1.electronist retele de telecomunicatii.final

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TICProiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013

Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnicstr. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98, [email protected]

Instrumente de evaluare

Domeniul: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Calificarea: Electronist reţele de telecomunicaţii

Nivel 2

2009

1



Cuprins

Cuprins..............................................................................................................21. Introducere............................................................................................................62. Alegerea şi utilizarea testelor................................................................................83. Instrumente de evaluare......................................................................................16

Evaluare formativa..............................................Error! Bookmark not defined.Modulul: Dispozitive electronice........................................................................17

PARTEA I.....................................................................................................17Testul 1............................................................................................................19Testul 2............................................................................................................21Testul 3............................................................................................................24Testul 4............................................................................................................26Testul 5............................................................................................................29Testul 6............................................................................................................32Testul 7............................................................................................................35Testul 8............................................................................................................38Testul 9............................................................................................................42Testul 11..........................................................................................................52Testul 12..........................................................................................................55Testul 13..........................................................................................................60Testul 14..........................................................................................................62Testul 15..........................................................................................................65Testul 16..........................................................................................................68Testul 17..........................................................................................................71PARTEA II.....................................................................................................75Testul 1- probă practică şi orală......................................................................77Testul 2 – Probă scrisă....................................................................................82Testul 3 - probă practică şi orală.....................................................................87Testul 4 – Probă scrisă....................................................................................89Testul 5 – Probă practică şi orală...................................................................95Testul 6 – Probă scrisă...................................................................................98

Modulul: Circuite electronice digitale..............................................................102PARTEA I...................................................................................................102Testul 1..........................................................................................................105Testul 2..........................................................................................................108Testul 3..........................................................................................................112Testul 4..........................................................................................................114Testul 5..........................................................................................................118Testul 6..........................................................................................................128Testul 7..........................................................................................................132Testul 8..........................................................................................................136Testul 9..........................................................................................................140Testul 10........................................................................................................145PARTEA II...................................................................................................150Testul 1..........................................................................................................152Testul 2..........................................................................................................154

2



Testul 3..........................................................................................................156Testul 4..........................................................................................................161Testul 5..........................................................................................................164Testul 6..........................................................................................................167Testul 7..........................................................................................................172Testul 8..........................................................................................................176Testul 9..........................................................................................................178Testul 10........................................................................................................183Testul 11........................................................................................................187

Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul....................................189EVALUARE INIŢIALĂ..............................................................................191Testul 1..........................................................................................................192Testul 2..........................................................................................................196Testul 3..........................................................................................................201Testul 4..........................................................................................................203Testul 5..........................................................................................................206Testul 6..........................................................................................................208Testul 7..........................................................................................................210Testul 8..........................................................................................................212TESTUL 9.....................................................................................................214Testul 10........................................................................................................218Testul 11........................................................................................................221

Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii.................................................224PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ Nr.1.........................................................229PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ Nr.2.........................................................231PROBA SCRISĂ Nr.3..................................................................................233PROBA SCRISĂ Nr.4..................................................................................238PROBA SCRISĂ Nr.5..................................................................................242

Modulul: Sisteme şi medii de comunicaţii........................................................246PARTEA I...................................................................................................246Testul nr.1.....................................................................................................248Testul nr.2.....................................................................................................255Testul nr.3.....................................................................................................272Testul nr.4.....................................................................................................276Testul nr.6.....................................................................................................281PARTEA II.................................................................................................291Testul 1..........................................................................................................293Testul 2..........................................................................................................296TEST 3..........................................................................................................298Testul 4..........................................................................................................301Testul 5..........................................................................................................303Testul 7..........................................................................................................309Testul 8..........................................................................................................312Testul 9..........................................................................................................315Testul 10........................................................................................................318Testul 11........................................................................................................321Testul 12........................................................................................................323

3



Testul 13........................................................................................................325Testul 14........................................................................................................327Testul 15........................................................................................................329Testul 16........................................................................................................331Testul 17........................................................................................................333Testul 18........................................................................................................335Testul 19........................................................................................................337Testul 20........................................................................................................339Testul 21........................................................................................................341Testul 22........................................................................................................344Testul 23........................................................................................................347Testul 24........................................................................................................350Testul 25........................................................................................................353Testul 26........................................................................................................355

Modulul: Bazele reţelelor de calculatoare........................................................358Testul 1..........................................................................................................360Testul 2..........................................................................................................364Testul 3..........................................................................................................368Testul 4..........................................................................................................372Testul 5..........................................................................................................374Testul 6..........................................................................................................377Testul 7..........................................................................................................380Testul 8..........................................................................................................383Testul 9..........................................................................................................386Testul 10........................................................................................................390Testul 11........................................................................................................393Testul 12........................................................................................................395Testul 13........................................................................................................397Testul 14........................................................................................................401Testul 15........................................................................................................403Testul 16........................................................................................................406Testul 17........................................................................................................409Testul 18........................................................................................................411Testul 19........................................................................................................413

Evaluare sumativa...............................................Error! Bookmark not defined.Modulul: Dispozitive electronice......................................................................416

PARTEA I...................................................................................................416Test sumativ..................................................................................................418PARTEA II......................................................Error! Bookmark not defined.Test sumativ..................................................................................................428

Modulul: Circuite electronice digitale..............................................................440PARTEA I.....................................................Error! Bookmark not defined.Test sumativ..................................................................................................442PARTEA II......................................................Error! Bookmark not defined.Test sumativ..................................................................................................449

Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul....................................454PROBĂ SCRISĂ SUMATIVĂ....................................................................456

4



Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii.................................................471PROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ SUMATIVĂ...........................................473PROBĂ SCRISĂ SUMATIVĂ....................................................................477

Modulul: Sisteme şi medii de comunicaţii........................................................486PARTEA I...................................................................................................486Testul nr.1 -sumativ......................................................................................488Teme proiecte................................................................................................493PARTEA II.................................................................................................496TEST SUMATIV 1.......................................................................................498TEST SUMATIV 2.......................................................................................505

Modulul: Bazele reţelelor de calculatoare........................................................514Test sumativ..................................................................................................516

5



1. Introducere

Această colecție de instrumente de evaluare reprezintă unul dintre

rezultatele activităților desfășurate de cadrele didactice în cadrul

Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU

2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC. Prin

activitățile sale proiectul și-a propus să realizeze cadrul favorabil creșterii

calității programelor de formare profesională în opt meserii legate într-un

mod semnificativ de TIC.

Instrumentele de evaluarea cuprinse în acest material au fost elaborate

pentru a fi utilizate de persoanele care, în cadrul liceului, filiera

tehnologică, au responsabilități în formarea profesională din domeniul

Electronică Automatizări, calificarea Electronist reţele de

telecomunicaţii, nivelul 2 de calificare.

În elaborarea lor s-a avut în vedere creșterea calității pregătirii elevilor prin

promovarea unei evaluări riguroase a proceselor de învățare și rezultatelor

învăţării asociate unor module esențiale pentru calificarea electronist

reţele de telecomunicaţii. Acestea sunt:

1. Dispozitive electronice

2. Circuite electronice digitale

3. Sisteme electronice pentru tehnica de calcul

4. Tehnologia reţelelor de comunicaţii

5. Sisteme şi medii de comunicaţii

6. Bazele reţelelor de calculatoare

Majoritatea instrumentelor de evaluare prezentate în continuare reprezintă

modalităţi de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor

formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea

competenţelor specifice fiecărui modul al calificării. Sunt selectate, de

asemenea, şi instrumente cu ajutorul cărora puteţi stabili existenţa

suportului necesar pentru atingerea obiectivelor unei lecţii sau a unui grup

de lecţii pe care elevii urmează să le parcurgă. O parte a instrumentelor

6



elaborate sunt proiectate pentru evaluările sumative, orientate în direcţia

documentării consistente pentru obţinerea certificării ulterioare a calificării.

Instrumentele propuse solicită atât sarcini legate de activităţile prezentate

în cadrul materialelor de învăţare, realizate în cadrul proiectului pe care le

puteți găsi pe site-ul acestuia, dar şi realizarea de activităţi

complementare. Un număr important de teste prevăd activităţi cu caracter

de sinteză, care urmăresc măsurarea capacităţii dobândite de elevi de a

rezolva sarcini de lucru complexe specifice calificării prin integrarea mai

multor competenţe.

Sunt inserate în această culegere 122 teste cu un grad ridicat de integrare

a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor. Prin 11 dintre aceste teste

puteţi realiza evaluări sumative ale căror rezultate, în conformitate cu

cadrul normativ specific al învăţământului profesional şi tehnic,

documentează atingerea rezultatelor învăţării vizate şi sunt luate în

considerare în cadrul procedurilor de certificare a calificării profesionale în

conformitate cu prevederile metodologiilor de certificare în vigoare.

7



2. Alegerea și utilizarea testelor

Informațiile, dovezi privind cunoștințele, deprinderile și competențele

dobândite de elevi, sunt furnizate de către aceștia prin realizarea unora

dintre activitățile de învățare organizate de profesori sau pe acelea special

proiectate pentru stabilirea progresului în învățare și a performanțelor.

Acestea pot fi transmise de elevi numai oral, numai în scris, sunt

identificate de profesor prin observarea unor activități practice și/sau

analiza produselor acestor activități, sunt raportate de alte persoane

implicate în pregătirea practică sau sunt o combinație a acestora care are

în vedere inclusiv utilizarea tuturor facilităților oferite de TIC. Luând în

considerare toate acestea, în cadrul prezentei lucrări, s-a utilizat drept

definiție de lucru pentru instrumentele de evaluare formularea conform

căreia acestea reprezintă solicitările specifice adresate elevilor de a

genera, în contexte precizate, și transmite informații într-un mod specificat

în vederea aprecierii și emiterii unor judecăți de valoare referitoare la

procesele de învățare și rezultatele învățării în raport cu criterii prestabililte.

În literatura de specialitate și în activitatea curentă instrumentele de

evaluare se întâlnesc sub diferite denumiri: item, întrebari, test, probă de

evaluare, exerciții, temă, ascultare orală, colocviu, lucrare practică, referat,

potofoliu, lucrare de laborator, probă practică, experiment, lucrarea scrisă,

extemporal, teză, proiect, examen, etc. Pentru prezentarea lor s-a optat

pentru denumirea generică de test. Datorită faptului că unele cerințe sunt

îndeplinite prin efectuarea unei combinații de activități practice, de probe

scrise și/sau orale s-a folosit adeseori în prezentare denumirea de probă

de evaluare cu sensul de încercare la care va fi supus elevul prin care

urmează să se constate și să se decidă asupra atingerii rezultatelor

învățării asociate unei calificări descrise de Standardul de Pregătire

Profesională al acelei calificări.

8



Numai utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate

conduce la colectarea de informații corecte, clare și suficiente pe baza

cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile și documentate

privind procesul de învățare și rezultatelor învățării. Este astfel necesară

înțelegerea exactă și aplicarea corectă, la momentul oportun, a

procedurilor de evaluare, numai în scopul pentru care au fost elaborate,

pentru a realiza o evaluare de calitate. De asemenea, indiferent de

modalitatea prin care sunt transmise/furnizare dovezile, pentru o corectă

evaluare este necesară realizarea unor activități pregătitoare vizând

organizarea evaluării și a administrării testelor, pregătirea aprecierii

dovezilor colectate și a luării deciziilor și a modului de transmitere a

rezultatelor și a unor noi sarcini de învățare elevilor sau/și altor persoane.

Despre toate acestea sunt oferite detalii pentru fiecare test, atunci când ele

sunt necesare.

Evaluarea promovată în această lucrare este parte a procesului de

învățare și este ea însăși o experiență de învățare. Procedurile folosite în

evaluare au grade de complexitate diferite, care pot fi concretizate printr-o

paletă largă de solicitări adresate elevilor de la un singur item (de exemplu

un item cu alegere duală cu răspuns oral) până la activități complexe,

desfășurate pe o perioadă mai mare de timp, eventual în echipă, cum este

cazul unor proiecte. Pe de altă parte, în funcție de complexitatea

rezultatelor învățării, acestea pot fi evaluate adecvat prin măsurare, cu un

grad mare de obiectivitate, sau prin apreciere, cu un nivel ridicat de

subiectivism. Dacă ne referim de exemplu la cunoștințe, în cadrul

taxonomiei lui Bloom trecerea de la simplu la complex prin succesiunea :

cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, este însoțită de

instrumente de evaluare care, pentru adecvare, măresc deschiderea

răspunsurilor date de elevi: itemi obiectivi, întrebări de genul ce înțelegi

prin..., exerciții, probleme, subiecte de sinteză, dizertație. Testele propuse

au ținut seama de aceste aspecte. Cel care utilizează probele de evaluare

propuse este sprijinit, prin indicaţiile din prezentarea testelor, să

9



stăpânească procesele de măsurare, apreciere și decizie cerute de

fiecare instrument în parte, elaborat adecvat obiectivelor vizate.

Probele de evaluarea selectate în prezenta culegere au fost elaborate

având ca repere obiectivele evaluării și localizarea, în cadrul programului

de formare, a momentului oportun de utilizare. Obiectivele evaluării au fost

grupate în două mari categorii de beneficii aduse de aprecierile și

judecățile emise pentru o perioadă de învățare, respectiv direcționarea

dominantă către procesul de învățare sau către rezultatele învățării.

Desigur pot fi identificate, pe lângă obiectivele de evaluare, multe alte

criterii după care să se organizeze prezentarea instrumentelor de evaluare

realizate. O atfel de abordare are avantajul organizării în succesiunea

firească a momentelor când se realizează evaluarea, şi dimensionează

implicit ce și cât se evaluează.

Autorii instrumentelor de evaluare le-au grupat în funcție de orientarea

dominantă și de momentul realizării evaluării în următoarele categorii:

a. Evaluări realizate pentru aprecierea și susținerea procesului de

învățare

1. La începutul lecției. Sunt teste care stabilesc existența suportului

adecvat pentru atingerea obiectivelor lecției care urmează a se realiza.

Aceasta categorie este constituită din teste construite preponderent din

itemi obiectivi a căror administrare se realizează într-un timp scurt, câteva

minute. Sunt de regulă teste orale prin care se asigură realizarea unui

feedback rapid și pregătirea participării elevilor la activitățile de învățare

planificate.

2. În timpul lecției. Sunt instrumente de evaluare adecvate activităților

specifice temei lecției care permit identificarea atingerii țintelor de etapă.

Sunt utilizate pentru asigurarea feedbackului, pentru controlul și susținerea

învățării în clasă. Unele dintre ele consolidează învățarea prin cerințe

legate de exersare/dezvoltare. Alte instrumente propuse sunt integrate

metodelor active de învățare recomandate de autori pentru atingerea

10



obiectivelor operaționale. Aici se găsesc propuse instrumente adecvate

unei diversități de activități de învățare și diferitelor moduri de organizare a

învățării: evaluări individuale, colegiale, evaluarea activităților grupurilor de

lucru, referitoare la aspecte teoretice sau practice ale lecției.

3. La sfârșitul lecției. Instrumente care rezumă și verifică atingerea

obiectivelor lecției. O parte dintre propuneri sunt unitar legate de metoda

de învățare promovată pentru tema respectivă, așa cum aceasta este

prezentată de fișele de documentare și activitățile de învățare elaborate ca

materiale de învățare și explicate în fișele suport care pot fi consultate pe

site-ul proiectului la secțiunea Materiale de predare. De altfel, această

legătură prin care procedurile de evaluare sunt integrate învățării se poate

constata și pentru alte categorii de instrumente de evaluare integrate

acestei selecții.

4. La sfârșitul unui grup de lecții (temă). Instrumente de evaluare a

obiectivelor integratoare pentru temă, aflate în strânsă legătură cu

competențele din Standardul de Pregătire Profesională al calificării.

b. Evaluări realizate pentru aprecierea rezultatelor învățării

1. La sfârșitul unui grup de teme (capitol) . Instrumente de evaluarea

care evidențiază rezultatele învățării și modul în care acestea se

raportează la performanțele prevăzute de SPP. Evaluarea are rol formativ

de identificare a gradului de finalizare cu succes a unei etape a

programului de formare de către fiecare elev și de identificare a nevoilor

individuale de completare/sprijinire a învățării în vederea finalizării ei.

Evaluarea fundamentează deciziile privind programele individuale

remediale sau de dezvoltare precum și pe cele legate de proiectarea și

planificarea reevaluărilor.

2. La sfâșitul modulului. Probe de evaluare sumativă a întregului modul.

Evaluarea evidențiază dobândirea tuturor competențelor prevăzute de SPP

pentru acel modul și este în strânsă legătură cu procedura de certificare a

calificării profesionale, în condițiile constatării îndeplinirii standardelor de

către fiecare elev. În funcţie de modul şi de cerinţele cuprinde în SPP

privind evaluarea rezultatelor învăţării, evaluarea integrală a acestuia se

11



poate realiza prin câteva probe, deci unele dintre testele sumative vizează

numai o parte dintre competenţe sau propun numai anumite situaţii, care

se regăsesc în condiţiile de aplicabilitate prevăzute, context în care autorii

au considerat că elevii pot dovedi convingător competenţele dobândite.

Este necesară menționarea faptului că între cele două direcții dominante

ale evaluării utilizate există o unitate evidentă. Clasificarea are doar scopul

de a orienta, prin organizarea instrumentelor de evaluare după momentul

şi durata alocată pentru evaluare, obiective, complexitatea organizării

pentru colectarea dovezilor de competență, resursele necesare a fi

alocate, dimensiunea și/sau complexitatea activităților teoretice sau

practice realizate de elevi pentru îndeplinirea cerințelor.

Datorită diversității dispozitivelor de evaluare, respectiv a modalităților

prevăzute pentru culegerea, prelucrarea, interpretarea informațiilor și

prezentarea rezultatelor evaluării, precum și a contextelor și scopurilor

pentru care sunt folosite, prezentarea lor presupune grade diferite de

detaliere.

Autorii au avut în vedere la prezentarea testelor în primul rând posibilele

nevoi ale colegilor, cu eventual mai puțină experiență în învățământ, care

doresc să-și îmbunătățească prestația de evaluator. În general,

utilizatorului îi sunt necesare informații privind destinația, cerințele și modul

de administrare, resursele necesare, modul de corectare și notare. Aceste

informații au fost grupate în categoriile descrise în continuare.

Prezentarea testului. Fiecare test este prezentat pe scurt. Sunt arătate în

câteva fraze recomandările privind utilizarea testului, localizarea, în cadrul

programului de formare, a perioadei optime de utilizare, instrucțiuni utile de

aplicare a testului, precum și alte informații relevante privind natura

activităților elevilor, evaluatori etc.

Obiectivele evaluării. Ce se va evalua, în strânsă legătură cu modul cum

vor fi folosite rezultatele obţinute, este cuprins în obiectivele evaluării.

Acestea sunt raportate la competențe și criteriile de performanță asociate

lor, dar uneori și la procesele pe care urmează să le desfășoare elevii, la

12



obiective operaționale sau la conținuturi tematice. Indiferent de varianta de

prezentare pentru care s-a optat, obiectivele de evaluare sunt puse în

relație cu competențele, criteriile de performanță și condițiile de

aplicabilitate care le subsumează. Obiectivele evaluării se pot identifica cu

o parte sau cu toate criteriile de performanță asociate uneia sau mai multor

competențe. Pentru evaluările sumative obiectivele se regăsec printre

competențele modulului.

Resursele necesare. Când este necesar, testele oferă toate informațiile

necesare privind: aparatele, materialele, auxililarele (liste de coduri,

scheme, cărți tehnice etc.) necesare realizării evaluării.

Condițiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea. În această

secțiune sunt oferite date privind locația recomandată pentru realizarea

evaluării (sală, laborator, atelier, secție de producție etc.), eventualele

elemente de organizare a spațiilor (lucru individual, câte doi, grupe) și a

procedurilor (schimbarea punctelor de lucru, lucrul individual urmat de o

anumită organizare, pe grupe sau în plen), modul în care sunt asistați

elevii pe timpul desfășurării probelor, cum și de către cine. În general sunt

prezentate informațiile care standardizează procedura de evaluare, altfel

spus sunt reglementate condițiile de administrare astfel încât să se asigure

calitățile testului în oricare unitate de învățământ în care este folosit.

Durata evaluării. Timpul de lucru (10 min, 30 min, 1 oră, etc.) sau durata

evaluării ( 2 luni pentru realizarea unui proiect și 15 min. pentru

prezentarea lui etc.) reprezintă un element cheie de care s-a ținut cont.

Pentru unele instrumente de evaluare nu este necesară sau nu poate fi

estimată acesată durată, dar pentru altele reprezintă un element important,

fiind criteriu de evaluare menționat corespunzător.

Cerințele adresate elevului – Testul propriu-zis sau enunțul.

Prezentarea cerințelor, a sarcinilor de lucru pentru elevi, este influențată de

metoda de evaluare pentru care s-a optat. Veți găsi cerințe cu răspuns

oral, probe scrise, practice sau combinații ale lor integrate, de regulă,

strategiei de învățare și adecvate metodei alese.

13



Instrucțiuni pentru elevi. Au rolul de a prezenta clar, fără ambiguitate

modul de îndeplinire a cerințelor, procedurile care trebuie respectate, dacă

acestea nu sunt cuprinse și transmise implicit de enunț. Instrucțiunile au o

paletă largă de prezentare de la instrucțiuni simple, încercuiți răspunsul pe

care îl considerați corect, la unele riguroase și complexe cum sunt cele în

legătură cu realizarea unui experiment sau produs. Ele pot conține și

atenționări, avertizări, recomandări sau restricții, dar în aceeași măsură pot

fi indicații/proceduri pentru situații speciale: dacă ați încercuit din greșeală

un răspuns incorect atunci..... Au fost inserate numai instrucțiunile strict

necesare.

Criteriile de evaluare și notare. Toate testele prezintă riguros modul de

apreciere indiferent dacă s-a optat pentru notarea analitică sau cea

holistică (globală). În funcție de test, aceasta se concretizează simplu prin

Bine, Corect, Incorect, Greșit, etc. prin descrierea performanței sau prin

acordarea de puncte care cumulate conduc la valoarea finală a notei.

Uneori, prin luarea în considerație a tuturor variantelor de răspuns posibil

sau pentru prezentarea modului de notarea holistică această secțiune are

cea mai mare întindere din prezentarea testului.

Pentru că elevul trebuie să fie informat despre criterii și modul de notare,

despre performanța minimă acceptată pentru promovare și punctajul minim

corespunzător, prezentarea acestei s-a făcut cu mare rigoare.

Instrucțiuni pentru asistenți și evaluatori. Sunt prezentate limitele în

ceea ce privește asistența acordată elevilor pentru realizarea cerințelor sau

precizări privind conduita evaluatorului. Sunt prezentate detalieri privind

aprecierile pentru cazurii absolut necesare, în special pentru cele calitative

și/sau eventuale pricizări suplimentare privind notarea. Se vor regăsi în

această secțiune de prezentare a testelor două categorii de instrucțiuni:

privind procedurile de îndrumare în realizarea probei și privind procedurile

de corectare sau apreciere și notare.

Modul de transmitere și sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării.

Sugestii privind deciziile care pot fi luate în raport cu performanțele elevilor.

Ele sunt necesare în special pentru îmbunătățirea învățării.

14



Uneori este necesară transmiterea detaliată a tuturor acestor informații. În

alte cazuri multe dintre informații sunt furnizate implicit, prin modul de

formulare a cerințelor pentru elevi, prin baremul de corectare și de notare

sau prin instrucțiunile care însoțesc testul.

Culegerea de teste este însoțită de o selecție a principalelor surse

bibliografice și adrese de Internet utile.

Autorii speră că această selecție de teste vă va fi de un real ajutor în

activitatea didactică. Orice observație privind această lucrare sau sugestie

de îmbunătățire a unora dintre probele de evaluare prezentate pot fi

transmise persoanelor de contact, a căror adresă a găsiți pe site-ul

Proiectului cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU

2007 – 2013 Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC.

15



3. Instrumente de evaluare

16



Modulul: Dispozitive electronice

PARTEA I

17



AUTOR:

PITIC AURELIA – profesor, grad didactic I, Grup Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Timişoara

COORDONATOR:

CAZACU REMUS- profesor grad didactic I colegiul Tehnic de Telecomunicaţii “Nicolae Vasilescu Karpen”- Bacău

CONSULTANŢĂ:

VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPT

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

ANGELA POPESCU – expert CNDIPT

DANA STROIE – expert CNDIPT

18


Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnicstr. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98,[email protected]

Testul 1


Competenţe: Identifică dispozitivele electronice discrete

Obiectivele evaluării:

- să recunoască tranzistoarele bipolare după simbol, marcaj, aspect fizic

- să identifice terminalele tranzistoarelor bipolare

Prezentarea testului

Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative, în cadrul orelor de instruire practică ale modulului.

Tipul testului: probă practică

Durata evaluării: Timp de lucru: 20 minute

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea:

Testul poate avea loc în atelierul de instruire practică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete dintre care 10 tranzistoare bipolare, printre acestea fiind cele cu forma capsulei şi codul din enunţ.

Enunţ:

Studiaţi dispozitivele electronice puse la dispoziţie după aspectul fizic al capsulei şi după marcaj. Utilizaţi un catalog de componente electronice pentru a le identifica.

Fig.1. Configuraţia terminalelor tranzistoarelor1) Faceţi asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind enumerate

codurile tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind precizate literele corespunzătoare figurilor respective.

Coloana I Coloana II

A. codul BC170 a) figura a

B. codul 2N2890 b) figura b

C. codul 2N5293 c) figura c

D. codul AD130 d) figura d

1) Identificaţi terminalele tranzistoarelor din figura 1.Tranzistoarele sunt văzute de jos.

2) Precizaţi denumirea terminalelor notate cu abrevierile E; B; C.

3) Precizaţi terminalul marcat cu o cheiţă pe capsula tranzistorului a)

Criteriile de evaluare şi notare

Se acordă 10 puncte astfel:

1 punct din oficiu

1) 2 puncte (0,5 puncte pentru fiecare asociere corectă)

2) 6 puncte (0,5 puncte pentru fiecare terminal identificat)

3) 0,75 puncte (0,25 puncte pentru fiecare denumire corectă)

4) 0,25 puncte

Barem de corectare şi notare:

1) A- c, B- a, C- d, D- b; 2) 1- E, 2- B, 3- C, 4- E, 5- B, 6- C, 7- C, 8- B, 9- E, 10- E, 11- C, 12- B ;3) Emitor, Bază, Colector ;4) emitorul

Instrucţiuni pentru evaluatori

Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare se va acorda punctajul prevăzut în barem.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre aspectul fizic, marcajul şi configuraţia terminalelor tranzistorului.

20

Testul 2


Competenţe: Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete


- să identifice defectele specifice ale tranzistoarelor bipolare







Resursele materiale necesare sunt aparate de măsură, cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete dintre care 5 tranzistoare bipolare,acestea fiind cele cu codul din enunţ.

Enunţ:

Pentru tranzistoarele bipolare încapsulate din figură au fost identificate terminalele şi tipul conductivităţii.

npn pnp npn npn

Fig.2.Tranzistoare bipolare

1) Pentru fiecare tranzistor bipolar , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare directă şi stabiliţi dacă aceasta conduce sau este întreruptă.Treceţi răspunsul în tabel.

21

2) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare inversă şi stabiliţi dacă aceasta este blocată sau este străpunsă.Treceţi răspunsul în tabel.

3) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-colector la polarizare directă şi stabiliţi dacă aceasta conduce sau este întreruptă.Treceţi răspunsul în tabel.

4) Pentru fiecare tranzistor , măsuraţi joncţiunea bază-emitor la polarizare inversă şi stabiliţi dacă aceasta este blocată sau este străpunsă.Treceţi răspunsul în tabel.

5) Apreciaţi care este starea fiecărui tranzistor, anume este defect sau funcţional, în funcţie de rezultatele măsurărilor efectuate asupra joncţiunilor şi în funcţie de starea de conductibilitate a acestora

Tabel 1

Codul tranzistorului

Joncţiune BE polarizată

Joncţiune BCpolarizată

Stare tranzistor

direct invers direct invers

Instrucţiuni pentru elevi

Este posibil să utilizaţi pentru măsurarea joncţiunilor şi verificarea tranzistorului unul din următoarele aparate de măsură: multimetru digital,ohmmetru,tranzistormetru. Trebuie să reţineţi că polaritatea bornelor se inversează la utilizarea unui multimetru ca ohmmetru.



1 punct din oficiu

1) 2 puncte (0,5 puncte pentru fiecare măsurare finalizată cu aprecierea stării joncţiunii trecută în tabel)




5) 1 punct (0,5 puncte pentru aprecierea corectă a stării fiecărui tranzistor)22


Pe ambele joncţiuni ar trebui să se măsoare în jur de 0,7 V la polarizare directă,ceea ce înseamnă că la polarizare directă joncţiunea conduce .Dacă aparatul de măsură indică absenţa curentului, joncţiunea este întreruptă la polarizare directă. Ambele joncţiuni ar trebui să indice absenţa curentului prin joncţiune la polarizare inversă, deci joncţiunea să fie blocată la polarizare inversă. Dacă aparatul de măsură indică prezenţa unui curent prin joncţiunea invers polarizată, atunci aceasta este străpunsă. Poziţionarea multimetrului digital pentru măsurarea tranzistoarelor considerate ca ansamblu de două diode:

Tranzistorul este funcţional doar dacă pentru ambele joncţiuni este verificată prin măsurare următoarea situaţie:la polarizare directă joncţiunea conduce iar la polarizare inversă joncţiunea este blocată.

Codul tranzistorului

Joncţiune BE polarizată

Joncţiune BCpolarizată

Stare tranzistor

direct invers direct invers

exemplu conduce blocată conduce blocată funcționalexemplu conduce străpunsă conduce blocată defectexemplu întreruptă blocată conduce blocată defectexemplu conduce blocată întreruptă străpunsă defect


Pentru fiecare răspuns corect se va acorda punctajul prevăzut în barem.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre verificarea funcţionalităţii tranzistorului cu aparate de măsură.

23

Testul 3


Competenţe: Selectează dispozitivele electronice discrete


- să aleagă tranzistoare bipolare după criterii specificare


Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative, în cadrul orelor de laborator ale modulului.




Testul poate avea loc în atelierul de instruire practică, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete dintre care 5 tranzistoare bipolare,acestea fiind cele cu codul din enunţ.

Enunţ: Citiţi codul tranzistoarelor bipolare din figura 3 şi utilizaţi un catalog de componente electronice pentru a le identifica.

Fig.3. Tranzistoare bipolare încapsulate

1) Identificaţi categoria din care fac parte tranzistoarele din figura 3 în raport cu cele patru categorii de clasificare ale tranzistoarelor bipolare

A. Tipul de conductivitate: pnp; npn.

B. Puterea disipată: de mică putere; de medie putere; de putere.

C. Frecvenţa de lucru: de joasă frecvenţă; de înaltă frecvenţă

D. Materialul semiconductor: cu germaniu; cu siliciu

24

Completaţi tabelul cu informaţiile obţinute prin studiul catalogului de componente.Tabel 2

Codultranzistorului

Categorie tranzistorA B C D

2) Alegeţi un tranzistor dintre cele studiate la punctul 1 care să corespun-dă următoarei descrieri: tranzistor de tip npn, de putere medie, de joa-să frecvenţă, cu siliciu.



1punct din oficiu

1) 8 puncte (0,4 puncte pentru completarea fiecărei căsuţe din tabel);

2) 1 punct

Barem de corectare şi notare: 1)

Codultranzistorului

Categorie tranzistorA B C D

BC170 npn de mică putere joasă frecvență cu siliciu2N5293 npn de putere joasă frecvență cu siliciuAD130 pnp de putere joasă frecvență cu germaniu2N2890 npn de medie putere joasă frecvență cu siliciuBF970 pnp de mică putere înaltă frecvență cu siliciu

2) tranzistorul cu codul 2N2890


Pentru fiecare răspuns corect se va acorda punctajul prevăzut în barem.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre criteriile de selectare şi despre tipurile de tranzistoare bipolare.

25

Testul 4


Competenţe: Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete


- să stabilească tipul de conexiune al tranzistorului bipolar într-o schemă dată

- să recunoască regimul de funcţionare al tranzistoarelor bipolare

- să polarizeze tranzistorul bipolar în funcţie de regimul de funcţionare




Durata evaluării:Timp de lucru: 50 minute


Testul poate avea loc în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete, surse de alimentare, aparate de măsură, cordoane de legătură, placă test, pistol de lipit.

Enunţ: Se consideră schema electrică din figură:

Fig.4. Schemă electrică

26

a) Să se precizeze modul de conexiune al tranzistorului din figura 4 şi să se justifice răspunsul

b) Să se identifice dispozitivele electronice şi aparatele necesare pentru realizarea montajului conform fig.4.

c) Să se realizeze practic montajul conform schemei din fig.4 şi să se conecteze alimentarea, apoi reglaţi rezistenţa RCo la minim.

d) În tabel sunt date valori ale tensiunii UCE şi este precizat regimul de funcţionare în care se află tranzistorul în fiecare caz. Reglaţi valoarea rezis-tenţei variabile RCo astfel încât tensiunea UCE să ia, pe rând,cele două valori din tabel.

Tabel 3

UCE(V) Regim de funcţionare tranzistor3 activ normal0,2 de saturație


Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce priveşte identificarea tranzistoarelor bipolare şi a terminalelor acestuia şi ar fi necesar să verificaţi funcţionalitatea tranzistorului înainte de conectarea acestuia în montaj.



1punct din oficiu

a) 2 puncte (1punct pentru identificare, 1 punct pentru justificare)

b) 2 puncte

c) 3 puncte (2 puncte - realizarea montajului, 0,5 puncte - conectarea alimen-tării, 0,5 puncte – funcționarea montajului)

d) 2 puncte (0,5 puncte pentru fiecare reglaj, 0,5 puncte pentru fiecare măsurare a tensiunii)


a) Modul de conexiune emitor comun, intrarea circuitului este între emitor şi bază iar ieşirea circuitului este între emitor şi colector

b) Un tranzistor bipolar de tip npn,un rezistor cu rezistenţă variabilă , două rezistoare,două surse de alimentare, un voltmetru.

27

c) Se realizează conexiunile între componente conform schemei.

d) Se citeşte pe cadranul voltmetrului valoarea tensiunii UCE apoi se reglează cursorul rezistorului cu rezistenţă variabilă până când valoarea tensiunii devine egală succesiv cu valorile precizate în tabel.


Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor.

28

Testul 5



Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete



- să măsoare parametrii tranzistoarelor bipolare




Durata evaluării:

Timp de lucru: 50 minute





Fig.5.Schemă de măsurare

a) Realizaţi practic montajul conform schemei din figură cu valoarea tensiunii de alimentare EB de 5V respectiv EC de 15 V.

29

b) Utilizaţi elementele reglabile din montaj astfel încât valoarea curentului IB să fie egală cu 20µA şi să rămână constantă; tensiunea UCE să ia pe rând fiecare din valorile precizate în tabel;pentru fiecare valoare a tensiunii UCE măsuraţi valoarea curentului IC.

Tabel 4

UCE (V) 0,2 0,7 2 3 5

IC (mA)

PSF P1 P2 P3 P4 P5

c) Ridicaţi grafic caracteristica de ieşire a tranzistorului cu expresia IC = f(UCE ) pentru IB = 20uA utilizând rezultatele măsurărilor efectuate.

d) Marcaţi pe caracteristica de ieşire desenată cele cinci puncte statice de funcţionare ale tranzistorului PSF(UCE;IC) , măsurate la punctul b.

e) Apreciaţi care este regimul de funcţionare al tranzistorului în fiecare din cele 5 puncte statice de funcţionare.

Tabel 5

PSF P1 P2 P3 P4 P5Regim de funcţionare





1punct din oficiu

a) 2 puncte (1 punct pentru identificarea elementelor de circuit necesare, 1 punct pentru realizarea montajului)

b) 1,5 puncte (0,5 puncte pentru fiecare măsurare)

c) 2 puncte

d) 1 punct (0,2 puncte pentru marcarea fiecărui PSF pe caracteristică)

e) 2,5 puncte (0,5 puncte pentru fiecare regim de funcţionare corect


30

a) Sunt necesare: două surse de alimentare, două rezistoare cu rezistență variabilă,două ampermetre, două voltmetre, un tranzistor bipolar de tip npn.

b) Se reglează rezistenţa variabilă P1 astfel încât ampermetrul A1 să indice valoarea de 20 µA,se reglează rezistenţa variabilă P2 astfel încât voltmetrul V2 să indice pe rând fiecare valoare precizată în tabel pentru UCE şi pentru fiecare caz se citeşte indicaţia ampermetrului A2 pentru curentul IC.

c)

d) Punctele P1…P5 sunt poziţionate pe caracteristica tranzistorului

e)

PSF P1 P2 P3 P4 P5

Regim de funcţionare

de saturație

activ normal

activ normal

activ normal

activ normal

Regimurile sunt precizate în tabel

Instrucţiuni pentru evaluatori Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem.

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluăriiÎn funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor

Testul 6

Modulul: Dispozitive electronice31





- să măsoare parametrii tranzistoarelor bipolare









Fig.6. Schemă electrică de măsurare

a) Să se realizeze practic montajul conform schemei din figură.

b) Să se măsoare valoarea curentului de colector al tranzistorului IC0 şi a tensiunii

colector- emitor UCE0.

32

c) Să se traseze dreapta de sarcină statică a circuitului din figură, cu ecuaţia EC=

IC*RC+UCE

d) Să se poziţioneze pe dreapta de sarcină punctul static de funcţionare determinat

de valorile măsurate la punctul a, respectiv PSF(IC0, UCE0 ).

e) Să se aprecieze care este regimul de funcționare al tranzistorului corespunzător

PSF determinat.





1punct din oficiu

a) 2 puncte (1 punct pentru identificarea elementelor de circuit necesare, 1 punct pentru realizarea montajului)

b) 2 puncte (1 punct pentru fiecare măsurare)

c) 2 puncte (0,5 puncte pentru identificarea sistemului de axe, 0,5 puncte pentru înlocuirea valorilor numerice în ecuație, 2* 0,5 puncte pentru identificarea tăieturilor cu axele,)

d) 1 punct

e) 2 puncte


a) Sunt necesare: două surse de alimentare, două rezistoare, un ampermetru, un voltmetru, un tranzistor bipolar de tip npn.

b) Curentul IC0 se măsoară cu ampermetrul A iar tensiunea UCE0 se măsoară cu voltmetrul V.

c) Sistemul de axe în care se va trasa dreapta de sarcină este acelaşi cu al caracteristicilor de ieşire ale tranzistorului aflat în modul de conexiune emitor comun, deci (IC,UCE).

Ecuaţia EC= IC*RC+UCE devine, prin înlocuirea valorilor numerice ale elementelor de circuit ,10= IC*2 kΩ+UCE ; tăieturile cu axele se determină astfel: fie IC=0 deci10=UCE şi fie UCE=0 deci 10= IC*2 kΩ de unde rezultă IC=5mA.Tăieturile cu axele sunt IC=5mA şi UCE=10 V în sistemul de axe (IC,UCE)

33

d) Punctul este poziţionat pe dreapta de sarcină.

e) Regim normal activ pentru că PSF este poziţionat în zona de mijloc a planului de axe (IC,UCE)




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor

34

Testul 7




- să interpreteze datele de marcaj folosind cataloage de componente


Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă scrisă



Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice.

Enunţ: Rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:

1) Identificaţi tipul conductivităţii tranzistoarelor din tabel:

Tabel 6

Tip conductivitatea)

b)

2) Dacă baza are conductivitate de tip n, atunci tranzistorul este de tip:

a) n p n

b) p n p

c) p p n

3) Apreciaţi cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţia :

35

Tipul tranzistorului este identificat după sensul săgeţii de pe emitorul simbolului acestuia.

4) Faceţi asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind enumerate criteriile de clasificare ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind enumerate tipurile de tranzistoare corespunzătoare criteriilor respective.


A.Tipul de conductivitate a) Tranzistoare cu germaniu; cu siliciu

B. Puterea disipată b) Tranzistoare pnp; npn

C. Frecvenţa de lucru c) Tranzistoare de putere mică; medie;mare

D. Material semiconductor d) Tranzistoare de mică; mare frecvenţă

5) Completaţi spaţiile libere din propoziţia:

Tranzistorul este identificat în cataloagele de componente după..(1)..înscris pe....

(2)...tranzistorului.

6) Cum interpretaţi noţiunile de capsulă a tranzistorului şi codul tranzisto-rului ?

7) Utilizaţi catalogul de componente şi determinaţi categoria din care face parte

tranzistorul cu codul BD142 după cele patru criterii de clasificare ale tranzistoarelor

bipolare.


La întrebarea cu răspuns multiplu este o singură variantă corectă.



1punct din oficiu

1) 1 p (0,5 p pentru fiecare tip)

2) 0,5 p

3) 0,5 p

4) 2 p (0,5 p pentru fiecare asociere corectă)

5) 1 p (0,5 p pentru fiecare cuvânt)

6) 2p (1 p pentru fiecare explicaţie)

36

7) 2 p (0,5 p pentru soluţia la fiecare criteriu)


1) a- npn; b- pnp

2) b

3) A

4) A- b, B- c, C- d, D- a

5) 1- codul; 2- capsula

6) Capsula este carcasa dispozitivului

Codul este o succesiune de cifre şi litere care serveşte la identificarea dispozitivului în catalogul de componente

7) Tipul conductivităţii: npn

După puterea disipată: de putere

După frecvenţa de lucru: joasă frecvenţă

După materialul semiconductor: cu siliciu


Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem. Întrebările se referă la următoarele conţinuturi tematice:

Conţinuturi tematice Identificare%(nr.itemi)Întrebare

Înţelegere%(nr.itemi)Întrebare

Rezolvare%(nr.itemi)Întrebare

Total

Categorii de tranzistoare bipolare 14%(1)Într.1

28%(2)Într.2,3

14%(1)Într.4

57%(4)

Marcajul tranzistoarelor bipolare 14%(1)Într.5

14%(1)Într.6

14%(1)Într.7

43%(3)

Total itemi 28%(2) 43%(3) 28%(2) 100%(7)Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării

În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre clasificarea şi marcajul tranzistoarelor bipolare.

37

Testul 8




- să precizeze parametrii specifici tranzistoarelor bipolare

- să interpreteze valorile limită ale parametrilor tranzistoarelor bipolare






Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice.


1) Curentul tranzistorului cu valoarea cea mai mică se formează în :

a) emitor

b) bază

c) colector

2) Marcaţi pe simbolul tranzistoarelor de tip npn şi pnp din figură, sensul curenţilor IB şi IC în conformitate cu ecuaţia I a tranzistorului: IE = IC + IB

Fig.7.Curenţii tranzistorului bipolar3) Calculaţi valoarea curentului de emitor IE dacă se cunosc valorile curenţilor de

bază şi de colector, respectiv IB = 50 µA şi IC = 9,5 mA

4) Completaţi spaţiile goale cu cuvintele necesare:

38

Parametrul α se numeşte factor de amplificare în curent din ..(1)..în..(2)…iarparametrul β se numeşte factor de amplificare în curent din …(3)…în….(4)..

5) Dacă valoarea curentului IB este constantă iar valoarea factorului β creşte atunci valoarea curentului IC.

a) scade

b) creşte

c) rămâne constantă

6) Apreciaţi cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţia:

Cu cât valoarea factorului α creşte,spre 1,valoarea factorului β scade.

7) Calculaţi valorile parametrului α şi β folosind ecuaţiile: IC= α *IE respectiv IC= β*IB şi β = α /1-α dacă se cunosc valorile curenţilor : IC= 9,5mA şi : IE= 10mA.

8) Definiţi următoarele valori limită ale parametrilor tranzistorului bipolar:

a) puterea disipată maximă

b) curentul de colector maxim

c) tensiunea colector- emitor maximă

9) Apreciati cu adevărat sau fals(A/F) afirmaţia:

Puterea disipată maximă de tranzistorul bipolar se calculează astfel: PDmax= ICmax*UCEmax

10) Valorile limită date de catalog ale parametrilor unui transistor bipolar sunt: ICmax= 3 A , UCEmax= 30 V, PDmax= 30 W. Se consideră că pe durata funcţionării tranzistorului este atinsă valoarea limită a curentului de colector, deci IC= ICmax= 3A. Calculaţi valoarea cea mai mare pe care o poate atinge tensiunea UCE în această situaţie, astfel încât puterea disipată de tranzistor să atingă cel mult valoarea PDmax, deci PD≤ PDmax.





1punct din oficiu

1) 0,5 p

2) 1 p (0,25 p pentru fiecare curent marcat pe figură)

39

3) 0,5 p

4) 1 p (0,25 p pentru fiecare cuvânt)

5) 0,5 p

6) 0,5 p

7) 1 p (0,5 p pentru calcularea unui parametru)

8) 1,5 p (0,5 p pentru fiecare definiţie)

9) 0,5 p

10) 2 p (1 p pentru formulă, 1 p pentru calcul)


1) b

2) Sensul curenţilor corespund ecuației tranzistorului IE = IC + IB

3) IE = IC + IB deci IE = 9,5mA + 50µA= 9,5mA+ 0,05mA=9,55mA

4) 1- emitor, 2- colector, 3- bază, 4- colector

5) b

6) A

7) α = IC / IE = 0,95 şi β = α /1-α= 49

8) Puterea disipată maximă este puterea maximă ce poate fi disipată de tranzistor pentru care acesta nu este distrus. Curentul de colector maxim este valoarea maximă pe care o poate avea curentul de colector fără a distruge tranzistorul prin efect termic. Tensiunea colector - emitor maximă este valoarea limită pe care o poate avea tensiunea colector-emitor, UCEmax, pentru care tranzistorul nu este distrus.

9) F

10) Puterea disipată de tranzistor pe durata funcţionării se calculează cu relaţia:PD= IC*UCE, deci PD= 3A* UCE ≤ PDmax deci 3A* UCE ≤ 30 W de unde rezultă UCE ≤ 30W/3A respectiv UCE ≤ 10V.

40






Total

Parametrii tranzistorului bipolar

10%(1)Într.4

30%(3)Într.1,5,6

30%(3)Într.2,3,7

70%(7)

Valorile limită ale parametrilor tranzistorului

10%(1)Într.8

10%(1)Într.9

10%(1)Într.10

30%(3)

Total itemi 20%(2) 40%(4) 40%(4) 100%(10)


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre parametrii tranzistoarelor bipolare.

41

Testul 9




- să stabilească tipul de conexiune al tranzistoarelor bipolare într-o schemă dată


- să polarizeze tranzistoarele bipolare în funcţie de regimul de funcţionare






Testul poate avea loc în sala de clasă, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.


1) Faceţi asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind enumerate modurile de conexiune ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind reprezentate schemele de principiu corespunzătoare.


A. Bază comună a)

B. Emitor comun b)

C. Colector comun c)

42

2) Completaţi tabelul de mai jos cu mărimea corespunzătoare din prima linie a

tabelului pentru a identifica curentul de intrare,tensiunea de intrare, curentul de ieşire,

tensiunea de ieşire ale tranzistorului aflat în modul de conexiune respectiv.

Tabel 7

IE , IB , IC , UBC , UBE , UCE

Mărimi

Conexiune

Iintrare Uintrare Iieşire Uieşire

Emitor comun

Bază comună

Colector comun

3) Joncţiunea emitor bază este invers polarizată iar joncţiunea colector-bază direct

polarizată în regimul:

a) activ invers

b) de blocare

c) activ normal

4) Faceți asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind precizată polarizarea joncţiunilor tranzistorului bipolar,respectiv joncţiunea bază-emitor BE şi joncţiunea bază-colector BC, iar în coloana II fiind enumerate regimurile de funcţionare corespunzătoare.


A. Joncţiunea BE- direct a) regim activ normal

Joncţiunea BC- direct

B. JoncţiuneaBE- invers b) regim de saturație

Joncţiunea BC- invers

C. Joncţiunea BE- direct c) regim de blocare

Joncţiunea BC- invers

D. Joncţiunea BE- invers d) regim activ invers

Joncţiunea BC- direct polarizată

5) Completaţi spaţiile libere în propoziţia:43

În regimul de saturaţie, tranzistorul este un intrerupător ....(1).... , iar în regimul de

blocare este un intrerupător .....(2)....... .

6) Apreciati cu adevărat sau fals(A/F) afirmaţia:

Tranzistorul bipolar care se află în regim activ normal funcţionează în regim de amplificare al tensiunii şi al curentului.

7) Analizaţi pe rând polarizarea joncţiunilor tranzistoarelor din figură .

a) identificaţi modul de conexiune al tranzistorului

b) identificaţi regimul de funcţionare al tranzistorului

Fig.8.Tranzistoare bipolare polarizate

Fig.9.A - mod de conexiune: - regim de funcţionare:

Fig.9.B - mod de conexiune: - regim de funcţionare:

8) Calculaţi valoarea potenţialului colectorului tranzistorului din figură în raport cu

masa circuitului UCE= EC- IC*(RC +RE), dacă se cunoaşte valoarea curentului IC= 1 mA.

Fig. 9.Circuit de polarizare al tranzistorului

a) Specificaţi modul de conexiune al tranzistorului din figură.

b) Determinaţi regimul de funcţionare al tranzistorului din figură pentru valoarea

dată a tensiunii EB şi valoarea calculată a tensiunii UCE.

44





1punct din oficiu

1) 1,5 p (0,5 p pentru fiecare asociere corectă)

2) 3 p (0,25 p pentru fiecare căsuţă corect completată)

3) 0,5 p

4) 2 p (0,25 p pentru fiecare asociere corectă)

5) 0,5 p (0,25 p pentru fiecare cuvânt corect găsit)

6) 0,25 p

7) a) 1 p ( câte 0,5 p pentru identificarea fiecărui mod de conexiune)

b) 2 p ( câte 1 p pentru identificarea fiecărui regim de funcţionare)

8) 0,5 p pentru calcul corect

a) 0,25 p

b) 0,5 p


1) A- c, B- a, C- b

2)

Mărimi

Conexiune

Iintrare Uintrare Iieşire Uieşire

Emitor comun IB UBE IC UCE

Bază comună IE UBE IC UBC

Colector comun IB UBC IE UCE

3) a

4) A- b, B- c, C- a, D- d

45

5) 1- închis, 2- deschis

6) A

7) a) schema A- mod de conexiune: bază comună

schema B- mod de conexiune: emitor comun

b) schema A- regim de funcţionare:activ normal ( pentru tranzistorul de tip npn joncţiunea bază-emitor este direct polarizată,iar joncţiunea bază-colector invers polarizată)

schema B- regim de funcţionare:de saturaţie (pentru tranzistorul de tip npn joncţiunea bază-emitor este direct polarizată, iar joncţiunea bază-colector direct polarizată)

8) UCE= EC- IC*(RC +RE), UCE= 9V- 1mA*(2KΩ+ 1KΩ), UCE=9V- 3V, UCE=6V

a) Modul de conexiune emitor comun

b)Tranzistorul este de tip npn, joncţiunea bază-emitor este direct polarizată; joncţiunea bază-colector este invers polarizată, tranzistorul se află în regim de funcţionare activ normal.






Total

Modul de conexiune al tranzistoarelor bipolare

10%(1) 10%(1) 20%(2) 40%(4)

Regimul de funcţionare al tranzistoarelor bipolare

20%(2) 20%(2) 20%(2) 60%(6)

Total itemi 30%(3) 30%(3) 40%(4) 100%(10)


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor bipolare.

46

Testul 10




- să stabilească tipul de conexiune al tranzistoarelor bipolare într-o schemă dată


- să polarizeze tranzistoarele bipolare în funcţie de regimul de funcţionare




Durata evaluării:





1) Faceţi asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind enumerate familiile de caracteristici statice ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind enunţate ecuaţiile de principiu corespunzătoare.


A. Caracteristici de intrare a) I iesire = f(U iesire) pt. I intrare = ct.

B. Caracteristici de ieşire b) I iesire = f(I intrare) pt. U iesire = ct.

C. Caracteristici de transfer c) I intrare = f(U intrare ) pt. U iesire = ct.

ct. = constant

2) Mărimile de intrare şi cele de ieşire ale tranzistorului bipolar depind de modul de conexiune în care se află acesta.

a) Scrieţi expresia caracteristicii de intrare a tranzistorului bipolar aflat în conexiunea emitor comun.

47

b) Scrieţi expresia caracteristicii de ieşire a tranzistorului bipolar aflat în conexiunea emitor comun.

3) Identificaţi expresia matematică a caracteristicii din fig. 10

a) IC=f(UCE) pentru IB= constant

b) UCE=f(IC) pentru IB= constant

c) IC=f(IB) pentru UCE=constant

Fig.10. Caracteristici statice ale tranzistorului bipolar

4) Identificaţi familia de caracteristici statice căreia îi aparţin reprezentările grafice din figura 10.

a) de intrare

b) de ieşire

c) de transfer

5) Faceţi asocierile corecte între cele două coloane,în coloana I fiind enumerate regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor bipolare iar în coloana II fiind precizate zonele corespunzătoare marcate pe figura 10.


A.Regim de blocare a) zona I

B.Regim de saturaţie b) zona II

C.Regim activ normal c) zona III

6) Apreciaţi cu adevarat sau fals (A/F) afirmaţia:

Dreapta de sarcină statică are ecuaţia dependentă de structura circuitului de polarizare

a tranzistorului. 48

7) Punctul static de funcţionare este poziţionat în planul caracteristicilor :

a) de intrare

b) de ieşire

c) de transfer

8) Apreciaţi cu adevarat sau fals (A/F) afirmaţia:

Valoarea PSF este dependentă de valorile elementelor circuitului de polarizare al

tranzistorului.

1) Pentru circuitul din figura 9 rezolvaţi următoarele cerinţe:

Fig. 9.Circuit de polarizare al tranzistorului

a) Identificaţi şi desenaţi planul de axe al caracteristicilor de ieşire ale tranzistorului bipolar. b) Trasaţi, în planul de axe desenat, dreapta de sarcină a circuitului care are ecuaţia EC= UCE + IC*(RC +RE), pentru valorile date ale elementelor de circuit EC, RC, RE. c) Calculaţi valorile numerice ale curentului de colector IC0 şi ale tensiunii

colector-emitor UCE0 dacă se cunoaşte valoarea tensiunii bază-emitor UBE=0,6 V în

ecuațiile: EC= UCE + IC*(RC +RE), EB= UBE + IC*RE.

d) Poziţionaţi pe dreapta de sarcină a circuitului punctul static de funcţionare

al tranzistorului determinat de valorile calculate ale mărimilor IC0 şi UCE0, respectiv

PSF(IC0,UCE0).

e) Apreciaţi care este regimul de funcţionare al tranzistorului din circuit, ţinând

cont de poziţia PSF şi de zonele corespunzătoare regimurilor de pe caracteristicile de

ieşire ale tranzistorului.




49


1punct din oficiu

1) 1,5 p 2) a) 0,5 p b) 0,5 p3) 0,25 p 4) 0,25 p5) 1,5 p6) 0,25 p7) 0,25 p8) 0,25 p9)a) 0,75 p (0,25 p pentru identificarea modului de conexiune; 0,25 p pentru identificarea planului de axe; 0,25 p pentru desenarea planului de axe) b)1,25 p (1 p pentru determinarea tăieturilor cu axele,0,25 p pentru reprezentarea dreptei) c) 2 p (1 p pentru calculul curentului IC, 1 p pentru calculul tensiunii UCE) d) 0,25 p e) 0,5 p


1) A- c, B- a, C- b

2)a) IB=f(UBE) pentru UCE= constant

b) IC=f(UCE) pentru IB= constant sau IC=f(UCE) pentru UBE= constant

3) b ; 4) b ; 5) A- c, B- a, C- b; 6) A ; 7) b; 8) A

9)a) Modului de conexiune emitor comun îi corespund caracteristicile de ieşire cu expresia IC=f(UCE) pentru UBE= constant reprezentate în planul de axe IC,UCE

b) Ecuaţia dreptei esteEC= UCE + IC*(RC +RE) respectiv 9V= UCE + IC*(2KΩ+ 1K Ω) şi 9V= UCE + IC*3KΩ .Se determină tăieturile dreptei cu axele astfel: se consideră IC =0 deci UCE=9V; apoi se consideră UCE=0 deci IC = 9V / 3KΩ =3mA.

c) EC= UCE0 + IC*(RC +RE), EB= UBE + IC0*RE vor deveni 9 V= UCE0+ IC0*(2K+Ω 1K) Ω, 2

V= 0,6 V + IC0* 1KΩ. Va rezulta IC0 = (2V- 0,6V) / 1KΩ = 1,4mA apoi se va calcula UCE0=

9V- 1,4mA*(2KΩ+ 1KΩ) = 9V- 1,4mA*3KΩ= 9V- 5,2V= 4,8V

d)

50

e) PSF se poziţionează în zona de mijloc a planului de axe al caracteristicilor de ieşire ale tranzistorului care corespunde regimului activ normal.






Total

Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar

15,4%(2)Într.1,3

7,7%(1)Într.5

15,4%(2)Într.2,4

38,4%(5)

Dreapta de sarcină statică a circuitului de polarizare al tranzistorului bipolar

7,7%(1) Într.9a

7,7%(1) Într.6

7,7%(1) Într.9b

23%(3)

Punctul static de funcţionare al tranzistorului bipolar

7,7%(1)

Într.7

7,7%(1)

Într.8

23%(3)Într.9c, 9d,9e

38,4%(5)

Total itemi 30,8%(4) 23%(3) 46%(6) 100%(13)


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor bipolare.

51

Testul 11




- să recunoască tranzistoarele bipolare după simbol, marcaj, aspect fizic

- să identifice terminalele tranzistoarelor bipolare



Acest test poate fi utilizat ca evaluare formativă

Tipul testului: probă orală



Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator. Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice şi tranzistoare bipolare încapsulate.

Enunţ:Răspundeţăi la următoarele întrebări:

1) De câte terminale dispune un tranzistor bipolar ?

2) Care este denumirea terminalelor tranzistorului bipolar ?

