DREPT COMERICAL

1. A.P. (persoan fizic ) si SC MM SRL (persoan juridic ) au hot r t s� � � � � � � � � constituie societatea n nume colectiv A.P.-MM . A.P. s-a obligat s aduc la� � � � � capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC MM SRL un teren n suprafat de 5.000� � � � m2, n valoare de 100.000 lei. n actul constitutive al societ tii, asociatii au� � � prev zut ca asociata SC MM SRL, fiind o societate cu r spundere limitat , s� � � � � � r spund pentru obligatiile societ tii numai n limita capitalului social� � � � subscris. Este valabil clauza inserat n actul constitutiv privind r spunderea� � � � asociatilor pentru obligatiile societ tii?�Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt obligatiile societatii este legala potrivit art.3 alin.1 asociatii raspund� limitat in SRL, In SNC raspund solidar si nelimitat.(art.3-(2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai int i impotriva acesteia pentru� obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in int rziere, se vor putea indrepta impotriva acestor� asociati).

2. SC ML este o societate n nume colectiv care a ncheiat un contract de� � � � credit de 3 milioane lei cu societatea bancar SC MB SA pentru a-si achizitiona� � � o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constat nd c societatea� � debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite n contract, creditoarea, n baza art. 3 alin. (2) din Legea nr.� � 31/1990, republicat si modificat , a chemat n judecat pe asociatii debitoarei,� � � � respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicit nd ca acestia s fie obligati solidar la� � restituirea creditului acordat societ tii. Asociatii r spund n mod solidar pentru� � � obligatiile societ tii?�Asociatii au beneficiul de discutiune n cazul n care sunt actionati de� � creditorii societ tii?�a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea societatii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor acestuia pentru recuperarea creantei. b).Nu Beneficiul de discutiune este de fapt obligatia creditorului ca mai intai este actionata societatea debitoare pentru recuperarea prejudiciului si numai in masura in care aceasta nu-si acopera datoriile in termen de 15 zile stabilit de lege sa fie urmariti asociatii. L31/1990;Art. 3(2)Asociatii n societatea n nume colectiv si asociatii� � comanditati n societatea n comandita simpla sau n comandita pe actiuni raspund� � � nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor ndrepta mai nt i mpotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca� � � � societatea nu le plateste n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n� � nt rziere, se vor putea ndrepta mpotriva acestor asociati.� � � �

3. Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3 alin2 din L.31/1990, republicata si modificata? In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intarziere (perioada de gratie) pentru 15 zile, si daca dupa aceasta perioada datoria nu a fost achitata, creditorii pot actiona in justitie asociatii beneficiarului.Datoriile comerciale lichide si platibile n bani produc dob nda de drept din ziua� � n care devin exigibile.�

4. SC MIXAM SRL este o societate cu r spundere limitat format din trei� � � � � asociati, respectiv dou persoane fizice si o persoan juridic . Asociatii� � � persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv s aduc la capitalul social� �

munca pe care o vor desf sura n societate, respective activitate de� � marketing/publicitate, n vederea atragerii unei clientele stabile a societ tii,� � n valoare de 10 lei. Pe de alt parte, aportul la capitalul social al persoanei� � juridice const n actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea� � comercial FN SA. Totodat , cei trei asociati au v rsat ca aport la capitalul� � � � � social suma de 50 lei. Verific nd continutul actului constitutiv si probele depuse� la dosar, instanta de judecat a constatat c exist neregularit ti n privinta� � � � � constituirii capitalului social al societ tii.�Ar tati care sunt neregularit tile sesizate de instanta de judecat cu privire la� � � capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.Art. 16-(4)Prestatiile n munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea� capitalului social. La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. Nu este deci legal aportul in munca pe care il au cei doi asociati persoane fizice. (L31/1990)

5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ? Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.

6. Trei persoane fizice, n calitate de fondatori, au hot r t constituirea unei� � � societ ti pe actiuni prin subscriptie public , ntocmind prospectul de emisiune n� � � � care s-a mentionat capitalul social, num rul de actiuni, valoarea nominal a unei� � actiuni si data nchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un num r de 100� � actiuni depun nd la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment,� verific nd continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecat� � constatarea nulit tii acestuia ntruc t nu cuprinde mentiunea privind participarea� � � la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat .� � Actiunea n constatarea nulit tii prospectului de emisiune ntocmit de fondatori� � � este ntemeiat ? Argumentati solutia.� � Decizia este intemeiata, deoarece, In cazul in care prospectele de emisune nu cuprind toate mentiunile din actul constitutiv, acestea sunt nule. (art.18 al.4 din Legea 31/1990 ; iar Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si ndatoririle de� actionar.)

7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului? Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.

8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost nmatriculat n registrul comertului SC� � � NABO SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. n scopul� � � achizition rii unei constructii necesare desf sur rii activit tii, asociatul V.T.� � � � a depus la banc n contul societ tii suma de 200 lei, urm nd� � � �ca societatea s -i restituie acest mprumut n termen de 10 ani. ntelegerea cu� � � � privire la acordarea mprumutului si restituirea lui a intervenit ntre cei doi� � asociati numai prin acord verbal.Este valabil acordul verbal ncheiat ntre cei doi asociati privind mprumutul� � � acordat societ tii? n ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise?� �Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii realizate. (L31/1990,Art.15)Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.

9. ntr-o SRL n care p rtile sociale apartin unei singure persoane exist ca� � � � organ de conducere adunarea general a asociatilor? Asociatul unic poate� ndeplini mandatul de administrator al societ tii?� � Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile si obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator. 10. n actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prev zut ca asociatul L.E. s� � � � � procure clientel societ tii prin deplasarea n tar pentru a face publicitate� � � � acesteia, urm nd s participe la profit si pierderi n proportie de 30%.� � � Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezint aport la capitalul� social al societ tii?�Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.( L31/1990).

11. n cazul unei societ ti pe actiuni constituit prin subscriptie public ,� � � � avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii s accepte avantajele patrimoniale acordate� fondatorilor?Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constitutiv pentru a fi valabile.L31/1990/ Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori n� folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect dec t daca vor fi� aprobate de adunarea constitutiva.Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.

12. La constituirea societ tii pe actiuni prin subscriptie public , aportul n� � � natur poate fi v rsat numai n proportie de 50%?� � �Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate (50%) din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. bank - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Actiunile ce reprezinta aporturi n natura vor trebui� acoperite integral.

13. Precizati cine are competenta legal de a examina si valida r spunsul� � expertilor de evaluare a aporturilor n natur , n cazul constituirii unei� � � societ ti pe actiuni prin subscriptie public .� �Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii:L31/1990/Art. 28,lit(b)-examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a

aporturilor n natura; �(c)-aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile ncheiate n� � contul societatii;

14. SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie� � public pe o durat de 10 ani, prev z ndu-se n actul constitutive c fondatorii� � � � � � vor ncasa timp de 5 ani de la constituirea societ tii un procent de 6% din� � profitul net al societ tii. ntruc t societatea nu a realizat profit n primii doi� � � � ani, actionarii au hot r t dizolvarea societ tii. Fondatorii c rora li s-au� � � � recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolv rii� hot r te de actionari?� �In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare.

15. Indicati situatiile n care, la constituirea societ tii pe actiuni,� � judec torul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai� multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize.L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat. Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma Monitorul Oficial , pentru a fi� � publicata pe cheltuiala societatii.

16. Ce trebuie s cuprind raportul de expertiz ntocmit de experti n cazul n� � � � � � care judec torul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei� expertize necesar nmatricul rii unei societ ti pe actiuni?� � � �Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1))

17. Ar tati care sunt incompatibilit tile prev zute de Legea nr. 31/1990,� � � republicat si modificat , privind calitatea de expert?� �(L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia

18. Stabiliti valoarea de adev r a urm toarei afirmatii: Filiala reprezint� � � � sediul secundar al societ tii comerciale mam .� �

Motivati: a) adev rat; b) fals.� Raspuns: FALS, deoareceL31/1990/Art. 42,Art.43(4)- Sediile secundare sunt dezmembraminte fara personalitate juridica si patrimoniu ale societatilor comerciale. In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sunt insa constituite pentru nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exercita actiunea prin dreptul la vot la filiale si prin ordine directe in cazul sediilor secundare.

19. Cinci persoane fizice si o persoan juridic au convenit constituirea unei� � societ ti pe actiuni, semn nd actul constitutiv, procur nd toate actele necesare� � � nmatricul rii societ tii n registrul comertului. Pentru depunerea cererii la� � � � registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoan juridic� � care nu a efectuat procedura n termen de 15 zile de la semnarea actului� constitutiv. Fat de mprejurarea c cererea de nmatriculare n registrul comertului a� � � � � societ tii nu a fost depus de persoana mputernicit , asociatii pot obtine o� � � � hot r re judec toreasc de obligare a persoanei respective s efectueze procedura?� � � � �Art. 47-(1) n cazul n care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut� � nmatricularea ei n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului� � registrului comertului efectuarea nmatricularii, dupa ce, prin notificare sau� scrisoare recomandata, i-a pus n nt rziere, iar ei nu s-au conformat n cel mult� � � � 8 zile de la primire.In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale.

20. SC MICA SRL a fost nmatriculat n registrul comertului f r ca� � � � � � � administratorul desemnat prin actul constitutiv s fi depus specimenul de� semn tur . Totodat , la dosar nu a fost depus dovada sediului social. Exist� � � � � posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dup nmatricularea� �societ tii?�In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile sa rezolve problemele aparute.(art.48 al.1,L.31/1990)Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Daca se depune dovada sediului social si specimenele de semnatura, nulitatea nu va fi declarata. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie

21. S-a constituit o societate cu r spundere limitat n care unicul asociat a� � � adus la capitalul social un teren situat intravilan n localitatea unde s-a� declarat sediul social al societ tii. Dup trecerea unui termen de doi ani de la� � data nmatricul rii n registrul comertului, s-a constatat c actul constitutiv nu� � � � a fost ncheiat n forma autentic , asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din� � � Legea nr. 31/1990, republicat si modificat , formul ndu-se o actiune n� � � � constatarea nulit tii societ tii.� �Este ntemeiat actiunea n constatarea nulit tii societ tii?� � � � �Da. Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata deoarece nulitatea unei societati inmatriculate in Registul Comertului poate fii declarata de tribunal cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie. (art.48 al.3,L31/1990)Totusi conform art.56 al.1 pct.a se specifica ca se poate cere nulitatea deoarece s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;

22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societ ti nmatriculate.� �Art. 56-Nulitatea unei societati nmatriculate n registrul comertului poate fi� � declarata de tribunal numai atunci c nd:�1)lipseste actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n forma autentica,� � 2)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;3)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;4)lipseste ncheierea judecatorului delegat de nmatriculare a societatii;� �5)lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;". g)s-au ncalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si� varsat;h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege. 23. Pentru nmatricularea societ tii, asociatii F.G. si L.M. au ncheiat un� � � contract de nchiriere privind un spatiu n care a fost declarat sediul� � societ tii.�Dup nmatriculare societatea a achitat o lun chiria datorat , dup care a� � � � � refuzat s mai pl teasc chiria datorat numitului M.N., motiv nd c cuantumul� � � � � � este exagerat de mare. Acesta, invoc nd dispozitia cuprins n art. 53 din Legea� � � nr. 31/1990, republicat si modificat , a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata� � chiriei restante, motiv nd c acestia r spund n mod solidar si nelimitat pentru� � � � actele ncheiate n contul societ tii. Cui apartine r spunderea pentru actele� � � � juridice ncheiate de reprezentantii societ tii n faza de constituire? Motivati� � � solutia n cazul de fat .� �Societatea, dupa nmatriculare, platind chiria, a preluat asupra sa raspunderea� asa cum prevede art. 53 alin. 1 din Legea 31/1990 si ca atare actele vor fi considerate ca fiind ale societatii nca de la data ncheierii lor.� �Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la data incheierii lor.(Legea 31/1990/Art. 53-alin.(1)si (2) -Daca societatea a preluat respectivele acte juridice asupra sa, de ex. sediul social declarat dupa inmamtriculare, societatea a achitat chiria pe o luna (prin plata chiriei pe o luna a preluat asupra sa actul juridic incheiat) , fondatorii nu mai pot fi raspunzatori, raspunderea revenind societatii.

24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMAR SA pentru c lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la� � � aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese nmatriculat n registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si ncheiase cu� � � � mai multe societ ti comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru� care mai avea de ncasat o parte din pret. Nulitatea societ tii produce efecte� � asupra contractelor ncheiate p n la data constat rii ei? Care este calea de atac� � � � ndreptat mpotriva ncheierilor pronuntate de judec torul delegat privitoare la� � � � � nmatricularea sau la orice alte nregistr ri n registrul comertului si n ce� � � � � termen se exercit ? �Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. Calea de atac impotriva incriminarilor judecatorului delegat este recursul. Termenul de recurs fiind de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane interesate.L31/1990/Art. 58(1)Pe data la care hotar rea judecatoreasca de declarare a�

nulitatii a devenit irevocabila, societatea nceteaza fara efect retroactiv si� intra n lichidare. L31/1990Art. 59�(1)Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor ncheiate n numele� � sau.L31/1990Art. 60(1) ncheierile judecatorului delegat privitoare la nmatriculare sau la orice alte� � nregistrari n registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai� � recursului.(2)Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii ncheierii� pentru parti si de la data publicarii ncheierii sau a actului modificator al� actului constitutiv n Monitorul Oficial al Rom niei, Partea a IV-a, pentru orice� � alte persoane interesate.

25. n cazul unei societ tii n nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul� � � social un num r de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu� � � termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitent de obligatiuni nu si-a� onorat obligatiile, asa nc t la sf rsitul anului 2005 societatea n nume colectiv� � � � s-a adresat cu somatie de efectuare a pl tii asociatului care a aportat� obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezint obligatiunile? Este admisibil� la o societate n nume colectiv? Societatea creditoare poate s -l urm reasc silit� � � � pe asociatul care a aportat obligatiunile respective?Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC.Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, terenul juridic fiind art.84 alin 2. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat asociatul in afara de daune raspunde de suma datorata cu dobanda legala din ziua scadentei.L31/1990,Art. 16-(3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. L31/1990,Art. 84-(1)Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat c t timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost� aduse.(2)Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, n� afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dob nda legala din ziua scadentei� creantelor.

26. ntre dou societ ti comerciale s-a ncheiat un contract de livrare de� � � � m rfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiar a refuzat� � achitarea pretului desi a primit marfa, consider nd c produsele livrate nu� � corespund din punct de vedere calitativ si sustin nd c administratorul� � societ tii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunz toare� � c tre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat.� Societatea beneficiar a produselor considerate calitativ necorespunz toarea� � chemat n judecat pe administratorul societ tii furnizoare pentru ca acesta s� � � � r spund . Actiunea ndreptat mpotriva administratorului este ntemeiat ?� � � � � � � Motivati solutia.Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata. Administatorul care are intr-o anumita operatiune direct sau indirect interese contrare intereselor societatii trebuie sa-i instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune

27. S-a constituit o societate n comandit simpl n care asociatul comanditat� � � � S.M. a ascuns faptul c sotia sa este asociat ntr-o societate n nume colectiv cu� � � aceleasi obiect de activitate.Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat

excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seam c nu i-a ncunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei� � � alte societ ti n care sotia sa este asociat cu r spundere nelimitat . Poate fi� � � � exclus asociatul comanditat n situatia de fapt prezentat ? Motivati solutia� �Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut.

