PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE A LOCALITĂŢILOR

ALIMENTAREA CU APĂ

Cap.1. Generalităţi Alimentarea cu apă a localităţilor din mediul rural în etapa I-a, pentru nevoile

gospodăreşti pentru animale, se face prin cişmele. Pentru societăţile agricole sau de producţie, unităţile social-culturale şi clădirile de locuit,.existente, dotate sau care se dotează cu cişmele în curţi sau cu instalaţii interioare, alimentarea cu apă se face de la reţeaua de distribuţie prin branşamente prevăzute cu apometre, amplasate în cămine.

Pentru lucrările de alimentare cu apă din mediul rural se preferă soluţia de utilizare din surse de apă subterană.

La stabilirea soluţiilor generale şi tehnologice se au în vedere, cu prioritate, acelea care asigură o exploatare simpla şi sigură, cu un minim necesar de personal de exploatare şi cu funcţionare automatizată.

Pentru realizarea lucrărilor, este obligatoriu să se obţină avizele şi acordurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare realizate în mediul rural, se încadrează conform STAS 4273, în categoria 4 şi în clasa de importanţă IV. Aceste lucrări sunt de importanţă „normală“ conform HG nr. 766/1997.

Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 şi a „Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor“ (aprobat cu HG nr. 925/1995), proiectele pentru alimentarea cu apă a localităţilor din mediul rural, se verifică de verificatori atestaţi MLPTL, pentru specialităţile Is, Ie, după caz It, pentru cerinţele:

A. Rezistenţa şi stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusiv cele seismice; B. Siguranţa în exploatare; C. Siguranţa la foc; D. Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; E. Protecţia termică, hidrofugă şi economia de energie; F. Protecţia împotriva zgomotului;

Cap.2. Cantităţi de apă necesare, debite de dimensionare a instalaţiilor Cantităţile de apă necesare se determină analitic, diferenţiat pentru fiecare folosinţă şi

cuprind următoarele categorii de apă pentru; • nevoi gospodăreşti (fiziologice, igienă individuală şi prepararea hranei); • animalele din gospodării; • unităţile de producţie existente; • unităţile social-culturale şi clădirile de locuit, existente, dotate sau care se dotează cu

cişmele în curţi sau cu instalaţii interioare; • combaterea incendiului; • nevoile proprii sistemului de alimentare cu apă; • acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem.

Necesarul de apă a localităţilor din mediul rural se stabileşte astfel: • - pentru 70% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cişmele stradale; • - pentru 30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cişmele în curte.

Necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti se stabileşte pentru debitul specific sq = 50 1/omzi, cu ziK = 1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cişmele stradale.

Coeficientul de neuniformitate orară ( ), corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% şi se adoptă în funcţie de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul nr. 1.

oK

Necesarul de apă pentru animalele din gospodăriile individuale, se stabiieşte numai pentru cele prevăzute în tabelul 2.

Pentru celelalte animale din gospodării, necesarul de apă este acoperit prin necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti.

Tabelul nr.1. Variaţia coeficientului de neuniformitate orară în funcţie de debitul mediu orar şi de felul de

alimentare cu apă

Debitul mediu orar [m3/h]

Ko alimentarea cu apă prin cişmele amplasate pe

străzi 1 2 0,2 7,98 0,3 6,70 0,5 5,41 1,0 4,12 1,5 3,55 2,0 3,21 3,0 2,80 4,0 2,56 5,0 2,40 6,0 2,27 8,0 2,10

10,0 1,99 15,0 1,81 20,0 1,70 25,0 1,62 30,0 1,57 40,0 1,49 50,0 1,44 60,0 1,40

Tabelul nr.2.

