1.morfologia functional a a sistemului stomatognat

5/10/2018 1.Morfologia Functional A a Sistemului Stomatognat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/1morfologia-functional-a-a-sistemului-stomatognat 1/39

Capiiolul 1

M ORFOLOG IA FUNCTIONALA

A SISTEMULUI STOMATOGNAT

Notiunea sisiem siomaiognat include un ansamblu de org ane 9 1

tesutur i situ ate in regi unea rna xi I0-fad ala, care direct sa u in directp articipa l a r ea li za re a Iunctiilor de baz a ale organismului: m astica-tie , .d eg l utitie, re sp ir a tie , Ioriatie etc. A cest terrnen, In comp ar atie ell

terrnenele aparai masticator, aparat dentomaxilar, sistem maxilojacial, sistem masticator, sistem deniomaxilar, sisiem dento-maxilo-iaci-al, care pot fi irrttl n ite in litera tur a de sp eci al itate, oglindeste mai

exact un itatea Iiziologica si mor+oiunctlonala dintre diler ite organe,care au n unum ai d iferita p r ovenienta si struct ur a., dar si 0 am p i as a·re diferita in z on ele reg iu nii rriaxilolaciale.

Sistemul stornatognat este com pus di n urrnatoarele elernente pr in -cip ale: 1) scheletul, p rezent at de oasele maxilare, naz ale ;; i zigomati-ce ; 2) dintii, care Ior meaz a arcadele dentar e si stnt destin at i pentru

incisi a, sitsier ea , iartmitarea 91 masticati a a limen te lo r; 3) muschii mob iliz a to r ia i mandi bu le i; 4) buzele si rnuschii orofaciali destinati pentruap ucarea alim entelor, inchider ii cavitatii orale si redarea exp resivita-tii (mimica); 5) limb a, p al atul m oale 91 dur, la fel si muschii ob r aji-10r, care particip a activ l a Iorrnarea bolului alirnentar ~i transp ort area

lui sp re faringe; 6) libr omucoasa cavitatii bucale: 7) vasele sangvine,lim fatiee ; ;i nervii aler enti: 8) trei per echi de glande saliv are (p ar o -tide, sublingvale, suhrnaxtlare) , secr etia car or a nu numai c a urneciea-

z a alirnentele, dar asigur a forrnarea bolului alimentar si p a rticip a l ap rim a fad de cligestie In cavit atea bucala: 9 ) articulat!a temporoman

dibul ar a (A .T .M _).U rrn ar ind dezv oltarea sistemului stomatognat in fHogeneza ~i

ontogeneza, ne convingem c a rnulte organe ale acestui sistem au 0

p rovenienta unica si toate sint strins legate intr e ele din punct de ve-dere functional. Studiul morfoiunctional al acestui sistem oglindeste

unitatea dintr e st area morfologica (forma) 9 'i iunctia diier itelor or-g a ne , S chim bar ile morfologice due la rnodificar i de Iunctle si inver s.Totodata schirnbar ile unui erg an neap ar at due l a modificar i rnorfolo-gice si functicuale in toate .celel alts verigi ale sisternului. Aceste re-

l atil ne dau p osibilitatea s a < urrnar im legiHura dintre sisternul stoma-tognat eu alte sisterne ale organismului (sistemul digestiv, resp ir ato-

r iu etc.). Deci liecare din sisternele organ ismul ui p rezi nta 0 p arte a

integr itatii lui, ir fiecar e organ din sisternul respediv este 0 partecomponents a acestuia,



Legitatea p rivi rid car acter ul reci p roc d intr e structur a (form a) or-g an ul ul ~i f uncti a lui, nu asi gur a 0 indepen denia d i r ect a d intre gr a-dul de schimbar i morfologice si gr adul de dereglare a Iunctiei. In une-Ie cazuri schirn ba r iI e esen]l 8 1 e de forma ;> i structure n u due I a mod i-Iicari consider abile de lunctie, 9 i invers, uneori schim barile neinsem-

nate de iunctie pot p rovoca schim bari de forma p r onunjate.In p lanu! evolutiei filogenetice sisternul stom atognat s-a dezvol-ta1 ;> i se Ior meaz a sub irriluenta de dir ijare a Iactor ilor biologici,. ge-netici, neuroendocrini si Iunction ali. Noi ne vom op ri dear asupr a ro-lului schirnbului de functie, ca un factor im portant al desavlrsir ii mor-fologice. P e p arcursul evolutiei aces! sistern a suier it un sir de schirn

bari , i nl lu eut at e, 10 p rim ul rind, de noile conditii de existents. Per fee-tionarea m or lologica 9i lunctionala s-a all at in perm anents sub in-fluenta m odului de aliment are. Aceasta usor se observa daca ape-lam la d a tele din anatorni a cornpar ativa, exam inind acest sistem laanimalele de p r ada, 1a rozatoar e, rumeg atoare ;;;i I a om .

L a an ima leI e de p r ada, de exernp l u, arti ell Iati a tem porom andib u-lara esie p rezent ata printr-o irnbinare unica a Iosei articulare eu con-dilii articul ar i al mandibulei. A sernenea str uctur a a articulatieip er-

m ite mandibulei dep l asar! nurnai in p lan vertical, iar dintii au euspiziinalti $i ascutiti. L a rurnegatoare mandibula executa $i m iscar: trans-versale (I a ter al e) d a tor ita per iectionar ii str uctu ri i articul atiei tem po-

rornandlbulare: condilii articular i au 0 forma concava, iar fosa arti-cuI ara este de [arm a c on v ex a. r n r a port eu fu n cti a, ~i di nti i later ali

au supr atete ocJuzaJe mari,La roz ato ar e, structur a articulatiei p erm ite dep l asarile m aridibu-

lei In p l an sagit a I dator ita form ei ci Iindrice a can dili lor articu I ar isi -tua] i In pi an s ag i't a'] , ir i cisivi islot bi ne dezvoltati ili ascutiti.

L a om mandibula executa diferite m iscari: to p lan vertical, trans-versa I, sagita I 9 i m iscar im ixte, Aceast a se d ator este p ar l icul ar ita ti-lor de structur a a ar ticulatiei care contine elem ents din toate articu-laliile descrise m at sus. Schirnbar ile de Iunctie au dus si la modificar i

de structur a a dintilor. Daca la unele specii de mamifere dintii inca

t~i pastreaz a 0 forma omogenica (homodentia) si In decursul vietiise schirnba permanent (po!ifiodontia), atunci l a mam if er el e ce stau pe

o treapU i ruai superioar a pe scar a dezvolt ar ii, ca si la am , dinjii s-au

dilerentiat dupa form a (heterodonfiaj r si num ar ul de schimb, el f iindlirnitat I a doua ori (difiodontia). Se consider a c a r olul p rincip al l adiferenjierea dintilor dupa form a (incisivi, canini, premolar}, malad)

l-a [ucat schirnbul de Iunctie determ inat de car acter ul alirnentelor.Evol ut i a ontogenetica a sisternul ui storn atognat cup rinde nerioa-

da de vi a t E i intr a uterina si extra uterine, care stnt descr ise fn camp ar-tirnentele corespunz atoare ale anatom iei, em briologiei, fiziologiei om u-lui. Noi urrneaz.a doar sa m entionarn c a ontogerii a acestui sistern par-

curge 0 perioada cornp lexa de; dezvoltare si diferentiere. In perioadaposlnatala deosebirn dous etape: 1) de mortogeneza, p ina la vlrst a de

16 ani 9 i 2) de mod el are, de la 16 ani p lna 1a s lt rs it ul vietii,

Modelarea Individuals de slr uctur a si forma ale cornporientelor sis·ternului stom atognat are lac sub influenta Iunctiilor p rop rii ~i a ce-

9



lor gener ale. D in Iunctiile p rop rii lac parte: rnasticatia, fona ti a , Iiz io -nornia - , ? i Iunct!a de autornentiner e.

M asticatia este cea mai irnportanta Iunctie ce influenteaz a forma-re a intr egul ui sistern stom atognat. Durata rnasticatiei este aproxima-tiv de 2 are z iln ic.

Ponatia, fiind cea rnai recenta Iunctie, totodata constitute si car ac-teristica cea mal esentiala a omului. O rnul vorbeste in mediu tirnp de8-10 o re z iln ic.

Fi zi onorni a este man ifesta Hi de tegumentele Ietei care p rin trasa-turtle sale Ii d a posib ilitate omul ui s a - - , ; , i exp r ime dispozijla, dor inta,starea de lndiierenta rel ativa etc., si este l Iel un rnijloc de comuni-care Intr e oameni. -

Functia de auiomentinere, care este caracteristica pentru orice Of-

gan sau tesut, include 3 componente: autoconservare, autostirnularesi autoregl are. Prin autoconservare se subinteleg acele aspecte destructur a ~i Iunctii ale componentelor sistemului stomatognat careasigur a p revenlrea alectiunilor ce pot p r ovoca tulbur ar i [unction aleale intr egului sistem . Aid includern si notiunea de autocur atire a ca-vitatii bucale p rin in te rr ne diu l salivei, Terrnenul autostimulare p reve-

de acele asnecte de str uctur a si [unctie care gener eaz a actiunea sti-mulilo r de tn tretin ere. consolidate $i perfection are a componenteiorsi sternul u i stom atogn at (functi a rnuscul ar a , presi unea rnasttcato-

de etc.},Notiunea de autor eg lare include acel rnecanisrn biologic care de-

clanseaz a modificar ile morfologice conform Iunctiei ~i invers.Afara de Iunctlile enumerate sisternul stomatognat p articipa si

18 realiz area altor Iunctii cum ar fi: resp ir atia, deglutitia etc.Gasindu-se in strinsa legatur a functionala, elemen tele sistern ulu i

storn '1 togmd perm anent sint su p use m odifi cari'lor de virsta si celorprovocate de in f l uenta d ifer itil or f actor! endogeni si exozen i. sau ;J

p roceselor p a tologice, care d uc 1a ap ariti a lezi unilor sau chi ar 1a p i er-derea unor elemente (organe). Prin urmare, pentru medicul p r actici-

(1 n sint absol ut necesare cunosti ntele din camp artimentul anatorniei

f uncti on al e, a l tf e l el n u va fi In st are sa interp reteze cored sch irnb ari-le morfologice si Iunctionale ale sisternului stomatogriat Iap t ce serasfrtn ge negativ asu p r a Iniccm ir ii unui p i a n de tr at a ment a decv at.

1.1. Morfologia functionala a maxilarelor

Mandibula (maxilarul inferior). E ste urricul os nepereche si rno-hilizabil al scheletului maxiloiaci al care se dezvolta din doua segrnen-te egale si simetrice, ce se consolideaza catr e sfirsitu! pr irnului sauInceputul anului doi de viata, form tnd sirniisul mandihulei.

M andibula esie compusa din corp , situat in p lan or izont al ~i douar amuri ascendente fiecare terminindu-se cu doua apoiize: anlerioar asau cor onoida (processus coronoideus) si poster ioar a sau condil ar a(processus corulularis], care conti n ua in co l ul $1 ep ifiz a condil ul uimandibul ar $i uneste rnand ibul a ell c r an i ul. Intr e apofiza a nterioar a

10



ab

Fig, 1. NIU~ehi ell inser t i e m a n d i b u l a r a : a - pe supralata e x t e r n a ; b=«

pe supra] ala Interns. 1 - ternpor a1; 2 - maseter; 3 - p terl goidianul ex-tern; 4 - p ter.igoidianul intern

si apofiz a poster ioar a se g aseste incizur a m andibulei. Regiunea supe-rioar a a corp ului man dibu le i este p rezentata de a poliz a a Iveol ar 3 .Ramurile ascendente Iormeaz.a cu corpul un unghi, care I I I deeursul

vie[ii p ermanent se schimba. D ad la cop ii el este obtuz ~i egal cu135 -140° la adulti rn icsor indu-se tr ep tat atinge 105 -110°, p e cindJa batr in i, m ai ales in caz de ederitatii p arji ale sau totale, el d innou devine obt uz aUngfnd 130°. Aceste sch irnbar i a II lac d atoritamodilicarilor de lunctie, care due la resorbtia tesutului OS05 dinzona unghiul ui gonion, cl t si la restructurar ea osului integral. Stu-

dille de str uctur a an atornica a rnandibulei ne dau dovada ca ea segiise~te sub influenta function ala a rnu sch ilor m ob iliz abili, care in "sera p e ea. P recum pe sup r afata externs, a$a si p e sup r alata in"

terna observam mai multe neregul ar iiati: tuberozitatea m aseterica(tuberositas masseterica], tuberozita tea p terigioi da (tuberositaspterygoidea etc.) a p a r ute datorita activ ita ti i m uscul are (fig. 1) .

Mandi bu I a este farmata din tes ut 050S dens (SD bstan t a comp acta

S8 U c or ti c a L \ ' i ) , care este p rezentat de do Uf ! P l a c i c e se u nesc i tim pc

rnarginea ei inlerioar a. Intre aceste p laci se gase$te substanta spon-gioasa. Grosirnea pH\C ilor cornp acte difer a 'in d ep en de nts de graduld e fo rt a p e care 1 1 s up orta m an elibu la in t impul iunctiei. C er cetarilc

electuate de Walkholf, Katz, Buslghin au ar atat ('3 tr abeculii substan-lei spongioase Tn diIerite 10CUfi au dilerits g r o si rn e si slo t ar anj ate

intr-o anurnita ordine ~i dir e ct ie , in de p en de nt de incor darile care ap arin [e su tu l 0505 dator ita m ar irnii ~i directiei forjei musculare l a actul

de m asticatie. A eeste directii de ar anj ament al tr abeculilor au cap at at

denum irea de lin ii s au tr a vee de forta ,~isin t destinate p entru supor-tares : ; ; i n eu tr a li za re a fortei rnast.catosre. L iniile de forta p rezints nualtceva decit st i lp i de rez istenjii care im p reuna eu p lacile osoase corn-

p acte ti atri bu ie m and iu lei rezislen t a cuven i t a : , Loea liz area, den sil a-

te a - , ? i dir ectiile acestor Iin ii sa u tr avec sin 1 fn r a port cu tensi unile di 1 1

tesutul 0505 p rovocate de Ior ta m uscul ar a : ~i directiile ei. Deosebimurm stoarele linii (tr a vee) de fortii: I) rnarginale, care se fmpart 'indoua grup e, in drep tino II"s e anteri op osteri or sp re cond il ii a rl.i cu l a 1 '1

1 1



Fig. 2_ Schema tr aiectorf lor de forlala niveiu! mandibu!ei dupa Slcher

Fig. 3 . T rrungruul B onw ill

unde se incruci seaz a; 2) b az il are; 3) transversale; 4) anter ioar e:

5) posterioare: 6) ca pul ans; 7) fad ia Ie (fig. 2).

Bonw il I, Yn a. 1899 , studi id structur 3 ana tornica a mandibuleia constatat ca dad vorn uni condilii articulari intre ei, iar de

la centrele lor li vom uni cu punctul dintre inClS!VI! centr al i lanivelul par tilor incisivale p rin linii drepte, obtinern un triunghi eehi-lateral cu latur a de 10 em (fig. 3 ). Acest triungi a p r im it denumireade triunghiuI lui BonwiIJ ~i cu toate c_llcercetar ile ulterioare au dove-dit ca la unele persoane incisivii ocup a 0 pozitie anter ioar a sau pes-

ter ioar a f a t a de vir Iul triunghiului, acest terrnen se foloseste in {era-

pia protetica. .M axila (m axilarul superior). Maxila este un os pereche compus

din corp ~i 4 apofize: frontala ( pr oc es su s fr on ta li s) , malar a processuszigomaticus], alveolar a (processus aloeolaris], p alatinala (processuspa la tinus] . Maxil ami superior este imobi'l unit cu oasele cr ani ui ui,

Corpul lui contine un sinus pneumatic (sinus maxilaris Highmori).iar baza 0 constituietes utuI s poogios incl us 10 tre doua pI aci sub]i ri

de tesut osos compact. Pe maxila nueste inser at nici un muschi mobi-

lizabil, toti rnuschii situati pe sup r atata ei sint mirnici. D in ace aslacauz a 91 morfologia ei· se deosebeste de cea a mandibulei, p r actic fj,

in d Hpsita de rugozitati p ronuntate. Totodata rnaxila se gase9te su hinlluenta Iortei care reiese de la rriandibula. Din aceasta cauz a str uc -tur a el, ca 9 i a mandibulei este subor donata legilor biomecanice. Con-

form acestor legi tr abeculii tesutului spongios se grupeaz.a si au unar anj ament care ii d a posibilitate maxilei s a se opuna fortei iunctlo-

nale respective. In sectoarele unde pres! unea function al a este mare,

tr abeculii se ingroasa, Iormind sttlpi de rezistenta, care servesc Ia

tr ansrntsia acestei presiuni asupra oaselor craniului, astfel neutr a-

ltzrnd-o (fig. 4) .D eosebi m urrnator ii stil p i de rez istenta: I) n a zofront ali, care in -

cep Ia nivelul arcului baz al 8 1 r eg iu nii in cisiv ilo r , ; ; i caninilor ir ecindin p eretii naz 3 I i l at er 3 1 i, in drep ttnd u-se sp re osul frontal. Stllpii na -zolrontali descompun lorjele care reies de Ia dintii front ali; 2 ) zigc-rnatici sat! malad, care incep 1a nivelul apofizei procesului alveolar

corespunz.ator dintilor later ali trecrnd In osul zigornatic. Acesti stllp t

12



descornpun pr esiunea m asticatorietransm itind-o la oasele cr aniului;3 ) p terigopalatini, care slnt pre-zent at i p rin tuber ozi H ili,le rnaxila-r e (tuber maxilae) si apoiiz el eplerigoidiene (processus pferygoi-deus) tr an s [e r ind I fe l presi uneamasti catoare din regi unea dint i-

lor later ali sp r e baz a cr aniului:4) palatini, p rezentati p rin apo-Iizele palatinaJe (processus pala-linus) c are c onso lid ea z s ambele

segments later ale ale ar cadelor Fig. 4. Stflpii de rezistenta la rna-dentare neutr alizind presiunea xila duna Sicher

rnasticatorie in pJ an t r ansversa 1 .