3) Există o săgeată pe simbolul tranzistorului bipolar ?

4) Care dintre terminalele tranzistorului bipolar este marcat cu o săgeată pe simbolul acestuia ?

5) Care este semnificaţia sensului săgeţii de pe simbol pentru tipul tranzistorului ?

6) Cărui terminal corespunde cheiţa de pe capsula tranzistorului bipolar ?

7) Cum identifici colectorul tranzistorului bipolar de putere pe carcasa acestuia ?

8) Ce fel de informaţii despre tranzistorul bipolar oferă catalogul de componente electronice ?

9) Ce este codul tranzistorului ?

10)Baza se află întotdeauna poziţionată la mijloc, între emitor şi colector, pe carcasa tranzistorului bipolar ?

52


Puteţi utiliza un catalog de componente electronice pentru susţinerea răspunsurilor sau puteţi demonstra răspunsul pe carcasa unui tranzistor bipolar încapsulat.



1 punct din oficiu

1) 0,5 p

2) 1,5 p (câte 0,5 p pentru numele fiecărui terminal)

3) 0,5 p

4) 0,5 p

5) 1 p

6) 0,5 p

7) 1 p

8) 1,5 p (0,5 p pentru fiecare categorie de informaţie)

9) 1 p

10) 1p


1) de trei terminale

2) emitor, bază, colector

3) da

4) emitorul

5) sensul săgeţii dinspre emitor spre bază corespunde tranzistorului de tip pnp; sensul săgeţii dinspre emitor spre bază corespunde tranzistorului de tip npn

6) emitorului

7) colectorul se identifică cu carcasa tranzistorului bipolar de putere

8) – forma capsulei şi configuraţia terminalelor

- categoria căreia îi aparţine tranzistorul în funcţie de criteriile de clasificare

53

- valori de catalog ale parametrilor tranzistorului

9) marcaj înscris pe capsula componentei electronice format din litere şi cifre care permit localizarea acestuia în catalogul de componente electronice

10) nu


Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre marcajul şi configuraţia tranzistoarelor bipolare.

54

Testul 12


Competenţe:

Identifică dispozitivele electronice discrete

Selectează dispozitivele electronice discrete

Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete



- să identifice dispozitivele electronice discrete

- să selecteze dispozitivele electronice discrete

- să determine funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete

- să verifice funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete


Acest test poate fi utilizat ca evaluare sumativă.

Tipul testului: proiect

Durata evaluării:Timp de lucru: o săptămână


Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului pe care le va rezolva individual. Resursele necesare sunt cataloage de componente electronice, componente electronice discrete, placă test, pistol de lipit, aparate de măsură, surse de alimentare, fişă de documentare –Tranzistorul bipolar.

Enunţ: Realizaţi un proiect urmând cerinţele următoare.

Se consideră schema electrică din figură:

1) Identificaţi dispozitivele electronice discrete şi elementele de circuit necesare

pentru realizarea practică a montajului cu schema electrică din figură.

2) Stabiliţi categoria căreia îi aparţine tranzistorul din schemă în funcţie de cele

patru criterii de clasificare.

55

Fig.11. Schema electrică a montajului

3) Completaţi fişa tehnologică a tranzistorului din schemă utilzând catalo-gul de

componente.

Tabel 8

Cod tranzistor ICmax UCEmax PDmax β

4) Verificaţi cu aparatul de măsură funcţionalitatea tranzistorului încapsulat pe care

îl veţi utilza în realizarea practică a montajului. Precizaţi care este aparatul de

măsură utilizat.

5) Realizaţi practic montajul respectând schema electrică din figură.

6) Trasaţi dreapta de sarcină a circuitului cu schema electrică din figură.

7) Măsuraţi valorile tensiunii UCE pentru trei poziţii diferite ale cursorului rezistorului

RB .Notaţi aceste valori în tabel.

Tabel 9

Nr. UCE (V) IC (mA)

1.

2.

3.

56

8) Calculaţi valoarea curentului de colector al tranzistorului cu relaţia IC= (EC- UCE) /

RC, pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii UCE. Treceţi rezultarele în tabelul

9.

9) Poziţionaţi pe dreapta de sarcină a circuitului punctele statice determinate de

perechile de valori (IC, UCE) din tabelul 9.

10) Identificaţi modul de conexiune al tranzistorului din schema electric.

11) Precizaţi care este regimul de funcţionare al tranzistorului corespunzător fiecărei

perechi de valori (IC, UCE) din tabelul 9.


Este posibil să utilizaţi pentru măsurarea joncţiunilor şi verificarea tranzistorului unul din următoarele aparate de măsură: multimetru digital,ohmmetru,tranzistormetru. În cazul utilizării ohmmetrului trebuie să reţineţi că polaritatea bornelor se inversează la utilizarea unui multimetru ca ohmmetru. Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce priveşte identificarea tranzistoarelor bipolare şi a terminalelor acestuia. Pentru interpretarea noţiunilor de mod de conexiune, regim de funcţionare, dreaptă de sarcină şi punct static de funcţionare puteţi consulta o fişă de documentare cu tema tranzistorul bipolar.



1 punct din oficiu

1) 0,5 p (0,2 p pentru identificarea tranzistorului, 0,1 p pentru identificarea fiecăruia din celelalte elemente)

2) 1 p (0,25 p pentru identificarea categoriei după un criteriu)

3) 1 p (0,25 p pentru fiecare parametru)

4) 0,5p

5) 1,5 p (1 p pentru realizare, 0,5 p pentru funcționare)

6) 1 p (0,25 pentru identificarea fiecărei tăieturi cu axele, 0,25 p pentru identificarea sistemului de axe, 0,25 p pentru reprezentarea grafică)

7) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare valoare măsurată)

8) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare valoare calculată)

9) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare punct static de funcţionare)

57

10) 0,5 p

11) 0,75 p (0,25 p pentru fiecare caz)


1) un rezistor cu rezistenţă variabilă, un rezistor, un tranzistor bipolar,o sursă de alimentare

2) tranzistor de tip npn, de medie putere, de joasă frecvenţă, cu siliciu

3)

Cod tranzistor ICmax(A) UCemax(V) PDmax(W) fmax(Mhz)

2N2890 0,8 75 1,7 30

4) Este posibil să se utilizeze pentru măsurarea joncţiunilor şi verificarea tranzistorului unul din următoarele aparate de măsură: multimetru digital,ohmmetru,tranzistormetru

5) se verifică corectitudinea montajului şi funcţionalitatea acestuia

6)

7) pentru măsurarea tensiunii se utilizează un voltmetru

8) IC= (10 V- UCE) / 2 KΩ

9)

10) Modul de conexiune emitor comun

11) regimul activ normal corespunde valorii UCE de peste 0,3 V iar regimul de saturaţie corespunde valorii tensiunii UCE de sub 0,3 V.

58


Profesorul are posibilitatea de alegere a elevilor care vor primi ca sarcină realizarea proiectului; este posibil ca mai mulţi elevi să primească aceeaşi temă de proiect sau este posibil ca profesorul să stabilească diferite valori numerice ale elementelor de circuit ale schemei pentru fiecare elev.

Evaluarea constă în verificarea corectitudinii montajului realizat de elev, după care elevul va trebui să susţină o demonstraţie a modalităţii de rezolvare a sarcinilor prin demonstraţie practică sau prin prezentare orală.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre tranzistoare bipolare.

59

Testul 13




- să recunoască tiristoarele după simbol, marcaj, aspect fizic

- să identifice terminalele tiristoarelor







Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete dintre care 10 tiristoare, printre acestea fiind cele cu forma capsulei şi codul din enunţ.

Enunţ: Studiaţi tiristoarele puse la dispoziţie după aspectul fizic al capsulei şi după marcaj; acestea au codul: T1R05; 111RKI40; 2N6394; T3N05; 50RIA40; Utilizaţi un catalog de componente electronice pentru a le identifica.

Fig.12. Tiristoare încapsulate

60

1) Identificaţi tiristoarele de forma celor din figură şi notaţi codul acestora în tabel, acestea fiind unul dintre codurile din enunţ.

Tabel 10

figurăFig.12.aFig.12.bFig.12.cFig.12.dFig.12.e

2) Identificaţi terminalele tiristoarelor din figura 12.

3) Precizaţi denumirea terminalelor notate cu abrevierile A; C; G (P).


La punctul 1 notaţi codul tiristorului pentru a dovedi identificarea acestuia.



1 punct din oficiu

1) 2 puncte (0,4 puncte pentru fiecare tiristor)

2) 6 puncte (0,4 puncte pentru fiecare terminal identificat)

3) 1 punct (0,25 puncte pentru fiecare denumire corectă)


1) Fig.12a - 111RKI, b - 50RIA40, c - T3N05, d - 2N6394, e - T1R05

2) 1- C; 2- G; 3- A; 4- A; 5- G; 6- C; 7- G; 8- A; 9- C; 10- C; 11- A; 12- G; 13- C; 14- G; 15- A

3) Anod, Catod, Grilă (Poartă)




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre aspectul fizic, marcajul şi configuraţia terminalelor tiristorului.

61

Testul 14




- să aleagă tranzistoare bipolare după criterii specificate




Durata evaluării:




Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete dintre care 5 tiristoare, acestea fiind cele cu codul din enunţ.

Enunţ:

Notaţi codul tranzistoarelor bipolare din figura 3 şi utilizaţi un catalog de componente electronice pentru a le identifica.

Fig.14.Tipuri de tiristoare

62

1) Găsiţi valorile de catalog ale parametrilor tiristoarelor cu codul menţionat in

tabel: Tensiunea directă de întoarcere (Udmax); Curentul de menţinere (IAO); Tensiunea

inversă de străpungere (Ustr); Curentul pe poartă la amorsare (IGO); Timpul de

amorsare (ta); Timpul de dezamorsare (td)

Tabel 11

Codul UDmax(V) IAO(mA) Ustr(V) IGO(mA) ta(µs) td(µs)

2) Selectaţi tiristorul care corespunde următoarelor criterii: tensiune de străpungere minim 200 V, curentul de menţinere maxim 200 mA şi timpul de amorsare sub 1 µs.


Notaţi codul tiristorului în tabel urmat de valorile parametrilor.



1 punct din oficiu

1) 8 p (0,5 p pentru găsirea fiecărei foi de catalog; 0,25 puncte pentru completarea fiecărei căsuţe din tabel )

2) 1 p


1) Codul UDmax(V) IAO(mA) Ustr(V) IGO(mA) ta(µs) td(µs)

111RKI40 400 200 400 250 1 110

50RIA40 400 200 500 100 0,9 110

T3N05 50 200 50 30 2 80

2N6394 50 50 50 30 2 35

T1R05 50 100 50 10 1,5 10

2) Tiristorul cu codul 50RIA4063




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre aspectul fizic, marcajul şi configuraţia terminalelor tiristorului.

64

Testul 15





- să recunoască regimurile de funcţionare al tiristoarelor

- să polarizeze tiristorul în funcţie de regimul de funcţionare

- să măsoare parametrii tiristoarelor

- să identifice defectele specifice ale tiristoarelor






Testul poate avea loc în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele. Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice, dispozitive electronice discrete, surse de alimentare, aparate de măsură, cordoane de legătură, placă test, pistol de lipit.


Fig.15 Circuit de polarizare al tiristorului

65

1) Identificaţi elementele de circuit necesare pentru realizarea montajului cu schema electrică din figură.

2) Verificaţi funcţionalitatea tiristorului cu ohmetrul.

3) Realizaţi practic montajul ţi conectaţi alimentarea.

4) Măsuraţi valoarea curentului anodic IA al tiristorului pentru poziţia de neactivare a întrerupătorului K. Identificaţi regimul de funcţionare al tiristorului în acest caz.

5) Acţionaţi o dată întrerupătorul K. Măsuraţi valoarea curentului anodic IA al tiristorului. Identificaţi regimul de funcţionare al tiristorului în acest caz.


Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce priveşte identificarea tiristoarelor şi a terminalelor acestuia.



1 punct din oficiu

1) 1,5 p (0,3p pentru identificarea fiecărui element)

2) 2 p (câte 1 p pentru verificare la polarizare directă respectiv inversă)

3) 2 p

4) 2 p (1 p pentru măsurare, 1 p pentru identificarea regimului de funcţionare)

5) 2 p (1 p pentru măsurare, 1 p pentru identificarea regimului de funcţionare)


1) rezistor cu rezistenţă variabilă, rezistor, tiristor, sursă de alimentare, ampermetru

2) Verificarea are loc în două etape: Tiristorul este polarizat direct cu bateria ohmmetrului şi i se aplică un impuls pozitiv pe grilă (poartă), ca urmare ohmmetrul indică o valoare mică a rezistenţei tiristorului pentru că acesta se află în regim de conducţie.

Tiristorul este polarizat invers cu bateria ohmmetrului şi acesta indică o valoare foarte mare (infinită) a rezistenţei tiristorului pentru că acesta se află în regim de blocare

În aceste condiţii, tiristorul este funcţional, în orice altă situaţie acesta este defect.

66

3) Montajul este realizat practic conform schemei.

4) Curentul anodic are valoare mare ( zeci de mA) şi tiristorul este în regim de conducţie.

5) Curentul anodic are valoare zero şi tiristorul este în regim de blocare.




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre verificarea şi regimurile de funcţionare ale tiristorului.

67

Testul 16







- să precizeze parametrii specifici tranzistoarelor bipolare

- să interpreteze valorile limită ale parametrilor tranzistoarelor bipolare

- să identifice defectele specifice ale tiristoarelor



Tipul testului: probă orală

Durata evaluării:



Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator. Resursele materiale necesare sunt cataloage de componente electronice şi tiristoare încapsulate.

Enunţ:

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1) De câte terminale dispune un tiristor ?

2) Care este denumirea terminalelor tiristorului ?

3) Ce fel de informaţii despre tiristor oferă catalogul de componente electronice ?

4) Ce este codul tiristorului ?

5) Enumeraţi trei parametrii ai tiristorului.

6) Definiţi tensiunea inversă de străpungere a tiristorului.

68

7) Precizează valoarea de catalog a tensiunii inverse de străpungere a tiristorului cu codul T1N05.

8) Ce valoare trebuie să aibă rezistența la polarizare directă a unui tiristor în regim de conducţie ?

9) Ce valoare are rezistenţa la polarizare inversă a unui tiristor cu defecţiunea de străpungere ?

10) Care este defecţiunea unui tiristor amorsat a cărui rezistenţă la polarizare directă are valoare foarte mare ?


Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ce priveşte identificarea tiristoarelor şi a terminalelor acestuia.



1 punct din oficiu

1) 0,25 p

2) 1 p (0,25 p pentru fiecare denumire,inclusiv pentru a doua denumire a porţii)

3) 1 p ( 0,5 p pentru fiecare categorie de informaţie)

4) 1 p

5) 1,5 p (0,5 p pentru precizarea unui parametru)

6) 1 p

7) 1 p

8) 0,75 p

9) 0,75 p

10) 0,75 p


1) trei

2) anod, catod, grilă (poartă)

3) ) – forma capsulei şi configuraţia terminalelor

69

- valori de catalog ale parametrilor tiristorului

4) marcaj înscris pe capsula componentei electronice format din litere şi cifre care permit localizarea acestuia în catalogul de componente electronice

5) trei din următorii parametrii: Tensiunea directă de întoarcere (Udmax); Curentul de menţinere (IAO); Tensiunea inversă de străpungere (Ustr); Curentul pe poartă la amorsare (IGO); Timpul de amorsare (ta); Timpul de dezamorsare (td)

6) Tensiunea inversă de străpungere Ustr reprezintă valoarea tensiunii inverse între anod şi catod la care dispozitivul pătrunde în regiunea de străpungere şi începe să conducă necontrolat (similar diodei cu joncţiune pn)

7) 50 V

8) mică, de ordinul zecilor de ohmi

9) mică, deoarece tiristorul conduce necontrolat

10) este întrerupt şi nu permite trecerea curentului




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre marcajul, terminalele şi parametrii tiristorului.

70

Testul 17





- să polarizeze tranzistoarele bipolare în funcţie de regimul de funcționare








1) Completaţi spaţiile libere în propoziţia:

Regimul de blocare corespunde polarizării …(1)…a tiristorului iar regimul de conducţie

corespunde polarizării …(2)…a tiristorului.

2) Apreciati cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţia:

În regimul de conducţie, tiristorul prezintă o rezistenţă mare iar în regimul de blocare tiristorul prezintă o rezistenţă mică.

3) Identificaţi regimul de funcţionare al tiristoarelor polarizate din figură şi completaţi tabelul cu tipul regimului.

Tabel 12

Figura Regim de funcţionare

Fig.16.aFig.16.bFig.16.c

71

Fig.16.Tiristoare polarizate

4) Completaţi spaţiile libere în propoziţiile de mai jos, în care se notează cu UA

tensiunea anod-catod aplicată tiristorului şi cu UG tensiunea de polarizare a porţii:

a) Dacă UA< 0 şiUG= 0 atunci tiristorul se află în regim de…(a)….

b) Dacă UA > 0 şiUG> 0 atunci tiristorul se află în regim de…(b)….

c) Dacă UA< 0 şiUG> 0 atunci tiristorul se află în regim de…(c)….

d) Dacă UA= 0 şiUG> 0 atunci tiristorul se află în regim de…(d)….

5) Apreciati cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţiile:

a) O modalitate de a trece tiristorul din regim de conducţie în regim de blocare

este întreruperea curentului anodic.

b) Dacă tiristorului aflat în regim de conducţie i se aplică un impuls negativ pe

grilă, acesta trece în regim de blocare.

6) Tiristorul polarizat din figură se află în stare de conducţie. Dacă curentul anodic

al tiristorului, IA, scade sub valoarea IA0= 10mA atunci tiristorul trece în stare de

blocare.

Calculaţi valoarea minimă pe care trebuie să o aibe rezistenţa R din circuit pentru

ca tiristorul să rămână în stare de conducţie,deci, la limită, IA= IA0.

72

Fig.17.Circuit cu tiristor





1punct din oficiu

1) 0,5 p (0,25 p pentru fiecare cuvânt)

2) 0,5 p

3) 3 p (1 p pentru fiecare rând din tabel)

4) 2 p (0,5 p pentru fiecare caz)

5) a) 0,5 p

b) 0,5 p

6) 2 p (1 p pentru formulă, 0,5 p pentru înlocuirea valorilor numerice ale elementelor de circuit, 0,5 p pentru calcul şi rezultatul final)


1) 1- inverse, 2- directe

2) F

3)

Figura Regim de funcţionare

73

Fig.16.a de blocare

Fig.16.b de blocare

Fig.16.c de conducţie

4) a- blocare, b- conducţie, c- blocare, d- blocare

5) a) A

b) F

6) EC= IA*R + UA ; dar IA=IA0 deci EC= IA0*R + UA 10V= 10 mA*R + 0,7V ; R= (10V – 0,7V)/10mA= 0,93KΩ = 930Ω






Total

Regimul de funcţionare al tiristoarelor 14%(1)Într.1

14%(1)Într.2

14%(1)Într.5.a

43%(3)

Polarizarea tiristoarelor în funcţie de regimul de funcţionare

14%(1)

Într.3

14%(1)

Într.4

28%(2)Într.5.bÎntr.6

57%(4)

Total itemi 28%(2) 28%(2) 43%(3) 100%(7)


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modurile de conexiune şi regimurile de funcţionare ale tiristoarelor.

74


PARTEA II

75

AUTOR: MARIANA DAROLŢI – Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic

„Geoarge Bariţiu” Baia Mare

COORDONATOR: REMUS CAZACU – Profesor, gradul didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N.V. Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:





76

Testul 1


Competenţe:

Selectează dispozitive electronice discrete

Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete într- un montaj



să determine funcţionarea TEC-J pe baza caracteristicilor statice

să măsoare corect parametrii tranzistoarelor cu efect de câmp

să recunoască regimurile de funcţionare ale TEC-J


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul parcurgerii temei 1: Tranzistoare cu efect de âmp

cu grila-joncţiune şi reprezintă un instrument de evaluare a obiectivelor integratoare

pentru tema dată.


Tema : Tranzistoare cu efect de câmp cu grila-joncţiune – TEC-J

Durata evaluării

Timp de lucru: 4 ore

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea

Testul poate avea loc în laboratorul de electronică, elevii pot fi împărţiţi în grupe de câte

4, fiecare grupă va primi o foaie cu cerinţele testului şi fişa de lucru. Măsurările vor fi

efectuate, pe rând, de fiecare elev, iar întocmirea referatelor va fi realizată individual de

către fiecare elev.

77

Informaţiile pentru evaluarea individuală se pot obţine prin observarea elevului în

procesul îndeplinirii sarcinilor de lucru, examinarea rezultatelor muncii sale, precum şi

prin întrebări orale. Toate acestea pot furniza dovezi privind abilităţile practice şi

diferitele modalităţi de utilizare a cunoştinţelor dobândite.

Enunţ: Realizaţi montajul din figură, efectuaţi măsurătorile necesare şi trasaţi

caracteristicile de ieşire şi de transfer ale tranzistorului din schemă , urmând indicaţiile

din fişa de lucru. Elementele din circuit sunt: R1= 10kΩ; R2= 1MΩ; RD=1kΩ; surse de

tensiune variabilă în c.c. : EG, ED = 0÷20 V; tranzistor cu canal n BF 245 C ; aparate

de măsură: multimetre digitale sau analogice.

La finalul lucrării întocmiţi un referat care să conţină: schema electrică a montajului,

tabelele completate, graficele caracteristicilor statice de ieşire şi de transfer obţinute ,

identificarea parametrilor specifici (curentul IDmax, curentul IDSS pentru UGS=0, tensiunea

de prag UP), observaţii şi concluzii pentru interpretarea datelor experimentale obţinute .

Fişa de lucru

1. Trasarea caracteristicilor statice de ieşire ID=f(UDS) pentru UGS=const

Reglaţi sursa EG astfel încât valoarea tensiunii UGS să fie 0V şi menţineţi-o

constatntă. Folosind sursa ED, se reglează tensiunea UDS crescând valoarea ei, pe

rând, până la 10V, în trepte de 1V. Pentru fiecare valoare a tensiunii UDS se măsoară

intensitatea curentului de drenă ID şi se înscriu valorile obţinute în tabelul 1.

78

Reglaţi valoarea tensiunii UGS= – 1V, menţineţi-o constatntă şi creşteţi tensiunea UDS

pe rând, în trepte de 1V, la fel ca în cazul precedent. Valorile corespunzătoare

obţinute ale curentului de drenă ID se înscriu în tabelul 1.

Repetaţi măsurătorile pentru următoarele valori menţinute constante ale tensiunii

grilă-sursă : UGS = – 2V; – 3V; – 4V şi completaţi datele obţinute în tabelul 1.

Reprezentaţi, punct cu punct, familia caracteristicilor statice de ieşire ID=f(UDS)

pentru diferitele valori UGS=const, folosind datele din tabelul 1.

Tabelul 1.

UDS [V] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

UGS= 0V ID [mA]

UGS= – 1V ID [mA]

UGS= – 2V ID [mA]

UGS= – 3V ID [mA]

UGS= – 4V ID [mA]

2. Trasarea caracteristicilor statice de transfer ID=f(UDS) pentru UGS=const

Reglaţi sursa ED astfel încât valoarea tensiunii UDS să fie 10 V şi menţineţi-o

constatntă.

Măsuraţi curentul de drenă ID pentru valori ale tensiunii UGS= 0V, – 1V, – 2V,… –

5V crescând până la tensiunea de prag (de tăiere), când curentul de drenă devine

practic nul. Valorile obţinute se înscriu în tabelul 2.

79

Repetaţi măsurătorile pentru o tensiune constantă UDS = 15V şi completaţi datele în

tabelul 2.

Trasaţi caracteristicile statice de transfer ID=f(UGS) cu UDS=const. folosind datele din

tabelul 2.

Tabelul 2.

UGS [V] 0 – 1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6

UDS= 10V ID [mA]

UDS= 15V ID [mA]

Barem de evaluare şi notare a elevului

Nr. crt.

Criteriul Punctaj alocat prin

barem

Puncatj acordat elevului

A. Criterii de apreciere a performanţei la proba practică:

1. Realizeză corect montajul conform schemei electronice date

4

2. Utilizează corect aparatele de măsură 6

3. Citeşte corect indicaţiile aparatelor de măsură 6

4. Completeză corect tabelele 4

5. Reglează corect sursele de tensiune 4

6. Trasează corect caracteristicile de ieşire 10

7. Trasează corect caracteristicile de transfer 6

8. Întocmeşte în mod complet referatul 2

9. Amenajează corespunzător locul de muncă 4

80

10. Respectă normele de tehnica şi securitatea muncii în laborator

4

B. Criterii de apreciere a performanţei la proba orală:

11. Identifică componentele circuitului 6

12. Identifică conexiunea în care lucrează TEC-J din schema dată

4

13. Precizează parametrii specifici ai TEC-J 6

14. Interpretează valorile limită ale parametrilor conform datelor de catalog

6

15. Defineşte caracteristicile statice de ieşire şi de transfer

8

16. Identifică regimul de saturaţie şi cel de rezistenţă liniară în planul caracteristicilor de ieşire

2

17. Identifică tipurile de defecte ale TEC-J 6

Total 90


Evaluarea se va face pentru 100 puncte, din care 10 puncte se acordă din oficiu .

Pentru fiecare criteriu urmărit se va acorda punctajul prevăzut în barem. Se acordă

punctaje parţiale în cazul în care criteriul vizat este doar parţial realizat. Nu se acordă

punctaje parţiale în cazul neîndeplinirii sarcinii de lucru.

81

Testul 2


Competenţe:

Identifică dispozitivele electronice discrete.

Selectează dispozitivele electronice discrete.

Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete într-un montaj.


să recunoască TEC-J după simbol

să identifce terminalele TEC-J

să precizeze parametrii specifici

să recunoască tipurile de conexiuni ale TEC-J

să identifice polarizarea TEC-J

să determine punctul static de funcţionare


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei Tranzistoare cu efect de câmp cu grila-

joncţiune .

Tipul testului: Probă scrisă care cuprinde – itemi cu alegere multiplă, itemi cu alegere

duală, itemi de asociere, itemi de completare, itemi cu răspuns scurt, rezolvare de

probleme.

Durata evaluării – 50 minute


Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laboratorul de electronică. Fiecare elev va

primi o fişă de lucru cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

82

Enunţ:

SUBIECTUL I 30 puncte Alegeţi răspunsul corect pentru următoarele întrebări:

1. Ce reprezintă simbolul din figura de mai jos?

a. TEC-J cu canal nb. TEC-J cu canal pc. Tranzistor bipolar npnd. Tranzistor bipolar pnp

2. Cum se numesc terminalele tranzistorului cu efect de câmp din figura de la punctul precedent ?

a. 1 – emitor, 2 – bază şi 3 – colector. b. 1 – sursă, 2 – drenă şi 3 – poartă.c. 1 – drenă, 2 – poartă şi 3 – sursă.d. 1 – bază, 2 – emitor şi 3 – colector.

3. Ce purtători de sarcină electrică participă la conducţia curentului în TEC-J ? a. numai electronii b. numai golurile

c. un singur tip de purtători, în funcţie de canalul TEC-J d. ambele tipuri de purtători, simultan

4. Când este maxim curentul printr-un TEC-J?a. când tensiunea între poartă şi sursă este nulăb. când poarta este polarizată direct faţă de Sc. când poarta este polarizată invers faţă de S

5. Cum este impedanţa de intrare la un TEC-J?a. foarte mareb. foarte micăc. este în funcţie de semnalul de la intrare.d. este în funcţie de circuitul în care se conectează

6. Tranzistorul în conexiunea cu sursa comună lucrează :a. cu terminalul sursă legat la masă. b. cu terminalul drenă legat la masă.c. cu terminalul grilă legat la masă.

83

d. cu oricare terminal legat la masă.

SUBIECTUL II 30 puncte

1. Realizaţi asocierea dintre cifrele coloanei A şi literele coloanei B astfel încât să fie stabilită corect corespondenţa tranzistoarelor cu efect de câmp cu cele bipolare. Identificaţi cărui tip de tranzistor aparţin terminalele din fiecare coloană completând spaţiile libere punctate.

A. Terminalele tranzistorului…………..

B. Terminalele tranzistorului…………..

1. sursă a) baza2. poartă b) colector3. drenă c) emitor

2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

a. Faţă de tranzistoarele bipolare, TEC-urile au un curent de intrare mult mai mic.b. Curentul elactric din TEC-J este realizat prin deplasarea simultană a ambelor

tipuri de sarcini electricec. Circulaţia curentului la TEC-J se face printr-un canal a cărui conductanţă este

controlată de un câmp electric.d. TEC-J este un dispozitiv electronic comandat prin curentul de intrare. e. Tranzistoarele cu efect de câmp se mai numesc tranzistoare unipolare.

3. Completaţi enunţurile de mai jos astfel încât ele să devină corecte :

a. Relaţiile următoare, ID=f(UDS) pentru UGS=const., reprezintă caracteristicile statice de ….(1)….. pentru TEC-J.

b. Ansamblul valorilor mărimilor electrice ID, UGS şi UDS, ce caracterizează starea TEC-J

în repaus, reprezintă .....(2).....

SUBIECTUL III 30 puncte

1. Enumeraţi 3 parametrii specifici ai TEC-J

84

2. În circuitul alăturat se cunosc:UDD=20V, RD=2KΩ, RG=2MΩ,

RS=600Ω. Să se determine p.s.f.-ul tranzistorului în cazul în

care tensiunea UGS= –3V.

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.


Citiţi testul cu atenţie

La subiectul III scrieţi rezolvarea problemei pe foaia pe care o predaţi pentru

evaluare, nu doar rezultatele problemei

Barem de corectare şi notare pentru testul 3:

Subiectul I - 30 puncte (6 x 5p)

1. – b ; 2. – b ; 3 – c ; 4 – a ; 5 – a; 6 – a .Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau absenţa lui, 0 puncte . SUBIECTUL II – 30 puncte

1. A. terminalele tranzistorului cu efect de câmp – 2puncte B. terminalele tranzistorului bipolar – 2 puncte 1 – c ; 2 – a ; 3 – b . – 6 puncte (3x2p)

2. a. – A ; b. – F ; c. – A ; d. – F; e – A . – 10 puncte (5x2p)

3. (1) – de transfer ; (2) – punctul static de funcţionare – 10 puncte (2x5p)

SUBIECTUL III - 30 puncte

1. Parametrii specifici ai TEC-J : – 9 puncte (3x3p)85

- curentul maxim de drenă IDmax

- curentul de saturaţie pentru tensiunea de grilă nulă IDSS

- tensiunea de prag UP

2. Rezolvarea problemei – 21 puncte

care se acordă astfel:

- se acordă 3 puncte pentru identificarea p.s.f. : ID , UDS şi UGS

- Deoarece curentul de grilă este nul atunci IS=ID - 2 puncte pentru relaţie

şi, de aici, UGS = –RSID. - 2 puncte pentru relaţie

Rezultă ID=–UGS/RS; . - 2 puncte pentru relaţie

ID= –(–3V)/600Ω = 5mA. - 2 puncte pentru calcule şi 2 puncte pentru unitatea de

măsură

- Din legea a doua a lui Kirchhoff pe ochiul de ieşire

UDD= RDID+ UDS+ RSID - 2 puncte pentru relaţie

rezultă UDS = UDD–(RS+RD)ID - 2 puncte pentru relaţie

UDS = 20 – 5∙10-3 (600+2000)= 20– 13=7V - 2 puncte pentru calcule şi 2 puncte

pentru unitatea


Se vor analiza răspunsurile elevilor şi în funcţie de acestea, se vor relua sau nu anumite

informaţii despreTEC-J. Dacă se impune se poate reface testul cu unul asemănător.

86

Testul 3


Competenţe:


Selectează dispozitive electronice discrete



să verifice funcţionalitatea TEC-MOS

să identifice terminalele TEC-MOS

să utilizeze cataloagele de componente electronice


Acest test poate fi utilizat în timpul parcurgerii temei 2, Tranzistoare cu efect de câmp

cu grila-izolată, la finalul unei activităţi de învăţare sau poate fi utilizat ca parte din

evaluarea sumativă la finalul modulului.


Tema : Tranzistoare cu efect de câmp cu grila-izolată – TEC-MOS

Durata evaluării : Timp de lucru: 50 min


Testul va avea loc în laboratorul de electronică sau în atelierul de instruire practică.

Dacă se evaluează o activitate de învăţare, elevii pot fi împarţiţi în grupe mici, rezolvănd

sarcinile testului în echipă. Dacă evaluarea este sumativă, atunci fiecare elev va primi o

foaie cu cerinţele testului şi sculele şi materialele necesare.

87

Dovezile privind abilităţile practice şi modul de utilizare a cunoştinţelor dobândite pot fi

obţinute prin observarea elevului în procesul îndeplinirii sarcinilor de lucru, examinarea

rezultatelor muncii sale, precum şi prin întrebări orale.

Enunţ : 1. Verificaţi starea de funcţionare a tranzistoarelor din setul dat.

2. Identificaţi poziţionarea terminalelor pe capsulă.

3. Precizaţi principalii parametrii limită conform datelor de catalog.

Materiale necesare:

- set de 4 tranzistoare TEC-MOS diferite, 3 din ele fiind marcate, iar unul fară marcaj,

- multimetru analogic sau digital

- catalog de componente electronice, acces la Internet

A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

1. Manevrarea tranzistorului în condiţii de siguranţă 1p

2. Corelarea aparatului de măsură cu mărimea de măsurat 1p

3. Măsurarea rezistenţelor între terminalele tranzistorului 1p

4. Respectarea etapelor de măsurare 1p

5. Utilizarea cataloagelor de componente electronice 1p

B.Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală:

1. Interpretarea datelor măsurate 1p

2. Identificarea starii de funcţionare 1p

3. Cunoaşterea tipurilor de defecte 1p

4. Identificarea terminalelor pe capsulă 1p

Stabilirea notei finale

Se însumează punctele obţinute la ambele probe. Se acordă un punct din oficiu.

88

Testul 4


Competenţe:





să recunoască TEC-MOS după simbol

să identifce terminalele TEC-MOS


să descrie funcţionarea TEC-MOS



joncţiune .


duală, itemi de asociere, itemi de completare, itemi cu răspuns scurt, rezolvare de

probleme.



89



Enunţ:

SUBIECTUL I 30 puncte Alegeţi litera care indică răspunsul corect pentru următoarele întrebări:1. Cum pot fi clasificate TEC-MOS?

a. cu canal iniţial şi cu canal aparentb. cu canal iniţial şi cu canal îngropatc. cu canal indus şi cu canal iniţiald. cu canal indus şi cu canal suprapus

2. Cum este impedanţa de intrare la un TEC-MOS?a. foarte micăb. foarte marec. nulă d. este în funcţie de semnalul de la intrare.

3. Ce tensiuni de intrare şi de ieşire are TEC-MOS dacă lucrează în conexiune cu sursa comună?

a. UDS la intrare şi UGS la ieşireb. UGD la intrare şi UGS la ieşirec. UGS la intrare şi UDS ieşired. UGS la intrare şi UGD ieşire

4. Caracteristicile statice de ieşire ale unui TEC-MOS sunt exprimate prin relaţiile :a. ID=f(UDS), cu UGS=constb. ID=f(UGS), cu UDS=constc. UGS =f(UDS), cu ID =constd. UDS=f(ID), cu UGS=const

5. Ce efect are creşterea tensiunii de grilă la un TEC-MOS cu canal iniţial?a. scade rezistenţa canalului b. creşte rezistenţa canaluluic. scade conductanţa canaluluid. nu are niciun effect asupra rezistenţei canalului

6. Protejarea TEC-MOS în timpul transportului şi manipulării se face pentru a evita:a. creşterea întâmplătoare a rezitenţei canaluluib. scurtcircuitarea terminalelorc. ecranarea împotriva sarcinilor electriced. încărcarea accidentală a porţii cu sarcini electrice

90

SUBIECTUL II 30 puncte

1. Recunoaşteţi tranzistoarele după simbol făcând asocierea cifrelor din coloana A, reprezentând tipuri, cu literele din coloana B, corespunzătoare simbolurilor.

A. Tipuri de TEC-MOS B. Simboluri

1. TEC-MOS cu canal

iniţial de tip p

a. 2. TEC-MOS cu canal

indus de tip p

b. 3. TEC-MOS cu canal

iniţial de tip n

c. 4. TEC-MOS cu canal

indus de tip n

d.

2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:a. La tensiune de grilă zero curentul de drenă la TEC-MOS cu canal indus nu este

nul ci are o anumită valoare.

b. Un TEC-MOS cu canal iniţial poate fi comandat cu tensiuni de poartă atât pozitive cât şi negative.

c. Pentru tranzistoarele MOS cu canal indus tensiunile de pe drenă şi grilă au aceeaşi polaritate şi de aceea se poate folosi o sursă unică de c.c. pentru polarizare.

d. La TEC-MOS cu canal indus canalul conductor se formează în orice condiţii.

91

SUBIECTUL III 30 puncte

1. Desenaţi schematic structura internă a unui TEC-MOS cu canal indus de tip n şi aplicaţi polarizarea.

2. Trasaţi, punct cu punct, graficul caracteristicilor de ieşire pentru un TEC-MOS, folosind datele din tabelul următor:

UDS (V) ID (mA) pentru valori constante ale UGS

UGS= –1V UGS= –0,5V UGS= 0V UGS= +0,5V UGS= +1V– 8 V 6 4,8 3,8 2,9 2,2– 12V 7 5,6 4,6 3,6 2,8– 16V 7,7 6,4 5,2 4,2 3,0

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.


Citiţi testul cu atenţie

La subiectul III 2. determinaţi punctele prin care trec caracteristicile, folosind o

foaie milimetrică sau cu pătrăţele . Uniţi apoi aceste puncte pentru obţinerea

caracteristicilor.


Subiectul I - 30 puncte (6 x 5p)

1. – c ; 2. – b ; 3 – c ; 4 – a ; 5 – a; 6 – d .Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau absenţa lui, 0 puncte . SUBIECTUL II – 30 puncte

1. 1 – c; 2 – b; 3 – d; 4 – a; 20 puncte (4 x 5p)

92

2. a. – F; b. – A; c. – A; d. – F. 10 puncte (4 x 2,5p)

SUBIECTUL III – 30 puncte

1. Structura internă a unui TEC-MOS cu canal indus de tip n şi polarizarea lui.

Se acordă 10 puncte pentru desen corect şi complet, astfel:

2 puncte pentru punerea în evidenţă a grilei izolată de substrat prin stratul de oxid

2 puncte pentru structură, dacă sunt puse în evidenţă cele 3 regiuni alăturate n,p,n formate de sursă, substrat şi drenă.

2 puncte pentru punerea în evidenţă a canalului Indus

2 puncte pentru tensiunea de polarizare a grilei , +UGS

2 puncte pentru tensiunea de polarizare a drenei, +UDS.

2. Pentru graficul caracteristicilor de ieşire se acordă 20 puncte , astfel:

4 puncte pentru identificarea, pe axe, a fiecărei mărimi de reprezentat, ID pe ordonată

şi -UDS pe abscisă . (2 x 2p)

93

1 punct pentru specificarea semnului “ – “ pentru tensiunea UDS reprezentată pe axă

15 puncte pentru reprezentarea curbelor caracteristicilor: 5caracteristici x 3p uncte.

Pentru o caracteristică se acordă câte 3 puncte dacă conţine toate cele 3 puncte grafice

de abscisă UDS. Se acordă punctaje parţiale dacă sunt mai puţin de 3 puncte grafice

localizate pentru o caracteristică. Nu se acordă punctaj dacă lipseşte caracteristica.


Se vor analiza răspunsurile elevilor şi în funcţie de acestea, se va identifica stadiul de

finalizare a temei precum şi nevoile de completare a anumitor informaţii despre TEC-

MOS. Dacă se impune se poate reface testul cu unul asemănător.

94

Testul 5


Competenţe:






să recunoască triaculdupă simbol

să identifce terminalele triacului


să descrie funcţionarea triacului

Prezentarea testului Acest test poate fi folosit la sfârşitul temei Triacul, ca test practic formativ

Tipul testului : probă practică.

Durata evaluării : 50 minute


Testul se va desfăşura în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire practică.

Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi sculele şi materialele necesare.

Necesar de materiale

95

componente pasive şi active de circuit, surse de tensiune continuă şi alternativă, conductoare de legătură, pistol (ciocan) de lipit, cablaj imprimat, cleşti, fludor.

Enunţ: Realizează practic montajul pentru comanda triacului în c.c. din figura:

Ai la dispoziţie:

componente pasive şi active de circuit: - rezistoare diferite (2,2 KΩ; 4,7 KΩ; 330

KΩ; 500 Ω), comutatoare, triac ( TB6N2)

surse de tensiune continuă şi reglabilă 0 ÷ 24 V

surse de tensiune alternativă reglabilă

conductoare de legătură, pistol (ciocan) de lipit, cablaj imprimat, cleşti, fludor.

cataloage de componente


1. Selectarea componentelor de circuit conform schemei electrice 1p

2. Identificarea triacului după simbol, aspect fizic şi marcaj 1p

3. Identificarea terminalelor triacului 1p

4. Conectarea triacului conform schemei date 1p

5. Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p

B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală

1. Descrierea funcţionării triacului 1p

96

2. Precizarea parametrilor specifici 1p

3. Analizarea funcţionării schemei date 1p

4. Enumerarea modurilor de comandă aplicabile triacului 1p


Se însumează punctele obţinute la ambele probe. Se acordă 1 punct din oficiu.

97

Testul 6


Competenţe:







joncţiune .


duală, itemi de completare, itemi cu răspuns scurt.





Enunţ:

Pentru fiecare din cerinţele subiectelor 1....6 scrieţi pe foaie litera corespunzătoare

răspunsului corect.

1. Ce conţine schema echivalentă a triacului? (0,5p)

98

a. două diode legate în paralel

b. două diode legate în antiparalel

c. două tiristoare legate în paralel

d. două tiristoare legate în paralel şi în opoziţie

2. Câte terminale are triacul? (0,5p)

a. două

b. trei

c. patru

3. Cum se comandă amorsarea triacului? (0,5p)

a. cu tensiuni de ambele polarităţi

b. numai cu tensiune pozitivă

c. numai cu tensiune negativă

4. Cum se produce blocarea triacului? (0,5p)

a. numai atunci când tensiunea dintre anozi este nulă

b. cu tensiune anodică negativă

c. prin schimbarea polarităţii anozilor

5. Câte straturi semiconductoare conţine structura internă a triacului? (0,5p)

a. trei straturi

b. patru straturi

c. cinci staraturi

6. În ce cadrane apare caracteristica statică a triacului? (0,5p)

a. în cadranele I şi II

b. în cadranele I şi III

c. în cadranele II şi IV

d. în cadranele I şi IV

99

7. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, notând cu A pentru adevăr şi F

pentru fals: ( 4 x 0,5p = 2p)

a. Triacul poate fi trecut în stare de conducţie, atât în semiperioada pozitivă, cât şi în semiperioada negativă a curentului alternativ.

b. Pe masură ce scade curentul de comandă aplicat pe poartă, triacul poate bascula la tensiuni anodice din ce în ce mai mici.

c. Triacul poate fi considerat ca element cu rezistenţă negativă.

d. Triacul are conducţie bidirecţională

8. Definiţi tensiunea de întoarcere sau de amorsare. (1p)

9. Completaţi, cu cuvintele potrivite, spaţiile libere din enunţul următor:

(3 x 0,5p = 1,5p)

Terminalele triacului se numesc : ……(1)……; ……(2)……; …..(3)…….

10. Desenaţi:

a. structura internă,

b. schema ei echivalentă

c. simbolul triacului.

(3 x 0,5p = 1,5p)

Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.


Din oficiu se acordă 1 punct

1. – d; 2. – b; 3. – a; 4. – a; 5. – c; 6.– b; - se acordă 0,5p pentru fiecare

răspuns corect . (6x 0,5p = 3p)

7. a. – A; b – F; c – A; d – A. se acordă 0,5p pentru fiecare răspuns corect .

(4 x 0,5p = 2p)

8. UB0 – tensiunea de întoarcere sau de amorsare este tensiunea anodică în punctul de

întoarcere al caracteristicii triacului, tensiunea anodică minimă la care triacul se

amorsează fără comandă pe poartă. 1 punct

100

Se acordă 1 punct pentru răspuns corect şi complet; pentru răspuns parţial corect sau

incomplet se acordă 0,5 puncte.

9. (1) – anod 1; (2) – anod 2; (3) – grilă sau poartă . (3 x 0,5p = 1,5p)

Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect . Pentru „anod 1 şi 2 ” se acceptă şi

alte denumiri consacrate precum electrod 1 şi 2

10. a. Structura internă 0,5puncte (3 x 0,5p = 1,5p)

b. schema echivalentă 0,5puncte

c. simbolul 0,5puncte

a. b. c.

101

Modulul: Circuite electronice digitale

PARTEA I

102

AUTOR:

LIVIA POP– profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George Bariţiu” Baia Mare

COORDONATOR:

REMUS-EMANOIL CAZACU – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen”, Bacău

CONSULTANŢĂ:





104

Testul 1Prezentarea testului

Acest test va fi utilizat pentru evaluarea iniţială a elevilor înainte de predarea modulului

Circuite electronice digitale. Scopul testării este de a evalua nivelul de cunoştinţe

tehnice generale al elevilor şi a stabili strategiile de predare-învăţare viitoare.


Durata evaluării: 20 minute


Testul poate avea loc în sala de clasă. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului

şi va rezolva individual subiectele.

Enunţ: Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect

pentru fiecare din enunţurile 1...10.

1. În seria de numere 14, 16, 19, 23, 28, ... , este logic să urmeze numărul:

a) 32;

b) 35;

c) 31;

d) 34.

2. În sistemul zecimal se folosesc pentru scrierea numerelor:

a) atât cifre cât şi litere;

b) numai cifre, în număr nelimitat;

c) 9 cifre;

d) 10 cifre.

3. Se dau mulţimile de numere A=1, 2, 3, 4, 5 şi B=3, 4, 5, 6, 7. Intersecţia mulţimilor

A şi B este:

a) 1, 2, 6, 7;

105

b) 3, 4, 5;

c) 6, 7;

d) 1, 2.

4. Comutatorul este un element de circuit electric care:

a) închide sau deschide circuitul;

b) schimbă sensul curentului prin circuit;

c) păstrează constantă intensitatea curentului în circuit;

d) aprinde sau stinge un bec.

5. În schema electrică de mai jos, alimentată de la o sursă de tensiune E, există două

comutatoare şi un bec:

A B

E

Becul se aprinde dacă:

a) ambele comutatoare sunt deschise;

b) ambele comutatoare sunt închise;

c) cel puţin un comutator este deschis;

d) cel puţin un comutator este închis.

6. Voltul este unitatea de măsură a:

a) tensiunii electrice;

b) curentului electric;

c) puterii active;

d) energiei electrice.

7. Rezultatul măsurării unei tensiuni este afişat direct sub formă numerică de un:

a) voltmetru digital;

b) ampermetru digital;

c) multimetru analogic;106

d) contor digital.

8. Un bec este scurtcircuitat dacă:

a) tensiunea la bornele lui este maximă;

b) curentul prin el este maxim;

c) tensiunea la bornele lui este 0;

d) curentul prin el este 0.

9. Relaţia A*(B+C)= A*B+A*C este adevărată conform proprietăţii de:

a) asociativitate;

b) distributivitate;

c) comutativitate;

d) identitate.

Criterii de evaluare şi notare

Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:

10 puncte din oficiu

10 puncte pentru fiecare dintre cele 9 enunţuri.


1. – d); 2. – d); 3. – b); 4. – a); 5. - b); 6. – a); 7. – a); 8. – c); 9. – b).

Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă

răspuns se acordă 0 puncte

Modul de transmitere şi sugestii de valorizare a rezultatelor evaluării:

Profesorul comunică elevilor punctajele realizate. În funcţie de acestea elaborează un

plan de măsuri şi strategii didactice pentru obţinerea progresului şcolar, prin atingerea

ţintelor convenite.

107

Testul 2Competenţa:

reprezintă numere în diferite sisteme de numeraţie şi coduri numerice.

Obiective:

să reprezinte numere în diferite sisteme de numeraţie;

să realizeze conversia numerelor din zecimal în binar şi din binar în zecimal.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 1 (Sisteme de numeraţie. Coduri

numerice) ca evaluare formativă la sfârşitul lecţiei Sisteme de numeraţie, sau ca parte

componentă a unei evaluări sumative.




Testul are loc în sala de clasă sau în laboratorul de electronică;

Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual

subiectele.

Enunţ: Răspundeţi cerinţelor din testul de mai jos:

1. Asociaţi cele 4 numere binare din coloana A, cu literele din coloana B, reprezentând

echivalentul lor zecimal.

A B1. 10001 a. 142. 01110 b. 243. 11000 c. 274. 11011 d. 18

e. 17

108

2. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals

astfel încât să rezulte un enunţ adevărat.

a) Conversia binar- zecimal se realizează efectuând produsul sumelor dintre puterile lui

2 şi biţii din reprezentarea binară a numărului.

b) Echivalentul binar al numărului zecimal 7 este 111.

3. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect pentru enunţul

de mai jos:

Numărul de simboluri folosite pentru reprezentarea unui număr într-un sistem de

numeraţie cu baza B=n este:

a) 2n;

b) n;

c) 2n-1;

d) 2n+1.

4. Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos, astfel încât să rezulte o formulare

corectă:

a) Pentru scrierea unui număr în sistemul hexazecimal se folosesc …(1)… simboluri,

din care …(2)… cifre şi …(3)… litere.

b) Litera C din reprezentarea unui număr în hexazecimal este asociată cu valoarea …

(4)…

Instrucţiuni pentru elevi:

Redactaţi răspunsurile independent şi respectaţi timpul alocat.

Criterii de evaluare şi notare:


1. 40 puncte

2. 20 puncte109

3. 10 puncte

4. 20 puncte

10 puncte din oficiu.


1. 40 puncte

1-e; 2-a; 3-b; 4-c.

Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau

lipsă răspuns se acordă 0 puncte.

2. 20 puncte

a). F

Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se

acordă 0 puncte.

Conversia binar- zecimal se realizează efectuând suma produselor dintre puterile lui 2

şi biţii din reprezentarea binară a numărului

Se acordă 10 puncte pentru formularea enunţului adevărat. Pentru răspuns greşit sau


b). A

Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă se acordă 0

puncte.

3. b).

Se acordă 10 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă se acordă

0 puncte.

4. 20 puncte

a) (1) - 16; (2) -10; (3)- 6

b) (4)-12110


răspuns se acordă 0 puncte.


Profesorul comunică elevilor punctajele realizate. Dacă rezultatele sunt

nesatisfăcătoare, se iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar, cum ar fi:

consultarea Fişei de documentare 1.1, activităţi de învăţare suplimentare, refacerea

testului sau elaborarea unui test asemănător cu cel dat iniţial.

111


reprezintă numere în diferite sisteme de numeraţie şi coduri numerice.

Obiective:

să precizeze particularităţile sistemelor de numeraţie zecimal, binar şi hexazecimal;

să transforme numere dintr-un sistem de numeraţie în altul;

să identifice coduri numerice ponderate şi neponderate.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 1 (Sisteme de numeraţie. Coduri

numerice) ca evaluare formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.

Tipul testului: probă orală, întrebări cu răspuns scurt.




Întrebările sunt clar formulate, iar gradul lor de dificultate nu este foarte ridicat.

Enunţ:

1. Ce reprezintă baza pentru un sistem de numeraţie?

2. Cum se numeşte sistemul de numeraţie cu baza 2?

3. Ce este bit-ul?

4. Câţi biţi are 1 kilobit?

5. Ce termen este folosit pentru bit-ul asociat celei mai mici puteri a lui 2 din

reprezentarea unui număr binar?

6. Ce sistem de numeraţie foloseşte pentru reprezentarea numerelor atât cifre cât şi

litere?

7. Ce valoare este asociată literei F din sistemul hexazecimal?

8. Care este valoarea zecimală maximă care se poate obţine pentru un număr binar

scris cu n biţi?

9. Câţi biţi are un număr zecimal de ordinal sutelor, codat BCD?

112

10.Care este cel mai utilizat cod neponderat?


Consultaţi cu atenţie notiţele pentru a da răspunsuri concise şi corecte întrebărilor

formulate de profesor.


Fiecare întrebare este notată cu 1 punct.

Nu se acordă 1 punct din oficiu.


1. Numărul de simboluri folosite pentru scrierea numerelor.

2. Binar.

3. Unitatea de măsură a informaţiei binare.

4. 1024 (210) biţi.

5. Cel mai puţin semnificativ bit.

6. Hexazecimal.

7. 15.

8. 2n-1.

9. 12 biţi.

10.Codul binar reflectat (Gray).

Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă



Profesorul subliniază aspectele pozitive precum şi eventualele erori din formularea

răspunsurilor, însoţind observaţiile făcute cu recomandările adecvate. Deasemeni, oferă

consiliere în ceea ce priveşte consultarea Fişei de documentare 1.1. şi recomandă

bibliografia necesară atingerii obiectivelor propuse şi înregistrării progresului şcolar.

113

Testul 4Competenţe:

precizează regulile de calcul din algebra booleană.

Obiective:

să folosească corect regulile de calcul ale algebrei booleene;

să simplifice expresii logice.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 2 (Elemente de algebră booleană)

ca evaluare formativă la sfârşitul lecţiei Reguli de calcul în algebra booleană, sau ca

parte componentă a unei evaluări sumative.






subiectele.


1. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals


a) ;

b) = A;

c) = A+B.

2. Alegeţi varianta corectă care rezultă în urma complementării expresiei:

E =

114

a) ;

b) ;

c) A*B ;

d) .

3. Asociaţi cifrele din coloana A, reprezentând principii din algebra booleană cu literele din coloana B, reprezentând relaţiile prin care acestea sunt exprimate.

4. Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos, astfel încât să rezulte o formulare

corectă:

a) Conform principiului dublei negaţii, dubla negaţie conduce la …(1)…

b) Cu teorema lui De Morgan o sumă negată se transformă în …(2)… termenilor …(3)

…

c) Elementul neutru pentru o sumă logică este …(4)…





1. 40 puncte

2. 10 puncte

3. 20 puncte

A B

1. principiul terţului exclus a. 2. principiul contradicţiei b. x + x * y = x3. principiul dublei negaţii c. x * = 04. principiul absorbţiei d. x + x = 1

e. x + = 1

115

4. 20 puncte



1. 40 punctea) FSe acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se

acordă 0 puncte.


acordă 0 puncte.

b) F


acordă 0 puncte.

=

Se acordă 10 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns

se acordă 0 puncte.

c) A



2. b)

Se acordă 10 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă se acordă

0 puncte.

3. 20 puncte

1-d; 2-c; 3-a; 4-b.

116



4. 20 puncte

a) (1) – afirmaţie

b) (2) – produsul; (3)- negaţi

c) (4)- 1.








117


reprezintă funcţii logice;

minimizează funcţii logice.

Obiective:

să identifice funcţiile logice elementare şi neelementare;

să reprezinte funcţii logice în tabel de adevăr, formă canonică şi diagramă Veitch-

Karnaugh;

să aleagă metoda optimă de minimizare a unei funcţii date în forma neelementară.



ca evaluare formativă, sau ca parte componentă a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă scrisă, rezolvare de probleme.




Clasa este împărţită în 4 grupe, fiecare grupă având de răspuns la cerinţele

indicate de profesor.

Enunţ:

Grupa 1

Se dă funcţia f =

1. Precizaţi:

a) numărul variabilelor funcţiei;

b) forma de reprezentare a funcţiei.

2. Reprezentaţi funcţia în:

118

a) diagramă Veitch-Karnaugh;

b) tabel de adevăr;

c) formă canonică normală disjunctivă;

d) formă canonică normală conjunctivă.

3. Exprimaţi funcţia prin funcţia SAU NU.

Grupa 2

În figura de mai jos este reprezentată o funcţie logică neelementară.

00

01

00

11

1101 10

10

11

1 0

1

0

0

1

ABA

1CD

B

C

D0 00

0 011

1. Precizaţi:




a) tabel de adevăr;

b) formă canonică normală disjunctivă.

4. Minimizaţi funcţia.

5. Exprimaţi funcţia minimizată prin funcţia ŞI NU.

Grupa 3

Se dă funcţia f=P0+P1+P4+P6+P7+P8+P9+P10+P13+P14

1. Precizaţi:


119



a) tabel de adevăr;

b) formă canonică normală conjunctivă;

c) diagramă Veitch- Karnaugh.


Grupa 4

Se dă funcţia f=S0*S1*S2*S3*S5*S7* S10*S11*S14*S15

1. Precizaţi:




a) formă canonică normală disjunctivă;

b) tabel de adevăr;

c) diagramă Veitch- Karnaugh.



Alegeţi-vă un coordonator, care să repartizeze sarcinile la nivelul grupei şi să

prezinte rezultatele în plen la o dată ulterioară;

Consultaţi Fişa de documentare 2.1.



Grupa 1

1. 10 puncte

2. 70 puncte120

3. 10 puncte


Grupa 2

1. 10 puncte

2. 40 puncte

3. 30 puncte

4. 10 puncte


Grupa 3

1. 10 puncte

2. 60 puncte

3. 20 puncte


Grupa 4

1. 10 puncte

2. 60 puncte

3. 20 puncte



Grupa 1

1. 10 puncte

121

a) 3 variabile


acordă 0 puncte.

b) forma elementară


acordă 0 puncte.

2. 60 puncte

a)

00 01 10A

11

A

B

B

C

C

11

11

0 1

0

0

00



b)



c) f=P2+P3+P4+P6

A B C f0 0 0 00 0 1 00 1 0 10 1 1 11 0 0 11 0 1 01 1 0 11 1 1 0

122



d) f=S0*S1*S5*S7



3.



Grupa 2

1. 10 puncte

a) 4 variabile


acordă 0 puncte.

b) diagrama Veitch-Karnaugh


acordă 0 puncte.