Necesarul de apă pentru animatele din gospodăriile individuale qs şi valorile coeficientului de neuniformitate zilnică ziK

Animale sq

[l/cap×zi] ziK

1 2 3 vaci 60 1,25 cai 50 1,30 porci 30 1,20

Debitul de calcul pentru cişmele amplasate pe străzi, Qc, se stabileşte cu relaţia: Qc = Kzi (Kog Qora med g + Koa Oora med a ) [m3/h] Qora med g = N1 x 50 / 40 x 1000 [m3/h] Qora med a = S Nsa x qsa / 24 x 1000 [m3/h] în care: Qora med g - debitul orar mediu de apă pentru nevoile gospodăreşti [m3/h] Qora med a - debitul orar mediu de apă pentru animale [W/h] Kog - coeficientul de neuniformitate orară pentru nevoi gospodăreşti şi Koa, pentru animale (tabelul 1); N1 - numărul de locuitori existenţi, alimentaţi cu apă de ta cişmeaua respectivă; Nsa numărul de animale de acelaşi fel existente, alimentate cu apă de la cişmeaua respectivă;

qsa - necesarul zilnic specific de apă pentru animalele de acelaşi fel, conform datelor din tabelul 2.

Necesarul de apă pentru societăţile comerciale existente din mediul rural, care urmează a fi alimentate cu apă dintr-un sistem comun cu localitatea respectivă, asigură nevoile igienico-sanilare ale personalului şi consumul de apă pentru nevoi tehnologice ce necesită apă potabilă, când aceasta nu poate fi asigurată din surse proprii,

Necesarul de apă, pentru unităţile social-cuiturale şi clădirile de locuit, existente, dotate sau care se dotează cu cişmele în curţi sau cu instalaţii interioare de alimentare cu apă, se stabileşte astfel:

• 20 l/omzi, pentru unităţile social-cuiturale şi 80 1/omzi, pentru clădirile de locuit, pentru cişmele în curţi, în ambele cazuri cu Kzi - 1,25 şi Ko conform tabelului 1;

• conform STAS 1478, pentru instalaţii interioare de alimentare cu apă. Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor se stabileşte astfel:

• pentru localităţile cu până la 500 locuitori, necesarul de apă pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 10 m3;

• pentru localităţi având de la 500 până la 5 000 locuitori, necesarul de apă pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 54 m3 pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 5 l/s timp de 3 ore;

• pentru localităţi având de la 5 000 până la 10 000 locuitori, necesarul de apă pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 108 m3, pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 2×5 l/s, timp de 3 ore.

Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă este cuprins între:

• 1,5÷3 % pentru surse de apă subterană; • 3÷8 % pentru surse de apă de suprafaţă, în funcţie de tehnologia adoptată în staţia de

tratare. Necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de

alimentare cu apă, se consideră de maximum 7%. Condiţiile de calitate a apei potabile, pentru localităţile din mediul rural, sunt cele

prevăzute în STAS 1342. Cap.4. Soluţia generală a alimentării cu apă La stabilirea soluţiei generale a alimentării cu apă se ţine seama de următoarele:

• amplasarea geografică şi altimetrică a localităţii în raport cu localităţi învecinate, cu surse de apă existente (captări de apă subterană şi de suprafaţă, conducte magistrale de apă brută sau apă tratată);

• mărimea localităţii, gradul actual cunoscut de dotare privind fondul de locuinţe, şcoli, spitale, dispensare, industrie locală, societăţi economice, agroindustriale şi/sau de alte profile;

• configuraţia generală geodezică a intravilanului localităţii şi a zonelor limitrofe în care se află amplasamentele sursei de apă, staţiilor de pompare, aducţiunilor, staţiei de tratare şi rezervoarelor;

• capacitatea surselor de apă existente sau a surselor de apă nou identificate prin studii de teren;

• cerinţa de apă la sursă; • presiunile de apă în reţeaua de distribuţie; • cerinţele de asigurare PSI; • măsuri speciale necesare în cazul terenurilor sensibile la umezire.