28. Societatea n comandit simpl MN si FL a fost obligat , prin hot r re� � � � � � � � judec toreasc , s pl teasc altei societ ti de antrepriz de lucr riconstructii� � � � � � � � suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucr ri de consolidare a cl dirii� � n care se afl sediul societ tii debitoare. mpotriva societ tii debitoare s-a� � � � � ncercat executarea silit , dar s-a constatat c aceasta nu are bunuri cu care s� � � � achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motiv nd c� � hot r rea judec toreasc este pronuntat mpotriva societ tii si, ca atare, nu le� � � � � � � este opozabil . Ap r rile asociatilor comanditati sunt ntemeiate? Motivati� � � � solutia.RC : Apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.L31/1990,Art. 85,alin (1)si(2)Daca asociatii comaditati MNsi FL au avut o procura speciala pentru operatiuni determinate semnate de reprezentantii societatii, acestia devin raspunzatori fata de terti nelimitat si solidar pentru toate obligatiile.

29. SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare� � particip nd la capitalul social cu un aport n numerar de c te 2.000 lei,adic un� � � � procent din capitalul social de 33% fiecare. n clauza referitoare la modul de� participare la profit si pierderi, asociatii au prev zut ca asociatul L.M. s� � participe n proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un� procent de c te 40% fiecare. Este legal clauza nserat n actul constitutiv� � � � � privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societ tii?� Motivati r spunsul.�Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Sunt interzise clauzele leonine, adica acele clauze prin care unul sau mai multi asociati sa suporte pierderile iar altii sa participe numai la profi. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga.

30. n ce termen societatea comercial este obligat s pl teasc asociatilor� � � � � � dividendele aprobate de adunarea general a asociatilor (AGA) si care este� sanctiunea prev zut de lege n cazul neachit rii lor?� � � �Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

31. Ar tati care este momentul de la care se calculeaz termenul de 3 ani� � prev zut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat ,� � � privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor.

L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la� prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor.

32. La data de 15 iulie 2003 s-a ncheiat contractul de cesiune de actiuni prin� care M.N. a cesionat lui V.D. un num r de 100 de actiuni n valoare total de� � � 100.000.000 lei. Prin hot r rea AGA din 15 martie 2004 s-a aprobat distribuirea� � dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2003, fiecare actionar urm nd s primeasc dividende n functie de num rul de actiuni detinute si de cota� � � � � de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2003, dividendele aferente celor 100 de actiuni au fost atribuite n totalitate� numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adopt rii hot r rii AGA.� � � M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2003 p n la data de 15� � iulie, iar dup aceasta s i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plat a� � � dividendelor formulat de actionarul cedent M.N. este ntemeiat ?� � � Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor. L31/1990,Art. 67-(6)Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, n afara de cazul n care partile au convenit altfel.� �

33. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hot r t s fuzioneze prin absorbtia SC� � � � � � � ANVEL SRL de c tre SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un� � � � � � � capital social de 50.000.000 lei, divizat n 500 p rti sociale a c te 100.000 lei� � � fiecare. SC ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M.� � � � (persoan fizic ). Capitalul social al SC ANVEL SRL este de 2.000.000 lei,� � � � divizat n 20 p rti sociale a c te 100.000 lei fiecare, mp rtite n mod egal� � � � � � ntre cei doi asociati. SC ANVEL SRL a nregistrat n ultimii doi ani pierderi� � � � � n asa fel nc t n conturile societ tii nu a mai existat nici m car capitalul� � � � � � social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hot r t absorbtia� � � � � � acesteia cu toate datoriile pe care le avea. n situatia de fapt se mai retine c� � SC ANVEL SRL concesionase un teren n scopul construirii unei fabrici si� � � ncheiase un contract de asociere n participatiune cu numitii M.N. si L.A.,� � contract n care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei� pentru achizitionarea unor m rfuri. Adunarea general extraordinar a asociatilor� � � fiec rei societ ti a hot r t fuziunea prin absorbtie, s-a ntocmit bilantul de� � � � � fuziune la fiecare societate av nd aceeasi dat si s-a ntocmit proiectul de� � � fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judec torul delegat si a fi publicat n Monitorul Oficial. Dat fiind c� � � societ tile care fuzioneaz nu-si nceteaz activitatea dup depunerea proiectului� � � � � de fuziune la registrul comertului, SC MILAV SRL hot r ste majorarea capitalului� � � � social cu un utilaj procurat din str in tate, pentru care beneficia de facilit ti� � � fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legal a fuziunii�Conform art. 69 din Legea soc. com., la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. Avand in vedere art. 222 si 223 ale Lg. Soc. Com, faptul ca societatea are un activ net sub plafonul minim al capitalului social astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu isi majoreaza capitalul la nivelul minim prevazut de lg. Soc. Com.RC : Art.237 (d) conf.caruia o societate nu are cum sa existe fara capital� social, se solicita dizolvarea* se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea art. 207 (b), art 238 (1) pct. b si (4)(art. 237-(1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale,

situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii;si art. 207-(1) Capitalul social poate fi redus prin:b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;si art. 238-(1) Fuziunea este operatiunea prin care: b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate,(4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.

34. Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat n judecat pe M.C. solicit nd ca� � � � � prin sentinta ce se va pronunta s se dispun excluderea p r tului din societate,� � � � oblig nd societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea� c M.C., n calitate de asociat si administrator, a nc lcat Legea contabilit tii� � � � � prin efectuarea unor activit ti care au fost de natur s fraudeze societatea.� � � P r tul M.C., prin cerere reconventional , a solicitat excluderea reclamantului� � � B.V. din societate, motiv nd c situatia falimentar a societ tii se datoreaz� � � � � culpei exclusive a acestuia. n urma probelor administrate, instanta de fond a� admis at t cererea principal si n parte cea reconventional , dispun nd� � � � � excluderea din societate a reclamantului p r t, c t si a p r tului reclamant,� � � � � dispun nd totodat si dizolvarea societ tii n conditiile n care prin excluderea� � � � � celor doi asociati a mai r mas n societate un asociat. Celelalte cereri privind� � pretentiile b nesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceast solutie, instanta� � de fond a retinut c reclamantul a desf surat o activitate contrar interesului� � � societ tii, n sensul c a folosit n scop personal o parte din suma ce constituia� � � � aport la capitalul social, pl tit de M.C., a v ndut p rtile componente din� � � � utilajele societ tii f r ncuviintarea celorlalti asociati. P r tul M.C. a fost� � � � � � exclus din societate, cu motivarea c acesta a ntreprins activit ti contrare� � � scopului societ tii, n sensul c a efectuat operatiuni contabile prin care a� � � schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semn tur n� � � banc . Instanta de fond a dispus si dizolvarea societ tii, n baza art. 229 alin.� � � (1) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat , deoarece prin excludere� � societatea a r mas cu unic asociat, aceasta fiind cauz de dizolvare a societ tii� � � cu urm toarea motivare:� 1. Dispozitia cuprins n art. 222 lit. c) nu se aplic asociatilor unei� � � societ ti cu r spundere limitat , ci unei societ ti n nume colectiv sau n� � � � � � comandit simpl .� � 2. Nedepunerea la banc a aportului la capitalul social al asociatului M.C.� nu este un motiv de excludere, ci eventual de r spundere pentru daunele produse.� 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezint o fapt care s nsemne fraud� � � � � n dauna societ tii at t timp c t cu sumele respective au fost cump rate alte� � � � � bunuri n folosul societ tii.� � 4. Inabilit tile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaz cu� � excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune c tre societate.� Dispozitiile cuprinse n art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicat si� � modificat , privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ� ar tate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiec rei dispozitii legale?� � Este corect solutia de dizolvare a societ tii?� �Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n� � comandita simpla sau cu raspundere limitata:

a) asociatul care, pus n ntirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;� �b) asociatul cu raspundere nelimitata n stare de faliment sau care a devenit� legalmente incapabil;c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept n administratie� ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;d) asociatul administrator care comite frauda n dauna societatii sau se serveste� de semnatura sociala sau de capitalul social n folosul lui sau al altora.�RC:Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve,pt ca soc. se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat.Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege-art. 222

35. Asociatii care au hot r t dizolvarea societ tii pot renunta la aceasta, chiar� � � si dup publicarea n Monitorul Oficial a hot r rii adun rii generale� � � � � extraordinare a asociatilor?Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii.Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 zile de la data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au hotarat dizolvarea pot renunta la aceasta chiar si dupa publicare. Opozitia se face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul oficial. Opozitia se depune la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1.

36. Ar tati n ce const contrarietatea de interese n cazul asociatilor unei� � � � � � societ ti n nume colectiv.� �Contrarierea de interese asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe� cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa operatie.(art.79,alin.1,L31/1990)Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

37. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au ncheiat un protocol� � � � � prin care au hot r t dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu� � � � titlu universal a patrimoniului societ tii SC VL SA c tre SC M SA. � � � � � �Protocolul ncheiat ntre cele dou societ ti este suficient pentru realizarea� � � � transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC VL SA c tre SC M SA?� � � � �Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata. transmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii dintre cele doua societati. Pentru fuziunea a doua societati este necesara intocmirea de catre administratori a unui proiect de fuziune care se intocmeste pe baza hotararii AGA a celor doua societati. (art.240,L31/1990) 38. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei� � divizat n 9.000 actiuni a c te 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari� � n mod egal. n decurs de 3 ani de la constituirea societ tii activitatea acesteia� � � a fost profitabil , achizition nd trei terenuri, dou cl diri si aparatur de� � � � � birou, astfel nc t adunarea general extraordinar a hot r t majorarea� � � � � � capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prim de emisiune, valoarea� unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodat , actionarii au hot r t ca achitarea� � � actiunilor emise cu prim s se fac n proportie de 30% n momentul subscrierii� � � � � si diferenta n termen de 3 ani.�Este legal hot r rea de majorare a capitalului social n conditiile stabilite de� � � � actionari?Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din

valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale. Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achitata la data subscririi. Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art.220,alin.1 si 3,L31/1990)

39. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., av nd� � � un capital social de 60.000 lei divizat n 60 p rti sociale n valoare de 100 lei� � � fiecare. Dup trei luni de la nmatricularea societ tii n registrul comertului� � � � asociatul A.L. decedeaz , av nd ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil� � minor. La prima sedint a adun rii generale a asociatilor a participat n locul� � � asociatului decedat sotia supravietuitoare n nume propriu si n calitate de� � reprezentant al copilului minor, exprim ndu- si votul cu privire la majorarea� capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot n adunarea general a� � asociatilor n nume propriu si ca reprezentant a minorului asociatului decedat?� � Motivati solutia.Da, sotia are drept de vot in nume propriu si ca reprezentant al copilului in conditiile in care prin actul contitutiv al societatii nu se specifica altfel. (adica nu se prevad conditiile alin 2 al art. 202,transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezent nd� cel putin trei patrimi din capitalul social).

40. n actul constitutiv al SC L SRL s-a prev zut c modificarea actului� � � � � constitutiv poate fi decis cu votul asociatilor care reprezint majoritatea� � calificat a capitalului social.�Av nd n vedere dispozitia cuprins n art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicat� � � � � si modificat , hot r rea de modificare a actului constitutive trebuie s fie� � � � adoptat de toti asociatii?� L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotar rile av nd ca obiect modificarea actului� � constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, n afara de cazul c nd legea� � sau actul constitutiv prevede altfel.Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita.

41. Retragerea dintr-o societate comercial este prev zut de legiuitor pentru� � � asociatii din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu r spundere� � � � � limitat (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat ). Cu toate� � � acestea exist posibilitatea legal ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni� � s se retrag ?� � In concluzie actionarii se pot retrage din SC (fara nici o conditie sau impediment.)L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).

42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie

43. S.M. si S.E., soti, au hot r t s constituie o societate comercial SRL� � � � � n care s aduc la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat n�� � � �

imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cump rat de cei doi soti n timpul� � c s toriei. n schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun� � � fiecare sot a primit n mod egal p rti sociale. Sotii se pot asocia pentru a� � constitui o societate comercial ? Este necesar imp rtirea bunurilor comune pentru� � � a fi aduse la capitalul social? Faptul c imobilul a fost adus la capitalul social� n schimbul c ruia sotii au primit p rti sociale n procent de 50% fiecare� � � � nseamn o partajare conventional a bunurilor comune, operatiune interzis de� � � � legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul c. fam.Conventia este perfect valabila, in masura n care ambii soti si-au exprimat� consimtam ntul n mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate� � societatii comerciale. Totusi, transmiterea bunului catre societate nu reprezinta o conventie de partajare a acetuia ci este ntrainarea acestuia, echivalenta cu o� v nzare-cumparare.�

44. SC MN SRL, n calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii� � � introductive de faliment formulat de creditoarea SC FG SA, ar t nd c n� � � � � � � ultimele dou luni nu a mai efectuat pl ti c tre creditori deoarece el nsusi are� � � � de ncasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodat , debitoarea a� � motivat cererea de respingere a actiunii ar t nd c n patrimoniul propriu exist� � � � � mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urm ri silit,� potrivit dreptului comun, pentru a-si ndestula creantele. Cererea formulat de� � debitoare de respingere a actiunii creditorilor este ntemeiat ?� �Nu , intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca are mai multe bunuri in patrimoniu, ci important pentru deschiderea procedurii este ca debitorul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor fata de creditori timp de cel putin 30 de zile.In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. respectiv prin sechestrarea bunurilor sale mobile, creditorul va putea sa-si recupereze prejudiciul. Astfel, cererea de declansare a proceduriilor de faliment conf prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de judecatorul sindic deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. Cererea formulata de debitor este intemeiata. .Hotararile jud. Sindic nu pot fi suspendate de instanta de recus. Sunt exceptate de la interdictia suspendarii: hotararile privind respingerea contestatiei debitorului, pronuntata in conditiile art. 77; hotararea de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, facute in temeiul art. 107.RC : Cererea este intemeiata. Chiar daca are de incasat este in stare de incetare de plati. - de revazut si legea 300.

45. Ar tati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judec torului� � sindic n procedura insolventei.�RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

46. mpotriva SC AC SA n calitate de debitor s-a deschis procedura de� � � � insolvent , la cererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemn ndu- se prin� � � � � � hot r rea de deschidere a procedurii n calitate de administrator judiciar numitul� � � M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocat adunarea creditorilor de� c tre creditorii ale c ror creante reprezint 20% din valoarea total a acestora.� � � � n cuprinsul convoc rii, creditorii au mentionat c la adunare se va discuta� � � despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de c tre debitor,� c t si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi n ziua desf sur rii� � � �

adun rii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale c ror creante� � reprezint 75% din totalul acestora, hot r nd respingerea planului de reorganizare� � � a activit tii debitorului. mpotriva hot r rii adoptate de creditorii prezenti,� � � � debitorul a formulat actiune n anulare pentru urm toarele motive:� �1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocat dec t de administratorul judiciar� � sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006;2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede n mod expres toate problemele care vor fi� discutate;3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, f r a avea� � procur special .� �Actiunea n anularea hot r rii adoptate de adunarea creditorilor este legal ?� � � � L85/2006/Intr-adevar, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror creante reprezinta 30% din totalul acestora. -Adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din creditori. -Daca creditorii sunt reprezentati de terte persoane, aceste trebuie intr-adevar sa aiba procura speciala si legalizata, iar in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridica delegatie semnata de conducatorul unitatii - pentru� exercitarea drepturilor acestora. -Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei(art.14,alin.1).-Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor. art.14,alin.2)Actiunea de anulare a hotararii este legala.