2. 40 puncte

a) A B C D f0 0 0 0 00 0 0 1 10 0 1 0 00 0 1 1 00 1 0 0 10 1 0 1 10 1 1 0 10 1 1 1 01 0 0 0 01 0 0 1 11 0 1 0 01 0 1 1 01 1 0 0 11 1 0 1 11 1 1 0 11 1 1 1 0

123



b) f=P1+P4+P5+P6+P9+P12+P13+P14



3.



4.



Grupa 3

1. 10 puncte

a) 4 variabile


acordă 0 puncte.

b) formă canonică normală disjunctivă


acordă 0 puncte.

2. 60 puncte

a)

124



b) f=S2*S3*S5*S11*S12*S15



c)

00

00

10

10

01

01

11

11

AA

B

B

D

C

D1

C

1

1

1

1

10

1

0

0 0 0

0

1

1

1



3.

A B C D f0 0 0 0 10 0 0 1 10 0 1 0 00 0 1 1 00 1 0 0 10 1 0 1 00 1 1 0 10 1 1 1 11 0 0 0 11 0 0 1 11 0 1 0 11 0 1 1 01 1 0 0 01 1 0 1 11 1 1 0 11 1 1 1 0

125



Grupa 4

1. 10 puncte

a) 4 variabile


acordă 0 puncte.

b) formă canonică normală conjunctivă


acordă 0 puncte.

2. 60 puncte

a) f=P4+P6+P8+P9+P12+P13



b)

A B C D f0 0 0 0 00 0 0 1 00 0 1 0 00 0 1 1 00 1 0 0 10 1 0 1 00 1 1 0 10 1 1 1 01 0 0 0 11 0 0 1 11 0 1 0 01 0 1 1 01 1 0 0 11 1 0 1 11 1 1 0 01 1 1 1 0126



c)

00

00

10

10

01

01

11

11

0

0

0

AA

00

0

B

B

D

C

C

D

0

11

1

0

0

1 1

1

0



3.




Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului

şcolar, cum ar fi: consultarea Fişei de documentare 2.1, activităţi de învăţare

suplimentare, refacerea testului sau elaborarea unui test asemănător cu cel dat iniţial.

127


să identifice funcţii logice.

Obiective:

să caracterizeze funcţiile logice;

să descrie funcţiile logice elementare.



ca evaluare formativă, pentru realizarea feedback-ului.






Enunţ:

1. Există restricţii privind numărul de variabile pe care le poate avea o funcţie logică?

2. Ce valori pot avea variabilele unei funcţii logice?

3. Câte puncte sunt în domeniul de definiţie al unei funcţii logice de n variabile?

Exemplifică pentru n= 3 variabile, respectiv n= 4 variabile.

4. O funcţie logică poate lua orice valoare?

5. Ce rol are funcţia logică NU (NOT)?

6. În ce situaţii funcţia logică ŞI (AND) are valoarea 1, respective valoarea 0?

7. Care este condiţia pentru ca funcţia SAU (OR) să ia valoarea 1?

8. De ce este considerată funcţia SAU EXCLUSIV (XOR) o funcţie de anticoincidenţă?


128

Consultaţi cu atenţie notiţele pentru a da răspunsuri corecte întrebărilor formulate de

profesor.


Întrebările 3 şi 6 sunt notate cu 2 puncte.

Întrebările 1, 2, 4, 5, 7 şi 8 sunt notate cu 1 punct.



1. 1 punct

Nu.

Se acordă 1 punct pentru răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se

acordă 0 puncte.

2. 1 punct

0 sau 1.


acordă 0 puncte.

3. 2 puncte

2n puncte.


acordă 0 puncte.

8 puncte (n= 3); 16 puncte (n= 4).


acordă 0 puncte.

4. 1 punct

Nu, numai valorile 0 sau 1.

129


acordă 0 puncte.

5. 1 punct

Inversează (complementează) variabila de intrare.


acordă 0 puncte.

6. 2 puncte

Funcţia ŞI ia valoarea 1 dacă toate variabilele de intrare au valoarea 1.



Funcţia ŞI ia valoarea 0 dacă cel puţin una din variabilele de intrare are valoarea 0.



7. 1 punct

Funcţia SAU ia valoarea 1 dacă cel puţin una din variabilele de intrare are valoarea 1.



8. 1 punct

Funcţia SAU EXCLUSIV este o funcţie de anticoincidenţă pentru că ia valoarea 1 atunci

când variabilele sale nu coincid.





răspunsurilor, însoţind observaţiile făcute cu recomandările adecvate. Deasemeni, oferă 130



131


Identifică circuite integrate logice;

Verifică funcţionarea montajelor.

Obiective:

să realizeze montajul după schema electrică dată

să identifice configuraţia circuitului integrat CDB 400 E (4 porţi ŞI NU cu câte 2

intrări)


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare formativă

în cadrul orelor de instruire practică, sau ca parte a unei evaluări sumative.




testul are loc în atelierul (laboratorul) de electronică;

elevii lucrează individual.

Enunţ: Se dă schema electrică din figura de mai jos:

132

1014 13 12 11

1 2D 3D

1R

D

R2 R

3

+

DE

TENSIUNE

SURSA

C D

A

B

U

CDB 400 E

321

9 8

7654

Cerinţe:

1. Realizaţi montajul după schema electrică dată;

2. Identificaţi configuraţia circuitului integrat CDB 400 E (4 porţi ŞI NU cu câte 2 intrări)

şi completaţi tabelul de mai jos:

Numărulpinului

Semnificaţia pinului

123456789

1011121314

3. Desfaceţi legăturile şi demontaţi toate componentele.

133


Pentru realizarea sarcinii de lucru, aveţi la dispoziţie:

sursă de c.c. cu tensiune stabilizată şi reglabilă;

circuitul integrat CDB 400 E;

trei rezistoare R1, R2, R3 cu rezistenţa de 820 Ω;

trei LED-uri, MDE 1101 V;

două comutatoare;

conductoare de legătură şi conectori.




50 puncte pentru cerinţa 1




1. 50 puncte

Montarea corectă pe soclu a circuitului integrat CDB 400 E- 10 puncte

Montarea corectă a rezistoarelor - 10 puncte

Montarea corectă a LED-urilor - 10 puncte

Executarea corectă a legăturilor - 10 puncte

Alimentarea corectă a montajului la sursa de tensiune- 10 puncte

2. 28 puncte

Numărulpinului

Semnificaţia pinului

1 Intrare 2 Intrare

134

3 Ieşire4 Intrare5 Intrare6 Ieşire7 masă8 Ieşire9 Intrare10 Intrare11 Ieşire12 Intrare13 Intrare14 + VCC



3. 12 puncte

Demontarea corectă din soclu a circuitului integrat CDB 400 E- 4 puncte

Demontarea corectă a rezistoarelor - 3 puncte

Demontarea corectă a LED-urilor - 3 puncte

Desfacerea corectă a legăturilor - 2 puncte


Profesorul monitorizează activităţile pe tot parcursul lor, corectând eventualele operaţii

greşite, pe care elevii le corectează. Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se iau

măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar, cum ar fi: consultarea Fişei de

documentare 3.1, refacerea activităţii practice.

135


să identifice porţi logice;

să implementeze funcţii logice cu porşi logice.

Obiective:

să identifice elemente de circuit;

să recunoască funcţii logice elementare implementate în circuite cu contacte.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare

formativă, sau ca parte a unei evaluări sumative.






Enunţ: Se dă schema electrică de mai jos:

B

AE

Y

1. Ce elemente de circuit identificaţi în schemă?

2. Care este rolul sursei de tensiune? Dar al celor două contacte?

3. Cum sunt legate între ele cele două contacte?

4. Ce înseamnă faptul că sunt legate în serie?

5. Care este starea becului dacă ambele contacte sunt închise?

6. Care este starea becului dacă cel puţin un contact este deschis?

7. Ce poartă logică poate fi identificată prin acest circuit? 136


Consultaţi cu atenţie notiţele pentru a da răspunsuri corecte întrebărilor formulate de

profesor.


1. 3 puncte

2. 2 puncte

3. 1 punct

4. 1 punct

5. 1 punct

6. 1 punct

7. 1 punct



1. 3 puncte

- o sursă de tensiune continuă, E;

- un bec, Y;

- 2 contacte, A şi B.



2. 2 puncte

Sursa de tensiune alimentează circuitul.

Contactele închid sau deschid circuitul.



3. 1 punct

137

În serie.


acordă 0 puncte.

4. 1 punct

Circuitul este închis atunci când sunt amândouă închise, respectiv este deschis atunci

când cel puţin unul este deschis.


acordă 0 puncte.

5. 1 punct

Becul este scurtcircuitat şi rămâne stins, chiar dacă circuitul este alimentat, pentru că

tensiunea la bornele sale este 0.


acordă 0 puncte.

6. 1 punct

Becul este alimentat de la sursa de tensiune E şi se va aprinde.


acordă 0 puncte.

7. 1 punct

Poarta ŞI NU cu 2 intrări.


acordă 0 puncte.




138



139


Identifică circuite integrate logice

Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice

Interconectează circuite integrate logice în montaje

Obiective:

să analizeze circuite logice cu porţi logice;

să implementeze funcţii logice cu porţi logice;

să evalueze parametrii porţilor logice.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare

formativă, sau ca parte componentă a unei evaluări sumative.






subiectele.


I. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Terminalele unui circuit integrat se numesc:

a) contacte;

b) pini;

c) legături;

d) fire.140

2. În familia TTL poarta fundamentală este:

a) SAU NU;

b) NU;

c) ŞI NU;

d) ŞI.

3. Timpul de propagare pentru o poartă logică are valori de ordinul:

a) secundelor;

b) milisecundelor;

c) microsecundelor;

d) nanosecundelor.

4. În circuitul de mai jos, funcţia la ieşirea circuitului este:

a) f= ;

b) f= ;

c) f= ;

d) f= .

D C

1/4CDB400E

1/4CDB400E

1/4CDB400E

B

1/4

CD

B4

00

E

f

1/4

CD

B4

00

E

1/3CDB410E

A

II. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals


1. Ieşirea unei porţi SAU NU este în 1 logic dacă toate intrările sale sunt pe 0 logic.

141

2. Circuitul de mai jos poate fi înlocuit cu o poartă SAU NU.

CDB 402 E

CDB 404 E

CDB 404 E

CDB 432 E

BA

1/4

1/4

f

1/6

1/6

CDB 400 E1/4

III. Se dă funcţia

1. Implementaţi funcţia cu porţi:

a) ŞI NU;

b) SAU NU.

2. Precizaţi numărul de circuite integrate necesare implementării şi gradul de ocupare al

acestora.





I. 20 puncte

II. 30 puncte

III. 40 puncte



I. 20 puncte

1. b); 2. c); 3. d); 4. d).

142



II. 30 puncte

1. A



2. A



III. 40 puncte

1. 30 puncte

a) 15 puncte

- 5 puncte

1/4

CD

B4

00

E

1/4

CD

B4

00

E

1/4CDB400E

1/4CDB400E

1/4CDB400E

A B

A

A

B

B

f



b) 15 puncte

- 5 puncte

143

1/4CDB402E

1/4CDB402E1/4CDB402E

1/4CDB402E

1/4CDB402E1/4CDB402E

B

AA

B +

+A B

A B

ff



2. 10 puncte

La implementarea cu porţi ŞI NU se folosesc două circuite integrate 2X CDB 400 E, din

care rămân nefolosite 3 porţi ŞI NU cu câte 2 intrări.


acordă 0 puncte.

La implementarea cu porţi SAU NU se folosesc două circuite integrate 2XCDB 402 E,

din care rămân nefolosite 2 porţi SAU NU cu câte 2 intrări.


acordă 0 puncte.






144




Obiective:

să verifice funcţionarea circuitului integrat CDB 400 E (4 porţi ŞI NU cu câte 2 intrări)

să utilizeze catalogul de circuite integrate digitale


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 3 (Porţi logice) ca evaluare formativă

în cadrul orelor de laborator, sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă practică, lucrare de laborator



testul are loc în laboratorul (cabinetul) de electronică;

elevii pot lucra individual sau în grupe mici (2-3 elevi).

Enunţ: Se dă montajul cu schema electrică de mai jos:

145

1014 13 12 11

1 2D 3D

1R

D

R2 R

3

+

DE

TENSIUNE

SURSA

C D

A

B

U

CDB 400 E

321

9 8

7654

146

Cerinţe:

Reglaţi sursa de alimentare astfel încât să obţineţi o tensiune U = 5 V şi alimentaţi

montajul;

Cuplaţi, fie la sursă (+5 V), fie la masă, terminalele B şi C şi măsuraţi nivelul de

tensiune pe terminalul D. Completaţi tabelul 1 cu rezultatele obţinute.

Tabelul 1Nivel de tensiune în B [V] Nivel de tensiune în C [V] Nivel de tensiune în D [V]0 00 55 05 5

Asociaţi nivelele de tensiune aplicate, respectiv măsurate, din tabelul 1 cu valorile

logice corespunzătoare, într-un tabel de adevăr din care să reiasă funcţionarea

porţii ŞI NU.

Observaţi starea LED-urilor pentru toate situaţiile specificate la punctul 2. Considerând

starea LED „ aprins” asociată cu 1 logic şi starea LED „stins” asociată cu 0 logic,

completaţi tabelul 2.

Tabelul 2Starea LED-ului D1 Starea LED-ului D2 Starea LED-ului D3

0 00 11 01 1




multimetru analogic sau digital;

conductoare de legătură şi conectori;

catalog de circuite integrate digitale;

montaj.


147








1. 10 puncte

Se acordă 10 puncte pentru folosirea corectă a sursei de tensiune şi alimentarea

montajului

2. 40 puncte

Tabelul 1

Nivel de tensiune în B [V] Nivel de tensiune în C [V] Nivel de tensiune în D [V]0 0 50 5 55 0 55 5 0

Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau


3. 20 puncte

Valoarea logică pentru B Valoarea logică pentru C Valoarea logică pentru D 0 0 10 1 11 0 11 1 0



4. 20 puncte

148

Tabelul 2

Starea LED-ului D1 Starea LED-ului D2 Starea LED-ului D3

0 0 10 1 11 0 11 1 0







documentare 3.1, refacerea lucrării de laborator.

149


PARTEA II

150

AUTOR:

MIHAELA MARKOVITS – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George

Bariţiu” Baia Mare

COORDONATOR:


CONSULTANŢĂ:





151


Identifică circuite integrate logice.

Obiective:

să identifice tipuri de decodificatoare;

să descrie funcţionarea decodificatoarelor;

să precizeze utilizările circuitelor decodificatoare.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 4 (Codificatoare. Decodificatoare) ca

evaluare formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.






Enunţ:

11.Cum funcţionează un decodificator?

12.Ce tipuri de decodificatoare integrate există?

13.Ce este codul BCD?

14.Ce utilizări are decodificatorul BCD/zecimal?

15.Ce utilizări are decodificatorul BCD/7 segmente?

16.Câte intrări şi câte ieşiri are un decodificator BCD/zecimal?

17.Ce puteţi spune despre ieşirile din decodificatorul BCD/zecimal?

18.Câte intrări şi câte ieşiri are un decodificator BCD/7 segmente?

19.Cu ce sunt puse în legătură ieşirile decodificatorului BCD/7 segmente?

20.Puteţi descrie o modalitate de afişare a cifrei 7?

152








11.Activează una sau mai multe ieşiri în funcţie de un cuvânt de cod aplicat pe intrări.

12.BCD/zecimal şi BCD/7 segmente.

13.Codul prin care numerele zecimale sunt codate binar pe 4 biţi.

14.Transformă date din cod BCD în cod zecimal în aparatele de măsurat numerice.

15.Comandă sistemele de afişaj numerice.

16.4 intrări şi 10 ieşiri.

17. Ieşirile sunt active pe 0, astfel încât ieşirea selectată trece pe nivel logic 0.

18.4 intrări şi 7 ieşiri.

19.Cu 7 segmente luminoase (LED-uri) dispuse sub forma cifrei 8.

20.Presupunând iniţial toate segmentele aprinse se sting segmentele d, e, f, g..








153



Obiective:

să identifice tipuri de codificatoare;

să descrie funcţionarea codificatoarelor;

să precizeze utilizările circuitelor codificatoare.



evaluare formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.

Tipul testului: probă orală.





Enunţ:

1. Ce rol are un codificator?

2. Ce tipuri de codificatoare cunoaşteţi?

3. În ce variante pot fi realizate codificatoarele de adresă?

4. Ce conexiuni are un codificator de adresă neprioritar?

5. Ce dezavantaj au codificatoarele neprioritare?

6. De unde vine denumirea de codificator “prioritar”?

7. Ce avantaj are codificatorul prioritar faţă de cel neprioritar?

8. Codificatorul de adresă prioritar are, pe lângă intrările de date , o intrare de

condiţionare a funcţionării, . Care este rolul acesteia?

9. Ce conexiuni are un codificator zecimal/BCD?

10.Ce tipuri de codificatoare există ca circuite integrate?

154








a. Furnizează la ieşire un cod de n biţi la activarea uneia din cele 2n intrări.

b. Codificator de adresă şi codificator zecimal/BCD.

c. Codificatoare de adresă neprioritare şi prioritare.

d. 7 intrări şi 3 ieşiri.

e. Pot prezenta un cod eronat la ieşire atunci când sunt activate mai multe intrări.

f. De la faptul că celor 8 intrări li se asociază o prioritate care creşte cu numărul lor de

ordine.

g. În cazul activării simultane a mai multor intrări, la ieşire apare codul intrării cu

prioritatea cea mai mare dintre cele activate, eliminându-se erorile de codare.

h. Lasă circuitul să funcţioneze, atunci când este legată la masă şi îl blochează atunci

când este legată la +Vcc.

i. 9 intrări şi 4 ieşiri.

j. Codificatorul de adresă prioritar şi codificatorul zecimal/BCD.








155



Utilizează circuite integrate logice.

Obiective:

să identifice tipuri de codificatoare şi decodificatoare;

să descrie funcţionarea codificatoarelor şi decodificatoarelor;

să precizeze utilizările circuitelor codificatoare şi decodificatoare.



evaluare formativă, sau ca parte componentă a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă scrisă.





subiectele.


I. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. În cazul activării simultane a intrărilor şi pe ieşirile codificatorului de adresă

prioritar 74148 apare codul:

e) 000;

f) 001;

g) 101;

h) 010.

156

2. Un decodificator BCD/7 segmente este utizat pentru:

e) transformarea datelor din zecimal în binar;

f) comanda sistemelor de afişaj numeric;

g) conversia BCD-zecimal;

h) adresarea unei locaţii.

4. Decodificatorul BCD/zecimal are:

a) 3 intrări şi 8 ieşiri;

b) 10 intrări şi 4 ieşiri;

c) 4 intrări şi 10 ieşiri;

d) 4 intrări şi 16 ieşiri.

5. Un codificator de adresă prioritar care are =1:

a) este blocat, având toate ieşirile pe nivel logic 0;

b) funcţionează în regim de avarie;

c) funcţionează ca un codificator de adresă neprioritar;

d) este blocat, având toate ieşirile pe nivel logic 1.

II. Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) şi modificaţi enunţul fals


1. Dacă se activează două intrări simultan, codificatorul de adresă prioritar prezintă la

ieşiri codul primei intrări activate.

2. Un decodificator BCD/7 segmente are 6 stări false.

3. Codificatorul de adresă neprioritar are 10 intrări de date.

4. Decodificatorul BCD/zecimal pentru a transforma date din cod BCD în cod zecimal

în aparatele de măsurat numerice.

III. Descrieţi prin tabel de adevăr funcţionarea circuitelor logice:

1. codificator de adresă neprioritar;

2. decodificator BCD/zecimal.



157



I. 20 puncte

II. 30 puncte

III. 40 puncte



I. 20 puncte

1. a); 2. b); 3. d); 4.



II. 30 puncte

3. F


acordă 0 puncte.

Dacă se activează două intrări simultan, codificatorul de adresă prioritar prezintă la ieşiri

codul intrării cu prioritatea cea mai mare dintre cele activate.



4. A


acordă 0 puncte.

a. F

158


acordă 0 puncte.

Codificatorul de adresă neprioritar are 7 intrări de date.



b. A


acordă 0 puncte.

III. 40 puncte

1.



2.

I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 A2 A1 A0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 10 1 0 0 0 0 0 0 1 00 0 1 0 0 0 0 0 1 10 0 0 1 0 0 0 1 0 00 0 0 0 1 0 0 1 0 10 0 0 0 0 1 0 1 1 00 0 0 0 0 0 1 1 1 1

A B C D

0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 10 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 10 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 10 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 10 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 10 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 10 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 10 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 11 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 11 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 01 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

159








160




Obiective:

să identifice configuraţia circuitului integrat 74148 (codificator de adresă prioritar);

să verifice funcţionarea circuitului integrat 74148.



evaluare formativă în cadrul orelor de instruire practică sau de laborator.

Tipul testului: probă practică (lucrare de laborator)



Testul are loc în atelierul (laboratorul) de electronică. Elevii lucrează individual.

Enunţ: Aveţi la dispoziţie configuraţia circuitului integrat 74148 pentru a îndeplini

următoarele cerinţe:

74

14

8

01 0

11 1

21 2

31 3

41

52

63

74

E I5

A 09

A 17

A 26

G S1 4

E O1 5

VC

C1

6G

ND

8

1. Identificaţi pinii circuitului.

2. Alimentaţi circuitul cu Vcc=5V.

3. Măsuraţi nivelele de tensiune pe ieşiri în situaţiile de mai jos

şi confruntaţi rezultatele cu tabelul de adevăr:

- =1;

- =0, nu activaţi nicio intrare;

- =0, activaţi o intrare;

- =0, activaţi 2 intrări simultan.

161





tester digital;

circuitul integrat 74148;


platformă de lucru prevăzută cu soclu;

catalog de circuite integrate digitale.









1. 30 puncte

Identificarea corectă a pinilor de alimentare – 2 puncte

Identificarea corectă a pinilor de intrare- 20 puncte

Identificarea corectă a pinilor de de ieşire- 8 puncte

2. Alimentarea corectă a montajului la sursa de tensiune- 10 puncte

3. 40 puncte

Se observă nivelele de tensiune pe ieşirile circuitului în următoarele situaţii:

162

=1 - 5 puncte

=0, nicio intrare activată - 5 puncte

=0, se activează o intrare - 10 puncte

=0, se activează 2 intrări simultan- 20 puncte

3. 10 puncte

Demontarea corectă din soclu a circuitului integrat 74148- 8 puncte

Desfacerea corectă a legăturilor - 2 puncte





documentare 4.1, refacerea activităţii practice.

163




Obiective:

să identifice configuraţia circuitului integrat 7442 (decodificator BCD-zecimal);




evaluare formativă în cadrul orelor de instruire practică sau de laborator.








74

42

A1 5

B1 4

C1 3

D1 2

01

12

23

34

45

56

67

79

81 0

91 1

VC

C1

6G

ND

8

1. Montaţi în soclu circuitul integrat 7442.



4. Măsuraţi nivelele de tensiune pe ieşiri pentru toate

combinaţiile distincte posibile aplicate pe intrări.

5. Completaţi tabelul de adevăr al circuitului şi comparaţi

valorile mărimilor măsurate cu valorile logice din tabelul de

adevăr.


164




tester digital;















1. Montarea corectă a circuitului integrat în soclu- 5 puncte

2. 30 puncte





4. Măsurarea nivelelor de tensiune pe ieşiri pentru toate combinaţiile distincte posibile

aplicate pe intrări- 20 puncte

165

5. Completarea tabelului de adevăr-20 puncte

6. Demontarea corectă din soclu a integratului şi desfacerea legăturilor – 5 puncte





documentare 4.1, refacerea activităţii.

166




Obiective:

să identifice configuraţia circuitului integrat MMC 4051 (demultiplexor/multiplexor de

8 căi);

să verifice funcţionarea circuitului integrat MMC 4051 ca demultiplexor, respectiv ca

multiplexor;

să utilizeze catalogul de circuite integrate digitale.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 5 (Demultiplexoare.Multiplexoare) ca

evaluare formativă în cadrul orelor de laborator, sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă practică, lucrare de laborator

Durata evaluării: 2 ore




Enunţ: Circuitul integrat MMC 4051 poate fi folosit fie ca demultiplexor, fie ca

multiplexor de 3 biţi (8 căi).

Cerinţe:

1. Identificaţi configuraţia pinilor în cazul utilizării circuitului integrat MMC 4051 ca

demultiplexor;

2. Identificaţi configuraţia pinilor în cazul utilizării circuitului integrat MMC 4051 ca

multiplexor;

167

3. Desenaţi configuraţia circuitului integrat în cazul funcţionării sale ca

demultiplexor, precizând nivelele logice pe intrări şi pe ieşiri, dacă A=0, B=1, C=1

şi COM OUT/IN = 0;

4. Desenaţi configuraţia circuitului integrat în cazul funcţionării sale ca multiplexor,

precizând nivelelul logic pe ieşire, dacă C=0, B=1, A=1, iar nivelele logice pe

intrările de date sunt: “0”= 1, “1”= 1, “2”= 0, “3”= 1, “4”= 0, “5”= 0, “6”= 0, “7”= 1.


Pentru realizarea sarcinii de lucru, aveţi la dispoziţie foaia de catalog:

MMC 4051

MULTIPLEXOR/DEMULTIPLEXOR de 3 biţi

Tabelul de adevăr

Configuraţia pinilor

2

1

8

7

6

5

4

3

9

16

15

14

13

12

11

10

6

4

1

3

0

2

7

5

CHANELSIN OUT

IN OUTCHANELS

COM. OUT IN

INH.

B

A

CHANELS

C

IN OUT

V

V

V

SS

DD

EE







168

INPUT STATES „ON”CHANELSINH C B A

0 0 0 0 ”0”0 0 0 1 ”1”0 0 1 0 ”2”0 0 1 1 ”3”0 1 0 0 ”4”0 1 0 1 ”5”0 1 1 0 ”6”0 1 1 1 ”7”1 X X X NONE



1. 30 puncte

Intrările de adresă se aplică pe pinii 9, 10 şi 11.


acordă 0 puncte.

Intrarea de date se aplică pe pinul 3.


acordă 0 puncte.

Intrarea de condiţionare a funcţionării se aplică pe pinul 6.


acordă 0 puncte.

Alimentarea circuitului se realizează între pinii 16 (+) şi 8 (-).


acordă 0 puncte.

Ieşirile se obţin pe pinii 1, 2, 4, 5, 12, 13, 14, şi 15.


acordă 0 puncte.

2. 30 puncte

Intrările de adresă se aplică pe pinii 9, 10 şi 11.


acordă 0 puncte.

Intrările de date se aplică pe pinii 1, 2, 4, 5, 12, 13, 14, şi 15.

169


acordă 0 puncte.

Intrarea de condiţionare a funcţionării se aplică pe pinul 6.


acordă 0 puncte.

Alimentarea circuitului se realizează între pinii 16 (+) şi 8 (-).


acordă 0 puncte.

Ieşirea din circuit se obţine pe pinul 3.


acordă 0 puncte.

3. 15 puncte

3

2

1

6

5

4

8

7

11

10

9

14

13

12

16

15

1

0

1

1

0

0

0

0

1

1

1

1

1

1

1

Se acordă câte 1 punct pentru stabilirea corectă a nivelului logic pe fiecare dintre cei 15

pini ai circuitului. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.

4. 15 puncte

Se acordă câte 1 punct pentru stabilirea corectă a nivelului logic pe fiecare dintre cei 15

pini ai circuitului. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte.

170

2

1

5

4

3

8

7

6

10

9

13

12

11

16

15

14

0

0

1

1

1

1

1

0

1

1

0

0

0

0

0


Profesorul monitorizează activităţile pe tot parcursul lor. Dacă rezultatele sunt


consultarea Fişei de documentare 5.1, refacerea lucrării de laborator.

171



Interconectează circuite în montaje.

Obiective:

să identifice circuite demultiplexoare şi multiplexoare;

să explice funcţionarea circuitelor demultiplexoare şi multiplexoare.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 5 (Demultiplexoare.Multiplexoare) ca

evaluare formativă, sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă scrisă, rezolvare de probleme



Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laboratorul de electronică, fiecare elev va

primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Enunţ: Schema logică din figura de mai jos este folosită pentru semnalizarea identităţii

a două numere binare de câte 3 biţi, A şi B.

A GG

B

B

A

E0

0

2

2

2

1

1

W

40 2 3

1A

B1

)(

1 765

( )240 2 3 651 7

f

1. Identifică circuitele (1) şi (2) din schemă;

172

2. Precizează conexiunile folosite pentru aplicarea numerelor binare A şi B şi tipul

acestora;

3. Identifică intrarea de condiţionare a funcţionării pentru circuitele (1) şi (2) şi

precizează rolul acesteia;

4. Descrie cum sunt interconectate circuitele (1) şi (2);

5. Precizează nivelele logice pe ieşirile circuitului (1), dacă A0=0, A1=0, A2=0.

6. Explică funcţionarea circuitului (2), dacă numărul B este identic cu numărul A.

7. Explică funcţionarea circuitului (2), dacă numărul B este diferit de numărul A.

8. Formulează o concluzie privind valoarea logică a funcţiei f, în condiţiile în care

numerele A şi B sunt identice, respectiv diferite.






10 puncte pentru punctul 1









1. 10 puncte

Circuitul (1) este un demultiplexor de 3 biţi (8 căi)


acordă 0 puncte.

Circuitul (2) este un multiplexor de 3 biţi (8 căi)173


acordă 0 puncte.

2. 10 puncte

Conexiunile folosite pentru aplicarea numerelor A şi B sunt intrări de selecţie în

circuitele (1), respectiv (2).


acordă 0 puncte.

3. 20 puncte

În circuitul (1) intrarea de condiţionare a funcţionării este G1, iar în circuitul (2) este .


acordă 0 puncte.

Rolul intrării de condiţionare a funcţionării este acela de a valida funcţionarea circuitului

atunci când este legată la masă (nivel logic 0), respectiv de a bloca circuitul atunci când

este legată la +VCC (nivel logic 1).


acordă 0 puncte.

4. 10 puncte

Ieşirile circuitului (1) sunt conectate la intrările de date ale circuitului (2).


acordă 0 puncte.

5. 10 puncte

Ieşirea este pe nivel logic 0, iar restul ieşirilor, de la până la , sunt pe nivel logic 1.


acordă 0 puncte.

6. 10 puncte

174

Dacă numărul B este identic cu numărul A, în circuitul (2) este selectată intrarea 0, care

este legată la ieşirea a circuitului (1).


acordă 0 puncte.

7. 10 puncte

Dacă numărul B este diferit de numărul A, în circuitul (2) este selectată oricare altă

intrare în afară de 0, care este legată la una din ieşirile până la ale circuitului (1).


acordă 0 puncte.

8. 10 puncte

Dacă numerele A şi B sunt identice valoarea logică a funcţiei f este 0.


acordă 0 puncte.

Dacă numerele A şi B sunt diferite valoarea logică a funcţiei f este 1.


acordă 0 puncte.






175



Obiective:

să identifice tipuri de demultiplexoare;

să descrie funcţionarea demultiplexoarelor;

să utilizeze demultiplexoarele ca decodificatoare de adresă.


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 5 (Demultiplexoare. Multiplexoare)

ca evaluare formativă, la începutul lecţiei Multiplexoare.






Enunţ:

1. Ce rol are un demultiplexor?

2. Cîte ieşiri are un demultiplexor de 3 biţi?

3. Cum se face selecţia unei ieşiri?

4. Câte intrări de date are circuitul?

5. Ce date se pot transmite pe această intrare?

6. Ce se întâmplă dacă nu este folosită intrarea de date?

7. Ce rol are demultiplexorul în acest caz?

8. Ce semnificaţie are notaţia negată a ieşirilor?

9. Ce nivel de tensiune asociaţi lui 0 logic?

10.Circuitul are şi o intrare de condiţionare a funcţionării. Care este utilitatea ei?


176







1. Transmite datele de pe o unică intrare la una din ieşirile selectate prin intermediul

unui cuvânt de cod binar.

2. 8 ieşiri.

3. Aplicând pe intrări cuvântul de cod binar (adresa) potrivită.

4. O singură intrare, comună tuturor ieşirilor.

5. 0 sau 1.

6. Demultiplexorul este folosit ca decodificator de adresă.

7. Selectează o ieşire, fără a transmite date.

8. Ieşirea selectată trece în 0 logic.

9. 0 V, legare la masă.

10.Permite sau nu funcţionarea după cum este pe nivel logic 0, respectiv 1.








177



Obiective:

să identifice conexiunile circuitului integrat comparator de 4 biţi 7485

să utilizeze circuitul integrat comparator de 4 biţi 7485 pentru a compara două

numere binare


Acest test poate fi utilizat când se parcurge Tema 6 (Comparatoare) ca evaluare

formativă, sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă scrisă (chestionar), sau probă orală (interviu).





Enunţ: Răspundeţi în scris cerinţelor numerotate cu cifre de la 1 până la 4 din

chestionarul de mai jos:

Comparatorul numeric este circuitul logic care permite determinarea valorii relative a două numere binare de unu sau mai mulţi biţi.1. Desenează schema bloc a comparatorului numeric de 1 bit şi precizează conexiunile

circuitului.

Comparatorul semnalizează valoarea relativă a biţilor prin apariţia nivelului logic 1 pe

una din ieşirile sale.

2. Descrie în tabel de adevăr funcţionarea comparatorului numeric de 1 bit.

178

În cazul numerelor de mai mulţi biţi compararea începe cu biţii cei mai semnificativi ai

celor două numere. Dacă aceştia sunt diferiţi, poziţia relativă a celor 2 biţi este şi poziţia

relativă a celor 2 numere, astfel încât procesul de comparare se încheie.

3. Ce se întâmplă dacă biţii cei mai semnificativi sunt egali?

Pentru compararea numerelor de 4 biţi există circuitul integrat comparator 7485:

7 4 8 5

A 01 0

A 11 2

A 21 3

A 31 5

B 09

B 11 1

B 21 4

B 31

A B i4

A B o5

4. Completează, după modelul primei linii, tabelul de mai jos, identificând pentru fiecare pin al

circuitului integrat conexiunea comparatorului şi tipul acesteia.

Pinul Conexiunea Tipul conexiunii1 B3 Intrare de date pentru numărul binar B2345679101112131415


Citiţi cu atenţie textul care precede fiecare dintre cele 4 cerinţe la care trebuie să

răspundeţi.


179

Se acordă 100 puncte pentru nota 10, astfel:







1. 25 puncte

Schema bloc a comparatorului numeric de 1 bit:

=B

A

A A B

B

BA

Conexiunile circuitului:

2 intrări: A, B

3 ieşiri: A < B, A = B, A > B.

Se acordă:

20 puncte pentru desenarea corectă a schemei bloc

2 puncte pentru precizarea corectă a intrărilor

3 puncte pentru precizarea corectă a ieşirilor

2. 25 puncte

A B A B

0 0 0 1 00 1 1 0 01 0 0 0 11 1 0 1 0

180

Se acordă:

10 puncte pentru scrierea corectă a domeniului de definiţie

câte 5 puncte pentru scrierea corectă a fiecăreia din cele 3 funcţii de ieşire

3. 14 puncte

Dacă biţii cei mai semnificativi sunt egali, se examinează perechea de biţi de rang

imediat inferior.

Se acordă 14 puncte pentru răspuns corect şi complet.

4. 26 puncte

Pinul Conexiunea Tipul conexiunii

1 B3 intrare de date pentru numărul binar B

2 A< Bi intrare de expandare

3 A=Bi intrare de expandare

4 A> Bi intrare de expandare

5 A>Bo ieşire care semnalizează cazul A>B

6 A=Bo ieşire care semnalizează cazul A=B

7 A<Bo ieşire care semnalizează cazul A<B


10 A0 intrare de date pentru numărul binar A






Se acordă:

13 puncte pentru identificarea conexiunilor, câte 1 punct pentru fiecare

conexiune

13 puncte pentru precizarea tipului conexiunilor, câte 1 punct pentru fiecare

conexiune


181

La sfârşitul activităţii profesorul argumentează concluziile privind răspunsurile elevilor.

În funcţie de rezultatul evaluării, se pot relua sau nu anumite informaţii despre circuitele

comparatoare. Dacă rezultatele sunt slabe, profesorul recomandă consultarea Fişei de

documentare 6.1, activităţi de învăţare suplimentare, reface chestionarul, sau

elaborează altul asemănător cu cel dat iniţial. Testul poate fi folosit şi ca probă orală

(interviu), respectând condiţiile de administrare şi interpretare.

182

Obiective:

să identifice configuraţia circuitului integrat 7485 (comparator numeric de 4 biţi);




formativă în cadrul orelor de instruire practică sau de laborator.








7 4 8 5

A 01 0

A 11 2

A 21 3

A 31 5

B 09

B 11 1

B 21 4

B 31

A B i4

A B o5

VC

C1

6G

ND

8

1. Montaţi în soclu circuitul integrat 7485.



4. Aplicaţi pe intrări tensiunile corespunzătoare numerelor

binare A=1010; B=1100 şi măsuraţi tensiunile pe ieşiri.


binare C=1110; D=1001 şi măsuraţi tensiunile pe ieşiri.


binare E=1101; F=1101 şi măsuraţi tensiunile pe ieşiri.

7. Asociaţi tensiunile măsurate cu valorile logice

corespunzătoare. Formulaţi o concluzie.

183





tester digital;

















1. Montarea corectă a circuitului integrat în soclu- 5 puncte

2. 30 puncte




184


4. 11 puncte

Aplicarea corectă a tensiunilor pe intrări – 8 puncte

Măsurarea corectă a tensiunilor pe ieşiri- 3 puncte

5. 11 puncte



6. 11 puncte



7. 12 puncte

Asocierea corectă a tensiunilor măsurate cu valorile logice corespunzătoare– 9 puncte

Formularea concluziei– 12 puncte

8. Demontarea corectă din soclu a integratului şi desfacerea legăturilor – 5 puncte





documentare 6.1, refacerea activităţii.

185



Obiective:

să identifice tipuri de comparatoare;

să descrie funcţionarea comparatoare;

să precizeze utilizarea circuitelor comparatoare.



formativă, pentru realizarea unui feedback corespunzător.






Enunţ:

1. Ce rol are comparatorul?

2. Care este cel mai simplu comparator?

3. Câte intrări şi câte ieşiri are acest comparator?

4. Cum sunt notate ieşirile?

5. Câte intrări are un comparator de 2 biţi?

6. Dar unul de 4 biţi?

7. Numărul ieşirilor depinde de numărul biţilor din cuvintele care se compară?

8. Există circuit integrat comparator numeric?

9. Acest circuit poate fi folosit pentru a compara cuvinte binare mai lungi de 4 biţi?

Argumentează răspunsul.

10.Cu ce pereche de biţi se începe procesul de comparare?

187

i. Determină valoarea relativă a unor cuvinte binare de 1 bit sau de mai mulţi biţi.

ii. Comparatorul numeric de 1 bit.

iii. 2 intrări şi 3 ieşiri.

iv. A<Bo, A=Bo, A>Bo.

v. 4 intrări.

vi. 8 intrări.

vii. Nu, sunt 3 ieşiri, indiferent de lungimea cuvintelor de comparat.

viii. Da, comparatorul numeric de 4 biţi, 7485.

ix. Da, pentru că este prevăzut cu 3 intrări de expandare.

x. Cu perechea de biţi cei mai semnificativi.








188

Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul

189

AUTOR:

CAZACU REMUS – profesor grad didactic I - Colegiul Tehnic de

Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău

COORDONATOR:FLORIN IORDACHE – Inginer

CONSULTANŢĂ:





190

EVALUARE INIŢIALĂ



Sisteme electornice pentru tehnica de calcul. Scopul testării este de a evalua nivelul de

cunoştinţe tehnice generale al elevilor şi a stabili strategiile de predare-învăţare viitoare.






Enunţ: Răspundeţi la următoarele întrebări încercuind varianta corectă de răspuns.

1. Redresoarele sunt circuite electronice care transformă:

a. energia electrică de curent alternativ în energie pulsatorie;

b. energia electrică de curent pulsatoriu în energie alternativă;

c. nu transformă energia

2. Selectează, dintre următoarele aparate, pe cele în care credeţi că sunt încorporate

amplificatoare:

a. calculator;

b. telefon;

c. cuptor cu microunde

3. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice este:

a. voltul;

b. amperul;

c. ohmmul

4. LED-ul este un dispozitiv electronic utilizat pentru:

a. amplificare;

b. semnalizare;

c. izolare

5. CD-ul este:

a. unitate de stocare a informaţiilor;

b. unitate periferică de ieşire;

191

c. unitate periferică de intrare

6. Memoria RAM este instalată pe :

a. placa de bază:

b.audio;

c.video

7. Unitatea centrală de prelucrare este cunoscută şi sub numele de:

a. slot;

b. procesor;

c. magistrală

8. Cablurile de alimentare sunt cabluri folosite pentru a distribui:

a. informaţii;

b. electricitate;

c. instrucţiuni

9. Scanner-ul este comparabil cu:

a. o imprimantă;

b. un plotter;

c. un copiator

10. Un semnal sinusoidal se reprezintă prin:

a. linie dreaptă

b. sinusoidă

c. impuls dreptunghiular

EVALUARE INIŢIALĂ

Barem de corectare şi notare

Nu se notează în catalog şi nu se acordă un punct din oficiu

Fiecare subiect este notat cu 1 punct.

1-a; 2-a; 3-c; 4-b; 5-a; 6-a; 7-b; 8-b;9-c; 10-b

Testul 1Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul

Competenţa: Evaluează performanţele circuitelor şi sistemelor electronice

192


- să identifice părţile componente ale schemei bloc a unui redresor

- să cunoască rolul funcţional a elementelor componente

- să precizeze forma semnalelor în diferite puncte ale circuitului

- să verifice diodele şi să depisteze eventualele defecte utilizând un multimetru

digital sau analogic


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca test oral şi practic

formativ

Tipul testului: Probă practică

Condiţiile de administrare

Testul poate fi susţinut în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire

practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului,

materialele necesare şi va rezolva subiectul.

Durata evaluării

Timp de lucru: 50 min

Enunţ:

1. Completaţi tabelul de mai jos cu schemele corespunzătoare precum şi formele de undă în

diferite puncte ale circuitului din prima linie a tabelului.

Denumire redresor Schemă electrică Forma de undă

Redresor monofazat

monalternanţă cu sarcină

rezistivă

Redresor monofazat

monalternanţă cu sarcină RC

Redresor monofazat dublă

alternanţă în punte cu sarcină

rezistivă

193


Exemplu:

Denumire redresor Schemă electrică Forma de undă

Redresor monofazat

monalternanţă cu sarcină

rezistivă

2. Verificaţi diodele cu ajutorul multimetrului:

Materiale necesare

Componente, aparate, elemente de conectare

Mijloace utilizate DenumireNotarea în

circuitValoare/tip

Componente Rezistor R 1kDiode D 1N4004

D PL 7 V5 Z

D EFD 108

Aparate Multimetru digital sau analogic

Elemente de

conectare

Platformă de lucru

Conductoare de legătură sau

conectori

se conectează dioda la bornele multimetrului

valoarea rezistenţei interne RD indicată de multimetru se înscrie în tabelul 1

se conectează dioda la bornele multimetrului , iar valoarea rezistenţei

interne Ri se înscrie în tabelul 1.1

se compară valorile măsurate cu datele din tabelul 2 şi se determină starea diodei

Tabel 1.2

Valorile rezistenţelor Starea diodei

RD=mică RI=mare Diodă în stare de funcţionare

Tabelul 1.1

Dioda RD Ri Starea diodei/ defectul

1N4004

PL 7 V5 Z

EFD 108

194

RD=mică RI=mică Diodă defectă(scurtcircuitată)

RD=mare RI=mare Diodă defectă(străpunsă)


1. La proba orală

identifică corect schema redresorului monofazat 1p ( )

precizează corect forma de undă specifică redresoarelor 1p ( )

descrie rolul funcţional al diodelor redresoare 1p ( )

2. La proba practică

alege corect componentele, aparatul şi elementele de conectare 2p ( )

verifică conectarea corectă a mijloacelor utilizate 1p ( )

completează tabelul cu valorile rezistenţelor 1p ( )

determină starea diodei 2p ( )

Se acordă 1 punct din oficiu.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre

redresoarele monofazate.

195




- să identifice elementele de circuit necesare realizării unui stabilizator parametric

- să cunoască mecanismul stabilizării, în situaţia în care se modifică valoarea

sursei de alimentare

- să realizeze schema electronică a unui stabilizator parametric cu două tensiuni

stabilizate


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca test practic formativ




practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului,

materialele necesare şi va rezolva subiectul.

Durata evaluării


196

Data :

Durata activităţii :

Numele elevului/grupei :

Fişă de observaţie

a circuitelor stabilizatoare1. Observați modul de realizare a unui circuit stabilizator parametric.

Materiale necesare

Mijloace utilizate DenumireNotarea în

circuitValoare/tip

Componente Rezistoare R1 100R2 270

Potenţiometre P 25kDiode Zener DZ PL5V1

Comutator K 1PM05

Aparate Multimetru digital sau analogic V, mA

Sursă de c.c. cu tensiune

stabilizată şi reglabilă

S 024V

Elemente de

conectare

Platformă de lucru

Conductoare de legătură sau

conectori

2. Completați fișa de mai jos:

Ce operațiuni

pregătitoare au

fost desfășurate?

Care este

algoritmul de

realizare a unui

cablaj imprimat?

Care este ordinea

de

conectare/lipire a

componentelor

electronice?

Cum ar trebui

să arate un

astfel de

circuit?

Ce defecte /

greutăți pot

apărea în timpul

realizării ?

197

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică :

______________________________________________________________________

Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică

Se acordă sau nu, prin observare sistematică :

1. Alege corect componentele 2p ( )

2. Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p ( )

3. Respectă etapele realizării unui circuit stabilizator parametric 2p ( )

4. Finisează şi verifică lucrarea 2p ( )

5. Completează tabelul corespunzător fişei de observaţie 2p ( )


Se acordă un punct din oficiu. Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate

îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică.

198

Data :

Durata activităţii :

Numele elevului :

Fișă tehnologică

a realizării unui circuit stabilizator parametric

1. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unui circuit stabilizator parametric ,

urmărind criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeaşi

fişă tehnologică.

Date

tehnice ale

cablajelor

imprimate

Caracteristici

generale ale

componentelor

electronice

Componente,

resurse

necesare

Scule

utilizate

Operaţii

pregătitoare

Operaţii de

conectare/lipire

a

componentelor

Finalizarea

montajului

Verificarea

calitaţii

montajului

199

Clasa(grupa) : ……………………..

Fişa de evaluare

Lucrarea nr. …………Nr.

Crt

Numele elevului Desen

cablaj

Realizare

cablaj

Identificare/

alegere

componente

Realizare

montaj

Aspect Realizare

alimentare

Verificare/

funcţionare

montaj

Completare

corectă

tabel de

valori

Respectare

timp de

lucru

Punctaj

obţinut

Nota

finală

200


Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnicstr. Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-311 11 62, fax. 021-312 54 98,[email protected]

Testul 3


Competenţa: Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice


- să reprezinte amplificatorul cu tranzistor în conexiune EC, BC, CC

- să identifice modul de conexiune al tranzistorului în schema electrică de principiu


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 2, ca test formativ

Tipul testului: Probă scrisă, item de asociere


Testul poate fi susţinut în sala de curs, laboratorul de specialitate sau în atelierul de

instruire practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele

testului şi va rezolva subiectul.

Durata evaluării


Enunţ:

1. Asociaţi denumirea corectă a conexiunii amplificatoarelor cu tranzistor din coloana A

cu schema de principiu din coloana B.

A Denumire conexiune B Schemă

amplificator cu un tranzistor în

conexiunea CC


conexiunea BC


conexiunea EC


3 puncte pentru fiecare asociere corectă a denumirii corecte a conexiunii

amplificatoarelor cu tranzistor


Se acordă un punct din oficiu. 3 puncte pentru fiecare asociere corectă a denumirii

corecte a conexiunii amplificatoarelor cu tranzistor Punctele se acordă numai criteriilor

care sunt considerate îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

TESTUL 3

Denumire conexiune Schemă


conexiunea CC


conexiunea EC


conexiunea BC

1.



202


- să identifice componentele unui circuit amplificator

- să realizeze desene de cablaj la scara 1:1

- să realizeze plăcuţe de circuit imprimat, urmând algoritmul de realizare a

cablajelor imprimate

- să conecteze aparate în circuit

- să calculeze amplificarea






practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului şi va

rezolva subiectul.

Durata evaluării


PROBĂ PRACTICĂ

Enunţ: Completează tabelul cu cel puţin cinci valori ale tensiunilor şi amplificării.

Se consideră un amplificator de semnal mic.

Tabel 2.1

Uin Uieş A

Materiale necesare

- multimetru

- sursa de tensiune continuă de 24V

- tranzistor bipolar BC 107

- rezistenţe de polarizare: RB1=82k; RB2=54k; RC=4,7k; RE=100;

- condensatoare de cuplaj: CB=10nF; CE=1,5nF; CC=10nF

Mod de lucru

1. Se alimentează circuitul de la o sursă de tensiune continuă . La intrarea sa se

conectează un generator de audiofrecvenţă, pentru a aplica un semnal sinusoidal cu

frecvenţa de 50kHz şi amplitudinea între 50mV şi 500mV.

2. Cu un voltmetru de curent alternativ V1, se măsoară tensiunea de la intrarea

amplificatorului. Se măsoară apoi tensiunea de ieşire a amplificatorului cu voltmetrul de

curent alternativ V2.

203

3. Utilizând formula A=Uieş/Uin, se determină amplificarea, împărţind indicaţia celui de-al

doilea voltmetru la indicaţia primului.

4. Modificaţi valoarea tensiunii de intrare din generator, mărind-o la 100mV şi repetaţi

măsurările. Amplificarea calculată cu noile valori de tensiune trebuie să aibă aceeaşi

valoare.

204


Fişă de evaluare

TESTUL 4



1. Alege corect componentele şi aparatele 1p ( )


3. Respectă etapele realizării montajului 1p ( )

4. Verifică etapele realizării montajului 1p ( )

5. Realizează alimentarea circuitului 1p ( )

6. Măsoară tensiunea de intrare 1p ( )

7. Măsoară tensiunea de ieşire 1p ( )

8. Calculează amplificarea 1p ( )

9. Completează tabelul 1p ( )



îndeplinite, prin observare sistematică.

205




- să cunoască principiul de funcţionare a oscilatoarelor LC

- să descrie modul de realizare al oscilatoarelor cu reacţie negativă şi

pozitivă

- să explice apariţia semnalului la ieşire fără aplicarea semnalului la intrare

- să cunoască domeniile de utilizare



Tipul testului: Probă scrisă, eseu structurat





Durata evaluării


Enunţ: Se consideră următoarea afirmaţie:

„Oscilatoarele LC sunt oscilatoare sinusoidale caracterizate prin faptul că semnalul

generat conţine o singură frecvenţă, având forma: , iar valoarea frecvenţei

dorite se poate obţine fie cu ajutorul unui circuit LC acordat(oscilatoare LC), fie prin

intermediul unei reacţii pozitive selective(oscilatoare RC). Principiul de funcţionare a

acestui tip de oscilatoare duce la obţinerea la ieşire a unor oscilaţii de amplitudine

constantă, forţat întreţinute.”

a) explicaţi funcţionarea oscilatoarelor LC;

b) descrieţi pe scurt metodele de compensare a pierderilor energetice;

c) precizaţi utilizările oscilatoarelor cu rezistenţă negativă;

d) explicaţi funcţionarea oscilatoarelor cu reacţie;

e) precizaţi domeniul de lucru a oscilatoarelor cu reacţie


Se acordă 1 punct din oficiu. Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate


a) 2puncte

b) 2 punct

c) 1 punct

d) 2 puncte

e) 2 puncte

206


a) Ţinând seama de faptul că într-un circuit LC cu elemente reale(r0), datorită

pierderilor, amplitudinea oscilaţiilor scade treptat până la zero(oscilaţiile se amortizează),

realizarea unei amplitudini constante, în aceste condiţii, se poate face numai compesând

pierderile cu ajutorul unei energii corespunzătoare, convenabil alese.

b) În vederea acestei compensări energetice, se pot folosi două metode:

introducerea în circuit a unui element cu rezistenţă negativă;

aplicarea la intrarea amplificatorului, prin intermediul unui cuadripol, a unui

semnal de fază, deci folosirea unei reacţii pozitive.

c) Deşi simple din punct constructiv, oscilatoarele cu rezistenţă negativă se folosesc rar,

datorită deficienţelor legate de găsirea unor elemente cu rezistenţă negativă având o

bună stabilitate în funcţionare.

d) Oscilatoarele LC cu reacţie sunt amplificatoare cu reacţie pozitivă, având fie în

componenta circuitului de sarcină, fie în cuadripolul de racţie un circuit oscilant alcătuit

din bobine şi condensatoare. Aceste oscilatoare se bazează pe compensarea pierderilor

din circuit prin intermediul unui semnal de reacţie pozitivă, adus de la ieşirea la intrarea

oscilatorului, prin intermediul cuadripolului de reacţie. Un amplificator cu reacţie constă

dintr-un amplificator cu amplificare A, având o buclă de reacţie, alcătuită dintr-un

cuadripol, cu factorul de transfer β. Prin intermediul acestuia, o parte din semnalul de la

iesire se readuce la intrarea amplificatorului.

e) Domeniul de lucru al acestor oscilatoare este cel al frecvenţelor înalte, pentru care se

pot realiza relativ uşor bobine cu inductivitate L mică. Circuitele folosesc de obicei ca

amplificator un singur element activ.

Dupa montajul folosit pentru asigurarea reacţiei, oscilatoarele se clasifică în:

oscilatoare în trei puncte;

oscilatoare cu cuplaj magnetic;

oscilatoare cu cuarţ.

207




- să descrie metoda pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o modulaţie de

amplitudine

- să explice caracteristica unui circuit acordat derivaţie



Tipul testului: Probă scrisă, item de completare





Durata evaluării


Enunţ: Pornind de la următoarele enunţuri incomplete, realizaţi eseu despre metoda

pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o modulaţie de amplitudine la un

demodulator cu circuite dezacordate. În realizarea eseului trebuie să folosiţi minim 9

termeni sau noţiuni specifice din lista de mai jos.

1. Una din cele mai simple metode pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o

modulaţie de amplitudine constă în utilizarea unui circuit……………1………., dezacordat

faţă de frecvenţa …………2………f0 a semnalului modulat în frecvenţă(amplitudine-

frecvenţă).

2. Dacă circuitului i se aplică un ………3……….modulat în frecvenţă, de purtătoare f0

şi…………………4……………, atunci o dată cu variaţia frecvenţei(în limitele f),

amplitudinea relativă a semnalului care se culege de l, a bornele sale variază.

3. Amplitudinea …………5…………..reprezintă raportul dintre amplitudinea semnalului

de ieşire având o frecvenţă …………6………….şi cea corespunzătoare frecvenţei

purtătoare.

4. Deci ………7…………..de amplitudine a semnalului sinusoidal obţinut la ieşire este

…………8………..cu variaţia de frecvenţă.

5. Modulaţia de frecvenţă a fost transformată în modulaţie de amplitudine, extragerea

semnalului putându-se face prin……………9……………..

Lista de termeni sau noţiuni specifice: modulaţiei, frecvenţă, purtătoare, circuit,

rezonant, derivaţie, semnal, amplitudine constantă, amplitudinea relativă, frecvenţă

oarecare, variaţia, semnalului sinusoidal, proporţională, demodulare MA.


208

Se acordă 1 punct din oficiu şi câte 1 punct pentru fiecare cuvânt corect folosit în context

Punctele se acordă numai criteriilor care sunt considerate îndeplinite, prin observare

sistematică.


1.Una din cele mai simple metode pentru transformarea modulaţiei de frecvenţă într-o

modulaţie de amplitudine constă în utilizarea unui circuit rezonant derivaţie1, dezacordat

faţă de frecvenţa purtătoare2 f0 a semnalului modulat în frecvenţă(amplitudine-frecvenţă).

2.Dacă circuitului i se aplică un semnal3 modulat în frecvenţă, de purtătoare f0 şi

amplitudine constantă4, atunci o dată cu variaţia frecvenţei(în limitele f), amplitudinea

relativă a semnalului care se culege de l, a bornele sale variază.

3.Amplitudinea relativă5 reprezintă raportul dintre amplitudinea semnalului de ieşire

având o frecvenţă oarecare6 şi cea corespunzătoare frecvenţei purtătoare.

4.Deci variaţia7 de amplitudine a semnalului sinusoidal obţinut la ieşire este

proporţională8 cu variaţia de frecvenţă.

5. Modulaţia de frecvenţă a fost transformată în modulaţie de amplitudine, extragerea

semnalului putându-se face prin demodulare MA9.

209




- să identifice dispozitive optoelectronice bazate pe efectul fotoelectric intern

- să cunoască simbolul şi definiţia dispozitivelor optoelectronice bazate pe efectul

fotoelectric intern

- să măsoare tensiunea la bornele LED-ului

- să măsoare intensitatea curentului electric printr-un LED





Testul poate fi susţinut în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire practică.

Fiecare grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva subiectul.

Durata evaluării


PROBĂ PRACTICĂ

Enunţ:

1. Realizează montajul din figura următoare cu un LED roşu.

Materiale necesare

- sursa variabilă de tensiune continuă de 12V

- multimetru

- LED-uri de diverse culori şi în infraroşu(IR)

- rezistenţă de 390Desfăşurarea lucrării

1. Se măsoară cu voltmetrul tensiunea la bornele LED-ului.

210

LED

+EC

V

A

R

Circuit pentru studiul LED-ului

2. Se măsoară cu ampermetrul intensitatea curentului prin LED

3. Se notează valorile obţinute în tabel

Intensitatea luminoasă

UD(V)

ID(mA)

4. Se modifică tensiunea sursei. Observaţi cum se modifică intensitatea luminii emise de

LED în funcţie de intensitatea curentului prin diodă.