Soluţia generală a alimentarii cu apă cuprinde următoarele obiecte: a. sursele de apă;

b. staţie de pompare (după caz); c. conducta de aducţiune; d. staţie de tratare a apei ('după caz); e. rezervor de înmagazinare a apei; f. staţie de pompare pentru distribuţia apei (după caz); g. staţie de repompare (după caz); h. reţeaua de distribuţie.

Stabilirea soluţiei generale a alimentării cu apă pentru o localitate sau un grup de localităţi se face pe baza unor calcule tehnico-econornice urmărind realizarea unor costuri minime de investiţii şi exploatare pentru o perioadă de calcul de 10 ani.

Sursele de apă sunt: • conducte magistrale cu apă potabilă sau cu apă brută având disponibil debitul cerinţei

pentru alimentarea cu apă a localităţii rurale; • captări de izvoare; • surse de apă subterană de mică adâncime (captări prin puţuri sau captări prin drenuri din

freatic sau infiltraţii de mal); • surse de apă subterană de medie sau mare adâncime; • surse de apă de suprafaţă din lacuri existente, • surse de apă de suprafaţă din râuri, preferabil din captări existente.

Se recomandă sursele cu debite ce respectă gradul de asigurare normat, prevăzute cu posibilităţi de extindere, dându-se prioritate soluţiilor ce reclamă pompări minime.

Se recomandă conducte de aducţiune cu lungimi minime, în special la alimentările cu apă în sistem microzonal.

La stabilirea soluţiilor pentru staţiile de tratare se au în vedere: • amplasamente prevăzute cu posibilităţi de extindere, care asigură transportul apei spre

rezervoare prin curgere gravitaţională; • scheme tehnologice în care, între obiectele staţiei, nu sunt necesare pompări

intermediare; • scheme tehnologice ce se pretează la o exploatare cu minim de personal.

Rezervoarele pentru înmagazinarea apei pot fi: • rezervoare îngropate sau semiîngropate amplasate la cote ce asigură presiunea de

alimentare a reţelei de distribuţie; • rezervoare îngropate sau semiîngropate servite de staţii de pompare care asigură

alimentarea cu apă a reţelei de distribuţie. • rezervoare supraterane, în special în cazul nivelului ridicat al apelor freatice, cu condiţia

ca rezistenţa termică a pereţilor rezervoarelor să fie de m2K/W, iar rezistenţa termică a cupolei rezervoarelor să fie de 1,4 m2K/W, pentru evitarea pericolului de îngheţ sau de supraîncălzire a apei stocate.

Materialele utilizate pentru protecţia anticorosivă, sau de altă natură, a pereţilor şi părţilor în contact cu apa ale rezervoarelor, se aplică numai pe baza avizului Ministerului Sănătăţii şi Familiei privind potabilitatea apei înmagazinate în aceste rezervoare.

Stabilirea poziţiei rezervoarelor în schema distribuţiei apei (rezervoare de trecere sau rezervoare de capăt), se face pe baza unor calcule de optimizare a reţelei de distribuţie şi a staţiilor de pompare.

Reţeaua de distribuţie este de tip ramificat, inclusiv în cazul în care, pe anumite porţiuni, se prevăd hidranţi de incendiu. Reţeaua de distribuţie se amplasează pe o parte a drumului principal şi după caz pe ambele părţi ale acestuia, astfel încât la dezvoltările viitoare să se poată realiza un sistem inelar de alimentare, cu un număr minim de traversări ale străzilor.

Produsele, procedeele şi echipamentele noi, pentru sistemele de alimentare cu apă, se utilizează numai pe baza agrementului tehnic, conform Legii nr. 10/1995. Cap.5. Sursa de apă

Alegerea sursei de apă pe criteriile şi în ordinea de preferinţă indicate la art.4.1 şi la art.4.4 se face pe baza unor studii de teren hidrogeologice, hidrologice, geotehnice şi topografice, care să determine caracteristicile tehnice ale acesteia.

Sursele de apă de suprafaţă trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de calitate din STAS 4706. Alimentarea cu apă în mediul rural se face numai din surse de categoria I de calitate.