Benninghoff, sistematizind sfilp ii de rezisterita l a nivelul palat~-lu i du r, ii grupeaza in: a) linii de fOiia orizontale transversale, b) JI-nii de foria orizont ale pos.terio-anterioare. Aceste tr avee osoase colec-teaza ~i neutr ali zea za Iortele m asticatoare din zonele arcadei dent a-

re si opun0

rezistenta necesarair t elor de tr actiune rnuscular a.Apofizele palatinale, consolidindu-se eu l arnelele or i zontale ale

o su lu i p ala tin aJ , Iorrneaz a palatul dur. Locul consolidar ii apofizelo:palatinate - sutur a p alatina medi ana (suiura palatine mediana] poa-

te avea un grad de p r oem inar e diferit. Deseori p e aceasta sutur a se

evidentiaz a un val osos, num it tor usul p el atin (torus palatinus], care

poate ave a forma var iata: rotunjit, alungit, p r onunt at rnai mult sau

rnai putin, ocupind zona anterio ar a, posterroar a sau fiind situat de-a

lungul boltii palatine. Adincimea si forma palatului dur dep ind de un

sir de Iactor ie xte r ior i. As a, de exemp lu, p ierderea dintilor firesc duce

la atrof a apofizei al veol are datorita car ei a bolta pal ati na cap iHil un

car acter mai p i at. P articul ar ita tile bolti ipal ati ne (form a, adincim ea),

ca ~i prezenta torusului palatlnal, au 0 importanta deosebita la sta-

bilirea tratamentului eu p r oteze dentare mobile. Urieor ifara 0 inter-ventie chir urgieal a p r eventiva (in lat ur area torus uJ ui) tr at amentulp rotetic nu-si atinge scopul.

Apofizele aloeolare. Existents apofizeior alveolare dep inde de dez-voltarea, eru p ~ia si functi a diritilor. Ita de ce in decursul vieti i forme

$i dim ensiunile apofizelor alveolare permanent se schimba, Functia

dintilor influenteaza schimbul de substante, creind conditii favorabilede existenta a ap ofizelor.

Apofizele alveol are sint impihtite in alveole separate, care la r in-dul lor sint separate de sep t uri inter alveolate (septa interalueoloria],

ia r ~ a d in Jii m u ltira dic ula ri . < ; > i d e se ptu ri in te rra dic ula re (se pta in te r-rodicutaris). AlveoJele joaca un roI im portant la fix area dintilor , de

aceea in caz de resor btie a lor dintii cad, iar In caz de p ier der e a din-

[ilor, independent de vir sta, inevitabil are loc resorbtia apofizei al-veolare.

1 3



1.2 . A rtlculatia temporomandibul ara

A rticula]i a temporom andibul ara (A .T .M .) este p ara, unests man-dibula ell 05u1 temporal si face parte din articulatiile comp licate. D ementionat di condilii articular! ai m andibulei dupa dimensiuni sin!

mai m id si nu corespund dimensiunilor fosei art icu l ar e, aceasta neco-resp urrdere, Ins a, este Iichidata de men iscul arti cu I ar. Meniscul arti-cular are Iunctia unei pieseinterrnediare cu rolul de a pune in con-cordanta luncticn ala doua sup r afete de m arirne ~i form a diferite.Datorita acestor p articularita]i anatom ice 1n artrcula]ie au Joe rniscaricornp lexe fo toate cele tr ei d irnensiuni ale sp atiu lui ce a servit ca ba-za la deter m inar ea ei ca a articulatie combinate. A rticulatia temp oro-m andibular a p rez inta un lant cinematic, deoarece miscar ile au loccan cornitent to am bele articul atii (d in sting a .;;1 dreap ta). P rin urrna-re, in liecare arti cul ati e pot avea lac m iscari in diferite directii, S f.considers c a co rn plex itatea stru ctu r ii 91 a functiei articul atiei tem po·romandibulare in mare masur a este deter minata de car acter ul diversal alirnentelor. In dependents de consistenta alim entelor rnandibulae n ev oita sa efectueze diferite rniscar i (in p lan sagital, vertical, ori-

z ontal si combinate) necesare [a farim ijarea si m asticatia ali-mentelor.

Arti cu I atia tern porom and ibu l ara este camp usa din urrnatoar el eclemente de baza: condilii articular i, Iosa articular a, tuberculul arti-cular, discul articular (m eniscul), cap sula articular a si Iig am entelcarticulare (fig. 5 ).

Ep iflzele condili ane ale mand ibulei, A ceste form ati uni asernana-toare cu doua cilindr e elipsoidice sirrt situate ln p lan transversal, jarsupralata lor anterosup erioar a este tap etata cu cartilaj articular. D i-m en si unile lor sin t deter min ate de p arficul ar ita tile constitution ale,in d ivi d u a Ie, de vlrsta 9 i permanent se gasesc sub in il uenta model a-

toare a f actoril or "function al i. P e" 1 a -ta antertoara a condilu lui l a nivelulcolului se gaseste foseta pterigoidapecar e se inser a muschiul pterigoi di-an extern . Portiunea sup er ioar a l sadulti are In Iungime un diarnetru d!~18-21 rnrn, iar transversal - 8-

9 mm. In raport cu car aclerul sup ra-Ietei s up er ioar e deosebirn doua formetip ice de ep ifize articulate: 1) fngusta

in p lan sagltal $i alungita tn p lantr ansver sa 1; 2) strivita de sus in j osin asa mod ca diarnetrul transversalnu-l dep aseste cu m ult p e eel sagital.

In conditii norrnale, la adul]l,cind sint pr ezenti eel p utin dintii Jate-

rali p e arnbele maxilare, condilii ar-ticulari ocupa in Iosa articular a 0

8 1a p oz itie c a numai porjiunea ante-

2*7

Fig .. 5 . Articulajia tempor oman-dibu larii: I - condil L li articularrna rid ibu lar: 2 - !os a ar t icu larh,3 - discul articular: 4 - tubercu-lui arflcular, 5 - capsula arlicu-lara; B - Iisura articul arii su-

perioara: 7 - Iisu ra artlcu lara i -Ier ioarti; 8 - rnuschiul p terigoi-

d ia n extern

I

14



rioar a a lor ar liculeaz.a CLl tuber culul articular. Dator ita acestei par-l ieu! ar ita [i presiunile rn a st i catorii n u se tr ansm it asupr a boltei r 0-sei articulate, p rezentata de 0 p Ji:icuta osoasa subtir e, care sep ar aarticu ia lia de cavit atea cr an iul ui , da r asu P I' a oaselor cr an i ul ui.

P ierderea d i n tilor iter a Ii sa u al te sta ri p a tol ogice (a b r azi unea p a -

tologica a tesuturilor dure ale dintilor etc.) due I a schimbarea POZ1-tiei condililor articulari. E i se dep l aseaz a superior 9 i distal p r ovocindd es eo ri d ure r ica urmare a p resiunii ce 0 exercita asup ra acestor tesu-turi ~ i asup ra regiunii unde trece Iasciculul neurovascular.

fosa articulara. Fosa articulata este situ ata pe osul temporal ~i

ar e 0 forma elip soidica. Anterior ea margineste cu tuberculuI articu-lar, distal cu scizur a G lasser, interior cu apofiz a osului slenoid al,exterior cu apofiza poster ioar a a osului zigomatic, iar superior margi-neste eu 0 p lacuta osoasa subjire, care Iorrneaz a bolta ei ~ i separa ca-vitatea articul ar a de cutia cr ani ana. Adincirnea fosei articul are v a ri a-z a individual ~i dep inde de Ina ltimea tubercului articular cafe are inmediu6-7 mm. Cavitatea ei este de 2-3 ori mai mare decit condi-luI articular al mandibulei, ceea ce asig ur a 0 amplituda mare de m is-cari in diferite directii, B olta cavitatii articul are are 0 cap tuseala de

cartil aj in regiunea scizurii G lasser, care acoper a si sup r alata tuber-culului articular. Iniiltimea ocluziei arcadeJor dentare nu permit-condililor articul ar i ai mandibulei sa patr unda adinc In fosa articula-r,<l,iar pozitia lor l a baz a p antei tuberculului articular asigur a trans-m iterea p resiunii m inirne tn zona boltei iosei articul are.

Tuberculul articular. Tuber culul articular p rez inta pereteie ante

rior al fosei articulare. Se deosebeste de celel aite elemente ale articul atiei p rin diverse forme. Pe p anta lui poster icar a, care are 0 tncli-nate in jos si anterior, eg ala In mediu eu 33°, aluneca ep ifizeJe condi-

liene articulare ale m andibulei.

Tuber cul ul articular este bine p ronuntat numai l a om . ; ; i se p r e -supune c a l a apar itia lui au jucat un r ol important p articular itatileIunctionale ale articulatiei temporomandibulare, determ inate de con-sistenta p roduselor aliment are, cit -'iiischirnbar ile in ocluz ia dentar a,~iin special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de cea supe-rioar a, La cop ii tuber culul ar.ticul ar este slab dezvoltat, iar la rnaturibine p ronuntat. Cu p ierderea dintilor acest element al articul ati ei tern

poromandibul are trep tat se supune atrofiei. E ste dovedit ca fOflTI<.1

acestei lor rnatiuni intr-o anurnita rnasur a dep inde de varietatea de oc-

luzie, Se consider a ca exista trei forme ale tuberculului articular1~latii, m ijlociu p r onunt at a, abr up ta (fig, 6). G radul de p ronuntare L Jle i e ste in dependents de Iactor ul functional.

, Se con?ider.a ,c8 la Iolcsir ea alimentelor asp re p redomina dep l asar il e rnand ibu le i in p lan transversal, ceea ce nu perrnite 0 dezvoltarc

p ronuntata a acestei forrnatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care nu

cere ap licarea unei forte rnar iin tirnpul masticatiei, duce la creare.iunei form e abrup te a tuberculului.

D iscul articular (meniscul). M eniscul p rezin tii 0 f orm a tiu ne CLl

o structur a fibroelastica, care fiind situat tntr e ep ifiz ele condiliene ar-

1 5



r

R-~\\oa

F i g _ 6. Forrnele tubercululuiarticuJ ar: a - pla-U!; b - m ed iu p ro nu nta ta; c - abrupta

ticul are ale mandi bulei ~i [os a articul ar a capata 0 forma d e le ntil a bi -coricava. Datorita acestui fenamen meniscul are cea mal mica grosi·me In partea central a. De ruarginea lu i inser a c ap su la articulara. Dis-cui articular subirnp arte cavitatea articular a In doua eta]e: anterior-superior . ; ; i inferior-posterior. De disc . ; ; i capsula inser a portiunea su-perioara a muschiului p terigoidian extern, ceea ce li p er m ite s a se de-p l aseze impr euna el l epifizele condiliene ale m andibulei. M eniscul nunumai l ichideaz a dezacordul dintre dirnensiunile f os ei a rtic ula re ~i

apofizele condiliene, darsi joaca un r o1 impo rt an t In am ortizarea p re-si unilor ruast icator ii.

Capsula articulara. Capsula articulata; Iiind alcatuita din tesutconjunctiv, este in concrescenta eu marginea diseului pe toata intin-derea lui. Ea are dimensiuni r elativ rnari si este extensibila, ceea ceperrnite dep lasar: consider ab ile ep ifizelor 'condiliene ale rnandibulei,in sp ecia I in p l an sagital.

L igam entele. L igam entele se impart In doua grupe: intr acapsu-Iar e ~i extr aeapsulare. Prima grl.l!pa este pr ezent ata de doua perechide ligamente: I) disco-temper ala, care Iixeaz.a discul de osu! tempo-ral, si 2) disco-mandibulara, care Iixeaz a discul de mandibula.

G rupa a douaeste prezentata de lig arnentele later ale, pter igoman-d ib uJ a re , slenornan dibul are ~i stilornandib ulare.

Rolul functional a] ligamentelor intr acapsulare consta in lirnita-rea m iscar: lor de I a t er alit ate a condililor articul ari 10 fosa articul a-f a , ir rol ul 1igamentelor extr aca p sul are con sUi in lirnitar ea m iscari-lo r mandibulei in genere.

1.3 . M u-,?chii sistem ului stom atognat~i torta rnusculara

Nlu~chii sisternului stomatognat, dupa funcjii!e lo r de b az a, se sis-tematizeaza in doua grup e: m usch imobil izatori ai man dibulei sim uschi m im ici sau orofaciali.

M u~chii rnobilizatori al mandibulei. Aceasta grupa de muschiperm ite m andibulei diverse m iscari, partici p ind I a actu I de m astica-

tie" deglutitie, vorbire etc. In raport ell functiile lor de baz a, con"ditional, rnuschii mobilizatori se Impart in trei grupe: ridicator i,

coboritor i , propulsor i.

1 6



M u sch ii rid icaio ri ai rna nd ibul ei slot p rezent.a ti de trei perech ide rnusch i: tem p or al ul, m aseterul si p ter igoidianul intern.

M u~ehiul temporal tncepe eu 0 insertie l arg a In forma de evantaipe osul tem por al si se insereaza pe apofiz a coronoida a mandibulei.

Dupa directi a librelor rn usc ula re , rn usc hiu l tem poral se irnp arte10 trei f ascicul e: anterior, m ij loci u si posterior. La contr actia f as ·ciculului anterior are loc nurn ai ridicarea m andibulei, la contr actiaIasciculul ui m ij lociu - ridicarea si retropulsia, iar la contr actia fas-cicul ul u i posterior n umai r e tropulsi a m and ibulei.

P rin urrriar e, contr actia muschiului in ansamblu dep l aseaza man-dibula in sus :;;i inapot. Coordonarea contr actiei globale este influen-taU i de tipul act ului de m asticatie. La predorninarea m iscarilor man-

dibulare In p lan orizontal p revaleaz a Iunctia Iasciculelor anterior "irnijlociu. La pr evalar ea m iscarilor verticale ale mandibulei, de exern-

p lu, In caz de oel uzie adinca, p redom ina Iuncti a f ascicul ul ui p oster i-Of. Dad Iurrctia acestui rnuschi pr edom ina asup r a celorl alti, se for-m e a z . a ster eoti p u l de rriastica tie toea tor, ceea ce d uce 1a absenta abr a-ziei fiziologiee a dintilor.

M uschiul maseter are inserji a Iixa pe arcada zigom atica : ; ; i rnobi-

H i pe f ala exterria a Zone! angulare a m andibulei.Conform dir ectiei Iibr elor m uscular e el are doua fascicule: super-ficial, cu d ir e c]i a ob I le a a Iibr elor, si p rofund ~ cu d irecti a Iibr elor

II I p I an vert lea l.Contr acti a bil ater al i" i a 1 1 1 uschi ul ui m aseter dep l aseaz a m an d ibul a

in sus $i pujin inainte. La 0 contr actie unilater ala mandibula est~I f asa In sus si dep I as ata In dir ecti a IIIuschi ul ui contr acta t. La oam en iI

c are p re fe r a alim entele de consisterita d ur a , dator ita necesita ti i uneiforte rnuscul are mal mare la actul de rnasticatie, muschiul rnaseter

capilla 0 dezvoltare bine p ron un tata.P redom inarea functionala a rnuschiul ui m aseter duce la formarea

s!ereoti pul ui de m asticatie m ixt sau Ir ecator, n u rnit si tip de mastica-

tie r n aseteric, in cazul caruia se tnregistreaz a 0 abr azi une fiziologi-

di. a d in til or ,

Mu~ehiul p terigoidian intern are punctul fix de inserjie in fosetaapofizei p terigoidiene si eel mobil pe f ata inter ria a zonei angul are arnandibulei. La contr actia bil ater ala muschiul p terigoidian intern, ca91 musch iu l rnaseter, r idica m andibul a in sus si pujin a dep laseaz ainainte. La 0 contr actie unil ater ala mandibul a este dep lasat a 10 sus,inainle si inauntr u, In sens opus dir ectiei de contr actare a rnuschiului.

Analizind actiunea muschilor m aseteri si p terigoidieni, se poateconch ide cil. tntr-o anum ita masur a acesti muschi contribute Ia m en-

tlner ea unghiului mandibular intr-o pozitie echilibr ata, M .u$chiul p te-rigoidian intern, avind aceeasi iunctie ca si rnuschiul maseter, se dez-volta : ; ; i p a rtici pa I a Ior marea stereoti pul ui de m as tica tie rnixta sa ufrecator.