5. Schimbă LED-ul roşu cu alte LED-uri de culori diferite: galben, verde, albastru.

Efectuează aceleaşi măsurări pentru fiecare LED şi completează tabelul.


Fişă de evaluare

TESTUL 7

Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică


1. Alege corect componentele şi aparatele 1p ( )


3. Respectă etapele realizării montajului 1p ( )

4. Verifică etapele realizării montajului 1p ( )

5. Realizează alimentarea circuitului 1p ( )

6. Măsoară tensiunea la bornele LED-ului 1p ( )

7. Măsoară intensitatea curentului prin LED 1p ( )

8. Notează observaţiile 1p ( )

9. Completează tabelul 1p ( )




211






fotoelectric intern



Tipul testului: Probă scrisă, item cu alegere multiplă





Durata evaluării


PROBĂ SCRISĂ

Enunţ:

1. Alege varianta corectă:

1.Fotodiodele se folosesc:

a. în polarizare directă;

b. în polarizare inversă;

c. fără polarizare

2. Când intensitatea luminii creşte, curentul prin fotodiodă:

a. creşte;

b. rămâne neschimbat;

c. scade

3. Curentul de întuneric prin fotodiodă este:

a. cel mai mare curent în polarizare inversă;

b. cel mai mic curent în polarizare inversă;

c. cel mai mic curent în polarizare directă

4. Despre terminalele fotodiodei se poate spune:

a. au aceeaşi lungime;

b. catodul este mai lung decât anodul;

c. anodul este mai lung decât catodul

5. Pentru dioda MRD 821, sensibilitatea are valoarea:

a. 100;

b. 35;

c. 50

212

2. Completează desenul următor astfel încât să reprezinte simbolul unei fotodiode.

3. Notează pe simbol şi cele două terminale ale fotodiodei


1. 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

2. 2 puncte pentru completarea desenului

3. 2 puncte pentru notarea pe simbol a celor două terminale ale fotodiodei.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă un punct din oficiu.


TESTUL 8

1. 1-b; 2-a; 3-b; 4-c; 5-c

2.

3.

213

A C

TESTUL 9Modulul: Sisteme electronice pentru tehnica de calcul

Competenţa:

- Identifică tipuri de circuite şi sisteme electronice


- să identifice scopul şi caracteristicile porturilor şi cablurilor

- să descrie caracteristicile porturilor şi cablurilor


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 6. Acestă procedură de

evaluare poate fi utilizată ca o modalitate complementară de documentare a

achiziţiilor asociate temei propuse avute în vedere şi realizate. Este o

evaluare formativă, dar şi sumativă.

Tipul testului: Investigaţie


Investigaţia se poate realiza individual sau în grup de 2-3 elevi, fiecare dintre

ei îndeplinind sarcini distincte bine precizate.

Durata evaluării

Timp de lucru: 3 săptămâni

Enunţ: Să se realizeze o investigaţie privind caracteristicile porturilor şi cablurilor.

Rezultatele investigaţiei vor fi cuprinse într-un raport care va cuprinde noţiunile

fundamentale referitoare la temă. Raportul va fi făcut public prin prezentarea orală

întregii clase.

1. Observaţi cu atenţie următoarele porturi (porturile de intrare/ieşire ale unui

calculator conectează echipamente periferice cum ar fi imprimante, scannere şi

echipamente portabile) şi cabluri întâlnite la un sistem de calcul şi prezentaţi

semnificaţia fiecăruia.

214

2. Identificaţi aceste componente, la un sistem de calcul, pe durata efectuării stagiului

de practică la agentul economic ştiind că porturile si cablurile utilizate în mod

curent sunt de tip: Serial, USB, FireWire, Paralel, SCSI, Retea, PS/2, Audio,

Video .

3. Componentele hardware conectate la unitatea centrală prin porturi şi cabluri sunt :

tastatura, mouse-ul, monitorul, boxele, imprimanta, hardiscul extern, cititorul de

carduri, alte unităţi de stocare externă, etc. Întocmiţi un album cu aceste

componente şi precizaţi semnificaţia lor.

4. Ţinând cont de compatibilitatea componentelor hardware, de oferta unor firme de

specialitate alcătuiţi un model de sistem de calcul .


Raportul investigaţiei trebuie să cuprindă:

1) pagina de gardă;

2) prezentarea caracteristicilor porturilor şi cablurilor

3) prezentarea componentelor hardware conectate la unitatea centrală prin porturi şi

cabluri

4) model de sistem de calcul

5) bibliografie

Recomandare: Întocmiţi un grafic de realizare a portofoliului în care să fie

marcate termenelor obiectivelor parţiale convenite cu profesorul îndrumător.


Se acordă 100 puncte repartizate astfel:

Partea I 20p ( )

Partea II 20p ( )

Partea III 20p ( )

Partea IV 20p ( )

Partea V 20p ( )

215

FIŞA DE EVALUARE

Numele şi prenumele elevului:

Tema:

Numele, prenumele şi specializarea îndrumătorului:

Partea I: Monitorizarea progresului

Competenţe vizate/implicate în realizarea/execuţia investigaţiei/proiectului:....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................................................

Partea a II-a: Aprecierea calităţii activităţii candidatuluI

CRITERIUL DA/NU OBSERVAŢII

1. Activităţile întreprinse se raportează adecvat la

temă

2. Abordarea temei a fost făcută dintr-o perspectivă

personală, candidatul demonstrând reflecţie critică

3. Activităţile au fost întreprinse, după caz, sub

coordonarea/ supravegherea îndrumătorului de

proiect sau/şi a persoanelor autorizate

4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite a fost

făcută conform planificării iniţiale

5. Documentarea a fost făcută cu sprijinul şi sub

supravegherea îndrumătorului de proiect

6. Identificarea şi utilizarea bibliografiei pentru

redactarea părţii scrise a proiectului a fost realizată

integral

7. Soluţiile pentru situaţiile-problemă cu care s-a

confruntat candidatul pe parcursul executării

proiectului sunt personale şi au fost găsite cu

ajutorul îndrumătorului de proiect

8. În realizarea sarcinilor de lucru din cadrul

proiectului candidatul a făcut dovada implicării şi

angajării personale, originalităţii soluţiilor propuse,

a imaginaţiei şi creativităţii în abordarea şi

îndeplinirea sarcinilor

9. Soluţiile găsite de către candidat pentru

rezolvarea problemelor practice au transferabilitate

în alte contexte practice

Partea a III-a: Aprecierea calităţii proiectului

216


1. Validitate în raport cu tema, scopul, obiectivele şi

metodologia abordată

2. Acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă

3. Opţiunea candidatului pentru utilizarea anumitor

resurse este bine justificată şi argumentată

4. Redactarea părţii scrise demonstrează logică şi o

bună argumentare a ideilor

7. Elemente de originalitate în găsirea soluţiilor

8. Aplicabilitate practică

9. Realizarea investigaţiei este în concordanţă cu

S.P.P-ul pentru calificarea respectivă

Partea a IV-a: Aprecierea susţinerii proiectului

CRITERIUL DA/ NU OBSERVAŢII

1. Candidatul a realizat o susţinere orală clară,

coerentă şi fluentă

2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport

cu tema şi cu obiectivele propuse

3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză

4. Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere şi

opiniile într-un mod personal şi bine argumentat

5. Candidatul a utilizat în prezentare mijloace de

comunicare potrivite: elemente de grafică, modele,

aplicaţii, facilităţi audio-video ale TIC etc.

Partea a V-a: Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările îndrumătorului de

proiect:

ÎNTREBARE DA/NU OBSERVAŢII

Nota finală

217




- să identifice caracteristicile CPU

- să cunoască funcţionarea CPU

- să enumere tipuri de arhitecturi ale setului de instrucţiuni

- să precizeze specificaţiile socketului



Tipul testului: Probă scrisă





Durata evaluării


Enunţ:

1. Transcrieţi pe foaia de test, litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c) şi notaţi în

dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevărat), respectiv litera F,

dacă apreciaţi că enunţul este fals. Dacă apreciaţi că enunţul este fals, reformulaţi astfel

încât să se obţină un enunţ adevărat.

a. Unitatea centrală de prelucrare (UCP) este considerată creierul calculatorului.

b. UCP-urile sunt fabricate sub diverse forme, fiecare stil neavând nevoie de un anumit

tip de slot sau socket pe placa de bază.

c. Socketul sau slotul unui procesor este conectorul care joacă rol de interfaţă între placa

de bază şi procesor.

d. Puterea unui procesor nu este măsurată prin viteza şi cantitatea de date pe care o

poate procesa.

e. Overclocking-ul este o tehnică folosită pentru a determina procesorul să funcţioneze la

o viteză mai mare decât specificaţiile originale.

2.Descrieţi caracteristicile CPU

3. Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere :

a. UCP şi placa de bază sunt sensibile la descărcările…….1………...

b. Atunci când manevraţi o UCP şi o placă de bază, asiguraţi-vă că acestea sunt aşezate

pe un covor antistatic …………2………

c. UCP este securizată în socket-ul său de pe placa de bază printr-un sistem

de………………3……….

218

d. Pasta termoconductoare ajută la păstrarea …….4……. a UCP.

e. Atunci când instalaţi o UCP uzată, curataţi-o împreună cu baza radiatorului folosind

………………..5…………..



1. 30p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns greşit sau

lipsă, se acordă 0 puncte.

2. 30p Pentru răspuns corect se acordă 30 puncte. Pentru răspuns incomplet 10 puncte,

pentru răspuns greşit sau lipsă, se acordă 0 puncte.

3. 30p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns greşit sau

lipsă, se acordă 0 puncte.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.


TESTUL 10

1. 30 p

a.- A; b-F; c-A; d-F; e-A

b. . UCP-urile sunt fabricate sub diverse forme, fiecare stil având nevoie de un anumit tip

de slot sau socket pe placa de bază.

d. Puterea unui procesor este măsurată prin viteza şi cantitatea de date pe care o poate

procesa.

2. 30p

Puterea unui procesor este măsurată prin viteza şi cantitatea de date pe care o poate

procesa. Viteza unui procesor este evaluată în ciclii pe secundă. Viteza unui procesor

actual este măsurată în milioane de ciclii pe secundă, numiţi megahertzi (MHz) sau

miliarde de ciclii pe secundă, numiţi gigahertzi (GHz). Cantitatea de date pe care un

procesor o poate procesa la un moment dat depinde de magistrala de date a

procesorului. Aceasta este numită şi magistrala procesorului sau front side bus (FSB).

Cu cât magistrala este mai mare, cu atât este mai puternic procesorul. Procesoarele

actuale au o magistrală de date de 32 sau 64 de biţi.

3. 30p

a. UCP şi placa de bază sunt sensibile la descărcările 1-electrostatice.

b. Atunci când manevraţi o UCP şi o placă de bază, asiguraţi-vă că acestea sunt aşezate

pe un covor antistatic 2-împământat

219

c. UCP este securizată în socket-ul său de pe placa de bază printr-un sistem de 3-

pârghie/clemă.

d. Pasta termoconductoare ajută la păstrarea 4-rece a UCP.

e. Atunci când instalaţi o UCP uzată, curataţi-o împreună cu baza radiatorului folosind 5-

alcool izopropilic.

220

Testul 11


Competenţa: Interconectează circuite şi sisteme electronice în tehnica de calculObiectivele evaluării:

- să identifice cablurile de date- să cunoască caracteristicile cablurilor de date: SATA, PATA, Floppy- să cunoască importanţa cablurilor interne într-un sistem de calcul- să identifice elementele necesare instalării cablurilor de date- să urmeze etapele pentru instalarea cablurilor de date






practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului şi va

rezolva subiectul.

Durata evaluării


PROBĂ ORALĂ

Enunţ: Completaţi tabelul de mai jos cu denumirea corespunzătoare a cablurilor de date, din prima linie a tabelului

Cablu de date PATA pentru dispozitivul optic, Cablu de date Floppy pentru

unitatea de dischetă, Cablu de date SATA pentru hard disk, Cablu de date

Floppy pentru placa de bază, Cablu de date SATA pentru placa de bază

221

PROBA PRACTICĂ

Materiale necesare

- Calculatoare cu surse de alimentare, plăci de bază - Cablu de date pentru hard disk. - Cablu de date pentru unitatea optică. - Cablu de date pentru unitatea de dischete. - Brăţara antistatică şi covorul antistatic - Trusa de scule - Manualul plăcii de bază

Desfăşurarea lucrăriiEtapa 1

Aliniaţi conectorul sursei de alimentare la mufa de pe placa de bază. Apăsaţi uşor până când clema face clic în locul corespunzător.

Etapa 2 NOTĂ: Acest pas este necesar numai dacă calculatorul dumneavoastră are un conector auxiliar de curent.

Aliniaţi conectorul auxiliar de curent la mufa auxiliară de pe placa de bază. Apăsaţi uşor până când clema face clic în locul corespunzător.

Etapa 3 Conectaţi la sursa calculatorului hard disk-ul, unitatea optică şi unitatea de dischetă. Asiguraţi-vă că unitatea de dischete are conectorul introdus în locaşul corespunzător.

Etapa 4 NOTĂ: Acest pas este necesar numai dacă PC-ul dumneavoastră are un conector de alimentare pentru ventilator.

Introduceţi conectorul de alimentare pentru ventilator în cea mai apropiată locaţie de alimentare a plăcii de bază.

Etapa 5 NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul PATA trebuie să fie aliniat cu Pinul 1 de pe conectorul plăcii de bază şi al conectorului hard disk-ului.

Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii hard disk în conectorul plăcii de bază. Aliniaţi şi conectaţi celălalt capăt al cablului unităţii de date al hard disk-ului în conectorul hard disk-ului.

Etapa 6 NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul PATA trebuie să fie aliniat cu Pinul 1 de pe conectorul plăcii de bază şi al conectorului unităţii optice.

222

Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii optice în conectorul plăcii de bază. Aliniaţi şi conectaţi celălalt capăt al cablului de date al unităţii optice în conectorul unităţii optice.

Etapa 7 NOTĂ: Pinul 1 de pe cablul unităţii dischetei trebuie să fie aliniat cu Pinul 1 de pe conectorul plăcii de bază şi al conectorului unităţii de dischete.

Aliniaţi şi conectaţi cablul de date al unităţii dischetei în conectorul plăcii de bază. Aliniaţi şi conectaţi celălalt capăt al cablului de date al unităţii dischetei în conectorul hard disk-ului.


Fişă de evaluare

TESTUL 11

A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsă, se

acordă 0 puncte.

B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practică


1. Alege corect echipamentul necesar 1p ( )


3. Respectă etapele desfăşurării lucrării 1p ( )

4. Verifică etapele instalării cablurilor de date 1p ( )

5. Realizează conectarea corectă a cablurilor de date 1p ( )

Nota finală(orală şi practică): 10 puncte

223

Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii

224

AUTOR:

MARINA DUMITRESCU – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen”, Bacău

COORDONATOR:


CONSULTANŢĂ:





225

EVALUARE INIŢIALĂ



Sisteme electornice pentru tehnica de calcul. Scopul testării este de a evalua nivelul de

cunoştinţe tehnice generale al elevilor şi a stabili strategiile de predare-învăţare viitoare.






Enunţ:

1. Efectuaţi următoarele operaţii, ţinând cont de unităţile de măsură :

A. 2m + 0,2m = .........m

B. 100mm + 5cm = .........mm

C. 4,71Km + 3,29m = .........m

2. Ce număr ar fi logic să urmeze în seria de mai jos ?

65, 68, 72, 77, 83, ........

3. Efectuaţi următorul calcul :

+ 12 0.1 - = ..............

4. Ce se măsoară cu voltmetrul ?

A. puterea curentului electric

B. rezistenţa unui circuit electric

C. tensiunea electrică

5. Câte zecimale putem citi pe un şubler care are 10 gradaţii pe vernier ?

A. o singură zecimală

B. nici una, deoarece se pot citi numai numere întregi

C. două zecimale

6. Pentru a lipi două conductoare de cupru ne sunt necesare :

226

A. aliaj de lipit şi o brichetă

B. pistol de lipit şi sacâz

C. fludor şi ciocan de lipit

7. Pentru a poza un cablu la o înălţime de 2.3m voi folosi :

A. 2 scaune suprapuse

B. un coleg mai înalt

C. o scară de 2m

8. La ce foloseşte un întrerupător electric ?

A. schimbă sensul curentului

B. închide şi deschide un circuit electric

C. reduce puterea curentului

9. Cu ce se măsoară mărimea unui unghi ?

A. cu rigla

B. cu raportorul

C. cu echerul

10. În se exprimă mărimea unei suprafeţe ?

A. în metri cubi

B. în metri pătraţi

C. în metri liniari

EVALUARE INIŢIALĂ


1. A = 2,2m

B = 150mm

C = 4713,29m

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0.33 p

2. 90

Pentru răspuns corect se acordă 1 p. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns, se

acordă 0 p.

3. 5,7

Pentru răspuns corect se acordă 1 p. Pentru răspuns greşit sau lipsă răspuns, se

acordă 0 p.

227

4. C; 5. A; 6. C; 7. C; 8. B; 9. B; 10. B;

Pentru testele 4 - 10, pentru răspuns corect se acordă 1 p. Pentru răspuns greşit

sau lipsă răspuns, se acordă 0 p

228

Testul 1Modulul : TEHNOLOGIA REŢELELOR DE COMUNICAŢII

Competenţe : Execută lucrări de cablare structurată

Obiectivele evaluării :- să monteze corect un conector de tip F pe un cablu coaxial

Prezentarea testuluiAcest test este utilizat la sfârşitul temei nr. 4, ca test practic formativ.

Tipul testului : probă practică.


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul se va desfăşura în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire practică. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi sculele şi materialele necesare.

Necesar de materialeConectori de tip F (câte unul pentru fiecare elev, plus o rezervă de 10%), cablu coaxial (bucăţi de cca. 30cm pentru fiecare elev), cutter, şurubelniţă, cleşte patent.

PROBĂ PRACTICĂ

TemăMontează la capătul unui cablu coaxial un conector de tip F.

Ai la dispoziţie :- 30cm cablu coaxial- 1 conector de tip F- cutter- şurubelniţă- cleşte patent

Durata probei : 50 minute

229

Fişă de evaluare

TemăMontează un conector de tip F pe un cablu coaxial.

Ai la dispoziţie : 30cm cablu coaxial, 1 conector de tip F, cutter, şurubelniţă, cleşte patent

A. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba practicăSe acordă sau nu, prin observare sistematică :

6. Pregăteşte corect cablul pentru conectare 1p ( )7. Utilizează la fiecare operaţie sculele potrivite 1p ( )8. Respectă etapele montării unui conector de tip F 1p ( )9. Finisează corect lucrarea 1p ( )10.Verifică conectarea corectă cu un conector de tip F - mamă 1p ( )

B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală1. Descrie un cablu coaxial 1p ( )2. Numeşte alte tipuri de conectori pentru cablurile coaxiale 1p ( )3. Descrie un conector de tip BNC 1p ( )4. Descrie diferenţele de montare dintre un conector de tip F

şi un conector de tip BNC 1p ( )


Se acordă un punct din oficiu. Primele 5 puncte se acordă numai criteriilor care sunt considerate îndeplinite. Se acordă prin observare sistematică. Ultimele 4 puncte se acordă pentru răspunsuri corecte şi complete.

230

Test 2

Modulul : TEHNOLOGIA REŢELELOR DE COMUNICAŢII

Competenţe : Execută lucrări de cablare structurată

Obiectivele evaluării :- să realizeze montarea unui conector RJ-45 la un cablu UTP- să verifice corectitudinea conectării

Prezentarea testuluiAcest test este utilizat la sfârşitul temei nr. 4, ca test practic formativ.

Tipul testului : probă practică şi orală.



Necesar de materialeConectori RJ-45 (câte unul pentru fiecare elev, plus o rezervă de 25%, pentru cei ce vor fi deterioraţi), cablu UTP (bucăţi de cca. 30cm pentru fiecare elev), cutter, cleşte de sertizat, aparat de măsură (analogic sau digital).

PROBĂ PRACTICĂ

TemăMontează un conector RJ-45 pe un cablu UTP, folosind codul culorilor corespunzător standardului T568-A.După montarea conectorului, verifică corectitudinea conectării firelor.

Ai la dispoziţie :- 30cm cablu UTP- 1 conector RJ-45- cutter- cleşte de sertizat- aparat de măsură


Fişă de evaluareTemăMontează un conector RJ-45 pe un cablu UTP, folosind codul culorilor corespunzător standardului T568-A.După montarea conectorului, verifică corectitudinea conectării firelor.

231

Ai la dispoziţie : 30cm cablu UTP, 1 conector RJ-45, cutter, cleşte de sertizat, aparat de măsură


11.Pregăteşte corect cablul pentru conectare 1p ( )12.Alege un conector RJ-45 dintr-o panoplie 1p ( )13.Răsfiră şi ordonează corect firele 1p ( )14.Păstrează lungimea corespunzătoare la manta şi fire 1p ( )15.Sertizează conectorul 1p ( )16.Alege corect aparatul de măsură şi realizează

măsurătoarea corespunzătoare 1p ( )

B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală5. Precizează codul culorilor conform standardului T568-A 1p ( )6. Explică modul în care a efectuat măsurătoarea,

unităţile de măsură folosite 1p ( )7. Descrie modul de conectare a unui cablu inversor 1p ( )



232

Test 3Modulul : TEHNOLOGIA REŢELELOR DE COMUNICAŢIICompetenţe : Execută lucrări de cablare structurată

Obiectivele evaluării :- să cunoască diferitele tipuri de conectori şi tehnologia de montare a acestora- să ştie ce sunt şi cum se realizează cablurile de conexiune directe şi inversoare

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul temei nr. 4, ca evaluare formativă.

Tipul testului : probă scrisă


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Enunţuri :Pentru fiecare din cerinţele subiectelor 1....6 scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Conectorii-vampir se montează pe : (0.5 p)a. cabluri de fibră opticăb. cabluri coaxialec. cabluri UTP/STP

2. Pe cablurile coaxiale, conectorii care se montează fără sertizare sunt : (0.5 p)a. conectorii SMAb. conectorii BNCc. conectorii F

3. Un pigtail este : (0.5 p)a. un segment de fibră opticăb. un segment de fibră optică cu un conector montat la un capătc. un segment de fibră optică cu 2 conectori montaţi la capete

4. La marcarea firelor din cablurile UTP/STP nu se foloseste culoarea : (0.5 p)a. verdeb. roşuc. portocaliud. albastrue. maron

5. Sertizarea este : (0.5 p)a. o caracteristică a cablurilor coaxialeb. o tehnologie de montare a conectorilor

233

c. o metodă de protecţie contra coroziunii

6. Standardele T568-A şi T568-B diferă între ele prin inversarea perechilor : (0.5 p)a. 1 şi 4b. 1 şi 3c. 2 şi 3d. 2 şi 4

7. Notaţi cu F (Fals) sau A (Adevărat) afirmaţiile de mai jos : (2 x 0.25 p)a. Conectorii vampir se pot monta oriunde pe cablu, nu numai la capete.b. Sertizarările prin deplasarea izolaţiei sunt demontabile.

8. Scrieţi cifrele corespunzătoare succesiunii corecte a etapelor de montare ale unui conector RJ-45. (1 p)

234

9. Se doreşte realizarea unui cablu de conexiune UTP inversor. Ştiind că la capătul A firele au fost conectate conform schemei de mai jos, se cere să se precizeze ordinea firelor pentru conectorul de la capătul B (în dreptul numerelor ce reprezintă pinii conectorului, se vor scrie literele corespunzătoare culorii firelor). (1 p)

10. Scrieţi pe foaie cifrele de la 1 la 4, iar în dreptul fiecărei cifre, litera

corespunzătoare termenului corect. (4 x 0.25 p)

Conectorii cablurilor de fibră optică sunt elemente ...(1)... care asigură cuplarea şi ...(2)... a două segmente de fibră. Cu cât alinierea este mai precisă, cu atât ...(3)... este mai ...(4)...

a. atenuareab. mecanicec. redusăd. alinierea

11. Asociază codificarea conectorilor RJ din coloana din stânga (notată cu litere), cu codificarea număr poziţii pini/pini conectaţi din coloana din dreapta şi care sunt notate cu cifre. (4 x 0.25 p)

A Ba. RJ-22 1. 4P4Cb. RJ-45 2. 8P8Cc. RJ-48, RJ50 3. 6P6Cd. RJ-10 4. 4P2C

5. 10P10C

12. Înlocuiţi cifrele din zonele punctate cu litera corespunzătoare termenului corect. Acelaşi termen poate fi folosit de mai multe ori. (3 x 0.5 p)

235

Pentru conectarea directă a două calculatoare se va folosi un cablu...(1)... Pentru a conecta un switch la un calculator, se va folosi un cablu...(2)... Pentru a conecta între ele 2 routere se va folosi un cablu...(3)...

a. directb. inversor

- Se acordă 0.5 puncte pentru răspunsurile corecte la subiectele nr. 1 – 6. La acestea nu se acordă punctaj parţial. Pentru răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.

- Se acordă 0.5 puncte pentru răspuns corect la subiectul nr. 7- Se acordă 1 punct pentru răspunsuri corecte la subiectele nr. 8 – 11. - Se acordă 1.5 puncte pentru răspuns corect la subiectul nr.12

Barem de corectare şi evaluare

Se acordă 1 punct din oficiu. Se acordă 0.5 puncte pentru răspunsurile corecte la subiectele nr. 1 – 6, astfel :

1. b 2. c3. b 4. b5. b 6. cLa aceste subiecte nu se acordă punctaj parţial.

Pentru subiectul nr. 7 se acordă 0.5 puncte (câte 0.25 puncte pentru fiecare răspuns corect). Pentru răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte. Răspunsurile corecte sunt :

7. a - A, b - A236

Se acordă 1 punct pentru răpunsuri corecte la subiectele nr. 8 – 11.

8. 4, 2, 6, 5, 1, 3Oricare altă ordonare primeşte 0 puncte.

9. c, f, a, d, e, b, g, hOricare altă ordonare primeşte 0 puncte.

10. 1 - b, 2 - d, 3 - a, 4 - cSe acordă punctaj parţial (0.25 puncte pentru fiecare răspuns corect).

11. a - 1, b - 2, c - 5, d - 4Se acordă punctaj parţial (0.25 puncte pentru fiecare răspuns corect).

Se acordă 1.5 puncte la subiectul nr. 12 pentru răspunsurile :

12. 1 - b, 2 - a, 3 - bSe acordă punctaj parţial (0.5 puncte pentru fiecare răspuns corect).

237

Test 4

Modulul : TEHNOLOGIA REŢELELOR DE COMUNICAŢII

Competenţe : Instalează echipamente specifice reţelelor de comunicaţii electronice

Obiectivele evaluării :- să cunoască diferitele tipuri de echipamente dintr-o reţea de comunicaţii electronice- să cunoască problemele legate de conectarea la sistemele de calcul, la reţeaua telefonică şi la sursele de alimentare electrică




Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate.Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Este un test grilă, cu răspuns unic.

238

PROBA SCRISĂ

Pentru fiecare din subiectele de mai jos, notate de la 1 la 9, scrieţi în grilă, litera corespunzătoare răspunsului corect.

Timp acordat : 15 minute

1. Are sistem de operare propriu :a. hub-ulb. router-ulc. terminalul telefonic

2. Securitatea unei reţele este mai vulnerabilă în cazul :a. conexiunii pe fibră opticăb. conectării wirelessc. conexiunii prin cablu coaxial

3. În zona de lucru se află :a. constructorulb. echipamentele utilizatoruluic. echipamentele constructorului

4. Alimentarea echipamentelor utilizatorului se face de la :a. priză simplăb. sursă propriec. priză cu împământare

5. În alegerea unui echipament pentru o reţea de date se ţine cont de :a. culoarea birouluib. tipul de conectică folositc. poziţia prizei cu împământare

6. UPS-ul are rolul :a. de a evita pierderile de dateb. de evita scurtcircuitelec. de a proteja mediul

7. Prin PABX se înţelege :a. centrală electrică automatăb. centrală telefonică automată de capacitate micăc. echipamente automate de poştă electronică

8. Configurarea soft a echipamentelor se face după :a. 48 de oreb. 24 ore

239

c. 30 minute

9. Ce sunt camerele web ?a. camere unde se montează echipamenteleb. camere video cu înregistrare pe casetăc. camere video cu adresă IP ce se pot conecta direct într-o reţea de date

- Toate subiectele sunt obligatorii.- Se acordă 1 punct din oficiu.- Elevul va preda profesorului grila cu răspunsurile, iar testul îl va păstra în portofoliu.

Data.......................... Nume elev..................................................

Clasa..........................................................

GRILĂ RĂSPUNSURI

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Nota finală.................................

Barem de corectare şi evaluarePentru proba scrisă Nr.4

Se acordă 1 punct pentru răspunsurile :

1 2 3 4 5 6 7 8 9

b b b c b a b b c

- Nu se acordă punctaje parţiale.- Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.

240

Test 5Modulul : TEHNOLOGIA REŢELELOR DE COMUNICAŢIICompetenţe : Întreţine reţele de comunicaţii electronice

Obiectivele evaluării :- să evalueze vizual starea tehnică a reţelei- să efectueze verificări de continuitate- să cunoască normele de tehnica securităţii muncii din domeniul de activitate




Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate.Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.Este un test grilă cu răspuns unic.

242

PROBA SCRISĂ

Pentru fiecare din subiectele de mai jos, notate de la 1 la 7, scrieţi în grilă, litera corespunzătoare răspunsului corect. Pentru subiectul Nr.8, asociaţi literelor A şi B din coloana 1 cifrele care corespund tipului de deranjament.

Timp acordat : 15 minute

1. Normele de tehnica securităţii muncii sunt :a. obligatoriib. facultativec. opţionale

2. Pericolul de electrocutare nu este mare acolo unde :a. umiditatea este ridicatăb. instalaţiile electrice sunt degradatec. toate instalaţiile aflate sub tensiune sunt izolate corespunzător şi legate la

priza de pământ.

3. Numărul unic de urgenţă este :a. 931b. 981c. 112

4. Se sună la numărul unic de urgenţă atunci când :a. am pierdut cheile caseib. este un început de incendiuc. am luat o notă mică

5. Verificarea continuităţii unui fir se poate face cu :a. rigla şi echerulb. aparat de măsură digitalc. trăgând de fir

6. Pot fi depistate vizual următoarele deranjamente :a. protectori arşi sau lipsăb. atingeri între fire în mantac. întreruperea unei fibre optice

7. Lucrările de întreţinere a reţelei pot fi :a. lucrări de curăţenie generalăb. lucrări de întreţinere curentăc. lucrări de deratizare

8. Asociază literelor A şi B din coloana I, cifrele care corespund acelui tip de deranjament şi enumerate în coloana II :

243

I II

A. Deranjamente SOFTWARE

B. Deranjamente HARDWARE

1. Scutcircuite2. Sertizări necorespunzătoare3. Setări greşite ale plăcii de reţea4. Conexiuni de masă întrerupte5. Decalibrări datorate deformărilor6. Adrese IP greşite7. Conectori deterioraţi8. Configurări greşite ale router-elor sau switch-urilor9. Fire rupte10. Intervenţii neautorizate la instalaţiile de electroalimentare

- Toate subiectele sunt obligatorii.- Se acordă 1 punct din oficiu.- Se acordă 1 punct răspunsurilor corecte la subiectele nr. 1 – 7 şi 2 puncte pentru subiectul nr. 8 (10 x 0.2p). - Elevul va preda profesorului grila cu răspunsurile, iar testul îl va păstra în portofoliu.

Data.......................... Nume elev..................................................

Clasa..........................................................

GRILĂ RĂSPUNSURI

1 2 3 4 5 6 78

A B

Nota finală.................................

Barem de corectare şi evaluare

Se acordă 1 punct pentru răspunsurile la subiectele 1 - 7 şi 2 puncte pentru subiectul Nr.8 (10 x 0.2p).

1 2 3 4 5 6 78

A B

a c c b b a b 3, 6, 81, 2, 4, 5, 7, 9,

10

- Nu se acordă punctaje parţiale.- Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acodă 0 puncte.

244

Modulul: Sisteme şi medii de comunicaţii

PARTEA I

246

AUTORI:Badea-Guţu Rocsana – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic „Mircea Cristea” Braşov

COORDONATOR:Remus Cazacu – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPTIOANA CÎRSTEA – expert CNDIPTANGELA POPESCU – expert CNDIPTDANA STROIE – expert CNDIPT

247

Testul nr.1Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor.

Tema Fişa de documentare

Tehnici de modulaţie a semnalelor Fişele de documentare 1.1. şi 1.2


Să facă diferenţa dintre diferitele mărimi ce caracterizează semnalele electrice

sinusoidale.

Să specifice mărimile ce caracterizează semnalele sinusoidale.

Să specifice unităţile de măsură ale mărimilor semnalelor sinusoidale.

Să identifice parametrii ce caracterizează ce un impuls. real.

Să specifice unităţile de măsură pentru mărimile ce caracterizează un impuls.

Prezentarea testului: acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii ca evaluare

formativă sau ca parte a unei evaluări sumative


Durata evaluării 35 min.

Condiţiile în care se recomandă evaluarea

sală de clasă, laborator

fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele

Enunţ:

Subiectul I…………………………………………………………………………40 puncte

248

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-8) încercuiţi pe foaia de test , litera

corespunzătoare răspunsului corect.

1. Valoare medie a unei mărimi periodice reprezintă :

a.media aritmetică a tuturor valorilor mărimii pe durata unei perioade.

b. media geometrică a tuturor valorilor mărimii pe durata de 1 s.

c. valoarea eficace a mărimii sinusoidale .

d. suma valorilor instantanee a mărimii sinusoidale pe o perioadă .

2. O mărime periodică se poate exprima formula:

a.

b

c.

d.

3. semnalul din figura de mai jos reprezintă:

a. semnal rampă unitară

b. impuls Dirac

c. semnal treaptă unitară

d. semnal oarecare

4. Unitatea de măsură pentru frecvenţă este:

a. V

249

b. A

c. w

d. Hz

5. Coeficientul de umplere reprezintă o mărime ce caracterizează:

a. impulsurile

b. semnalele sinusoidale

c. orice tip de semnal

d. semnalele utilizate în comunicaţiile electronice.

6. Relaţia de legătură între frecvenţa unui semnal f şi perioada T este dată de formula:

a. f=2T

b.

c.

d. f=T

7. Valoarea efectivă U pentru semnalul reprezentat alăturat este:

a. 1,5V

b. 0,7V

c. 3V

d. 1,06V

8. Valoarea vârf la vârf Uv-v a unei mărimi sinusoidale reprezintă:

a. 2·Umax

250

b.

c.

d.

Subiectul II……………………………………………………………………….30 puncte

Completaţi pe foaia de test termenii corespunzători spaţiilor libere din enunţurile notate

de la 1 la 5.

1. Pulsaţia notată cu ω reprezintă o mărime ce caracterizează semnalele_____1 şi

are unitatea dă măsură _______2.

2. Rata de transfer( de transmisie) se mai numeşte şi ______3 de transfer. Rata de

transfer se exprimă în biţi/s (bps).

3. Baud exprimă numărul ________4 pe secundă a liniei de comunicaţie.

4. Reprezentarea semnalelor electrice în domeniul frecvenţă se referă la

reprezentarea _________5 semnalelor în funcţie de frecvenţă.

5. Faza iniţială φ a unui semnal sinusoidal reprezintă valoarea fazei exprimată în

grade sau radiani la momentul _______6

Subiectul III………………………………………………………………………..20 puncte

În coloana A din tabelul 1 sunt enumerate diferite tipuri de semnale utilizate în

comunicaţiile electronice, iar în coloana B sunt redate diagramele acestora. Scrieţi pe

foaia de test asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera

corespunzătoare din coloana B.

Tab 1

A B

251

1. dinte de fierăstrău

a.

2. sinusoidal

b.

3. triunghiular

c.

4. dreptunghiular

d.

e.

f.

252


Nu există instrucţiuni speciale pentru elevi în afară de cele indicate în formularea

cerinţelor testului.


Se acordă 100 de puncte astfel:

Subiectul I 40 puncte

Subiectul II 30 puncte

Subiectul III 20 puncte



Subiectul I 40 p.

1-a, 2-b, 3-c, 4-d, 5-a, 6-d, 7-d, 8-a

Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns se

acordă 0 puncte.

Subiectul II 30p.

1. sinusoidale, rad/s

2. viteză

3. schimbări de stare

4. amplitudinii

5. moment iniţial t0


acordă 0 puncte.

Subiectul III 20 p.

253

1-e, 2-d, 3-f, 4-a


acordă 0 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu


În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 1.1.

şi 1.2. activităţi de învăţare suplimentare şi diversificate, refacerea testului.

254

Testul nr.2Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor.


Tehnici de modulaţie semnalelor Fişa de documentare 2.2.1 şi 2.2.2.


Să definească procesul de modulaţie.

Să recunoască formele de undă specifice modulaţiei în amplitudine şi

modulaţiei în frecvenţă.

Să distingă dintr-o multitudine de semnale forma de undă a semnalelor

modulate MA şi MF.


formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului :probă scrisă.

Durata evaluării: 35 min.



este de preferat ca acest test să aibă loc după efectuarea lucrărilor de laborator

L1 şi L2


Enunţ

255

Subiectul I………………………………………………………………………30 p

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-6) încercuiţi pe foaia de test , litera

corespunzătoare răspunsului corect.

1. Procesul de modulaţie constă în:

a. modificarea unui parametru al purtătoarei.

b. modificarea semnalului modulator.

c. modificarea semnalului modulator şi a purtătoarei.

d. modificarea amplitudinii semnalului modulator.

2. Modulaţia analogică se obţine în urma unui proces de :

a. adunare analogică a două semnale.

b. multiplicarea analogică a două semnale.

c. scăderea analogică şi multiplicarea analogică a două semnale.

d. divizarea analogică a două semnale.

3. Gradul de modulaţie m caracterizează modulaţia în amplitudine. Ca să nu se

producă distorsiuni el trebuie să îndeplinească condiţia:

a. m>=1

b m=1

c. m<1

d. m>>1

4. Indicele de modulaţie β caracterizează modulaţia în frecvenţă. El este exprimat

prin relaţia:

a. β=1

b.

256

c. β>1

d. β<<1

5. Caracteristica amplitudine frecvenţă reprezentată în figura 2.1 caracterizează :

a. modulaţia în amplitudine

b. modulaţia în fază

c. modulaţia în frecvenţă

fig.2.1

6. Forma de undă alăturată – figura.2.2 este specifică :

a. modulaţiei în amplitudine

b. modulaţiei în frecvenţă

c. modulaţiei în fază

fig. 2.2

Subiectul II 30 p

Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere

1.Fenomenul care determină micşorarea treptată a amplificări unui semnal se

numeşte___________1.

2. Modulaţia semnalelor constă în modificarea unuia din parametri oscilaţiei

____________2 în raport cu variaţia semnalului util ce trebuie transmis.

257

3. procesul în cursul căruia se modifică amplitudinea semnalului purtător în

conformitate cu semnalul ce trebuie transmis se numeşte ___________3 .

4. prin multiplicarea a două semnale armonice rezultă două semnale care au

frecvenţele dispuse____________4 faţă de purtătoare.

5. spectrul semnalului modulat în frecvenţă conţine o _______5 de componente,

situate în ________6 purtătoarei.

Subiectul III……………………………………………………………………………30 p

În figura de mai jos, figura 2.3 sunt reprezentare de la a la f, mai multe forme de undă

ale unor semnale – obţinute cu osciloscopul la ieşirea unor circuite electronice.

Observaţi cu atenţie formele de undă. Completaţi în tabelul „ Forme de undă”, prin

bifare, numai la acele caracteristici ale semnalelor pe care consideraţi că se potrivesc

fiecărei diagrame. În ultima coloană notaţi prin explicaţii simple acele observaţii care

v-au condus la alegerile făcute.

Tabel forme de undă

Forme de undă

(figura)

Periodic

1

Semnal modulat

MA

3

Semnal modula MF

sau MФ

3

Observaţii

4

a

b-1

b-2

c

d

e

f-1

f-2

258

fig.2.3


La subiectul III observaţi cu atenţie formele de undă de a la f, unele semnale sunt

reprezentate combinat, iar altele sunt asemănătoare şi fac parte din aceeaşi

categorie. Pentru completarea tabelului coloana observaţii aveţi nevoie de

cunoştinţele dobândite sau întărite prin experimente din cadrul lucrărilor de laborator

L1şi L2. Astfel veţi specifica unde este cazul :

tipul semnalului modulat

tipul purtătoarei

elementele variabile: indice de modulaţie, grad de modulaţie,

componentă de c.c.



Subiectul I 30 p

259

Subiectul II 30 p

Subiectul III 30 p


Barem

Barem.

Subiectul I

1-a, 2-b, 3-c, 4-b, 5-a, 6-b.

Se acordă 5 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns


Subiectul II

1-atenuare

2-purtătoare

3- modulaţia în amplitudine

4-simetric

5 infinitate, vecinătate



Subiectul III

Forme de

undă

Periodic

1

Semnal

modulat MA

2

Semnal modula

MF sau MФ

3

Observaţii

4

a. Semnal modulat MA

Semnal modulator sinusoidal

cu purtătoare sinusoidală

260

b-1.

b-2

Două semnale modulate MF

Semnal modulator sinusoidal

Purtătoare sinusoidală

cu β – indice de modulaţie

diferit

c. Semnal oarecare periodic

d. Semnal FSK

e-1.

e-2.

Semnal 1 modulat MA cu

purtătoare sinusoidală.

Semnal 2 modulat MF

f-1.

f-2.

Semnal modulat MF cu β –

indice de modulaţie diferit.

f-2 are şi componentă continuă

Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare bifă plasată corect, şi câte un punct pentru

fiecare observaţie completă şi corect formulată se acordă 1p. Pentru fiecare

formulare incompletă sau parţial corectă de acordă 0,5p.




şi 2.2, activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului sau a lucrărilor de laborator

L1 şi L2.

261

Testul nr. 3

Fişă de evaluare –lucrare de laborator nr. 1-Modulaţia în amplitudine a semnalelorPentru lucrarea de laborator nr.1: modulaţia în amplitudine a semnalelor

Competenţa: Descrie tehnici de modulaţie a semnalelor


Tehnici de modulaţie a semnalelor Fişa de documentare 2.1. şi lucrarea de

laborator nr.1


- Să realizeze corect montaje după o schemă dată.

- Să utilizeze corect aparatura specifică laboratorului.

- Să construiască diagrame

- Să interpreteze diagrame

Prezentarea testului Această lucrare de laborator se va desfăşura la finalizarea temei

modulaţia în amplitudine a semnalelor şi după testul formativ nr2 propus în prezentul

material.

Tipul testului

Probă practică

Durata evaluării

50 min.


Lucrarea de laborator se va desfăşura în laboratorul de specialitate.

Elevii vor fi organizaţi pe grupe mici de maxim de 2 3 elevi.

262

Enunţ.

A. Noţiuni teoretice necesare realizării lucrării de laborator

Noţiunile teoretice necesare realizării acestei lucrări de laborator le găsiţi în fişa de

documentare 2.1

B. Materiale necesare:

Două generatoare de semnale sinusoidale, dreptunghiulare, triunghiulare.

Circuit multiplicator

Osciloscop cu două canale

Frecvenţmetru

Cordoane de legătură

Foaie milimetrică

sau

Generator de funcţii cu posibilitate de modulare în amplitudine cu semnalul

modulator la aplicat la borne.

Generator de funcţii de joasă frecvenţă

Osciloscop

Frecvenţmetru


Foaie milimetrică

C. Schema de montaj de principiu

263

D. Sarcini de îndeplinit de către elevi:

1. Realizaţi corect montajul.

2. Alegeţi cordoanele potrivite pentru interconectarea aparaturii folosite.

3. Executaţi reglajele necesare la cele două generatoare, pentru un semnal modulator

sinusoidal, până obţineţi pe ecranul osciloscopului o diagramă pentru semnalul modulat

asemănător cu cel din figura L-2

Figura L-1

4. Notaţi pe foaia pe care veţi realiza reprezentările, frecvenţa semnalului modulator.

5. Notaţi pe aceeaşi foaie frecvenţa semnalului purtător.

6. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului modulator.

7. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului purtător.

8. Vizualizaţi semnalele cu ajutorul osciloscopului şi explicaţi formele de undă obţinute.

9. Reprezentaţi de asemenea semnalul modulator şi a semnalul modulat aşa cum sunt

afişate pe osciloscop. Pentru:

a. Semnal modulator triunghiular

264

b. Semnal modulator dreptunghiular

Ca mod de lucru veţi proceda în mod asemănător, ca în cazul semnalului modulator

sinusoidal.

10. Interpretaţi diferenţele dintre diferitele diagrame obţinute. Estimativ aveţi o planşă cu

diferite diagrame obţinute prin multiplicare analogică. Comparaţi formele de undă din

reprezentările voastre cu cele indicate în planşă. Comentaţi asemănările şi deosebirile

dintre ele.

11. Refaceţi schema de montaj indicând toate aparatele utilizate şi legarea acestora şi

punctele din schemă în care aţi realizat măsurători.

265

Rezultatele obţinute vor fi organizate ca în figura de mai sus.


Reglajele pentru generatoarele G1 şi G2, cât şi pentru osciloscop le veţi realiza în funcţie

de tipul aparaturii / echipamentului folosit. Consultaţi fişele tehnice ale aparaturii utilizate.


Evaluarea va consta în atribuirea de calificative: admis/respins . Calificativul admis indică

atingerea obiectivelor lucrării. Calificativul respins indică ratarea atingerii obiectivelor

lucrării.


Criterii de apreciere a performanţei elevului la lucrarea de laborator nr.1

1. recunoaşterea aparaturii utilizate pentru desfăşurarea lucrării.

2. utilizarea corectă a aparaturii.

3. alegerea corectă a cordoanele de legătură şi alimentare.

4. executarea corectă a montajului.

5. executarea corectă a reglajelor în vederea obţinerii formelor de undă cerute.

6. executarea coerente şi cu acurateţe a reprezentărilor.

7. interpretarea rezultatelor obţinute.

Stabilirea calificativelor:

1. se bifează numai criteriile de apreciere care sunt considerate îndeplinite.

2. nu se bifează acele criterii considerate neîndeplinite de elev.

3. calificativul admis se acordă numai în situaţia în care numărul criteriilor îndeplinite

este mai mare decât numărul criteriilor neîndeplinite.

266


În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 2.1 ţi

refacerea lucrării de laborator.

267

Testul nr.4Fişă de evaluare –lucrare de laborator nr.2.-Modulaţia în frecvenţă a semnalelorPentru lucrarea de laborator nr.2: modulaţia în frecvenţă a semnalelor

Competenţa: descrie tehnici de modulaţie a semnalelor



laborator nr.2


- Să realizeze corect montaje după o schemă dată.

- Să utilizeze corect aparatura specifică laboratorului.

- Să construiască diagrame.

- Să interpreteze diagramele modulaţiei în frecvenţă.


modulaţia în frecvenţă şi fază a semnalelor şi după testul formativ nr. 3 propus în

prezentul material.

Tipul testului

Probă practică.

Durata evaluării

50 min.




Enunţ.

268



documentare 2.1


Două generatoare de semnale sinusoidale, dreptunghiulare, triunghiulare.

Circuit multiplicator


Frecvenţmetru


Foaie milimetrică

sau

Generator de funcţii cu posibilitate de modulare în amplitudine cu semnalul

modulator la aplicat la borne.

Generator de funcţii de joasă frecvenţă

Osciloscop

Frecvenţmetru


Foaie milimetrică

C. Schema de montaj

269

D. Sarcini de îndeplinit de către elevi:

1. Realizaţi corect montajul.

2. Alegeţi cordoanele potrivite pentru interconectarea aparaturii folosite.

3. Executaţi reglajele necesare la cele două generatoare, pentru un semnal modulator

sinusoidal, până obţineţi pe ecranul osciloscopului o diagramă pentru semnalul modulat

asemănător cu cel din figura L-2

Fig. L-2

4. Notaţi pe foaia pe care veţi realiza reprezentările, frecvenţa semnalului modulator.

5. Notaţi pe aceeaşi foaie frecvenţa semnalului purtător.

6. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului modulator.

7. Notaţi pe aceeaşi foaie amplitudinea semnalului purtător.

270

8. Vizualizaţi semnalele cu ajutorul osciloscopului şi explicaţi formele de undă obţinute.

9. Refaceţi în fişa de laborator, schema de montaj şi indicaţi toate aparatele utilizate,

legarea acestora şi punctele din schemă în care aţi realizat măsurători.

10. Reprezentaţi pe foaia milimetrică semnalul modulator şi a semnalul modulat aşa cum

sunt afişate pe osciloscop



Reglajele pentru generatoarele G1 şi G2, cât şi pentru osciloscop le veţi realiza în funcţia





lucrării.





271


4. executarea corectă a montajului.


6. executarea coerente şi cu acurateţe a reprezentărilor.








În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 2.2 ţi


Testul nr.5Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor

272


Tehnici de modulaţie a semnalelor Fişa de documentare 2.3


Să explice procesele de prelucrare digitală a semnalelor.

Să identifice etapele prelucrării digitale a semnalelor electrice.

Să definească termenii specifici modulaţiei în cod a impusurilor.


formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: probă scrisă.





Enunţ


Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere pentru

enunţurile 1-5.

1. Eşantioanele reprezintă valori __________1 ale semnalului electric „cules” la

anumite intervale de timp bine determinate. În acest fel se transmit numai valorile

eşantioanelor.

2. Numai semnalele analogice cu spectru ______2 pot fi refăcute.

3. Distanţa dintre două nivele consecutive de cuantizare se numeşte _________3

273

4. Distorsiunea de cuantizare se poate reduce dacă este mărit numărul de _______4

de cuantizare pentru realizarea unei cuantizări cât mai fine.

5. în urma procesului de cuantizare amplitudinea aferentă fiecăriu ________5 este

transformată într-un număr.


Se consideră următoarea descriere tehnică:

„Pentru ca un semnal analogic să poată fi acceptat pentru prelucrare de un sistem

digital, el trebuie convertit – transformat – de la formatul analogic la formatul digital.

Echipamentul care efectuează această operaţie se numeşte convertor analog-digital (

CAD). Conversia analog digitală A/D este un proces ce implică trei operaţii :

eşantionarea, cuantizarea şi codarea informaţiei.”

a. explicaţi cu cuvintele voastre ce însemnă termenul de eşantionare.

b. explicaţi cu cuvintele voastre ce însemnă termenul de cuantizare.

c. explicaţi cu cuvintele voastre ce însemnă termenul de codare a informaţiei.


La momentul testului verificaţi următoarele:

Că aţi înţeles procesele de eşantionare, cuantizare, codare.

Că stăpâniţi termenii specifici de specialitate formulaţi atât în limba engleză

cât şi preluarea acestora în limbă română.

Pentru subiectul II realizaţi scheme bloc ajutătoare care să vă ajute să

îndepliniţi sarcinile de lucru.



Subiectul II 60



274


1-instantanee

2-limitat

3-pas de cuantizare

5-eşantion


acordă 0 puncte.

Subiectul II………………………………………………………………………60 puncte

a. Eşantionarea, este o operaţie care transformă semnalul analogic g(t) într-un semnal

analogic eşantionat. Eşantionarea (sampling) este procesul prin care un semnal electric

continuu în timp este înlocuit –transformat - prin impulsuri echidistante în timp a căror

amplitudine este egală sau proporţională cu amplitudinea semnalului continuu detectat la

momentele respective.

b.Cuantizarea, operaţie prin care semnalul analogic eşantionat este cuantizat în

amplitudine. Astfel semnalului i se alocă o valoare dintr-un set finit de valori discrete.

Cuantizarea este un proces ireversibil, valorile iniţiale ale eşantioanelor nu mai pot fi

recuperate din semnalul cuantizat, decât cu o anumită eroare (eroare de cuantizare).

Scopul principal al operaţiei de conversie analog-digitală este de a introduce semnalul

analogic într-un sistem de prelucrare digital.

c.Codarea, constă în atribuirea unui cod binar fiecărui eşantion din semnal cuantizat. În

procesul de cuantizare amplitudinea aferentă fiecăriu eşantion este transformată într-un

număr. Acest număr este numărul intervalului de cuantizare ,în care de găseşte

eşantionul.

Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se vor

acoda 10 puncte. Pentru fiecare răspuns parţial corect sau imcomplet se vor acorda 5

puncte.Se punctează formulări echivalente.

Pentru răspuns incorect sau lipsă răspuns se acordă 0 puncte


275


activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului sau reformularea testului.

Testul nr.6Competenţa: Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor


Tehnici de multiplexare Fişele de documentare 3.1


Să explice principiile multiplexării şi demultiplexării diviziune de frecvenţă.

Să utilizeze termeni specifici.

Să alcătuiască schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune de frecvenţă.

Să explice principiile multiplexării cu diviziune de timp.276

Să utilizeze termeni specifici.

Să alcătuiască schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune de timp.


Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii ca evaluare formativă sau ca parte a

unei evaluări sumative.


Durata evaluării 50 min




Enunţ


Completaţi pe foaia de test, cu termenii sau valorile corespunzătoare spaţiile rămase

libere din enunţurile de mai jos.

a. Multiplexarea cu diviziune de frecvenţă constă în __________1_________2 semnalelor

în benzi de frecvenţă separate, care formează o bandă în jurul purtătoarei unice.

b. Semnalul de tip BLU se obţine prin ________3 uneia din benzile laterale rezultate din

modulaţia în ______4 .

c. Semnalul vocal telefonic vocal are banda cuprinsă între _______5 .

d. Procesul prin care se reface semnalul util se numeşte _______6 .


Figura de mai jos este reprezentat procesul prin care se obţine semnal BLU utilizat în

multiplexarea cu diviziune în frecvenţă (DFM):

277

a. Specificaţi

abrevierea

BLU

b. Specificaţi

diagrama

notată cu 1 în figură

c. Specificaţi diagrama notată cu 2

d. Specificaţi diagrama notată cu 3

e. Specificaţi sensul notaţiei Fp diagramă

f. Explicaţi necesitatea obţinerii semnalelor BLU pentru DFM

Subiectul III………………………………………………………………………30 puncte

Schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune în frecvenţă este redată mai jos.

a. Specificaţi blocurile notate cu 1,2,3.

278

b. Explicaţi rolul blocurilor notate cu 1 şi 3 din schemă.

Timp de lucru 50 min


Nu există instrucţiuni speciale pentru elevi în afară de cele indicate în formularea

cerinţelor testului.








Subiectul I………………………………………………………………………30 puncte

a. 1-translatarea, 2- spectrelor

b. 3-separarea, 4- amplitudine

c. 5- 300-3400Hz

d. 6 demodulare


acordă 0 puncte.

Subiectul II………………………………………………………………………….30 puncte

a. BLU bandă laterală unică

279

b. Diagrama reprezintă spectrul de frecvenţe în cazul modulaţie în amplitudine

pentru un spectru de frecvenţe.

c. Diagrama reprezintă BLU-I –bandă laterală unică inferioară.

d. Diagrama reprezintă BLU-S banda laterală unică superioară.

e. Fp frecvenţă purtătoare.

f. Pentru ca procesul de multiplexare să fie cât mai eficient. Este necesar ca benzile

ocupate de semnale să fie cât mai mici.


acordă 0 puncte.


a. 1-modulator MA, 2- filtru de trecere, 3- demodulator


acordă 0 puncte.

b. 1. circuitul modulator realizează procesul de modulare a semnalelor. Semnalul util

este transportat de la locul emisiei până la diferite puncte de recepţie de către un

agent purtător constituit din unde electromagnetice . În cazul DFM este vorba de

modulaţie în amplitudine. 3- demodulatorul realizează operaţia inversă modulaţiei

prin care se reface semnalul la recepţie

Se acordă 6 puncte pentru fiecare răspuns corect şi complet. Pentru fiecare

formulare incompletă sau parţial corectă de acordă 3 puncte. Se punctează orice

formulare sau exprimare echivalentă.

Se acordă 10 puncte din oficiu.



activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului.

280

Testul nr.7Competenţa:


Măsurarea parametrilor semnalelor

electrice cu instrumente specifice

Fişele de documentarea 4.1 şi 4.2


să cunoască principalele deosebiri între aparatele de măsură analogice şi digitale.

să definească caracteristicile aparatelor de măsură digitale.

Prezentarea testului probă scrisă

Tipul testului

Acest test poate fi utilizat după un grup de lecţii ca evaluare formativă sau ca parte a

unei evaluări sumative.



sală de clasă, laborator.

fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Enunţ


Realizaţi un eseu despre aparatele de măsură utilizate pentru măsurarea parametrilor

semnalelor electrice după următorul plan:

a. modul de exprimare a rezultatelor

281

b. caracterizarea aparatelor de măsură analogice: indicaţia, procesul de măsurare,

rezultatul măsurării

c. caracterizarea aparatelor de măsură digitale: indicaţia, procesul de măsurare,

rezultatele măsurării

Subiectul II…………………………………………………………………………30 puncte

În figura de mai jos sunt prezentate oscilogramele a două semnale sinusoidale notate

cu 1 şi 2 .

Specificaţi pentru fiecare semnal :

a. tensiunile vârf la vârf Uv-v1, Uv-v2

b. perioadele f1, f2

c. valorile efective Uef1, Uef2

Subiectul III …………………………………………………………………….35 puncte

Completaţi pe foaia de test termenii corespunzători spaţiilor libere din enunţurile notate

cu a, b, ,c, d, e.

282

a. Butoanele AC/DC permite selectarea modului în care semnalul de intrare este

aplicat la intrarea osciloscopului. Modul AC este pentru tensiune________1, iar

DC pentru tensiune ____________2 şi __________3.

b. Butonul X-pos(position) are rolul de reglare a _______4 pe axa X.

c. butonul DAUL permite afişarea celor semnalelor de pe ambele canale

_________5.

d. borna de masă se notează cu _____6

e. modul de lucru alternat realizează vizualizarea ambelor semnale. Comutarea de

la un canal la celălalt se face la terminarea fiecărei curse directe. Se recomandă

pentru vizualizarea semnalelor de frecvenţă _______7


1. Este recomandat ca testul să se desfăşoare după ce v-aţi obişnuit cu aparatura din

laboratorul de specialitate şi aţi făcut mai multe exerciţii practice.