Proiectul de alimentare cu apă respectă prevederile SR 1628/1 şi SR 1628/2 privind studiile ce se fac asupra surselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Studiile cuprind în mod obligatoriu precizările privind mărimea zonelor de protecţie sanitară şi natura perimetrelor ce trebuie instituite, în conformitate cu prevederile HGR nr. 101/97.

Cap. 6. Captarea apei

Captările de apă ce servesc alimentările cu apă in mediul rural trebuie să satisfacă condiţiile specifice tipului de captare adoptat, după cum urmează:

Captările din izvoare ţin seama de prevederile STAS 1629/1 şi de următoarele condiţii: • să fie amplasate în punctul real de izvorâre; • să asigure captarea integrală a izvorului, pentru eventuale extinderi, (ară pierderi, în care

scop construcţia de captare trebuie încastrată în stratul impermeabil de bază; • să ferească punctul de captare de contaminări exterioare printr-o etanşare

corespunzătoare; • să nu modifice regimul natural de curgere al izvorului; schimbarea locului de ieşire a

apei din rocă prin obturarea unor fisuri, sau ridicarea nivelului apei în bazinul de sosire .peste nivelul iniţial de curgere, pot duce chiar la pierderea izvorului;

• construcţia de captare trebuie să fie vizitabila şi ventilată corespunzător; • să fie construite din materiale rezistente la eventuala acţiune corosivă a apei sau a

terenului; • să aibă asigurate zona de protecţie sanitară.

Captarea apelor subterane respectă prevederile STAS 1629/2, STAS 1629/3, „Normativul pentru proiectarea construcţiilor de captare a apei“ – NP 028, precum şi următoarele condiţii:

• să fie amplasate în zone neinundabile sau protejate prin îndiguiri contra inundaţiilor; • să aibă asigurate zonele de protecţie sanitară; • să asigure izolarea straturilor acvifere superioare contaminate în cazul captării straturilor

acvifere de medie şi mare adâncime; • la captările prin infiltraţie de mal, toate lucrările din mal şi din albie se prevăd de tip

permeabil, evitându-se bararea albiei sau realizarea de praguri de fund; • materialul coloanelor filtrante să fie rezistent la coroziune şi să se asigure, prin forma şi

dimensiunile fantelor, protecţia împotriva înnisipării puţurilor. Captarea apelor de suprafaţă respectă prevederile STAS 1629/4 şi STAS 1629/5,

precum şi următoarele condiţii: • să asigure debitul cerinţei de apă şi nivelul corespunzător al apei care să permită

captarea în condiţii de siguranţă, în special în perioadele de iarnă; • să asigure stabilitatea zonei de captare prin apărări de mal, pinteni, îndiguiri, etc;

• să protejeze – prin grătare – pătrunderea plutitorilor în priza de apă şi să asigure posibilitatea evacuării depunerilor din priză spre aval;

• să se prevadă o deznisipare a apei în cadrul construcţiilor de la captare, corespunzător prevederilor STAS 3573. Legarea la conducte magistrale existente se realizează în următoarele condiţii:

• existenţa acordului prealabil al proprietarului conductei, în care se precizează debitul de apă asigurat, calitatea apei, presiunea minimă în punctul de branşament, preţul de cost al apei livrate, alte condiţii impuse de furnizor;

• prevederea, în punctul de branşament, a unui cămin de concesie cu vană de separaţie, debitmetru, manometru şi dispozitiv de golire sau aerisire / dezaerisire. Cap.7. Tratarea apei

Staţiile de tratare se dimensionează Ia debitul de calcul Qc. Soluţia tehnologică a staţiei de tratare cuprinde obiectele destinate limpezirii şi

dezinfectării apei şi, după caz, a unor tratări speciale (pentru ape din surse subterane) cum sunt eliminarea hidrogenului sulfurat, a compuşilor de fier şi mangan şi asigură:

