MALFORMAŢIILE CONGENITALESunt făcute toate 30 testele!!!!

Generalităţi

1. Focomelia: a. apare mai frecvent la membrul superior;b. constă în absenţa completă sau parţială a segmentului proximal;c. apare mai frecvent la membrul inferior;d. reprezintă lipsa completă sau parţială a segmentului distal;e. este o ectromelie transversală;(b, c, e)

2. Ectromeliile longitudinale constau în: a. alipirea a două membre inferioare;b. aplazia uneia dintre razele care formează membrul respectiv;c. absenţa completă sau parţială a segmentului proximal;d. scurtarea unui membru sau a unui segment de membru;e. aplazia razei radiale sau cubitale pentru membrul superior;(b, e)

3. Absenţa congenitală a gambei şi piciorului este o:a. focomelie;b. ectromelie longitudinală;c. hemimelie completă;d. ectromelie transversală;e. ectropodie;(c, d)

4. Dolicostenomelia este:a. însoţită de laxitate ligamentară;b. similară cu acondroplazia;c. o malformaţie congenitală caracterizată de alungirea anormală a membrelor;d. boala Morquio;e. o hipertrofie regulată de membre;(a, c)

5. Boala “copiilor de sticlă” este: a. osteogeneza imperfectă congenitală;b. osteopsatiroza;c. boala Lobstein;d. boala Vrolick;e. osteogeneza imperfectă tardivă;(b, c, e)

6. Triada simptomatică din osteopsatiroză este reprezentată de: a. sclere albastre;b. torace deformat - pectus excavatum;c. surditate;d. fragilitate osoasă;e. laxitate ligamentară;(a, c, d)

7. În acondroplazie: a. există o anomalie în dezvoltarea cartilajului de creştere;b. apar multiple fracturi spontane;

- 1 -

c. musculatura este slab dezvoltată;d. radiografic, corticalele sunt mult reduse ca grosime şi opacitate;e. există o disproporţie între membrele scurte şi capul mare;(a, e)

8. Artrogripoza este definită clinic de: a. existenţa şanţurilor şi stigmatelor congenitale;b. redoarea articulaţiilor mari;c. nanism disproporţionat cu aspect atletic;d. atitudinea vicioasă a membrelor cu aspect de „păpuşă de lemn”;e. laxitatea articulară exagerată;(b, d)

9. Amputaţiile congenitale se întâlnesc în:a. acondroplazie;b. hemimeliile transversale;c. osteogeneză imperfectă;d. artrogripoză;e. boala amniotică;(b, e)

Luxaţia congenitală de şold

10. În displazia congenitală de şold: a. radiologic, nucleul osos epifizar apare mai repede;b. colul femural este în retroversie, cu aspect de coxa vara;c. cavitatea cotilodă este plată, lipsită de profunzime;d. 2/3 din cazuri pot evolua favorabil fără tratament;e. sexul masculin este mai frecvent interesat;(c, d)

11. Manevra Ortolani sau semnul “resortului”: a. este patognomonic pentru displazia congenitală de şold;b. se datorează insuficienţei fesierului mijlociu;c. poate fi perceput până la 2-3 săptămâni de la naştere;d. se efectuează doar la nou-născuţii cu antecedente familiale de displazie;e. este prezent în primul an de la naştere;(a, c)

12. Care metode sunt indicate în screening-ul displaziei congenitale de şold: a. examenul radiografic;b. ecografia;c. RMN;d. TC;e. manevra Ortolani;(b, e)

13. În luxaţia congenitală de şold se constată: a. limitarea mişcării de adducţie;b. ascensiunea trohanterului mare;c. limitarea mişcării de rotaţie externă şi internă;d. abducţia exagerată a coapsei;e. întreruperea arcului cervico-obturator;(b, e)

14. Luxaţiile congenitale de şold posterioare:a. sunt însoţite de ştergerea lordozei lombare;

- 2 -

b. au capul femural sprijinit pe un neocotil;c. sunt mai bine suportate;d. sunt însoţite de bascularea anterioară a bazinului;e. rareori sunt bilaterale;(c, d)

15. În luxaţia congenitală de şold unilaterală:a. luxaţiile anterioare sunt cele mai frecvente;b. membrul pelvin este scurtat de partea luxată;c. întârzierea de mers se prelungeşte până la 18-20 luni;d. mersul este legănat, asemănător mersului de raţă;e. semnul Trendelenburg este mai accentuat pe partea contralaterală;(a, b)

16. Unghiul lui Hilgereiner: a. este dat de linia orizontală prin cartilajul în Y şi linia tavanului cotiloidian;b. permite aprecierea gradului de acoperire al capului femural;c. sub 25° este un semnal de alarmă pentru şoldurile luxabile;d. măsoară oblicitatea tavanului cotiloidian;e. peste 35° indică o acoperire deficitară a capului femural;(a, d)