MU$chii coboritori. M u~chii cobor itor i ai m andibul ei p rezinta 0 ca -

racteristlca m orfofu rictiona 1a sped ala avind ambele insertii mobile:

una pe m and ibu I a 9 i alta p e os ul h ioid. J 11 r aport de Iunctie, fiecareinsertie poate deveoi un punct fix. Daca acest punct este osul hioid,

2 Ccmanda 93



mandibula se d ep l a se az a in jos ~igura se deschide, iar dad acestpunct este mandibula, osul hioid sedepl aseaza in sus, iniluentlnd ac-tul de deglutitie.

M U;i'chH coborltori ai m andibu-lei sint nurniti si muschi su pr ah io -idieni, Iorrnind totod ata planseulbucal. Aceasta grupa 0 alcatuiesctrei p erechi de rnuschi: geniohioidi-enii, m tlohioidienii et Iasciculeleanter ioar e ale muschi u Iui d ig as-tric. Mu~chii geniohioidieni In

mandibul a inser a pe eele dousapofize geniene, rnuschii milohi-

oidieni - pe liniile oblice inter-ne , ir f asciculele a nteri oar e alemuschiului digastric - pe ioseladig astr ica a mandibulei. In r a-

port de lunette, p r in contr acti a coboritor ilor se realiz eaz.a a deschi-dere mai mica sau mai mare a gurii. Dist an]a dintre marginile in -cizale ale dintilor frontali la 0 deschidere a gur ii l a maximum estein mediu cgala cu 5 C111.

Alatun cu Iunctia de coborire a rnandibulei muschii m ilohioidienisi digastrici m ai au si Iunctii auxiliar e. M u~chii m ilohioidieni la 0

contr actie unil ater a I . < i depl aseaz a m andibul a in dir ec]i a opusa contr ac·tiei atunci cind rnuschiul digastric 0 dep l aseaz a in aceeasi directie 0alta Iunctie auxiliar a a acestor rnuschi este p articip area lor la m is-carea de retr opulsie a rnandibulei.

Muschii propulsori. Aceasta singur a pereche de rnuschi este pre-zentata de m uschiul p ter igoidian extern. Functia p r incip ala a acestuimuschi este p ropulsia rnandibulei in p lan sagit al si transversal. Dupa

cum s·a mentionat, l a asemenea miscari mandibulate participa ; ; ialti muschi, insa ei au un rol secund ar. M uschiul p ter igoidian externeste cornpus din doua f ascicuie: superior - cu fibre muscular e or ien-tate orizontal, si inferior - cu fibre muscul are orientate oblic.

Fasciculul superior are punctul fix de insertie pe arip a mare aosulu i sfeno id . ; > i eel mobil - pe portiunea anterioar a a meniscului ar-ticul ar. F ascieul ul inferior inser a pe punctul fix de pe f ata externaa arip ii mari a apofizei p terigoide, avtnd insertia rnobila p e fosetacondilului articular al mandibulei (fig. 7). La 0 contr actie bil ater a-

la ~i simetr ic a muschiul pterigoidian extern efectueaza p rop ulsia

mandibulei, iar la 0 contr actie unilater ala dep l aseaza mandibula 1 1 ' 1 ·ter al In sens opus rnuschiului contr actat. Dupa er uptia dintilor, pep arcursul dezvoltarii ocluziei, m uschiul pterigoidian extern p artici-

'p a activ I a model area formei tuber cui ul ui articul ar, ce ar cor espun-

de unui act de masticatie amplu. In raport de stereotipul de rnasti-catfe~i forma tuberculul ui articul ar p redom ina acti unea un ui sa u a

Fig. 7,

rnuschiulrnaseter:

ML1~ch ii r no bl li z. at or i: a-

temporal; b - muschiulc - rnuschiul pter igoidi an

lateral

1 8



altui f asci cuI. L a un s tereot ip de rna sti c a ti e toea tor, do d f orrri a t u -berculului articulareste abrup ts, predomins Iunctia Iascicul ului in-fe rio r. C ind stereotipul de rnasticatie, este lr ecator, tuberculul arti-cular avind 0 forma. m ai putin abrupts, p redornina Iunctia f ascicu-l ul ui s up e ri or .

M u ~c hii . m im ic i. Muschi: mimici sau muschii orofaciali jo acaun ro! important In realiz a re a d if er ite lo r Iunctii al e sisternului stoma-l ognat : f iz io nomi e, Ionatie, masticatie, respiratie etc_ Din muschii oro-laciali, care nem ijlocit p articip a l indep lin ir ea Iunctiilor de b az aale sistemul ui stomatogn at, f ac parte muschii per ibucali situati inetajele m ijlociu si inferior ale letei, In centr ul acestui grup de muschieste sltuat m uschiul orbicular al huzelor, care este campus din doua[ascicule: Superior si inferior ce se intersecteaza I n iv el u l co rn isu ri-lor. C ar acteristic p entru ceilalti m uschi p eribucali este p rezenta uneiinsertii fixe pe rnaxilare si a unei insertii m obile l a niveluJ cornisuri-lor buca!e sau a buzelor, im p letindu-se In muschiul orbicular al bu-zelor cu 0 inser tie p e f ata p rofunda a pielii sa u mucoasei. IntersectiaIasciculelor rnuschiului orbicular al buzelor Imp r euna cu Insertia la

acest nivel a altor muschi p eribucali formeaz a de 0 parte si alta a

gurii nod uli comisur al i.Functia de baz a a acestor muschi este de a deschide ~i inchide orr-

iiciul bucal. La fel ei p art ic i pal a real iz ar ea a l tor functi i9 i a unei rni-rnici v ar i ate.

M u.;;chii orof aciali ai etajului rnijlociu al fetei eu 0 mser]ie fixa p emaxila sint: patr atul buzei super ioare, zigomatic, canin si in cisiv su -

p erior. .Mu ;; ch ii z ig oma tic i si eel incisiv superior, inser indu-se in nod ulii

comisurali ai rnuschi ul ui orb icu J ar a I buz elor, p articip a I a rid ic ar eacornisurilor buzelor , creind 0 mimics a Ietei ca r acter istica p entruhuna dispozitie, starea psihica de satisfactie sa u chi ar veselie.

M u~chii orof aci ali ai etaj u1 ui inferior al Ietei, care au insertie fixape maudibul a, sint: triunghhrl arul buzei inler ioar e, patr atul buzei in-

ferioare, incisiv infer iorei m entonier.

Mu~chi i triungh iul asi ai buzei inferioare si in cisiv in fe rio r, lrnple-tindu-se in nodul cornisur al al muschiului orbicular al buzelor, p arti-cipa la dep lasarea com isurilor In jos, Iorrnind un asp ect m im ic alfetei care exprirna 0 stare p sihica neg ativa, indispozitie, tristete,

Acti unile rnuschilor or of aciali stnt uti! i zate In efectuarea exerci-tiller de m iogimnastica, ca metoda de prolil axie sl tratament a dife-rilelor anomalii dentomaxil ar e I a copii, iar in pr otetica dent ara-I il

model a rea marginilor amprentelor, neces are 1a confection area coree-t a : a versantelor vestibulare a protezelor mobilizabile ce contr ibuie laf ixarea . ; ; i stabiliz area lor uti! f t _

Forta musculara ~j presiunea mastlcatoare, Pentru a putea de-terrnina starea functionala a muschilor este necesar de a cunoasteiorta p e care ei 0 dezvolta la 0 c on tr a ctie rriaximala ; ; i in conditiiIunctionale determ inate ea norma, de exemp l u, 1a realiz area actul uide rnasticatie. Reiesind din aceste considerente, deosebirn forta abso-luta a muschi lo r si p r e si un ea masticatoare,

2 * 1 9



Forta absol uta a rI1usch i ul ui est",Iorta dezvoit ata de el in t impu! con"

tr actiei m axim a le. Pentr u prirn a d fl·til Weber In conditii fiziologice 1 1 de -terrnin at c a I ern? de sect iu n€ tr a ns-

versala a muschiuiui dezvolta a lortaeg al a ell aproximativ 10kg. Luind in

consider a tie ca secti linea tr a nsver sa I aa muschilor ridicator i (m . ternpora-lis, m. masseter, rn. pterygoideusmedialis) este egala ell 39~40 ern",

Ior ta absolute a lor va fi de 390·- fig. 8. Gn atcdinamornetrul B leck

400 kg.Desi aceste calcule sint baz ate pe date Iiziolog ice, ele sint condi-

tiona Ie, deoarece Ia actul de rnasticatie nu avern nevoie de 0 as a for-

p i. colos ala . ; ; i af ar a de aceast a l a adul de masticatie par ticip a nu nu-mai muschii ridicator i, da r . ; ; i alte grupe de muschi.

Au fast [acute incercar i de a determ ina Iorta absoluta a rnuschi-

lo r r idicator i ai mandibulei atirnind greutati de rriandibula, obtinlndu-se date intr e 25~ 100 kg, ceea ce de asernenea 11 u coresp unde rea Iitri·Ili, deoar ece 1a asa p roba p ar t icipa ~i a\ ti muschi. I nsa p r actic penoi ne intereseaz.a IlU Ior ta absoluta a rnuschilor r idicator i , dar acesfurta care este dezvolt ata de ei in tirnp ul actului de masticatie, Aceas-ta forta va exercita 0 anumita p resiune asup ra dintilor care va de-p inde de numer osi l actor i, in special de car acterul alirnentelor.

Pr esiunea masticatoar e este acea lorta a muschilor r idicatori, carese r ealizeaz a pe un sector al arcadelor dent are in timpuI actului dernasticatie. Pentru deter m i nar ea r ezistentei p a r odontul ui 1a p res! uneamasticatoare B leck a construit un apar at special ~ gnatodinamomet-r ul, care p r ez.inta doua br arise unite cu 0 sp ir al a si un ind icator, caredeterrnina marirnea fortei d ezvol tate as up r a sp ir alei, in kg. Dup a cevirfurile br anselor slnt instal ate pe sup r a faj a ocl uz a 1a intr e doi din]i,

se p ropune de a strtnge maxim arcadele dentare, ur mar ind d ep l a sa -rea arcul ui pe cadran u I in dicatorul ui (fig. 8).

Analiz in d d atele obtin ute, B leck a aj u ns I a cone! uzi a, ca el e nu in-d l e a Ior]a m uscular a maxima, dar Iirnita posibilita ti I or periodonti L 1-

lui, care este Inzestr at cu 0 retea de nervi sensibili si l a ap ar itia dure-

rii dezvoltarea fortei ap licate inceteaza. Aceasta poz itie a iost rea-Iirmata mai tirz.iu p rin folosirea substantelor analgezice, rap t ce d u o

cea la marirea consider abila a pr esiunii m asticatoare ap licate.

D iscipolii lui B leck au modificat gnatodinamometrul mecanic (Ha-b er , T is semb aum ), iar Rubinov, Perz askevici au construit griatodina-mornetrul electronic. Investig atiile fa.cute In acest dorneniu au datdovada de 0 mare var iet ate a indicilor. deoarece rezistenta periodon-tiului la for ta ap licata dep inde de nurnerosi factori cum ar fi: starea

parodontului, maladiile suier ite in tr ecut si cele concomitente, star ea

gener ala, p sihica, tipuJ de ocluzie, vir st a, tirnpul masur ar ii (diminea-t a, ziua, sear a) etc. Datele cele mai frecvent utiliz.ate, care car acteri-

20



2 3 4 5

rsset»: I

\

Total

6 8

72 6 8 48 1 40846 45 36 936

Indicii medii ai rezistentei p arodontului dupli Haber

Dtn ti:

Sexul

Mascul j n

Femlnin

2 5

1 823

1 53622

4026

4 0

26

zeaza relativ rezistenta parodontului l a [or t a aplicata, sint cele ob-[inute de Haber (tab. 1).

Din tabelul prezentat reiese ca ln diferite sectoare ale a rca de lordentare presi unea a p i ica t a esle diferita si aceasta e si natural reiesi or!

din p articul ar itatile lunctionale ale dintilor, din biomecanica mandibulei.

Prin ur m are, p resiunea dezvoltata car acter-iz.eaza nu lor ta museu-lara realiz at a la actul de rriasticatie, da r isusir ilc Iunctionale al e pa-

rodontului. Reie~ind din aceast a, presiunea suport ata de dinti este so

c.olita drep t reper pen tr u cal' acter istica function a 1a a p arodootul ui.lnsa p ractic noi avern nevoie de date care ne-ar car acter iz a marirnealor le i consumate I a f arlrn ita rea d i leri tel or prod use ali men tare.A ceste da te, f i i nd com par ate cu m a r imea f or tel or de r ezerva a le p a-rodontului a unui grup de din]i sau a arcadei dentare, vor fi folo-site Ia lntocmirea pi an ul UI de t rat arnent p rotei c ech ilibr at f u nc ]i o rra 1 .

Forta necesar a pentr u H\rim itarea alirnentelor se deterrnina prinfogodina mametrie. Experi en~ele lUI BJ eck, ca re a constru it f agod ina-m ometrul sim p Ill, p r ezentat d in do ua p lac i met al ice egal e cu su pr a-

lata ocl u zala a prim ulul mol ar si u n ite cu un arc si un ca dr a n, a L 1

ar ata! e a in d ep endents de d ur iLa te a p rod uselor a 11ment ar e este ne-

voie de 0 forta eg ala cu 12-16 kg.l\a,lon!arov, repetirid experientele lui B leck ~ i foJosind din amo-

meirul, a a] uns I a cone! uz ia e a marirnea r or tei necesar e pen lru Hid-

mitarea alim entelor dep inde nu nurnai de duritatea lor, dar si de rna-rimea budtii, de grupul de dinti (incisivi, premol ar i, molar i) antre

nati in actul de masticatie, de acjiunea salivei etc. E I a constat at c ala farim itarea p roduselor alirnentare obisnuite (p iine, carne iiarta,legume etc) este nevoie de a r o r t a de 18-20 kg. Aceast a f o r t a scadebrusc I a acti unea sa Iivei sa u a 1ich id u l u i.

Fortele de rezerva ale parodontului. B azrndu-ne pe pricipiul bio-logic de structur a bilater ala a organismului urnan, rind un organ pe-rec he p oa te indeplini Iunct!a or g anului p ierdut, se poate de p r esupus

ca ~i in ca z de lipsa a unui dinte Iuncji a lu i 0 ia asupr a sa dintelevecin A ceste schirnbar ide functie d uc la mobilizarea Ior telor adaug a-toare. Insusirea parodontuJui de a se adapta l a Iorjele permanentschirnbatoar e decl anseaz.a Iortele de reserve. Aceasta p a rticul aritatcdep inde de stares p a r odon tul ui, de r aportul d intr e p artea coronar a ~i

cea r ad icula r a a d intel ui, de sup r af a ta r adicul ar a , de virsta etc. Pri 1 1

urrnare, r eiesind din gradu! de intensitate a Iorjei muscular e, Iorjei

21



'de rezistenta a p arodontul ui si fortei de rnasticatie, p utern conchidec a in conditii fizio logice norm a-Ie se utilizeaza numai 50% din fort1totala a parodontului, p e oind ceal alta p arte se gaseste. In rezerva,Fortele de rezerva ale p arodontului p ot fi antrenate, de exernp lu , prinf 01 osir ea p erm a nen t a ' a p roduselor- a li men t- a re d ure. Sap a t uri I e at heo-

logice au dovedit cii str arnosii ncstri, care se alirnentau eu pr o dusenaturale -dufe, .aveau gi-un-p arodont mai puternic. -O rnul contempo-ran, ..fo losind p rod use alim ent are supuse unei p r elu cr ari culinare per-Iectionate, nu dispune de un sistem stornatognat p uternic, b ine antrenat. In scopul dezvoltarii unui sistern stomatognat armonizat morfo-logic ~i functional si a declansar ii Iorjelor de rezerva se recornandifolosirea produselor alimentare dure.

1.4. Morfologia functionalaa dintilor ~i a arcade lor dentare

Procesul de dezvoltar e ' a dintilor, structura anatornica si histolo-gica a lor sint detaliat descr is e in rnanualele de specialitale, iar noi

vom expune acele car acteristici, .car e au 0 im portanta deosebita inprotetica dentar a din punct de vedere functional.L a o m deosebirn doua dentatii, care se succed: dentatia tempera-

ra sau de lap te :;;i dentatia p ermanents sau definitive. In arnbele den-tatii dinjii slot irnplanati in apofizele alveolar e ale maxil a r e lo r to anu-m fta or d ine, rez ultind cele doua arcade dentar e: sup er ioar a , ; ; i inle-

r io ar a.Dentatia ternpor ar a este pr ezentata cu 20 de dinti: 8 incisivi (4su·

periori - , ? i 4 inferiori), 4 canini (2 superiori si 2 inferiori), 8 rnolari

(4 superiori 91 4 inferiori).D entatia p erm anents sa u deiinitiva include 28~32 dinti: 8 inci-

sivi (4 superior! ~i4 inferiori), 4 canini (2 super iori si 2 inferiori),8 premolar i (4 sup erior! si 4 inferiori), 8~12 molari (4-6 superiori. ; ; i 4-6 inferiori).

Sapatur ile arheologice ne dovedesc ca dentati a perm anenta est!in ccntinuar e supusa unor modiiicar ide forma, dim ensiune si numsrA . ; ; a, de exem p !u, str am osii nostri aveau 44~42 dinti, Omul contern-por an - 32-28 dinti, Tot mai des se observa Jip sa nu numai a me-Iar ilor de m inte, da r .; ;i a incisiv ilor laterali sup erior isi a unui p re-molar .