• tratarea cu reactivi; • decantarea; • filtrarea; • aerarea ( după caz);

Dimensionarea staţiei de tratare se realizează în conformitate cu prevederile STAS 12.277 şi prin studiu de tratabilitate care stabileşte:

• reactivul folosit: tipul de coagulant, var, polielectrolit şi dezinfectantul; • dozele maxime de reactivi, modul de preparare a solubiilor şi de administrare, timpii de

contact necesari; • timpul minim de sedimentare, încărcări superficiale; • viteze maxime de filtrare; • natura, granulozitatea şi grosimea stratului filtrant; • gradul de oxigenare necesar pentru sistemele de aerare.

Dimensionarea obiectelor componente ale staţiei de tratare se face conform SR 12.362, STAS 3.620/1 ,STAS 3.620/2, STAS 3.602 şi STAS 9.295. Cap. 8. Staţii de pompare

Staţiile de pompare se proiectează respectând prevederile din STAS 10 110. Din punct de vedere al siguranţei în exploatare, staţiile de pompare pentru mediul rural

se încadrează în categoria III, la care se admite întreruperea alimentării cu apă pe durata înlăturării unei avarii, însâ nu mai mult de 24 ore.

Staţiile de pompare pentru distribuţie se prevăd cu un singur agregat de rezervă şi se dimensionează după cum urmează:

• în localităţi cu până la 500 locuitori nu se prevede debit de calcul pentru incendiu; instalaţiile care asigură presiunea în reţea se dimensionează la debitul maxim orar;

• în localităţi având de la 500 până la 5 000 locuitori, instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează ia debitul maxim orar la care se adaugă 5 l/s pentru stingerea incendiului;

• în localităţi având de la 5 000 până ia 10 000 locuitori, instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează la debitul maxim orar, iar pentru asigurarea debitului de 10 l/s pentru stingerea incendiului se prevede o pompă suplimentară acţionată în mod independent. în caz de incendiu, cele două pompe funcţionează în paralel pentru asigurarea debitului maxim orar şi 10 I/s pentru combaterea incendiului.

Alimentarea cu energie electrică şi modalitatea de acţionare a pompei pentru ridicarea presiunii se face conform prevederilor normativelor I 7 şi I 9.

Staţiile de pompare se proiectează, acolo unde este posibil, ca obiecte comasate cu alte obiecte din cadrul sistemului de alimentare cu apă (prize de apa de suprafaţă, deznisipatoare. staţii de tratare monobloc, rezervoare).

Pentru calculul şi atenuarea fenomenului de lovitură de berbec se respectă recomandările normativului I30 – „Instrucţiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec şi stabilirea măsurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acestora in instalaţii hidraulice sub presiune“. Cap.9. Conducte de aducţiune

Conductele de aducţiune, cu nivel liber sau sub presiune, cu funcţionare gravitaţională sau prin pompare, respectă prevederile din SR 6819 privind studiile necesare şi prescripţiile de proiectare.

Conductele de aducţiune se realizează cu un singur fir. Materialul conductelor de aducţiune poate fi; polietilenă de înaltă densitate, policlorură

de vinii, poliester armat cu fibre de sticlă etc, în conformitate cu prevederile normativelor: • I 22 –„Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor

de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor“; • GP 043 –„Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu

apă şi canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă şi polipropilenă“. Alimentarea cu apă a cişmelelor stradale, a societăţilor economice sau a unităţilor

social-culturale din conductele de aducţiune, este interzisa. Cap.10. Înmagazinarea apei

Rezervoarele pentru înmagazinarea apei asigură rezerva de apă pentru combaterea incendiului, rezerva de apă pentru compensarea variaţiei orare a consumului de apă şi după caz, diferenţa dintre rezerva de avarie şi rezerva de incendiu.

Volumul destinat rezervei de apă pentru combaterea incendiului se stabileşte conform art.3.2.6. în apropierea rezervoarelor se prevede un cămin de racord, conform STAS 9342, cu posibilităţi de acces, pentru alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie.