2. Pentru subiectul II identificaţi prin comparaţie butoanele indicate reprezentate în figura

suport şi notaţia şi amplasarea spaţială a butoanelor de pe panoul frontal al aparaturii cu

care lucraţi efectiv în laborator.









283

a.Aparatele de măsură se clasifică după modul în care se exprimă rezultatul

măsurătorii, în două categorii:aparate de măsurat analogice; aparate de măsurat digitale

(numerice).

Se acordă 5 puncte pentru formulare completă şi corectă- pentru formulare

incorectă sau răspuns lipsă se acordă 0 puncte.

b. Aparatele de măsurat analogice se caracterizează prin faptul:

1. că: mărimea perceptibilă de la ieşirea lor (indicaţia) variază continuu în funcţie de

mărimea de măsurat (de exemplu, deplasarea unui indicator în faţa unei scări

gradate);

2. măsurarea este continuă (fără întreruperi);

3. rezultatul măsurării poate lua orice valoare (indicatorul poate ocupa orice poziţie

în faţa scării gradate).

Se acordă 10 puncte pentru formulare completă şi corectă. Pentru formulare

incompletă sau parţial corectă se acordă 5 puncte. Pentru lipsă răspuns de acordă 0

puncte. Se punctează orice formulare corectă, echivalentă

c. Aparatele de măsurat digitale se caracterizează prin faptul că:

1) rezultatul măsurării este afişat direct sub formă numerică;

2) măsurarea nu este continuă ci discretă, efectuându-se la anumite intervale de

timp;

3) rezultatul măsurării nu poate lua orice valoare, deoarece indicaţia variază în trepte

(între valori succesive indicate de un aparat de măsură digital mai pot exista şi

alte valori pe care aparatul nu le poate afişa; de exemplu, între indicaţiile 35,725

şi 35,726 mai pot exista şi alte valori ca: 35,7251, 35,7257,…).

Se acordă 10 puncte pentru formulare completă şi corectă. Pentru formulare

incompletă sau parţial corectă se acordă 5 puncte. Pentru lipsă răspuns de acordă 0

puncte. Se punctează orice formulare corectă, echivalentă.

Subiectul II………………………………………………………..30 puncte

a. UV_V1 =5mV/div·2 div=10 mV, UV_V2=20mV/div·4div=80mV 10 puncte

284

Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare calcul corect . Pentru calcul incorect sau lipsă


Se acordă 2 puncte pentru unitate de măsură corectă si 0 puncte pentru răspuns

greşit sau lipsă răspuns.

b. T1=0,01s/div·10 div=0,1s. f1=1/T1=1/0,1 [Hz]=10Hz 10 puncte

T2=0,01s/div·1 div=0,01 s. f2=1/T2=1/0,01=100Hz





c. Uef1=Umax1·0,707=Uv-v1/2·0,707=5·0,707=3,53 mV 10 puncte

Uef2=Umax2·0,707=Uv-v2/2·0,707=40·0,707=28,82 mV





Subiect III 35 puncte

a. alternativă, alternativa, continuă

b. trasei

c. alternat

d. GND

e. ridicată


acordă 0 puncte.


285



şi 4.3. activităţi de învăţare suplimentare şi diversificate, refacerea testului.

Fişă de evaluare - lucrare de laborator nr.3- măsurarea frecvenţelor prin metoda figurilor LissajousPentru lucrarea de laborator nr.3: măsurarea frecvenţelor prin metoda figurilor Lissajous

Competenţa: descrie tehnici de modulaţie a semnalelor



laborator nr.3


Să utilizeze osciloscopul pentru măsurarea frecvenţelor semnalelor electrice.

dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor de lucru cu aparate de măsurat electrice


măsurarea parametrilor semnalelor electrice cu instrumente specifice şi după testul

formativ nr. 6 propus în prezentul material.

Tipul testului

Probă practică

Durata evaluării

50 min




Enunţ.



documentare 4.2


Două generatoare de semnale sinusoidale.


Frecvenţmetru


C. Mod de lucru

se comută osciloscopul pe modul de lucru X/Y

286

se aplică semnalul de frecvenţă fX pe una din plăcile de deflexie a

osciloscopului – de exemplu CH1 sau baya de timp . Acestă

frecvenţă o vom determina prin metoda Lissajous

semnalul de frecvenţă cunoscută provenită de la un generator

etalonat, se aplică pe cealaltă pereche de placi-rămasă neutilizată.

CH2. Frecvenţa se notează f0. şi se reglează frecvenţa f0 până se

obţine una din figurile Lissajous vezi figura 1

Figura de pe ecranul osciloscopului se intersectează cu două

drepte, una orizontală (X) şi una verticală (Y);

Dacă nX, nY reprezintă numărul de punctelor de tangenţă ale figurii

Lissajous cu o dreaptă orizontală, respectiv verticală atunci între

cele două semnale utilizate există relaţia: ;

Cunoscând raportul corespunzător figurii obţinute pe ecran şi

frecvenţa cunoscută f0 se determină frecvenţa fX;

fig.1

În figura 1 sunt reprezentate figurile Lissajous pentru diferite valori ale frecvenţelor fX,

fY.

Schema de montaj

D. Sarcini de îndeplinit de către elevi

- realizaţi corect montajul.

287

- generaţi un semnal sinusoidal de frecvenţă fx cu ajutorul generatorului G1.

- vizualizaţi semnalul de frecvenţă f1. Determinaţi valoarea frecvenţei f1 prin măsurarea

perioadei T1 şi apoi prin calculul frecvenţei. Va reprezenta de fapt frecvenţa necunoscută

fx prin metoda figurilor Lissajous, utilizând CH1 sau baza de timp.

- generaţi un semnal sinusoidal de frecvenţă f2 prin intermediul generatorului G2.

- determinaţi frecvenţa f2 prin măsurarea perioadei T2 utilizând CH2. va reprezenta

frecvenţa f0 din formulă.

- comparaţi valoarea determinată cu indicaţia frecvenţmetrului sau indicaţia furnizată de

G2.

- comutaţi osciloscopul pe modul X/Y.

- cu osciloscopul pe modul X/Y reglaţi frecvenţa f2 până obţineţi una din figurile Lissajous

din figura 1.

- notaţi valoarea f2

- aplicaţi algoritmul indicat la Modul de lucru

- calculaţi cu formula frecvenţa fx

- comparaţi valoarea obţinută cu cea calculată prin metoda indirectă.

- interpretaţi rezultatele obţinute.

- repetaţi operaţiile pentru cel puţin trei valori diferite ale lui f1

Completaţi tabelul de mai jos:

Nr.crt

f0 valoarea

determinată prin

metoda indirectă

.f0 măsurată cu

frecvenţmetru

sau citită la

generatorul G2

fx valoarea

frecvenţei

determinată prin

metoda indirectă

fx determinată prin

metoda Lissajous

1

2

3



Reglajele pentru generatoarele G1 şi G2, cât şi pentru osciloscop le veţi realiza în funcţie



288



lucrării.






4. executarea corectă a montajului









În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare 4.2 şi


289


PARTEA II

291

AUTOR:

Popa Virgil-Vasile – prof.ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen” Bacău

COORDONATOR:

Remus Cazacu – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen”

CONSULTANŢĂ:





292

Testul 1

Modulul: Semnale şi medii de comunicaţii

Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/Precizarea tipurilor de suporturi utilizate în reţelele de comunicaţii şi a caracteristicilor acestora

Obiectivele evaluării: - să enumere domeniile de utilizare ale cablului coaxial precum şi vitezele de tranfer.- să prezinte distanţele pe care se pot utiliza eficient cablurile coaxiale;


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 1: “Suporturi de comunicaţii pe cabluri din cupru – cabluri coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: Probă scrisă, itemi cu alegere multiplă

Durata evaluăriiTimp de lucru: 20 minute

Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va lucra la un calculator sau va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri coaxiale, obţineţi informaţii despre aceste cabluri. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:

Pentru fiecare întrebare să se aleagă răspunsul corect din următoarele patru variante:

1. În reţelele de calculatoare de tip LAN cu topologie BUS cel mai utilizat tip de cablu este:

a) cablul coaxial;b) cablul UTP;c) cablul STP;d) cablul cu fibră optică.

293

2. Cablul coaxial poate fi folosit, fără a necesita amplificarea semnalului, pe o distanţă de maxim:

a) 100 m; b) 150m; c) 1000m; d) 500m.

3. Cablul coaxial este format din:a) două fire răsucite;b) dintr-un conductor cilindric exterior ce înconjoară un singur fir interior;c) din patru fire din cupru;d) din două fire şi o manta din plastic.

4. Cablul coaxial este folosit:a) pentru transmisiuni telefonice;b) pentru comunicaţii wireless;c) pentru transmisiuni de înaltă frecvenţă;d) pentru transmisiuni optice.

5. Teoretic, prin cablurile coaxiale, vitezele de transmisie a informaţiei sunt cuprinse în limitele:

a) 1 Mbps – 10 Mbps;b) 10 Mbps – 100 Mbps;c) 100 Mbps – 1000 Mbps;d) 500Mbps – 1000 Mbps.

6. Ce tipuri de cabluri coaxiale sunt utilizate pentru aplicaţiile video?a) RG -12 şi RG – 45;b) RG -58 şi RG – 63;c) RG -6 şi RG – 59;d) RG -9 şi RG – 50;

7. Care din următorii termeni este utilizat pentu a descrie energiile nedorite de natură electrică, electromagnetică sau unde radio care degradează sau distorsionează calitatea semnalelor?

a) atenuare;b) impedanţă;c) zgomot;d) rezistenţă.

8. Care din următorii termeni este folosit pentru a descrie pierderile din puterea semnalului atunci când semnalul se propagă prin media (prin cabluri)?

a) atenuare;b) curent;c) rezistenţă;d) tensiune.

9. Ce tip de cablu era utilizat pentru conectarea a două reţele de calculatoare aflate la o distanţă mai mare de 400 de metri fără a folosi dispozitive de amplificare a semnalului?

a) cablu coaxial subţire;b) cablu STP;c) cablu UTP;d) cablu coaxial gros.

294

10. Impedanţa cablurilor coaxiale utilizate în transmisiunile video este de:a) 50 ohmi;b) 75 ohmi;c) 100 ohmi;d) 150 ohmi.


Se acordă 10 puncte astfel: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.


1. - a; 2. - d; 3. – b; 4. – c; 5. – b; 6 – c; 7 – c; 8 – a; 9 – d; 10 – b.

295

Testul 2




- să enumere tipurile de cabluri coaxiale şi vitezele de transfer a datelor;- să descrie domeniile de utilizare ale cablurilor coaxiale;- să aleagă cablurile coaxiale potrivite cu aplicaţia dată.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 1: “Suporturi de comunicaţii pe cabluri din cupru – cabluri coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: Studiu de caz


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie: hârtie, cabluri coaxiale, fişe support, calculator, acces la Internet.

Enunţ: În laboratorul de echipamente de reţea s-au introdus un număr de 10 calculatoare care trebuie conectate la reţeaua şcolii. Acest laborator se află într-un alt corp de clădire situat la o distanţă de aproximativ 350 metri faţă de camera specială în care se găseşte server-ul şcolii. Se cere să se aleagă tipul potrivit de cablu pentru realizarea conexiunii reţelei de calculatoare din laboratorul de echipamente cu server-ul. Dacă se doreşte cablarea laboratorului cu cablu coaxial să se aleagă tipul de cablu şi să se specifice alegerea făcută. În laborator există şi dispozitive audio video pentru prezentarea de filme documentare precum şi cablu TV. Să se precizeze tipul de cablu coaxial folosit la aceste dispozitive.

Instrucţiuni pentru elevi:Se vor folosi fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri coaxiale.


Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.Se vor acorda 10 puncte împărţite astfel:

296

1) Se alege tipul de cablu coaxial gros (aproximativ 12 mm grosime) care este utilizat în

conectarea mai multor reţele mici: 2 puncte

2) Distanţa de transport a cablului este de 500 metri, după care semnalul se atenuează:

2 puncte

3) Teoretic, prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps (Megabiţi pe secundă): 2 puncte4) Pentru conectarea calculatoarelor la cablul coaxial vom folosi în interiorul laboratorului

cablul coaxial subţire (aproximativ 6 mm grosime) care este utilizat ca şi conexiune a

plăcii de reţea cu restul reţelei: 2 puncte

5) La dispozitivele audio video din cadrul laboratorului se va folosi cablu twinax iar pentru

cablul TV se va folosi fie cablu coaxial subţire fie cablu triaxial. 2 puncte

297

TEST 3




- să descrie părţile componente ale unui cablu coaxial;

- să precizeze avantajele şi dezavantajele utilizării cablului coaxial;

- să prezinte tipurile de cablu coaxial.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 1: “Suporturi de comunicaţii pe cabluri din cupru – cabluri coaxiale” ca evaluare formativă.

Tipul testului: Prezentarea


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri coaxiale, fişe suport, calculator, acces la Internet.

Enunţ:

Clasa se împarte în 5 grupe

Fiecare grupă trebuie să se documenteze şi apoi să prezinte în faţa întregii clase concluziile referitoare la următoarele aspecte legate de cablul coaxial:

Grupa 1: Definiţie (Prezintă un cablu coaxial de orice tip)

Grupa 2: Părţi componente (Prezintă un cablu coaxial tăiat şi desizolat)

298

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://tienda.baluma.com/images/productos/prodinfo/376060.jpg&imgrefurl=http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t41539.html&usg=__6sU6XaVABsJJqoAT4RjcifHdrRo=&h=342&w=400&sz=23&hl=ro&start=3&um=1&tbnid=AclYxS2E8haHnM:&tbnh=106&tbnw=124&prev=/images%3Fq%3Dcabluri%2Bcoaxiale%26hl%3Dro%26sa%3DN%26um%3D1

Grupa 3: Tipuri de cabluri coaxiale (Prezintă diferite tipuri de cabluri coaxiale din cele puse la dispoziţie pentru această lecţie)

Grupa 4: Avantajele folosirii cablurilor coaxiale (Prezintă diferite tipuri de cabluri coaxiale)

Grupa 5: Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale (Prezintă diferite tipuri de cabluri coaxiale)


Fiecare grupă va alege din cablurile coaxiale puse la dispoziţie ceea ce este necesar pentru prezentare.

Criteriile de evaluare şi notare:Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.Se vor acorda maxim 10 puncte pentru fiecare grupă care prezintă corect.


Definiţie: Cablul coaxial este un cablu electric care se compune dintr-un fir conductor înconjurat de un material izolator, înconjurat de un alt înveliş conductor la rândul său acoperit de un ultim strat izolator. 10 puncte

Părţi componente: conductor interior realizat din cuprudielectric realizat din plasticecranare din sârmă subţire din cuprumanta din plastic sau PVC 10 puncte

299

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://graph.exportpages.com/ppic/P2762F11736.jpg&imgrefurl=http://www.exportpages.ro/companyproducts/2011736209/1.htm&usg=__RWpyAggHG8E6eq49GKaaZupfD3I=&h=300&w=300&sz=9&hl=ro&start=19&um=1&tbnid=FYY6uBgCMSsHFM:&tbnh=116&tbnw=116&prev=/images%3Fq%3Dcabluri%2Bcoaxiale%26hl%3Dro%26sa%3DN%26um%3D1

Avantajele folosirii cablurilor coaxiale: răspunsul foarte bun în frecvenţă (cablurile coaxiale permit transmisia unei

benzi foarte largi de frecvenţe, de la frecvenţe joase la frecvenţe foarte înalte ca în cazul semnalelor de cablu TV şi a semnalelor video analogice);

sunt mai robuste decât cablurile cu perechi rasucite. 10 puncte

Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale: dacă scutul din cupru nu este legat la împământare atunci vom avea

interferenţe electromagnetice puternice (zgomotele electrice vor interfera cu semnalul transmis)

unele cabluri coaxiale au un diametru mare ceea ce determină o scădere a flexibilităţii şi utilizarea unor conductoare groase;

rata de transfer a informaţiei este cuprinsă între 10 şi 100 Mbps care este mai mică în comparaţie cu rata de transfer a cablurilor cu perechi răsucite care este cuprinsă în intervalul de la 100 Mbps la 1Gbps sau chiar 10Gbps.

10 puncte

Tipuri de cabluri coaxiale: 50 Ω utilizate în transmisiile radio şi reţele de calculatoare (RG-58) 75 Ω utilizate în transmisiile video (RG-6 si RG-59) cablul triaxial (triax) este un cablu coaxial care are un al treilea rând de

dielectric şi material conductor. Scutul extern care este împământat protejează scutul intern de interferenţe electromagnetice din afara sursei.

Twinax este un cablu format din două bucăţi răsucite printr-un scut cilindric. Biax este format din două cabluri coaxiale de 50Ω folosit în reţele de

calculatoare. Cablul coaxial semirigid utilizează o teacă dură din cupru. Acest cablu

oferă o ecranare superioară în comparaţie cu alte tipuri de cabluri chiar şi la frecvenţe înalte, marele dezavantaj fiind acela, după cum spune şi numele, că nu este flexibil. 10 puncte

300

Testul 4




- să identifice elementele componente ale cablului cu perechi torsadate;- să enumere principalele tipuri de cabluri cu perechi răsucite;- să prezinte categoriile de cablu torsadat;- să precizeze distanţa maximă pentru fiecare tip de cablu precum şi viteza maximă

de transfer date.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 1: “Suporturi de comunicaţii pe cabluri din cupru – cabluri cu perechi răsucite” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: Probă scrisă, itemi de asociere


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de informatică, fiecare elev va lucra la un calculator sau va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual

Enunt :Se prezintă la început tabelul cu toate categoriile de cablu UTP iar în continuare se dau caracteristicile fiecărei categorii şi se cere să se realizeze asocierea corectă. Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4 Categoria 5 Categoria 5e Categoria 6 a. se pot transmite date la viteze de până la 4 Mbps.b. utilizat în reţelele cu jeton de acces (token ring). Poate transmite date la viteze de până la 16 Mbps.c. utilizat pentru comunicaţiile telefonice dar neutilizabil pentru transmisia datelor.d. poate transmite date la viteze de până la 100 Mbps.

301

e. cablul din această categorie este format din patru perechi de fire de cupru de tip 24 American Wire Gauge (AWG) şi este în prezent cel mai rapid standard pentru UTP.f. este folosită pentru sistemele telefonice şi pentru Ethernet în reţele locale (10BASE-T) care funcţionează la viteze de 10 Mbps şi are 4 perechi de fire.g. este utilizat în reţele de calculatoare cu viteze de transmitere a datelor de până la 1000 Mbps.

Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri cu perechi răsucite, obţineţi informaţii despre cablurile torsadate

Criteriile de evaluare şi notareSe vor acorda 3 puncte dacă se realizează corect toate asocierile şi câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă.

Barem de corectare şi notare:Se vor acorda 3 puncte dacă se realizează corect toate asocierile şi câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă.

Categoria 1 – c 1 punct Categoria 2 – a 1 punct Categoria 3 – f 1 punct Categoria 4– b 1 punct Categoria 5 – d 1 punct Categoria 5e –g 1 punct Categoria 6 – e 1 punct

Categoria 1utilizat pentru comunicaţiile telefonice dar neutilizabil pentru transmisia datelor

Categoria 2 se pot transmite date la viteze de până la 4 Mbps.

Categoria 3este folosită pentru sistemele telefonice şi pentru Ethernet în reţele locale (10BASE-T) care funcţionează la viteze de 10 Mbps şi are 4 perechi de fire.

Categoria 4utilizat în reţelele cu jeton de acces (token ring). Poate transmite date la viteze de până la 16 Mbps.

Categoria 5 Poate transmite date la viteze de până la 100 Mbps.

Categoria 5eeste utilizat în reţele de calculatoare cu viteze de transmitere a datelor de până la 1000 Mbps.

Categoria 6cablul din această categorie este format din patru perechi de fire de cupru de tip 24 American Wire Gauge (AWG) şi este în prezent cel mai rapid standard pentru UTP.

302

Testul 5




- să identifice elementele componente ale cablului cu perechi torsadate;- să enumere principalele tipuri de cabluri cu perechi răsucite;- să prezinte categoriile de cablu torsadat;- să precizeze distanţa maximă pentru fiecare tip de cablu precum şi viteza maximă

de transfer date.






Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri cu perechi răsucite, obţineţi informaţii despre cablurile torsadate. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:


1. Cablul torsadat utilizat în reţelele de calculatoare şi care suportă o viteză de transport a datelor de până la 1000 Mbps face parte din:

a) Categoria 3; b) Categoria 5e; c) Categoria 5; d) Categoria 6.

303

2. Ce tip de cablu este reprezentat în figura de mai sus?a) Cablu cu fibră optică; b) Cablu twinax; c) Cablu UTP; d) Cablu maritim;

3. Cablul de date cel mai utilizat în reţelele de calculatoare şi care are şi costul cel mai scăzut este:

a) cablul coaxial; b) cablul cu fibră optică; c) cablul STP; d) cablul UTP.

4. Care este lungimea maximă admisă pentru cablul STP?a) 100 picioare;b) 150 picioare;c) 100 metri;d) 1000 metri.

5. Ce tip de conector utilizează cablul UTP?a) STP;b) BNC;c) RJ-45;d) RJ-69.

6. Ce utilizări au cablurile din categoria 1?a) telefonie şi date;b) sonerie şi date;c) telefonie şi sonerie;d) telefonie şi video;

7. Care este motivul pentru care cablul de categorie 5e este preferat celui de categ. 5 ?a) culorile izolaţiei firelor sunt mai bine marcate;b) perechile din cablu sunt separate de un strat izolator mai gros;c) rata mai mare a răsucirilor perechilor din cablu determină o rezistenţă mărită la interferenţe;d) mantaua de plastic a cablului este mai groasă şi acesta poate fi folosit şi sub pământ.


a) atenuare;

304

b) curent;c) rezistenţă;d) tensiune.

9. Care este semnificaţia termenului UTP?a) unshilded twinax-pair;b) universal twisted-pair;c) unlimited twisted-pair;d) unshilded twisted-pair.

10. Impedanţa cablului UTP este de :a) 50 ohmi;b) 75 ohmi;c) 100 ohmi;d) 150 ohmi.




1. - b; 2. - c; 3. – d; 4. – c; 5. – c; 6 – c; 7 – c; 8 – a; 9 – d; 10 – c.

305

Testul 6




- să defineşti cele trei tipuri principale de cabluri cu perechi răsucite;- enumeri principalele caracteristici ale tipurilor de cabluri cu perechi răsucite.



Tipul testului: Temă de lucru


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri torsadate, fişe suport, calculator, acces la Internet.

Enunţ: Clasa se împarte în 3 grupe. Fiecare grupă se documentează şi alege din cablurile cu perechi răsucite tipul de cablu primit spre studiu.

Grupa 1: Cablul UTP

Grupa 1: Cablul STP

Grupa 1: Cablul FTP

306

Criteriile de evaluare şi notare:Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.Se vor acorda maxim 10 puncte pentru fiecare grupă care prezintă corect.


Cablu torsadat neecranat (Unshielded Twisted Pair - UTP); are două sau patru perechi de fire. Fiecare dintre cele opt fire de cupru dintr-un cablu UTP este acoperit cu un material izolant. Când este utilizat ca mediu de reţea, cablul UTP conţine patru perechi de fire de cupru de 22 sau 24 mm. Când acesta este utilizat ca mediu de reţea impedanţa lui este de 100 ohmi ceea ce îl diferenţiază de alte tipuri de cabluri torsadate, cum ar fi cablurile pentru telefonie, care au o impedanţă de 600 ohmi. Acest tip de cablu se bazează numai pe efectul de anulare obţinut prin torsadarea perechilor de fire care limitează degradarea semnalului cauzată de interferenţe electromagnetice (EMI) şi interferenţe în frecvenţa radio (RFI). Cablul UTP este cel mai folosit tip de cablu în reţelele de comunicaţii. Se poate folosi pe maxim 100 m. Cablurile UTP oferă o multitudine de avantaje: este uşor de instalat deorece are un diametru extern de aproximativ 0,43 cm (datorită acestui diametru redus, cablul UTP ocupă puţin spaţiu în canalele de cablu faţă de alte tipuri de cabluri ceea ce îl face să fie preferat mai ales în cazul cablării clădirilor vechi); costul cablului UTP este redus în comparaţie cu celelalte cabluri utilizate în reţelele de date; poate să fie folosit în majoritatea arhitecturilor de reţea ceea îl face să crească constant în popularitate. Există însă şi dezavantaje: cablul UTP este mai predispus propagării zgomotului electric şi interferenţelor decât alte medii de reţea; distanţa dintre amplificările semnalelor este mai mică pentru cablul UTP decât în cazul cablurilor coaxiale sau de fibră optică. Iată câteva caracteristici ale cablului UTP: viteza – de la 10 la 1000 Mbps; costul mediu pe nod – cel mai ieftin; mărimea mediului şi a conectorului – dimensiuni reduse; lungimea maximă a cablului – 100 m.

10 puncte

Cablu torsadat ecranat (Shielded Twisted Pair – STP); combină tehnicile de ecranare, anulare şi răsucire ale firelor. În acest caz fiecare pereche de fire este înfăşurată de o folie metalică pentru a ecrana şi mai bine zgomotul (STP). Cele patru perechi de fire sunt ulterior învelite într-o altă folie metalică (S/STP). În mod normal, acest lucru se întâmplă în cazul cablului STP de 150 ohmi. La cablurile STP se reduc zgomotele electrice din

307

interiorul cablului. De asemenea se reduc influenţele EMI si RFI din exterior. Deşi cablul STP reduce interferenţele mai bine decât UTP, este mai scump din cauza ecranării suplimentare şi este mai greu de instalat din cauza grosimii. În plus, folia metalică trebuie împământată la ambele capete. Dacă împământarea nu se face corect, ecranarea va acţiona ca o antenă, recepţionând semnale nedorite. Caracteristici: viteza – între 10 şi 100 Mbps; cost moderat; mărime mare şi medie a cablului şi a conectorilor; lungimea maximă – 100 m.

10 puncte

Cablul torsadat ecranat de tipul FTP; este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliţi într-o folie exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferenţelor exterioare. Folia exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împământare.

Cablul UTP este cel mai ieftin cablu, dar spre deosebire de cablul STP, cablurile coaxiale şi cablul de fibră optică, acesta este sensibil la interferenţe. Cablul STP are un învelis protector care protejează datele transmise de eventualele interferenţe. Deoarece majoritatea clădirilor sunt deja cablate cu cablu UTP, standardele de transmisie sunt adaptate pentru utilizarea acestora, evitându-se asfel creşterea costurilor necesare recablării cu un alt tip de cablu. 10 puncte

308

Testul 7




- să identifice elementele componente ale cablului cu fibră optică;- să enumere principalele tipuri de cabluri cu fibră optică;- să precizeze distanţa maximă pentru fiecare tip de cablu precum şi viteza maximă

de transfer date.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 2: “Suporturi de comunicaţii pe cabluri cu fibră optică” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.




Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri cu fibră optică, obţineţi informaţii despre cablurile cu fibră optică. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:Pentru fiecare întrebare să se aleagă răspunsul corect din următoarele patru variante:

1. Care este domeniul lungimilor de undă asociate cu sursele de lumină utilizate în reţelele cu fibră optică:a) 200 – 950 nanometri;b) 400 – 700 nm;c) 850 – 1550 nm;d) 900 – 1050 nm.

2. Ce tip de sursă de lumină este utilizat la fibrele optice monomod?

a) fototransistor;b) laser;c) fotoresistor;d) LED.

309

3. Un cablu de fibră optică de tip ________ transmite multiple fluxuri de lumină

generată de LED-uri?a) multimodal;b) multicanal;c) multifazat;d) nici una din variante nu este corectă.

4. Care este unul din avantajele utilizării cablului cu fibră optică la reţelele de calculatoare:

a) este ieftin;b) este uşor de instalat;c) este un standard industrializat şi este disponibil în orice magazin de

electronice;d) este capabil de rate de transfer al datelor mai mari decât cablurile coaxiale şi

cele torsadate.

5. Cel mai rapid suport pentru comunicaţiile de date îl constituie:a) cablul coaxial;b) cablul cu perechi răsucite;c) cablul cu fibră optică;d) cablul STP.

6. Să se verifice dacă __________ fibrei a fost făcută corect prin citirea indicatorului aparatului de lipit fibră optică:

a) împletirea;b) joncţionarea;c) corodarea;d) îmbinarea.

7. Ce tip de cablu este reprezentat în figura de mai sus?a) cablu cu fibră optică; b) cablu twinax; c) cablu UTP; d) cablu maritim;

8. Cablul cu fibră optică este utilizat în reţelele de comunicaţii şi constă din:a) din două fibre torsadate; b) două fibre închise în locaşuri separate; c) din două raze de lumină; d) din două fire de cupru.

9. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe:a) proprietăţile conductoare ale cuprului;b) conversia impulsurilor electrice în lumină;

310

c) vibraţia atomilor de material semiconductor;d) fenomenul de propagare a undelor electrice.

10. Cablurile cu fibră optică de tipul multimod folosesc ca sursă de lumină:

a) laserele;b) lanterne;c) LED - urile;d) oglinzile concave.




1. - c; 2. - b; 3. – a; 4. – d; 5. – c; 6 – b; 7 – a; 8 – b; 9 – b; 10 – c.

311

Testul 8



Obiectivele evaluării: - să enumere diferite medii de comunicaţii;- să precizeze caracteristicile principale ale suporturilor de comunicaţie folosite;- să realizeze un studiu comparativ ale diferitelor suporturi de comunicaţie.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temelor 1 şi 2: “Suporturi de comunicaţii pe cabluri din cupru şi fibră optică” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri metalice şi cu fibră optică, fişe suport, calculator, acces la Internet.

Enunţ:Clasa se împarte în 4 grupe şi fiecare din acestea se va ocupa de un tip anume de suport de transmisie după cum urmează:Grupa 1: tipul mediului de transmisie – UTPGrupa 2: tipul mediului de transmisie - STPGrupa 3: tipul mediului de transmisie – cablu coaxialGrupa 4: tipul mediului de transmisie – fibră optică

Se dă tabelul din figură.Tipul mediului

Lungimeamaximă a segmentului

Viteza Costuri Avantaje Dezavantaje

Punctaj

UTP 2x5=10p

STP 2x5=10p

Coaxial 2x5=10p

Fibră optică 2x5=10p

Se cere să se completeze corect rubricile lipsă ale tabelului cu elementele date în dreptunghiurile următoare. Fiecare grupă va completa tabelul în dreptul mediului de transmisie ales. În final profesorul va desena tabelul pe tablă şi îl va completa folosind răspunsurile fiecărei grupe. După această completare se va acorda punctajul pentru

312

fiecare grupă: câte 2 puncte pentru fiecare asociere corectă pe orizontală. Punctajul maxim pentru fiecare grupă va fi de 10 puncte.100 m 100 m 500m (thicknet) 185m (thinnet) 10km (unimodal) 2 km (multimodal) de la 10 Mbps la 1000 Mbps de la 10 Mbps la 100 Mbps de la 10 Mbps la 100 Mbps de la 100 Mbps la 100 Gbps (unimodal) de la 100 Mbps la 9.92 Gbps (multimodal) cel mai ieftin mai scump decât cablul UTP cel mai scump relativ ieftin, dar mai scump decât UTP-ul scump uşor de instalat; disponibil pe scară largă şi utilizat peste tot în lume. semnalul transmis nu poate fi interceptat, astfel securitatea este mai bună; poate fi utilizată pe distanţe mari; nu este susceptibilă de interferenţe EMI; are viteze de transfer mai mari decât cablul coaxial şi decât cablul torsadat mai puţin susceptibil la interferenţe EMI decât alte medii de cupru convorbiri încrucişate reduse, mai rezistent la interferenţele EMI decât cablul coaxial thinnet-ul sau UTP-ul dificil de terminat dificil de instalat (thicknet); lăţime de bandă limitată; aplicabilitate limitată (thinnet); la defectarea unui cablu, întreaga reţea poate fi compromisă greu de instalat; poate acoperi doar o distanţă limitată susceptibil de interferenţe; poate acoperi doar o distanţă limitată

Instrucţiuni pentru elevi:Se vor folosi fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri metalice şi cu fibră optică.

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie de numărul asocierilor corecte realizate. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare rubrică completată corect pe orizontală.


Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare rubrică completată corect pe orizontală.

După completarea corectă tabelul va arăta ca mai jos.

313

Tipul mediului

Lungimeamaximă a segmentului

Viteza CosturiAvantaje Dezavantaje Punctaj

UTP 100 m de la 10 Mbps la 1000 Mbps

cel mai ieftin

uşor de instalat;disponibil pe scară largă şi utilizat peste tot în lume.

susceptibil de interferenţe; poate acoperi doar o distanţă limitată

2x5=10 pct

STP 100 m de la 10 Mbps la 100 Mbps

mai scump decât cablul UTP

Convorbiri încrucişate reduse, mai rezistent la interferenţele EMI decât cablul coaxial thinnet-ul sau UTP-ul

greu de instalat; poate acoperi doar o distanţă limitată

2x5=10 pct

Coaxial 500 m (thicknet); 185 m (thinnet)

de la 10 Mbps la 100 Mbps

relativ ieftin, dar mai scump decât UTP-ul scump

mai puţin susceptibil la interferenţe EMI decât alte medii de cupru

dificil de instalat (thicknet); lăţime de bandă limitată; aplicabilitate limitată (thinnet); la defectarea unui cablu, întreaga reţea poate fi compromisă

2x5=10 pct

Fibră optică

10 km(unimodal); 2 km (multimodal)

de la 100 Mbps la 100 Gbps (unimodal); de la 100 Mbps la 9.92 Gbps (multimodal)

cel mai scump

semnalul transmis nu poate fi interceptat, astfel securitatea este mai bună; poate fi utilizată pe distanţe mari; nu este susceptibilă de interferenţe EMI; are viteze de transfer mai mari decât cablul coaxial şi decât cablul torsadat

dificil de terminat

2x5=10 pct

314

Testul 9




- să precizeze tipurile de fibră optică;

- să explice motivele pentru care se preferă fibra optică.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 2: “Suporturi de comunicaţii pe cabluri cu fibră optică” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: Mozaic


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri cu fibră optică, fişe suport, calculator, acces la Internet. Elevii sunt împărţiţi în grupe de lucru a câte 2 sau 3 elevi care primesc diverse teme de studiu. După un timp determinat în care elevii se informează în legătură cu tema de grup, se reorganizează grupele astfel încât în grupele nou-formate să existe cel puţin o persoană din fiecare grupă iniţială. Timp de 10 minute, elevii vor împărtăşi cu ceilalţi colegi din grupa nou-formată cunoştinţele dobândite în pasul anterior

Enunţ:Clasa se împarte în 4 grupe şi fiecare din acestea se va ocupa de un tip anume de suport de transmisie după cum urmează:Grupa 1: defineşte principiul de funcţionare al fibrei opticeGrupa 2: precizează tipurile de fibră opticăGrupa 3: caută să găsească motivele pentru care se preferă fibra opticăGrupa 4: enumeră caracteristicile fibrei opticeFiecare grupă va nota pe o hârtie concluziile care vor fi înmânate profesorului pentru acordarea punctajului.Instrucţiuni pentru elevi:Se vor folosi fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri cu fibră optică.

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.

315


1. Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe conversia impulsurilor electrice în lumină. Aceasta este apoi transmisă prin mănunchiuri de fibre optice până la destinaţie, unde este reconvertită în impulsuri electrice.Aceasta înseamnă:- rată de transfer foarte mare în raport cu celelalte tipuri de conexiune (practic nelimitată, şi încă imposibil de folosit la maximum de către aplicaţiile existente);- mai multă siguranţă - fibra optică este insensibilă la perturbaţii electromagnetice şi este inaccesibilă scanărilor ilegale (interceptări ale transmisiunilor);- posibilitatea de instalare rapidă şi simplă, în orice condiţii, datorită greutăţii reduse a cablului optic şi existenţei mai multor tipuri de cabluri;- fibra optică reprezintă soluţia pentru accesul de mare viteză la serviciile Internet,

utilizând fibra optică pentru conexiuni dedicate permanente. Este recomandată firmelor cu un număr mare de posturi de lucru cuplate la reţeaua Internet şi cu un transfer informaţional susţinut pe tot timpul unei zile de lucru.

Fibra optică este un conductor din sticlă sau plastic care transmite informaţii folosind lumina. Un cablu cu fibra optică conţine una sau mai multe fibre optice acoperite de o teacă sau cămaşă. Datorită faptului că este confecţionat din sticlă, cablul cu fibră optică nu este afectat de interferenţele electromagnetice sau interferenţele cu frecvenţele radio. Toate semnalele sunt convertite în impulsuri de lumină pentru a intra în cablu, şi convertite înapoi în semnale electrice când părăsesc cablul. Aceasta înseamnă că un cablu cu fibră optică poate transmite semnale care sunt mai clare, ajung mai departe şi au o lăţime de bandă mai mare decât cablurile de cupru sau alte metale.

10 puncte

2. Există două tipuri de cabluri cu fibră optică:

Single-mode (unimodal) – cablul cu fibră optică unimodal permite doar unui singur mod (lungime de undă) de lumină să treacă prin fibră. Acest tip de cablu permite lăţimi de bandă mari precum şi parcurgerea unor distanţe mult mai mari. Cablul are un miez foarte subţire. Este mai greu de fabricat, foloseşte rază laser ca metodă de generare a luminii şi poate transmite semnale la distanţe de zeci de kilometri cu uşurinţă. Lungimea maximă a cablului este de 10 Km sau chiar mai mult. Miezul fibrei este de 9 microni în diametru şi transmite lumina de la laser în infraroşu (lungimea de undă este de la 1300 nm până la 1550 nm). Cablul unimodal este folosit de obicei pentru magistralele de comunicaţii dintre campusuri şi oraşe.

o Multimode (multimodal) – cablul de fibră optică multimodal permite propagarea a multiple moduri de lumină prin fibră. Cablul are un miez mai gros decât cablul single-mode. Este mai uşor de fabricat, poate folosi surse de lumină mai simple (LED-uri) şi funcţionează bine pe distanţe de câtiva kilometri sau mai puţin. De obicei lungimea maximă a cablului este de 2 Km. Miezul fibrei optice este de 62.5 microni în diametru şi transmite lumina în infraroşu de la LED-uri (lungimea de undă de la 850 nm la 1300 nm). Este utilizat adeseori pentru aplicaţiile grup de lucru şi pentru aplicaţiile intra-clădire.

10 puncte3. De ce se preferă transmisiunile pe fibră optică? Iată câteva răspunsuri posibile:

o Nevoia crescândă pentru comunicaţii diversificate, sigure, de mare viteză;

316

o Diversificarea serviciilor oferite;o Cererea de trafic pe Internet se triplează în fiecare an;o Permit transmiterea unei lărgimi de bandă deosebit de mari;o Creşte considerabil lungimea transmisiei fără repetor;o Performanţele transmisiei sunt foarte mari;o Nu sunt afectate de perturbaţii electromagnetice;o Lungimi de cablu de instalare de ordinul kilometrilor.

10 puncte

4. Principalele caracteristici ale fibrelor optice sunt:

o Viteză de transmisie mare, de peste 1 Gbps;o Sunt scumpe;

o Dimensiunile mediului de comunicaţie şi al conectorilor sunt reduse;

o Lungimi mari ale cablului cu fibră optică: peste 10 Km la tipul de fibră unimodal; până la 2 Km pentrul tipul multimodal.

10 puncte

317

Testul 10



Obiectivele evaluării: - să definească reţeaua fără fir;- să enumere aplicaţiile wireless;- să definească antenele din echipamentele wireless.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 3: “Suporturi de comunicaţii fără fir - wireless” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.




Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), conexiuni wireless, obţineţi informaţii despre comunicaţiile fără fir. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:Pentru fiecare întrebare să se aleagă răspunsul corect din următoarele patru variante:

1. Pentru a conecta un laptop la o reţea wireless sunt strict necesare următoarele două componente:

a) placă de reţea şi router; b) switch şi hub; c) modem şi server; d) punct de acces şi placă pentru conexiunea fără fir încorporată.

2.Care din mediile următoare sunt folosite de comunicaţia fără fir la transmiterea datelor între dispozitivele dintr-un LAN ?

a) frecvenţele radio;b) lumina generată de LED;c) fibra optică;d) fibra de sticlă.

318

3. Semnalele wireless lucrează în spectrul de radio frecvenţă (RF) pentru transmiterea pachetelor de tip voce, video şi date cuprinzând frecvenţe din banda de la:

a) 100 KHz – 100 MHz;b) 10 MHz – 1000 MHz;c) 3 KHz – 300 GHz;d) 300 KHz – 3 GHz.

4. Care tehnologie nu este de tipul comunicare wireless?a) telefonul celular;b) bandă extinsă;c) infraroşu;d) spectru extins.

5. Care este semnificaţia termenului WLAN?a) Wilde Level Array Net;b) World Local Area Network;c) Wirelss Local Area Network;d) Wizard Local Area National.

6. Care din următoarele nu este un avantaj al reţelelor wireless?a) legătura se face prin aer, prin unde radio;b) dacă sediul firmei se mută reţeaua wireless se poate muta în acelaşi timp;c) o reţea wireless este gata de folosire mult mai repede;d) se recomndă ca pentru fiecare punct de acces wireless să avem maxim 10

clienţi.7. Tehnologia fără fir care poate capta datele de 7 ori mai repede şi de 1000 de ori

mai departe decât actuala practică wireless se numeşte:a) Wi-Fi;b) Bluetooth;c) 3 G;d) WiMax.

8. La tehnologia fără fir de transmisie a datelor, staţiile de bază au deschiderea antenei de la:

a) 120 – 180 de grade;b) 180 – 320 de grade;c) 60 – 360 de grade;d) 30 – 180 de grade.

9. Robusteţea şi flexibilitatea echipamentelor fără fir este asigurată de:a) punctul de acces wireless;b) placa de reţea wireless;c) calculator;d) antenă.

10.Standardul Ethernet care specifică modul de conectare pentru reţelele wireless este:

a) IEE 802.3;b) IEE 802.5;c) IEE 802.11;d) IEE 802.13.

319




1. - d; 2. - a; 3. – c; 4. – b; 5. – c; 6 – d; 7 – d; 8 – c; 9 – d; 10 – c.

320

Testul 11




- să definească reţeaua fără fir;- să enumere aplicaţiile wireless;- definească antenele din echipamentele wireless.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 3: “Comunicaţii fără fir” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: Temă de lucru


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, laptopuri, plăci wireless, puncte de acces wireless, fişe suport, calculator, acces la Internet.

Elevii se pot organiza în grupe mici (2 – 3 elevi) sau pot lucra individual;

Enunţ:Un elev se află într-un hotel şi doreşte să acceseze Internet-ul prin intermediul reţelei fără fir (wireless).Pentru a putea realiza acest lucru are la dispoziţie următoarele:- un laptop care să aibă o placă de reţea wireless încorporată;- un punct de acees wireless prezent atât în holul hotelului (free, fără plată) cât şi în cameră (cu plată);- un soft de conectare wireless (Wireless Network Conecction), de vizualizare a reţelelor wireless disponibile în aria hotelului şi apoi de conectare la una din ele. Construiţi o schemă bloc pentru o conexiune wireless. Completaţi cu elementele necesare conectării la o reţea wireless din holul unui hotel cele trei dreptunghiuri din schiţa anexată.

321

Instrucţiuni pentru elevi:Se vor folosi fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), laptop, componente wireless.


Barem de corectare şi notare:Pentru fiecare dreptunghi completat corect se acordă 3 puncte.

Se acordă 1 punct din oficiu.

În final elevul trebuie să completeze dreptunghiurile după cum urmează:

322

Testul 12




- să definească punctul de acces;

- să precizeze tipurile de echipamente emisie-recepţie wireless;


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 3: “Comunicaţii fără fir” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.

Tipul testului: Studiu de caz


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, laptopuri, plăci wireless, puncte de acces wireless, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru;

Enunţ:Laboratorul şcolii primeşte 7 laptop-uri pentru ca elevii să înveţe să lucreze în reţele wireless. Deoarece în laborator mai există deja 25 de staţii de lucru conectate la Internet va trebui să procurăm un punct de acces wireless şi să conectăm laptop-urile la reţeaua locală LAN prin conexiune fără fir. Propuneţi modul de realizare a conexiunii la Internet pe laptop-uri. Instrucţiuni pentru elevi:Se vor folosi fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), laptopuri, componente wireless.


Barem de corectare şi notare:Pentru fiecare pas corect realizat se acordă 2 puncte.

323

1. Se porneşte laptopul şi se apasă combinaţia de taste (de exemplu Fn + F12 pentru laptopul FUJITSU computers SIEMENS) pentru conectarea acestuia la o reţea wireless

2 puncte2. Intru în Control Panels şi aleg Network Connections. De aici selectez Wireless Network Connections. 2 puncte3. Dau clik pe Refresh Network List pentru a vizualiza reţelele wireless din raza laptopului 2 puncte4. Aleg una din reţele pentru care am primit parola de acces şi dau Connect

2 puncte5. Folosesc şi varianta care nu implică să intru în Control Panel ci selectez direct din

colţul din dreapta jos al barei de start iconiţa pentru conexiune wireless ( ) şi dau clik după care procedez ca în situaţia de mai sus (selectez reţeaua wireless, dau conectare, etc). 2 puncte

324

Testul 13


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/Joncţionarea cablurilor

Obiectivele evaluării: - să definescă principalele modalităţi de joncţionare a cablurilor optice şi metalice

şi a tipurilor de conectori;- să prezinte paşii de urmat pentru joncţionarea unei fibre optice;- să enumere tipuri de conectori optici;


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 4: “Tehnologii de joncţionare a cablurilor” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.




Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri de date, obţineţi informaţii despre joncţionarea cablurilor de date. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:


1. În figura de mai sus se prezintă:a) conectorul pentru fibra optică; b) conectorul pentru cablul coaxial;

325

c) conectorul pentru cablul cu mai multe perechi răsucite de fire din cupru; d) conectorul pentru cabluri de alimentare.

2. În cazul cablurilor cu fibră optică lipirea acestora se face:a) aparat de sudură cu electrod;b) cu pistol de lipit ;c) cu flacără;d) cu aparate speciale.

3. În figura de mai sus este reprezentat:a) un conector BNC;b) un conector UTP;c) un conector optic;d) un fir conductor.

4. Dispozitivele mecanice pentru conectarea fibrelor optice rupte realizează:a) presarea miezurilor celor două fibre optice;b) sudarea miezurilor celor două fibre optice;c) strângerea miezurilor celor două fibre optice;d) alinierea miezurilor celor două fibre optice;

5. Aparatul special de sudură pentru fibra optică foloseşte pentru lipire:a) substanţe de lipit;b) pistol de lipit;c) un arc electric;d) baie de cositor.


Se acordă 10 puncte astfel: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.


1. - c; 2. - d; 3. – c; 4. – d; 5. – c;

326

Testul 14



Obiectivele evaluării: - să definescă principalele modalităţi de joncţionare a cablurilor optice şi a tipurilor

de conectori;- să prezinte paşii de urmat pentru joncţionarea unei fibre optice;- să enumere tipuri de conectori optici;- să indice instrumente pentru sudarea fibrei optice.





Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri metalice şi optice, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.

Enunţ:

În timpul unor lucrări de amenajare a fundaţiei unei clădiri, s-a rupt un cablu cu fibră optică ce realiza legătura de date dintre două oraşe. Elaboraţi o strategie pentru sudarea fibrei optice. Realizaţi sudura fibrei optice.Verificaţi calitatea lucrării efectuate. Instrucţiuni pentru elevi:Folosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri optice, obţineţi informaţii despre sudarea fibrei optice


Barem de corectare şi notare:Pentru fiecare pas corect realizat se acordă punctele specificate mai jos:

327

Strategie: Se aduce laboratorul mobil cu aparat special pentru sudarea fibrei optice. Se trece la sudarea fibrei optice care presupune următoarele etape:

1.Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii capetelor de fibră optică: Îndepărtarea mantalei; Îndepărtarea cordelului; Des-torsoadarea elementelor cablului (buffere, elemente de rezistenţă şi

de umplere); Curăţarea gelului; Uscarea bufferelor; Marcarea bufferelor; Indepărtarea tuburilor de protecţie de pe fibre; Identificarea şi marcarea fibrelor optice; Fixarea capătului de cablu (în funcţie de manşon); Fixarea bufferelor în casetă (suportul pentru fibrele joncţionate);

4 puncte

2. Se execută următoarele operaţii necesare pregătirii fibrelor pentru sudare: Indepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului) Curăţarea capătului de fibră Tăierea fibrei Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat 4 puncte

3.Se declanşează arcul electric pentru sudarea fibrei optice în aparatul specializat;2 puncte

4.Se verifică pe ecranul aparatului de sudură al fibrei optice corectitudinea operaţiei efectuate. 2 puncte

328

Testul 15



Obiectivele evaluării: - să enumere ordinea paşilor de urmat pentru sudarea unei fibre optice;- să recunoască operaţiile necesare pentru sudarea fibrei optice.



Tipul testului:Probă scrisă, itemi de asociere


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică, şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri metalice şi optice, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.

Enunţ:Se dă tabelul din figură. Număr Operaţie1

2

3

4

5

6

Se cere să se completeze corect rubricile lipsă ale tabelului cu elementele date în dreptunghiurile următoare: Operaţiile sau paşii de urmat sunt daţi într-o ordine aleatoare.- Declanşarea arcului electric pentru sudarea fibrei optice în aparatul specializat;

- Curăţarea capătului de fibră;

- Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat;

- Verificarea, pe ecranul aparatului de sudură al fibrei optice, corectitudinii operaţiei efectuate;

- Îndepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului);

329

- Tăierea fibrei.

Instrucţiuni pentru elevi:Folosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri optice, obţineţi informaţii despre sudarea fibrei optice

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate (câte 1.5 puncte pentru fiecare asociere corectă).

Barem de corectare şi notare:Pentru fiecare asociere corectă se acordă 1.5 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. NumărOperaţie1 Îndepărtarea învelişului de protecţie (denudarea coating-ului);2 Curăţarea capătului de fibră;3 Tăierea fibrei;4 Aşezarea fibrei în canalele de ghidare ale aparatului de joncţionat;5 Declanşarea arcului electric pentru sudarea fibrei optice în aparatul specializat;

6Verificarea, pe ecranul aparatului de sudură al fibrei optice, corectitudinii operaţiei efectuate;

330

Testul 16



Obiectivele evaluării: - să enumere modalităţi de joncţionare a cablurilor cu fire din cupru;- să identifice diferite tipuri de conectori pentru cablurile cu fire din cupru.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 4: “Tehnologii de joncţionare a cablurilor” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Această activitate vă va ajuta să identificaţi modalităţile de joncţionare a cablurilor metalice şi să identificaţi diferite tipuri de conectori folosiţi pentru refacerea firelor metalice rupte dintr-un cablu metalic.

Tipul testului: Exerciţiu practic


Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în atelierul de instruire practică sau la agentul economic (în acest caz în cadrul echipei de interveţie de la ROMTELECOM) şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri metalice, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.

Enunţ:Sunteţi în echipa de intervenţie de la ROMTELECOM. Dispecerul vă anunţă că în

urma unor săpături cablu metalic subteran care face legătura între comunele Parincea şi Buhoci a fost rupt. Trebuie să vă deplasaţi la faţa locului şi să refaceţi în timp de 90 de minute legătura prin cablul cu fire metalice. Aveţi la dispozitie trusa de scule şi două tipuri de conectori: 3M Scotchlok pentru fir individual sau conector de tipul 3M MS2 pentru cablu cu 25 de perechi de fire din cupru aşa cum sunt prezentaţi în figurile următoare:

331

Specificaţi tipul de conector folosit pentru refacerea legăturilor prin firele metalice ale cablului;

Descrieţi pe scurt modul de acţiune şi verificarea joncţionării realizate.

Instrucţiuni pentru elevi:Pentru rezolvarea activităţii se poate consulta fişa de documentare numărul 4 (joncţionarea cablurilor) precum şi alte surse din documentele specifice situaţiei date pe care le aveţi pe notebook-ul personal.

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie corectitudinea joncţionării precum şi de timpul realizării acesteia.

Barem de corectare şi notare:Punctele se acordă după cum urmează:

Dacă doar câteva fire sunt rupte se refac legăturile folosind conectori de tipul 3M Scotchlok pentru fir individual. Se punctează alegerea corectă a conectorului şi realizarea legăturilor la acesta. Se urmăreşte modul în care se desizolează firele şi cum se montează în conector. 30 puncteDacă sunt rupte mai multe fire se folosesc conectori de tipul 3M MS2 pentru cablu cu 25 de perechi de fire din cupru. Se punctează alegerea corectă a conectorului şi realizarea legăturilor la acesta. Se urmăreşte modul în care se desizolează firele şi cum se montează în conector. 30 puncte

După realizarea conexiunilor se sună dispecerul pentru verificarea lucrării, se notează şi apoi se punctează timpul în care s-a efectuat lucrarea (90 minute pentru punctjul maxim acordat ). 30 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu. În final punctajul obţinut se împarte la 10 şi se trece nota în fişa de lucru.

332

Testul 17


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/Montarea conectorilor pentru cablurile coaxiale

Obiectivele evaluării: - să enumere cei mai utilizaţi conectori pentru cablul coaxial;- să identifice diverse tipuri de conectori;


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 5: “Montarea conectorilor la cablurile coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.




Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), conectori pentru cabluri coaxiale, obţineţi informaţii despre conectori. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:


1. Conectorul din figură se numeşte:a) conector fibră optică; b) conector cablul torsadat; c) conector tip baionetă ; d) conector UTP.

333

2. Conectorii utilizaţi în aplicaţiile de date ca dispozitive terminale ale cablului coaxial care permit realizarea legăturii cu placa de reţea a unui calculator se numesc conectori:

a) UTP;b) optici ;c) mecanici;d) BNC.

3. În aplicaţiile video şi în special la televiziunea prin cablu se folosesc conectori :a) BNC;b) UTP;c) F;d) Optici.

4. Conectorii fără de care legătura între diversele componente ale unei reţele cu cablu coaxial nu funcţionează se numesc:

a) conectori în T;b) conectori F;c) conectori terminali;d) conectori BNC.

5. Conectorii din figura de mai sus sunt folosiţi:a) la conectarea calculatoarelor;b) la conectarea aparatelor video;c) la conectarea telefoanelor;d) la conectarea la reţea.


Se acordă 10 puncte astfel: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.


1. - c; 2. - d; 3. – c; 4. – c; 5. – b;

334

Testul 18


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/ Montarea conectorilor pentru cablurile coaxiale


- să enumere cei mai utilizaţi conectori pentru cablul coaxial;- să descrie paşii de urmat pentru maontarea unui conector BNC;- să verifice corectitudinea montării conectorului BNC.


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 5: “Montarea conectorilor pentru cablurile coaxiale” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cleşti speciali, cabluri coaxiale şi conectori BNC, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.

Enunţ:Se cere să se monteze la un cablu coaxial un conector BNC.

Instrucţiuni pentru elevi:Folosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri coaxiale, conectori BNC, cleşti speciali de montare a conectorilor la cablurile coaxiale, obţineţi informaţii despre montarea conectorilor pentru cabluri coaxiale şi realizaţi practic aceasta.

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie corectitudinea montării conectorului BNC la cablul coaxial precum şi în funcţie de timpul de realizare a activităţii.

335

Barem de corectare şi notare: Pentru fiecare operaţie corectă se acordă 1 punct. 1 - se îndepărtează izolaţia exterioară de plastic pe o distanţă de aproximativ 2-3 cm şi se aranjează brida formată din fire subţiri de cupru; 1 punct2 - se îndepărteză izolaţia de plastic din jurul firului central pe o distanţă de aproximativ 1 cm; 1 punct3 - se introduce pe cablul coaxial manşonul metalic; 1 punct4 - se introduce în vârful firului central pinul de conexiune auriu; 1 punct5 - se introduce cablul coaxial împreună cu pinul din vârful firuli central în conectorul BNC; 1 punct6 - se înfăşoară brida din fire subţiri din cupru pe conectorul BNC; 1 punct7 - se fixează întreg ansamblul prin împingere şi răsucire uşoară şi se verifică dacă se realizează contactul cu firul central; 1 punct8 - se aduce manşonul din metal anterior introdus pe cablul coaxial deasupra bridei din fire subţiri de cupru ce sunt acum înfăşurate pe conectorul BNC; 1 punct9 - se foloseşte un cleşte special care stânge manşonul metalic şi fixează astfel conectorul BNC sau pur şi simplu se fixează conectorul BNC prin răsucire; 1 punct10 - se verifică corectitudinea conexiunii prin conectarea calculatorului la server-ul reţelei; 1 punct

336

Testul 19


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/ Montarea conectorilor pentru cablurile coaxiale

Obiectivele evaluării: - să enumere cei mai utilizaţi conectori pentru cablul coaxial;- să identifice diverse tipuri de conectori;





Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri coaxiale şi conectori pentru cabluri coaxiale, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.

Enunţ:Se dau cateva tipuri de conectori (adaptoare) (în T, F, BNC) pentru cablurile coaxiale şi se cere să se precizeze tipul lor.

Instrucţiuni pentru elevi:Folosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri coaxiale, conectori pentru cabluri coaxiale, obţineţi informaţii despre montarea conectorilor pentru cabluri coaxiale şi realizaţi practic aceasta.

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie corectitudinea răspunsurilor.

337

Barem de corectare şi notare: Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect şi 1 punct din oficiu.