1.4.1. Modo 10gia lu nctlonala a d inti!0r

M orfologia Iunctionala a dintilor p oate fi analiz ata p rivind dinjiiin tot alitate, pe grupuri si individual. Im portanta acestor cunostin tereiese din fap tul c3 pe parcursul vietii diferite leziuni odontale coronare rnodi iica rnorfologi a f u nc ]i a na l a norma I a provodod deseori tul

bur ar i Iunctionale in diferite verig i .; ;i chiar a intregului sistern stom a-

tognat. A sem enea rnodificari m orfofunctionale necesita in terventii j,~restaur ar e protetica, ceea ce e ste p osibil doar cunoscind profund rna-teri a in ca uza. '

22



Caractere morjojunctionale gene-rale ale diniilor. Fiecar e dinte este al-

catuit din coroana si una sau mal rnul-te r ad aci n i. Corea na este acoperi ta el lsmal], iar r adacina C ' L l un str at de ce-

ment. Locul de trccere a coroanei inradacina se nurneste coletul anatom ical dinte l ui Deosebim coroane ana to-midi si clinics. Coroana anatomies es -te nurnit segrnentul dintel ui acoperit

de small Coroana clinics este parleaextr aalveol ara a dintelui, ca regula eacoincide Cll eea anatom ica. R aportulmed iu d intre 1unglrnea corea nei ~iradilcina, in condijii fiziologice, este

de 1: 2, ceea c.e d a posi bilitaie C O l dinlele

s a fie consider at conform legllor fizidi

drept 0 pirgllie de graduJ lntii ell punctul de ro t atie in regiunea co -letului, Aceasta li asigur a di n tel ui 0 bu n a st ab i 1itate ~i rez istenta

1£1I or te le ma st ie at oa re . In deeursul vietii coroana anatom ies estesupusa a b r azi un i i si deci ina Itirnea ei se m ic so rea z a inl l uentin d po-zitiv asu pr a stabilitajii dintelui.

In alte cazur i din cauz a p roceselor de atr ofie a ap ofizeJor alveola-re se dezveleste un sector al r adacinii $i deci in iH tim ea e oro an ei clini-

c e c re st e (fig. 9 ), f apt c e i nf lu en te az a negativ asup r a slabilitatii din-telui, deoareee crests br atul de aplicar e a lortei masticator ii $i se mic-

soreaza b r a tu l de r ez.istenta, sector ul intr aalveol ar.

Un alt ca r acter general11 constituie r aportul dintre supr af ata r adi-cular a a dintilor si supr alaj a co r oriara. Pentru a opune a rezistenta

uecesar a Iorjelor m ast icato ar e, s u p r af ata r ad ieul ar a a dintil or estemai mare decit cea cor oriar a $ i acest r aport creste sp re d ist al.

Car acter istic pentru toti din]i i este si f aptul c a su pr afejele verti-

cale sint conv exe asigurind protectla gingiei, deoarece aceste conve-

x iU iji d ir ijeaz a alunecarea alirnentelor deasup r a gingiei, totod ataelectuind un usor masaj stimulind astfel m etabolism ul In tesuturilep ar od on t a le .

Prin convexita tile p roxima Ie dintii realizeaz a lntre ei puncte, iarla avansarea virstei - supr alete de contact. Rolul biologic ~i func-

tiona! al acestor caractere este protectia p apilei inter dentar e $i dis-

pindirea presiunilor asupr a dintil or vecini, ~ichi ar a in tregii area de

dentate, stimullnd asttel p r ocesele de metabolism si in tesuturile din-tiler ce nu Iuncjione az a. Dad vorn tr asa 0 linie irnprejur ul cor oanei

unind convexitatfle maxirne de pe toate sup r afetele verticale, obtinerno c ir cum f er inta Iestonata care a p rirnit denum irea de ecuator anato-m ic al dintel ui. Ni ve l ul ec u ator ul u i vari az a de Ia dinte 1a dink de !aindivi d I a individ. Pe supr a fetele vestibul are el este situat Ia unir ea

lreim ii eervieale eu tr eimea rnedie, pe sup r aletele orale - in t r e irneam edie, iar pe cele pr oxirnale - in zona punctelor sau a supr afetelor

de contact.

f

Fig. 9 . Corcarra a n a tom ica ~i

clinics B dintelui: I - srnaltul:

2 - ccletul anatom ic; 3 - ni-

velul gingiei, 4 - rildacina;5 - corcana a n atorntca: 6 -

coro 1 1 na cl inita

2 3



Comun pentr u toti d intii este e a fie eare ar e 0 portiune activa caredirect p a rticipa la actul de masticatie. Sup r af'ata activa a dintilor dina prop ierea lin iei mediane este orizon tal red usa , p e cind cea vertica-1 i J . este intinsa, ir sp re distal - invers.

Alt car acter morfoiunction al genera! al dintilor consta in p articu-

laritatea raportului dintre portiunea coronar a me diana, care este maivolum ino asa, $1 portiunea dist ala, care este mal red lisa. Totodataaceasta portiune este si putin mal irialta fiind lnclinata distal, con-form axul ui r ad ieul ar. A sa p a rti cul arit ate s- a dezvoltat sub inn uen-ta Iunctiei de a concentr a si repartiza p resiune a masticatoare pe axullongitudinal a t dintelui.

Coletul dintilor prezinta 0 circum lerinta iestonala care cor espun-de ell fest on ul gingiva I si este convexa p e su p r a fetele vestibuloor ale

$i concava sp re apex pe sup r aietele p roximale.Caracterele generate ale diniilor pe grupuri. Dintii, In raport de

p a rti c ul a rita t i l e morfofuncti on ale si irn pI ant a rea in area d el e denta-

re, se impart in doua gru pu ri: Iron tali : ; ; i laterali.D in gru p ul dintilor fron tali f ac parte incisiv ii si canini i. L a rind

cu alte semne comune pentru acest grup de dinji este nu numai Iunc-

tia de ineisie (incisiv ii) si sftsier e (caninii) a alirnentelor, dar formast conturul asernanator a Ie sup r a fetetor vestibul are. D in acest pundde vedere deosebim 4 forme ale aces t ui contur, care corespunde cu ova-Iu I Ietei indivi d ul ui si an ume: p a tr ata, drep tunghi ular a, oval a , tr i u n -

ghiul ara,Di n gru p u l d intilor I ater ali f ac p arte p remol ar ii ~i mol arii. Car ac

teristic din punct de vedere mor iofunction al penttu acest grup dedinti este nu nurn ai furrctia de zdrobire (p rem olarii) si farim itare (rno

I a rii) a alimentelor, da r '<; ;1ace ea c a supr ajetele ocl uz ale In sens vesti-buloor al au un contur mai redus decit contur ul ecuatorului dinteluirespectiv, ceea ce asigur a p rotectia p a rodontului m arginal 10 t irnpulactul ui de masticatie. Totodata, pe p a r culsul viejii morfologia prima

r a a supr alejelor ocluz ale este sup usa rnodificartlor individuale prinabr az i a cusp izilor in r aport de Upul de ocluz.ie, Iap t ce impune probIerne de restaur are p rotetica.

Forma eoroanei dep inde de lunctia de baz a pe care 0 indeplines-te dintele. Incisiv ii care .1ndep linesc Iunctia de a L ilia alim entele a u

cor oana turtita compar ata cu 0 dalta, caninii cafe p a rticipa I a sn~je·rea alimentelor au 0 coroana a care! margine liber a are forma unuivirf de sulita. P rem olarii, p articip ind La zdrobirea bolului alimental',au un volurn co r on ar mai mare decit al dinlilor fronta1i, ir molariiI n d ep l inind tunc]! a de m a e i 1 1 a r e a u eel rna i mare vol urn coron ar $i un

nurnar mare de cusp izi (tn tre 4-5 ), p rezenl ind pe sup r aiata ocluza-1<1m ai rnulte santuri intereusp idiene ..

D intii se deosebesc intre ei si dup a alte sernne, care au 0 deosebi-til importanta In p r otetica den tar 3 I model a rea form ei an atornice si

1a redarea aspectul ui Iizionomic a I p rotezelor dent are: d irecti a fada·

cinii, un gh iuri le coroanelor din tiler front al i, curb a rea s 1 1 p r a fete! ve·stibul are, marimea cor oanei, nurnarul de cusprrzi, marimea ;;i situa-rea lor pe sup r a iata ocluz al a a dintilor l ater al i. Dupa aceste semne

24



dintii se deosebese intre ei ~i se deterrnina car ui maxilar fi ap ar tine~i de pe care hem iar cad a: din stinga sat! din dreap t a.

Semnu! radicular se car acter izeaza nu numai prin numar ul de di-dacini, care se refer a nurnai la dintii l ater ali, dar si prin gr adul delnclina]ie a lor, ca regula, in directia dist ala. Unghiurile marginilor

incisive ale dintilor lr ont.ali de asernenea dif er a: unghiul medi al esteascutit sau drep t, pe dod eel dista J totdea una e obtuz. Excep ]ie fa c :

num ai incisivii centr ali inferiori, la care am bele unghiuri slot drep -te o Pentr u sup ra f ata vestibu 1ar ii i este ca r acieristic ca ea prezinta unplan convex. Dad vom tr as a 0 linie verticala imaginar a (co nv en ti-onal a) pe aceasta sup ra rata, ca e a sa treaca p rin eel rna I' convexpunct, ne vom convinge c a aceasta Iinie sep ara sup r afata in doua[osete: d istal a, care ar e 0 eonvexit ate re d usa ! ? i este a p roa pe p I a n a~i mai mare decit eea mediana, care este mai m ica ;; i mai abr up ta.

D imensiunile cor oanelor constitute un alt cr ileriu care consta inaceea di incisivii ceritr ali sup erior i slnt ee i mai masivi, cei later al isuperior! m a i m ari decit incisiv i i in f er io ri, iar iei sivii 1ater alii nfer i -

ori slot rn a imari decit cei centr ali.Nurnarul de cusp izi la premolar] este egal cu doi, pe cind la mol ar i:

3-5 ~i au 0 inaltime si 0 asez are corespunzator partlcul ar ilatilor an a-tornice.

1.4.2.Morfologia iunctlonalaIt arcadelor dentate

Dintii, fiind impl antati in apofizele alveolare, forrneaz a arcadeledentare. Arcada dent ad s uper ioar a 1a oel uz i a ortogn ata ar e 0 formasemleliptlca, iar I a mandibula - hiperbolica (fig . .I 0) . Dator ita aces-lu i fen omen ar cada dentar a super ioar a 0 acoper a p e eea inierioar a Ina~a mod ca cuspizii vestibul ar i ai d in tilo r late ra l: super io r isa-l a~o-pere pe cei inferior! omogeni, iar cei lingual! ai arcade! dentate In-

ierioare sa-i aeopere p e om ogenii arcadei superioare. In caz de ano-m alii sau d eforrnatii pot f i lntilnite d if er ite forme ale arcadelor den-

tare (<<V », «D», «M », lira tr apezoida) ..

Arcadele dentate prezinta nu 0 surna de dinti, dar un sistem de organe strins legate morfologic 51 functional. Ele separ a cavit atea or a-l a in doua parti: ea vi tatea vestibul ar a cup rinsa iotre s u pr af ata ves-tibul ad a area delor dent are, buze si obr aj i, ~i cavit atea or al a cu -

prinsa intre Iata orala a arcadelor dentare ~i istrnul bucofaringian.

Fig. 10 . Forrnele arcadclor dent are: [I - scrnieliph ca: b - htperboltca

2 5



Unitatea de sistem a arcadelor dentureeste asigur ata de punctele (sup rafetele ) decontact lnterdent ar e, de a p ofiz.a 031veol ar a~i de p ar odont, La stabil it atea dintiior si a

arcadelor derrtare 103 Iel un rol important ll

au p articul aritatile de poz itie a dintilor inm axil are si n umar ul de r a dacini. Cor oaneledintflor de p e rnaxila au 0 inclinatie vesti-bular a, iar r adacinile - or a la, pe clnd 1 0 3

rnandibula invers - coroanele dintilor au 0 inclinatie or ala, iarr a daci ni Ie - vestibul ar a. D imensiun ile area delor dent are au 0 va -r iabilitate indiv iduala ~i ca de ohicei dimensiunile apofizelor alveo-

I are coreleaz a cu volumul coroanelor dintilor care sint implantafin asa mod e a asigur a la nivelul ietelor p roximale contade intreco r oane 103 nivelul treirnii oc1uzale. Pe parcursul viejii, datorita rno-

bi I ita tii fizi 0 1 ogiee a dintilor in al veole, punctele de contact se su-p un a br azi unii ~I se ira nsforrna in sup ra fete de contact. D a tor i t aaces lui Ienornen dimensi unile a rcadelor dent are se m icsoreaz a p inala 1 ern, Insa intre dinti nu apar spatii. Pastr area contactelor inter-

dentale se Iarnureste p rin tendinta de m igrare medians a dintilordater ita p roceseIor de restructur ar e a tesutului osos alveolar: Spa-tiul interdental, care are 0 forma tr iunghiular a, Iorrneaz a nisa p a-pilei gingiva Ie. Cont actele i ter denta le jcaca un rol im portant Ia

di spersarea - ? i rep art iz a r e a p resi un ilo r f unction a Ie ~i asupr a d inti-lor vecini, p reintirn p inind su p r asol icitarea Iunctiona J a a din t i l or a n-it e n a ti in Iunctie (fig. J 1). A f ara de acea sta, conta del e inter dents-Ie servesc drep t obstacol penlru p rodusele alirnentare care ar trau-ma si ar lez a pap ilele inter dentale.

U n i ta te a fun ctional a a area del or dentare este 1a fel determ inateatit de apofizeIe alveolare, cit si de ligamentele inter dentare ale p a-rodcntului m arginal. Aceste Hgamente stnt situate deasup ra sep turi-lor alveol ar e inser indu-se de cernentul unui dinte ~i trecind Ia cela-1031. Datorit a acestor Iig am ente dep lasarea un ui dinte mezi al sa u

distal p rovoaca si dep lasarea dintilor vecini.Afar a de arcadel e dentare deosebirn arcade 031eolare si b az ale.

Linia conventional a tr asata pe virful a pofizei alveol are se n u rnestea rc ad a alv eolara, ja r cea tr asata pe virfurile r adacinilor - ba z ala.Intre dirnensiunile arcadelor dent are, alveoiare si b az ale exists 0 le -gitate care reiese din parttcularitatile de structur a ale maxil ar ilor. Lamaxila ardaca dentar a este mai mare declt cea alveol ar a, iar cea 031-veol ar a mai mare declt cea b az.ala. In cazul rriandibulei avem un co-raport invers: arcada dentar a este mal m ica.

Aceasta legitate in caz de edentatie totala se rrianilesta p r intr-oatrofie a rnaxilei de l a perifer ie sp re centru, ceea ce trep tat duce Tamicsorar ea ei, iar l rnandibula invers - m ai accentuat procesele deatrofie au loc pe sup r a t ata interns ce tn contin uare imagineaz.a marire a mandibulei, In asa mod intre m axilare se creeaza un r aport ne~favor a b i l , fa pt ce urrneaz a a fi I ua t in consider a tie J a confection are.p r otezelor dentare rnob ide.

Fig. fl. Punctele de con-tact i te rd en tare si di-persarea presiu ni lor ad u-

zale



t .5. Ariile ocluzale, curbeleocluzale ~i planul de ocluz ie

'Ariile ocluzale, Deosebim arie ocluz ala a arcadei dentare supe-rioare ~i a celei inferioare, care sint formate din succesiunea supra-

fetelor ocluzale ale Iiecarui dinte in p arte. Dad am hasur a ariile oc-luz ale ale arcadei dentare sup erioare, ne-arn convinge c a ea in regiu-ne a Irontala prez inta 0 linie egaHi cu latim ea p artii incisivale a din-[ilor frontali, .l ar gindu-se trep tat p osterior, atingtnd cele rnai m ari di-mensiuni in regiunea p rim ului m olar, Spre deosebir e de maxila, ariaocluz al a a rnand ibul ei ,datorita p ar ticul arita Iilo r anatomice al e din-

tiler, estetnca mai midi in re giu ne a dinjilor Iront al i si cea mai marela lel la nivelul p r irnului molar. Daca in zona frontal a aria ocluz alaeste arcata ~i ingusta, conform destinatiei iunctionale a acestordinti, apoi in zonele l ater ale are un relief ca r acteristic datorita pre-zenjei cusp izilor pe f at a ocl uzaH l. a dintilor later ali a d a ptati I a fad-mitarea . ' ? i macin area alirnentelor. In dependents de car acter u! oel u-ziei ariile ocluzale pat avea diferit p r ofilsi dimensiuni, A9a, de exem -

pill, in cazul ocluz ie i deschise, in dependents de gradul de p ronun-

tare a patologiei, aria ocluzala va f intrerupta din cauz a lipsei con-tactului ocluz.al a unui grup de dinti, In caz de ocluz.ie inver sa, date-

r i t a r aportului sp ecific al dintilor lrontali, aria ocluzaia inferroarase va p roiecta p e su p r af at a vestibul ara a din tiler frontaJi super iori.