47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan� � � � fizic sau juridic pentru a fi desemnat ca administrator judiciar n cadrul� � � � procedurii insolventei?L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii n insolventa interesati vor depune la dosar� o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar n dosarul respectiv, la� care vor anexa dovada calitatii de practician n insolventa si o copie de pe� polita de asigurare profesionala. n oferta, practicianul n insolventa interesat� � va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. n cazul n care nu exista nici o astfel de oferta,� � judecatorul-sindic va desemna provizoriu, p na la prima adunare a creditorilor, un� practician n insolventa ales n mod aleatoriu din Tablo ul U.N.P.I.R.� �

48. Raportul ntocmit de administratorul judiciar desemnat n cadrul procedurii� � insolventei trebuie s contin elemente, date privind situatia patrimoniului� � debitorului si a activit tii sale.�Ce aspecte trebuie mentionate n cuprinsul raportului administratorului?�- Raport asupra cauzelor si mprejurarilor care au dus la aparitia insolventei� debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.- Raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, n acest caz, va propune intrarea n faliment.� �- n cazul n care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca� � activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la ntocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau� mpreuna cu unul ori mai multi creditori.� (5) n cazul n care raportul administratorului judiciar va face propunerea de� � intrare n faliment, judecatorul-sindic va dispune, n termen de 3 zile de la� � primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport n Buletinul�

procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, ntr-un� termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a procedurii administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de racordare este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.

49. Definiti starea de insolvent potrivit Legii nr. 85/2006.� � L85/2006,Art. 3. - n ntelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos� � au urmatoarele semnificatii:1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci c nd debitorul, dupa 30 de� zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;b) insolventa este iminenta atunci c nd se dovedeste ca debitorul nu va putea� plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;

50. Care sunt conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc creantele� � � creditorilor pentru a putea fi declansat procedura reorganiz rii judiciare si a� � falimentului?Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului:- creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile- valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.

51. Delimitati conceptul de insolvent de cel de insolvabilitate si de refuz� � � � � de plat .�Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii; -stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. -debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate. Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau, fara a fi in sfera insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la deschiderea falimentului.Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz.

52. n cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei� cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii?L85/2006,Art.33 (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic i poate obliga pe� creditorii care au introdus cererea sa consemneze, n termen de 15 zile, la o� banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi

respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata n termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.�RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate de creditori

53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganiz rii judiciare si a falimentului?�L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - const nd n dreptul de asi conduce activitatea, de a-si administra� � bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, n� conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dob ndi ulterior deschiderii� procedurii.Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului interzicerea instrainarii de catre administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment;art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic -interzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, garantii pentru obligatii asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub sanctiunea nulitatii 54. Stabiliti valoarea de adev r a urm toarei afirmatii: Deschiderea procedurii� � � insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare const nd� n dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de� a dispune de ele :�a) adev rat - in conditia in care acesta nu si-a declarat intentia de� reorganizare; b) fals.

55. Indicati categoriile de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani� � anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte n care prestatia debitorului� dep seste v dit pe cea primit .� � �a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii� procedurii; sunt exceptate sponsorizarile n scop umanitar;�b) operatiuni comerciale n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea� primita, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;�c) acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia� � tuturor partilor implicate n acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de� catre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile;�d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare� � deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina n caz� de faliment al debitorului este mai mica dec t valoarea actului de transfer;�e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;�

56. Indicati trei categorii de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani� � anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anul rii.�1) operatiuni comerciale n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea�

primita, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;�2) acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia� � tuturor partilor implicate n acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de� catre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile;�3) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare� � deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina n caz� de faliment al debitorului este mai mica dec t valoarea actului de transfer;�

57. Contractul de nchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi� desfiintat n cadrul procedurii insolventei?�L85/2006,ART. 91- Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. In acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea creantei sale in tabel sau poate detine in continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.

58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prev zut de Legea nr. 85/2006?� �Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile speciale. Nu sunt supuse acestei proceduri de verificare creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.

59. Care sunt efectele dec derii din dreptul de a depune cerere de admitere a� creantelor n cadrul procedurii reorganiz rii judiciare si a falimentului,� � prev zut de Legea nr. 85/2006?� �Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.

60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conf.Legii nr. 85/2006?L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu� mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv n ceea ce priveste� modalitatea de selectie, desemnare si nlocuire a administratorilor si a� directorilor.(2) Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plata a�

creantelor. (5) Planul de reorganizare va mentiona:a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, n sensul legii;�b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;c) daca si n ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii� din societatile n nume colectiv si asociatii comanditati din societatile n� � comandita vor fi descarcati de raspundere;d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, n comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin� distribuire n caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data� propunerii planului.

61. Precizati care sunt regulile potrivit c rora se voteaz planul de� � reorganizarea activit tii debitorului de c tre creditori.� �Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin corespondenta= la inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris

62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activit tii� debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?Art. 101. - (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:�A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate n� programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;B. n cazul n care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat n� � � cazul n care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat� planul;C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.(2) Tratament corect si echitabil exista atunci c nd sunt ndeplinite cumulativ� � urmatoarele conditii:a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin dec t ar fi primit n cazul falimentului;� �b) nici o categorie sau nici o creanta apartin nd unei categorii nu primeste mai� mult dec t valoarea totala a creantei sale;�c) n cazul n care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de� � creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult dec t ar primi� n cazul falimentului.�(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.(4) Confirmarea unui plan de reorganizare mpiedica propunerea, admiterea, votarea� sau confirmarea oricarui alt plan.

63. Indicati situatiile n care judec torul sindic dispune intrarea n faliment a� � � debitorului aflat n stare de insolvent .� �L85/2006,Art. 107. - (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin ncheiere, n conditiile art. 32, intrarea n faliment n urmatoarele� � � � cazuri:A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra n procedura simplificata;�b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi n stare de� insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept ndreptatite nu a propus un plan� de reorganizare, n conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre� planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de

reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite n� � conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului n decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;�D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului n faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60� alin. (3).

64. SC X SRL este supus procedurii falimentului si are cinci creditori, din� � � care unul Y si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a dou automobile din� � � patrimoniul debitorului. n urma scoaterii la v nzare a automobilelor s-a obtinut� � suma de 100.000 lei, insuficient pentru acoperirea integral a creantei� � creditorului Y , creant de 300.000 lei.� � �Cum si va recupera diferenta de creant creditorul care a beneficiat de o� � garantie real imobiliar (gaj)?� �Creditorii care beneficiaza de garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Daca din sumele obtinute din vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari. => Creditorul y intra pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege.

65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute n urma lichid rii� � averii debitorului?Distribuirea sumelor realizate n urma lichidarii�L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obtinute din v nzarea bunurilor din averea� debitorului, grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte� garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite n urmatoarea ordine:�1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente v nzarii bunurilor respective,� inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate n conditiile art. 10, art. 19� alin. (2), art. 23 si 24;2. creantele creditorilor garantati, cuprinz nd tot capitalul, dob nzile,� � majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.(2) n cazul n care sumele realizate din v nzarea acestor bunuri ar fi� � � insuficiente pentru plata n ntregime a respectivelor creante garantate,� � creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni n� concurs cu cele cuprinse n categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor,� prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta n plus, aceasta va fi depusa,� prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului.�(3) Un creditor cu creanta garantata este ndreptatit sa participe la orice� distribuire de suma facuta naintea v nzarii bunului supus garantiei lui. Sumele� � primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi ndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin v nzarea bunului� � supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a mpiedica un astfel de� creditor sa primeasca mai mult dec t ar fi primit daca bunul supus garantiei sale� ar fi fost v ndut anterior distribuirii.�

66. Care sunt efectele hot r rii judec toresti ale nchiderii procedurii� � � � falimentului?L85/2006 Art. 135. - Sentinta de nchidere a procedurii va fi notificata de� judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este nmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.�Art. 136. - Prin nchiderea procedurii, judecatorul-sindic,�

administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice ndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si� averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.Art. 137. - (1) Prin nchiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica� va fi descarcat de obligatiile pe care le avea nainte de intrarea n faliment,� � nsa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori� transferuri frauduloase; n astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii� numai n masura n care acestea au fost platite n cadrul procedurii, cu exceptia� � � cazului prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3.(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea nainte de confirmarea� planului si cea prevazuta n plan.�(3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

67 . Definiti infractiunea de bancrut frauduloas .� �L85/2006Art. 143 (2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:�a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;b) nfatiseaza datorii inexistente sau prezinta n registrele debitorului, n alt� � � act sau n situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind� sav rsite n frauda creditorilor;� �c) nstraineaza, n frauda creditorilor, n caz de insolventa a debitorului, o� � � parte din active.

68 Ar tati ce efecte produce nregistrarea n registrul comertului a firmei si a� � � celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea.In momentul inregistrarii firmei in reg. Comertului ea isi dobindeste personalitatea juridica.Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant si exercita comertul si sub care semneaza si prin nscrierea acestora� � n registrul comertului. se dob ndeste dreptul de folosinta exclusiva asupra� � acesteia.L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul comertului, va cuprinde:a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara;b) firma comerciala si sediul acesteia;c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, astfel cum sunt prevazute in autorizatia pentru exercitarea comertului;d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului.(2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde.(3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere.

69. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN ,cu� � � � � � participare egal la capitalul social, fiecare detin nd un procent de 50% din� � totalul p rtilor sociale. Asociatul SL cesioneaz n totalitate p rtile sociale� � � � � � celuilalt asociat, ncheindu-se contractul de cesiune de p rti sociale f r ca� � � � operatiunea de cesiune s fie nregistrat n registrul comertului.� � � �Contractul de cesiune de p rti sociale este opozabil si fat de tertele persoane� � sau produce efecte numai ntre asociati?�L 26/190-art. 5 (1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in alta publicatie, acolo unde legea dispune astfel.

(2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia

70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia s cear nmatricularea n� � � � registrul comertului a activit tii pe care o desf soar si totodat s solicite� � � � � nscrierea de mentiuni n registrul comertului?� �L 26/1990, Art. 1, (1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta delege.(2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste.(3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din gospodaria proprie.

71. Care este regimul juridic al ncheierilor pronuntate de judec torul delegat la� � oficiul registrului comertului privitoare la nmatricularea sau la orice alte� nregistr ri n registrul comertului?� � �Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. Ele sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

72. Care este instanta de judecat competent s solutioneze recursul ndreptat� � � � mpotriva ncheierii pronuntate de judec torul delegat la oficiul registrului� � � comertului?L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege.(2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efectuarea inregistrarilor in registrul comertului.

73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a nmatricul rilor sau� � a mentiunilor efectuate?L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei.(2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea partilor.(3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data pronuntarii.(4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu.

74. Definiti fondul de comert si ar tati care este temeiul juridic.�Definitia acceptata n doctrina este: �fondul de comert = reprezinta un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale(marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial),, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, n scopul� atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit.Din caracteristicile fd de com se desprind mai multe consecinte pe plan juridic:-Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sant fapte de comert obiective conexe (accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de comert;

-Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogatiunii;-Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza regulile prevazute de Codul de procedura civila pentru bunurile mobile; -se admite ca, n absenta unor dispopzitii legale, daca fondul de comert contine� si bunuri imobile, urmarirea lor are loc n conditiile prevazute de lege pentru� executarea silita a bunurilor imobile;- nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare;-poate fi nstrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire;�-poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.(Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin Legea nr 298/2001).

75. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursal .� � � �Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. (L31/1990)Fondul de comert = este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele.

76. Definiti firma si ar tati care sunt caracterele (tr s turile) acesteia.� � � Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Caracterele acesteia sunt: - firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana- este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente - disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata - nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.

77. Comparatie ntre clientel si vadul comercial.� �Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela.Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte, aflate in corelatie, clientela fiind o consecinta a vadului comercial , reprezentand o manifestare a potentialitatii vadului. Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi : - factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si - factorul obiectiv - vadul comercial ce priveste popularizarea publicului� prin elemente de amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora.

78. SC OM SRL a ncheiat un contract de mprumut bancar garant nd creditul cu� � � � � m rfurile aflate n magazinul situat chiar la sediul societ tii. Ulterior� � � perfect rii contractului de mprumut (credit) si al contractului de garantie real� � � mobiliar , m rfurile au fost v ndute urm nd ca pretul s fie ncasat n termen de� � � � � � � 30 de zile de la predare.Este valabil contractul de v nzare-cump rare privind m rfuri care fac obiectul� � � unei garantii reale mobiliare (gaj)?In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui obiectul garantiei respective. Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si

garantie pentru nerambursarea imrumutului bancar. Contractul de vanzare-cumparare este valabil.

79. Care este deosebirea dintre aportul n societate al fondului de comert si� v nzarea acestuia?�Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale,

80. n situatia n care un contract de garantie real mobiliar (gaj) este anulat� � � � pentru eroare-viciu de consimt m nt, nscrierea garantiei n Arhiva Electronic de� � � � � Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati r spunsul.�Art. 29, alin 2 L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere� legal sau economic o eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele juridice prin care s-a constituit garantia. Acest lucru nu va cauza decat intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este faptul ca inregistrarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi valabilitate acelei garantii (art. 29 "(2) nscrierea la Arhiva Electronica de� Garantii Reale Mobiliare nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate.")Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. Este admisibil cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?�Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o vanzare a dreptului de folosinta, este admisibila in cazul in care nu este interzis prin contractul de locatiune.Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest lucru; fiind o cesiune de creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau acceptata in forma autentica de catre acesta..

82. O persoan fizic A.M. mprumut de la o banc o sum de bani. Pentru a acorda� � � � � � creditul, banca i cere un garant personal care s se oblige s pl teasc n cazul� � � � � � n care A.M. nu ramburseaz creditul. n aceste conditii A.F. se oblig , n� � � � � calitate de fidejusor, al turi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F.� este urm rit la plat at t pentru creditul nerambursat, c t si pentru dob nzile� � � � � aferente.Ce sum va fi tinut s pl teasc fidejusorul? Argumentati.� � � �Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face. In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale. Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil).

83 . Societatea comercial Carol SA a nceput s distribuie dividende� � � � � actionarilor pentru anul 2004 ncep nd cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M.,� � constat nd c nu-si primeste dividendele, a actionat n judecat societatea� � � � comercial la data de 17 aprilie 2005.�De la ce dat poate cere si dob nzi de nt rziere? Argumentati solutia aleas .� � � � �Art.67-(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de

participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor.

84. AVAS ncheie un contract de v nzare-cump rare de actiuni cu Compania Aneida� � � International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual d nastere unei� ne ntelegeri ntre p rti. C rei instante urmeaz s se adreseze p rtile: instantei� � � � � � � de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleas .�Orice persoana care se considera vatamata ntr-un drept al sau ori ntr-un interes� � legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea n termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de� contencios administrativ competenteArt. 56(Cod com.) Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Competenta revine sectiei comerciale. Daca ne referim la natura litigiului , litigiul este unul comercial, vanzarea de actiuni fiind o fapta de comert conexa si nu are relevanta ca una din parti este necomerciant (AVAS), caci si in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litigiul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art. 56 C.com.) De asemenea, litigiul nu este de competenta sectiei de contencios administrativ, deoarece litigiul nu este legat de emiterea unui act administrativ.

85. A.M. ncheie un contract de asigurare de viat cu SC CAROM SA oblig ndu-se� � � � � s -i pl teasc trimestrial primele de asigurare. Pentru c nu si-a respectat� � � � obligatia de plat , societatea de asigur ri intenteaz o actiune judec toreasc� � � � � mpotriva lui A.M. C rei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau� � celei comerciale? Motivati solutia aleas .�Art. 6 Cod Comercial Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt� obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai n ce priveste pe asigurator.� Asadar, aceste contracte de asigurare au caracter comercial pentru asigurator si caracter civil pentru asigurat, de aceea sunt numite acte juridice de comert mixte. Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile.

86. Regia autonom de Gospod rie Comunal Galati si asociatia de locatari nr. 600� � � din Galati ncheie un contract pentru executarea de lucr ri de reparatie a� � instalatiei de nc lzire, canalizare, ap rece, ap cald si menajer la dou� � � � � � � blocuri.Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, n calitate� de reclamant , se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati� solutia aleas .�Art. 56-Cod Comercial Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel.Contractul de lucrari este incheiat intre doua persoane juridice (Regia autonoma �

societate comerciala si Asociatia de Locatari care este persoana juridica in conditiile Legii locuintei nr. 114/1996). Litigiul este de natura comerciala, - in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litiglul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art 56).Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale.