Conector BNC 3 puncte

Conector F 3 puncte

Conector în T 3 puncte

338

Testul 20


Competenţa vizată: montarea conectorilor la suporturiObiectivele evaluării:

- să identifice tipurile de conectori necesari;- să monteze conetorii la suporturi





Enunţ:La ora de practică vi se solicită să participaţi la mutarea unui laborator de calculatoare dintr-o încăpere în alta. Reţeaua de calculatoare este mai veche şi legăturile de date dintre PC-uri sunt realizate cu cabluri coaxiale. La două calculatoare s-au deformat conectorii şi se impune schimbarea lor. Se observă că unul din calculatoare este la unul din capetele reţelei de tip magistrală. Maistrul instructor vă pune la dispoziţie trusa de scule şi mai multe tipuri de conectori pentru cabluri coaxiale. Trebuie să alegeţi conectorii potriviţi şi să-i montaţi corect astfel încât reţeaua să funcţioneze în noua locaţie.

Indicaţii pentru elevi: Această activitate vă va ajuta să exersaţi respectând etapele principale ale montării conectorilor BNC. Pentru rezolvarea activităţii puteţi consulta fişa de documentare numărul 5 precum şi alte surse din documentele specifice situaţiei date pe care le aveţi pe notebook-ul personal.

Indicaţii pentru evaluatori: Punctajul se acordă în funcţie de selecţia corectă a conectorilor potriviţi cu situaţia descrisă şi în funcţie de corectitudinea montării conectorilor.

339

Barem de corectare:Punctajul se acordă după cum urmează:

Se selectează conectorul BNC, T precum şi un conector terminal. 1 punct

Se aleg instrumentele de lucru: cleşte pentru îndepărtarea izolaţie cablurilor, cleşte special pentru sertizarea cablurilor coaxiale. 1 punct

Se realizează, în ordine, operaţiile de pregătire a cablurilor coaxiale şi a conectorilor:

- se îndepărtează izolaţia exterioară de plastic pe o distanţă de aproximativ 2-3 cm şi se aranjează brida formată din fire subţiri de cupru; - se îndepărteză izolaţia de plastic din jurul firului central pe o distanţă de aproximativ 1 cm şi se introduce pe cablul coaxial manşonul metalic; - se introduce în vârful firului central pinul de conexiune auriu şi se introduce cablul coaxial împreună cu pinul din vârful firuli central în conectorul BNC; - se înfăşoară brida din fire subţiri din cupru pe conectorul BNC; - se fixează întreg ansamblul prin împingere şi răsucire uşoară şi se verifică dacă se realizează contactul cu firul central; - se aduce manşonul din metal anterior introdus pe cablul coaxial deasupra bridei din fire subţiri de cupru ce sunt acum înfăşurate pe conectorul BNC; 6 puncte

Se realizează operaţia de sertizare a cablului coaxial: - se foloseşte un cleşte special care stânge manşonul metalic şi fixează astfel conectorul BNC sau pur şi simplu se fixează conectorul BNC prin răsucire; 1 punct

Se verifică corectitudinea conexiunii calculatorului la reţea:

- se conectează calculatorul la Internet prin server-ul reţelei. Dacă avem legătura la Internet înseamnă că operaţiile de sertizare a cablurilor coaxiale şi de refacere a legăturilor de date din reţea au fost realizate corect. 1 punct

340

Testul 21


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/Montarea conectorilor pentru cablurile torsadate


- să prezinţi elemente generale despre conectorii cablurilor torsadate;

- să indici tipurile de conexiuni mai des folosite;


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 6: “Montarea conectorilor la cablurile cu perechi răsucite” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.




Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), conectori pentru cabluri torsadate, obţineţi informaţii despre conectori RJ-45. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:


1. Conectorul folosit la cablurile torsadate se numeşte:a) R J - 11; b) BNC - 45;c) 3 - MM;d) R J – 45.

2. Operaţia de montare a unui conector la un cablu UTP se numeşte: a) lipire; b) sertizare; c) sudare;

341

d) cuplare.

3. Atunci când dorim să conectăm 2 calculatoare sau 2 switch-uri între ele vom folosi o sertizare de tipul:

a) paralel; b) serie; c) crossover; d) straight.

4. Un cablu UTP conţine: a) 4 perechi de fire; b) 3 perechi de fire torsadate; c) 8 perechi de fire; d) 10 fire.

5. Standardul acceptat pentru cablul UTP implică utilizarea pentru recepţie a pinilor: a) 4 şi 7; b) 2 şi 5; c) 3 şi 6; d) 7 şi 8.

6. Conectarea unui calculator la un switch se face folosind o sertizare de tipul: a) crossover; b) bridge; c) straight; d) UTP.

7. Pinii folosiţi pentru transmisia datelor, la un conector RJ – 45, sunt:a) 3 şi 6;b) 1 şi 2;c) 4 şi 7;d) 7 şi 8.

8. Prima operaţie în cazul sertizării unui cablu UTP este:a) alinierea firelor;b) îndepărtarea izolaţiei;c) fixarea conectorului în cleşte;d) sertizarea.

9. Atunci când sunt introduse firele conectorul RJ-45 se va poziţiona: a) cu clăpiţa pe laterală; b) cu clăpiţa în sus; c) cu clăpiţa în jos; d) cu clăpiţa oblic.

342

10.În figura de mai sus se prezintă un conector:a) RJ – 11;b) RJ – 35;c) RJ – 45;d) RJ – 55.




1. - d; 2. - b; 3. – c; 4. – a; 5. – c; 6 – c; 7 -b; 8 - b; 9 -c; 10 - c.

343

Testul 22


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/ Montarea conectorilor pentru cablurile torsadate

Obiectivele evaluării: - să faci distincţia între conectorii RJ-45 şi RJ-11;

- să precizezi codul culorilor la un cablu UTP şi ordinea de aliniere a firelor în vederea sertizării;

- să aliniezi firele atuci când trebuie să conectezi un calculator la un router sau la un switch (straight);

- să aliniezi firele atuci când trebuie să conectezi două calculatoare între ele (cross-over).





Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri torsadate şi conectori pentru cabluri torsadate, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.

Enunţ:Se împarte clasa în patru grupe de elevi:

- prima grupă de elevi studiază modul în care se pregătesc cablurile şi conectorii. Se cere să se descrie etapele pregătirii cablului tosrsadat şi a conectorilor RJ-45;

- a doua grupă de elevi studiază modul de aşezare a firelor pentru o conexiune calculator - switch (modul straight , direct). Se cere să se coreleze pinii 1-8 de la un capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în funcţie de culorile firelor; - a treia grupă de elevi studiază modul de aşezare a firelor pentru o conexiune calculator - calculator (modul crossover) la care firele se aşează în ordine diferită la cele doua

344

capete. Se cere să se coreleze pinii 1-8 de la un capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în funcţie de culorile firelor:

- a patra echipă studiază modul în care se realizează sertizarea şi verificarea cablului. Se cere să se precizeze paşii de sertizare.

După 20 minute de studiu şi informare se reorganizează grupele astfel încât în grupele nou-formate să existe cel puţin o persoană din fiecare grupă iniţială. Timp de 5 minute elevii vor împărtăşi cu ceilalţi colegi din grupa nou-formată cunoştinţele dobândite la pasul anterior.

Instrucţiuni pentru elevi:Folosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri torsadate, conectori pentru cabluri cu perechi răsucite, obţineţi informaţii despre montarea conectorilor pentru cabluri torsadate şi realizaţi practic aceasta.

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie corectitudinea răspunsurilor.

Barem de corectare şi notare: Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare echipă care a realizat correct sarcinile primite.

- Se taie firul torsadat, se îndepărtează izolaţia celor opt fire pe o distanţă de aproximativ 2 cm, se întind firele şi apoi se aliniază în ordinea culorilor în vederea introducerii corecte în conectorul RJ-45. Se studiază atent conectorul RJ-45 şi se aşează cu clăpiţa în jos fiind astfel pregătit pentru sertizare. 10 puncte

- pentru modul straight (calculator - switch) pinii folosiţi pentru transmiterea datelor sunt pinii 1 şi 2 în timp ce pinii 3 şi 6 sunt utiliaţi la recepţia informaţiei. Iată corelarea pinilor 1-8 de la un capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în funcţie de culorile firelor:

Modul direct (straight):1. alb-portocaliu 1. 2. portocaliu 2. 3. alb-verde 3. 4. albastru 4. 5. alb-albastru 5. 6. verde 6. 7. alb-maro 7. 8. maro 8.

10 puncte - pentru modul crossover (calculator - calculator) pinii folosiţi pentru transmiterea datelor sunt pinii 1 şi 2 în timp ce pinii 3 şi 6 sunt utiliaţi la recepţia informaţiei. Iată corelarea pinilor 1-8 de la un capăt cu pinii 1-8 de la celălalt capăt în funcţie de culorile firelor:

1. alb-portocaliu 3. 2. portocaliu 6. 3. alb-verde 1. 4. albastru 4. 5. alb-albastru 5.

345

6. verde 2. 7. alb-maro 7. 8. maro 8.

10 puncte

- se aşează conectorul RJ-45 cu clăpiţa în jos, se introduc firele aşezate în prealabil în ordinea culorilor, se fixează conectorul RJ-45 în cleştele de sertizare, se strânge ferm şi cu atenţie cleştele şi astfel se realizează sertizarea. Se introduc conectorii de la capetele cablului UTP într-un tester de cablu şi se verifică dacă sertizarea a fost realizată cu succes. 10 puncte

346

Testul 23


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/ Montarea conectorilor pentru cablurile torsadate

Obiectivele evaluării: - să faci distincţia între cablul direct (straight) şi crossover;

- să precizezi corectitudinea conexiunii într-o schemă de reţea dată;





Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaEvaluarea poate avea loc în laboratorul de informatică sau în atelierul de instruire practică şi se vor pune la dispoziţie hârtie, cabluri torsadate şi conectori pentru cabluri torsadate, fişe suport, calculator, acces la Internet. Activitatea se poate face individual, un elev la câte un punct de lucru sau pe grupe de 2 – 3 elevi.

Enunţ:

Se dau schemele bloc de mai jos (4 scheme), două tipuri de cabluri (direct şi crossover) şi două tipuri de conexiuni (corectă şi incorectă). Să se specifice modalităţile corecte de urmat dar şi modurile de conectare incorecte între echipamentele de reţea cel mai des întâlnite:

347

Cablu direct; Cablu crossover; Conexiune corectă; Conexiune incorectă.

Instrucţiuni pentru elevi:Folosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), cabluri torsadate, conectori pentru cabluri cu perechi răsucite, obţineţi informaţii despre montarea conectorilor pentru cabluri torsadate.

Criteriile de evaluare şi notare: punctajul se acordă în funcţie corectitudinea asocierilor.

Barem de corectare şi notare:Pentru fiecare conexiune realizată corect (din cele 4) precum şi pentru specificarea exactă a celor 2 tipuri de cablu folosit (cablu direct şi crossover) se acordă 24 de puncte (8 puncte pentru tipul conexiunii: corectă sau incorectă, 8 puncte pentru răspuns correct cablu direct şi 8 puncte pentru răspuns corect cablu crossover). Se acordă 4 puncte din oficiu. Se împarte punctajul obţinut la 10 şi se obţine nota finală.

348

Testul 24


Competenţe: Utilizează suporturi pentru transmiterea semnalelor electrice/Montarea conectorilor pentru cablurile optice


- să enumeri principalele tipuri de conectori optici;

- să precizezi caracteristicile fiecărui tip de conector optic;


Acest test poate fi folosit după parcurgerea temei numărul 7: “Montarea conectorilor la cablurile optice” ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative.




Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), conectori pentru fibre optice, obţineţi informaţii despre conectorii optici. La fiecare întrebare se va bifa un singur răspuns din cele patru.

Enunţ:


1. Pentru comunicarea prin fibră optică sunt necesare:a) 4 fibre optice; b) 2 fibre optice; c) 3 fibre optice; d) 1 fibră optică.

2. Conectorul cel mai folosit pentru fibrele optice multi-mode este de tipul: a) ST; b) SMA; c) LC; d) BNC.

350

3. Ce tip de conector de fibră optică single-mod este simplu, durabil şi are un preţ scăzut?

a) ST; b) LC; c) SC ; d) SMA.

4. Printr-o fibră optică datele sunt transmise prin intermediul : a) curentului electric ; b) razei de lumină ; c) microundelor ; d) tensiunii electrice.

5. Pentru a se realiza transmisia de date prin fibra optică aceasta trebuie să aibă la capete :

a) două transmiţătoare ; b) un laser şi un LED ; c) două LED-uri ; d) un transmiţător şi un receptor.

6. În figura de mai sus este prezentat conectorul optic de tipul: a) SC ; b) ST ; c) SM ; d) FC.

7. Cel mai ieftin dispozitiv care transformă impulsurile de curent electric în pulsuri luminoase fiind folosit ca transmiţător optic este :

a) laserul ; b) foto transistorul ; c) foto dioda ; d) LED-ul.

8. În figura de mai sus este prezentat conectorul optic de tipul: a) ST ; b) SC ; c) FC ; d) LC.

9. Sunt asemănători ca formă dar diferiţi din punct de vedere al cablurilor de date conectorii:

a) FC şi RJ-45; b) SC şi ST;

351

c) LC şi SC; d) LC şi ST.

10. În figura de mai sus este prezentat conectorul optic de tipul: a) MT-RJ; b) MTP; c) LC; d) SMA.




1. - b; 2. - a; 3. – c; 4. – b; 5. – d; 6 – b; 7 -d; 8 - c; 9 -a; 10 - b.

352

Testul 25



Obiectivele evaluării: - să enumere principalele tipuri de conectori optici;

- să precizeze tipurile de transmiţătoare folosite la mediile de transmisie cu fibră optică;






Enunţ:Se dau următoarele figuri şi un tabel cu 5 poziţii. Se cere să se completeze tabelul cu tipurile de conectori folosiţi pentru fibra optică.

1 2 3 4 5

Număr curent Tip de conector pentru fibra optică1

2

3

4

5

353

Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), conectori pentru fibre optice, obţineţi informaţii despre conectorii optici.

Criteriile de evaluare şi notare: se acordă câte 2 puncte pentru fiecare asociere corectă

Barem de corectare şi notare:Se notează cu 2 puncte fiecare asociere corectă. Număr curent

Tip de conector pentru fibra opticăPunctaj acordat

1 Conectorul ST (Straight Tip - conectorul drept) 2 puncte2 Conectorul SC (Subscriber Channel - canal de abonat) 2 puncte3 Conectorul FC 2 puncte4 Conectorul MT-RJ 2 puncte5 Conectorul MTP 2 puncte

354

Testul 26



Obiectivele evaluării: - să enumeri principalele tipuri de conectori optici;



Tipul testului: Probă scrisă, itemi de completare



Enunţ:Să se completeze dreptunghiurile cu tipurile de conectori optici studiaţi şi să se precizeze caracteristicile acestora.

Instrucţiuni pentru eleviFolosind fişele de documentare, diferite surse (Internet, cărţi de specialitate, caietul de notiţe, etc), conectori pentru fibre optice, obţineţi informaţii despre conectorii optici.

Criteriile de evaluare şi notare: se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect

Conectori optici

355


Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

Conectorul ST (straight tip – conectorul drept) utilizează conectare de tip baionetă similar ca principiu de funcţionare, dar este mult mai mic decât conectorul BNC pentru cablu coaxial. Deşi conectorul ST este folosit foarte mult pentru că este relativ uşor de montat, acesta pierde teren în faţa conectorului SC deoarece necesită mai mult spaţiu de manevră pentru conectare şi deconectare.

Conectorul SC (Subscriber Channel – canal de abonat) este recomandat de majoritatea standardelor de fibră optică. Conectorul se montează prin împingere şi tragere, ceea ce reduce spaţiul de manevră pentru operaţiile de conectare-deconectare. Acest conector poate fi utilizat individual sau ca parte a unui conector duplex. Ambele părţi ale conectorului SC au un mecanism cu cheie pentru fixarea corectă.

Conectorul optic de tip FC este asemănător ca formă cu RJ-45 (conector pentru cabluri cu fire torsadate din cupru) fiind proiectat pentru comunicaţiile duplex pe fibră optică singlemode şi multimode de mare densitate. Acest conector este robust, oferă performanţe bune şi are o cheie de conectare care nu permite conectarea greşită.

CONECTORI OPTICI

Conectorul ST

Conectorul SC

Conectorul FC

Conectorul MT-RJ

Conectorul MTP

356

Conectorul MT-RJ – este de tip duplex, are dimensiuni mici şi permite conectarea a două fibre optice: una pentru emisie şi una pentru recepţie. Este folosit ca priză de perete în cadrul reţelelor de calculatoare dar nu şi în panourile terminale şi de legături. Este asemănător ca forma cu conectorul RJ – 45 pentru cabluri torsadate din cupru

Conector MTP – permite conectarea cu performanţe deosebite a cel mult douăsprezece fibre optice. Alinierea dintre manşoanele (inelele) fibrelor optice este realizată cu ajutorul a doi pini care sunt preinstalaţi în conectorul de tip tată. Acest tip de conector utilizează o cheie care permite conexiunea uşoară şi corectă a acestuia.

357



Modulul: Bazele reţelelor de calculatoare

358



AUTOR:

BIRĂESCU IOANA DANIELA – profesor Colegiul Naţional “Coriolan Brediceanu”

Lugoj

COORDONATOR:

REMUS CAZACU – profesor, grad didactic I,

Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N. Vasilescu Karpen”

CONSULTANŢĂ:





359



Testul 1Competenţe: Să descrie tipuri de reţele de calculatoare


- să enumere avantajele folosirii reţelelor de calculatoare

- să caracterizeze reţelele de calculatoare






Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.


1. Definiţi reţeaua de calculatoare

2. Enumeraţi avantajele lucrului într-o reţea de calculatoare

3. Enumeraţi resursele utilizate în comun de către o reţea de calculatoare

4. Completaţi spaţiul gol cu cuvintele necesare

Reţelele care au un singur canal de comunicaţie care este partajat (este

accesibil) de toate calculatoarele din reţea se numesc…………………………..


Reţele care dispun de numeroase conexiuni între perechi de calculatoare

individuale iar un pachet va fi nevoit să treacă prin unul sau mai multe

calculatoare intermediare pentru a trimite mesajul de la calculatorul sursă la

calculatorul destinaţie se numesc……………………………………….

360



6. O reţea foarte mare de calculatoare care conectează între ele milioane de

reţele mai mici din lumea întreagă se numeşte..................

7. Descrieţi reţeaua client / server

8. Descrieţi reţeaua peer-to-peer



1punct din oficiu

1) 1 p

2) 1 p (0,20 p pentru fiecare avantaj şi să scrie minim 5)

3) 1 p

4) 1 p

5) 1 p

6) 1 p

7) 1,5 p

8) 1,5 p


1. Reţeaua de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare

interconectate prin intermediul unor medii de comunicaţie, asigurându-se

astfel schimbul de date şi informaţii prin utilizarea în comun a resurselor

fizice, logice şi informaţionale de care dispune ansamblul de calculatoare

conectate.

2. Printre avantajele lucrului într-o reţea de calculatoare amintim:

asigură comunicarea şi schimbul de date între utilizatorii reţelei

comunicarea şi conectivitatea

361



mai mulţi utilizatori pot folosi în comun şi simultan resursele hardware

şi software ale reţelei

asigură accesul rapid la colecţiile de date

creşterea fiabilităţii prin accesul la mai multe echipamente de stocare

alternative

asigurarea conectivităţii sistemelor de calcul duce la partajarea datelor

distribuite în diferite locaţii, indiferent de distanţa dintre aceste locaţii

transmiterea şi recepţionarea rapidă a datelor şi mesajelor

prin economia de resurse folosite scad costurile de prelucrare a

datelor.

3. Resursele utilizate în comun de către o reţea de calculatoare

- resurse fizice (imprimante, scanner-e, etc.);

- resurse logice (software şi aplicaţii de bază: orice program: Word, un program de gestiune a stocurilor, etc.);

- resurse informaţionale (baze de date).

4. Reţele cu difuzare

5. Reţele punct la punct

6. Internet

7. Reţeaua client / server

Este acea reţea care are în componenţă un calculator numit Server pe care

rulează software-ul de reţea specializat să furnizeze diferite servicii altor

calculatoare (clienţii). Calculatoarele ce vor avea acces la resursele reţelei

sunt numite staţii de lucru sau clienţi. Utilizatorul staţiei de lucru se numeşte

user fiind o persoană bine definită în cadrul reţelei de către administratorul

reţelei care îi atribuie un cont şi o parolă pentru accesul la reţea şi drepturile

de a folosi resursele reţelei.

8. Reţeaua peer-to-peer (de la egal la egal) este reţeaua ce nu foloseşte acel

calculator central numit Server iar partajarea resurselor nu se efectuează de

către un singur calculator, ci toate aceste resurse sunt puse la comun de

362



către calculatoarele din reţea folosind împreună unităţile de disc, imprimantele

sau de ce nu chiar fişierele şi programele.






Total

Descrierea reţelelor de calculatoare

10%(1)Într.4

30%(3)Într.1,5,6

30%(3)Într.2,3,7

70%(7)

Clasificarea reţelelor de calculatoare

10%(1)Într.7

10%(1)Într.8

10%(1)Într.8

30%(3)

Total itemi 20%(2) 40%(4) 40%(4) 100%(10)


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre reţele de calculatoare

363



Testul 2Competenţe: Să descrie tipuri de reţele de calculatoare


- să enumere avantajele folosirii reţelelor de calculatoare

- să caracterizeze reţelele de calculatoare








1. Descrieţi semnificaţia acronimului LAN

2. Descrieţi semnificaţia acronimului MAN

3. Descrieţi semnificaţia acronimului WAN

4. Descrieţi semnificaţia acronimului PAN

5. Caracterizaţi reţeaua locală

6. Caracterizaţi reţeaua metropolitană

7. Caracterizaţi reţeaua globală

8. Caracterizaţi reţeaua personală.

9. Denumiţi o reţea de tip LAN dar fără fir (prin unde radio)

10. Pentru a asigura aria de acoperire wireless:A) se poate instala un singur Access Point B) se pot instala mai multe astfel de echipamente până când aveţi acoperită întreaga arie dorită.

364



C) Access Point-urile vor fi conectate prin cablu de reţea la echipamentul central (router). D) Nu se instalează nici un Access Point

11. La o reţea wireless WDS (Wireless Distribution System) cu arie de acoperire mare conectarea între echipamente se realizează prin:

A) unde radioB) fibră optică

C) modem

12. Echipamentele interconectate prin WDS pot funcţiona în regim:

A) main (este conectat la reţeaua cablată),

B) relay (este conectat wireless cu mai multe echipamente)

C) remote (este conectat wireless cu un singur echipament).

D) wireless cât şi prin cablu.

Răspundeţi cu A (Adevărat), F(Fals)


Veţi utiliza cunoştinţele acumulate în ceea ce priveşte identificarea tipurilor de

reţele de calculatoare. La întrebarea 11 răspundeţi Adevărat sau Fals cu mai

multe variante de răspuns. După terminarea testului veţi folosi glosarul de

termeni pentru a verifica răspunsurile.



1punct din oficiu

1) 0,5 p

2) 0,5 p

3) 0,5 p

4) 0,5 p

365

http://www.drogoreanu.ro/tutorials/retea-wireless.php



5) 1 p

6) 1 p

7) 1 p

8) 1 p

9) 0,5 p

10) 0,5 p

11) 1 p

12) 1 p


1. LAN (Local Area Network)

2. MAN (Metropolitan Area Network)

3. WAN (Wide Area Network)

4. PAN (Personal Area Network)

5. reţeaua locală LAN – este o reţea locală de calculatoare şi reprezintă un

ansamblu de mijloace de transmisiune şi de sisteme de calcul folosite pentru

transportarea şi prelucrarea informaţiei. Calculatoarele deservesc de obicei

aceeaşi organizaţie sau companie fiind răspândite pe o arie mică până la 2

km în general în aceeaşi clădire sau într-un grup de clădiri.

6. reţeaua metropolitană MAN – este o reţea imensă răspândită pe suprafaţa

unui oraş. Ea deserveşte de obicei instituţii publice şi foloseşte cel mai des

tehnologia fără fir sau fibră optică pentru a crea conexiuni. Conectează două

sau mai multe reţele de tip LAN.

7. Descrieţi reţeaua globală WAN – este o reţea extinsă de calculatoare care

conectează calculatoarele răspândite pe suprafaţa unui oraş, a unei ţări, a

unui continent. Reţeaua WAN reprezintă legătura dintre mai multe reţele de

366



tip MAN şi include linii de telecomunicaţie publice şi elemente de legătură şi

conectare.

8. Descrieţi reţeaua personală PAN - o reţea de foarte mică întindere, de cel

mult câţiva metri, constând din aparatele interconectabile pe care o persoană

le poartă cu sine, ca de exemplu telefon mobil, player MP3 sau aparat de

navigaţie portabil

9. Se numeşte WLAN (Wireless LAN)

10. A. B şi C

11. A

12. A, B, C, D

367



Testul 3Competenţe: Să descrie tipuri de topologii


- să recunoască topologiile reţelelor de calculatoare








1. Definiţi termenul de topologie


................................................ descrie aranjamentul "geometric"

al componentelor unui LAN şi este o reprezentare teoretică care

arată în mod grafic forma şi structura unei reţele.


........................descrie conexiunile posibile între perechile de noduri care comunică între ele.

4. Descrieţi şi desenaţi topologia magistrală

5. Descrieţi şi desenaţi topologia Ring (inel)

6. Descrieţi şi desenaţi topologia Star

7. Descrieţi şi desenaţi topologia reţea Tree (arbore)

8. Descrieţi şi desenaţi topologia reţea Mesh

368



9. Apreciaţi cu adevărat sau fals (A/F) afirmaţiile :

Reţelele mesh pot fi văzute ca reţele de tip ad-hoc.

Reţelele mesh au proprietatea de auto-revindecare:

Reţeaua poate fi în stare funcţională chiar dacă un nod se defectează

sau dacă sunt probleme cu conexiunea



1punct din oficiu

1) 0,5 p

2) 0,2 p

3) 0,2 p

4) 1,5 p

5) 1,5 p

6) 1,5 p

7) 1,5 p

8) 1,5 p

9) 0,6 p


1. Topologia reţelelor este studiul de aranjament sau cartografiere a elementelor (legături, noduri) dintr-o reţea la dispunerea spaţială a calculatoarelor într-o reţea, în special interconexiunile fizice şi logice dintre noduri.

2. Topologia fizică

3. Topologia logică

4. Topologia Bus (magistrala comună)

În această topologie toate nodurile (componentele) unui LAN sunt interconectate total (fiecare cu toate celelalte) folosind un singur mediu fizic

369



de comunicaţie (bus). Se aplică pentru LAN-urile, foarte mici, cu un singur segment şi se poate extinde, în limitele standardelor, folosind repetoare.

5. Topologia Ring (inel)

În această topologie fiecare staţie este conectată doar cu vecinii iar interconexiunile formează un inel închis ceea ce face ca reţeaua respectivă să fie conectată total.Datele se transmit unidirecţional de-a lungul inelului şi fiecare staţie acţionează ca un repetor, transmitând datele recepţionate către vecinul din sensul de circulaţie al inelului.Topologia Token Ring a fost actualizată de standardul IEEE 802.5, ca topologie stea- inel, prin introducerea unui dispozitiv de interconectare de tip repetor (hub token ring).

6. Topologia Star

Este tipul de topologie de reţea, unde nodurile de reţea sunt conectate la un nod central, numit hub sau switch. Nodurile din reţea transmit datele în acest nod central, iar apoi datele sunt retransmise la toate celelalte noduri în reţea. Această conexiune centralizată permite o conexiune permanentă chiar dacă un dispozitiv de reţea nu mai funcţionează. Singura ameninţare este ieşirea din funcţie a nodului central, care duce la pierderea legăturii cu toată reţeaua.

7. Topologia de reţea tree

Topologia de reţea tree (arbore) combină caracteristicile topologiilor bus şi star. Nodurile sînt grupate în mai multe topologii star care la rîndul lor sunt legate la un cablu central. Avantajul fiind segmentele individuale care au legături directe, iar dezavantajul este lungimea maximă a unui segment care este limitată. Dacă apar probleme pe conexiunea principală, sunt afectate toate calculatoarele de pe acel segment.

8. Topologia Mesh

Topologia mesh (plasă) reprezintă o reţea care este destinată transportării datelor, instrucţiunilor şi servicilor de transport voce prin nodurile de reţea chiar dacă există legături deteriorate sau blocate. Într-o reţea mesh dacă toate nodurile sunt interconectate atunci reţeaua se numeşte complet conectată. Reţelele mesh diferă de celelalte reţele, prin faptul că toate părţile componente pot să facă legătură între ele prin „sărituri” ele în general nu sunt mobile.

9. Toate afirmaţiile sunt adevărate (A)

370








Total

Descrierea topologiilor reţelelor de calculatoare

10%(1) 10%(1) 20%(2) 40%(4)

Recunoaşterea tipurilor de topologii

20%(2) 20%(2) 20%(2) 60%(6)

Total itemi 30%(3) 30%(3) 40%(4) 100%(10)


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre topologia reţelelor de calculatoare.

371



Testul 4Competenţa C 1. Descrie arhitectura reţelelor de date

Obiectivele evaluării: 1. Să definească noţiunea de arhitectură de reţea

2. Să enumere şi să descrie tipurile de arhitecturi şi

caracteristicile acestora

Tipul activităţii ce trebuie evaluată: Proiectul

Sugestii: - activitatea se poate desfăşura individual

- timp de lucru recomandat: o săptămână


- să enumere tipuri de arhitecturi de reţea

- să recunoască arhitectura de reţea din laboratorul de informatică

Această activitate îi determină pe elevii să cerceteze mai atent această temă

şi să le prelucreze informaţiile individual

Prezentarea proiectului

Se recomandă pentru evaluarea sumativă în cadrul modulului Bazele reţelelor de calculatoare.

Enunţ:

Proiectaţi realizarea unei reţele de calculatoare.

Proiectarea trebuie să cuprindă descrierea şi compararea caracteristicilor a

cel puţin trei arhitecturi diferite.

Evaluare: Proiectele cele mai reuşite se vor prezenta la clasă iar punctajul

va fi acordat in funcţie de corectitudinea informaţiilor şi de aspectul proiectului

372



Durata evaluării: Prezentarea poate fi realizată în Power Point folosind video proiectorul de fiecare elev în 50 minute


Prezentarea poate avea loc în sala de clasă sau în laborator.



1punct din oficiu

1) 1 p

2) 0,5 p

3) 6p

4) 0,5 p

5) 1 p


1) Definirea termenului de arhitectură

2) Enumerarea de arhitecturi de reţea

3) Descrierea a 3 tipuri de arhitecturi de reţea: Ethernet, Token-Ring, FDDI, Apple Talk, ArcNet şi caracteristicile acestora

4) Pentru prezentarea proiectului ca aplicaţie Power Point

5) Pentru pentru corectitudinea informaţiilor


Pentru fiecare răspuns corect, indiferent de formulare sau formatul de scriere se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre arhitectura reţelelor de date.

373



Testul 5Competenţe: Să descrie tipuri de arhitecturi de reţea


- să caracterizeze arhitectura reţelelor de calculatoare







Enunţ : Evidenţiaţi caracteristicile reţelei Ethernet, Token-Ring, FDDI şi găsiţi

avantajele şi dezavantajele fiecarui tip de reţea.

Reţea Caracteristicile avantajele dezavantajele

Ethernet

Token-Ring

FDDI



1punct din oficiu

1) 3 p

2) 3 p

3) 3 p

374




Reţea Ethernet

Caracteristici:

Topologie tradiţională: - magistrală liniară

Altă topologie: - magistrală stea

Metoda de acces: CSMA/ CD

Viteza de transfer: 10Mbps sau 100 Mbps

Referitor la vitezele de transfer al datelor, există patru standarde create de

IEEE pentru viteze de 10 Mbps şi două pentru transferuri de 100 Mbps (IEEE

este abrevierea de la Institute of Electrical and Electronics Engineers - o

organizaţie a inginerilor de profil electric şi electronic):

10Base2 se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu coaxial subţire.

10Base5 se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu coaxial gros.

10BaseT se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu UTP pentru

conectarea calculatoarelor.

10BaseFL se referă la o reţea Ethernet care foloseşte cablu de fibră optică.

100Base VG-AnyLAN Ethernet

100BaseX Ethernet 100Base-T sau „Fast Ethernet” (Ethernet rapid)

transferă date cu până la 100MBps.

Reţea Token-Ring versiunea IBM

- foloseşte cablu torsadat ecranat (STR) sau neecranat (UTP)

- topologie inel cablat în stea

- metoda de acces prin transferul jetonului

- viteze de transfer 4-16 Mbps

- transmisie în bandă

- concentratorul găzduieşte de fapt inelul

375



Reţea FDDI (Fiber Distributed Data Interface) cu fibră optică de înaltă

performanţă configurată ca un inel şi a fost elaborat de ANSI (American

National Standard Institute) şi de comitetul de lucru ASC X3T9.5.

Acest standard specifică regulile pentru controlul accesului la mediu

MAC (Medium Access Control) şi nivelele fizice pentru o reţea locală de

100Mbps LAN (Local Area Network), folosind fibre optice ca mediu de

transmisie.

Topologia implicită a acesteia este de tip inel (ring), care controlează legătura

din punct de vedere logic LLC (Logical Link Control).


Pentru fiecare răspuns corect, se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem.



376



Testul 6

Competenţe: Să descrie arhitectura reţelelor de date


- să identifice corect nivelurile modelului OSI

- să precizeze rolul fiecărui nivel din cadrul modelului







Enunţ : Modelul de referinţă pentru Interconectare Sistemelor Deschise al

Organizaţiei Internaţionale de Standarde (ISO/OSI) reprezintă un model ce

poate fi utilizat în proiectarea reţelelor utilizând straturi ierarhizate vertical

pentru organizarea unei reţele în module funcţionale bine definite.

1. Notaţi semnificaţia acronimelor ISO/ OSI

2. Evidenţiaţi avantajele folosirii acestui model de referinţă

3. Enumeraţi nivelurile din care este format modelul ISO/ OSI

4. Asociaţi textului, tipul nivelului corespunzător

A. …………………….. - gestionează datele legate de interfaţa reţelei cu imprimantele, cu monitoarele şi cu formatele de fişiere.

Acest nivel oferă servicii de reţea utile, dar nu esenţiale, cum ar fi: criptarea datelor, comprimarea datelor şi creşterea lăţimii de bandă, afişarea datelor.

B. …………………………… - transmite datele prin intermediul canalelor de comunicaţie din reţea includând elementele fizice (hard) ale reţelei, metodele de transmisie a datelor (semnale de control, temporizări, etc.), tehnologiile de

377



reţea (Ethernet, ARCNET, token ring) şi stabileşte proprietăţile mecanice şi electrice ale canalelor de comunicaţie, ca şi detaliile procedurale referitoare la aceste caracteristici

C. ……………………………….- conţine detalii despre aplicaţiile din întreaga reţea de calcul şi controlează mediul în care se execută aplicaţiile, punându-le la dispoziţie servicii de comunicaţie

D ……………………………………. - determină calea sau ruta pe care o vor urma datele pentru a ajunge la destinaţie. Ca urmare, pe acest nivel, se gestionează traficul, congestiile şi ratele de transfer (vitezele) de-a lungul liniilor de transmisie. Pentru îndeplinirea funcţiei de rutare se folosesc, în general, tabelele de rutare, care pot fi de două feluri: statice sau dinamice. Când se foloseşte un tabel static, acesta trebuie actualizat de administratorul reţelei. E. ……………………………….. - negociază conexiunea între procese sau aplicaţii de pe calculatoare diferite; gestionează detalii ca: nume de cont, parole şi autorizarea utilizatorilor. De fiecare dată când dorim să utilizăm un serviciu de reţea trebuie să efectuăm operaţia de login. De asemenea, un utilizator, poate creea mai multe sesiuni prin executarea mai multor operaţii login.

F………………………………….. - transferă datele între nivelul fizic şi nivelul reţea, fiind reprezentat de placa de reţea. Aici se fragmentează datele ce urmează a fi transmise şi se împachetează în vederea călătoriei prin mediul de conectare iar unde se recepţionează datele, se reface mesajul transmis.

G………………………………………….. - livrează datele, în interiorul calculatorului receptor (primite de la nivelul reţea) la aplicaţia corespunzătoare. Termenul "lăţime de bandă" este folosit pentru a descrie cantitatea de date care circulă printr-un canal de comunicaţie într-un interval de timp. Pentru a mări lăţimea de bandă (debitul), nivelele …………………pot crea mai multe conexiuni la nivel reţea pentru o singură conexiune la nivel……………...

.



1punct din oficiu

1) 0,5 p

2) 1 p

3) 0,5 p

378



4) 7 p


1. ISO (International Standardization Organization

OSI (Open System Interconnection)

2. Avantajele folosirii OSI:

• Descompune modul de comunicare în reţea în părţi mai mici şi implicit mai simple.• Standardizează componentele unei reţele permiţând dezvoltarea independentă de un anumit producător.• Permite comunicarea între diferite tipuri de hardware şi software.

• Permite o înţelegere mai uşoară a fenomenelor de comunicaţie

3. Nivelul fizic, Nivelul legătură de date, Nivelul reţea, Nivelul transport, Nivelul sesiune, Nivelul prezentare, Nivelul aplicaţie

4. Descrierea fiecărui nivel

A.- 6. Nivelul prezentare B.- 1. Nivelul fizic C.- 7. Nivelul aplicaţie D.- 3. Nivelul reţea E.- 5. Nivelul sesiune F.- 2. Nivelul legătură de date G.- 4. Nivelul transport





379



Testul 7

Competenţe: Să descrie arhitectura reţelelor de date


- să identifice corect nivelurile modelului TCP/IP

- să precizeze rolul fiecărui nivel din cadrul modelului






Testul poate avea loc în sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele

Enunţ : 1. Notaţi semnificaţia acronimelor TCP/IP

2. Evidenţiaţi avantajele folosirii acestui model de referinţă

3. Enumeraţi nivelurile din care este format modelul TCP/IP

4. Descrieţi nivelurile modelului TCP/IP şi le transpuneţi într-un tabel

împreună cu protocoalele utilizate la fiecare nivel

5. Realizaţi o comparaţie între modelul OSI şi TCP/IP



1punct din oficiu

1) 1p

2) 1p

3) 0,6 p

4) 4,4 p

380



5) 2 p


1. TCP (Transmission Control Protocol) un serviciu bazat pe conexiuni,

însemnând cǎ maşinile care trimit şi cele care primesc sunt conectate şi

comunicǎ una cu cealaltǎ tot timpul şi

IP (Internet Protocol) care se ocupă de transmiterea datelor.

2. Avantajele folosirii modelului TCP/IP:

- Oferă posibilitatea de a interconecta mai multe tipuri de reţele

- Se axează pe nivelul reţea şi transport

- Poate fii utilizat pe o mulţime de tipuri de nivel legătură de date şi anume suport pentru implementări hardware multiple

3. Acces la reţea, Internet, Transport, Aplicaţie

4.

Nivel Descriere ProtocoaleAcces la reţea Tot ceea ce este necesar

pentru a transmite un pachet IP

ARPRARP

Internet Expedierea pachetelor şi transmiterea lor până la

destinaţie

SLIP, PPP, OSPF, BGP, IGMP, ICMP, SNMP

Transport Controlul fluxului de date, detectarea şi recuperarea

erorilor

TCP, UDP

Aplicaţie Reprezentarea şi codificarea datelor, controlul dialogului între aplicaţii.

SMTP, POP3, TELNET, FTP, NFS, DNS, HTTP

5. Comparaţie între modelul OSI şi TCP/IPAsemănări

au straturi (niveluri)

au nivelul Aplicaţie deşi acesta furnizează servicii diferite381



au niveluri Transport şi Reţea comparabile

trebuie cunoscute de către cei care lucrează în domeniul Reţelelor

se bazează pe comutarea de pachete

Deosebiri TCP/IP combină nivelurile OSI Prezentare şi Sesiune în nivelul

Aplicaţie

TCP/IP combină nivelurile OSI Legătură de date şi Fizic în nivelul Acces la reţea

TCP/IP pare a fii mai simplu pentru că are mai puţine niveluri

TCP/IP reprezintă standardul pe care a fost construit Internetul iar OSI este utilizat doar ca un ghid





382



Testul 8

Competenţe: Identifică elemente de interconectare al reţelelor.

Obiectivele evaluării: - să enumere componentele fizice ale unei reţele de

calculatoare

- să descrie componentele fizice din cadrul reţelei

- să recunoască componentele ce sunt conectate în reţeaua LAN din laborator







Enunţ:

1. Enumeraţi componentele necesare construirii unei reţele2. În tabelul de mai jos descrieţi pe scurt fiecare componentă folosită în cadrul reţelei

Denumire componentă Descriere

Placa de reţea

Cabluri de reţea

Hub

Punte

Switch

Router

Modem

Transceiver

383



Terminator

Conector

3. Identificaţi componentele descrise în laboratorul de informatică

4. Prezentaţi care este rolul acestor componente în cadrul reţelei



1punct din oficiu

1) 1p

2) 5 p

3) 1 p

4) 2 p


1.Componentele necesare construirii unei reţele

1 Placa de reţea (NIC - Network Interface Card)

2 Cabluri de reţea

3 Cutia centrală a reţelei (Hub) – concentrator

4 Punte

5 Switch

6 Router (repartitor)

7 Modem

8 Transceiver

9 Terminator

10 Conector

Denumire componentă Descriere

Placa de reţea - funcţionează ca interfaţă fizică între calculator şi cablu de reţea fiind instalată într-unul din sloturile de expansiune ale fiecărui calculator şi server din reţea.

384



Cabluri de reţea - fire sau cabluri, ce acţionează camediu fizic de transmisie în reţea, transportând semnalele între calculatoare Tipuri de cabluri : Coaxial, Torsadat, Fibră optică

Hub - Concentratorul este componenta centrală a unei reţele cu topologie stea. - Rolul unui concentrator (hub) este acela de a regenera şi retransmite semnale, la fel ca şi repetoarele.- Concentratorul este o caseta mică, cu mai mulţi conectori de cablu pe ea şi conectează toate calculatoarele între ele.

Punţile - reprezintă instrumente puternice de extindere şi segmentare a unei reţele- Sunt utilizate în reţelele care conţin segmente dispersate pe zone mari, legate prin linii telefonice- Punţile lucrează la un nivel OSI superior repetoarelor.

Switch -este un echipament ce se foloseşte în reţelele de trafic mare de date şi poate gestiona mai multe legături deodată comportându-se ca o punte multiplă .

Router - determină cea mai bună cale (rută) pentru transmiterea datelor şi filtrarea traficului de difuzare pe segmentul local.- Routerele pot comuta şi rula (dirija) pachete între diferite reţele

Modem - este un dispozitiv de comunicaţie care permite unui calculator să transmită informaţii pe linii telefonice având rolul de a converti semnalele digitale în semnale analogice şi invers.

Transceiver - este un dispozitiv care conectează calculatorul în reţea şi care transmite şi recepţionează semnale. - El transforma fluxul de date parallel folosit pe magistrala internă a calculatorului, într-un flux de date serial, folosit pe cablurile care conectează calculatoarele

Terminator este un rezistor folosit la fiecare capăt al unui cablu Ethernet pentru a evita reflectarea semnalelor înapoi pe cablu şi generarea unor erori şi se instalează la primul şi ultimul calculator dintr-o reţea.

Conector - este un dispozitiv ce realizează conexiunea între cablu şi calculator.





Testul 9

Competenţe: Prezintă protocolul TCP/IP

385



Obiectivele evaluării: Descrierea protocoalelor







Enunţ: Protocoale implicate în transferul poştei electronice pe Internet:1. Descrieţi protocolul SMTPProtocolul DescriereSMTP(Simple Mail Transport Protocol)

2. Descrieţi protocolul Post Office Protocol sau POP3, definit în RFC 1225. Protocolul DescrierePost Office Protocol sau POP3

3. Evidenţiaţi caracteristicile protocolului Post Office Protocol4. Descrieţi protocolul IMAP

Protocolul DescrierePost Office Protocol sau POP3

5. Descrieţi protocolul IMAP

Protocolul DescrierePost Office Protocol sau POP3



1punct din oficiu

386



1) 1,75p

2) 1,75 p

3) 2 p

4) 1,75 p

5) 1,75


1. protocolul SMTP

Protocolul DescriereSMTP(Simple Mail Transport Protocol)

Este un protocoal important de comunicaţie între MTA-uri, definit în RFC 821 şi este folosit atât pentru comunicarea între agenţii de transport al poştei, cât şi pentru transmisia mesajului de la agentul utilizator către serverul local de transmisie a poştei electronice

2. protocolul Post Office Protocol sau POP3

Protocolul DescrierePost Office Protocol sau POP3 permite descărcarea poştei de pe

serverul central, iar modelul de lucru implementat este decuplat (off-line).

3. Caracteristicile protocolului Post Office Protocol

- Presupune existenţa a două cutii poştale, una pentru recepţie

(cea de pe server) şi una de lucru (cea gestionată de utilizator).

- Sincronizarea între cele două cutii poştale nu este prevăzută

explicit în cadrul protocolului iar o menţinere unitară a poştei electronice este

imposibil de realizat în cazul în care utilizatorul nu foloseşte întotdeauna

acelaşi calculator pentru a-şi accesa poşta.

- Serverul POP3 lucrează pe maşina pe care se află cutia

poştală.

- Clientul POP3 se execută pe PC-ul utilizatorului. La apelul

387



său, clientul POP3 face identificarea utilizatorului (nume parolă),

apoi legătura cu serverul POP3.

- Acesta accesează cutia poştală a utilizatorului şi transmite clientului

noile scrisori aflate aici.

- POP3 foloseşte tot protocolul TCP, ca şi SMTP, dar este diferit de

acesta.

- Sistemul care păstrează cutia poştală găzduieşte două servere, unul

SMTP şi unul POP3.

- Serverul POP3 poate fi folosit şi cu conexiuni comutate (dial-up).

4.

Protocolul DescriereIMAP (Interactive Mail Access Protocol)

- definit în RFC 1064, ajuns la versiunea 4. - se foloseşte pentru a se înlătura deficienţele constatate în POP3.- permite ca agentul utilizator să lucreze cu copiitemporare ale mesajelor, iar toată gestiunea mesajelor este menţinută pe server.-modul de gestiune folosit de produsele bazate pe IMAP este cuplat (on-line) fiind utilă utilizatorilor care nu au un punct fix de lucru, pentru reţele de tip Intranet

5. Protocolul DescriereDMSP (Distributed Mail System Protocol)

– definit în RFC1056;– presupune existenţa mai multor cutii poştale şi

permite transferarea scrisorilor către o staţie de lucru, după care se deconectează.

– după reconectare, scrisorile sunt retransferate şi sistemul este resincronizat




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre utilizarea protocoalelor şi rolul acestora.

388



Testul 10


Obiectivele evaluării: Descrierea claselor IP







Enunţuri:

1. Caracterizaţi Protocolul IPv4

2. Caracterizaţi Protocolul IPv6

3. Asociaţi fiecărei adrese de IP din coloana A una din clasele de adrese din coloana B

A. adrese B. Clasa

Clasa A

Clasa B

Clasa C

Clasa D

Clasa E

4. Numiţi protocolul de rutare între domenii.

389





1punct din oficiu

1) 1,5 p

2) 1,5 p

3) 5 p

4) 1


1. Protocolul IPv4 foloseşte cinci clase de adrese (denumite A-E).

Adresele IPv4 au o lungime de 32 de biţi (4 octeţi). Fiecare adresă identifică o

reţea (network) şi o staţie de lucru (work station) din cadrul reţelei. Notaţia

obişnuită este obţinută prin scrierea fiecărui octet în formă zecimală, separaţi

între ei prin puncte. De exemplu, 192.168.0.1(10) este notaţia folosită pentru

adresa 11000000.10101000.00000000.00000001(2)

2. IPv6 IP versiunea 6 sau IP Next Generation (IPng) este noua versiune a

Protocolului Internet (IP) Adresele au o lungime de 128 biţi (16 octeţi), ceea

ce este considerat suficient pentru o perioadă îndelungată. Teoretic există

2128, sau aproximativ 3,403 × 1038 adrese unice. Lungimea mare a adresei

permite împărţirea în blocuri de dimensiuni mari şi implicit devine posibilă

introducerea unor informaţii suplimentare de rutare în adresă

3. Deşi adresele sunt binare, ele se reprezintă în mod uzual în format zecimal

(sau hexazecimal) pe 4 bytes, separaţi prin punct (de ex. 193.226.62.1).

390

http://ro.wikipedia.org/wiki/Octet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bit



- Clasa A defineşte adrese de host de la 1.0.0.0 la 126.0.0.0 (primul bit din

adresa are valoarea 0); fiecare adresă de reţea clasa A suportă 16.774.214

adrese distincte de host;

- Clasa B defineşte adrese de host de la 128.1.0.0 la 191.254.0.0 (primii doi

biţi din adresa au valoarea 10); fiecare adresă de reţea clasa B suportă

65.534 adrese distincte de host;

- Clasa C defineşte adrese de host de la 192.0.1.0 la 223.255.254.0 (primii

trei biţi din adresă au valoarea 110); fiecare adresă de reţea clasa C suportă

254 adrese distincte de host;

- Clasa D defineşte adrese de tip difuzare multiplă (multicast), dar nu are o

utilizare prea largă (primii patru biţi din adresă au valoarea 1110); adresele

din clasa D au valori cuprinse între 224.0.0.0 si 239.255.255.254;

- Clasa E a fost definită, dar este rezervată pentru uzul intern NIC.

4. Această împărţire în clase poate conduce în mod uzual la pierderi

semnificative de adrese IP. Pentru a se evita această pierdere de adrese, de

exemplu în cazurile în care necesitatea reală pentru o reţea nu acoperă în

întregime o clasă, s-a dezvoltat un nou protocol de rutare între domenii, CIDR

(Classless Interdomain Routing).




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre adresele IP.

391



Testul 11


Obiectivele evaluării: Utilizarea serviciului de poştă electronică






Testul se desfăşoară în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele

Enunţuri:

1. Pentru a putea folosi serviciul de poştă electronică al portalului Yahoo, trebuie să creaţi un cont de poştă electronică

2. Ce reprezintă Serviciul de poştă electronică

3. Scrieţi forma adresei de email

4. Trimiteţi un mesaj mai multor colegi, prin care cereţi să vă trimită şi ei, la rândul lor mesaje, cu fişiere ataşate.

5. Retransmiteţi mesajul primit unui grup format din doi destinatari.

6. Ştergeţi mesajul primit



1punct din oficiu

1) 1,5 p

392



2) 1,5 p

3) 1,5 p

4) 1,5 p

5) 1,5 p

6) 1,5 p


1. Deschiderea portalului Yahoo

2. e-mail-ul sau poşta electronică şi reprezintă cea mai utilizată aplicaţie a Internetului ceea ce permite utilizatorilor să comunice şi să transmită informaţii altor utilizatori indiferent de localizarea geografică şi de fusul orar la o viteză remarcabilă. Prin e-mail se pot transmite orice tip de date (text, sunet, grafică, video).

3. O adresă de e-mail va arăta întotdeauna de forma:

nume_utilizator@adresa_calculator.

Întrebările 4, 5, 6 - Observarea elevilor dacă îşi îndeplinesc sarcinile din fişele de lucru


Pentru fiecare sarcină de lucru îndeplinită corect, se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii sau se vor desfăşura şi alte activităţi de laborator.

393

mailto:nume_utilizator@adresa



Testul 12

Competenţa: Realizează conectarea unui calculator la Internet

Obiective:

1. Să enumere modurile de conectare la Internet

2. Să descrie tipul de conectare prin DIAL-UP şi

WIRELESS






Testul se desfăşoară sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele

Enunţ: Enumeraţi tipurile de conectare la Internet şi descrieţi 2 tipuri de conectare



1punct din oficiu

1) 1 p

2) 8 p

394




Conectarea la internet prin CABLU TV, prin ISND, prin DIAL-UP, prin

ANTENA ASINCRONA, prin RADIO MODEM (WIRELESS)

Conectarea la internet prin CABLU TV: Un transfer de date foarte mare se

poate obţine prin conectarea care foloseşte ca mediu de transmitere a datelor

cablul coaxial.

Conectarea la internet prin ISND: ISDN (Integrated Services Digital Network)

este o tehnologie foarte răspândită foloseşte un mod de transmisie digital,

utilizând până la 2 canale de 64kbps obţinând o rată totală de transfer de

128kbps.

Conectarea la internet prin DIAL-UP: se realizează prin intermediul liniei

telefonice şi a unui modem.

Modemul are rolul de a transforma informaţiile digitale în semnale analogice

care pot fi transmise pe linia telefonică. Pentru conectare, utilizatorul sună la

un numar de telefon pus la dispoziţie de către provider şi acesta îl conectează

la internet

Conectarea la internet prin ANTENA ASINCRONĂ: ce foloseste o linie

telefonică (normală sau închiriată) şi o antenă de satelit. Folosind aceasta

metoda, upload-ul se face prin linia telefonică şi download-ul se face prin

antena de satelit.

Conectarea la internet prin RADIO MODEM (WIRELESS): Modemurile radio

nu sunt tocmai o noutate dar viteze cu adevărat mari au fost obtinute doar in

ultima vreme. Tehnologia necesită o staţie de emisie/recepţie la ISP iar rata

de transfer variază. Nu necesită infrastructură în raza de acţiune a ISP-ului.

Distanţa la care un radio modem poate transmite datele depinde mult de

antena folosită şi de existenţa obstacolelor dintre emiţător şi receptor, dar în

general este de aproximativ 2 până la 10 km.




395




396



Testul 13


Obiective:

1. Să descrie termenii utilizaţi pentru comunicarea

pe Internet






Testul se desfăşoară sala de clasă sau în laborator, fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele

Enunţuri:

1. Ce este o adresă de Internet?

2. Ce este hipertextul?

3. Ce este hipermedia?

4. Descrieţi numele de domeniu?

5. Descrieţi protocolul FTP?

6. Descrieţi protocolul IMAP?

7. Descrieţi protocolul POP3 ?

8. Ce reprezintă motorul de căutare?

9. Descrieţi serviciul de poştă electronică

10.Cutia poştală în care primiţi mesagele transmise de poşta electronică se numeşte:

397



A) Trash B) Draft C) Inbox D) Outbox

11. Protocolul de acces al serviciului www este:

A) TCP/IP B) HTML C) SMTP D) HTTP

12. Descrieţi acronimul HTML

13. Descrieţi protocolul DHCP

14 Modemul poate fi:a. internb. fără fir

c. extern

15. Completaţi cu cuvintele următoare :1. Globale2. Expeditor3. Internet4. Furnizor de servicii5. Metropolitană6. Parola

a. …………… este o reţea foarte mare de calculatoare care conectează între ele milioane de reţele mai mici.

b. La baza tuturor serviciilor din Internet stă comunicarea; informaţia circulă sub formă de pachete care au un destinatar şi……………… …

c. Reţelele ………………………… sunt răspândite pe suprafaţa unui oraş iar cele ………………… au o răspândire foarte mare (a unei ţări)

d. Un utilizator care vrea să se conecteze la Internet trebuie să plătească unui ………………………… iar acesta la deschiderea contului va comunica numele de utilizator şi ……………………….



1punct din oficiu

1) -18) 0,5 p fiecare răspuns


398



1. Pentru a identifica calculatoarele conectate la Internet li se atribuie

numere unice, numite adrese de Internet sau adresă IP- adresă

Internet protocol

2. Hipertextul reprezintă o metodă de organizarea a informaţiei în care

anumite cuvinte, marcate, sunt legate de alte documente care conţin

informaţii adiţionale despre ele.

3. Hypermedia permite realizarea de legături similare la grafice,

imagini, animaţie. Selecţionarea unui astfel de cuvânt (sau imagine)

va avea ca efect afişarea documentului legat de cuvântul respectiv.

4. Nume de domeniu reprezintă o prescurtare din 2 sau 3 litere. - nume

de domenii generale (TLD - Top Level Domains) - com, org. net, gov,

edu, mil, pro, info) şi nume de domenii pentru fiecare ţară ca .ro

pentru România, .fr pentru Franţa, .ca pentru Canada

5. FTP este acronimul pentru File Transfer Protocol (Protocolul de

Transfer al Fişierelor) şi este cea mai folosită metodă pentru

transferul fişierelor, indiferent de tipul şi dimensiunea acestora, de la

un computer la altul, prin intermediul Internetului.

6. Utilizând protocolul IMAP toate mesajele sunt stocate pe server.

Aceasta metoda are avantajul de a nu ocupa spatiu pe calculatorul

client şi dă rezultate bune pe conexiuni lente deoarece iniţial se

descarcă doar header-ele mesajelor. Conţinutul şi ataşamentele

mesajului sunt descarcate numai dacă este nevoie.

7. Folosind protocolul POP3 mesajele sunt descărcate de pe server pe

hard-disk-ul local, toate odată, în momentul în care doriţi citirea

mesajelor. Dacă utilizaţi mai multe calculatoare pentru accesarea

poştei electronice pot apărea desincronizări iar mesajele sfârsesc în

a fi împrăştiate pe mai multe calculatoare. Pentru a evita aceasta

situaţie trebuie să configuraţi un singur client să şteargă mesajele de

pe server după descarcarea lor.

8. motorul de căutare este un server care navighează singur pe Internet şi capturează titluri de pagini, cuvinte cheie şi conţinuturi de pagină din situri

399

http://primulpas.tripod.com/nume_de_domenii.htm



9. Comunicarea se realizează cu e-mail-ul sau poşta electronică şi reprezintă cea mai utilizată aplicaţie a Internetului ceea ce permite utilizatorilor să comunice şi să transmită informaţii altor utilizatori indiferent de localizarea geografică şi de fusul orar la o viteză remarcabilă. Prin e-mail se pot transmite orice tip de date (text, sunet, grafică, video).

10. C)

11. D)

12. acronimul HTML (Hyper Text Transfer Protocol)

13.protocolul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) ce permite unei reţele private conectate la Internet să atribuie o adresă IP temporară unui calculator gazdă care se conectează la ea

14.a) b) c)

15.a) 3 Internet

b) 2 expeditor

c) 1 Globale şi 5 Metropolitane

d) 4 furnizor de servicii şi 6 parola




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii.