A riile ocluzale pot fj tn trerup te de di asleme, heme, Ieziuni core-

nar e, edentatii p arji ale, E le l a fel p ot avea diferite dirnensiunl in r a-

p ort cu d irnensi unile arcadelor dentar e, p ot fi na lur a Ie, artifici a Ie,

rnixte, iar la edentatia to tala - absente.

Curbele de oc1uzie .. Studi ind amp las area dintilor In arcadeledentate, user ne convingem ca supr ajetele lor ocluzale nu se gasescla acelasi nivel nici in p lan or izontal, nici in p lan sagital. Aceasta selam ure~te p r in aceea c a coroanele dintilor infer iori in zonele latera-

Ie ill plan or izontal sint ioc1inate oral, ir a celor super iori - vesti-

bular, pe cind in plan sagital cor oanele dintilor inferiori Slot situatein convergen la, iar anla gon i~ ti i lor se gasesc 10tr-0 pozijionar e de di-

vergenta.

Curba de ocluzie sagitala Spee. Daca vorn trasa a linie conventio-

nala pe aria ocluz al a a mandibulei care va trece in zona dintilor late-

r ali tangential v irfurilor cusp izilor vestibulari sau p rin fisura cen-fraU a sup r aietei ocluz ale a fiecar ui din te, observant c a ea p rezin ta

o curba concave cu p rofunzimea maxima la nivelul p rimului molar.

La maxila aceasta curbur a este cor espunz.ator convexa. Se soco a-

te di centrul acestei curb uri este situat l a 3 ern 'posterior de crista Gal-

li . Curb a de ocluzle sagital a a fast descrisa pentru p rim a data de savanlul Spee ; ; i a p r irnit denum ir ea curba de ocluz ie sagitala Spee. E l

socotea c a centr ul acestei curburi se gaseste in orbits si daca vornprelungi aceasta curba, ea va trece l a marginea anter ioar a a condilului articular al mandibulei (fig. 12),



Bonwill, studiind profunzimeacurbei de ocluz ie sagitala Spee, aa j u ns Ia coricl uz.i a di ea dep indede gr adul de supr aacoper ire Iron-

tala. Cu cit gradul de sup r aacope

r ire este mai mare, cu aut rna;adlnca este si curba de ocluz.iesagitala Spee, Dupa Boowill d ato-ria curbei de oC '1uzie sagit ale

Spee, tn caz de dep l asar e a m andi-bulei in sens anterior, lntre area-dele dent a re ' i i i ilre din tii a nt a-

Fig. 12. Curba de ocluzie sagilalii Spee gon isti se creeaz a cel p u tin treip untie de contact, situ ate 1 : 0 ior-

r n a de triunghi: un contact In zona dintilor frontali : ; ; i cite unul 10zonele later ale. Acest fenom en a p rim it derurm ir ea de contactul atr ei nuncte dupa Bonwill (fig. 13 a).

A utorul can sider a c3 form area a cestui corita et se dator este cur-bei de ocluzie sagitale Spee si a mai nurnit-o curbs de com pens are,

deoarece la dep lasar ea mandibulei anterior in zonele later ale contac-lu i intre arcadele dent are se pastreaza eel putin in doua puncte,C er cetar ile ullerioare au dovedit insa ci1 in asernenea cazuri h

zcnele later al e deseor i ap ar e un spatiu de inocluz ie cornpleta, nurnitlenom en 1.11C risthensen-s agi t. a I. Pr in ur m are, aceas t a curba n u poateIi consider ata de compensare (fig. 13b). Totodata crear ea acesteicurbe I a constr uirea area del or den tare ar tifici a Ie este neces ar a pen"lr u a si gur area st abi liz ar i] protez elor mobil e.

Curba de ocluzie iransuersata Monson- Willson. Privind supr aia-

ta ocluz al a a a rc ad elo r dentate in p lan oriz ontal, usor ne convingemc a In zonele l ater ale ea este lncl in at a. Aceasta se datoreste Inchlinariiin acest sens a cor oanelor di ntilor l ater ali mandibular ispre oral si

inc! ina ri i vestibul are a cor oanelor dinti Ior m axil a r i < Pr in urrriare,c usp i z .ii Iiecar u i d inte later al stnt situ~ti in plan tr ansver sa I 1a d iie-

rit ni vel. T r asind l inii im aginare care unesc cusp izii dintilor omogenide pe herniarcada dentar a din sting a si dreap t a, capatarn curb a deocl uz ie tr a nsvers al a descr is a de Monson ~ i W i I I son (fig. 14).

Aceste curbe la fel au p r im it denurnir ea de cur be de cornpensar e,consider indu-se ca datorita lor se pastreaz a contadul dintre cuspizf

coroanelor din ti ] or later ali 1a dep 1asar ea m an d ibulei in sens tr ansver-sal. Insa la dep l asarea de l ater alitate a rnandibulei p e p artea activa

ab

Fig. 13. Contacte!e interrlenlare tn miscarea de propulsiea m an dib ule t: a - contactul de trei puncte intre arcadelederitar e dupa Bonwi [I: IJ - Ienornenul Crlsthensen - sagilal

2 8



I

I

~

s e s tab il es c punde de contact, iar pepartea de b al a ns deseori apare un spa-ti u de inocl uzie 1ater aHi (fen om en ul Cri-

sthensen - Iater a I). Deci ~icur bele deocl uz ie tr ansvers al e n u pot li consi der a-

te drept curbe de ccrnpensar e. Prin ur-mare, la dintati In ccridijii de normanici curbele ocluz ale sagitale, nici celctransversale nu pot fi considerate drep tc urb e d e comp en sa te .

R ollil de cornpensare a acestor cur-

be se rnanifesta la crearea arcadelor Fig. 14. Curba de ocluzie trans-

dentare artifici ale, deoarece In asa mod versnlf

1 8 miscar i!e rnandibuiare de p ropulsie~i 1a te r a l iI ate tntre area dele dent are se p astr eaz a con I actul in ter-dentar eel pu Iin in trei punde, ce asi gur a 0 fj xare sta biHi a p ro-te ze lo r mo bile .

P lanul de ocluzle. Dad t r a sam 0 lillie conventionala care aruni cusp izii vestibulari ai p r im jlor p remolari inler ior i cu cei disl ali

vestibul ar iai ultirnilor mol ari, obtinern un p lan, care in zona fronta-III t rece pe marginea incisiva a incisivilor centr al isuperior i, p r i rn inddenumirca de p lan de ocluzie. Dcci d aca aria ocluz ala estc un p lanreal, apoi p l a nul de ocl uz ie este un p lan imaginal" (fig. 15 ). Dator i-

til curbarii arcadelor dent are in p lan sagital si transversal Iiecar edinle se afla r a t a de p l a nul de ocluzie tntr-un anumit r a port. A :;;a, d eexern p ili, I a inchi derea arcadelor dentare in eel uz i cen tr ica, dintii 1a"ter al i superior! intretaie acest plan, ia r cei inferiari nu-l ating. I ' l l

zona ir ontala a arcadelor dent are incisivii centrali si caninii super l-ori ating p lanal de ocluzie, iar cei inferiori i1 intretaie.

Prin urmare, acest p lan de ocluz ie este alcatuit din tr ei segmen-te: unul frontal ;; i doua later ale, S-a constat at ca segmentul frontaleste curbat si p ar alel ell Iinia bipupil ar a, ir cele later ale - ClI

p lanul orizontal Camper, care trece de la sp ina naz ala anter ioara

~i p tna la centruJ conductelor auditive externe. M igrarile dentarepo t modifica r aportul dintilor dep l asa]i r a t a de acest p lan, dereglindrei ieiul ariilor ael uz ale.

Fig. 15. Pl anul de ocluzie

e

Fig. /6. SChCIl13 parodontului In scctiu-

ne : 1- gingia: 2- alveol a; 3 - per io-donliul; 4 - lig amentul circular al din-telui

2 9



Din cele expuse reiese ca la pacientii cu edentatii totale pl anul deocluzie este necesar de a fi determinat pentru a servi la mont area din-

tilor artiiiciali, din care cauza a prirnit denurnir ea 9i de plan pr otetic,

1.6. Structura ~i funclii Ie parodontului

Notiunea parodont include cornplexul de tesuturi care inconjoar a

dintele: gingia, ligamentul circular al dintelui, periodontiul 9i tesutul

osos alveolar. Unii autor iinclud in aceasta notiune si cementul din-

telui. Acest complex de tesuturi are 0 pr ovenienta unica genetics ~iS0 a n a in rel atii de reciprocitate alcatuind trnpr euna cu dintele 0 uni-tate u nica fu nc tio n ala (fig_ 16). -

Gingia. Gingi a es te alca tuita din pa pilele interdentare, margi-

nea liber a si porjiunea consclidata cu tesutul 050S. Partea marginalaa gingiei in conditii fiziologice cuprinde dintele ca 0 rnanseta apro-

ximativ CLl 1,5 mrn rn ai sus de coletul dentar, formInd sulcusul (san-

tul ) dento-gingival, care are 0 adincime de aproximativ 0,85 mm (Or-ban). Sulcusul dentogingival este captusit de un str at de epiteliu cu 0

gr osime de 0,2-0,5 mm pina la eoletul dintelui iorrnind 0 bar ier a depr otectie a sp atiului periodontal.

Periodontiul. Prezinta un complex de tesuturi conjunctie cu-

prinse in sp atiul dentoalveolar, care este limitat de r adacina dintelui9i peretii alveolei, jar la nivelul coletului este lnchis de fibrele orizon-tale ale ligamentului circular. Sp atiul dentoalveolar are 0 largime va -r iabila in diierite segmente ale radacinii: in zona orificiului alveoleiel este egal cu 0,25-0,27 rnrn, la tr eirnea coletului - 0,17-0,19 rnrn,in zona mijlocie - 0,08-0,14 mm, i.ar in zona apicala - 0,16--0,19 mm. Deci eea mai ingusta zona este situata la mijlocul r ada-cin ii d ato rita particul ar itatilor de mobilitate fiziologidi a dintelui,

Pe parcursul vietii sp atiul periodontal permanent se restr ucturea

za In r aport cu Iunctia dintelui datorita proceselor de resorbtie si apo-

zit!e ale tesutului osos al alveolei. Procesele de apozitie ale [esutului

050S survin din partea distala a peretilor alveolei, iar cele de resorb-tie din p ar tea rnediana, prin ce si se explica tendinta de migrare it

dintilor in directia medians.Per iodontiul, prezentind un tesut conjunctiv, contine ligamente al-

veolodentare, vase, nervisi lich id interstitial.Ligamentele alveolodentare se impart tn doua grupe dupa orien-

tarea lor functionala: grupu! fasciculelor de fibre eu orientare obli-

c a formate din fibre colagene care fixeaz a si suspenda dintele in al-veola, numite si fibrele lui Sharpy. Fiind inser ate de peretele alveoleist cernentul radicular, ele sint usor ondulate. In zona coletului este

situat al doilea grup de fibre orientate In plan orizontal care leagadintele de alveola, de gingie (ligamentele dentogingivale) si de din-

ti i veeini), ligamentele dentodentare sau tr ansseptale (deoarece ele

tree peste marginile alveolei si se inser a pe cementul din zona coletu-

lui dintilor vecini. Acest grup de fascicule Iorrneaza ligamentul cir-cular dental unind dintii din arcada dentar a intr-un 'sistern - l an]

30



L ig arnentele alveolodentare oblice cu a orient are a f asciculelordinsp re alveola sp re cement, afar a de rolu! de susp end are a dintelui,amortizeaz a Iorjele de presiune p e care le suporta dintele in Iunc[iune.

Grupu l f asciculelor ap icale au 0 d irect ie ap roap e verticala, fi ind

dispuse r a diar de l a peretele alveolei l a ap ex.'[esutul conjunctiv contine clemente celul are de trei tip uri: cern en -

toblaste, I ibroblaste 9 i osteobl aste,

Periodonti u l indep lineste mai m ulte Iunc]i i di n tre care cele malim portante din punet de vedere al p roteticei dentare sint: de arnorti-zare, de reglar e a p r esiunii m astieatoare si tr o lica.

Functia de amortiz are ccnsta in neutr aliz area p resiunii care se ras-p indeste asup ra dintelui In Iunctiune 9 i r ep artiz area ei uniiorma asu"p r a p eretilor alveol ar i. D ator ita susp end arii d intel ui eu aj u torul Ias-ciculelor oblice, u ltim ele imp iedica infundarea in alveola a dinteluidin cauz a rezistentei lor rn ar i l a intindere Iiind astfel un factor dep r o teetie al peri odontiu l ui.

Un rol im portant in amortizarea p resiunii 11 joaca si Iichidul in-

terstitial ca si reteaua de vase sangvine si Iim fatice ale p ericdontiu-lu i. G asindu-se intr-un sp atiu inchis, ele creeaz a c on diti i a se rn an at oa -re cu p resu! hidraul ic si exercita lorta de p resiune uniform pe toatasup r a f ata p er etilor sp ati u l I I I al v eolodentar, in d iferent de dir ecti a p re-siunii. Deci clnd Iorta m asticatoare se exercita in directie verticalsdator ita in tinderii iasciculelor alveolodentare oblice ~i golirii vase-lor sangvine, dintele se iniunda foarte putin in sens vertical arnor ti-lind p resiunea ap licata. A celeasi m ecanisme de neutraliz are a Iorte-lor observant si cind asup ra dintelui se exercita 0 p resiune de direc-

tie oblica sa u alte dir ectii. Dupa incetarea p resi uni i v asele san gv in ese urnp 1u, iar Iibrele de colagen se contr acta, creind conditii d i n tel uisa ocup e poz itia in iti ala. M arim ea Iorjei este dirij ata de ap ar atul der ecep tie al p eriod anti u l ui , Se consi der a c a a lternarea p r esi unii m as.ticatoar e serveste drep t m ecanism de stirnul are a p r oceselor trofice

a le p a rodon tu lu i.

1.7. Ocluz ia

Terrnen ul ocl uzie p rovine din J a tineste de la cuvintul «occl usia» ,ceea ce inseam na a contact a, a inchide. Prin urm are, p rin acest ter-m e n s ub ln te le ge rn 0 r el a tie de contact static dintr e arcadele dentate

in diIerent de r aportul m aridi bulocr ani an. L a rind CL l ace asta situ atiein tirnpul Iunctiei m andib ul a re eiectuats p rin inter m edi ul m usch ilo rmobilizatori se vor crea v ari ate r apoarte m a ndib ulocr aniene, ctnd

areada dent ara inf er ioar a va contacts cu cea sup erioar a realizind deciocl uzia. Acest cant act in ter dentar actu alrnente este a p reci at ca oc! u -

zi e dinarnica, R eie~ ind din aceste doua interp retari, concep ti a contem -

por ana determ ina ocl uzi a ca un r aport de contact static sa u dinam icdintre arcadele dentare indiferent de relatiile dintre ele,

31



Rapoaretele inter dentar e de ocl uz ie sint m ultip le $i dep ind de r IO·

\atiile mandibulocraniene. Totodata ele sint limitate de particularita-tile de str uctur a ~i f uncti e al e articu Iatiei ternporoma n dibul are. D inpunet de ved ere p r aeli c deosebi m 5 v ar iante d C ! rei a ti i ocluz a I e: cen-lrh:a (sta tica} , anteri oar a , poster ioar a, later al ii di n drea p ta si Iate-

r a I a d in sting a, care p r ezinta v a r ieta ti a l e oel LIZ iei d in a rn ic e.

1.7.1. Relatii de cciuzre

I n r apoartele m andi b ul oc r an i en e este necesar de a deosebi doua

corel al i i f undament ale: re t a \i a centrica :;; pozi ti a de ocl uz ie centrica

( ce ntr a la }, Relatia centr ica p r ezinte un r apo rt m andibulocr anian incadrul caruia mandibula se inst ale az a fapi de maxila in asa mod c acondil i articul ar i a i man d ibulei oeup a in Iosele articul ar e 0 pozi t i - c

de r elr uzi e nefor] a ta [ a t a de baz a p antei tuber cul ul ui arti cu Iar, in di

ferent de prezen ta sa 1 1 absents tota I i ; ; a dintilor. Aceasta rel ajie rn a ndibulocr ani ana, H ind eehilibr ata de toate componentele sisternului

sto ma to gna t 1 1 1 cele tr ei p I an uri (s a gital, transversal, verti cal), ere-

eaz a un r aport interrnaxilar care asigur a 0 dim ensiune verticala op ti-

m a a et aj u l u i inferior a fetei nurnita si dimensiune fiziologidi. Pr inurrn ar e, r e l atia centr ica a rriandibulei f a t a de baz a cr aniului - , ? i maxi-

Ia : este p ozitia din care lncep si se linalizeaz a miscari!e m andibul arela r e aliz a re a Iunctiilor principale ale sisternului stomatognat. R elati acentr ica are 0 deosebita im por tanta in p rotetica dentar a se rv ind C : : J

m ij 1oc de determ in are a poz iti ei de oc1uzie centr ica a m andi bulei inresta ur a r ile p ro te tic e ale. arcadelor dent are.