Rezerva pentru compensarea variaţiei orare a consumului de apă se stabileşte analitic, ca diferenţa dintre curba clasată a debitului sursei şi curba clasată a consumului din ziua de consum maxim, pentru 70 % alimentare cu apă prin cişmele stradale şi pentru 30% alimentare cu apă prin cişmele în curţi. Valori informative ale variaţiei procentuale orare şi ale variaţiei procentuale cumulate, ale cunsumului de apă pentru localităţi rurale în funcţie de consumul mediu orar din ziua de consum maxim, sunt date în tabelul numărul 3 .

Rezerva de apă pentru avarie se prevede numai pentru diferenţa dintre volumul de apă pentru avarie şi volumul de apă pentru incendiu dacă volumul de apă pentru avarie este mai mare faţă de cel de incendiu. In conformitate cu prevederile STAS 1478, în regim de avarie se admite folosirea rezervei de incendiu cu luarea măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute în instrucţiunile de exploatare, necesare pentru funcţionarea cu restricţii de consum în regim de avarie, remedierea operativă a avriei şi întărirea măsurilor de prevenire a incendiilor în zonele aferente .

Refacerea rezervei de incendiu se face imediat după consumarea acestuia, după care se asigură alimentarea cu apă a localităţii rurale .

Amplasarea rezervoarelor şi calculul lor (la acţiunile din STAS 1010/01), condiţiile constructive şi dotările cu instalaţii hidraulice corespund prevederilor STAS 4165 .

Zona de protecţie de regim sever faţă de conturul exterior al construcţiei rezervorului respectă prevederile HGR nr. 101/1997 .

Înăltimea apei se prevede în următoarea ordine de preferinţă: • - în rezervoare amplasate pe înălţimi naturale care asigură presiunile necesare în reţeaua

de distribuţie • - în rezervoare amplasate pe înălţimi naturale care nu asigură presiunea prin alimentarea

gravitaţională a reţelei de distribuţie. Presiunea necesară se asigură de o staţie de pompare .

Cap. 11. Distribuţia apei Reţelele de distribuţie sunt de tip ramificat şi se realizează după cum urmează:

• pe porţiunile de reţea care distribuie debitul Qomax < 5 l/s nu se amplasează hidranţi de incendiu;

• pe porţiunile de reţea care distribuie debitul Qomax egal sau mai mare de 5 l/s, pentru localităţi cu până la 5 000 locuitori, diametrele sunt cele rezultate din calcul, dar minimum 110 mm; pe aceste porţiuni de reţele se prevăd 3 până la 5 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max. 500 m între ei.

• pe porţiunile de reţea care distribuie debitul Qo max > 10 l/s, pentru localităţi având între 5 000 şi 10 000 locuitori, diametrele sunt cele rezultate din calcul, dar minimum 125 mm; pe aceste porţiuni de reţele se prevăd 5 până la 10 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max. 500 m între ei.

Tabelul nr. 3. Valori informative ale variaţiei procentuale orare şi ale variaţiei procentuale cumulate, ale

consumului de apă pentru localităţi rurale în funcţie de consumul mediu orar din ziua de consum maxim:

medoQ din ziua de consum maxim [m3/h]