87. A.T., comerciant, cump r la data de 1 octombrie 2004 o garsonier . La data de� � � 20 decembrie 2004 o vinde, iar n 15 ianuarie 2005 si cump r o nou garsonier .� � � � � �Au v nz rile-cump r rile ncheiate de comerciant natur comercial ? Argumentati� � � � � � � solutia aleas .�Art. 5-Cod Com Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri .Nu au natura comerciala, intrucat vanzarile-cumpararile (chiar continua activitate) nu sunt comerciale, intrucat art. 3 Cod Com. nu le prevede printre faptele de comert obiective, fiind excluse sferei comerciale, astfel ca, vanzarile cumpararile chiar intre comercianti sunt de natura civila.Art. 3 - Cod Comercial Sunt considerate fapte de comert: cumparaturile de producte sau marfuri spre a se revinde, fie n natura, fie dupa ce se vor fi� lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea si cumpararea spre� � a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circul nd n� � comert. In concluzie, vanzarile cumpararile incheiate de comerciant in nume� propriu nu au natura comerciala. Aveau natura comerciala daca erau contracte de vanzare cuparare in numele firmei.�

88. A.T. si B.T., c s toriti, av nd doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor� � � s desf soare o activitate economic av nd ca obiect comertul cu flori, n cadrul� � � � � unei asociatii familiale. Potrivit reglement rilor n vigoare, este posibil� � � constituirea acesteia? Motivati solutia aleas .�DA. Art. 5 L 300/2004 Pot desfasura activitati economice n mod independent sau� n cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care ndeplinesc, n mod� � � cumulativ, urmatoarele conditii:a)au mplinit v rsta de 18 ani, n cazul persoanelor fizice ce solicita� � � autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice n mod independent si a� persoanelor fizice care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv v rsta de 16 ani, n cazul membrilor asociatiei familiale;� �

89. A.T. a fost condamnat prin hot r re judec toreasc definitiv pentru evaziune� � � � � fiscal pe c nd desf sura o activitate economic n mod independent.� � � � �Poate el s se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati� solutia. Art. 5 L 300/20004 Pot desfasura activitati economice n mod independent sau� n cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care ndeplinesc, n mod� � � cumulativ, urmatoarele conditii:d)nu au fost condamnate penal prin hotar re judecatoreasca ramasa definitiva� pentru sav rsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care� privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se nscriu n cazierul� � fiscal; Prin urmare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii familiale. 90. Comerciantul A.Z. s-a nmatriculat la registrul comertului din judetul� Constanta, av nd sediul principal n municipiul Constanta. nfiint ndu-se o� � � � sucursal n orasul Mangalia va fi nevoit s fac o nou nregistrare, de data� � � � � � aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleas .�L31/1990,art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona.

(2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata.

91. Prin divizarea societ tii A , societ tile B si C , societ ti pe actiuni,� � � � � � � � � preiau patrimoniul societ tii A care isi nceteaz activitatea. Cu ocazia� � � � � adun rii generale extraordinare a societ tii B se aprob proiectul de divizare� � � � � si preluare a patrimoniului societ tii A ( n cota-parte prev zut de proiect),� � � � � � precum si m rirea obligatiilor actionarilor societ tii B , ca urmare a diviz rii,� � � � � cu votul a 50% din actionari.Este legal decizia AGA? Motivati.�L31/1990; Art. 247.-Prin derogare de la art. 115, c nd fuziunea sau divizarea are� ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotar rea se ia cu unanimitate de voturi. �Decizia AGA nu este legala.

92. n termen de dou luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor� � societ tilor care fuzioneaz prin absorbtie au loc adun rile generale� � � extraordinare ale societ tii Impex SRL ce urmeaz s fie absorbit si a societ tii� � � � � Coral SA ca societate absorbant . Ca urmare a aprob rii de c tre ambele a� � � proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:a) dizolvarea cu lichidare a societ tilor absorbite, care isi nceteaz existenta;� � �b) transmiterea universal a patrimoniului Impex SRL c tre Coral SA;� �c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a m rit astfel patrimoniul.�Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.Art. 238. - (1) Fuziunea este operatiunea prin care: a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate. Nu este corecta etapa :dizolvarea cu lichidare.

93. Judec torul delegat de la registrul comertului a refuzat s autorizeze� � constituirea societ tii comerciale Tibles SA obtinut prin fuziunea prin� � � � contopire a dou societ ti care si-au ncetat existenta: o societate n nume� � � � colectiv si o societate n comandit simpl . Judec torul delegat a motivat c ,� � � � � deoarece n patrimoniul societ tii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un� � teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societ tii� comerciale nu au f cut. Acestia au invocat lipsa autentific rii prin aceea c� � � imobilul f cea parte din patrimoniul societ tii n nume colectiv, al c rui act de� � � � constituire fusese autentificat, dar prin ncetarea existentei acestei societ ti� � si prin faptul c noua societate constituit prin contopire nu mai este o� � societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.Cine are dreptate? Motivati.Judecatorul delegat are dreptate. Aducandu-se un teren ca aport actul constitutiv trebuie intocmit in forma autentica. Art. 5,alin 6) Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci c nd:�a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;b) se constituie o societate n nume colectiv sau n comandita simpla;� �c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.Actul constitutiv al societatii nou infiintate trebuie sa respecte forma pentru

tipul de societate infiintat.

94. Adunarea asociatilor a respins ca nefondat cererea reclamantului, asociat� la SRL aflat n lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv c actualul� � � lichidator nu a ntrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a� considerat nelegal numirea lichidatorului, desi el ntrunise cvorumul cerut de� � 3/4 din num rul asociatilor impus de actul constitutiv, sustin nd c Legea nr.� � � 31/1990, republicat si modificat , prevede c numirea lichidatorilor la SRL se� � � poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat.De ce a fost respins cererea? Este corect?�Cererea a fost respinsa deoarece numirea lichidatorilor n SRL va fi facuta de� toti asociatii, daca n contractul de societate nu se prevede altfel, insa in� actul constitutiv al societatii s-a prevazut un cvorum de din numarul� asociatilor.

95. ntr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaz . n actul� � � constitutiv exist clauz de continuare a societ tii cu mostenitorii, dar acestia� � � nu consimt s continue activitatea n cadrul societ tii n locul defunctului.� � � �Este aceasta o cauz de dizolvare a societ tii? Ce vor primi mostenitorii?� �Nu este o clauza de dizolvare a societatii. Daca asociatul ramas nu doreste continuarea activitatii sub forma SRL cu asociat unic societatea se dizolva.

96. Lichidatorul unei societ ti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei� financiare anuale, c activul societ tii este n valoare de 300 milioane lei, iar� � � pasivul de 600 milioane lei.Ce trebuie s fac lichidatorul c nd fondurile de care dispune societatea nu sunt� � � suficiente s acopere pasivul exigibil?�L31,Art. 257. Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati n calitate� de asociat.

97. Lichidatorul a ntocmit situatia financiar final a unei SA, ar t nd partea� � � � � ce se cuvine fiec rei actiuni din repartizarea activului societ tii. Situatia� � financiar a fost depus la registrul comertului si s-a publicat n Monitorul� � � Oficial, si deoarece niciun actionar nu a f cut opozitie, situatia financiar� � consider ndu-se aprobat , lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se nt mpl� � � � � n aceste conditii dac dup dou luni de la publicarea situatiei financiare� � � � niciun actionar nu si-a ncasat suma cuvenit prin repartizare?� �Art. 270. (1) Sumele cuvenite actionarilor, ne ncasate n termen de doua luni de� � la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. (2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retin ndu-se� titlul.

98. O persoan fizic , A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o actiune n� � � justitie mpotriva unei societ ti comerciale aflate n lichidare. Lichidatorul si-� � �a depus specimenul de semn tur la registrul comertului la data de 17 august 2004,� � dar societatea comercial este radiat din registrul comertului la data de 20� � decembrie 2004. Instanta a respins actiunea reclamantei, consider nd-o nul pe� � motiv c p r ta, societatea comercial , a intrat n lichidare, moment la care nu� � � � � mai are personalitate juridic si nu mai poate fi atacat n instant . Este� � � � corect solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleas .� �Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul

comertului. Solutia instantei este gresita Art. 252 (3) n urma efectuarii publicarii prevazute la alin. (2) depunerii� � semnaturii de catre lichidator - , nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia dec t n numele lichidatorilor sau mpotriva lor. � � �(5)Toate actele eman nd de la societate trebuie sa arate ca aceasta este n� � lichidare.

99. n SNC Podgoria Nelu Stan , asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata� � � asociatiei fiind 10 ani de la nfiintare. Dup un an de activitate, S.I. si P.I.� � au ncercat s modifice contractul de societate, f r acordul lui N.S., n sensul� � � � � c au majorat capitalul social si au inclus n societate un nou asociat, prin act� � aditional autentificat, pe care l-au prezentat judec torului delegat de la oficiul� registrului comertului, care a dispus nregistrarea modific rii si publicarea n� � � Monitorul Oficial.Ce poate cere asociatul N.S. n aceste conditii? Motivati solutia aleas .� �Asociatul N.S. poate cere:- anularea hotararii AGA prin care s-a hotarat modificarea contractului de asociere sau - formularea recursului impotriva incheierii prin care judecatorul delegat a admis cererea de inscriere de mentiuni.Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze mpreuna, decizia� trebuie luata n unanimitate; n caz de divergenta ntre administratori, vor� � � decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.Asociatul N.S. poate cere, in aceste conditii, retragerea din societate, avand dreptul la partea sa de interes, capitalul societatii reducandu-se corepunzator.

100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolv rii SRL nfiintat de ei, pe motiv� � � c , desi la data de 15 mai 2005 expira timpul stabilit n actul constitutiv pentru� � durata societ tii, nainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia s -i� � � consulte dac doresc sau nu prelungirea duratei societ tii, chiar nainte de� � � mplinirea datei de 15 mai 2005. Administratorul, n contradictoriu, sustine c ,� � � n mod automat, la mplinirea datei prev zute n actul constitutiv pentru� � � � ncetarea activit tii, societatea se dizolv de plin drept.Cine are dreptate?� � � Motivati solutia aleas .�L31/1990,Art. 227 n cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru� durata societatii, asociatii trebuie sa fie consultati de administratori, cu cel putin 3 luni nainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala� prelungire a acesteia. Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru c cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au c zut de acord� � asupra persoanei care s fie numit lichidator al societ tii, instanta l-a numit� � � pe I.O. s ndeplineasc aceast functie, cu toate c A.M. s-a opus n mod� � � � � � constant la aceast numire, motiv nd c I.O. s-a implicat n cauz prin expertiza� � � � � de evaluare a activului si pasivului societ tii ntocmit si nsusit de asociati.� � � � � Este corect numirea lui I.O. ca lichidator?�L31/1990,Art. 262. (1) Numirea lichidatorilor n societatile n nume colectiv,� � n comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii,� daca n contractul de societate nu se prevede altfel. �(2) Daca nu se va putea ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va� fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor. (3) mpotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau� administratori, n termen de 15 zile de la pronuntare. �Da, avand in vedere ca asociatii nu au cazut de acord cu numirea unui lichidator, deci nu s-a putut intruni unanimitatea de voturi, numirea lichidatorului se face

de instanta cu ascultarea partilor.

102. Societatea comercial Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un� � � capital social de 50 milioane lei, divizat n 500 actiuni la purt tor a c te� � � 100.000 lei fiecare. S-a constatat c termenul de plat pentru 10 actiuni s-a� � mplinit f r ca actiunile s fie pl tite n ntregime. Deoarece actiunile sunt la� � � � � � � purt tor, se pune ntrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urm riti� � � la plat ? Motivati solutia aleas � �L31/1990,Art. 92 (2)Actiunile neplatite n ntregime sunt ntotdeauna� � � nominative.

103. O societate comercial pe actiuni, constituit cu cinci actionari si cu un� � capital social de 50 milioane lei divizat n 50 mii actiuni a c te 10.000 lei� � fiecare, decide s -si majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei prin� emitere de noi actiuni. Prezent nd situatia financiar a societ tii,� � � administratorul precizeaz c 100 din actiunile emise deja nu au fost integral� � pl tite.�Ce va decide adunarea general extraordinar ? Motivati solutia aleas .� � �Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (L31/1990,Art. 92)

104. Adunarea general extraordinar a unei societ ti comerciale pe actiuni este� � � ntrunit la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezent nd 3/4 din� � � capitalul social si obtin ndu-se votul a 25% dintre ei, n vederea conversiei� � actiunilor nominative n actiuni la purt tor.� �Hot r rea AGA este temeinic ? Motivati solutia aleas .� � � �Hotararea AGA nu este temeinica deoarece s-a obtinut votul a 25% din ceea ce� reprezinta doar 19% din capitalul social.( L31/1990, Art. 115..)

105. O societate comercial pe actiuni av nd un capital social de 90.000 lei a� � emis 100 actiuni la purt tor n valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune� � contine: denumirea si durata societ tii;� � data actului constitutiv, num rul de nmatriculare n registrul comertului,� � � � codul unic de nregistrare si num rul Monitorului Oficial n care s-a f cut� � � � publicarea; capitalul social, num rul actiunilor si num rul lor de ordine, valoarea nominal� � � � si v rs mintele efectuate;� � avantajele fondatorilor;� semn turile administratorilor.� �Continutul actiunilor respect prevederile legale? Motivati solutia aleas .� �Da, continutul actiunilor respecta prevederile legale, fiind emise resp. Prevederile Lg 31/1990 art 93

106. O societate n comandit pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au� � fost nm nate comanditatilor, purt nd semn turile ambilor administratori, iar� � � � restul de 500 au fost nm nate comanditarilor, purt nd semn tura unui singur� � � � administrator.Sunt ndeplinite conditiile legale la nm narea actiunilor? Motivati.� � �In conf. Cu Lg 31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai CA, sau,pe cea a administratorului unic acolo unde este cazul.Prin urmare nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor.

107. O societate comercial pe actiuni av nd un capital social de 100 milioane lei� � emite 750 actiuni nominative materializate n valoare de 100.000 lei fiecare si� 100 actiuni la purt tor n valoare de 25.000 lei fiecare. Corespunde aceast� � � repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleas .�

L31/1990,Art. 94 (1)Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.Felul actiunilor emise de societate este determinat prin actul constitutiv, numai ca 750 de actiuni nominative in valoare de 100.000 lei fiecare si 100 de actiuni la purtator in valoare de 25.000 lei fiecare totalizeaza 77,5 milioane lei si nu 100 milioane lei cat este valoarea capitalului social.Nu se respecta preved. legale.

108. Este legal stipularea ntr-un act constitutiv al unei societ ti pe actiuni� � � potrivit c reia capitalul social de 80 milioane lei este divizat n 60 actiuni� � ordinare a c te un milion fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a c te un� � milion fiecare? Motivati.

Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala.