Ocluzia ceniricii. Daca r e l a ti a centrica se reier a numai la r apor-tul dintr e m andibula si rnaxila, indiferent de starea arcadelor dent a-re, p az ilia de oel uz ie centrica este 0 pozitie de contact m ulti p I u inter·dentar m axim dintre arc adele dent are ce r a r e or icoincide cu intercu-

spidarea maxima. Pentru r e aliz .a r e a acestui contact mandibula se de -p l aseaz a din pozi ti a de r el a jie centr ica anterior, m i scind in aceastad ir e cti e condilii articular icu O ,1~1,5 mm poz.itionlndu-i l a baz a pan-

tei tubercul ilor art icul ar i. AsHe! de poz ijion are a m andibul ei f ata dernaxila este m a ni fest aL a prin conlr a ct a re a bil ater ala, un i f or r n a si si-

m etr ica a m usch ilor r i d ica to r i, ee totodata cr eeaza eond itil favor a hi -

Ie pentru efeetuarea actului de degluti]ie. Pr in urrnare, p eritru ocluz iacentr ic a stnt car act er i st ic e p atru sernne: dentar, articular, muscular : ; - i

fa ri ngogJ a nd Ll Iar. Deci ocluzi a cen tri c a , f i ind s t atica, poate f d ef i n i-U i ea un r aport dintr e arcadele dent are in p lan sagital, transversal sivertical, cind rnandibula ocupa 0 p oz .itie c en tric a f a t a de baza cr aniu-

1ui ~i maxi! a . Aceasta asi gur a pozitionarea anterioara a can d il ilor ar-ticul ari in fosele articul are, 1a baz a p antei tuber cul ilor arti cul ar i $i

un contact m axim inter dentar, m ani lestat de contr acti a bil ater al a ,uniiorrna - , ? i simetr ica a muschilor r idicator i ce coincide cu rniscareade deg lutitie.

Aceste semne pot fi a p r e ci ate "in c 1 in l e a cu anu m ite diicultat),deoarece deter m inarea lor irnp lica utiliz area dif er ilelor rnetode supli

ment are (tom ogr a fia articul atiei temporomandibul are, electrorniogr a"

32



l ia rnusch ilor etc.): Prin urrnare, p r act ic avern nevoie de sernne care arputea fi user depistate in tirnp ul exarnenului clinic l a n iv elu l arcade-lor dentate. Aceste sernne sin t v a ri ate In depenederita de r apoarteledintre area dele dent are. .'

Pentr u r apoartele Iiz iolcgice dintr e area dele dentare sint comune

urm atoarele sernne de ocluzi e centrica: 1) Iiecar e d inte contacteaza cudoi din]i antagonisti, afar ade incisivii centrali inferiori - , ? i ultirnii rno-lari superiori, care au numai cite, un dinte antagonist; 2) linia medi ..ana a Ietei se gaseste intr-un p lan cu !linia interincisivala dintre incisi-vi i centr al i superior! ; ; i cei inferior:i; 3) pr irnul m olar superior contac-teaza ell p rirnul ~i al doilea molariinferiori 1n asa mod ca pe p rimulil acoper a ap r oxirnativ ell 2/3, pe al doilea cu 1/2, ir cuspf d ul r ne zio -vestibular este situat in Iisur a dintr ecuspizii meziovestibulari ;>i cent-rovestibulari ai prirnului molar inferior; 4) arcada dentar a superioa-f a este rnai mare si 0 acoper a pe cea infercar a. Alte sernne ale oc1u-z iei centr ice sint p articulare In deperidenta de varietatea de raport din-tre arcadele dent are. ·Tn caz de r aport p atologic dintr e arcadele den-tare lipsesc unul sau mai mu1te din semnele indicate si sint depista-te diverse r apoarte de contact inter dentar, sau absenta lui in anumi-

te segmente ale ar cadelor dentare.Ocluzia anterloara. Ocluzia anter ioar a se car a cte r i ze az a pr in pro-pulsia rnan dibulei si contactul inter dentar a1 dintilor frontali. In a~:Jpozi]ie a mandibulei uneori poate lip si contactul dintre dinti. in zone-Ie iater aie ale arcadelor dentare. Prin urmare, intercusp idarea maximaa a rc ad sl or dentare va lip si, condilii articul ari ai m andibulei vor f i

deplasa]i anterior si se vo r situa undeva pe p anta tuber culului articu-l a r , iar m usch ii mobilizatori nu se vor gasi lntr-o stare de contr actiem axim a si echilibr ata.

Ocluz'ia p oste rio ara . A ce asta varictate de ocluzie aparc in c az dedep lasare a mandibulei In di r ectia posterioara, Iap t posibil nurnaid ato rits ap licar ii unei forte, de exernp lu, in rnomentul deterrninariiocluziei centr ice cind rnedicul apasa pe rnentonier in directie d is t a la .M andibula Iiind deplasata distal, arcada dentar a inferioara va con-

taeta cu cea super ioara nurnai in zonele l ater ale, iar condilii articularivor ocupa in iosele articular e 0 poz i ti e d is ta li z ata.

OcIu zia la te rala , OcIuzia later ala poate Ii din stlng a sau di n

dreap ta, in dependents de direetia deplasarii mandibulei. La 0 l ater o-propulsie rnandibul ar a 1 8 stinga, in aceasta zona a arcadelor denta-re , contactul dintre dinti dep inde de gradul dep lasarfi, pe cind di npartes dreapta el va lipsi sau se va crea in citeva puncte- si invers.Totodata se va observa 0 asimetr ie a liniei dintr e incisivii centr ali su-periori 9 i eei inferiori, Iar condiJii articular! vor avea diler ita poz iti-in Iosels articular e in dependents de directia dep l asarii m andibulei,

1.7.2. Relatii de postura

In stare de rep aus, d atorita unei rel ax ar i rnuscul ar e echilibr ate si

sub inlluenta gr avitatii, mandibula se dep laseaz a in jos op rirrdu-se lao anumita distants f a t a de m axil a . Asernenea r el ax are m uscul ar ii est-

3 Comandn 93 33



consi der a t a dr ep t 0 reI axare reI ati v a , deoarece m usch ii i~i P astr eazstonusul functional necesar p entru mentiner ea rnandibulei in aceastapozitie, Acest fenomen de poz.ijionar e a rnandibulei a fost ap r eci a t ell

poz itia de rep aus fiziologic r el a tiv sau de postur a a mandibulei. I nasa r el atii m andibulocr aniene lntre arcadele dentare exista un spa]iu

de inocluzie num it sp atiul de inocluzie fiziologic care este individual~i vari az a de la 1-6 mm, jar In medi u constitute 2-3 rnrn. Prin ur

mare, p rin r el atia de postur a subtntelegern starea de schilibru dinlrem usc hii rid ica to ri si eoborHori ai rriandibulei dod ei se gasesc intr-o

stare de r el axare Iizio logica rel ativa, care se evidentiaza l a nivelularcadelor dentare p rintr-un sp atiu de inocluzie individualiz at, ega lin mediu ell 2-3 mrn.

V . Burlui (1989 ) deterrnina aceasta pozitionare a mandibulei c a

«.. suma r apoartelor m andibulocr aniene at u nci, clnd rriandibula seail a In pozitie postur ala fap de cr a niu sub efectul echilibr ului tonical muscul aturii m andueatoare antigr aviiic» . Daca relatia de posture,Iiind individu aliz ata, este consider at a drept 0 pozi tie constants arnandibulei, care du p a Thom son s e s ta bile ste in mediu I a trei Iunid up a nastere, atunci spatiul intero cl u z a1 fiziologie pe pareursu! vie,

ti i este sup us d i le r itor mod ificar i. I n unele caz ur i, ca , de exernplu,la prezenta abr aziei dentare patologice, forma decornpensata, spati-ul interocl uz al fizl ologie creste, i r I a in terven [ii e protetice inco

r ecte poate fi m icsorat.D in punct de vedere fiziologic relatia de postur a este consider ata

fav or a b il a am pentru m uschii m ob iliz atori ai si sternul ui stom atognat,cft si peritru p arodontul dintilor. In p rimu! caz, rnuschii dupa r eali-z area uriei Iunctii p rin ccntr actie tree intr-o st are de rep a us r elativ ,resta bil ind u-si for te l e, lila 1 d oile a caz, d a to r ia cr ea r ii sp at i ul ui in-terocluz al p ar odontul nu suporta permanent pr esiuni mari, care ar Iip entru el daunatoare. Deci as a pozitionare a mandibulei p oate fi CO[1'

s i del' a t a dr ep t un meea nism b iologi c d e p r otectie a p a r odontului.In af ar a de spatiul de inocluzie fizio logie mai exista spatiu libel'

pentru f unctia foneti c a a si stem ul ui stem atogriat, care este individu-

al ca si sp atiu l de inocluzie fiziologic si marimea lui va varia in fa"

port de caracter ul ioriatiei. M aximal el se va manifesta la p ro nu nta -rea vocalei [a], iar m inimal -Ia p ronuntarea consoanei [5 ]), Nu exi-sUi vreo independents a mar irnii acestui sp ajiu de varietatea de [3-

p oarte norm ale dintr e arcadele d ent are (ocl uzie}, insa p e p arcursul

vietii el p oate fi supus diferitelor modificar i, b a chi ar ~i pe par cur-sul zilei, in dependents de starea sisternului nervos.

Conform conceptlei moderne rel ati a mandibulocr ani ana de po s tu -

ra este r ealiz ata de elernente p asive si active ale sisternului stoma,tognat.. E lementele p a sive sint p rezentate de actiunea sp ecifics a com ple-

xului muschi-tendon, articul at!e ternporomandibulara si a presiunii

negative din cavitatea bucala ce ap ar e l a dep lasarea mandibulei injos, Pr irnele doua clemente In starea de r epaus fizio logk relativ ~iec h ilibr a t, d a to ritil p articul aritatjl o r d estru ctu r a , p oseds insusir i el i!'

stice ca 9 i or ice corp f izic eu asa car acteristici. Aceste insusiri se mao

34



ni f esta p rin contr < lear area greuta tii maodibulei ' ; ; 1 pozi tionarea ei inanurnite relatii cr aniene. La amplificar ea acestui fenomen participa~i p resiunea neg ativa din cavit atea bucala, care apare l a dep l asarea in

jos a rnandibulei Impreuna cu Iirnba dod buzele i~i p astr eaz a contac-t ul , ia r tntre fata dorsals a limbii si bolt a pal atina ap are un sp a ti u cu

vid (spatiul Deriders}.Acliunea fizica a acestor elernente pasive este completata ~i asigu-

rata ~i de elemente active p rezentate de tonalitatea complexului mus-cular al fntreguiui sistern stom atognat ~i,in p rim ul rind, a mu sc hilo rmobilizatori si a regiunii peri articulare. Pr in urrriar e, sub iniluentamotorie a S 1 sternul ui de inerva tie, multitudinea fibrelor museu] are afie ca ru i rn us ch i pe rind, In r aport de nurnar u l mo toneuron il or , p arti-cipa I a r ea liz ar ea tonusul ui muscul ar . Acest fen omen fizio lo gic, cindunele grupe de fibre rnuscul are slot active p rin pastr area ton us u l ui,ia r allele sint In stare de reI axar e, excl ud e obose al a si totodata asi-gura lntr egii mase rnuscular e un permanent tonus. In acel asi timprelatia de postur a va fi asigur ata de tonusul muscular numai la arelaxare echilibr ata a tuturor rnusch ilor sistern ul u i storn atognat.

La 0 tntinder e a muschilor ce depaseste lungimea Iiziologica a fib-

relor muscuiar e, reflector si in mod br usc cr e ste tonusul muscular ~tlttil statica, cit si in din amica. Acest fenomen, cunoscut ca reflex mio-

latic, fi ind p rovocat p r in ap l icarea d iferitelor dispozitive (ap ar a te 0[-

todontice, gutiere, p roteze dentare) care majoreaz a dimensiunea ver-ticala de ocluzie, este utilizat la necesitatea r estructur arli Iunctiei

rnusculare. Pe parcurs, d a torita intinderii fibrelor musculare, tonu-sui muscular ridicat trep t at va scadea asigurind In final 0 m ajor area lu ng im ii fizio io gice a m u schi Ior9 i reali z area noi Ior rela tii mao-d ibu loc r an iene.

La deterrninarea rel atiei de postur a se r ecomanda p acientului saSf relaxeze lasind ca mandibul a, sub influenta gr avitatii, sa ocupe po-z it ia n ec es ar a r a t a de rnaxila. A9a poz itionare a rnandibulei poate fi

condi [ionata ,;;i p rj n ap licarea testelor f unctionale. Pentru aceastaW ild a pr op us testul Ionetic prin pronuntarea cuvintelor ce ccntin Io-

nema «a», Silver mann - «5», Robinson - [f] (mama, casa, scare,

s us, fo n) , sau numar atoarea de la 60 la 70. S-a const atat ca I a ap li-carea aeestor teste Ionetiee se asigur a 0 pozitionare a mandibulei in

relatie de postur a. Asa relatii rnandibulocr aniene pot Ii dobindite 9 ip rin utiliz area testului functions 1 al actului de degl utitie. P acientul uii se p ro pu ne s a efectueze actul de deglutitie d up a ce mandi b ul a re-flector ocupa pozitia de postur a, cind spatiu d e in oclu zie in mediueste egal cu 2-3 rnrn.

Insa p r actic verifiearea p recise a valorii sp ati ului de inocl uzie inr elatiile mandibulare de postur a individuals se efectueaz a p rin rna-surari, Cea mai simp l a metoda este deterrninar ea dimensiunii verti-

cale de postur a si a dimensiunii vertieale de ocluz ie centrica. Pentruaceasta initi al, ell un creion eh im ic, pe treimeainferioar a a fetei In

z on a p ro le cta r ii lin iei medi ane se noteaz a doua puncte: unul subna-zal, iar altul pe p roerninenta menlonului. Propunindu-i p a cientului sa

3 * 3 . 5



se r e l axeze . ' i i i ap licind unul d in testele fu nc tio ria le c ar a cteristice pen-tru sp atiul m inim de vorbir e, poz itionarn mandibula in r elatie de po-stur a, Masmind cu 0 r ig l a, cornp as sau alt dispozitiv distanta dintrepunctele notate, apr eciem dimensiunea verticals de postur a. Dupaaceasta i se p ropune p aci entului sa inchida gu r a In oel uzi a centrica

~i 1a fel deterrninam dimensiunea vertical a in asa pozijionare a man-dibulei, Dilerenta dintr e aceste doua dirnensiuni constituie marirneaspatiului de inociuzie in relajiile mandibul ar e de postur a , care se malnurneste ?i spajiu! inter ocluz al,

1.7.3. R_apoarte dintre arcadeledentate norrna le ~i patologice

R aport ul dintr e area dele dent are in ocluzi a centr ica (s a u obi snuiHi) se nurneste tip de oc1uzie inter deritar a. Toate tipur ile de ocluzi-in terdentar a, desi au p a rticul a rita tile indivi d1 1 ale, cond it!on a 1 se im partin doua gru puri: fiz io log ic e si p atologice.

Din cele fizioiogice (normale) I ac parte acele r apoarte de ocluziedintre arcadele dentar e care asignr3 la m axim um realizarea iunctiilorprincipale ale sisternului stornatognat - , ? i asp ectul liz ionom ic. D in ra-poartel e de eel 11Z ie fa c parte: oel uz ia o rtogn ata, drea pta (cap-l a-ca p),prognaUa fiziologid (p rotr uz.ie iiz.iologica bimaxil ar a, sau ocluziahiprognata ) , ocluz i a opistognata (r etr uz ie fiziologica bimaxil ar a )(fig. 17). Raportul ocluz a l dintre arcadele dentare care maniresta de -regliiri de Iunctii ale sistemului stornatognat si fizionom ice duce la

instal area ocluziilor patologice (anormale). Din ele fae parte: p rcg-natia (ocluzia dist ala ), p rogenia (ocluzia mez ial a sau inver sa), 0-

cluz ia adi nca, deschisa, incrucisata (fig. 18).

c

Fig. 17. Ttpurile de ocluz ie Iizjologica: a - ocluzie ortognata, b --ocluzie cap-Ia-cap; c- ocluzie bipr ogriata; d - ccluzte oplstognata

d e

Fig. 18. Tipurile de vocluzie patologica: a-prognatie; b-progenie; c-oclu·zie dcschisa: d - ocluzje adinca; e - ocluzie mcructsats

36



Oc1uzia ortognata. D eterm inlnd rapoarteJe dintre arcadele den-tare ca 0 rel atie statics in ocluz ia centr icji, t r ebu ie s a ne conducemde toate sernnele car acter istice pentru aceste rel atii interrnaxilare. Tot-odaUi Ia aprecierea unor semne tn conditii clinice, cum ar f i : poz.itia

corrdililor a r licul ar i aim an d ibul ei in ca vif.atea a rticul ar a , s larea de

contr actie bilater ala uniforrna si sirnetr ica a muschilor mobiliz.atoricar acteri sti ce pentr u ocl L1Z!.1 centri ca, m edicu I in HI neste d ificulta ti '? ichiar im posi bi lib tea de a ex am i na aceste r epere f a r a a folosi a par a-te ~i m etod e speci a Ie. De aceea in cond iti id e cl in ic a med ic u I tre bu ies a se conduca de sernne, care usor pot fi depist ate. D in aceste sern neIac parte sem nele anatom ice ale ocluziel dintre arcadele dent are Into talitate, sau a unor segments in parte, care user pot fi observate inlimp ul ex a men u! ui rnedi ca I. T11 C azul oel uzi ei centrice trebu ie s a fi-:supus ex a men u Iui r a portu I d intre arcadel e dent are In p l a n ve rtic al,transversa I ~i s a gil a 1 . Astrel se constata sernnel e an atom ice ca I'acte-ristice pentru ar cadele dent are in intregirne, peritru dintii din ZOI1/

frontalil ~i pentru dintf din zonele l ater ale,a) Semnele de ocluz ie centr ic a ca r a cle r is tic e pentru toti dintii.