2,0 5,0 7,5 10,0 15,0 20,0 25,0 Ora

% orar

% cumul

% orar

% cumul

% orar

% cumul

% orar

% cumul

% orar

% cumul

% orar

% cumul

% orar

% cumul

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

0-1 0,4 0,4 0,6 0,6 0,7 0,7 0,8 0,8 0,8 0,8 0,9 0,9 0,9 0,9

1-2 0,4 0,8 0,6 1,2 0,8 1,5 0,8 1,6 0,9 1,7 0,9 1,8 1,0 1,9

2-3 0,7 1,5 0,9 2,1 1,0 2,5 1,0 2,6 1,1 2,8 1,3 3,1 1,4 3,3

3-4 0,7 2,2 0,9 3,0 1,0 3,5 1,0 3,6 1,1 3,9 1,3 4,4 1,4 4,7

4-5 2,7 4,9 2,9 5,9 3,0 6,5 3,0 6,6 3,1 7,0 3,2 7,6 3,3 8,0

5-6 5,8 10,7 5,6 11,5 5,5 12,0 5,5 12,1 5,4 12,4 5,3 12,9 5,2 13,2

6-7 5,8 16,5 5,6 17,1 5,5 17,5 5,5 17,6 5,4 17,8 5,3 18,2 5,2 18,4

7-8 5,8 22,3 5,6 22,7 5,5 23,0 5,5 23,1 5,4 23,2 5,3 23,5 5,2 23,6

8-9 3,2 25,5 3,4 26,1 3,5 26,5 3,5 26,6 3,6 26,8 3,6 27,1 3,6 27,2

9-10 3,2 28,7 3,4 29,5 3,5 30,0 3,5 30,1 3,6 30,4 3,6 30,7 3,6 30,8

10-11 6,2 34,9 6,0 35,5 6,0 36,0 5,9 36,0 5,8 36,2 5,7 36,4 5,6 36,4

11-12 8,5 43,4 8,2 43,7 8,0 44,0 7,7 43,7 7,5 43,7 7,0 43,4 6,8 43,2

12-13 13,5 56,9 10,0 53,7 9,0 53,0 8,5 52,2 7,5 51,2 7,0 50,4 6,8 50,0

13-14 6,5 63,4 6,1 59,8 6,0 59,0 5,9 58,1 5,8 57,0 5,7 56,1 5,6 55,6

14-15 5,0 68,4 5,0 64,8 5,0 64,0 5,0 63,1 5,1 62,1 5,2 61,3 5,2 60,8

15-16 4,5 72,9 5,0 69,8 5,0 69,0 5,0 68,1 5,1 67,2 5,2 66,5 5,2 66,0

16-17 1,8 74,7 3,2 73,0 3,5 72,5 3,5 71,6 3,6 70,8 3,7 70,2 3,7 69,7

17-18 2,2 76,9 3,2 76,2 3,5 76,0 3,5 75,1 3,6 74,4 3,7 73,9 3,7 73,4

18-19 6,0 82,9 6,0 82,2 6,0 82,0 5,9 81,0 5,8 80,2 5,7 79,6 5,6 79,0

19-20 6,3 89,2 6,1 88,3 6,0 88,0 6,0 87,0 5,9 86,1 5,9 85,5 5,8 84,8

20-21 6,0 95,2 6,0 94,3 6,0 94,0 5,9 92,9 5,8 91,9 5,7 91,2 5,6 90,4

21-22 2,8 98,0 3,0 97,3 3,0 97,0 3,4 96,3 3,7 95,9 3,9 95,1 4,2 94,6

22-23 1,4 99,4 1,8 99,1 2,0 99,0 2,4 98,7 2,8 98,4 3,0 98,1 3,4 98,0

23-24 0,6 100,0 0,9 100,0 1,0 100,0 1,3 100,0 1,6 100,0 1,9 100,0 2,0 100,0

% 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

În cazul în care gospodăria de apă alimentează mai multe localităţi rurale, separate prin zone neconstruite de cea 50 m, se consideră un singur incendiu corespunzător localităţii cu cel mai mare număr de locuitori existent, iar staţia de pompare, reţeaua de distribuţie şi volumul intangibil de incendiu se dimensionează la debitul de incendiu respectiv.

În cazul localităţilor rurale care nu sunt separate prin zone neconstruite, pentru dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu apă se consideră numărul total de iocuitori al localităţilor respective.

Hidranţii de incendiu se recomandă să se monteze suprateran; în cazuri justificate de condiţii de amplasare, pericol de lovire sau distrugere, se admite utilizarea hidranţilor subterani.