109. Din cele 300 de actiuni nominative a c te 100 lei fiecare emise de o� societate comercial n urma distribuirii lor c tre actionari s-a constatat c :� � � � 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;� 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de� administratie; 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;� 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.�S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleas . �Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este legala . Art. 95 "(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

110. n actul constitutiv al unei societ ti pe actiuni s-a prev zut posibilitatea� � � constituirii de adun ri generale speciale ale actionarilor ce detin categorii� diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale f r drept de vot, stipul ndu-se num rul minim� � � �al actionarilor ce se pot constitui n adun ri speciale si valoarea minima a� � tuturor actiunilor lor. Nu s-a prev zut nimic n leg tur cu conditiile n care� � � � � adun rile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si num rul de� � voturi necesare lu rii unei hot r ri valabile.� � �n lipsa acestor prevederi contractuale, hot r rile adun rilor speciale pot fi� � � � nule?Dispozitiile privind adunarile speciale nu sunt lovite de nulitate deoarece aspectele invocate in intrebare sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale aceleasi ca si pt. AGA.�

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comercial pe actiuni. Deoarece doreste s le nstr ineze, odat cu ncasarea� � � � � � pretului lor, le nm neaz cump r torului. Este valabil transmiterea dreptului de� � � � � � proprietate c tre cump r tor? Motivati solutia aleas .� � � �Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise n forma dematerializata� se transmite prin declaratie facuta n registrul actionarilor, semnata de cedent� si de cesionar sau de mandatarii lor.

112. n actul constitutiv al unei societ ti comerciale n comandit pe actiuni se� � � � prevede expres c actiunile preferentiale cu dividend prioritar, f r drept de� � � vot, se pot transmite c tre terti, cu conditia ca dob nditorii s devin actionari� � � �

comanditati cu atributii de administrare.Este legal stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleas .� �Nu este legala stipulatia din actul constitutiv in conditiile in care tertii vor avea atributii de administrare: Actionarii comanditati cu atributii de� administrare nu pot dobandi actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot .�

113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea s i le� cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneaz� declaratia de cesiune si o semneaz al turi de semn tura cump r torului (cesionar)� � � � � la data de 1 martie 2005. Predarea actiunilor si plata lor seface la 15 martie 2005. Din ce moment cesionarul poate s devin actionar al� � societ tii emitente?�Motivati solutia aleas .�Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise n forma dematerializata� se transmite prin declaratie facuta n registrul actionarilor, semnata de cedent� si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin urmare, momentul transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor este independent de momentul platii acestora si, n cazul spetei descrise, data la care� cesionarul devine actionarul societatii emitente coincide cu data semnarii declaratia ce cesiune si anume 01/03/2005.

114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercial , pe care le� cesioneaz lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. afl c actiunile� � � nu erau integral pl tite si este urm rit la plat de societatea emitent . I.O.� � � � refuz plata argument nd c , potrivit legii, A.T. trebuia urm rit la plat timp de� � � � � 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv consider c ,� � deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2003, obligatia de plat s-a stins� prin prescriptie, la 17 martie 2004. Este ntemeiat refuzul de plat al lui I.O.?� � Motivati solutia aleas .�Din enuntul problemei rezulta clar ca societatea si-a exercitat dreptul de optiune pentru urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, situatie n care� invocarea prescriptiei obligatiei este nejustificata.Mai mult, legea prevede ca subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt� raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data c nd� s-a facut mentiunea de transmitere n registrul actionarilor (art. 98 (3)).� �Presupun nd ca urmarirea la plata ncepe n intervalul de 3 ani de la data� � � mentiunii (adica n perioada 24/02/2005 24/02/2008) si tin nd cont de cele� � � prezentate mai sus, refuzul de plata al lui IO nu este ntemeiat, acesta trebuind� sa raspunda solidar cu AT.

115. O societate pe actiuni constituit la data de 15 ianuarie 2004 constat c la� � � data de 20 ianuarie 2005 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de v rs m nt.� � �Cum i poate invita s -si ndeplineasc aceast obligatie? Motivati solutia� � � � � aleas .�C nd actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza n� � termenele prevazute de leg.in vig, societatea i va invita sa-si ndeplineasca� � aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, n Monitorul Oficial al Rom niei, Partea a IV-a, si ntr-un� � � ziar de larga rasp ndire.�

116. Ce solutie va putea adopta CA n cazul n care, chiar n urma somatiilor� � � colective, actionarii nu si-au efectuat v rs mintele? Motivati solutia aleas .� � �In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, CA, respectiv directoratul, va putea decide:- fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, - fie anularea acestor actiuni nominative.

117. O societate comercial pe actiuni are trei actionari care n termen de un an� � de la nmatriculare nu si-au executat obligatia de plat a v rs mintelor restante.� � � � Dup mplinirea acestui termen, respect nd dispozitiile legii, i-a somat pe cei� � � trei s pl teasc si, constat nd c nici n urma somatiei nu-si ndeplinesc� � � � � � � obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei.Din ce moment este opozabil tertilor aceast decizie? Motivati solutia aleas .� � �Decizia devine opozabila tertilor de la data publicarii in MO a deciziei de anulare.(cu specificarea nr de ordine al actiunilor anulate)

118. Constat nd ne ndeplinirea obligatiilor de v rs m nt a unor actionari, si c� � � � � � nici dup somatia publicat n conditiile legii debitorii nu-si achit datoria,� � � � consiliul de administratie al unei SA decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior se public n Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele� � actionarilor ale c ror actiuni au fost anulate. Este legal aceast m sur ?� � � � � Motivati solutia .Art. 100 (3)Decizia de anulare se va publica n Monitorul Oficial al Rom niei,� � Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.Masura nu este legala. In M.O. se publica decizia de anulare su specificarea nr de ordine al actiunilor anulate, si nu cu numele actionarilor.

119. n cazul n care o SA decide si public decizia de anulare a actiunilor� � � acelor actionari ce nu si-au ndeplinit v rs mintele restante este obligatorie� � � reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleas . �Potrivit Legii 31/1990 , o astfel de masura este obligatorie abia dupa ce o serie de pasi au fost parcursi, iar valoarea recuperata nu acopera integral varsam ntul� ce ar fi trebuit efectuat de actionari.Micsorarea capitalului social nu este obligatorie decat daca nu s-au realizat sumele datorate societatii.n astfel de situatii, nu este obligatorie reducerea imediata a capitalului social� cu valoarea actiunilor anulate.

120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, av nd numerele de� ordine 34, 35, 36, n valoare de 10 lei fiecare. Pentru c a nt rziat cu plata� � � � acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dup� publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, av nd numerele de ordine 40,� 41, 42, n valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune n v nzare.� � �Este corect solutia adoptat ? Motivati solutia aleas .� � �Daca societatea ar fi respectat prevederile legale ar fi trebuit sa atribuie noilor actiuni emise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv 34, 35 si 36 si nu 40, 41 si 42, asa cum a procedat societatea. Prin urmare, solutia adoptata de S.A. nu este corecta.

121. n cazul n care societatea emitent decide anularea unei p rti din actiunile� � � � emise si rev nzarea lor ca sanctiune a nepl tii v rs mintelor restante de c tre� � � � � actionarii titulari, se pune problema ce sum se va restitui actionarilor ale� c ror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleas .� �Potrivit Legii nr. 31/1990 suma ce va fi restituita actionarilor ale caror actiuni au fost anulate reprezinta valoarea ramasa dupa deducerea din pretul obtinut din v nzare a urmatoarelor:�- cheltuielile de publicare si v nzare�- dob nzi de nt rziere la plata a varsamintelor� � �- valoarea varsamintelor neefectuate

122. O societate pe actiuni, ca urmare a anul rii unui num r de actiuni, a� � efectuat urm toarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea si v nzarea noilor� � actiuni emise n locul celor anulate, 6.000 lei pentru dob nzile de nt rziere,iar� � � � din v nzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 3.000 lei.�

De la cine se va recupera suma neacoperit ? Motivatia solutia aleas .� �Potrivit Legii 31/1990, n astfel de situatii societatea poate sa se ndrepte� � mpotriva subscriitorilor si cesionarilor. Daca suma ramasa neacoperita nu poate� fi recuperata de la acestia, societatea va proceda imediat la reducerea capitalului social.

123. A.T., dob nditor a 10 actiuni la societatea Impex SA, titular al acestora� � � de la data nregistr rii cesiunii n registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005,� � � este urm rit n mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile� � prilejuite de societate cu v nzarea de noi actiuni, ca urmare a anul rii celor 10� � actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru v nzarea� noilor actiuni, neexist nd persoane interesate s cumpere.Deoarece societatea� � comercial s-a nregistrat n registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T.� � � a refuzat plata pentru care era urm rit n mod solidar, motiv nd c obligatia era� � � � prescris . Este corect argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleas .� � �Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la cesionarea actiunilor nu de la infiintarea societatii.Argumentele aduse de AT n sprijinirea refuzului sau de a raspunde solidar cu IO� pentru recuperarea cheltuielilor prilejuite de v nzarea actiunilor noi emise n� � urma anularii actiunilor cesionate NU sunt corecte. Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 prevede ca (art. 98 (3)) subscriitorii si cesionarii ulteriori raspund solidar de plata actiunilor timp de 3 ani de la data nscrierii mentiunii de transmitere n registrul actionarilor. Mai mult,� � aceeasi lege prevede ca daca v nzarea nu are loc din lipsa de cumparatori,� societatea se poate ndrepta asupra subscriitorilor sau cesionarilor pentru� recuperarea tuturor costurilor legate de v nzare. Mai mult dec t at t, Codul� � � Comercial prevede ca actiunile ce deriva din contractul de societate sau alte operatiuni sociale se prescriu n termen de 5 ani (art. 949 (1) Cod Comercial).�Agumentul adus de AT potrivit caruia refuza plata datorita faptului ca au trecut 4 ani de la constituirea societatii conduce spre concluzia ca rationamentul sau a avut la baza calcularea celor 3 ani ncep nd cu data scadenta a varsamintelor� � neefectuate (12 luni de la nmatricularea societatii) si nu de la data nscrierii� � mentiunii de transfer n registrul actionarilor. �Av nd n vedere ca data la care s-a nceput urmarirea solidara este nauntrul� � � � celor 3 ani de la data transferului dreptului de proprietate (03/05/2005 � 03/05/2008), AT raspunde solidar cu IO pentru plata actiunilor.

124. O societate comercial pe actiuni a cheltuit cu publicarea si v nzarea noilor� � actiuni si acoperirea dob nzilor de nt rziere a actiunilor anulate, ca urmare a� � � nepl tii integrale a acestora, suma de 35 milioane lei, recuper nd din v nzarea� � � noilor actiuni emise n locul celor anulate doar 10 milioane lei. Urm rindu-i la� � plat pentru diferent n mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii� � � ulteriori au putut obtine 15 milioane lei. Neput nd acoperi ntreaga sum datorat� � � � societ tii, AGA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15 milioane lei.�Este legal decizia? Motivati solutia aleas .� �Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuia redus capitalul social este de 10 mil lei .

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat s� voteze n AGA din data de 17 martie 2005 n locul unui alt actionar ce detine� � cinci actiuni integral achitate.n lipsa oric rei stipulatii contrare n actul constitutiv, c te voturi poate� � � � exercita A.T. la data de 17 martie 2005 n nume propriu? Motivati solutia aleas .� �Potrivit Legii societatilor comerciale, actionarii nu pot fi reprezentati n� adunarile generale dec t de alti actionari n baza unei procuri speciale iar� � fiecare actiune platita da dreptul la un vot n adunarea generala.�Din enuntul problemei rezulta ca:At t actiunile lui AT, c t si ale celuilalt actionar sunt integral achitate� �

AT, care a fost mandatat de un actionar al societatii, este la r ndul sau actionar�Prin urmare, conditiile pentru exercitarea de catre AT a drepturilor de vot apartin nd celuilalt actionar sunt ndeplinite si poate exercita n AGA din� � � 17/03/2005 un numar de 15 voturi n nume propriu si 5 voturi in numele celuilat� actionar. 126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC Coral SA. Actul constitutiv al� � societ tii prevede c dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de� � actiuni este limitat. Actionarul A.M. consider c stipulatia din actul� � constitutiv este nelegal , deoarece Legea nr. 31/1990,republicat si modificat ,� � � formuleaz principiul proportionalit tii, potrivit c ruia orice actiune pl tit d� � � � � � dreptul la un vot n AGA. Este temeinic sustinerea lui A.M.? Motivati solutia� � aleas .�Sustinerea lui AM nu este ntemeiata.�Av nd n vedere ca AM detine mai mult de o actiune (50), stipulatia de limitare a� � voturilor din actul constitutiv este perfect legala, iar principiul proportionalitatii invocat de acesta nu poate fi aplicat n circumstantele� descrise de problema.

127. Constat nd c de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este n nt rziere� � � � � cu plata v rs mintelor, CA al societ tii comerciale care a emis actiunile decide� � � anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2005, dup ce, n prealabil, l-a� � somat s -si execute obligatia la 15 aprilie 2005, respect nd dispozitiile legii.� � De la ce dat este suspendat dreptul de vot n AGA al actionarului A.M.? Motivati� � solutia aleas .�Conform datelor din problema, potrivit legii, societatea l-a somat pe AM sa-si execute obligatia la 15/04/2005, data care reprezinta scadenta varsamintelor.Prin urmare, dreptul de vot al lui AM este suspendat de la 15/04/2005 cand actionarul nu si-a executat obligatia ajusa la scadenta

128. Conform testamentului l sat de A.M., cei trei fii ai s i mostenesc si� � actiunile lui A.M. la SC Relon SA. Tin nd cont c este vorba de 17 actiuni� � � � nominative, c te va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleas .� �n cazul de fata, cei trei frati vor mosteni c te 5 actiuni nominative fiecare� � (5x3=15), iar pentru cele 2 actiuni (indivizibile) ramase vor trebui sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezult nd din actiune.�

129. Doi frati achizitioneaz prin cesiune 29 de actiuni la purt tor de la o� � societate comercial pe actiuni. Deoarece n contractul de cesiune nu s-a prev zut� � � de c te actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dup plata pretului?� � Motivati solutia aleas .�Tin nd cont de cele prezentate, cei doi frati vor beneficia fiecare de 14 actiuni� (14x2=28), urm nd ca pentru actiunea ramasa sa desemneze un reprezentant comun.�

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dob ndesc certificat de� mostenitor n cot egal a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se afl si� � � � 10 actiuni la SC Sara SA. Tin nd cont c defuncta avea de efectuat unele� � � � v rs minte restante c tre societatea comercial , pentru c t din datoria defunctei� � � � � poate fi tinut A si pentru c t B? Motivati solutia aleas .� �Cum cele 10 actiuni sunt proprietatea comuna a celor doi mostenitori, at t A c t� � si B raspund solidar pentru ntreg varsam ntul restant.� �

131. Adunarea general extraordinar a decis dob ndirea de actiuni proprii n� � � � valoare de 5% din capitalul social subscris. mpotriva deciziei au f cut opozitie� � 30 de actionari motiv nd c Legea nr. 31/1990, republicat si modificat ,� � � � interzice expres dob ndirea de actiuni proprii.�Cine are dreptate? Motivati solutia aleas .� Analiz nd datele problemei si compar ndu-le cu prevederile legale rezulta� �

ca decizia luata de AGA extraordinara este perfect legala, iar opozitia celor 30 de actionari este nejustificata, deoarece:- decizia a fost luata de AGA extraordinara (exceptia de la regula generala de interzicere a dob ndirii de actiuni proprii);�- valoarea actiunilor proprii dob ndite se ncadreaza n procentul de 10% din� � � capitalul subscris impus de lege (conform enuntului, societatea rascumpara 5%)Av nd n vedere ca enuntul nu ofera informatii complete referitoare la celelalte� � doua conditii (actiuni liberate si capital integral varsat si modul n care se va� face plata) am considerat ca si acestea sunt ndeplinite�

132. Adunarea general extraordinar a unei societ ti n comandit pe actiuni a� � � � � decis dob ndirea de actiuni proprii, astfel nc t, mpreun cu cele aflate n� � � � � � portofoliul s u, reprezint 10% din capitalul social subscris. n cadrul adun rii� � � � s-a ar tat c , la data adun rii, capitalul v rsat reprezint 90% din capitalul� � � � � subscris. Este legal decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia� aleas .�Decizia luata de AGA extraordinara este n afara legii deoarece nu respecta� conditia de capital social subscris varsat integral (conform datelor problemei acesta este de 90% din capitalul subscris). Referitor la aceasta problema, societatilor n comandita pe actiuni li se aplica� aceleasi reguli ca si societatilor pe actiuni.