400



Testul 14


Obiective:

2. Să realizeze instalarea unei imprimante în

reţea

3. Să utilizeze modulul de File and Printer

Sharing din Windows XP







Enunţ:

Realizaţi sub forma unei probe practice de laborator, configurarea unei imprimante în cadrul reţelei

1. Configurarea imprimantei pentru sistemul de operare Windows XP

2. Precizaţi un avantaj pentru reţeaua de calculatoare



1punct din oficiu

1) 1 p

2) 8 p


401



1. Folosirea modului de File and Printer Sharing din Windows XP este folosit

adesea pentru partajarea (sharing) datelor de pe calculator.

2. Precizarea unui avantaj pentru reţeaua de calculatoare

Reţelele permit partajarea unei imprimante între utilizatorii reţelei iar în acest

fel se face o economie semnificativă cu echipamentele hardware.

3. Se instalează imprimanta pe un calculator şi ne asigurăm ca am configurat

"File and Print Sharing".

4. La XP în: - Start/Settings/Control Panel selectăm Network Connections în Windows XP apoi click dreapta pe conexiunea de reţea şi selectăm Properties.





402



Testul 15

Competenţe:. Realizează conectarea unei reţele de date la Internet


- Descrierea semnificaţiei utilitarelor folosite în linia de comandă

- Testarea unor utilitare specifice







Enunţ:

1. Descrieţi utilitarele linie de comandă TCP/IP folosite atât la depanarea erorilor de configurare, cât şi la aflarea de informaţii referitoare la configuraţia curentă.

Utilitar Descrierepingarpipconfignbtstatnetstatroutehostnametracertpathping

2. Precizaţi unde se realizează execuţia acestor utilitare

3. Deschideţi o fereastră de comandă

403



4. În ce situaţie folosiţi parametrul |more

5. Precizaţi cum utilizaţi utilitarul hostname.

6. Precizaţi cum utilizaţi utilitarul tracert.



1punct din oficiu

1. 5 p

2. 0,5 p

3. 1 p

4. 0,5 p

5. 1 p

6. 1 p


Utilitar Descriereping Testează conexiunea cu un computer

arp Afişează conţinutul cache-ului local în care sunt stocate adresele IP asociate adreselor fizice ale plăcilor de reţea (MAC) pentru computerele din LAN

ipconfig Afişează configuraţia TCP/IP curentă

nbtstat Afişează statistici şi conexiuni pentru protocolul NetBT

netstat Afişează statistici şi conexiuni pentru protocolul TCP/IP

route Afişează sau modifică tabela de rutare locală

hostnameAfişează numele computerului

404



tracert Verifică ruta până la un computer aflat la distanţă

pathping Verifică dacă routerele de pe drumul până la un computer aflat la distanţă funcţionează corect şi în acelaşi timp detectează pierderile de pachete de date rezultate în urma trecerii prin diferite noduri ale reţelei

2. Toate aceste utilitare sunt executate din linia de comandă.

3. Pentru informaţii referitoare la modul în care se folosesc, deschideţi o

fereastră de comandă (Start->Programs->Accessories->Command Prompt),

şi tastaţi comanda, urmată de parametrul/?.

4. Folosiţi parametrul |more dacă informaţiile afişate încap pe mai mult de un

ecran şi nu le puteţi urmări,

5. Pentru a folosi utilitarul hostname, trebuie doar să tastaţi numele

acestuia şi să apăsaţi tasta Enter. Va fi afişat numele computerului.

6. Pentru a folosi utilitarul tracert, tastaţi numele acestuia şi apăsaţi tasta

Enter.




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre rolul utilitarelor folosite în reţea.

.

405



Testul 16

Competenţe:. Realizează conectarea unei reţele de date la Internet

Obiectivele evaluării: - accesarea command prompt în windows

- descrierea utilitarelor utilizate

- folosirea utilitarelor ping, ipconfig traceroute şi arp









Enunţuri:

1. Specificaţi semnificaţia utilitarului ping şi scrieţi sintaxa comenzii

2. Specificaţi semnificaţia utilitarului ipconfig

3. Descrieţi care este rezultatul tastării comenzii ipconfig /all

4. Specificaţi semnificaţia utilitarului traceroute

5. Specificaţi semnificaţia utilitarului arp

406





1punct din oficiu

1. 2 p

2. 1 p

3. 2 p

4. 2 p

5. 2 p


1. Utilitarul ping este folosit pentru testarea conexiunii TCP/IP între computerul dumneavoastră şi unul aflat la distanţă

Ping transmite pachetele utilizând ICMP ECHO_REQUEST şi se aşteaptă primirea unui răspuns de confirmare pentru fiecare pachet transmis prin ICMP ECHO_REPLY.

Sintaxa comenzii este:ping adresa_IP_a_computerului_de_la_distanţă.

2. Utilitarul ipconfig se foloseşte pentru verificarea configuraţiei protocolului TCP/IP.

3. Parametrul /all se foloseşte pentru afişarea tuturor informaţiilor disponibileSe tastează comanda ipconfig /allRezultatul tastării comenzii ipconfig /all este următorul:- Dacă este setată o configuraţie validă, este afişată adresa IP şi masca de subreţea, precum şi gateway-ul implicit, dacă este cazul.- Dacă este detectat în reţea un duplicat al adresei IP folosite, va fi afişată adresa IP folosită, dar în dreptul măştii de subreţea se va trece 0.0.0.0.

4. Utilitarul traceroute este utilizat pentru a identifica traseul ce trebuie urmat de un pachet pentru a ajunge la destinaţie.Această comandă lucrează utilizând un câmp special TTL (time to live) din cadrul pachetului IP.

5. Utilitarul arp afişează şi modifică tabela de corespondenţă întreadrese Internet şi adrese Ethernet (MAC).

407



În momentul în care nu există intrări ARP pentru o anumită adresă Internet se va afişa un mesaj în acest sens.




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre rolul utilitarelor folosite în reţea.

408



Testul 17Competenţe:. Realizează conectarea unei reţele de date la Internet

Obiectivele evaluării: - accesarea command prompt în windows

- descrierea utilitarelor utilizate

- folosirea utilitarelor ping, ipconfig traceroute şi arp









Enunţ: Pentru testarea unei configuraţii TCP/IP vom prezenta în continuare care sunt paşii ce trebuie urmaţi pentru verificarea configuraţiei computerului şi pentru testarea conexiunilor la computere aflate la distanţă, ce implică eventual şi existenţa unor routere.

1. Folosiţi ipconfig

2. Folosiţi utilitarul ping cu adresa internă a plăcii de reţea

3. Folosiţi utilitarul Ping cu adresa IP a computerului

4. Folosiţi utilitarul ping cu adresa IP a gateway-ului implicit

5. Folosiţi utilitarul ping cu adresa IP a unui computer aflat pe alt segment de reţea



1punct din oficiu

409



1. 1 p

2. 2 p

3. 2 p

4. 2 p

5. 2 p


1. Utilitarul ipconfig pentru a verifica dacă a fost iniţializată configuraţia TCP/IP.2. ping 127.0.0.1Folosiţi utilitarul ping cu adresa internă a plăcii de reţea pentru a verifica dacă protocolul TCP/IP este instalat corect şi placa dumneavoastră de reţea îl foloseşte.3. ping adresa_IP_a_computerului_dumneavoastrăpentru a elimina riscul existenţei în reţea a unui duplicat al adresei IP folosite.4. ping adresa_IP_a_gateway-ului_implicitFolosiţi utilitarul ping cu adresa IP a gateway-ului implicit(aceasta poate fi aflată folosind comanda ipconfig) pentru a verifica dacă gateway-ul implicit este operaţional şi computerul dumneavoastră poate să comunice cu acesta.5. ping adresa_IP_a_unui_computer_aflat_la_distanţă (pe alt segment de reţea)Folosiţi utilitarul ping cu adresa IP a unui computer aflat pe alt segment de reţea (de exemplu, infocib sau nemesis) pentru a verifica dacă se poate stabili o conexiune cu un computer aflat la distanţă prin intermediul unui router.În general, dacă acest ultim pas reuşeşte, atunci ceilalţi paşi sunt inutili. Totuşi, în cazul în care nu reuşeşte, va trebuie să urmaţi succesiunea de paşi de mai sus pentru a putea localiza problema.


Pentru fiecare operaţie corect efectuată, se va acorda punctajul maxim prevăzut în barem.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre rolul utilitarelor folosite în reţea

410



Testul 18Competenţa: Realizează conectarea unui calculator la Internet

Obiective: - Să definească şi să clasifice Firewall-ul - Să descrie modul de funcţionare - Să enumere care sunt avantajele folosirii unui Firewall







Enunţ: 1. Definiţi firewall-ul

2. Funcţiile pe care le îndeplineşte un firewall

3. Clasificaţi Firewall-urile după:

a) Layerul (stratul) din stiva de reţea la care operează

b) Modul de implementare

4. Să activaţi Windows Firewall

Criteriile de evaluare şi notare Se acordă 10 puncte astfel: 1punct din oficiu

1. 1 p

2. 2 p

3. 2 p

4. 2 p

5. 2 p

411




1. Firewall - tradus "Zid de foc" sau "Paravan de protecţie" este o aplicaţie sau un echipament hardware care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între PC sau reţeaua locală şi Internet, în scopul protejării şi controlării resurselor reţelei de restul utilizatorilor din alte reţele similare.

2. Un firewall poate să:- monitorizeze căile de pătrundere în reţeaua privată- detecteze încercările de infiltrare - să selecteze accesul în spaţiul privat pe baza informaţiilor conţinute în

pachete- permită sau să interzică accesul la reţeaua publică, de pe anumite staţii

specificate- izoleze spaţiul privat de cel public şi să realizeze interfaţa între cele

două- blocheze la un moment dat traficul în şi dinspre Internet

3. a) În funcţie de layerul din stiva TCP/IP (sau OSI) la care operează, firewall-urile sunt:

Layer 2 (MAC) şi 3 (datagram): packet filtering.

Layer 4 (transport)

Layer 5 (application):

b) În funcţie de modul de implementare firewall-urile sunt:

Dedicate

Combinate cu alte facilităţi de networking.

4. Windows Firewall este activat automat în momentul rulării Network Setup

Wizard (Program asistent de configurare reţea).




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modul de utilizare a Firewall-ului pentru a proteja calculatorul de încercări de conectare neautorizate

412



Testul 19Competenţa: Realizează conectarea unui calculator la Internet

Obiective: - Să realizeze o conexiune wireless - Să descrie modul de funcţionare a unei conexiuni wireless Prezentarea testului






Enunţ: 1. Specificaţi care este standardul pentru Wireless Ethernet

2. Enumeraţi caracteristicile conexiunii wireless

3. Evidenţiaţi modurile în care operează reţelele wireless

4. Setările specifice reţelei wireless


Se acordă 10 puncte astfel: 1punct din oficiu

1. 1 p

2. 2 p

3. 4 p

4. 2 p


413



1. IEEE 802.11 este un set de standarde pentru Wireless Local Area Network

(WLAN), dezvoltat de IEEE pentru benzile publice de 2,4GHz şi 5GHz.

Standardul 802.11b este standardul pentru Wireless Ethernet.

2. Caracteristicile conexiunii wireless:

- funcţionează în banda 2,4GHz (802.11b si 802.11g), iar 802.11a în banda

5GHz

- utilizează tehnica spectrului împrăştiat

- pentru emisia radio nu este necesară aprobarea din partea forurilor abilitate.

3. Wireless Mode - poate funcţiona în mai multe moduri şi poate fi diferită

funcţie de producător sau versiune de firmware.

Modurile pot fi:

- AP (Access Point), este modul cel mai des utilizat, fiind specific modului

Infrastructure, în care două device-uri wireless nu sunt conectate direct, ci prin

intermediul routerului sau Access Point-ului.

- Client, în acest mod partea radio conectează wireless portul WAN din router

la un punct distant. Se foloseşte în cazul unei conexiuni wireless cu

providerul.

- Ad-Hoc, în acest mod clienţii se pot conecta direct între ei iar conexiunea nu

mai trece prin router.

- Client Bridged, în acest mod partea radio conectează wireless partea LAN a

routerului cu un punct distant.

4. Wireless Network Mode - stabilirea standardului wireless al reţelei SSID

(Security Set Identifier) - numele reţelei wireless care trebuie folosit la setarea

tuturor echipamentelor radio (router, calculatoare, etc.) din reţea.

Wireless Broadcast SSID - dacă este Enable parametrul SSID poate fi

anunţat (broadcast) în reţea.

Wireless Channel - canalul radio folosit de toate echipamentele wireless

Wireless MAC Filters - permite sau blochează accesul în reţeaua wireless în

funcţie de adresa MAC.

414



Wireless Security - metode folosite: WEP cu criptare pe 64 sau 128 biţi şi

WPA criptare dinamice cu 8-63 caractere

Authentification Type - Open System sau Shared Key




În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre modul de utilizare a Firewall-ului pentru a proteja calculatorul de încercări de conectare neautorizate

415




PARTEA I

416



AUTOR:

PITIC AURELIA – profesor, grad didactic I, Grup Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Timişoara

COORDONATOR:

CAZACU REMUS- profesor grad didactic I colegiul Tehnic de Telecomunicaţii “Nicolae Vasilescu Karpen”- Bacău

CONSULTANŢĂ:





417



Test sumativModulul: Dispozitive electronice

Competenţe:






- să identifice dispozitivele electronice discrete

- să selecteze dispozitivele electronice discrete

- să determine funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete

- să verifice funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete



Tipul testului: probă scrisă, probă practică

Durata evaluării:Timp de lucru: 2*50 min


Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului pe care le va rezolva individual la proba scrisă respectiv la proba practică.

Resursele necesare pentru proba practică sunt:cataloage de componente electronice, componente electronice discrete, placă test, pistol de lipit, aparate de măsură, surse de alimentare.

Proba scrisă poate să se desfăşoare în sala de clasă iar proba practică în laborator sau în atelierul de instruire practică.

Enunţ:

Partea I. Proba scrisă

Subiectul I. Pentru enunţurile de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare răspuns corect va fi apreciat cu 0,25 puncte.

418

1) Amplificarea de curent Iieșire/Iintrare este maximă dacă tranzistorul se află în modul de conexiune:

a) Bază comună

b) Emitor comun

c) Colector comun

2) Tiristorul se află în regim de conducţie dacă:

a) UA >0 şi UG =0

b) UA <0 şi UG=0

c) UA >0 şi UG >0

unde UA este tensiunea anod-catod şi UG tensiunea pe grilă (poartă).

Subiectul II

a) Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că răspunsul este fals.

1) Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor format din trei regiuni cu acelaşi tip de conductivitate.

2) Tiristorul aflat în stare de conducţie nu poate fi comandat de pe grilă.

b) În coloana I sunt reprezentate simbolurile unor dispozitive electronice, iar în coloana II sunt enumerate denumiri ale dispozitivelor electronice. Scrieţi asocierile dintre fiecare majusculă din coloana I şi fiecare literă mică din coloana II.


a) tranzistor bipolar

b) tiristor

c) tranzistor cu efect de câmp

d) diac

e) triac

419



c) Completaţi spaţiile libere din următorul tabel:

Tabel

Denumire terminale

1……(1)…..

2……(2)…..

3……(3)…..

Tipul conductivităţii dispozitivului

a)……(4)…

b)……(5)……

Subiectul III

1.Pentru dispozitivul electronic notat cu T în schema electrică din figură, rezolvaţi următoarele cerinţe:

a) Identificaţi modul de conexiune al dispozitivului

b) Stabiliţi care este polarizarea joncţiunilor şi regimul de funcţionare al dispozitivului dacă se măsoară U0 =5V.

c) Precizaţi care trebuie să fie valoarea tensiunii U0 astfel încât dispozitivul să se afle în regim de saturaţie.

d) Calculaţi valoarea rezistenţei R pentru care dispozitivul se află în regim de saturaţie dacă se cunoaşte valoarea curentului I0 =4mA şi EC= 9V.

Fig. Circuit electronic

420



II.Proba practică

1) Identificaţi după forma şi marcajul capsulei 5 dispozitive electronice

discrete dintre cele puse la dispoziţie. Notaţi tipul şi codul acestora

într-un tabel astfel încât să fie câte unul dintre următorele tipuri:

tranzistor bipolar, tiristor, tranzistor cu efect de câmp, diac, triac.

Tabel

Tip dispozitiv Cod dispozitiv

2) Desenaţi configuraţia terminalelor dipuse pe capsula celor 5 dispozitive

electronice discrete identificate şi specificaţi pe desen care este

dispunerea şi denumirea terminalelor.Treceţi răspunsurile într-o listă de

forma:

Codul dispozitivului:

Desenul configuraţiei terminalelor:

3) Selectaţi câte un dispozitiv electronic din fiecare categorie descrisă în

continuare; răspunsul constă în precizarea codului dispozitivului.

a) Tranzistor de tip NPN,cu germaniu, de joasă frecvență, de putere

medie

4) Verificaţi cu aparatul de măsură funcţionalitatea a două dintre

dispozitivele discrete manipulate la punctul 1.

5) Realizaţi practic un montaj după una din schemele electrice de mai jos.

a) Identificaţi elementele de circuit necesare şi notaţi denumirea

acestora.

b) Realizaţi conexiunile între elementele de circuit şi conectaţi

alimentarea

c) Măsuraţi valoarea tensiunii U1.

d) Stabiliţi, pe baza valorii tensiunii U1,care este regimul de funcţionare

al dispozitivului notat T în schema electrică.

421



Schema A

Schema B


La întrebările cu răspuns multiplu, un singur răspuns este corect.

La proba practică trebuie să vi se pună la dispoziţie un număr de minim 10 dispozitive electronice discrete şi puteţi utiliza cataloage de componente electronice. La punctul 5 evaluatorul va stabili care este schema electrică pentru fiecare elev.


Proba scrisă


1punct din oficiu

Subiectul I

422



1,25 puncte (2 întrebări* 0,62 puncte)

Subiectul II

a) 1,25 puncte (2 afirmatii* 0,62 puncte)

b) 1,25 puncte (5 asocieri* 0,25 puncte)

c) 1,25 puncte (5 cuvinte* 0,25 puncte)

Subiectul III

1)a) 0,25 puncte

b) 0,5 puncte

c) 0,25 puncte

d) 0,5 puncte

Proba practică

1) 1 punct (5 dispozitive*0,2 puncte)

2) 2,5 puncte (5 dispozitive*0,5 puncte)



5) a) 0,5 puncte

b) 1 punct

c) 1 punct

d) 1 punct


Proba scrisă

Subiectul I

1) b; 2)c;

Subiectul II

a) 1- F; 2- A;

b) A- c; B- d; C- a; D- e; E- b

423



c) 1- Bază; 2- Colector; 3- Emitor; 4- npn; 5- pnp

Subiectul III

1) a) emitor comun

b)Pentru tranzistorul de tip npn din circuit joncţiunea bază emitor este direct polarizată iar joncţiunea bază colector este invers polarizată deci tranzistorul se află în regim activ normal

c) U0= 0,2- 0,3 V

d) EC= I0*R+ U0 deci 9 V= 4mA*R+ 0,2 V de unde R= 2,2KΩ

Proba practică

1) Identificarea se realizează în funcţie de forma capsulei şi de codul înscris pe carcasa capsulei,în funcţie de care dispozitivul va fi identificat în cataloagele de componente

2) configuraţia terminalelor se găseşte în cataloagele de componente

3) categoriile de dispozitive sunt identificate în cataloagele de componente în funcţie de criteriile precizate în enunţ

4) conform documentaţiei tehnice

5) a) dispozitive electronice (T- tranzistor bipolar în schema A; tiristor în schema B), surse de alimentare sau de semnal, rezistoare.

b) se realizează conform schemei electrice pe o placă test

c) tensiunea se va măsura cu un voltmetru

d) schema A- U1 > 0,3 V, tranzistorul bipolar se află în regim activ normal

schema B- U1> 0 deci tiristorul se află în regim de conducţie



Pentru proba practică este necesar să li se pună la dispoziţie elevilor dispozitive electronice discrete ( tranzistoare bipolare, tiristoare, tranzistoare cu efect de câmp, triace, diace) ,aparate de măsură, surse de alimentare, plăci test şi pistoale de lipit. La punctul 5 al probei practice, este necesar ca evaluatorul să stabilească schema electrică pe care va lucra fiecare elev.

424



Ponderea probei scrise şi a probei practice ar putea fi de câte 50% din aprecierea testului sumativ.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii despre dispozitivele electronice.

425




PARTEA II

426



427



AUTOR: MARIANA DAROLŢI – Profesor grad didactic I, Colegiul

Tehnic „Geoarge Bariţiu” Baia Mare

COORDONATOR: REMUS CAZACU – Profesor, gradul didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N.V. Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:





428



Test sumativModulul: Dispozitive electronice

Competenţe:






să identifice dispozitivele electronice discrete

să selecteze dispozitivele electronice discrete

să determine funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete

să verifice funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete







Resursele necesare pentru proba practică sunt:cataloage de componente electronice, componente electronice discrete, placă test, pistol de lipit, aparate de măsură, surse de alimentare.

Proba scrisă poate să se desfăşoare în sala de clasă iar proba practică în laborator sau în atelierul de instruire practică.

Enunţ:

Partea I. Proba scrisă

Subiectul I. Pentru enunţurile de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare răspuns corect va fi apreciat cu 0,25 puncte.

429

3) Amplificarea de curent Iieșire/Iintrare este maximă dacă tranzistorul se află

în modul de conexiune:

d) Bază comună

e) Emitor comun

f) Colector comun

4) Tiristorul se află în regim de conducţie dacă:

d) UA >0 şi UG =0

e) UA <0 şi UG=0

f) UA >0 şi UG >0

unde UA este tensiunea anod-catod şi UG tensiunea pe grilă (poartă).

5) Cum este impedanţa de intrare la un TEC-MOS?

a) foarte mică

b) foarte mare

c) nulă

6) Când este maxim curentul printr-un TEC-J?

a) când tensiunea între poartă şi sursă este nulă

b) când poarta este polarizată direct faţă de S

c) când poarta este polarizată invers faţă de S

7) Ce conţine schema echivalentă a triacului?

a) două diode legate în paralel

b) două tiristoare legate în paralel

c) două tiristoare legate în paralel şi în opoziţie

6) Ce reprezintă simbolul din figura de mai jos?

430



a) TEC-J cu canal n

b) TEC-J cu canal p

c) Tranzistor bipolar npn

d) Tranzistor bipolar pnp

Subiectul II

c) Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A

dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că

răspunsul este fals.

3) Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor format din trei

regiuni cu acelaşi tip de conductivitate.

4) Tiristorul aflat în stare de conducţie nu poate fi comandat de pe

grilă.

5) Triacul are conducţie bidirecţională

6) Un TEC-MOS cu canal iniţial poate fi comandat cu tensiuni de

poartă atât pozitive cât şi negative.

7) TEC-J este un dispozitiv electronic comandat prin curentul de

intrare.

8) Diacul este un tiristor fără electrodul de comandă, grila

431



d) În coloana I sunt reprezentate simbolurile unor dispozitive electronice, iar

în coloana II sunt enumerate denumiri ale dispozitivelor electronice. Scrieţi

asocierile dintre fiecare majusculă din coloana I şi fiecare literă mică din

coloana II.


a) tranzistor bipolar

b) tiristor

c) tranzistor cu efect de câmp

d) diac

e) triac

e)Completaţi spaţiile libere din următorul tabelul următor:

Denumire terminale

1……(1)…..

2……(2)…..

3……(3)…..

Tipul conductivităţii

dispozitivului

a)……(4)…

b)……(5)……

432



Subiectul III

1. Pentru dispozitivul electronic notat cu T în schema electrică din figură,

rezolvaţi următoarele cerinţe:

e) Identificaţi modul de conexiune al dispozitivului

f) Stabiliţi care este polarizarea joncţiunilor şi regimul de funcţionare al

dispozitivului dacă se măsoară U0 =5V.

g) Precizaţi care trebuie să fie valoarea tensiunii U0 astfel încât

dispozitivul să se afle în regim de saturaţie.

h) Calculaţi valoarea rezistenţei R pentru care dispozitivul se află în regim

de saturaţie dacă se cunoaşte valoarea curentului I0 =4mA şi EC= 9V.

Fig. 1. Circuit electronic

2. In circuitul din figura 2 se cunosc: UGS= –3V, EDD=20V, RD=2KΩ, RG=2MΩ,

RS=600Ω.

Fig. 2 Circuit cu tranzistor

433



Se cere :

a) identificaţi tipul tranzistorului

b) recunoaşteţi conexiunea

c) claculaţi p.s.f.-ul tranzistorului

3. Desenaţi schematic structura internă a unui TEC-MOS cu canal indus de tip

n şi aplicaţi polarizarea.

II.Proba practică

6) Identificaţi după forma şi marcajul capsulei 5 dispozitive electronice discrete

dintre cele puse la dispoziţie. Notaţi tipul şi codul acestora într-un tabel astfel

încât să fie câte unul dintre următorele tipuri: tranzistor bipolar, tiristor,

tranzistor cu efect de câmp, diac, triac.

Tip dispozitiv Cod dispozitiv

7) Desenaţi configuraţia terminalelor dipuse pe capsula celor 5 dispozitive

electronice discrete identificate şi specificaţi pe desen care este

dispunerea şi denumirea terminalelor.Treceţi răspunsurile într-o listă de

forma:

Codul dispozitivului:

Desenul configuraţiei terminalelor:

8) Selectaţi câte un dispozitiv electronic din fiecare categorie descrisă în

continuare; răspunsul constă în precizarea codului dispozitivului.

434



b) Tranzistor de tip NPN,cu germaniu, de joasă frecvenţă, de putere

medie

c) Tranzistor cu efect de câmp cu grila izolată, cu canal indus de tip

p, de mică putere

9) Verificaţi cu aparatul de măsură funcţionalitatea a două dintre

dispozitivele discrete manipulate la punctul 1.

10)Realizaţi practic un montaj după una din schemele electrice de mai jos.

e) Identificaţi elementele de circuit necesare şi notaţi denumirea

acestora.

f) Realizaţi conexiunile între elementele de circuit şi conectaţi

alimentarea

g) Măsuraţi valoarea tensiunii U1.

h) Stabiliţi, pe baza valorii tensiunii U1,care este regimul de funcţionare

al dispozitivului notat T în schema electrică.

Schema A

Schema B

435




La întrebările cu răspuns multiplu, un singur răspuns este corect.

La proba practică trebuie să vi se pună la dispoziţie un număr de minim 10

dispozitive electronice discrete şi puteţi utiliza cataloage de componente

electronice. La punctul 5 evaluatorul va stabili care este schema electrică

pentru fiecare elev.


Proba scrisă


1punct din oficiu

Subiectul I


Subiectul II

a) 1,5 puncte (6 afirmaţii* 0,25 puncte)

b) 1,25 puncte (5 asocieri* 0,25 puncte)

c) 1,25 puncte (5 cuvinte* 0,25 puncte)436



Subiectul III

1)a) 0,25 puncte

b) 1punct

c) 0,25 puncte

d) 0,5 puncte

2) a) 0,25 puncte

b) 0,25 puncte

c) 1 punct

3) 0, 5 puncte

Proba practică


2) 2,5 puncte (5 dispozitive*0,5 puncte)



5) a) 0,5 puncte

b) 1 punct

c) 1 punct

d) 1 punct


437



Proba scrisă

Subiectul I

1) b; 2)c; 3) b; 4)a; 5)c; 6) b.

Subiectul II

a) 1- F; 2- A; 3- A ; 4-A ; 5-F 6- F

b) A- c; B- d; C- a; D- e; E- b

c) 1- Bază; 2- Colector; 3- Emitor; 4- npn; 5- pnp

Subiectul III

1) a) emitor comun

b)Pentru tranzistorul de tip npn din circuit joncţiunea bază emitor este direct

polarizată iar joncţiunea bază colector este invers polarizată deci tranzistorul

se află în regim activ normal

c) U0= 0,2- 0,3 V

d) EC= I0*R+ U0 deci 9 V= 4mA*R+ 0,2 V de unde R= 2,2KΩ

2) a) tranzistor cu efect de câmp cu grila-joncţiune cu canal de tip n

b) conexiunea sursă comună

c) curentul de grilă este nul, deci IS=ID şi, de aici, UGS = –RSID.

ID=–UGS/RS; ID= –(–3V)/600Ω = 5mA

- Din legea a doua a lui Kirchhoff pe ochiul de ieşire

EDD= RDID+ UDS+ RSID rezultă UDS = EDD–(RS+RD)ID

UDS = 20 – 5∙10-3 (600+2000)= 20– 13=7V

438



p.s.f. are valorile: ID=5mA, UDS = 7V şi UGS=–3V.

3) structura internă are pusă în evidenţă regiunea canalului care se va

induce; polarizarea pentru TEC- MOS cu canal n indus este : UGS pozitivă şi

UDS pozitivă

Proba practică

1) Identificarea se realizează în funcţie de forma capsulei şi de codul înscris

pe carcasa capsulei,în funcţie de care dispozitivul va fi identificat în

cataloagele de componente

2) configuraţia terminalelor se găseşte în cataloagele de componente

3) categoriile de dispozitive sunt identificate în cataloagele de componente în

funcţie de criteriile precizate în enunţ

4) conform documentaţiei tehnice

5) a) dispozitive electronice (T- tranzistor bipolar în schema A; tiristor în

schema B), surse de alimentare sau de semnal, rezistoare.

b) se realizează conform schemei electrice pe o placă test

c) tensiunea se va măsura cu un voltmetru

d) schema A- U1 > 0,3 V, tranzistorul bipolar se află în regim activ normal

schema B- U1> 0 deci tiristorul se află în regim de conducţie


439



Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim

prevăzut în barem.

Pentru proba practică este necesar să li se pună la dispoziţie elevilor

dispozitive electronice discrete ( tranzistoare bipolare, tiristoare, tranzistoare

cu efect de câmp, triace, diace) ,aparate de măsură, surse de alimentare,

plăci test şi pistoale de lipit. La punctul 5 al probei practice, este necesar ca

evaluatorul să stabilească schema electrică pe care va lucra fiecare elev.

Ponderea probei scrise şi a probei practice ar putea fi de câte 50% din

aprecierea testului sumativ.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii

despre dispozitivele electronice.

440




PARTEA I

441



Autor: LIVIA POP– profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George Bariţiu” Baia

Mare

COORDONATOR:


CONSULTANŢĂ:





442



Test sumativ

Modulul: Circuite electronice digitaleCompetenţa:

Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice;


Interconectează circuite integrate logice în montaje;

Verifică funcţionarea montajelor

Obiective:

să scrie funcţii logice în diferite forme de reprezentare;

să simplifice funcţii logice folosind principiile de calcul ale algebrei booleene şi

diagrama Veitch- Karnaugh;

să selecteze circuite integrate logice pentru implementarea funcţiilor logice după

simbol, aspect fizic şi marcaj;

să utilizeze cataloage de circuite integrate digitale;

să execute montaje cu circuite integrate logice;

să verifice corectitudinea executării montajelor;

să verifice funcţionarea corectă a montajelor, prin măsurare şi compararea

valorilor mărimilor măsurate cu valorile logice din tabelul de adevăr.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Circuite electronice digitale ca evaluare

sumativă, pentru a testa dobândirea competenţelor tehnice generale şi specializate, prin

îndeplinirea criteriilor de performanţă. Testul are două părţi: partea I, în care prin probă

scrisă, sunt evaluate cunoştinţele teoretice şi partea a II-a, în care sunt evaluate

abilităţile practice prin probe orale şi practice.

Tipul testului:

partea I- probă scrisă (rezolvare de probleme);

partea a II-a- probă orală (exerciţii de citire a foilor de catalog) şi practică.




443




Enunţ:

I. Aveţi la dispoziţie 30 minute pentru a rezolva o problemă pregătitoare în vederea

susţinerii probei practice:

Se dă funcţia logică f= P0+P1+P4+P5+P6.

1. Precizaţi numărul variabilelor funcţiei şi forma de reprezentare;


a) diagramă Veitch-Karnaugh;

b) tabel de adevăr.

3. Minimizaţi funcţia cu ajutorul:

a) axiomelor şi teoremelor algebrei booleene;

b) diagramei Veitch-Karnaugh.

II. Aveţi la dispoziţie 150 minute pentru a implementa cu diverse tipuri de porţi funcţia

.

Pentru aceasta parcurgeţi următorii paşi:

1. Identificaţi porţile logice de care aveţi nevoie;

2. Desenaţi schema de implementare ;

3. Utilizaţi catalogul de circuite logice integrate pentru a identifica circuitele integrate

necesare implementării;

4. Identificaţi după marcaj circuitele logice integrate de care aveţi nevoie;

5. Montaţi circuitele integrate în socluri;

6. Identificaţi configuraţia pinilor pentru circuitele integrate selectate, cu ajutorul

catalogului de circuite logice integrate;

7. Efectuaţi legăturile conform schemei;

8. Aplicaţi pe intrări toate combinaţiile distincte posibile de nivele logice şi verificaţi

funcţionarea schemei cu testerul digital;

9. După ce aţi verificat corectitudinea schemei, desfaceţi legăturile şi demontaţi toate

componentele.


I. Redactaţi răspunsurile independent şi respectaţi timpul alocat.

II. Pentru realizarea sarcinii de lucru, aveţi la dispoziţie:

444




tester digital;

o colecţie de circuite integrate: 7400, 7402, 7404, 7408, 7410, 7432.


platformă de lucru prevăzută cu socluri;



I. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:

1. 10 puncte

2. 40 puncte

3. 40 puncte


II. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:

1. 5 puncte

2. 15 puncte

3. 5 puncte

4. 5 puncte

5. 10 puncte

6. 20 puncte

7. 5 puncte

8. 20 puncte

9. 5 puncte


În punctajul final, punctajul obţinut pentru partea I a testului are o pondere de 1/3, iar cel

obţinut pentru partea a II-a a testului are o pondere de 2/3.

Evaluarea se poate finaliza nu neapărat printr-o notă, ci şi printr-un calificativ: ADMIS,

sau RESPINS.


445



1. 10 puncte

Funcţia are 3 variabile şi este reprezentată în formă canonică normală disjunctivă.



2. 40 puncte

a)

00 01 10A

11

A

B

B

C

C

11

11

0 1

0

0

0 1



b)



4. 40 puncte

a) Se dezvoltă termenii de tip P din f.c.n.d. ca produsul tuturor variabilelor funcţiei şi se

obţine: .



A B C f0 0 0 10 0 1 10 1 0 00 1 1 01 0 0 11 0 1 11 1 0 11 1 1 0

446



b) Se formează 2 grupe: una de 4 unităţi cu termenii P0, P1, P4, P5, cealaltă de 2 unităţi

cu termenii P4 şi P6. Se obţine acelaşi rezultat: .



II. Evaluarea se face prin observare sistematică. Pentru fiecare candidat se completează

o fişă ca cea de mai jos:

Cerinţa Îndeplinită Punctaj maxim acordatDa Nu

1 5 puncte2 15 puncte3 5 puncte4 5 puncte5 10 puncte6 20 puncte7 5 puncte8 20 puncte9 5 puncte

Din oficiu 10 puncte


La finalul primei părţi a testului, profesorul comunică elevilor punctajele realizate. Dacă

rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar

(reluarea unor informaţii, consultarea Fişei de documentare 3.1, ş.a.) Dacă rezultatele

sunt bune, se poate trece la partea a II-a a testului, activitatea practică. Profesorul

monitorizează activităţile practice pe tot parcursul lor, corectând eventualele operaţii

greşite, pe care elevii le corectează.

447




PARTEA II

448



AUTOR:

MIHAELA MARKOVITS – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic “George

Bariţiu” Baia Mare

COORDONATOR:


CONSULTANŢĂ:





449



Test sumativ

Modulul: Circuite electronice digitaleCompetenţa:

Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice;


Interconectează circuite integrate logice în montaje;

Verifică funcţionarea montajelor

Obiective:

să selecteze circuite integrate logice după simbol, aspect fizic şi marcaj;

să implemeteze funcţii binare simple cu porţi logice;

să utilizeze cataloage de circuite integrate digitale;

să evalueze parametrii specifici ai circuitelor logice integrate;

să execute montaje cu circuite integrate logice;

să verifice corectitudinea executării montajelor;

să verifice funcţionarea corectă a montajelor, prin măsurare şi compararea

valorilor mărimilor măsurate cu valorile logice din tabelul de adevăr.


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul modulului Circuite electronice digitale ca evaluare

sumativă, pentru a testa dobândirea competenţelor tehnice generale şi specializate, prin

îndeplinirea criteriilor de performanţă.

Tipul testului: probă practică.





Enunţ:

I. Aveţi la dispoziţie 60 minute pentru a implementa cu diverse tipuri de porţi funcţia f=

. Pentru aceasta parcurgeţi următorii paşi:

450

1. Identificaţi porţile logice de care aveţi nevoie pentru implementarea funcţiei;

2. Utilizaţi catalogul de circuite logice integrate pentru a identifica circuitele integrate

necesare implementării;

3. Montaţi circuitele integrate în socluri;

4. Identificaţi configuraţia pinilor pentru circuitele integrate selectate, cu ajutorul catalogului de circuite logice integrate;

5. Efectuaţi legăturile conform schemei;6. Verificaţi funcţionarea schemei cu testerul digital;7. După ce aţi verificat corectitudinea schemei, desfaceţi legăturile şi demontaţi toate

componentele.

II. Se dă schema de mai jos:

7 4 8 5

A0

10A

112

A2

13A

315

B0

9B

111

B2

14B

31

AB

i4

AB

o5

V C C1 6

G N D8

7415

5

A1 3

B3 1 Y 0

7

1 Y 16

1 Y 25

1 Y 34

VC

C16

GN

D8

2 Y 09

2 Y 11 0

2 Y 21 1

2 Y 31 2

1 C1

1 G2

2 C1 5

2 G1 4

V C C

Aveţi la dispoziţie 120 minute pentru a îndeplini următoarele cerinţe:

1. Identificaţi cele 2 circuite integrate din schemă;

2. Identificaţi configuraţia pinilor celor două circuite integrate;

3. Precizaţi nivelele logice pe ieşirile fiecărui circuit în configuraţia schemei date;

4. Montaţi în socluri circuitele integrate;

5. Realizaţi legăturile electrice conform schemei;

6. Alimentaţi montajul;

7. Verificaţi cu testerul digital nivelele logice pe ieşirile circuitelor integrate;

8. Comparaţi rezultatele obţinute cu valorile logice deduse la punctul 3.

451



9. După ce aţi verificat corectitudinea schemei, desfaceţi legăturile şi demontaţi toate componentele.




tester digital;

o colecţie de circuite integrate: 7400, 7404, 7408, 7410, 7432, 7485, 74155


platformă de lucru prevăzută cu socluri;



I. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:

10.10 puncte

11.10 puncte

12.10 puncte

13. 20 puncte

14.10 puncte

15.20 puncte

16.10 puncte


II. Se acordă 100 de puncte pentru nota 10, astfel:

1. 10 puncte

2. 15 puncte

3. 15 puncte

4. 5 puncte

5. 10 puncte

6. 5 puncte

7. 15 puncte

8. 10 puncte

452



9. 5 puncte


La stabilirea notei finale, subiectul I are pondere 1/3 , iar subiectul II are pondere 2/3.


I. Evaluarea se face prin observare sistematică.

Pentru fiecare candidat se completează o fişă ca cea de mai jos:


1 10 puncte2 10 puncte3 10 puncte4 20 puncte5 10 puncte6 20 puncte7 10 puncte


II. Evaluarea se face prin observare sistematică.

Pentru fiecare candidat se completează o fişă ca cea de mai jos:


1 10 puncte2 15 puncte3 15 puncte4 5 puncte5 10 puncte6 5 puncte7 15 puncte8 10 puncte9 5 puncte



453



Profesorul monitorizează activităţile practice pe tot parcursul lor, corectând eventualele

operaţii greşite, pe care elevii le corectează. Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, se

iau măsuri pentru îmbunătăţirea progresului şcolar, cum ar fi: consultarea Fişelor de

documentare, sau refacerea activităţii practice.

454




455



AUTOR:

CAZACU REMUS – profesor grad didactic I - Colegiul Tehnic de

Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău

COORDONATOR:FLORIN IORDACHE – Inginer

CONSULTANŢĂ:





456



PROBĂ SCRISĂ SUMATIVĂ


Competenţa:


- Evaluează performanţele circuitelor şi sistemelor electronice


- să identifice elementele de circuit necesare realizării unui stabilizator parametric

- să cunoască funcţionarea unui stabilizator parametric cu două tensiuni stabilizate

- să identifice părţile componente ale schemei bloc a unui redresor

- să cunoască rolul funcţional a elementelor componente unui redresor monofazat

monoalternanţă şi dublă alternanţă

- să interpreteze o foaie de catalog pentru diode stabilizatoare şi redresoare

- să identifice categorii de diode redresoare şi stabilizatoare pe baza datelor de

catalog


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 1, ca evaluare sumativă.





testului, catalog de componente şi va rezolva subiectul.

Testul sumativ este format din întrebări multiple care-i oferă profesorului evaluator

posibilitatea să realizeze teste diferite pentru clase diferite.

Durata evaluării


FIŞA DE EVALUARE SUMATIVĂ

TEMA 1

457



Enunţuri :

1. Folosind catalogul de diode determinaţi valorile parametrilor .

Diode redresoare

Codul diodei IFA I0A VRRMV VFV IRmA

1N4007

F602

6SI2(R)

Diode stabilizatoare

Codul diodei VzminV VznomV VzmaxV IZmA IzmaxmA PdmaxW

PL3V6Z

1N3018B

4DZ10

2. Competează spaţiile libere cu termenii corespunzători :

1. Schema electronică a redresorului monofazat dublă alternanţă în punte conţine

un număr de ………… diode.

2. Circuitul la ieşirea căruia tensiunea este aproximativ constantă se numeşte

………

3. Elementul principal al stabilizatoarelor parametrice este dioda ……………….. .

4. Prin legarea în serie a două sau mai multe diode stabilizatoare, se obţin

stabilizatoare cu tensiuni mai ……….. .

5. Stabilizatoarele de tensiune menţin ………….. tensiunea de ieşire dacă

tensiunea de intrare sau rezistenţa de sarcină se modifică între anumite limite

admise.

3. Notează cu litera A afirmaţiile adevărate şi cu litera F afirmaţiile false.

1. Tensiunea la ieşirea redresoarelor este alternativă.

2. La redresoarele monofazate dublă alternanţă în punte se află în conducţie

simultan două diode.

3. Tensiunea medie redresată este mai mare la redresoarele cu sarcină RC decât

la redresoarele cu sarcină rezistivă.

4. Conectând în serie diodele stabilizatoare, se obţin tensiuni stabilizate mai mari

decât tensiunea fiecărei diode.

5. La bornele diodelor blocate, tensiunea are valoarea de zero volţi.

4. Alege varianta corectă de răspuns:

1. Dacă tensiunea la ieşirea unui redresor monofazat monoalternanţă este pozitivă,

valoarea maximă se atinge la momentul :

a) 0 ; b) T/2 ; c) T/4 ; d) T458



2. Randamentul redresoarelor monfazate dublă alternanţă cu sarcină rezistivă este

de aproximativ :

a) 20 ; b)40 ; c) 80 ; d) 1003. Banda colorată desenată pe corpul unei diode stabilizatoare indică :

a) anodul ; b) toleranţa ; c) puterea maximă disipată ; d) catodul

4. Simbolul este specific diodei :

a) stabilizatoare ; b) varicap ; c) redresoare ; d) detectoare

5. Diodele stabilizatoare funcţionează în zona de străpungere controlată cu

polarizare :

a) inversă ; b) directă ; c) constantă ; d) mare



TEMA 1

1. In vederea identificării terminalelor, se poziţionează dioda conform desenului din fila

de catalog şi, astfel se determină anodul, respectiv catodul componentei.

2. 1-patru ; 2-stabilizator ; 3-Zener ; 4-mari ; 5-constantă

3. 1-F ; 2-A ; 3-F ; 4-A ; 5-F

4. 1-b ; 2-b ; 3-d ; 4-c ; 5-a

459




460




Competenţa:




- să cunoască mărimile caracteristice ale amplificatorului: factor de amplificare,

caracteristică de frecvenţă

- să identifice amplificările în tensiune, în curent, în putere








Durata evaluării



TEMA 2

A. Alege varianta corectă de răspuns :

461



1. Un amplificator de semnal mic :

a. utilizează doar o mică porţiune din dreapta sa de sarcină ;

b. are întotdeauna un semnal de ieşire de ordinul mV ;

c. intră în saturaţie în fiecare perioadă a semnalului de intrare ;

d. are întotdeauna un amplificator cu emitorul comun.

2. Amplificatorul de curent continuu amplifică :

a. componenta alternativă ;

b. componenta continuă ;

c. componenta alternativă şi continuă ;

d. o parte din componenta continuă.

3. Un fenomen specific amplificatoarelor de curent continuu este fenomenul de :

a. decalaj ;

b. derivă ;

c. off-set ;

d. reglaj.

B. Competează spaţiile libere cu termenii corespunzători :

1. Amplificatorul este un cuadripol ……………. la ieşirea căruia se obţine un semnal

proporţional cu semnalul aplicat la intrare, având aceeaşi frecvenţă şi de putere mai

mare.

2. Un parametru important legat de condiţia de zero este tensiunea de……………..

3. Eliminarea decalajului se face cu ………….. de reglaj.

C. Notează cu litera A afirmaţiile adevărate şi cu litera F afirmaţiile false :

1. Un amplificator cu mai multe etaje se poate considera ca fiind legarea în cascadă a

mai multor amplificatoare simple. A

2. Prin amplificare înţelegem procesul de micşorare a valorilor instantanee ale unei

puteri sau ale altei mărimi, făra a modifica modul de variaţie a mărimii în timp şi folosind

energia unor surse de alimentare. F

3. Caracteristica de frecvenţă a amplificatorului reprezintă dependenţa între modulul

factorului de amplificare, de obicei în tensiune, şi frecvenţa semnalului de intrare. A


Toate subiectele sunt obligatorii. Fiecare subiect este notat cu 1 punct. Se acordă 1

punct din oficiu.



TEMA 2

462



A. 1-a; 2-c; 3-b

B. 1-activ; 2-decalaj; 3-sisteme

C. 1-A; 2-F; 3-A



463



Competenţa:






fotoelectric intern






instruire practică. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva

subiectul.

Durata evaluării



TEMA 5

464



A. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-9), scrieţi pe foaia de test litera

corespunzătoare răspunsului corect :

1. Unele fototranzistoare nu au în exterior :

a. bază ;

b. emitor ;

c. colector

2. Sensibilitatea fototranzistorului este egală ;

a.egală cu sensibilitatea fotodiodei ;

b. mai mică decât sensibilitatea fotodiodei ;

c. mai mare decât sensibilitatea fotodiodei

3. Curentul de întuneric al fototranzistorului BPW 23 este :

a. 50nA ;

b. 100nA ;

c. 25mA

4. LED-ul este o joncţiune pn polarizată :

a. invers ;

b.direct ;

c. nepolarizată

5. Când sursa de lumină este întreruptă, curentul de colector al unui fototranzistor este :

a.minim ;

b. maxim ;

c. nu depinde de lumină, ci de polarizare

6. Pentru a afişa cifra doi la un afişaj cu şapte segmente, se aprind segmentele :

a. ABCDE ;

b. ABDFG ;

c. ABDEG

7. Tensiunea de polarizare corectă a unui LED are valoarea :

a.3V ;

b. 5V ;

c. 0,7V

8. Dispozitivul de intrare într-un optocuplor este :

a. fotodioda ;

b. fototranzistorul ;

c. LED-ul

9. Curentul de bază al unui fototranzistor este :

a. determinat de tensiunea de polarizare ;

b. o mărime ce nu se ia în considerare ;

c. direct proporţional cu lumina

465




Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsă, se

acordă 0 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu.


Orice eventual răspuns greşit se încercuieşte şi se taie cu un X şi se înlocuieşte cu

răspunsul considerat corect.



TEMA 5

A. 1-b; 2-b; 3-a; 4-c; 5-a; 6-c; 7-c; 8-a; 9-b



466



Competenţa: Interconectează circuite şi sisteme electronice în tehnica de calcul


- să cunoască importanţa unui sistem de calcul

- să identifice elementele necesare asamblării unui sistem de calcul

- să urmeze etapele pentru asamblarea unui sistem de calcul


Acest test poate fi utilizat la sfârşitul temei de învăţare nr. 8. Acestă procedură de

evaluare poate fi utilizată ca o modalitate complementară de documentare a achiziţiilor

asociate temei propuse avute în vedere şi realizate. Este o evaluare sumativă.

Tipul testului: Proiect


Investigaţia se poate realiza individual sau în grup de 2-3 elevi, fiecare dintre ei

îndeplinind sarcini distincte bine precizate.

Durata evaluării

Timp de lucru: 4 săptămâni

Enunţ: Proiectul va fi realizat la finalul temei 8 şi va fi structurat în două mari părţi:

a. Cercetarea făcută pentru a documenta operaţia de asamblare, utilizând cei 9 paşi de

mai jos:

Deschiderea unei carcase.

Instalarea sursei de alimentare.

Ataşarea componentelor la placa de bază şi instalarea plăcii de bază.

Instalarea componentelor interne.

Instalarea componentelor în locaşurile externe.

Instalarea plăcilor de extensie.

Conectarea tuturor cablurilor interne.

Reataşarea panourilor laterale şi conectarea cablurilor externe la

calculator.

Pornirea calculatorului pentru prima dată.

b. Realizarea practică a asamblării unui calculator. Se vor respecta normele de

protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare sistemelor de calcul.


Surse de informare :

- surse mass-media : literatura tehnică de specialitate

- surse reale : documentaţie tehnică, atelier/agent economic

- surse virtuale : software educaţional, internet

Etape- termene: Derularea proiectului va fi etapizată, termenele de finalizare fiind

stabilite de comun acord cu îndrumătorul, fiecare etapă finalizată urmând a fi analizată

pentru descoperirea punctelor slabe şi trecerea la o nouă etapă.467



Elevii au obligaţia de a respecta etapele şi termenele stabilite pentru a se înscrie în grafic, iar

proiectul să poată fi predat şi realizat în condiţii optime şi la termenul stabilit.

Proiectul va fi prezentat în scris redactat la calculator, printat şi realizat practic.



Partea I 20p ( )

Partea II 20p ( )

Partea III 20p ( )

Partea IV 20p ( )

Partea V 20p ( )

FIŞA DE EVALUARE

Numele şi prenumele elevului:

468



Tema:

Numele, prenumele şi specializarea îndrumătorului:

Partea I: Monitorizarea progresului

Competenţe vizate/implicate în realizarea/execuţia investigaţiei/proiectului:....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................................................

Partea a II-a: Aprecierea calităţii activităţii candidatuluI


1. Activităţile întreprinse se raportează adecvat la

temă

2. Abordarea temei a fost făcută dintr-o perspectivă

personală, candidatul demonstrând reflecţie critică

3. Activităţile au fost întreprinse, după caz, sub

coordonarea/ supravegherea îndrumătorului de

proiect sau/şi a persoanelor autorizate

4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite a fost

făcută conform planificării iniţiale

5. Documentarea a fost făcută cu sprijinul şi sub

supravegherea îndrumătorului de proiect

6. Identificarea şi utilizarea bibliografiei pentru

redactarea părţii scrise a proiectului a fost realizată

integral

7. Soluţiile pentru situaţiile-problemă cu care s-a

confruntat candidatul pe parcursul executării

proiectului sunt personale şi au fost găsite cu

ajutorul îndrumătorului de proiect

8. În realizarea sarcinilor de lucru din cadrul

proiectului candidatul a făcut dovada implicării şi

angajării personale, originalităţii soluţiilor propuse,

a imaginaţiei şi creativităţii în abordarea şi

îndeplinirea sarcinilor

9. Soluţiile găsite de către candidat pentru

rezolvarea problemelor practice au transferabilitate

în alte contexte practice

469



Partea a III-a: Aprecierea calităţii proiectului


1. Validitate în raport cu tema, scopul, obiectivele şi

metodologia abordată

2. Acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă

3. Opţiunea candidatului pentru utilizarea anumitor

resurse este bine justificată şi argumentată

4. Redactarea părţii scrise demonstrează logică şi o

bună argumentare a ideilor

7. Elemente de originalitate în găsirea soluţiilor

8. Aplicabilitate practică

9. Realizarea investigaţiei este în concordanţă cu

S.P.P-ul pentru calificarea respectivă

Partea a IV-a: Aprecierea susţinerii proiectului

CRITERIUL DA/ NU OBSERVAŢII

1. Candidatul a realizat o susţinere orală clară,

coerentă şi fluentă

2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport

cu tema şi cu obiectivele propuse

3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză

4. Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere şi

opiniile într-un mod personal şi bine argumentat

5. Candidatul a utilizat în prezentare mijloace de

comunicare potrivite: elemente de grafică, modele,

aplicaţii, facilităţi audio-video ale TIC etc.

Partea a V-a: Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările îndrumătorului de proiect:

ÎNTREBARE DA/NU OBSERVAŢII

Nota finală

470



471



Modulul: Tehnologia reţelelor de comunicaţii

472



AUTOR:

MARINA DUMITRESCU – profesor, gradul I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen”, Bacău

COORDONATOR:


CONSULTANŢĂ:





473



PROBĂ PRACTICĂ SUMATIVĂompetenţe : Execută lucrări de cablare structurată

Obiectivele evaluării :- să realizeze un segment de reţea- să monteze conectori RJ-45 şi de tip F

Prezentarea testuluiAcest test este utilizat la sfârşitul modulului, ca test practic sumativ.

Tipul testului : probă practică şi orală.



Necesar de materiale- Canal de cablu din material plastic- Cablu coaxial şi UTP- Panou de lemn- Conectori RJ-45 şi conectori de tip F- Holzşuruburi- Coliere de plastic pentru legarea cablurilor- Maşină de găurit cu burghie de diferite mărimi- Şurubelniţă- Cuţit- Rigă şi echer- Fierăstrău- Cleşte de sertizat- Cleşte patent

474



PROBĂ PRACTICĂ SUMATIVĂ

TemăExecută instalarea unui segment de reţea ce cuprinde un cablu pentru TV şi un cablu UTP conform schemei de mai jos şi montează conectori la capetele cablurilor.

(Cu linie albă este figurat cablul pentru TV, iar cu cu linie neagră, cablul UTP).Lucrarea constă în montarea canalului de cablu pe un panou de lemn, montarea şi legarea cablurilor, montarea conectorilor. Conectorii de la capetele cablului UTP vor fi montaţi în aşa fel încât să poată fi interconectate direct 2 calculatoare.

Ai la dispoziţie :Canal de cablu din material plastic, cablu coaxial şi UTP, panou de lemn, conectori RJ-45 şi conectori de tip F, holzşuruburi, coliere de plastic pentru legarea cablurilor, maşină de găurit cu burghie de diferite mărimi, şurubelniţă, cuţit, riglă şi echer, fierăstrău, cleşte de sertizat, cleşte patent


Fişă de evaluarePROBĂ PRACTICĂ ŞI ORALĂ SUMATIVĂ

TemăExecută instalarea unui segment de reţea ce cuprinde un cablu pentru TV şi un cablu UTP conform schemei de mai jos şi montează conectori la capetele cablurilor.

475



(Cu linie albă este figurat cablul pentru TV, iar cu cu linie neagră, cablul UTP).Lucrarea constă în montarea canalului de cablu pe un panou de lemn, montarea şi legarea cablurilor, montarea conectorilor. Conectorii de la capetele cablului UTP vor fi montaţi în aşa fel încât să poată fi interconectate 2 calculatoare

Ai la dispoziţie : Canal de cablu din material plastic, cablu coaxial şi UTP, panou de lemn, conectori RJ-45 şi conectori de tip F, holzşuruburi, coliere de plastic pentru legarea cablurilor, maşină de găurit cu burghie de diferite mărimi, şurubelniţă, cuţit, rigă şi echer, fierăstrău, cleşte de sertizat, cleşte patent.


17.Stabileşte traseul conform schemei 1p ( )18.Alege materialele necesare 1p ( )19.Aplică o tehnică adecvată de pozare 1p ( )20.Pregăteşte capetele de cablu 1p ( )21.Montează conectorii conform cerinţelor 1p ( )22.Respectă dimensiunile din schemă 1p ( )

B. Criterii de apreciere a performanţei elevului la proba orală8. Prezintă codul culorilor pentru conectorul RJ-45 1p ( )

476



9. Precizează diferenţele dintre un cablu UTP şi un cablu STP 1p ( )10.Enumeră normele de protecţia muncii pe care le-ai aplicat

la realizarea lucrării 1p ( )



477




Competenţe : - Execută lucrări de cablare structurată - Instalează şi întreţine reţele de comunicaţii electronice

Obiectivele evaluării :- să cunoască principiile de bază ale cablării structurate- să cunoască diferitele tipuri de conectori şi tehnologia de montare a acestora- să cunoască principalele tipuri de echipamente din reţelele de comunicaţii - să cunoască normele de bază de protecţie a muncii

Prezentarea testuluiAcest test poate fi utilizat la sfârşitul temei 12, ca evaluare sumativă.



Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluareaTestul se poate desfăşura într-o sală de clasă sau în laboratorul de specialitate. Fiecare elev va primi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual subiectele.

Proba scrisă sumativă este formată dintr-un număr mare de întrebări care-i oferă profesorului evaluator posibilitatea să conceapă teste diferite pentru clase diferite. Sunt concepute 18 subiecte evaluate cu 0.5 puncte, 6 subiecte evaluate cu 1 punct, şi 3 subiecte subiecte evaluate cu 1.5 puncte. Profesorul evaluator va alege :

- 9 subiecte de 0.5 puncte (9 x 0.5 = 4.5 puncte)- 3 subiecte de 1 punct (3 x 1 = 3 puncte)- 1 subiect de 1.5 puncte (1 x 1.5 = 1.5 puncte)

TOTAL: 9 puncte + 1 punct din oficiu = 10 puncte În acest fel, la clase diferite, lucrările nu vor fi identice.