Vitezele recomandate pentru dimensionarea reţelelor de distribuţie sunt conform STAS 1478. Calculul de verificare la incendiu se face la viteza de maximum 3 m/s.

Materialul conductelor din reţea şi pentru branşamente se alege pe considerente economice, ţinând seama atât de costul materialului conductelor şi a patului de pozare, cât şi a pieselor speciale: coturi, teuri, branşamente. Se pot utiliza conducte din policîorură de vinii, polietilenă de înaltă densitate sau polipropilenâ (conform GP 043), poliester armat cu fibre de sticlă şi alte tuburi protejate la interior şi exterior contra coroziunii, agrementate tehnic în ţară pentru a fi utilizate pentru apa potabilă şi garantate pentru o perioadă de 50 ani.

Presiunea în reţeaua de distribuţie este de max. 6 bar. Presiunea minimă la hidranţii de incendiu este de 0,7 bar. La cişmelele stradale, presiunea minimă de utilizare, este conform datelor producătorului; în lipsa acestora, este de 0,3 bar.

Reţeaua de distribuţie are robinete de secţionare pe conductele principale (din care se ramifică reţeaua) la distanţe de max. 600 m.

Ramificaţiife din conductele principale cu lungimi mai mici de 300 m se fac prin branşare directă, fără cămin de vizitare, cu robinet de secţionare subteran.

Amplasarea reţelelor de distribuţie, în plan şi pe verticală, se faceconform SR 8591 şi SR4163/1.

Profilul de pozare al conductelor, în special patul de rezemare şi modul de compactare a umpluturilor, este cel prescris de furnizor, ţinând seama de standardul de produs al tuburilor şi în conformitate cu prevederile normativului I22 - "Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor".

Adâncimea minimă de pozare a reţelelor nu poate fi mai mica decât adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054.

Toate căminele necesare respectă prevederile STAS 6002 şi SR ISO 4064 – 1,2. Capacele şi ramele pentru căminele de vizitare sunt în conformitate cu STAS 2308 şi

SR EN 124 .

Cişmelele stradale se amplasează la distanţa de max. 300 m între ele şi sunt de tipul cu robinet automat de închidere (îngropat) protejat împotriva îngheţului. În zona cişmelei se execută lucrări pentru drenarea apelor spre şanţuri de scurgere. La capetele de reţea, cişmeleie stradale se amplasează ladistanţa de cel mult 150 m înainte de ultimul consumator.

Subtraversările de CF şi drumuri naţionale sau drumuri expres, cu conducte de aducţiune sau reţele de distribuţie, se fac cu respectarea prevederilor STAS 9312.

Subtraversările drumurilor judeţene, cu conducte de aducţiune sau reţele de distribuţie, se pot realiza prin amplasarea lor, prin simpla aşezare fără suporţi, în conducte de protecţie din mase plastice, etanşate la capete, prevăzute Ia unul din capete cu o coloană de observaţie cu diametrul de max. 300 mm, prevăzută cu capac de protecţie. Diametrul conductei de protecţie se alege astfel încât să permită introducerea sau scoaterea prin simpla tragere a conductei de aducţiune sau de distribuţie. Subtraversările drumurilor comunale se fac cu conducte de protecţie din mase plastice, etanşate la capete, fără coloana de observaţie.

Cap.12. Sisteme de monitorizare-automatizare Sistemele de alimentare cu apă în mediul rural se prevăd cu un minim de aparatură de

monitorizare şi comanda care să asigure funcţionarea sigură în toate compartimentele, şi anume:

a. automatizarea funcţionării pompei la captare; b. automatizarea agregatelor din staţiile de pompare funcţie de nivelul apei în rezervor; c. contorizarea locală a debitului prelevat de la sursa de apă; d. măsurarea presiunii de pompare; e. automatizarea funcţionării staţiilor de pompare în funcţie de presiunea minimă

necesară în reţea; f. monitorizarea şi automatizarea staţiilor de tratare .