133. n conditiile n care AGA extraordinar , hot r nd dob ndirea de actiuni� � � � � � proprii n conditiile legii, precizeaz ca termen-limit pentru efectuarea� � � operatiunii 12 luni, dep sirea acestui termen si realizarea efectiv dup 20 de� � � luni va atrage nulitatea absolut a hot r rii de dob ndire de actiuni proprii?� � � � Motivati solutia aleas .�Realizarea efectiva dupa 20 luni va atrage nulitatea absoluta. Art. 103 (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora.

134. n cazul n care un actionar garanteaz un mprumut bancar cu actiunile sale� � � � nominative materializate, unde trebuie nregistrat gajul constituit asupra� actiunilor? Motivati solutia aleas .�Garantia trebuie inregistrata in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare."Art. 106. - (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv."

135. A.M. a dob ndit de la I.O. 10 actiuni la purt tor materializate la data de 1� � martie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat s restituie actiunile lui A.M.,� deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un mprumut bancar pe care nu l-�a restituit.Ce poate invoca I.O. n ap rarea sa? Motivati solutia aleas .� � �Daca garantia nu a fost inregistrata pana la 1 martie 2005 in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, AM poate invoca inopozabilitatea garantiei fata de el care este tert.

136. Se consider legal ntrunit AGA unei SA, publicat n Monitorul Oficial,� � � � � Partea a IV-a, f r s se mai solicite publicarea si ntr-un ziar din localitatea� � � �

n care se afl sediul societ tii comerciale, deoarece n acea localitate nu� � � � exist niciun ziar? Motivati solutia aleas .� �Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se da in unul dintre ziarele de larga raspandire din cea mai apropiata localitate.

137. n textul convoc rii pentru prima AGA se precizeaz c , dac nu se tine prima� � � � � adunare, programat la orele 12,00 n aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea� � de-a doua adunare. Este legal ntrunit AGA? Motivati solutia aleas .� � �Nu este legal,deoarece a doua adunare generala nu se poate ntruni n chiar ziua� � fixata pentru prima adunare .138. A.M., actionar la o SA, sustine c AGA din data de 16 aprilie 2005 nu a fost� legal ntrunit , deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societ tii a fost� � � semnat nc din data de 1 aprilie 2005 de c tre toti actionarii nscrisi n� � � � � aceasta, numele s u nu se reg sea pe aceast list si, n consecint , el nu a� � � � � � semnat. n replic , administratorul unic al societ tii i-a amintit lui A.M. c� � � � este n nt rziere cu v rs mintele datorate societ tii si c , pe perioada c t� � � � � � � � nt rzie, dreptul s u de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia� � � aleas .�Chiar daca unul din actionari are dreptul de vot suspendat, convocatorul trebuia semnat si de el, caci nu pierde dreptul de a participa la acele adunari. El pierde doar dreptul de vot.

139. Actionarul I.O. consider c hot r rea adun rii generale este ilegal si ca� � � � � � atare nu-i este opozabil , deoarece, desi el a votat contra, hot r rea a fost� � � considerat adoptat .� �Este temeinic motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleas .� �Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotar rile luate de adunarea generala n� � limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

140. n cadrul unei SA, actionarul persoan juridica este reprezentat n cadrul� � � AGA de organele sale de conducere, n spet de vicepresedintele CA. n procesul-� � �verbal al AGA s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care consider nelegal� � participarea vicepresedintelui CA, at t timp c t nu-si prezint procura special� � � � care s -l mputerniceasc s participe, n numele actionarului persoan� � � � � � � juridic , la AGA. Este temeinic sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleas .� � �Nu este temeinica, intrucat persoanele juridice sunt reprezentate in AGA de reprezentantii legali (presedinte, vicepresedinte etc) care nu trebuie sa aiba procura speciala daca face dovada calitatii de reprezentant legal.

141. Actionarul I.O. a atacat n justitie hot r rea adun rii generale a societ tii� � � � � comerciale pe actiuni a c rui actionar este, invoc nd absenta sa la AGA, fapt� � consemnat si n procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care consider c� � � hot r rea AGA nu i este opozabil si nu poate produce efecte nici fat de� � � � � ceilalti actionari. Ce va hot r instanta de judecat ? Motivati solutia aleas .� � � � Art. 132 (1)Hotar rile luate de adunarea generala n limitele legii sau actului� � constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Instanta va hotari ca hotararea AGA ii este opozabila si va produce efecte.

142. Actionarul A.M., detin tor al unui num r de actiuni reprezent nd 51,31% din� � � capitalul social, s-a adresat instantei judec toresti, solicit ndu-i s autorizeze� � � convocarea adun rii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motiv nd� � c , desi erau ntrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA,� � administratorul societ tii comerciale refuz s o convoace.� � �Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleas .�

Instanta va admite cererea de convocare. (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

143. Administratorul unei societ ti comerciale pe actiuni a cerut ntrunirea AGA� � ordinar la o a doua convocare, consider nd c la primul termen nu s-a ntrunit� � � � cvorumul legal de actionari reprezent nd cel putin jum tate din capitalul social.� � Actionarii reprezent nd ntregul capital social au respins cererea� � administratorului, sustin nd c , din cauza faptului c prima convocare se� � � datoreaz actionarilor reprezent nd ntregul capital social si deoarece niciunul� � � dintre acestia nu au f cut opozitie, adunarea se poate considera valabil ntrunit� � � chiar f r ntrunirea cvorumului legal� � �invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleas .�AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate.Actionarii reprezent nd ntreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre� � ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotar re de competenta� adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.

144. n fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut c , n mod gresit,� � � prima instant i-a respins actiunea ca tardiv (intentat prea t rziu),deoarece,� � � � pentru actiunea n anulare a unei hot r ri a adun rii generale contrare actului� � � � constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hot r re a AGA, dup 16 zile de la data public rii� � � � acesteia n Monitorul Oficial. Este temeinic sustinerea lui A.M.? Motivati� � solutia aleas .�Actiunea in anulare a unei hotarari a AGA contrare actului constitutiv (nu pentru motive de nulitate absoluta) se introduce in termen de 15 zile libere de la publicarea hotararii in Monitorul Oficial. Actiunea lui AM nu este temeinica.

145. Dreptul de uzufruct al unui num r de 10 actiuni nominative a fost transmis de� A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005. Cine va avea dreptul de vot n AGA din data� de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleas .�Dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine lui AM ca nud proprietar la adunarea generale extraordinare de la 01.06.2005.

146. A.M., actionar al unei SA, si-a depus n gaj 10 actiuni la purt tor la sediul� � BCR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Dac la data de 17 octombrie 2005 are loc o adunare general� � extraordinar , cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia� aleas .�Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc un transfer al dreptului de proprietate.

147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat n AGA de tutorele s u, i d� � � � procur special mputernicindu-l s voteze n locul s u la adunarea din 17 martie� � � � � � 2005 pe actionarul major I.M., deoarece la acea dat tutorele s u nu poate fi� � prezent la AGA.Este temeinic mputernicirea dat de A.T.? Motivati solutia aleas .� � � �(2) Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru respectiva adunare generala. (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in

termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Actionarii care nu au capacitatea legala pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. In cauza, imputernicirea nu este legala intrucit aceasta trebuia data de tutore.

148. La data de 17 martie 2005 actionarii nepl titi si formuleaz cererea pentru� � � plata dividendelor, hot r t n AGA din data de 20 decembrie 2003. Societatea� � � � emitent si-a dob ndit 9% din propriile actiuni n 2003. Poate ea s se al ture� � � � � celorlalti actionari creditori ai dividendelor? Motivati solutia aleas .�Actiunile proprii dobandite conform prevederilor L 31/1990 , in baza hotararii adunarii generale extraordinare si cu respectarea conditiilor impuse prin lege, nu dau drept la dividende. => Societatea nu se poate alatura celorlalti actionari creditori ai plati dividendelor.

149. Av nd la ordinea de zi a adun rii generale ordinare a unei societ ti pe� � � actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a propus, respect nd� prevederile actului constitutiv, s se treac la vot deschis n vederea alegerii.� � � Este legal propunerea formulat ? Motivati solutia aleas .� � �(2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor interni, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii." Nu, intrucat votul secret este obligatoriu.

150. Ca urmare a hot r rii AGA a unei societ ti pe actiuni s-a decis modificarea� � � actului constitutiv, n sensul major rii capitalului social si al schimb rii� � � sediului social. Pentru aceasta s-a ntocmit un act aditional cuprinz nd testul� � integral al clauzelor modificate.Pentru opozabilitate fat de terti a hot r rii AGA se va depune la registrul� � � comertului si se va publica n M.O. textul hot r rii AGA sau actul aditional, sau� � � si una si cealalt ? Motivati solutia aleas .� �Art. 131 "(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. n cazul da fata aceste hotar ri implica modificarea actului constitutiv, deci se� � va putea publica numai actul aditional cuprinz nd textul integral al clauzelor� modificate in Moal Rom, Partea a IV-a

151. n cadrul adun rii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost� � revocat din functie. Un actionar a atacat n instant hot r rea adun rii generale� � � � � de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judec de c tre tribunalul de la� � sediul societ tii si, tin nd cont c cererea se solutioneaz n contradictoriu cu� � � � � societatea, se pune ntrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dac� � administratorul a fost revocat? Motivati solutia aleas .�Art. 132 (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat. (6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege alta persoana. 152. C nd se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura n acest� �

caz? Motivati solutia aleas .�"Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c),si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin.(1) lit. d). (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.

153. o SRL este actionar n cadrul unei societ ti pe actiuni. Pentru c nu a fost� � � de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, SRL, ca actionar persoan juridic , se retrage din SA.� �Ce se va nt mpla cu actiunile la purt tor detinute de SRL? Motivati solutia� � � aleas .�Avand in vedere ca SRL, ca actionat pers.jd, nefiind de acord cu respectiva hotarare a AGA ce a avut ca obiect schimbarea obiectului principal de activ are dreptul de a se retrage din societate, solicitand cumpararea actiunilor lor de catre societate. Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Actiunile detinute de SRL vor fi dobandite de societate care va trebui sa le instraineze n termen de cel mult un an n modul stabilit de adunarea generala� � extraordinara. Cele ne nstrainate n acest termen vor fi anulate, societatea fiind� � obligata sa reduca corespunzator capitalul social.

154. Cum r spund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate� de grup? Motivati solutia aleas .�Art. 119 L 161/2003 (1)Membrii grupului de interes economic raspund nelimitat� pentru obligatiile grupului si solidar, n lipsa unei stipulatii contrare cu� tertii co-contractanti. Creditorii grupului se vor ndrepta mai nt i mpotriva� � � � acestuia pentru obligatiile lui si, numai daca acesta nu le plateste n termen de� cel mult 15 zile de la data punerii n nt rziere, se vor putea ndrepta mpotriva� � � � � membrilor grupului.(2)Prin derogare, la prevederile alin. (1) si n masura n care actul constitutiv� � o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligatiile acestuia, nascute anterior aderarii sale; hotar rea de exonerare este opozabila tertilor de� la data mentionarii n Reg. Comertului si a publicarii n M.O. al Rom niei, Partea� � � a IV-a.De obicei, membrii grupului de interese raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile asumate de grup. Totodata, actul constitutiv poate sa prevada exonerarea de raspundere a unui nou membru al grupului pentru obligatiile nascute anterior momentului intrarii sale in grup. Membrii grupului de interese, pot de asemenea invoca beneficiul de discutiune. De asemenea, pot exista intelegeri incheiate cu tertii co-contractanti prin care sa se stabileasca raspunderea doar a unui membru sau chiar si raspunderea la nivelul capitaluluui social.

155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? Motivati r spunsul.�Art. 121 L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se poate constitui cu sau� fara capital.(2) n cazul n care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru� � desfasurarea activitatii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aiba o valoare minima si pot avea orice natura.(3)Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrara se considera nula.Grupul de interes economic se aseamana cu SNC prin faptul ca legea nu prevede un minim de capital, mai mult, grupul se poate constitui fara capital. Aporturile pot fi de orice natura: numerar, in natura, creante. Nu pot constitui ca aport sau element de majorare al capitalului social prestatiile in munca, ele putand fi considerate ca aport la patrimoniul societatii.

156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semn tur� � privat ? Motivati r spunsul.� �Art. 120 L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se constituie prin contract� semnat de toti membrii si ncheiat n forma autentica, denumit act constitutiv.� �(2)Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant n constituirea grupului sunt considerati fondatori.� Nu, grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si incheiat in forma autentica

157. ntr-o SRL cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea� de retragere, formulat la 13 ianuarie 2004, a fost supus discutiei AGA din� � aceeasi zi, care, n unanimitate, si-a dat acordul n sensul retragerii lui A.M.� � Ulterior, societatea comercial nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii� situatii. La data de 19 noiembrie 2004, c nd are loc o adunare general a� � societ tii, n procesul-verbal al adun rii se consemneaz participarea lui A.M. n� � � � � calitate de actionar. I.O., tert fat de societate, introduce actiune mpotriva� � societ tii comerciale, cer nd dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, c nd� � � nemaiav nd num rul minim de doi asociati, se ncadreaz n cazurile special de� � � � � dizolvare.Este ntemeiat cererea lui I.O.? Motivati solutia aleas .� � �Din speta rezulta ca nu au fost respectate dispozitiile legale, anume ca in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar nu este completat, dar actiunea pentru dizolvare nu este admisibila neincadrandu-se in cazurile limitative cand o persoana interesata poate formula cerere de dizolvare.

158. ntr-o societate n comandit pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M.,� � � este si administratorul societ tii comerciale. S-a dovedit c acesta, folosind n� � � interes propriu semn tura societ tii, a retras din contul acesteia suma necesar� � � achizition rii din str in tate a unor utilaje si aparatur electronic , operatiuni� � � � � care n-au fost evidentiate n contabilitatea societ tii.� �Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauz de dizolvare a� societ tii n comandit pe actiuni? Motivati solutia aleas .� � � �Art. 189 (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 138, alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat, sau care a incetat exercitarea mandatului sau.(4) Noul administrator devine asociat comanditat.Nu e o cauza de dizolvare a societatii, intrucat chair daca administratori pot fi numai actionarii comanditati, totusi in momentul numirii ca administrator a unui comanditar acesta devine automat comanditat.

159. SC Moni SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de� � 15 martie 2007, AGA extraordinar decide reducerea capitalului social la 20.000� lei. Peste o lun , la data de 15 aprilie, AGA extraordinar decide transformarea� � societ tii n SRL.� �Este legal decizia de transformare sau trebuia s se dizolve de la data de 15� � martie 2007? Motivati solutia aleas .�Decizia de transformare este legala, deoarece s-a luat in termen de 9 luni, iar capitalul social existent corespunde formei de societate SRL

160. n AGA a unei SA s-a hot r t dizolvarea societ tii comerciale. Deoarece nu� � � � avusese loc nici o repartitie din activ, dup o lun , tot adunarea general� � � extraordinar , cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea s nu se dizolve,� � ci s -si continue activitatea. Este legal o astfel de revenire asupra primei� � hot r ri? Motivati solutia aleas .� � �Art. 231 (1) n caz de dizolvare a societatii prin hotar re a asociatilor, acestia� � vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotar rii luate, at t timp c t nu s-a facut nici o repartitie din activ.� � �(3)Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal mpotriva� hotar rii, n conditiile art. 62.� �Da, este legala, deoarece nu s-a facut nici o repartitie din activ si s-a revenit asupra hotararii cu majoritatea ceruta.