Propunind p acienlulul sa inchtda c av it a le a bucala, in ocluz ia centri-

c a prin a pJ i carea d if eriteJ or probe determ j n am car a cter ul co n tactul u idintre Iiecare d inte, P entru ocl uzi a ortogna Ii'!, c a ;;1 pentru eel el a H etip uri de ocluz ii fiz i 0 1 ogice, este car acteri stic r a p ort ul cine! fiecaredinte este in contact el l d oi d inti antagonisti - ce! p ri nci p al si eelsecundar (sup Ii mentar ) .

F iecare dinte din arcada dentar a super ioar a vine .in contact cuomogenul din arcada dent ar a in lerioar a $i sup lim entar cu ee l situatd is ta 1 , ir iiecar e d inte din a read a dent ar a in ferioar a vine in contac;cu eel omogen de pe arcada dent ar a super ioar a ;;i sup limen tar cu eelsituat rriedi an. Excep tie f'ac nurn ai incisivii centr a li inferior isi mol a-rii de m inte de pe m axil a, care contacteaz a nurnai ell dintele antago-

n is t om og en .b) Sernnele de ocluzie earaderistiee pentru dintii Irontali. La exa-

m e n u l d in ti] o r d in zona fr o nta 1a se va observa ca Iini a medi ana a f etei

coincide eu linia dintre incisivii centr ali ai rriaxilei si mandibulei. Asasiluatie creeaz a un ansarnhlu fiz ionornic sirnetr ic. Al doilea cr i ter iu im -p ortant este c a dintii front ali sup eriori aeoper a f ata vestibul ar a a din-Iller inferiori p ina l a 0 treim e din dim ensiunile lor vertieale, ceea cese egaleaz a ell 2-3 mill. Dator ita acestui fa p t reI a ti a interdentar a

data sau tipul de oc1uzie a m ai prim it denum irea de sup r aocluzie(suer aacop erire) norm als. Tn as a pozitie partile i ncisiva Ie a Ie inti-sivilor infer iori vin In contact cu tuberculii p alatinali ai dintilorlron ta ll superiori.

c) Sernnele de ocluzie centrica car acteristice p entru dintii l ateralitn p lan sagital. La exam enul dintilor din zonele later ale in sens sagital observant 0 m ani fest are de angren are di n tre cusp lzii vesti b u l a ri

ai dintilor sup erior i sl cusp izii vestibulari ai dintilor infer iori in a~A

m od incit iiecar e cusp id al dintilor superior! se incadr eaz a intre doicusp izi inferiori creind astlel o intercusp idar e m axim a in acest p lan.C a reper Angle a propus r aportul tn acest sens dinlr e prim ii m olari.

37



afirrnind c a In conditii normale cusp idul mez ioveslibul ar al prirnu-lui molar superior este situat intr ecuspiz.ii meziovsi centrovestibulara1 p rirnulul molar inferior. Acest r aport a mai fost num it r aport n e -

utru sau cheia ocluziei ~ i a fast p ropus de autor drep t criteriu 10 cla-sificarea anomaliilor de ocluzie, In sitrsit, distalizarea dintilor sup e-

riori maniiestata de volumul mai mare a1 incisiv ilor sup eriori decit 81celor inferiori d u ce la aceea, c a su p r a !etele dista Ie al e ultimilor dintide pe rriaxila ~i mandibula se gasesc in acel asi p lan.

d) Sernnele de ocluzie centr ica car acteristice pentru dinjii late.r a li In p lan transversal. Ex arninind raportul inter dentar in aceste zo.ne a le a rc ad elo r dent ar e in p la n tr an sv er sa l, observarn ca pentru acestti p de oel uzie este caracteristic ra portul, cind eus p iz iivestibul ari a idin-

til o r su pe rio r iii acoper a pe cusp izii omogenilor de p e mandibula, obli-

gind -ca cusp izii vestibular! ai dinjilor later ali inferiori s a contactezeeu santul intercusp idian meziodistal al areadei dentare supericare.I n as a pozi tie cusp izi i lingu ali ai d intilor later al i inferiori ii acoper ipe cusp izii d injilor antagonisti sup eriori, care sint situa]i In santul in -

tercusp idian m ez.iodistal al arcadei dentate inferioare. A sa intercus-p idare a arcadelor dentare se mal l amur este si p rin Iap tul c a arcade

dentar a superioar a este mai mare dedt cea infer ioar a dator ita fneli-n ihil coroanelor din tiler sup eriori sp re vestib ular , ir a celor inferi-ori sp r e or a 1 . Astfel de angrenare intercusp idiana p er m ite cr e .areau nu i con tact maximal intre sup r aietele ocluz.ale ale dintilor.

O cluzi a dreapta (cap -Ia-cap ). Acest tip de ocluzie se deosebes-te de cea ortognata nurnai p rin contactul dintre dintii din zona Iron-tala dup a tip ul cap -l a-cap , adica un r aport ocluz al de mar gina incisi-va la I a margine incisiv a I a . A ~ a r aport dintr e arcadele dentare are 0

fr e cventa mult mal midi dedt ocIuzia ortognata (p ina 1.1 20% din po-pul atie ). In cazur il e cind dinti i front ali inferiori n u slot acop eriti. d.ccei superiori, m iscar ile rriandibular e nu sint blocate . ; ; i ea are posibi-Iitate f a r a obstacole s a se dep laseze In sens sagital ~i transversal.A s a dep l asari in tim pul actului de rnasticatie creeaz a un stereotip derrrasticatie Irecator, care duce Is. 0 abr aziune r a p ida a cusp izilor din-

[ilor l ater ali mai evidenta decit 1 2 1 ocluz ia ortognata.Ocluzia blprognata (protruzia Iiziologica him axil 3 r a sau prog-

nati a Iiz iolog ica}. Acest tip de ocluzie Iizio logica este insotita de ace-leasi semne morfologice (anatornice) , Ia nivelul arcadelor dentate ca~i o clu zia o rto gn ata, ell d ile r en ta di la ocluz ia bipr ognata avem 0 in ·

c1inare vestlbul ara a dintilor im preuna cu apofizele alveol are atit acelor de pe maxil a, cit : ; ; i a celor de p e rnandibula (p rotruzie birnaxi-l ar a}. Asa r aport dintre arcadele dent are mai fr ecvent .se intilneste Iapopoarele din Africa.

O cluzla op istog nara (retnJZie fiz io logica bim axi lar a ), La exa-men ul area delor dent are, in ocl u zi a ceritr ica, observam acel asi ra-port si aceleasi sernne ca ~i 1,1 o cluz.i a ortognata cu diferenf a di din-P i din zona frontaia 1,,1 arnbele m axilare, tm preuna ell apofizele al-

veolare, au 0 inclinare usoar a 111 direcjie or ala. A -,?a var ietate de ra-port dintre areadele dentare esto consider ata ca normals si se intil-neste mult m ai r ar decit cele p recedente. '

,38



Ocluziile patologice .. P rezentind urn r aport de angrenare anorma-ta dintre arcadele dentar e, aceste deregI ar i p atologice all m ai fostdenurnite anomalii de ocluzie s au disgnatii. P r in urm are, ~i te r m e nu lanornalie, prin care tntelegern 0 abatere de l a norm a, ca si disgnatie,delineate 0 abatere mor Iologica de r a port dintre arcadele dentare.

Prognati a (ocl uzi a distala). Sern nele an atom ice Ia0ivelu 1 area-delor de nt a re pentru acest ti p de oel uz.i e se ca r a c te ri z ea za p ri n tr -o d i-

scordants de r aport dintre arcadele dent are in p lan sagital. In prirnul

rind, avem 0 dereglare a raportului dintr e p rim ii rnolari ai maxileisi mandibulei. Dator ita poz itiei distale a prim ul ui mol ar inferior. cu -spidul meziovestibular a l p ri rnului molar superior nu este situ at in-

tre c us piz ii mez io- $i centr ovestibul ar ai primului molar inferior, daresle denlasat anterior, deci primul molar inferior va fi dep lasat distalee l putln cu un cusp id. Prin urmare, ca regula, cuspidul rneziovestibu-

lar al p r irn ului molar sup er ior este situ at in tre cuspi d ul vestibul a r a Iprernolarul ui doi $i cuspidul meziovestibul ar al p rim ulu i mol ar infe-rior, adica cheia ocluz ie i este dereg lata. Asa stare creeaz a irnpresiade protruz ie a m axil ei si desi gur c a d uceI a deregl ar i de r aport si inzona dintilor frontali. eel mai frecvent lntilnite sint doua tipuri de r a -

port al dintilor fr ontali: 1) protruzia frontalilor super iori, alungireamaxi I ar ul ui in d i recti a a nter icar a $ 1 ingustarea in p i a n t r ansve rs al ,datorita carui f ap t intre dintii frontali apareun spatiu de inocluzicin p la n s ag ita I, f a1pt ce d uce 1a ext ru zi a dintilor fronta Ii in ferio ri $i de -nivelarea planului de ocluzie; 2) retruz ia frontalilor super io r i.si, C,1

regul a, prezenta contactul ui di ntre s upr afetel e pal ati n ale a le din tilerIrontali super io r i eu supr afetele vestib ul are ale celor inferiori - ~ i QT8.-

dul divers de acoperire a dintilor inferiori de catre cei super ior i. Prinurrn are, p rognati a poate asoci a ~ i eu alte anom ali i de oel uzie (oel u-

zie adinca, deschisa etc.).

Progenia [o c luz ia m eziala ). Ex arnerrul clinic ne da posibilitate

s a observarn la nivelul arcadelor dentare sernne inverse ocluziei dis-

tale. P en tru acea sta patologie este car acter ishea depl asarea anted-oara a mandibulei ~i ca rezultat instal area unui r aport ocluzal inver-

sat ell absenta sa u prezenta unui sp atiu de inocluz ie in p lan sagit al,in zona dintllor frontali si m ezializarea rap oartelor ocluz ale in zone-

le later ale, Cuspiz ii m eziovestibulari ai p rim ilor mol ari super io r i vo rIi situ ati dista 1 deeuspizi imez io- ~ i centrovestibul ar i a i p r im il or mol a riinleriori. G r adul de pronuntare a acestor deregl a riva fi in r apo r t degradul dep lasarii m andibulei In sens anterior. Asa raport de ocluz iea primit denum irea de progenie adevar ata.

r n caz de 0 angren are i nversa a d inti Ior front a Ii. el l Dastr a rea r a-portului normal dintre pr imii mol ar i superiori 9i eei inler ior i, vomavea 0 p rogenie falsa.

Acest tip de o c l u z ie 1 < 1 I e l poate fi asociat ell a l t e v ar ictati de oclu-zi i p atologice.

Ocluz ia deschisa, Aceas t a p a tologie a r a portu J Ll i oc Iuza 1 din Ire

arcadele dent are se maniiesta p r intr-o abatere de la raportul unui

grup de dinti antagonist! in plan vertical si se car acter izeazs p rin p re-zenta unui spatiu mal mare sau mal rnic de inoclusie vertical 11.Gr adul

39



de intindere a spatiu lui de inocluz ie care poate cup rinde nu numadintii Irontali, dar si unii dintre dintii later ali, pastrtndu-se contactui

in unele cazuri doar Intre ultirnele perechi de antagonisti, ne indici

gravitatea anom aliei. M arimea spattului d e in oc lu zie in plan veru-cal care poate a] unge p in a Ia 9-10 mm 9 1 mai m ult de asemenea d e -

nota gradul de gravitate a acestei anomalii. E xamenul zonelor latera-Ie poateevidentia un r aport norm al dintre primii rnolar i, sau div ersedereglari. Prin urm are, aceasta patologie, se poate asocia si eu alte

anornalii de .ocl uzie (p rognati a, p r ogenl a etc.).Ocluzia adinca. La examenul clinic se observa 0 supr aocluzie

irontala accentuata, care dupa gradul de p ronuntar e poate f i cor is ide -

rata ca 0 su p r a oe l uzie adinca sa u tots I a . Dad d inti! frontali superi-or i iiacoper a p e cei inieriori rnai mult de 0 tr eim e din dirnensiunilelor verticale, iar rnarginile lor incisivale vin in con tact cu tub erculii in ·

ei sivilor sup eriori, es t e vorb a de 0 sup r aoc! uz i e a dines care n u estc

socotita ca patologie, fnsa este acea stare, dnd usor poa te trece in . p a -

tologie. Daca dintii frontali sup eriori ii acop er a pe cei in ler iori m a l

mult de 1/3siJupina laIinia coletului, iar marginile incisivale a le

frontalilor inier iori aluneca pe l1nga tuberculii dintilor superiori

fron tali, instalin d u-se In zona coletul ui sa u p e rnucoasa pa 1atuluid ur , avern 0 s up r a oe l u z.ie total a . Aceasta forma ce duce Ia tr a urna-tiz area Irecventa a mucoasei gingivale p r o voaca dezvolt area proce-selor inn amatoare ale mucoasei. Exa men ul zonelor 1ater a Ie a le ur-cadelor dentare va scoa te 1a ivea 1.3 sa u un r aport norm a J di n lre p rim ii mol ari, sau diferite dereg lsr i. Prin urrnare, , ; ; i aceasta ocluziepatologica poale s a asociezc eu alte anomalii de ocluzie (p r ogna-

tia etc.).O cluzia incrscis ata. Pentru aceasta a n 0 1 1 1 a Iie de ocluzie esle

caracteristic 0 deregl ar e a ra p ortul ui d inlr e arcadel e dentare in p l a n

t r ansve rs a I. In zonele later ale observarn angr enar iinverse un i- saubilater ale, In dependents de gradul acestei dereglari si de tabloul elirue, vor fi observate diferite angrenar i inverse, chiar dod cuspizii

or ali ai dintilor l ater ali inferiori se gasesc in afara cusp izrlor vestibu-

J ar isuperiori. In Cl9Cl tip de ocluz ie pot Ii observate angrenar i inver-se '< ;> 1n zona unor dinti d in zona Irontala cu dep lasarca liniei m edia-ne dintre incisivii centrali sup eriori :;;1cel inferiori.

1.8 . B lom ecan ita rnaudibulei

Biornecanica este stiinta care stud i'a z.a m is car il e ornului : ; ; i a · an i'

rnalelor din p u nct de vedere al legilor mecanice. Luind in considera-tie c a m andib ul a esle un organ mobil si p a rtici p a activ 1a rea liz aresiunctiilor de baz a ale sisternului stcm a to gn at (rnasticatie, Ionajie,d e g l u ti tie etc.), stu d i er e a m isca ri lor ei p rezi rita un inter es n u nurnarteor etic, dar : ; ; i p r adic. St u d iere a IIIi$caril or m andibuiei In conditii dt

norma ne d a posibilit at e sa acurnularn cunostinte privind car acterulacestor rniscar! in dep end en I - a de d i rcc]i e. C unoscind Iegila tile ce sta l l

ia baza m iscar ilor rnandibulei, noi ie vom putea diierentia p e celeanormaJe, s a studiern intluenta lor asup r a articulatiei tempor ornand!b ul are, rnusch iIor, p a r odontul ui din tilor etc. U I teri or aceste cunostin-

4 0



(e p ot fi puse la b az a constr uir ii ap arateior ce imita rniscar ile m andi-bulei (sirnul atoare) cum ar fi oel uzor ul si articu I a tor ul, care slot deneinlocui t I a e f ectuarea I ucr arilor p r otetice.

L a realiz area di ler itelor f unctii sub ac]i unea muschilor rnobi liz a .tori, rnandibul a va solicita depl asari In diverse dir ectii, in dependentsde iunctie. E . Costa in r aport de cele doua r e l a tii fundam entale man-dibulocr aniene, de repaus fiziologic rel ativ (postur a) si de ocluz ie,grup eaz a miscarile rnandibul are tn doua categorii: 1) miscar i carelncep - , ? i revin in pozitia de ocluzie centr iea, car acter istice pentr uf azele actul u i de m a shea tie; 2) m iscari care incep ;;i revi n In po-zitia de repaus fi z io l ogic rei a tiv (post ur a), ca r acter istice pentru alle

funetii (Ionatta ;;1 a.).Mi~cari1e mandibulei ce incep din ocluzia centrica au loe in tr ei

d i r e c t i i conform celor trei plan u r i: vertical, sagital, tr ansvers a 1 9i in10 sensur i: 1) coborire : ; ; i r idicare; 2) pr opulsie si r evenir e; 3) retr u-

zit': 9 i r even ir e; 4) miscar e Iater a Hi sp r e drea p ta 9i reven ire; 5) mi 9C3"

F e Iater alasp re 'stinga si revcnire.

