri. La tesaturile de lina si plus latimea se masoara cu litere si fara litere. La toate celelalte feluri de tesaturi latimea se marcheaza numai cu o luare in consideratie a lizierelor de tesatura. Intro bucata si bucatele de tesaturi apartinind unui lot, pot fi oscilari considerabile de latime. Oscilarile de latime intro bucata de tesatura de lina pot alcatui 4-5cm, iar din bucati de 7-8cm. La croirea in masa a tesaturilor oscilarile brusce de latime pot fi cauza rebutului, de aceea la intreprinderile de confectii latimea tesaturilor este marcata peste fiecare 2-3cm. Asezarea tiparului si sablonarea cu creta se efectuiaza cu luarea in consideratie a latimii minimale a tesaturii. Daca latimea oscileaza prea brusc, atunci portiunea in cauza se decupleaza si se indreapta pentru o alta asezare in paturi sau intreaga bucata de tesatura se croieste in particular ca pinza rosie. Prezenta in bucati si laturi a tesaturilor cu diferenta da latimi complica procesul de croire si reduce productivitatea muncii marind consumul de tesatura la o umiditate de produs. Asezarea cea mai convenabila a tiparelor se utilizeaza cu economie a tesaturii depinde de latimea ei. Latimea tesaturii care asiguara cel mai mic procent de spatiu dintre sabloane se numeste rationala. Pentru planificarea si evidentierea consumului de tesaturi destinate diverselor produse cit si pentru determinarea numarului de grup este stabilita latimea conventionala atesaturilor; pentru tesaturile de lina de 133cm, pentru cele de matase si bumbac de 100cm, de in 61-71cm. In procesul de croire si confectionare in masa se va tine cont in mod obligatoriu de lungimea tesaturii. Pe masura fabricarii la razboiul de tesut, tesatura se taie ca urmare formindu-se bucati de tesatura de lungime anumita. Lungimea bucatilor depinde de grosimea si masa lor. Tesaturile groase de palton si drapurile dispun de lungimea cea mai mica. Fabricile textile produc tesaturi cu lungimea bucatilor de la 10 pina la 150m. Bucata de tasatura poate fi compusa, adica sa se constituie din citeva cupoane. Bucata compusa se formeaza in cazul cind in procesul de determinare a calitatii teseturilor destinate retelei comerciale sunt inlaturate prin decuparea defectelor de proportii pentru tesaturile destinate industriei confectiilor. Nu se prevede decuparea spatiilor cu defecte ci se procedeaza la marcarea conventional ape marginea lizieriei. In bucata compusa lungimea minimala a cuponului e admisibila in limitele a 1.5 si 6.0cm si depinde de destinatia tesaturii. De pilda lungimea minimala a capotului di bucata compusa determinate pentru tesaturile de palton si drapuri e de 2.8m, pentru postavul de panta de 3cm. Lungimea capotului poate fi rationala si nerationala. Rationala este acea lungime a tesaturii care la rascrare poate fi utilizata fara ramasite sau sa formeze discuri in limitele normei. Pentru consumarea rationala a tesaturilor in procesul pregatirii rascroirii se recomanda a selecta cupoanele dupa lungime, a determina lungimea, asezare a tesaturii si a efectua sablonarea cu creta in corespundere cu lungimea cuponului. Pentru utilizarea cit mai eficace a lungimii cupoanelor e preferabil de a proceda la schitarea sabloanelor de tipar a articolelor cu lungime diversa, a aranja sabloanele concomitant pentru 2 articole sau a aseza 1.5;2.5;3.5; garniture de sablon. Aplicarea rationala a tesaturii poate fi obtinuta si prin asezarea combinata a sabloanelor pentru citeva articole, de pilda pentru un costum si o pereche de pantaloni. Sifonabilitatea - este capacitatea tesaturii de a forma la indoiere si sub presiune cute si riduri acre se indeparteaza doar in procesul de calcare aburire. Drept cauza a sifonarii sunt deformatiile plastice, care apar in tesuturi sub actiunea indoirii si comprimarii. Fibrele care poseda o cata impunatoare din alungirea flexibila si cea elastica, dupa deformarea si comprimarea isi revin mai mult sau mai putin repede si isi recapata pozitia initiala, de aceea sifonarile se atenueaza. Sifonabilitatea depinde de componenta fibroasa a tesaturii, grosimea si torsiunea firelor, de legaturile de pinza, densitatea si finisarea tesaturii. Sunt mai putin sifonabile tesaturile executate din fibrele: lina, matase naturala, diverse fibre sintetice. Tesaturile formate din bumbac, fibre de viscoza si in special din in sunt extreme de sifonabile. Marimea grosimii si torsiunii firelor micsoreaza sifonabilitatea tesaturii. Indepartarea treptata a sifonarii in tesaturile de lina, matase naturala si sintatice se explica prin manifestarea insusirilor elastice ale fibrelor,datorita carora dupa flexiune fibrele isi refac pozitia initiala. Marirea densitatii impiedica deplasarea firelor in tesatura la indoirea ei de aceea tesaturile groase se sifoneaza mai putin. O influenta mare asupra sifonabilitatii tesaturii o execita finisarea. Pentru micsorarea sifonabilitatii tesaturilor de bumbac, celofibra, viscoza se aplica finisarile contra sifonarii. In productia de confectii pentru conferire nesifonabilitata si mentinerea formei numai fusei vestimentare se efectueaza finisarea fusei.