161. C nd o persoan detine actiuni la purt tor ce va trebui s fac pentru a-si� � � � � exercita dreptul de vot n AGA?�La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

162. Cum se stabileste care sunt actionarii ndrept titi s ncaseze dividende?� � � �Art. 123 (3)Actionarii ndreptatiti sa ncaseze dividende sau sa exercite orice� � alte drepturi sunt cei nscrisi n evidentele societatii sau n cele furnizate de� � � registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta. Art. 67 "(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Toti actionarii primesc dividente daca AGA a stabilit si daca exista profit. Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor corespunzatoare datei de referinta. Actionarii beneficiaza de dividende proportional de cota de participare in capitalul social in cuantumul stabilit de AGA.

163. Dac n actul constitutiv se precizeaz c termenul de depunere al procurilor� � � � speciale, prin care actionarii mputernicesc alti actionari s voteze n locul� � � lor, este de cinci zile nainte de data la care va avea loc AGA, iar n convocator� � se precizeaz un termen mai scurt, respective de dou zile, care este termenul� � valabil?Art. 125 (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare

sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv.

164. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor c nd toate actiunile sunt� nominative? Motivati solutia aleas .�Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica extinsa( expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunariip) la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor.

165. Ce date trebuie s contin n mod obligatoriu convocarea actionarilor la� � � adunarea general ? Motivati solutia aleas .� �Art. 117 (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor." "Art. 1171. - (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social. Art. 118 (1) In intiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua� si ora pentru cea de- a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.

166. n ce const dreptul la expertiz al actionarilor unei societ ti pe actiuni?� � � �Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare."

167. La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70 obligatiuni de 500 lei si 100 obligatiuni de 750 lei. Este legal decizia� societ tii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleas .� � Emisiunea de obligatiuni nu este legala deoarece obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale.

168. Subscriind 10 obligatiuni n valoare de 750 lei fiecare, ce sum va trebui s� � � verse de la nceput A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleas .� �Cum valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata A.M. va subscrie 7.500 lei.

169. Dac se supun conversiei 100 de actiuni a c te 500 fiecare, care va fi� � valoarea total a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleas .� �Actiunile nu se pot converti in obligatiuni. In cazul in care se convertesc obligatiuni in actiuni, valoarea totala a actiunilor va fi de 50.000 lei deoarece valoarea nominala a obligatiunilor convertite trebuie sa fie egala cu cea a actiunilor.

170. n cadrul AGA, reprezentantul detin torilor de obligatiuni a cerut s se� � � consemneze n procesul-verbal c se opune conversiei obligatiunilor n actiuni si� � � c el contest decizia AGA deoarece nu i s-a permis s voteze. Este ntemeiat� � � � � pretentia sa? Motivati solutia aleas .�Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el poate doar sa asiste la AGA, deci pretentia sa nu este intemeiata.

171. Obligatarul A.M., constat nd c s-au distribuit dividendele de c tre� � � societatea emitent , a solicitat administratorului s i se pl teasc si lui� � � � dividendele, prezent nd ca dovad obligatiunea ce o detinea a c rei scadent se� � � � mplinise. Este ntemeiat pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleas .� � � �Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi suma imprumutata si dobanzi.Nu este intemeiata pretentia lui AM

172. Este suficient evidenta n registrul actionarilor a valorilor mobiliare� � emise de o societate detinut public, tranzactionate pe o piat reglementat ?� � � Motivati solutia aleas .�Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

173. Cu c t timp nainte de ziua stabilit pentru sedinta AGA administratorii� � � trebuie s prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiar� � anual pentru exercitiul financiar precedent, nsotit de raportul lor si de� � � documentele justificative?Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative.

174. Cum se constituie fondul de rezerv al unei societ ti pe actiuni? Motivati� � solutia aleas .�- din profitul societatii se va prelua, n fiecare an, cel putin 5 % pentru� formarea fondului de rezerva, p na ce acesta va atinge minimum a cincea parte din� capitalul social.- excedentul obtinut prin v nzarea actiunilor la un curs mai mare dec t valoarea� � lor nominala, daca acest excedent nu este ntrebuintat la plata cheltuielilor de� emisiune sau destinat amortizarilor.

175. Ce documente trebuie s depun administratorii n termen de 15 zile de la� � � data adun rii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul� Finantelor? Motivati solutia aleas .�Sunt obligati sa depuna la Reg Com copii ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conf cu Legea contabilitatii

176. Care societ ti comerciale au obligatia public rii n Monitorul Oficial al� � � Rom niei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societ tii si prin grija oficiului� � registrului comertului, a unui anunt prin care se confirm depunerea situatiilor� financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor?Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei

177. n cadrul c rei forme de societate comercial administrarea este ncredintat� � � � � unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia aleas .�Art. 188 (1)Administrarea societatii este ncredintata unuia sau mai multor� asociati comanditati.(2)Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83, iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90.Art. 88 Administratia societatii n comandita simpla se va ncredinta unuia sau� � mai multor asociati comanditati.Administrarea societatii este ncredintata unuia sau mai multor asociati� comanditati in societatea n comandita pe actiuni �

178. Care registre ale societ tilor pe actiuni se pot tine manual sau n sistem� � computerizat?Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau n� sistem computerizat.

179. Ce documente trebuie s r m n depuse la sediul societ tii si la cel al� � � � � sucursalelor n cele 15 zile ce preced adunarea general , pentru a fi consultate� � de actionari? Motivati solutia aleas �Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari. (2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora."

180. Impotriva SC INCOMET SA s-a pronuntat hot.judec. de declarare a deschiderii proced.insolventei. Au solicitat instantei sa le fie inreg. creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii , cu exceptia salariatilor soc. care nu au depus personal declaratiile de creante. Salariatii debitorului , respectiv ai SC INCOMET SA ,au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declaratiile de creante?Da, in baza Lg 85/2006 sunt exonerati salariatii in a veni personal in a depune declaratiile de creante; din oficiu administratorul judiciar este obligat sa inregistreze creantele salariale.

181. In baza art.94 si urmatoarele din L 85/2006, SC AL SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul caruia a prevazut restructurarea corporativa prin modificarea structurii capitalului social si concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau. Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile?Cele doua masuri sunt compatibile deoarece planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.

182. Numitii S.V. si A.B. in calitate de fosti administartori ai SC AV SRL , au fost chemati in judecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie, deoarece soc. se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insolventei. In aparare , numitii SV si AB au aratat ca la data declararii starii de insolvent ,nu mai indeplineau mandatul de admin., solicitand respingerea actiunii.Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata?La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului

183. SC MV SA se afla in procedura insolv.,potriv.Lg 85/2006. Trei dintre actionarii societatii sunt urmariti penal pentru savarsirea infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta si pedepsita cf. Art 143 al 2 din Lg 85/2006. Procedura insolventei, deschisa potrivit Lg 85/2006 se suspenda cf. art 19 alin 2 Cod proced.penala pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva celor trei actionari?Da in cf cu Legea 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.Si conform Cod.proc.pen.: judecata n fata instantei civile se suspenda p na la� �

rezolvarea definitiva a cauzei penale.

184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prev.de Legea nr 85/2006 pornita impotriva debitoarei SC BV SRL a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor. Deasemenea administratorului special de catre creditorii debitori este in concord. cu dispoz.legale?Nu, ART. 18 Legea 85/2006(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

185. Creditorii unei SC au solicitat tribunalului sa declare deschisa proced.insolv.impotriva debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, resp.10 zile de la primirea cererii creditorilor, debitoarea a formulat contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza blocajului financiar care a det. Neincasarea propriilor creante.Blocajul fin. si neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea contestatiei?Contestatia va fi respinsa deoarece insa-si acest blocaj financiar duce la starea de insolventa

186. Creditoarea SC AVI SRL a formulat cerere pt. inscrierea la masa credala pt. intreaga creanta imp. SC XV SA, dupa expirarea termenului stab. de judecatorul sindic, in temeiul Lg. Nr 85/2006. Cu toate acestea, creantele au fost recunoscute de debitoare. Creditoarea SC AV SRL are dreptul sa participe la distrib. sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei?Nu. Toti ceilalti creditori trebuie sa depuna cererea de creanta in termenul prevazut de lege, deoarece debitorul acceptand creante ulterioare poate cauza prejudicii celorlati creditori deja inscrisi la masa credala.( ART. 64 Legea 85/2006)

187. Prin sedinta comerciala pronuntata la data de 15 ian 2005 tribunalul a respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC AC SA cu privire la raportul intocmit de lichidatorul judiciar BM. Pt pronuntarea acestei hot. tribunalul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 nov 2003, s-a dispus afisarea tabelului preliminar al creditorilor, SC AC SA fiind trecuta la pozitia nr 92- creditori chirografari, cu o creanta de 72.125.000 lei. SC AC SA a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma de 50.000 USD, reprez taxe de stationare pt o perioada anterioara declansarii procedurii, completandu-si declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa expirarea termenului de depunere a decl de creante.Avand in vedere situatia de fapt, precum si dispozitiile Lg nr 85/2006, hot pronuntata de tribunal este temeinica si legala?Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. (ART. 41 Legea 85/2006)

188. Prin sedinta comerciala pronuntata in baza Lg 85/2006 tribunalul a dispus inchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din reg.com. Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a

fost achitata, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile pt a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documentele de impunere fiscala.Impotriva hatararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicitand casarea hatararii si trimiterea cauzei pt continuarea procedurii, deoarece debitoarea figureaza la Dir Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul lichidatorului judiciar nu corespunde realitatatii.Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei?(1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin. (2).(2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.Acest recurs poate fi intemeiat, deoarece procedura nu poate fi inchisa pana nu sunt distribuite toate bunurile. (ART. 132 Legea 85/2006)

189. O.E.I. asociat si membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de judecata ca, in contradictoriu cu asociata OCL si SC ID SRL, sa se dispuna excluderea din societate a paratei, cu numirea unui lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el reclamantul.1. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizolvare?2. Asociatul reclamant OEI poate fi numit lichidator?�1. Da cf prevederilor Lg 31/1990, SNC sau SRL se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.2. Nu deoarece in acest caz este un conflict de interese cf. ART. 253 Legea 31/1990

190. SC HERMINA SA cu sediul in Buc a fost constituita cu 5 actionari:A,B,C,D,E, aceasta din urma fiind desemnat administrator prin hotararea AGA din data de 13 mai 2007. La data de 20 dec 2007 administratorul E a publicat in M.O. si in ziarul Monitorul de Arad AGA pentru data de 17 ian 2008, cu urmatoarea ordine de zi:-infiintarea unei sucursale a societatii in mun Arad-aprobarea demararii negocierilor pt instrainarea unor bunuri din patrim soc, in ved dobandirii res fin necesare dezv activitatii in mun Arad-numirea unui al doilea administratorActionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva hatararii adoptate, prin care s-au aprobat toate punctele de pe ordinea de zi. Exista motive de anulare a hatararii adoptate de adunarea generala extraordinara?Hotararea adoptata de AGA poate fi anulata deoarece nu a fost respectat termenul de 30 de zile dintre termenul de intrunire si cel de publicare a convocarii in M.O.al Romaniei

191. SC IL SA a fost obligata prin hot jud sa plateasca SC MN SRL suma de 1000 lei cu titlu de penalitati pt neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale, resp.de predare la termen a unor lucrari. SC IL SA, in calitate de debitoare a achitat in integralitate suma la care a fost obligata, in schimb creditoarea, in urma unei expertize efectuate, a consid ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in functie de rata inflatiei.In urma refuzului de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii

insolventei impotriva SC IL SA.Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate este o creanta certa, lichida si exigibila?Nu. Expertiza fin-ctb determina intinderea obligatiei dar nu certitudinea, lichiditatea si exigibilitatea acesteia, astfel incat ea nu creaza titluri executorii.

192. Cons. De adm al SC XM SA, cu sed in Buc, a hotarat cu unanimitate de voturi infiintarea unei sucursale a soc in mun Brasov. Actionarii soc au solicitat instantei de judecata anularea deciziei C.A, consid ca numai Adunarea Gen Extraordinara a Act are dreptul sa decida infiintarea unor sedii secundare ale soc, cum ar fi a unei sucursale.Presedintele consiliului de adm a invocat in aparare prevederile din actul constit in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor AGA catre CA, care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constit al soc.Hotararea CA este legala?Hotararea nu este legala deoarece acest atribut resp infiintarea de sedii� secundare, in baza Legii 31/1990, este exclusiv al AGA si nu este al CA.

193. CA al unei SA a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea majorarii capitalului social, considerand ca, potrivit art 114 din Legea nr 31/1990, republ si modif, atributiile AGA pot fi exercitate si de catre CA sa, dupa caz, de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza evaluatoare.In speta, CA avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social?Majorarea capitalului social este una din atributiile AGA. In cf cu Legea 31/1990 acest atribut poate fi delegat catre CA in temeiul deciziei AGA

194. Soc in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu SC. LFC SRL un contract de reparatii si intretinere a utilajului de prajit boabe de cafea. Termenul de achitare a pretului serv.prestate a fost prevazut pt data de 20 febr 2007. Vazand ca soc beneficiara a serv-IACOB SNC nu a achitat la termen factura emisa de prest� de serv- SC LFC SRL-, aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia, numitii AF si FC, suma datorata de societate, in virtutea art 85 din Legea 31/1990, republ si modif.Este corecta decizia soc LFC SRL de a pretinde de la asociatii soc IACOB SNC suma datorata de aceasta?In temeiul Lg 31/1990 SC LFC SRL trebuie sa se indrepte mai intai impotriva societatii, si daca aceasta nu detine bunuri doar atunci se indreapta impotriva asociatilor . Decizia creditorului nu este corecta.

195. Asociatii unei SNC s-au intrunit, la sediul societatii, pt a hotara aprobarea situatiei financiare pt anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus aprobarii situatiei prezentate de administratorul societatii, care este si asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de AGA nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitatea de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de persoane, pt care este nevoie de votul tuturor asociatilor.Sustinerea asociatului care s-a opus aprobarii situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegala, are suport legal? Hotararea este nefondata, deoarece este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea asociatilor

196. Intr-o SNC, constit. cu 5 asociati, unul dintre acestia a hotarat sa-si cesioneze partile sociale pe care le detine la societate unei terte persoane, stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pt fiecare asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii.Desi s-a prevazut in actul constit aceasta posibilitate, totusi, doi dintre

asociati s-au opus adoptarii hot AGA pt modificarea actului constitutiv, in sensul primirii in societate a tertei persoane cesionare.Este legala atitudinea celor 2 asociati de a se opune adoptarii unei hoatarari a AGA de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? Motivati raspunsul.Avand in vedere faptul ca cesiunea este prevazuta in actul constitutiv atunci aceasta este valabila. ART. 87 Legea 31/1990

197. TV, asociat al FLUOR SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o creanta in suma de 20.000 lei pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala (gaj) asupra autoturismului propr debitorului FC.La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de soc. com (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul TV si nicidecum cu societatea la care acesta este asociat.Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este intemeiat? Motivati raspunsul.Refuzul debitorului nu este intemeiatART. 84 Legea 31/1990(1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.(2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.

198. In actul constit al SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sume de bani pt cheltuielile lor personale.Prevedrea din actul constit contravine dispozitiei cuprinse in art 67 din Lg 31/1990 republ si modif, potrivit careia distribuirea dividendelor se poate realiza numai pe baza situatiilor finanicare aprobate de catre adunarea generala?In temeiul legii 31/1990 este permis ca asociatii sa poata lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor personale atata timp cat acest lucru este prevazut in actul constitutiv.

199. Un asociat al ALIOR SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de bani) pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ . La scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii legale aferente si a despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat.Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pt achizitionarea unui utilaj necesar fabricarii prod de panificatie si pierderea posibilitatii de a fabrica si comercializa paine.Actionat in instanta asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potrivit art 1088 din Codul civil, soc creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi si despagubiri, deoarece dobanzile reprez tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni.Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate? Motivati solutia.Motivele de respingere nu sunt intemeiate. In materia dreptului societar este permis acest cumul intre daune interese si dobanzi legale.