Enunţuri :Pentru fiecare din subiectele de la 1 la 18, scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect.

13.Conectorii-vampir se montează pe :a. cabluri de fibră opticăb. cabluri coaxiale

478



c. cabluri UTP/STP

14.Cablurile UTP şi STP au o impedanţă caracteristică cuprinsă între:a. 75Ω … 100Ωb. 100Ω ... 120Ωc. 120Ω … 240Ω

15.Pe cablurile coaxiale, conectorii care se montează fără sertizare sunt :a. conectorii SMAb. conectorii BNCc. conectorii F

16.Un pigtail este : a. un segment de fibră opticăb. un segment de fibră optică cu un conector montat la un capătc. un segment de fibră optică cu 2 conectori montaţi la capete

17.La marcarea firelor din cablurile UTP/STP nu se foloseşte culoarea :a. verdeb. negruc. portocaliud. albastrue. maron

18.Sertizarea este : a. o caracteristică a cablurilor coaxialeb. o tehnologie de montare a conectorilorc. o metodă de protecţie contra coroziunii

19.Protectorii primari asigură protecţia cablurilor contra : a. perturbaţiilor electromagneticeb. supratensiunilor accidentalec. scurtcircuitelor

20.Lungimea maximă a circuitelor din cablarea orizontală nu trebuie să depăşească : a. 200mb. 150mc. 100m

21.Standardul ANSI/TIA/EIA568 se foloseşte în : a. Canada

479



b. Uniunea Europenăc. Statele Unite

22. Standardele T568-A şi T568-B diferă intre ele prin inversarea perechilor : a. 1 şi 4b. 2 şi 3c. 1 şi 3d. 2 şi 4

23. Operaţiile de sertizare se pot realiza cu :a. cleştele patentb. surubelniţe de diferite mărimic. pensetad. scule specializatee. un cuţit bine ascuţit

24. Sertizoarele se folosesc pentru :a. sertizarea conectorilor BNC pe cablurile coaxialeb. montarea conectorilor opticic. sertizarea conductoarelor în reglete cu sertizare prin deplasarea

izolaţieid. sertizarea conectorilor RJe. sertizarea pinului central la conectoarele pentru cabluri coaxiale

25. Ce se întâmplă dacă într-o reţea ce funcţionează la viteza de 10Mb/s, este conectat un echipament ce poate funcţiona la 100Mb/s ?

a. echipamentul nu va funcţiona delocb. echipamentul va funcţiona, dar cu eroric. echipamentul va funcţiona corect dar la viteza de 10Mb/sd. echipamentul se va defecta

26. Citiţi enunţul de mai jos şi scrieţi pe foaie litera corespunzătoare categoriei de măsuri de protecţie a muncii din care face parte acesta.

“Cozile şi mânerele uneltelor trebuie să fie bine fixate, netede şi de dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor folosi pene metalice”.

a. măsuri de prevenire şi stingere a incendiilorb. măsuri de protecţie la lucrul instalaţii şi echipamente electricec. măsuri de protecţie la lucrul cu unelte manuale

480



27. Securitatea unei reţele este mai vulnerabilă în cazul :a. conexiunii pe fibră opticăb. conectării wirelessc. conexiunii prin cablu coaxial

28. UPS-ul are rolul :a. de a evita pierderile de dateb. de evita scurtcircuitelec. de a proteja mediul

29. Ce sunt camerele web ?a. camere unde se montează echipamenteleb. camere video cu înregistrare pe casetăc. camere video cu adresă IP ce se pot conecta direct într-o reţea de date

30. Normele de tehnica securităţii muncii sunt :a. obligatoriib. facultativec. opţionale

31. Transcrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Zona de lucru reprezintă porţiunea de reţea dintre repartitorul orizontal şi repartitorul principal.

b. Cablurile de fibră optică asigură cele mai mari viteze de transmisie, însă pe distanţe mai mici decât cablurile UTP.

c. Conectorii BNC şi SMA sunt folosiţi la cablurile coaxiale, iar conectorii F sunt folosiţi la cablurile de fibră optică.

d. Conectorii vampir se pot monta oriunde pe cablu, nu numai la capete.

32. În enunţul de mai jos asociaţi numărul din dreptul cuvântului lipsă cu litera corespunzătoare răspunsului corect.

“Deranjamentele ce afectează conectivitatea fac imposibilă ...(1)... la reţea. Sertizarea greşită a unui conector reprezintă o cauză ...(2)... de deranjament. Contactele conectorilor se pot oxida datorită ...(3)... excesive sau ...(4)...”

a. hardwareb. agenţilor corozivic. umidităţiid. conectarea

481



e. adresa IPf. software

33. Scrieţi în ultima coloană a tabelului de mai jos literele corespunzătoare zonelor de aplicabilitate a standardelor, alese din lista de sub tabel.

1 CAN/CSA-T529 2 EN 50173 3 AS/NZS 3080 4 ISO 11801 5 ANSI/TIA/EIA-568

a. Internaţional b. Statele unite c. Canada d. Australia şi Noua Zeelandă e. Comunitatea Europeanăf. Africa

34. Transcrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Cea mai rapidă metodă de montare a unui conector pe fibra optică o reprezintă sudarea acesteia la un pigtail

b. Un conector RJ are întotdeauna toţi pinii conectaţic. Indiferent de standardul folosit, codul culorilor la conectorii RJ-45 este

identicd. Normele de protecţia muncii stabilesc regulile ce trebuiesc respectate

pentru asigurarea calităţii lucrărilor.

35. Scrieţi pe foaie cifrele corespunzătoare succesiunii corecte a etapelor de montare ale unui conector RJ-45.

482



36. Se doreşte realizarea unui cablu de conexiune UTP inversor. Ştiind că la capătul A firele au fost conectate conform schemei de mai jos, se cere să se precizeze ordinea firelor pentru conectorul de la capătul B (în dreptul numerelor ce reprezintă pinii conectorului, se vor scrie literele corespunzătoare culorii firelor).

37. Înlocuiţi cifrele din zonele punctate cu litera corespunzătoare termenului corect,

aleasă din lista de mai jos.

“Conectorii BNC sunt folosiţi la cablurile ....(1).... Conectorii ST se folosesc la cablurile ...(2)... Conectorii RJ se folosesc la cablurile ...(3)...”

a. UTPb. coaxialec. de fibră optică

483



38. Înlocuiţi cifrele din zonele punctate cu litera corespunzătoare termenului corect, aleasă din lista de mai jos.

“Centralele PBX sunt centrale telefonice cu un număr ...(1)... de linii. Cea mai mare parte a ...(2)... se desfăşoară între posturile telefonice ...(3)...”

a. foarte mareb. exterioarec. redusd. interioaree. maref. traficuluig. consumului

39. Înlocuiţi cifrele din zonele punctate cu litera corespunzătoare termenului corect, aleasă din lista de mai jos.

Protecţia la supratensiune se realizează cu ajutorul ...(1)... Lămpile ...(2)... sunt o sursă de tensiuni perturbatoare. Pentru protecţia la foc este important materialul din care se realizează ...(3)...

a. mantaua cabluluib. cu incandescenţăc. protectorilor primarid. fluorescente

484



Barem de corectare şi evaluarePentru proba scrisă sumativă

Se acordă 1 punct din oficiu. Se acordă 0.5 puncte pentru răspunsurile corecte la subiectele nr. 1 – 18, astfel :

1. b 7. b 13. c2. b 8. c 14. c3. c 9. c 15. b4. b 10. b 16. a5. b 11. d 17. c6. b 12. c 18. a

La aceste subiecte nu se acordă punctaj parţial. Pentru răsuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.

Se acordă 1 punct subiectelor de la 19 la 22, dar se acordă şi punctaje parţiale. Astfel :

19. a - F, b - F, c - F, d - A (0.25 puncte pentru fiecare răspuns corect)

20. 1 - d, 2 - a, 3 - c, 4 – b (0.25 puncte pentru fiecare răspuns corect)

21. 1 – c, 2 – e, 3 – d, 4 – a, 5 – b (0.2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

22. a – A, b – F, c - F, d – F (0.25 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Pentru subiectele 23 şi 24 nu se acordă punctaje parţiale, ci se acordă un punct numai pentru succesiunea corectă şi completă.

23. 4, 2, 6, 5, 1, 324. 1c, 2f, 3a, 4d, 5e, 6b, 7g, 8h

Pentru subiectele 25, 26 şi 27 se acordă 1.5 puncte pentru subiectul complet, dar şi punctaje parţiale.

25. 1 – b, 2 – c, 3 – a (0.5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

485



26. 1 - c, 2 - f, 3 – d (0.5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

27. 1 - c, 2 - d, 3 – a (0.5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

486




PARTEA I

487



AUTORI:Badea-Guţu Rocsana – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic „Mircea Cristea” Braşov

COORDONATOR:Remus Cazacu – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. Vasilescu Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

VIOREL ŢIGĂNESCU – expert CNDIPTIOANA CÎRSTEA – expert CNDIPTANGELA POPESCU – expert CNDIPTDANA STROIE – expert CNDIPT

488



Testul nr.1 -sumativ

Competenţa: Descrie tipuri de semnale utilizate în comunicaţiile electronice

Descrie tehnicile de prelucrare a semnalelor


Tema1,tema 2, tema 3, tema4 Fişele documentare: 1.1….4.2


Să identifice semnalele electrice utilizate în comunicaţiile electronice

Să explice modalităţile de prelucrare a semnalelor

Să indice etapele prelucrării semnalelor electrice



Tipul testului

Probă scrisă

Durata evaluării

50 min




489



Enunţ

Subiectul I……………………………………………………………………..30 puncte

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-6) încercuiţi pe foaia de test , litera corespunzătoare răspunsului corect.1. O mărime periodică se poate exprima formula:a.

b

c.

d.

2. Procesul de modulaţie constă în.

a. modificarea unui parametru al purtătoarei

b. modificarea semnalului modulator

c. modificarea semnalului modulator şi a purtătoarei

d. modificarea amplitudinii semnalului modulator

3. Valoarea vârf la vârf Uv-v a unei mărimi sinusoidale reprezintă:

a. 2·Umax

b.

c.

d.

4. Gradul de modulaţie m caracterizează modulaţia în amplitudine. Ca să nu se producă

distorsiuni el trebuie să îndeplinească condiţia:

a. m>=1

b m=1490

c. m<1

d. m>>1

5. Unitatea de măsură a valorii efective pentru un semnal sinusoidal de tensiune este:

a. V2

b. 1/V

c. V

d. VA

6. Caracteristica amplitudine frecvenţă reprezentată mai jos caracterizează :

a. modulaţia în amplitudine

b. modulaţia în fază

c. modulaţia în frecvenţă


1.Specificaţi următoarele abrevieri pentru termenii de specialitate, atât în limba română

cât şi în limba engleză acolo unde este cazul. enumeraţi mai jos 20 punte

a. MIA

b. CAN ,CAD,ADC

c. FTJ

d. BLU

2. Scrieţi pe foaia de test informaţia corectă care completează spaţiile libere…10 puncte

a. Procesul în cursul căruia se modifică amplitudinea semnalului purtător în conformitate

cu semnalul ce trebuie transmis se numeşte ___________1 .

b. Numai semnalele analogice cu spectru ______2 pot fi refăcute.

491




Schema bloc pentru multiplexarea cu diviziune în frecvenţă este redată mai jos.

a. Specificaţi blocurile notate cu 1,2,3.

b. Explicaţi rolul blocurilor notate cu 1 şi 3 din schemă.



Pentru acest test sumativ nu există instrucţiuni suplimentare pentru elevi.



Subiectul I 30 p

Subiectul II 30 p

Subiectul III 30 p

492






1-b, 2-a, 3-a, 4-c, 5-c, 6-a


acordă 0 puncte.


1 20 puncte

a. Pulse Amplitude Modulation, modulaţia în amplitudine a impulsurilor

b. Analog to Digital Conversion, convertor analog digital

c. FTJ

d. Bandă laterală unică


acordă 0 puncte.

2 10

puncte

a- modulaţie în amplitudine

b- finit


se acordă 0 puncte


a. 1-modulator MA, 2- filtru de trecere, 3- demodulator

493




acordă 0 puncte.

b. 1. circuitul modulator realizează procesul de modulare a semnalelor. Semnalul util

este transportat de la locul emisiei până la diferite puncte de recepţie de către un

agent purtător constituit din unde electromagnetice . În cazul DFM este vorba de

modulaţie în amplitudine. 3- demodulatorul realizează operaţia inversă modulaţiei

prin care se reface semnalul la recepţie

Se acordă 6 puncte pentru fiecare răspuns corect şi complet. Pentru fiecare

formulare incompletă sau parţial corectă de acordă 3 puncte. Se punctează orice

formulare sau exprimare echivalentă.



În funcţie de rezultatele elevilor se recomandă: consultarea fişelor de documentare ce

însoţesc modulul V semnale şi medii de comunicaţii , partea I, realizarea activităţilor de

învăţare propuse, activităţi de învăţare suplimentare, refacerea testului

Teme de proiectProiectul reprezintă o creație substanțială, care cere elevilor să efectueze cercetarea, planificarea, rezolvarea de probleme și evaluarea, de-a lungul unei perioade extinse de timp, cu posibilitatea includerii unei componente practice.Cu ajutorul lor se pot evalua o gamă largă de competenţe, atât cognitive, cât şi practice, de nivel înalt. Oferă elevului autonomie, îi dă posibilitatea de a lucra fără supraveghere atentă și de a demonstra iniţiativă personală, apropie activitatea elevului de problematica reală a mediului de muncă de la agenţii ecinomici.

Proiect 1

Tema: transmiterea semnalelor de televiziune

Principiile transmisiei semnalelor TV

Scheme bloc utilizate pentru transmisia semnalelor TV

Tipuri de modulaţie utilizate în transmiterea semnalelor de televiziune

Transmisia VF

Transmiterea RF a semnalelor de televiziune

494



Suporturi de transmisie utilizate

Suporturi de transmisie utilizate

Proiect 2

Tema: transmisia şi recepţia undelor electromagnetice

Principii ale transmisiei şi recepţiei undelor electromagnetice

Exemple ale utilizării transmisiilor cu unde electromagnetice

Suporturi de transmisie pentru transmisia undelor electromagnetice

Proiect 3

Tema: modemul-mediu de transmitere a informaţiei

Principii de funcţionare al modemului

Tipuri de semnale utilizate în cadrul transmisiei cu modem

Rolul modemului în cadrul unei transmisii

Parametrii tehnici ai modem-ului

Soluţii tehnice

Proiect 4

Tema: comunicaţii mobile GSM

Istoric al comunicaţiilor mobile.

Principii comunicaţiilor mobile GSM

Metode de acces multiplu utilizate în cadrul transmisiilor GSM.

Tipuri de semnale utilizate în comunicaţiile GSM.

Proiect 5

Tema: Comunicaţii prin fibre optice

Principiile comunicaţiilor prin fibre optice.

Proprietăţile şi avantajele transmisiilor prin fibre optice.

Schema bloc a unui sistem de comunicaţii prin fibră optică.

Criterii de evaluare a proiectelor

1 aprecierea calităţii activităţii elevului 30 puncte

Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului conform

planificării.

Documentarea pentru proiect a fost făcută cu sprijinul şi sub supravegherea

îndrumătorului.

495



Identificarea bibliografiei pentru redactarea proiectului.

Referinţele bibliografice utilizate au fost preluate şi prezentate într-un mod

personal şi nu reprezintă o compilaţie de citate.

În realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului, elevul a făcut dovada

implicării personale în abordarea sarcinilor de lucru.

Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare criteriu de evaluare. Se acordă 3 punte

pentru fiecare criteriu parţial îndeplinit. Se acordă 0 puncte pentru criteriu

neîndeplinit.

2. aprecierea calităţii proiectului 30 puncte

Proiectul are validitate în raport cu tema, scopul şi obiectivele proiectului.

Proiectul are acoperire satisfăcătoare în raport cu tema.

Consistenţa părţii scrise.

Acurateţea redactării părţii scrise.

Realizarea proiectului a necesitat activarea unui număr semnificativ de unităţi

de competenţă, conform S.P.P-ului pentru calificarea respectivă.



neîndeplinit

3. aprecierea prezentării orale: ………………………30 punte

Elevul a realizat o susţinere orală coerentă ţi fluentă.

Elevul a prezentat putere de sinteză şi adaptare la situaţia de evaluare a

proiectului.

Elevul a utilizat eficient mijloacele şi mediile de comunicare: elemente de

grafică, modele, aplicaţii, facilităţi audio-vizuale ale TIC.

496





neîndeplinit

Rezultatul final va fi stabilit pe baza evaluării globale a activităţilor realizate de elev.


PARTEA II

497



AUTOR:

Popa Virgil-Vasile – prof.ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen” Bacău

COORDONATOR:

Remus Cazacu – profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. Vasilescu - Karpen”

CONSULTANŢĂ:





498



TEST SUMATIV 1Subiectul I 20 puncte

Să se aleagă varianta corectă de raspuns pentru următoarele întrebări:

1. În reţelele de calculatoare de tip LAN cu topologie BUS cel mai utilizat tip de cablu este:

a) cablul coaxial;b) cablul UTP;c) cablul STP;d) cablul cu fibră optică.

2. Cablul coaxial este format din:a) două fire răsucite;b) dintr-un conductor cilindric exterior ce înconjoară un singur fir interior;c) din patru fire din cupru;d) din două fire şi o manta din plastic.

3. Teoretic, prin cablurile coaxiale, vitezele de transmisie a informaţiei sunt cuprinse în limitele:

a) 1 Mbps – 10 Mbps;b) 10 Mbps – 100 Mbps;c) 100 Mbps – 1000 Mbps;d) 500Mbps – 1000 Mbps.

4. Care din următorii termeni este utilizat pentu a descrie energiile nedorite de natură electrică, electromagnetică sau unde radio care degradează sau distorsionează calitatea semnalelor?

a) atenuare;b) impedanţă;c) zgomot;d) rezistenţă.

5. Ce tip de cablu era utilizat pentru conectarea a două reţele de calculatoare aflate la o distanţă mai mare de 400 de metri fără a folosi dispozitive de amplificare a semnalului?

a) cablu coaxial subţire;b) cablu STP;c) cablu UTP;d) cablu coaxial gros.

6. Cablul torsadat utilizat în reţelele de calculatoare şi care suportă o viteză de transport a datelor de până la 1000 Mbps face parte din:

a) Categoria 3; b) Categoria 5e; c) Categoria 5;

499



d) Categoria 6.

7. Cablul de date cel mai utilizat în reţelele de calculatoare şi care are şi costul cel mai scăzut este:

a) cablul coaxial; b) cablul cu fibră optică; c) cablul STP; d) cablul UTP.

8. Ce tip de conector utilizează cablul UTP?a) STP;b) BNC;c) RJ-45;d) RJ-69.

9. Care este motivul pentru care cablul de categorie 5e este preferat celui de categ. 5 ?a) culorile izolaţiei firelor sunt mai bine marcate;b) perechile din cablu sunt separate de un strat izolator mai gros;c) rata mai mare a răsucirilor perechilor din cablu determină o rezistenţă mărită la interferenţe;d) mantaua de plastic a cablului este mai groasă şi acesta poate fi folosit şi sub pământ.

10. Care este semnificaţia termenului UTP?a) unshilded twinax-pair;b) universal twisted-pair;c) unlimited twisted-pair;d) unshilded twisted-pair.

11. Care este domeniul lungimilor de undă asociate cu sursele de lumină utilizate în reţelele cu fibră optică:

a) 200 – 950 nanometri;b) 400 – 700 nm;c) 850 – 1550 nm;d) 900 – 1050 nm.

12. Un cablu de fibră optică de tip ________ transmite multiple fluxuri de lumină generată de LED-uri?

a) multimodal;b) multicanal;c) multifazat;d) nici una din variante nu este corectă.

13. Cel mai rapid suport pentru comunicaţiile de date îl constituie:a) cablul coaxial;b) cablul cu perechi răsucite;c) cablul cu fibră optică;d) cablul STP.

500



14. Ce tip de cablu este reprezentat în figura de mai sus?a) cablu cu fibră optică; b) cablu twinax; c) cablu UTP; d) cablu maritim;

15. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe:a) proprietăţile conductoare ale cuprului;b) conversia impulsurilor electrice în lumină;c) vibraţia atomilor de material semiconductor;d) fenomenul de propagare a undelor electrice.

16. Pentru a conecta un laptop la o reţea wireless sunt strict necesare următoarele două componente:

a) placă de reţea şi router; b) switch şi hub; c) modem şi server; d) punct de acces şi placă pentru conexiunea fără fir încorporată.

17. Semnalele wireless lucrează în spectrul de radio frecvenţă (RF) pentru transmiterea pachetelor de tip voce, video şi date cuprinzând frecvenţe din banda de la:

a) 100 KHz – 100 MHz;b) 10 MHz – 1000 MHz;c) 3 KHz – 300 GHz;d) 300 KHz – 3 GHz.

18. Care este semnificaţia termenului WLAN?a) Wilde Level Array Net;b) World Local Area Network;c) Wirelss Local Area Network;d) Wizard Local Area National.

19. Tehnologia fără fir care poate capta datele de 7 ori mai repede şi de 1000 de ori mai departe decât actuala practică wireless se numeşte:

a) Wi-Fi;b) Bluetooth;c) 3 G;

501



d) WiMax.

20. Robusteţea şi flexibilitatea echipamentelor fără fir este asigurată de:a) punctul de acces wireless;b) placa de reţea wireless;c) calculator;d) antenă.

Subiectul II

a) Se cere să se verifice dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:10 puncte

1. Prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps (Megabiţi pe secundă). 2. Cablurile cu perechi torsadate sunt formate din una sau mai multe perechi de fire de cupru izolate care sunt răsucite împreună. 3. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe conversia impulsurilor electrice în lumină. 4. Reţelele fără fir sunt reţele de aparate interconectate pe bază de unde radio, infraroşii şi alte metode fără fir (wireless). 5. În cazul caburilor cu fibră optică lipirea sau joncţionarea nu se poate face cu aparate speciale în cadrul unor laboratoare mobile speciale. 6. Conectorii BNC sunt utilizaţi în aplicaţiile de date ca dispozitive terminale ale cablului coaxial care permit realizarea legăturii cu placa de reţea a unui calculator. 7. Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este cu 8 poziţii şi este cunoscut sub denumirea de conector RJ-45.

8. Pentru a "lega" calculator - switch (straight) trebuie mufat la ambele capete la fel: alb-portocaliu, portocaliu, alb-verde, albastru, alb-albastru, verde, alb-maro, maro.

9. Distanţa de transport a cablului coaxial gros este de 100 metri, după care semnalul se atenuează.10. Cablul cu fibră optică este afectat de interferenţele electromagnetice sau interferenţele cu frecvenţele radio.

b) Să se completeze următoarele spaţii libere: 10 puncte

1. Cablul coaxial este format dintr-un ………….1 cilindric exterior ce înconjoară un singur fir interior, realizat din două elemente. 2. Cablurile coaxiale au răspunsul foarte bun în .........2 (cablurile coaxiale permit transmisia unei benzi foarte largi de frecvenţe, de la frecvenţe joase la frecvenţe foarte înalte ca în cazul semnalelor de cablu TV şi a semnalelor video analogice). 3. Cablul coaxial este în continuare folosit la ………3 TV şi Internet prin cablu. 4. La trecerea curentului printr-un fir de cupru, un câmp ……..4 este creat în jurul firului. 5. Perechile de fire de cupru sunt acoperite într-o ………5 de plastic codificată pe culori şi sunt torsadate împreună. 6. La fibra optică, rata de transfer a …….6 este foarte mare în raport cu celelalte tipuri de medii de transmisie (practic nelimitată, şi încă imposibil de folosit la maximum de către aplicaţiile existente).

502



7. Fibra optică este insensibilă la ……..7 electromagnetice şi este inaccesibilă scanărilor ilegale (interceptări ale transmisiunilor). 8. Cablurile cu fibră optică pot atinge distanţe de mai multe mile sau kilometri înainte de a fi nevoie ca semnalul să fie…………...8 9. Undele electromagnetice de frecvenţă ……….9 au o lungime mai mare de undă (distanţa dintre vârfurile undei sinusoidale este mai mare). 10. Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este cu 8 poziţii şi este cunoscut sub denumirea de conector……..10


a) 25 puncte

Pornind de la următoarele două enunţuri incomplete, realizaţi un eseu de aproximativ 40 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţuri. În realizarea eseului trebuie să folosim 7 cuvinte din lista de mai jos:

„Cablul coaxial este ultilizat pentru transmisiuni de înaltă ………. Deoarece câmpul ……………… purtător al semnalului există doar în spaţiul dintre cei doi ………… el nu poate interfera sau permite ……….…………………………………………………………….”

„Cu toate că semnalul este bine protejat de influenţele electromagnetice (EMI), cablul coaxial este foarte rar întâlnit în reţelele de calculatoare deoarece a fost înlocuit cu alternative mai bune, ca de exemplu UTP si STP..... ..................................................... „

„Există o serie de avantaje în cazul cablurilor coaxiale:.............................. …………….„

„Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale:…………………………………………………. „

Lista de cuvinte: frecvenţă, electromagnetic, conductori, interferenţe, reţele, cablu TV, cupru.

b) 25 puncteÎn laboratorul de echipamente de reţea s-au introdus un număr de 10 calculatoare

care trebuie conectate la reţeaua şcolii. Acest laborator se află într-un alt corp de clădire situat la o distanţă de aproximativ 350 metri faţă de camera specială în care se găseşte server-ul şcolii. Se cere să se aleagă tipul potrivit de cablu pentru realizarea conexiunii reţelei de calculatoare din laboratorul de echipamente cu server-ul. Dacă se doreşte cablarea laboratorului cu cablu coaxial să se aleagă tipul de cablu şi să se specifice alegerea făcută. În laborator există şi dispozitive audio video pentru prezentarea de filme documentare precum şi cablu TV. Să se precizeze tipul de cablu coaxial folosit la aceste dispozitive.

503



Barem de corectare test sumativ 1


1 – a; 2 – b; 3 – b; 4 – c; 5 – d; 6 – b; 7 –d; 8 – c; 9 – c; 10 – d; 11 – c; 12 – a; 13 – c; 14 – a; 15 – b; 16 – d; 17 – c; 18 – c; 19 – d; 20 – d.


a) 1 – A; 2 – A; 3 – A; 4 – A; 5 – F; 6 – A; 7 – A; 8 – A; 9 – F; 10 – F10 puncte

b) 1 – conductor; 2 – frecvenţă; 3 – transmisiile; 4 – magnetic; 5 – izolaţie; 6 – datelor; 7 – perturbaţii; 8 – regenerat; 9 – mică; 10 – RJ-45. 10 puncte


a) Cablul coaxial este ultilizat pentru transmisiuni de înaltă frecvenţă sau pentru semnale de bandă largă. Deoarece câmpul electromagnetic purtător al semnalului există doar în spaţiul dintre cei doi conductori el nu poate interfera sau permite interferenţe cu alte câmpuri electromagnetice externe. Transferul de energie are loc în totalitate prin dielectricul dintre cei doi conductori. Astfel, liniile coaxiale pot fi îndoite şi parţial răsucite fără efecte negative şi pot fi legate suporturi conductoare fără apariţia unor curenţi induşi. Teoretic, prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps (Megabiţi pe secundă) şi este relativ ieftin (deşi este mai scump decât cablul UTP calculat pe unitatea de lungime). Totuşi, cablul coaxial poate fi mai ieftin într-o reţea cu o topologie fizică de magistrală deoarece în acest tip de topologie este necesar mai puţin cablu.

Cu toate că semnalul este bine protejat de influenţele electromagnetice (EMI), cablul coaxial este foarte rar întâlnit în reţelele de calculatoare deoarece a fost înlocuit cu alternative mai bune, ca de exemplu UTP si STP. Standardele TIA/EIA specifică faptul că pentru reţelele noi de calculatoare cablul coaxial nu ar trebui să mai fie folosit. Cablurile coaxiale încă se mai găsesc în unele reţelele mai vechi. Astăzi ele au fost aproape în întregime înlocuite în reţelele de calculatoare cu alte cabluri din cupru cu perechi răsucite sau altfel spus cabluri torsadate. Totuşi, cablul coaxial poate fi utilizat pe distanţe mai mari decât cablul torsadat ( de exemplu, Ethernet-ul poate fi utilizat pe aproximativ 100 metri cu cablu torsadat în timp ce utilizarea cablului coaxial măreşte această distanţă la 500 m).

Există o serie de avantaje în cazul cablurilor coaxiale:o răspunsul foarte bun în frecvenţă (cablurile coaxiale permit transmisia unei

benzi foarte largi de frecvenţe, de la frecvenţe joase la frecvenţe foarte înalte ca în cazul semnalelor de cablu TV şi a semnalelor video analogice);

o sunt mai robuste decât cablurile cu perechi rasucite;o cablul coaxial poate fi folosit pentru distanţe mai mari decât în cazul cablurilor

torsadate;o este mai ieftin decât fibra optică.

Dezavantajele folosirii cablurilor coaxiale:

504



o dacă scutul din cupru nu este legat la împământare atunci vom avea interferenţe electromagnetice puternice (zgomotele electrice vor interfera cu semnalul transmis)

o unele cabluri coaxiale au un diametru mare ceea ce determină o scădere a flexibilităţii şi utilizarea unor conductoare groase;

o rata de transfer a informaţiei este de până la 10 Mbps care este mult mai mică în comparaţie cu rata de transfer a cablurilor cu perechi răsucite care este cuprinsă în intervalul de la 100 Mbps la 1Gbps sau chiar 10Gbps.

25 puncteb) Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.Se vor acorda 25 puncte împărţite astfel:

1) Se alege tipul de cablu coaxial gros (aproximativ 12 mm grosime) care este utilizat în

conectarea mai multor reţele mici: 5 puncte

2) Distanţa de transport a cablului este de 500 metri, după care semnalul se atenuează:

5 puncte

3) Teoretic, prin cablurile coaxiale pot fi atinse viteze de la 10 până la 100 Mbps (Megabiţi pe secundă): 5 puncte4) Pentru conectarea calculatoarelor la cablul coaxial vom folosi în interiorul laboratorului

cablul coaxial subţire (aproximativ 6 mm grosime) care este utilizat ca şi conexiune a

plăcii de reţea cu restul reţelei: 5 puncte

5) La dispozitivele audio video din cadrul laboratorului se va folosi cablu twinax iar pentru cablul TV se va folosi fie cablu coaxial subţire fie cablu triaxial. 5 puncte

505



TEST SUMATIV 2Subiectul I 20 puncte

Să se aleagă varianta corectă de raspuns pentru următoarele întrebări:

1. Cablul coaxial poate fi folosit, fără a necesita amplificarea semnalului, pe o distanţă de maxim:

a) 100 m; b) 150m; c) 1000m; d) 500m.

2. Cablul coaxial este folosit:a) pentru transmisiuni telefonice;b) pentru comunicaţii wireless;c) pentru transmisiuni de înaltă frecvenţă;d) pentru transmisiuni optice.

3. Ce tipuri de cabluri coaxiale sunt utilizate pentru aplicaţiile video?a) RG -12 şi RG – 45;b) RG -58 şi RG – 63;c) RG -6 şi RG – 59;d) RG -9 şi RG – 50;



5. Impedanţa cablurilor coaxiale utilizate în transmisiunile video este de:a) 50 ohmi;b) 75 ohmi;c) 100 ohmi;d) 150 ohmi.

6. Ce tip de cablu este reprezentat în figura de mai sus?506



a) Cablu cu fibră optică; b) Cablu twinax; c) Cablu UTP; d) Cablu maritim;

7. Care este lungimea maximă admisă pentru cablul STP?a) 100 picioare;b) 150 picioare;c) 100 metri;d) 1000 metri.

8. Ce utilizări au cablurile din categoria 1?a) telefonie şi date;b) sonerie şi date;c) telefonie şi sonerie;d) telefonie şi video;



10. Impedanţa cablului UTP este de :a) 50 ohmi;b) 75 ohmi;c) 100 ohmi;d) 150 ohmi.

11. Ce tip de sursă de lumină este utilizat la fibrele optice monomod?a) fototransistor;b) laser;c) fotoresistor;d) LED.

12. Care este unul din avantajele utilizării cablului cu fibră optică la reţelele de calculatoare:

a) este ieftin;b) este uşor de instalat;c) este un standard industrializat şi este disponibil în orice magazin de

electronice;d) este capabil de rate de transfer al datelor mai mari decât cablurile coaxiale şi

cele torsadate.

13. Să se verifice dacă __________ fibrei a fost făcută corect prin citirea indicatorului aparatului de lipit fibră optică:

a) împletirea;b) joncţionarea;c) corodarea;

507



d) îmbinarea.

14. Cablul cu fibră optică este utilizat în reţelele de comunicaţii şi constă din:a) din două fibre torsadate; b) două fibre închise în locaşuri separate; c) din două raze de lumină; d) din două fire de cupru.

15. Cablurile cu fibră optică de tipul multimod folosesc ca sursă de lumină:a) laserele;b) lanterne;c) LED - urile;d) oglinzile concave.

16. Care din mediile următoare sunt folosite de comunicaţia fără fir la transmiterea datelor între dispozitivele dintr-un LAN ?

a) frecvenţele radio;b) lumina generată de LED;c) fibra optică;d) fibra de sticlă.

17. Care tehnologie nu este de tipul comunicare wireless?a) telefonul celular;b) bandă extinsă;c) infraroşu;d) spectru extins.

18. Care din următoarele nu este un avantaj al reţelelor wireless?a) legătura se face prin aer, prin unde radio;b) dacă sediul firmei se mută reţeaua wireless se poate muta în acelaşi timp;c) o reţea wireless este gata de folosire mult mai repede;d) se recomndă ca pentru fiecare punct de acces wireless să avem maxim 10

clienţi.

19. Dispozitivele mecanice pentru conectarea fibrelor optice rupte realizează:a) presarea miezurilor celor două fibre optice;b) sudarea miezurilor celor două fibre optice;c) strângerea miezurilor celor două fibre optice;d) alinierea miezurilor celor două fibre optice;

20. Un cablu UTP conţine: a) 4 perechi de fire; b) 3 perechi de fire torsadate; c) 8 perechi de fire; d) 10 fire.


a) Se cere să se verifice dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:508



10 puncte1. Distanţa de transport a cablului coaxial subţire este de 185 metri, după care semnalul se atenuează. 2. Distanţa de transport a cablului coaxial gros este de 100 metri, după care semnalul se atenuează.3. Într-un cablu torsadat când cele două fire se află unul lângă celălalt, câmpurile magnetice se însumează.4. Cablul UTP este cel mai ieftin cablu, dar spre deosebire de cablul STP, cablurile coaxiale şi cablul de fibră optică, acesta este sensibil la interferenţe.5. Transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe conversia impulsurilor electrice în lumină. 6. Cablul cu fibră optică este afectat de interferenţele electromagnetice sau interferenţele cu frecvenţele radio. 7. Cablurile cu fibră optică pot atinge distanţe de mai multe mile sau kilometri înainte de a fi nevoie ca semnalul să fie regenerat. 8. Reţelele fără fir sunt reţele de aparate interconectate pe bază de unde radio, infraroşii şi alte metode fără fir (wireless). 9. Access Point-ul este centrul prin care se face interconectarea între staţiile de lucru sau subreţele.10. Conectorul BNC terminal este plasat la mijlocul cablului coaxial care în prealabil a fost tăiat corespunzător şi s-a îndepărtat izolaţia de plastic de la exterior dar şi din interior din jurul firului central de cupru.

b) Să se completeze următoarele spaţii libere: 10 puncte

1. Transmisiile prin cablu coaxial sunt protejate împotriva ..........1 electromagnetice. 2. Cablul coaxial poate fi folosit pentru distanţe mai ........2 decât în cazul cablurilor torsadate. 3. Cablurile cu perechi ………..3 sunt formate din una sau mai multe perechi de fire de cupru izolate care sunt răsucite împreună.

4. Categoria 5e – este utilizat în reţele de calculatoare cu viteze de transmitere a datelor de până la ........4 Mbps.

5. La un cablu cu perechi răsucite cele două fire care formează o pereche se află unul lângă celălalt iar câmpurile magnetice se ………….5 reciproc. 6. La fibra optică, rata de transfer a …….6 este foarte mare în raport cu celelalte tipuri de medii de transmisie (practic nelimitată şi încă imposibil de folosit la maximum de către aplicaţiile existente). 7. Cablu cu fibră optică poate ………….7 semnale care sunt mai clare, ajung mai departe şi au o lăţime de bandă mai mare decât în cazul cablurilor de cupru. 8. Semnalele wireless sunt unde ……………..8 ce pot călători prin vidul spaţiului extraterestru şi printr-un mediu ca aerul. 9. Cei mai utilizaţi conectori pentru cablul …………9 sunt conectorii de tip BNC (British Naval Connector sau Bayonet Neill Concelman) şi F. 10. Cablurile cu fibră optică pot atinge distanţe de mai multe mile sau kilometri înainte de a fi nevoie ca semnalul să fie…………...10

509




a) 15 puncte

Pornind de la următoarele două enunţuri incomplete, realizaţi un eseu de aproximativ 10 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţuri. În realizarea eseului trebuie să folosim minim 7 cuvinte din lista de mai jos:

„Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este ……………..„

„Trebuie să cunoaştem codul culorilor la un cablu ……………………..………………..„

„Orice cablu UTP conţine patru perechi de fire (adică 8 fire) dintre care se vor utiliza numai două: o pereche............................................................................................ „

Lista de cuvinte: RJ-45, calculator, switch, sertizare, cleşte, emisie, recepţie.

b) 15 puncte

Se dau câteva tipuri de conectori şi se cere să se precizeze denumirea lor.

c) 20 puncte Laboratorul şcolii primeşte 7 laptop-uri pentru ca elevii să înveţe să lucreze în

reţele wireless. Deoarece în laborator mai există deja 25 de staţii de lucru conectate la Internet va trebui să procurăm un punct de acces wireless şi să conectăm laptop-urile la reţeaua locală LAN prin conexiune fără fir. Cum se procedează ca să avem conexiune la Internet pe laptop-uri?

510



Barem de corectare test sumativ 2


1 – d; 2 – c; 3 – c; 4 – a; 5 – b; 6 – c; 7 –c; 8 – c; 9 – a; 10 – c; 11 – b; 12 – d; 13 – b; 14 – b; 15 – c; 16 – a; 17 – b; 18 – d; 19 – d; 20 – a.


a) 1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – A; 5 – A; 6 – F; 7 – A; 8 – A; 9 – A; 10 – F 10 puncte

b) 1 – interferenţelor; 2 – mari; 3 – torsadate; 4 – 1000; 5 – anulează; 6 – datelor; 7 – transmite; 8 – electromagnetice; 9 – coaxial; 10 – regenerat. 10 puncte


a) Cel mai utilizat tip de conector folosit la cablurile cu perechi răsucite este cu 8 poziţii şi este cunoscut sub denumirea de conector RJ-45. Acest conector poate fi uşor confundat cu conectorul telefonic RJ-11 care însă este mai mic şi are doar patru fire. Pentru montarea conectorilor RJ-45 la cablurile UTP trebuie să ştim ce dispozitive vor conecta cablurile astfel realizate (calculator legat la switch sau două calculatoare conectate între ele).Trebuie să cunoaştem codul culorilor la un cablu UTP şi ordinea în care aliniem firele în vederea sertizării.Mai departe, pentru realizarea unui cablu Ethernet aveti nevoie de cablu, doua mufe RJ-45 si un cleste de sertizare UTP. Orice cablu UTP conţine patru perechi de fire (adică 8 fire) dintre care se vor utiliza numai două: o pereche pentru emisie (fir de semnal şi masă) şi cealaltă pereche pentru transmisie. Standardul acceptat implică utilizarea pinilor 1 şi 2 pentru transmisia datelor şi a pinilor 3 si 6 pentru recepţie. 15 puncte

b)

Conector BNC



Conector optic ST

Conector F

Conector RJ-45

Conector în T

Conector optic FC15 puncte

c) 1. Se porneşte laptopul şi se apasă combinaţia de taste (de exemplu Fn + F12 pentru laptopul FUJITSU computers SIEMENS) pentru conectarea acestuia la o reţea wireless



2. Intru în Control Panels şi aleg Network Connections. De aici selectez Wireless Network Connections.3. Dau clik pe Refresh Network List pentru a vizualiza reţelele wireless din raza laptopului4. Aleg una din reţele pentru care am primit parola de acces şi dau Connect

5. Folosesc şi varianta care nu implică să intru în Control Panel ci selectez direct din

colţul din dreapta jos al barei de start iconiţa pentru conexiune wireless ( ) şi dau clik după care procedez ca în situaţia de mai sus (selectez reţeaua wireless, dau conectare, etc). 20 puncte



Modulul: Bazele reţelelor de calculatoare



AUTOR:

BIRĂESCU IOANA DANIELA – profesor Colegiul Naţional “Coriolan Brediceanu”

Lugoj

COORDONATOR:

REMUS CAZACU – profesor, grad didactic I,

Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N. Vasilescu Karpen”

CONSULTANŢĂ:







Test sumativModulul: Bazele reţelelor de calculatoare

Competenţe:

Descrie arhitectura reţelelor de date

Folosirea protocolului TCP/IP

Realizează conectarea unei reţele de date la Internet


să identifice tipuri de reţele de calculatoare şi topologii de reţea

să identifice dispozitivele utilizate la interconectarea reţelelor de calculatoare

să realizeze conectarea la reţea







Resursele necesare pentru proba practică sunt: calculatorul

Proba scrisă poate să se desfăşoare în sala de clasă iar proba practică în laboratorul de informatică.



Enunţ:

I.Proba scrisă

Subiectul I.

Pentru enunţurile de mai jos scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare răspuns corect va fi apreciat cu 0,25 puncte.

1) Cel mai răspândit model de comunicare în Internet, având la bază protocolul

TCP/IP, este modelul ……………………, model după care funcţionează toate aplicaţiile

şi serviciile Internet.

a) Modelul client-server

b) Modelul de la egal la egal

2) ………………………..

- emite cererile şi recepţionează datele care vor fi afişate;

- formatează documentele ţinând cont de tag-urile HTML;

- afişează documentele.

a) Browser-ul

b) Clientul

c) Serverul

3) Topologia ....................

Este folosită în cazul reţelelor locale de mici dimensiuni, se realizează pe un singur

cablu principal (backbone, trunck - segment, trunchi, coloana), care leagă toate

calculatoarele din reţea.

Calculatoarele au acces în mod egal la toate resursele reţelei dar folosirea unui singur

cablu face transmiterea datelor mai lentă

Este cea mai simplă şi mai utilizată metodă de conectare a calculatoarelor în reţea

având un cost scăzut

a) hibridă c) inel

b) stea d) magistrală (BUS)



4) Topologia ........................

Conectează un calculator central (numit concentrator hub), cu toate celelalte

calculatoare prin cabluri directe. Informaţiile sunt transmise de la calculatorul sursă

către cel destinaţie prin intermediul hub-ului. Acesta fiind principalul dispozitiv care

gestionează şi controlează funcţiile reţelei.

Transferul datelor se realizează prin intermediul calculatorului central (concentrator) la

toate calculatoarele din retea.

Reţeaua va fi cu atât mai performantă cu cât calculatorul central va fi mai puternic.

Dacă un calculator, sau cablul care îl conecteză la concentrator se defectează, numai

calculatorul respectiv este în imposibilitate de a transmite sau recepţiona date în reţea,

restul reţelei va continua să funcţioneze normal.

Oprirea calculatorului central duce la oprirea întregii reţele

a. inel

b. hibridă

c. magistrală

d. stea

5) În funcţie de .................., reţelele de calculatoare se pot clasifica astfel:

Reţele locale LAN,

Reţele metropolitane MAN,

Reţele de arie întinsã WAN,

Internet-ul.

a. scara la care operează reţeaua

b. tehnologia de transmisie

c. topologie

d. modul de realizare a legăturilor între nodurile reţelei

6) Dupã ..................................... (a tehnicii de comutare folosite):

Reţele cu comutare de circuite

Reţele cu comutare de pachete.

a. modul de realizare a legăturilor între nodurile reţelei



b. tehnologia de transmisie

c. scara la care operează reţeaua

d. topologie

Subiectul II

9) ………………………..reprezintă serviciul Internet care permite navigarea pe

colecţii de documente multimedia (hypertexte), din diferite reţele,

calculatoare prin hyperlegături, utilizând o interfaţă comună (browser-ul)

10)Prin .......................... înţelegem un set de reguli ce guvernează formatul şi

semnificaţia cadrelor, pachetelor sau mesajelor schimbate între ele de

entităţile pereche ale unui nivel.

11)Definiţi termenului de arhitectură şi enumeraţi tipuri de arhitecturi de reţea

4) Nivelul transport este implementat în reţelele TCP/IP intermediul a două protocoale:

a) UDP (User Datagram Protocol) - protocol datagramă utilizator;

b) TCP (Transmission Control Protocol) - protocol control al transmisiei.

c) URL (Universal Resource Locators) - identificatorul uniform al resurselor;

d) HTTP (HyperText Transfer Protocol);

5) Protocoale implicate în transferul poştei electronice pe Internet:

a) SMTP (Simple Mail Transport Protocol)

b) POP3 (Post Office Protocol),

c) IMAP (Interactive Mail Access Protocol)

d) DMSP (Distributed Mail System Protocol)

e) HTTP (HyperText Transfer Protocol);

6) ETHERNET-ul se referă la familia de produse associate cu reţelele locale. Prin

reţeaua Ethernet se transmit informaţii între calculatoare la viteze foarte mari.

Standardul Ethernet este definit de IEEE (Institute for Electrical and Electronic

Engineers) ca .............. care defineşte nivelul fizic şi o parte a nivelului legătură de date

din arhitectura ISO/OSI

a) IEEE 802.11. b) IEEE 802.3. c) IEEE 802.2. d) IEEE 802.1Q



Subiectul III

1) Completaţi spaţiile goale cu cuvintele corespunzătoare contextului:

A. …………………….. - gestionează datele legate de interfaţa reţelei cu imprimantele,

cu monitoarele şi cu formatele de fişiere.

Acest nivel oferă servicii de reţea utile, dar nu esenţiale, cum ar fi:

criptarea datelor. Se preferă criptarea pe acest nivel pentru ca datele să nu fie

vizibile altor nivele de reţea,

comprimarea datelor şi creşterea lăţimii de bandă,

afişarea datelor.

B. …………………………… - transmite datele prin intermediul canalelor de comunicaţie

din reţea includând elementele fizice (hard) ale reţelei, metodele de transmisie a datelor

(semnale de control, temporizări, etc.), tehnologiile de reţea (Ethernet, ARCNET, token

ring) şi stabileşte proprietăţile mecanice şi electrice ale canalelor de comunicaţie, ca şi

detaliile procedurale referitoare la aceste caracteristici

C. ……………………………….- conţine detalii despre aplicaţiile din întreaga reţea de

calcul şi controlează mediul în care se execută aplicaţiile, punându-le la dispoziţie

servicii de comunicaţie

D ……………………………………. - determină calea sau ruta pe care o vor urma datele

pentru a ajunge la destinaţie. Ca urmare, pe acest nivel, se gestionează traficul,

congestiile şi ratele de transfer (vitezele) de-a lungul liniilor de transmisie. Pentru

îndeplinirea funcţiei de rutare se folosesc, în general, tabelele de rutare, care pot fi de

două feluri: statice sau dinamice. Când se foloseşte un tabel static, acesta trebuie

actualizat de administratorul reţelei.

E. ……………………………….. - negociază conexiunea între procese sau aplicaţii de

pe calculatoare diferite; gestionează detalii ca: nume de cont, parole şi autorizarea

utilizatorilor. De fiecare dată când dorim să utilizăm un serviciu de reţea trebuie să



efectuăm operaţia de login. De asemenea, un utilizator, poate creea mai multe sesiuni

prin executarea mai multor operaţii login.

F………………………………….. - transferă datele între nivelul fizic şi nivelul reţea, fiind

reprezentat de placa de reţea. Aici se fragmentează datele ce urmează a fi transmise şi

se împachetează în vederea călătoriei prin mediul de conectare iar unde se

recepţionează datele, se reface mesajul transmis

G Nivelul ................................ al modelului OSI descompune datele pe care le primeşte

de la nivelul imediat superior în unităţi mai mici, le trimite nivelului imediat inferior şi se

asigură că acestea ajung corect la destinaţie dar stabileşte şi tipul de serviciu pe care îl

furnizează nivelului imediat superior şi utilizatorilor reţelei.

2) Nivelul ...................... al modelului TCP/IP este un nivel inter-reţea fără conexiuni,

fiind cel mai important nivel al acestui model. El are rolul de a transmite pachete de

date în orice reţea şi să asigure transportul lor independent până la calculatorul

destinaţie. Rezolvă problema dirijării pachetelor şi evită congestiile. În cadrul acestui

nivel sunt definite un format de pachet şi un protocol.

a. Gazdă-reţea c. Transport

b. Internet d. Aplicaţie

3) Nivelul ............................ al modelului TCP/IP are rolul de a conecta gazda la reţea,

prin intermediul unui protocol şi poate trimite prin intermediul acesteia pachete IP.

Protocolul nu este definit, fiind diferit de la gazdă la gazdă şi de la reţea la reţea

a. Internet c. Aplicaţie

b. Gazdă-reţea d. Transport

4)……………………..- este un dispozitiv care conectează calculatorul în reţea şi care

transmite şi recepţionează semnale şi tranformă fluxul de date paralel folosit pe

magistrala internă a calculatorului, într-un flux de date serial, folosit pe cablurile care

conectează calculatoarele



5)………………….- este un dispozitiv de comunicaţie care permite unui calculator să

transmită informaţii pe linii telefonice având rolul de a converti semnalele digitale în

semnale analogice şi invers.

6) a)……………….au o lungime de 32 de biţi (4 octeţi). Fiecare adresă identifică o reţea

(network) şi o staţie de lucru (work station) din cadrul reţelei iar b) ……………….. au o

lungime de 128 biţi (16 octeţi)

7) ………………- este o aplicaţie sau un echipament hardware care monitorizează şi

filtrează permanent transmisiile de date realizate între PC sau reţeaua locală şi Internet,

în scopul protejării şi controlării resurselor reţelei de restul utilizatorilor din alte reţele

similare.

8) Un furnizor de servicii Internet sau pe scurt ...... poate oferi variante de conectare la Internet prin : Conexiune dial-up Linie inchiriată CATV Modem radio, etc.

9) Alegeti varianta corectă

LAN-urile cu difuzare au două tipuri de tehnologii şi anume………………….

a. magistral sau stea b. magistral sau inel c. inel sau stea

II.Proba practică

1. Pentru ca un PC să fie inclus într-o reţea locală (LAN), bazată pe suita de protocoale TCP/IP, sunt necesari următorii paşi:

- instalarea plăcii de reţea;

- instalarea driverului aferent NIC;

- conectarea fizică la LAN;

- configurarea plăcii de reţea;

- instalarea unui program pentru acces la Internet.

în prealabil, este recomandabil să se cunoască resursele generale ale sistemului.

Configurarea legăturii de reţea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Octet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bit



Configurarea PC-ului pentru realizarea conexiunii software în LAN implică:

- alegerea protocolului de comunicaţie

- alocarea unei adrese IP plăcii de reţea;

- stabilirea numelui hostului, a domeniului şi a serverului.

Aplicaţie.

A. Introduceţi:

- numele staţiei;

- numele domeniului Internet;

- tipul de client în reţea;

- numele protocolului de reţea

B. Stabiliţi în submeniul Proprietăţi al protocolului de reţea următoarele:

- adresa IP a staţiei; cum se atribuie ?

- masca de reţea;

- default gateway;

- adresa serverului DNS

- adresa serverului WINS

C. Se verifică legătura cu reţeaua

D. Deduceţi caracteristicile adaptorului de reţea (Network Adapter).

2. Demonstraţi utilizarea comenzilor Ping şi Tracert explicaţi sintaxa şi rolul acestor

instrucţiuni.

3. Prezentaţi funcţionarea unui switch, hub, bridge şi simulaţi o reţea specifică

4. Creaţi-vă un cont de e-mail pe http://mailcom.ase.ro.

Citiţi-vă e-mail-ul folosind un client de e-mail configurat pentru POP3, IMAP, apoi folosiţi

un browser

5. Configurarea firewall-ului.




La întrebările cu răspuns multiplu au unul sau mai multe răspunsuri corecte.


Proba scrisă


1punct din oficiu

Subiectul I


Subiectul II

1) 0,25 puncte

2) 0,25 puncte

3) 1,25 puncte

4) 0,50 puncte

5) 1 punct

6) 0,25 puncte

Subiectul III

16 cuvinte * 0,25 puncte = 4 puncte

Proba practică


1punct din oficiu a practică

1) 4 puncte total



a)1 punct ( 4 cerinţe*0,25 *puncte)

b) 1,25( 5*0,25 *puncte)

c) 0,75 punct

d) 1 punct

2) 1 punct (2 comenzi *0,5 puncte)

3) 2 puncte (3 dispozitive*0,5 puncte)

4) 1 punct (2 protocoale*0,5 puncte)

5) 1 punct


Proba scrisă

Subiectul I

1) a) Modelul client-server

2) a) Browser-ul

3) d) magistrală

4) d) stea

5) a) scara la care operează reţeaua

6) a) modul de realizare a legăturilor între nodurile reţelei

Subiectul II

1) WWW (World Wide Web), cunoscut şi sub denumirea de Web sau W3

2) protocol



3) Definiţia arhitecturii de reţea. Termenul de arhitectură de reţea defineşte

componentele ce o fac funcţională adică ansamblul echipamentelor hardware şi

software-ul de sistem. Tipuri de arhitecturi- enumerare Reţeaua Ethernet , Reţeaua

Token Ring, Reţeaua FDDI

4) a) UDP (User Datagram Protocol) – protocol datagramă utilizator;

b) TCP (Transmission Control Protocol) – protocol control al transmisiei

5) a) SMTP (Simple Mail Transport Protocol)

b) POP3 (Post Office Protocol),

c) IMAP (Interactive Mail Access Protocol)

d) DMSP (Distributed Mail System Protocol)

6) b) IEEE 802.3

Subiectul III

1) Descrierea fiecărui nivel

A.- 6. Nivelul prezentare

B.- 1. Nivelul fizic

C.- 7. Nivelul aplicaţie

D.- 3. Nivelul reţea

E.- 5. Nivelul sesiune

F.- 2. Nivelul legătură de date

G.- 4. Nivelul transport

2) b. Internet

3) b. Gazdă-reţea

4) Transceiver

5) Modemul

6) a) Adresele IPv4

b) Adresele IPv6,



7) Firewall - tradus "Zid de foc" sau "Paravan de protecţie "

8) ISP furnizorii de servicii Internet Internet Service Provider

9) b. magistral sau inel

Proba practică

1. Configurarea PC-ului

- alegerea protocolului de comunicaţie (ex. TCP/IP);

- alocarea unei adrese IP plăcii de reţea;

- stabilirea numelui hostului, a domeniului şi a serverului.

A. introducerea corectă în meniul Control Panel/Network:

- numele staţiei;

- numele domeniului Internet;

- tipul de client în reţea;

- numele protocolului de reţea

B. Utilizarea submeniului Proprietăţi al protocolului de reţea şi descoperirea adresei IP a

staţiei, masca de reţea; default gateway; adresa serverului DNS (opţiunea DNS

activată); adresa serverului WINS (dacă opţiunea WINS este activă).

C. Se verifică legătura cu reţeaua (vezi Network Neighbourhood).

D. În submeniul Control Panel / System / Device Manager, deduceţi caracteristicile

adaptorului de reţea (Network Adapter).

2. Rolul si sintaxa comenzilor Ping şi Tracert

3. Definirea dispozitivelor switch, hub, router şi rolul acestora în reţeaua de

calculatoare. Prezentarea unei reţele care să utilizeze aceste dispozitive.

Configurarea unui switch se poate realiza prin:

- pagina web de configurare, accesând cu un browser adresa IP a switch-ului

- Command Line Interface (CLI), folosind o conexiune între portul serial al calculatorului

şi portul serial din switch, şi aplicaţia Hyper Terminal cu datele de configurare furnizate



de producătorul switch-ului

- conectarea la switch printr-o sesiune Telnet, din linie de comanda tastaţi:

telnet adresa_IP_switch

Conectarea routerului

Conectarea alimentării – conectarea jack-ului de alimentare în router conectarea

alimentatorul în priză.

Conectarea cablului de Internet - conectarea unui patch-cord (cablul straight) în portul

WAN al routerului iar celalalt capăt la portul Ethernet al modemului de cablu sau DSL.

Conectarea computerului la router - conectarea unui alt patch-cord (cablul straight) într-

unul din porturile LAN din router iar celalalt capăt la placa de reţea a calculatorului.

Similar se conectează şi celelalte calculatoare. Fiecare port Ethernet al routerului are

corespondent pe panoul frontal un LED care atunci când este aprins indică conectarea

corectă a unui calculator la acel port.

4. Crearea unui cont de e-mail şi citirea acestuia folosind un client de e-mail configurat

pentru POP3, IMAP, apoi folosiţi un browser

5. Configurarea firewall-ului specificarea celor 3 niveluri de securitate.


Pentru fiecare răspuns sau rezolvare corectă se va acorda punctajul maxim prevăzut în

barem.

Pentru proba practică este necesar să li se pună la dispoziţie elevilor calculatoare

conectate in reţea. Ponderea probei scrise şi a probei practice ar putea fi de câte 50%

din aprecierea testului sumativ.


În funcţie de răspunsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii referitoare la

reţelele de calculatoare.

http://www.drogoreanu.ro/tutorials/eia568a-eia568b.php

http://www.drogoreanu.ro/tutorials/eia568a-eia568b.php

1.electronist retele de telecomunicatii.final

Documents