TEMA: Proprietatile tehnologice ale tesaturilor Alunecarea tesaturilor poate avea loc la croire si coasere. Alunecarea depinde de caracterul suprafetei de tesatura, adica de netezimea firelor utilizate si de legaturile in pinza. Tesaturile cu suprafata neteda aluneca fiind asezata in paturi, ceea ce poate cauza deplasarea paturilor si schimonosirea detaliilor tiparului. La croirea acestor tesuturi, numarul de paturi se micsoreaza, se aplica garniture hirtiei sic lame speciale pentru finisarea asternutului. Tesaturile netede necesita o atentie maximala la coasere, deoarece alunecarea detaliilor tiparului de croit poate cauza strimbarea tivului.

Friabilitatea tesaturii depinde de felul firelor (torsului) legaturii, de densitatea si finisarea tesaturii. Utilizarea firelor netede si a legaturilor cu flotari alungite sporeste friabilitatea tesaturilor. Tesaturile cu legaturi atlas si satin sunt mult mai supuse friabilitatii in comparatie cu tesaturile cu legaturi pinza, deoarece poseda flotari mai lungi si deci legaturi mai putin dure dintre urzeala si batatura sunt friabile tesaturile putin compact cit si tasaturile cu densitate relative inalta effectuate din fibre elastice cu torsiune (crepol).

Flambarea si tunderea tesaturilor sporesc friabilitatea lor, iar apretarea, presarea, baterea la piua, impregnarea cu diverse materiale o micsoreaza.

Pentru a determina friabilitatea tesaturii experimentale, aplicind metoda organoleptica, se decupeaza un model cu dimensiunile de 3x3cm, cu acul de croire se coase mai intii un fir apoi 2 fire impreuna, apoi 3 etc.Tesatura e considerate usor friabila daca 5 fire se trag usor impreuna. Daca se scot usor 3-4 fire, atunci tesatura de o friabilitate medie, daca un singur fir se scoate cu greu, atunci tesatura practice nu e friabila. Practic nu sunt friabile tesaturile supuse prea tare baterii in piua si apretarii, tesaturile cauciucate, tesaturile cu suprafata peliculara, piele artificiala sic ea de antilopa. Sunt putin friabile tesaturile necompacte din fire chimice complexe, in special cele sintetice si de matase naturala, tesaturile cu legaturile de atlas si satin din fire netede, tesaturile pieptanate de lina pentru costume si rochii din fire torsionate. Operind cu tesaturi friabile se sporesc adaosurile la tivuri, se tighileaza sau despica lizura tesaturii.

Deplasarea firelor la cusaturi poate avea loc la tesaturile putin compacte in procesul de proiectare a imbracamintei. De obicei firele se misca in tivuri la imbracaminte ajustata pe corp care se supun sarcinii cele mai mari de intindere: tivul mediu de la spinare si tivul de coasere a minecii in cazul spinarii ajustate, penselor dea lungul taliei, tivurile de la coate, dunga pantalonilor. In afara de densitatea tesaturii asupra deplasarii firelor in tivuri influenteaza felul firelor, din care e confectionata tesatura, legaturile, directia tivurilor. In dependenta de structura tesaturii, firele se pot deplasa dea lungul urzelei sau bataturii. Sunt putin stabile in tesatura firele din tesaturile de matase putin compacte din fire netede,tesaturile din fire de grosime diversa, tesaturile pieptanate de lina cu densitate relative nu prea mare. Deteriorarea tesaturii cu acul la aplicarea tighelului se numeste defect de tiv. Locurile cu defect de tiv se incalca integritatea, se micsoreaza rezistenta tasaturii, deoarece acul rupe firele.Poate fi defect partial de tiv si semne vizibile de tighel care dispar in procesul de oparire si la spalat, insusirile tesaturii de a forma defecte de tiv la aplicarea tesaturii se numeste taiere la tivele. Ea depinde de structura si caracterul de finisare a tesaturii de corespunderea numarului de ac, a atelor, felurilor de tesatura, crestarea acului de tesut.

Grosimea si rasucirea torsului, legatura si densitatea tesaturii deasemenea influenteaza asupra taierii ei la tivire. Tesaturile putin compacte din tors rasucit sau fire (voal, marchizet, crep-sifon, crep-jorjet), tivite cu un ac subtire si ata fina si se defecteaza deoarece acul aluneca de pe firele torsionate, nimerind intre spatiile dintre