La m iscarile ce tncep din pozitia m andibulei de re pa us liz .iolo glcre la tiv s e mal ad auga rniscarea de r idicare $1 revenire in poz. i t i a ini-

jfalit 'Insa luind in consider atie p a r ticu l ar itatile de str uctura al e arti-

culatiei temporom and ibul are, ar cadelor dentare - , ? i Ii g arnentelor extr a-capsulsre, rniscarile mandibulare nu nurnai di stnt limitate, dar lacim posibil :; ;[.r e aliz area m iscar ilor pure in or ice directie. Aceast a ca si

c ar ac te r u l f unctiilor sistern u lui stamatogriat obliga man di b ul anum a:la real izarea mlscar ilor complexe sau combinate in cele m a i m u ltip levari an te (prop ulsie si coborire, prop u Isle, cobor ir e 9 i 1ater a l itate etc.) .

Dupa E . Costa, toate m iscar ile rnandibul ar e pot fi grup ate in:1) miscari ell sau Uhi ' i contact inter dent ar : 2 ) Iunct io ri al e, care pot [i

stereoti p ice si vol un tare; 3 ) sirnetrice sa u a sim etric e 4) red use, extr e-me sau fort ate.

Mi,~carile cu contact inter den tar pot fi v ar i ate, in de p e nd en p i de

caracter ul rapoartelor dintre m andibul a - , ? i maxi I il, p recurn si am p li-

tuda miscarilor. Mi:;;drile mandibulei f i'ir 8 c on ta ct interdentar l a Ie lSlot multi pIe in r aport de lunette $1 se n u rnesc pozit i i sa u rei a tii li-here ale m andibulei f a t a de m axila.

Pentr u miscar ile fun citon ale ste reo tip ic e este ca r acteristica ampli-tudinea lor redusa in r a port de p a rticul arita tile Iunctionale i0d ivid u a "ie . ce 5- au cr e at pe parcursul vieti 1 . Mi.;;carile vo l untar e I a rei pot f i

reduse, ins,a in deperrdenta de necesitatea Iunctiona I < ' i pot depasi C Ll

rnult p e c ele ste re otip ic e. Dad m is carile v olu nta re sint efectuate fara

efort $i rru le depasesc pe cele iunctiona Ie, ele sint caracter iz ate ca mis-did extreme, pe cind efectuar ea miscar ilor voluntar e ce necesita 0 lor-t i l . m uscul ar a deosebits stnt socotite ca m i scar] fort ate.

in r aport cu linia medi ana a Ietei m iscar ile m and ibu lei pot fi si -metrice $i asim etrice, T eate miscatile mandibulare In p lan vertical $i

sagital fi:ira deviere de l a linia medians a Ietei stnt socotite m iscarl

sim etrice, p e clnd cele cu deviere de la aceste p lanuri, ca s i celede later a I itate, sin! misca ri asirnetrice.

41



I nsa privind m and ibul a ca 0 p frgi e de gr ad ul 11 I cu p unctul J~sp rijin in articul atia ternpor omandibul ar a m iscarile ei tip ice pot Iigru P a te in: I) rni scar i de rot a tie In j urul axu 1ui tr ansversa I care tre-ee p rin eei doi condili articular! ai mandibulei; 2) m iscar id e p rop ul-si e ; 3) miscari de r otati e in j urul axul ui tr a nsversal a condi 1ilo r a r t i -

cul ari, ee se combine cu 0 miscar e de propulsie.Din multitudinea rniscar ilor mandibulare ceJe mai irnportante SIll!

miscarile efectuate In tirnp ul act ului de masticatie, cind arcadele den-

tare Y in In contact. Amp litudinea acestor m iscar i este inlluentata dear t icu la ti a temporom andibul ar a , arcadele dent a re si de car acterulal imentel or.

Pr in ur m are, man dibul a electueaza rniscar i in trei d irectii: verh-C3 Iii (deseh ider e, in ch idere), s agitala (prop ulsie si revenire), tr ans-versala (depJasare later ala) ~ spre dreap ta sau stlng a, de reveniresi m ixte. Teate rniscar ile pot incepe sau din pozitia de rep aus lizio-

logi c rei ativ (post ur a), saudi n poz.iti a de oel uzi e centr ica. Tn depen

denja de dir ectia m iscarii vorn aves ,~j dife rite d ep la sar i a le c on dili-

lor atriculari ai mandibulei In cavitatile articul ar e, iar clnd punctul

de m i sea re a 111 n d ib ul ei va Ii poz itia de oel uzie centr ica, vorn aveasi d if er ite schirnbar i in ocluzia dirram ica. Dad punetul de rniscare

este star ea de rep a us r el at i sa u d ad maxi 1arel e sint edentate total,

el e slnt d irij ate cle articul a ti a temporom andi bu 1ar a si de a par atul r e o

ceptor muscular. Ia caz di rniscar i le mand ib ula re all punctul de ple-

care poz ijia de ad uz ie centrica (prezerita arcadelor dentare), el e sint

d ir i j ate de su p r a Ietele ocluz ale ale din tilor, pe cind articul a ti a tem po-rom a ndibul ar a j oaca un rol p a siv. M ultit udinea 111i~cari Ior mandib ul a·

r e poate fi studi at a p rin m etode sped ale,] a baza carer a sta ev i den-

tierea dep l a sari i punctul ui inter ic i s iv al situat tntre inci sivii centr ali

inter iori.

Mi.<;:ca.rile mandibulare In plan sagltal, 1n aceasta rniscare de

propulsie, care are punclul de plecare oeluzia centr ica in tipur ile de

ocl uz ie cu sup ra acoper ire front a la, mandi b ul a n u poate sa se dep lase-ze anterior din cauz a supr aacoper lrii dintllor inferiori de eei superi-ori. De aeeea marginile incisivale ale dintilor frontali inferiori alune-ca pe supr atetel epa I attnale ale di n tilor an tagonisti pina 1a con ta ct ulde cap -Is-cap . Aceasta distants p arcursa de incisivii frontali inferior;

a pri.m it den umirea de iraiectorie incisiuii.Lung imea acestei tr aiector ii va varia in Iunc-ti e de gr adul de s upr a acoperir e frontal a ~i depoz i]l ai ncisi vil or superior; in areada denla-

ra (fi g . 19). D a ca vom pr e l un gi a ceasts tr a-

rector ie, tr asind a Iin le ima gi n ar a piria ]a in·tr etaierea ei cu pl anul de ocluzie, se va formaun unghi care a prim it denum irea de unghiu;

traiectoriei incisioe sagiiale si este eg al in

mediu cu 40°. In aceasta pozitie, lanivel ul dintilor l ater all pot avea loc

/

Fig. 19. Diversi lalea tra-

iccloriei de conducercinclsivala dup il lungime

(a, b)

42



doua var iante de relatii inter dent a-re : 1) pastr area contactul ui inter-dent ar general, sau num ai dintr e

ultimii molari , ir intre ceil altlap arrnd un sp atiu de inoc1uzie; 2 ')

!ip sa tot al a a contactul ui inter den-tar din zonele later ale si a pari ti asp atiu 1 ui de inocl uzie creind u-se

astlel un r aport din tre arcadele dentare neechili brat. Im aginea m is-c a r L i de prop u Isle ; > 1 de revenire a m and i b u J ei sub forma de d iagr am 3

in v el um pentru prima data a fost studiata d e P osse lt.D ep lasar ea m andibulei ill p lan sagital se dator este contr acjiei bi-

l at er a le Ii rn us chilo r p te rig oid ie ni exter ni, care inser a la nivelul C011-

d il il or a rt icu la r isi al cap sule! articulare. Dist anta pe care 0 vor par-cLirge eond iiii a rtieul ari a I unecind pe p anta tubercul ilor articul ad , in-dividual va varia in dependenta de gr adul de pr opulsie a mandibu-lei ~i va atinge Plna 1a = 1 em , iar Ia realizarea actului de masticatieea va fi eg ala nurnai cu 2-3 rnrn, Dad! se va tr as a 0 linie in prelun-

girea acestei tr a i ectori ipina I a in lr etaierea cu pl anul de oc l uzie, se vadipata un unghi, 'care in mediu este ega! cu 330 (fig. 20).

Distants pe care au .p arcurs-o condilii articular] a p rim it denum ireade iraiectorie articularii sagitala, iar unghiul format-unghiul ira-ie cto rie i a rtic ula re s ag ita le . V a lor iIe unghiur ilor tf a iector iilo r inci-sive si articul are sagitale stnt determ inate de gradul de inclinareB pantei tuberculllor articul ari, a dintilor Ir ontali superioti si supra-acoperir li celor infer io r i. M i-,?carile de revenire a mandibulei in PIJ-z1lia incip ienta au loc datorita coritr actiei m uschilor coboritori ~i alaseiculelor posterioare ale rnuschilor ternpor ali. La rniscarea man-dibulei de r eveni re con dilii articul a r i $1 incisivi inferi ori 8 1 uneca peaceleasi sup r afe]e in poz itia de oe1 uzie centr ica a m an di b ulei,

Mi~carile mandibulare in plan vertical. Mi.;;carile m andibulei inp i an vertical coresp und gr adul ui de deschi d ere si Inch idere a cavita-

tii bucale, Rolul p rincip al Ia realiz.area acestor m iscari revine m uschi-lor coboritor i, Gradul de depl asare in aceasta directie va [j variat: de

la m inimum , care se ca r actertzeaza prin ap ar i]ia unui s pati u de inc-

cluzie dintre a r ca dele dentare 1a p ron unt area conscanei «S» ~i pfnal a valoarea m axim a eg ala CLl 5 cm $i mal mult. Cinematica mandi-bulei in acest sens se poate urrn ar i d upa di agra ma lui Posselt, careoglindeste dinarnica rriandibulei nu num ai in sens sagital, dar ~;iin sens vertical (fig. 21).

La deschider e, in etajul superior al art iculaliei tem por om andibu-lare, au loe miscari de p ropulsie, iar in eel inferior - de sarnier a(balam a). L a revenire au loe rniscari inverse si m andibul a poate r e-veni pe aceeasi tr aiector ie sau pe tr aiector ia «b» (v. fig. 21). La p rim a

m i:;;care de coborfre avem 0 rotajie pura a condililor articul ari, iarpunctul interincisival ne va descrie tr aiector ia I. La 0 deschider e mai

ampUl se vor decl ansa si rniscar ide propulsie p rin care condilii arti-cular! imp reuna cu meniscul se vor p lasa pe panta tubercul arului ar t i -

Fig. 20. Unghiul traieclor iei

s2gib le articu lare

43



F (g. 21. D ia g r a m a Passel! 'a tr aiectoriei m i ~ c i lr il o l

rna n d ibu lo i in p I an sagi la I si vertica i descri se d epunctul interincisival [dupa Iu. Chira): POC-po·

z it ie de ocluzie centrica: P P - pozitie c a p - I s - c a p

(propulsie) ; PM - pozitie de propulsic extrema; R-pozijie de retruzie: I - tr alectoria de coborrre p rin5i m pi8 r ctar e a COil d ili lor ar ti cu I ar i; l I - t r a iectoria desert S8 de pu nctu lin ler incisiva 1 in 11 1 iscareaverticals de deschidere maxima; h - tr aseu de in·

c hid cre ha bitu ala

R

I

c ui a r, ir punctul inter inci sival ne va descrie

tr aiectori a I. Pri n urm are, m and ib u l a se c o -

boar a in t irnpul deschider ii gurii ~i r evinedin 110U in ocluzia centr ica nu p rin descrie-re a unui sem icerc, ci a unei curbe in trepte(terasate), din cauza schimber ii perrnanen-le a r azei de descr ie r e .

M i ~d i.r ile m and ib ula re in p lan transversal. M i~carile de lateral!late ale mandibulei, ca si cele de p ropulsie se car acter izeaz.a pr i n t r - o

corrrbi n are a Iniscar ii de cobortr e 1a contr act i a unil ater a l a 1 1 muschi

lor p ter igoidieni exter ni si c ob or ito r i. Din p arteaunde a avut loc con-tr acti a musch ilor, dator it a I a t er a ! i t a tii m a nd ib u le i, lntre d in ti i later ali se creeaza un contact intercusp idian omogen: cusp iz ii vestibular:

ai dintllor superiori Y in in ocluzie eu cusp iz ii vestibul ari ai d i n t i l o r

inferiori, ja r cei p alatinali ai dintilor superior! ·cu cei linguaJi aidinli-lor infer ior i. Aceasta parte a pr irnit denum irea de hem iarcada denta-f a act iva, in articul ati a ternporom andlbular a r espectiva condilul art!

eu I ar se roteste In j ur ul axei vertica Ie, insa este posibi I a : ; ; i 0 d ep ! a sa -rr, neinsernnat a. In asa poz.itie Intre dintii hem iarcadelor opuse S~

poate crea un cent act intercusp id ian neomogen: cusp i z ii p a l a ti na liai dintilor sup eriori Yin in ocluzie cu cei vestibular! ai dintilor inle-r io r i, Aceasta parte a p rim it denum irea de hem iar cada p asiva sau deb ai a nsa (fig. 22). Tn articul atia ternporomandibular a respectiva COil'

dilul articular se dep l aseaza In a inte, In jos tnauntru, punctul de

plecare incipient Iiind din poz itia corespunz atoare ocluziei centrice,Condilul articular se abate din traiectoria sagltala in m ijlociu eu15°-17°, iar unghiul form at intr e aceste doua linii im aginare a p ri-

m it den um irea de unghi ul tra iectoriei arti cui are tr ansvers ale, sauunghiul B ennett, dupa num ele auto-r ul ui care I" a descris, ir calea pecare 0 p a rcurge corrdi lui articul ar _ .tr a iectori a articul ar a t r ansversali(fig. 23 A).

In m iscar ile de later alit ate, careau loc la actul de masticatie, dintili nlerior i a Item a tiv se dep l aseaz a spre

dre a p ta ~ i sp re stinga, descriind cur-

be care se tntretaie sub diferite un-ghiuri. C it mai departe se gase~~ed intele de condil ul articul ar , cu at1:

Fig. 22 Herni arcada actlvd

(A ) ~i hemi arcarla de b a lans(E): V-vestibular: P-p2.

latinal; L - lingual

44



mai obtuz este unghiul. In zonaincisiv ilor acest unghi atinge100-110" si poarta denumirea deunghiul iraiectoriei incisive trans--versale (fig. 23 B).

Exp unerea p rincip ii lor bi om ec a-nice de miscar e a mandibulei intr ei direcjii a fast fa'cuta din p unctde vedere metodologic, in r ealit a-te insa miscar ile mandibulei slotfaa r te camp licate, d eoarece elesint cornpuse dintr-o com biuar e du

miscari variate, In diverse dir ectii'0 import anta p r actica are e l l .

noaster ea p r i cipi ilo r b io rn ec an ic 2

ale m iscar ilor mandibul ar e in t im-pul rriasticatiei, deo arece legitati-

le rniscarilor ei 1 3 r ealiz ar ea acestei Iurictii vo r Ii puse [a baza trata-m e n t u l u i p r otet ic ; ; i aeon [ectionar ii protez.elor dent are. La rriasti ca tic

mandfbula lndeplineste un ciciu de rniscari care de catre Gysi allI os t lmpa rt it e in 4 faze. F i ecar e r a z a incep c din poz itia area delordentare 1 " 1 1 oc l uz ia centrica denum iia laz a «0» . Prima fa1.)] corcspun·

de rniscar ii de deschidere a gurU ~i de propul-sie a rnandibulei. Faz a a doua coresp undem i;;carii de later alitate. F az a a trei a cores-p unde m iscar ii de inchidere a cavitalii bu-c a Ie cind pe h em i area d a acti vase prod uce uncon tact omogen di n tre cusp i z i, iar p e hem iar -cada de bal ans (p asiva) - un contact neo-mogen. Faz a a patr a corespunde rniscar ii deal unecare, ci n d a read a den tar a a Iuneca pecea su p erioar a reveriind in pozi ti a p unct ul u ide p lecare - ocluzia cenlr ica, savir sind ast-

Fig. 23. Nl.i~diri Ie d e . lateral itate

a le m and ib tl.!e i· A -I.II1 gh iu l Ben-nett; B - unghlul traiectoriei in-

cisiv ale transvcr sa!e

Fig. 24_ Patru faze ale rniscar ii de mastlcajte dupaGysi: 0 - ccluz ia centr ica; I - deschiderea cavi la -p i bucale ~i p r opu ls ia rnandibulei; 2 - rniscare del ater alitate; 3 - contact intereusp idian omogen peherniarcada dcntar a activa si neomogen p e herniar-cada de balans; 4 - alu necarea in pozitia ini!ialii

a

J

\ '

/3~~ : ~\'

,~

Fig. 25 . Schema miscar iior circulare de rnasticatie dupaGysi: 0 - ocluzie centrics: I - deschiderea cavttajil bucale~i p ro pu lsi a ruandibulei; 2 - rniscara de Iater a lita te: 3 -

contact Intercusp idian omogen pe herniarcada dentara acti-vii si neomogen pe hem iarcada de balans si alunecarea

rnandihulei In poaitia initialii (0)

45



fel un ciclu de miscari (fig .. 24;- 25). De mentionat c a dad pe hemi-arcada activa totdeauna avem un contact ornogen intre cuspiziidintilor r espectivi, apoi pe hemiarcada de balans poate aparea si - unspatiu de inocluz ie. Aceste varietati de raport interdentare de pe he-miarcada de balans depind de gradul de supr aacoperire frontala ;;1

de pronuntare a curbelor ocluz ale transversale (curba Monson siWillson).

1.morfologia functional a a sistemului stomatognat

Documents