17. Unghiul lui Wiberg: a. creşte în displaziile congenitale de şold;b. este unghiul de înclinare al tavanului acetabular;c. este dat de verticala prin centrul capului şi linia care uneşte centrul cu sprânceana cotiloidiană;d. normal este peste 25o;e. este unghiul cervico-diafizar;(c, d)

18. Tratamentul conservator al displaziei congenitale de şold: a. constă în reducere ortopedică şi imobilizare în aparate gipsate succesive;b. se prelungeşte obligatoriu până la începerea mersului;c. constă în imobilizare în flexie, abducţie şi rotaţie externă;d. se prelungeşte până la dispariţia radiografică a semnelor de alarmă;e. este facultativ;(c, d)

19. Pentru tratamentul ortopedic al luxaţiei congenitale de şold putem alege:a. imobilizarea în aparat ortopedic cu sprijin ischiadic;b. reducerea ortopedică progresivă şi imobilizare în aparat gipsat;c. diferite tipuri de osteotomii de bazin;d. metoda Pacci-Lorentz;e. reducere chirurgicală şi imobilizare în aparat gipsat;(b, d)

20. Tratamentul chirurgical al luxaţiei congenitale de şold este: a. prima opţiune terapeutică;b. necesar pentru luxaţiile la care reducerea ortopedică nu a reuşit sau este instabilă;c. contraindicat la vârste mici;d. axat pe osteotomii femurale şi osteotomii de bazin;e. indicat excepţional;(b, d)

21. Operaţia Salter:a. realizează schimbarea de orientare a cavităţii cotiloide;b. realizează coborârea tavanului cotiloidian;c. este o osteotomie de derotare şi varizare a colului femural;

- 3 -

d. este indicată peste 5 ani;e. este indicată între 1-5 ani;(a, e)

Piciorul strîmb congenital

22. Piciorul str âmb congenital: a. varus-equinus are un pronostic mai favorabil decât piciorul talus-valgus;b. nu îşi permanentizează poziţia vicioasă;c. apare mai frecvent la sexul feminin;d. varus-equinus necesită între 6-18 luni de tratament;e. presupune existenţa unui dezechilibru neuromuscular;(d, e)

23. În piciorul strâmb congenital varus-equinus : a. astragalul şi calcaneul sunt verticalizate şi înclinate înăuntru;b. apare o hipertrofie a gambei şi piciorului;c. planta este concavă cu marginea internă unghiulată;d. oasele gambei suferă o torsiune care duce peroneul posterior;e. muşchii gambieri, flexorii degetelor şi tricepsul sural sunt alungiţi;(a, c, d)

24. Poziţia piciorului strâmb congenital varus-equinus este în: a. flexie dorsală;b. flexie plantară;c. pronaţie;d. supinaţie;e. adducţie;(b, d, e)

25. În piciorul strâmb congenital varus-equinus:a. poate apare un genu valgus compensator;b. sprijinul pe sol se face pe marginea externă în partea anterioară; c. sprijinul pe sol se face pe marginea internă în partea posterioară; d. planta este convexă cu curbura maximă centrată pe articulaţia mediotarsiană; e. faţa dorsală a piciorului este concavă;(a, b)

26. Poziţia piciorului strâmb congenital talus-valgus este:a. opusă piciorului varus-equinus;b. în flexie dorsală şi adducţie;c. în flexie plantară şi adducţie;d. în flexie dorsală şi abducţie;e. în flexie plantară şi abducţie;(a, d)

27. Perioada de reductibilitate absolută a piciorului strâmb congenital: a. este asociată cu tratamentul ortopedic;b. este în primele 15 de zile de la naştere;c. durează până la 2-4 ani de la naştere;d. necesită intervenţii chirurgicale de eliberare internă;e. este caracterizată prin retracţia părţilor moi care se opun reducerii;(a, b)

28. Perioada reductibilităţii relative a piciorului strîmb congenital: a. durează până la 2-4 ani de la naştere; b. permite încă reducerea completă a poziţiei vicioase;

- 4 -

c. are indicaţie pentru intervenţii chirurgicale de eliberare internă;d. survine după vârsta de 4 ani;e. pentru corecţie necesită intervenţii de os;(a, c)

29. Perioada nereductibilităţii absolute a piciorului strâmb congenital:a. impune reducere ortopedică şi imobilizări gipsate succesive;b. survine după vârsta de 4 ani;c. după vârsta de 8 ani permite intervenţii de corecţie pe os;d. este caracterizată prin retracţia părţilor moi care se opun reducerii;e. survine după vârsta de 8 ani;(b, c)

30. În metatarsus varus congenital: a. apare devierea în abducţie a antepiciorului; b. planta este convexă, având curbura maximă orientată pe partea internă;c. pe radiografie se observă răsfirarea „în evantai” a metatarsienelor;d. antepiciorul este deviat spre interior;e. tratamentul se instituie după terminarea creşterii osoase; (c, d)

- 5 -