200. In actul constit al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul VX va aduce la capitalul social dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa, imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii.

Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul de lichidare este intocmit corect? Motivati raspunsul.Bilantul de lichidare nu este intocmit corect, deoarece in actul constitutiv s-a facut mentiunea ca transmite doar dreptul de folosinta.ART. 65 Legea 31/1990(1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.

201. Asociatul MN a adus la capitalul social al SC pe care a constituit-o impreuna cu varul sau, numitul VN , suma de 50.000 lei, celalalt asociat, respectiv VN, obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persoana fizica autorizata.Cu suma de bani adusa la K soc de catre asociatul MN a fost cumparat un teren . MN aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei(...)Fata de situatia de fapt prezentata, sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsulImobilul este achizitionat de societate deci nu poate fi partajat.Aportul asociatului aflat n divort a fost n numerar, nicidecum nu a adus ca� � aport la capitalul social un un bun imobil. Bunul imobil a fost cumparat de catre societatea comerciala n temeiul vointei sociale si este distincta de patrimoniul� personal al asociatilor. Sotia nu poate cere dec t o eventuala partajare a� partilor sociale, de interes sau actiunilor sau a sumei de bani adusa ca aport la capitalul social.

202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati com a fost restituit fostului propr in bz Lg 18/1991. Acesta revendica calitatea de actionar la societatea respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea soc com la plata dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit de terenul in cauza obtinand in anul 2006 un profit substantial.Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost rec potrivit Lg 81/19991 republ, sa obt dividende de la societate? Motivati raspunsul.ART. 37 Legea 18/1991(1) Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere, si care se afla in administrarea unitatilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societatile comerciale infiintate, in baza Legii nr. 15/1990, din actualele unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii acestor persoane.

203. SB perssoana fizica, detine la SC OLIMP SRL 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, parti sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara (gaj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imprumut necesar construirii unei case de vacanta.Banca creditoare, vazand ca debitoarea nu restit impr, atrecut la executarea garantiei constit asupra partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de jud pt a pronunta o hat care sa tina loc de act autentic de cesionare a partilor sociale, banca urmand sa devina, astfel, asociat al societatii in cauza.Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP SRL prin executarea obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de debitorul sau? Motivati solutia.Aceasta consecinta este o preluare normala ca urmare a neachitarii obligatiei.ART. 66 Legea 31/1990(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

204. Stabiliti valoarea de adevar a urm.afirmatii: Creditorii personali ai unui� actionar pot obtine instituirea unui sechestru asigurator asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala si , apoi, le pot valorifica prin scoaterea lor la vanzare pt indestularea creantelor�a)Adevarat - (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii,partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiuniledebitorului lor.b) Fals

205. Numitul MV are de incasat o suma de bani de la vecinul sau FL care este asocit la SC MIRA SRL, detinand la aceasta 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, in valoare totala de 1000 lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea creantei, creditorul MV a obt instituirea unei propriri asiguratorii asupra partilor sociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA SRL. Deoarece debitorul nu si-a achitat datoria fata de creditorul sau, acesta, numitul MV, a solicitat executarea silita a partilor sociale, resp vanzarea lor catre terte persoane.Creditorul unui asociat al unei SRL poate obt executarea silita a partilor sociale proprite?Da cf. ART. 66 Legea 31/1990(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

206. Actionarii VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pt a aproba bilantul contabil (sit fin) pt ex fin aferent anului 2007. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii fin, actionarii hotarand ca dividendele sa fie platite in timp, in mom obtinerii de lichiditati si in ordinea cererilor formulate de actionari.Hotararea adoptata de actionari in cadrul AGA, cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate, este legala?Da este legala. in conf cu art 67 din Lg 31/1990 acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.

207. In situatia in care intre actionarii societatii exista neintelegeri, instanta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea unei operatiuni din gestiunea societatii?Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pt a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces?Da , atata timp cat acestia detin cel putin 10% din capitalul social ART. 136 Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial

consiliului deadministratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat instantei de judecata ca in baza art 136 alin (1) din Lg 31/1990 sa desemneze doi experti pt efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico-fin a societatii.Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati rasp.Cererea formulata nu va fi admisa deoarece expertii desemnati sunt insarcinati sa analizeze doar anumite operatiuni si nu intraga activitate. ART. 136 Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

209. Potrivit art 141 din Lg 31/1990 Directorii si cenzorii sau, dupa caz,� auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a CA, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe, fara a avea drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori�Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptarea hotararii CA? Prin ce metode sau procedee?Cenzorii pot fi actionari in conf cu Lg 31/1990 deci participa la AGA avand astfel drept de vot, putand astfel influenta hotararea CA. Exceptie fac cenzorii experti contabili.

210. Numitul AM a fost desemnat administrator al societatii achiar prin actul constitutiv. Prin hotararea adoptata de AGA asociatii au decis schimbarea administratorului AM. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hot AGA, motivand ca d.p.v. procedural convocarea asociatilor pentru AGA nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine textul integral al propunerilor (ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul sedintei.Societate parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in AGA, deoarece principala propunere era schimbarea administratorului.Actiunea in anularea hotararii adoptata de AGA este intemeiata? Motivati rasp.Administratorul nu are dreptate , pentru ca propunerea inscrisa pe ordinea de zi este cea de schimbare a administratorului.Art 111 din Lg 31/1990(2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

211. Actionarii A, B si C din cadrul SC VARTEJ SA au solicitat instantei de judecata sa dispuna revocarea administratorului FN din functie deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment.Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca?Raspuns: Da, excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea

societatii sau a oricarui asociat.

212. Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, cat si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60% din actionarii prezenti. Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare? Motivati rasp.(Pentru cea dintai convocare este necesara prezenta a cel putin o patrime din nr total al actionarilor cu drept de vot. Pt cea de a doua convocare legea interzice prevederea in actul constitutiv al unui cvorum minim sau o majoritate ridicata pentru cea dea doua convocare.)ART. 112 Legea 31/1990(1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.(2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate.Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

213. In actul constit al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie, presedintele acestuia urman a fi numit de catre AGA. Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii societatii.Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de teri apartine presedintelui CA chiar daca societatea va avea si un director general.Situatiile fin anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii.Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale?ART. 143^2 Legea 31/1990(1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.(2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.

214. X doreste sa infiinteze o S.R.L. in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pt constituirea societatii. Daca v-ar solicita pt a-i da un raspuns, care dintre variantele urm considerati ca este/sunt legala?a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanz-cumpb) X nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confuzie de patrimoniuc) aducerea la K soc al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea si inmatricularea societatii - ART. 16 Legea 31/1990 -(1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.d) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui.Raspuns: Varianta c).

215. Stab care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:a) intr-o SA administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivib) SA administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiarec) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentialed) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiare) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea K soc al unei SA si al unei SRLf) la momentul constituirii unei SRL toate aporturile trebuie sa fie varsate integralRaspuns: Afirmatii adevarate sunt:

216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false:a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in naturab) aporturile in creante trebuie varsate in totalitatec) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturid) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de tertie) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporalea) fals, b) c). d). e). Fasa. , e). , f). fals� � � �Afirmatii false: a, c? , e,217. In situatia in care o SA vinde unei pers fizice un nr de 10 actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala, contractul incheiat este o fapta de comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant?Contractul incheiat este o fapta de comert, se incadreaza la - Art. 3 C.com. pct. 4 : Cumpararile si v nzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;�

218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca plata se face cel mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B.Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul.Raspuns1: nu este valabila ?????ART. 37 Legea 58/1934Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebue prezentata spre plata n� termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata naintea unei anumite date. In acest caz termenul de� prezentare curge de la aceasta data.ART. 38 Legea 58/1934Scadenta unei cambii la un anume timp de la vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului. In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta n ultima zi a termenului prevazut� pentru prezentare spre acceptare.Raspuns2 Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata spre plata n termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest� termen.Aceste termene pot fi reduse de giranti.Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata naintea unei anumite date. In acest caz termenul de� prezentare curge de la aceasta data.ART. 38 Legea 58/1934Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data

acceptarii, fie de aceea a protestului.In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta n ultima zi a termenului prevazut� pentru prezentare spre acceptare.ART. 39 Legea 58/1934Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau de la vedere, e socotita la data corespunzatoare, din luna n care plata trebuie sa fie� facuta.In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi n ultima zi a acestei� luni.C nd o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate dela data sau� delavedere, se socotesc mai nt i lunile ntregi si apoi jumatatea.Daca scadenta este� � � fixata la nceputul, la mijlocul sau la sf rsitul lunii, se ntelege prin aceste� � � termene:Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se nteleg, nu ca una sau doua� saptam ni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.Prin expresiunea "jumatate� luna" se nteleg cinsprezece zile.�ART. 40 Legea 58/1934C nd o cambie este platibila la o zi fixa ntr-un loc, unde calendarul este� � deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa calendarul locului de plata.C nd o cambie trasa ntre doua locuri, av nd calendare deosebite, este platibila� � � la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune.Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent. Aceste reguli nu sunt aplicabile daca ntr-o clauza a� cambiei sau numai din simplele aratari ale titlului, rezulta intentiunea de a se adopta reguli deosebite.

219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre posesorul cambiei si emitentul acesteia s-a incheiat o conversatie prin care s-a stab ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va cere girantul plata cambiei la Bucuresti, la Brasov sau in oricare loc? Motivati raspunsul.ART. 42 Legea 58/1934Cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata n cambie.�In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata:1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnata n cambie sa plateasca pentru� el.2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate n� cambie sa plateasca pentru acesta.3. La domiciliul celui indicat la nevoie.

220. Diferenta dintre o intreprindere civila si o intreprindere comerciala consta in:a) gradul de organizare a activitatii Xb) activitatea desfasuratac) asumarea riscului de catre intreprinzatord) numarul de angajatiIndicati raspunsul corect.Raspuns : a).

221. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art 182 din Legea 31/1990 privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale?ART. 182 Legea 31/1990(1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.

222. Numitii FG si NO au fost desemnati cenzori de catre AGA. Cu ocazia verificarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inreg in evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X pe numele acestuia, fara sa existe un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate.Cenzorul NO intalnindu-se intamplator cu actionarul X ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii.Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii?Raspuns: Nu . Conf ART. 164 Legea 31/1990(3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit

223. Actionarii IMPAX SA reprezentand impreuna 5% din K soc au hotarat sa reclame cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor.Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate?(1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.(2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

224. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglem de Lg 31/1990 daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari?Raspuns; daART. 251^2 Legea 31/1990(4) n cazul n care societatea absorbanta este o societate n comandita pe� � � actiuni, nfiintata si function nd potrivit legii rom ne, actionarii societatii� � � absorbite vor fi ntotdeauna actionari comanditari ai societatii n comandita pe� � actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel n hotar rea de aprobare a� � proiectului de fuziune.

225. O SRL are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si unde avea si calitatea de administrator.Inainte de sesizarea instantei de judecata pt pronuntarea unei hotarari de excludere a asociatului administrator A, acesta se retrage din cealalta societate concurenta.Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a doua societate concurenta cu prima? Motivati raspunsul.

ART. 222 Legea 31/1990(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.ART. 82 Legea 31/1990(1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

226. Asociatul administrator la o SRL a retras din contul societatii o suma de bani pt achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura electr fara a evidentia in ctb soc aceste op. Aparatura electr a fost cump pt interesul propriu, iar utilajele pt nevoile societatii.Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din societate?ART. 222 Legea 31/1990(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.ART. 80 Legea 31/1990Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.ART. 81 Legea 31/1990(1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii.(2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.(3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.(4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare.

227. Potrivit art 225 alin 1 din Lg 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata de terti pt operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exculs drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii?ART. 225 Legea 31/1990(1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

228. Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a asociatilor constituie motiv intemeiat de excludere a acestuia din societate ?Raspuns: Refuzul administratorului de a convoca AGA nu constituie un motiv intemeiat pt a-l excude din societate.

ART. 119 Legea 31/1990(3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

229 .Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie administrator independent ?Conf. ART. 138^2 Legea 31/1990 prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.

230.Cei 3 cenzori ai SC FLORIX SA au refuzat depunerea raportului cu privire la� � sit.fin. a soc. , motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administaratorilor soc. CA,intrunindu-se de urgenta , a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul.CA are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor ?CA nu poate suspenda din functie cenzorii. Aceasta este o prerogativa a AGA, cenzorii fiind in subordinea acesteia.

231. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor?Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile.Da. Daca este gasit vinovat de faptul ca nu a anuntat aspectele generale sesizate care au condus la insolventaART. 138 Legea 85/2006(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea deinsolventa a debitorului, (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.(4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.

232. I.J. , administrator si reprezentant al SC ULPIA SRL , urmeaza sa vanda un� � teren aflat in proprietatea societatii. Stiut fiind ca instarinarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale , care prevad necesitatea intocmirii contractului de vanz.-cumparare in forma autentica, este necesara o procura in forma autentica din partea soc. pentru administartorul IJ care va semna contractul? (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi ncheiate�

n temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz,� prin lege, actul constitutiv sau hotar rile organelor statutare ale societatii� adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv� al societatii, nefiind necesara o procura speciala si n forma autentica n acest� � scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie ncheiate n forma autentica.� �Deci, nu este necesara o procura in forma autentica din partea soc., vanzarea putandu-se incheia in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii.

233. O soc. europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul com. Bucuresti a hotarit sa-si transfere sediul intr-un alt stat membru al UE.Creditorii acestei soc., ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face opozitie ?(1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie n conditiile art. 62.�(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii p na la data� la care hotar rea judecatoreasca devine irevocabila, n afara de cazul n care� � � societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori ncheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.�

234. Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei ? Aratati temeiul legal.ART. 3 OUG 44/2008(2) Activitatile economice pot fi desfasurate n toate domeniile, meseriile,� ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le interzice n mod expres pentru� libera initiativa.(3) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica pentru activitatile prevazute de Codul CAEN a caror desfasurare n una dintre formele prevazute de art. 4 nu este� reglementata exclusiv potrivit unei legi speciale.ART. 4 OUG 44/2008Persoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (1) pot desfasura activitatile economice dupa cum urmeaza:a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate;b) ca ntreprinzatori titulari ai unei ntreprinderi individuale;� �c) ca membri ai unei ntreprinderi familiale.�ART. 5 OUG 44/2008Persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale si ntreprinderile� � familiale trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Rom niei, n� � conditiile prevazute de lege.ART. 6 OUG 44/2008(1) Orice activitate economica desfasurata permanent, ocazional sau temporar n� Rom nia de catre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale si� � ntreprinderile familiale trebuie sa fie nregistrata si autorizata, n conditiile� � � prezentei ordonante de urgenta.(2) Autorizarea functionarii, n conditiile prezentei ordonante de urgenta, nu� exonereaza persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale si� ntreprinderile familiale de obligatia de a obtine, nainte de nceperea� � � activitatii, autorizatiile, avizele, licentele si altele asemenea, prevazute n� legi speciale, pentru desfasurareaanumitor activitati economice.

ART. 3 OUG 44/2008 (1) n temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere si� al dreptului de stabilire, orice persoana fizica, cetatean rom n sau cetatean al� unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, poate desfasura activitati economice pe teritoriul Rom niei, n conditiile prevazute de� �

lege.

235. Banca Comerciala XY a solicitat tribunalului deschiderea procedurii� � falimentului impotriva SC A SA deoarece aceasta are calitatea de garant in� � contractul de imprumut bancar incheiat intre intrprinderile familiale MA , � � � BM si MI si creditoare.� � �Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impotriva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a semnat in favoarea bancii 3 contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic.In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor.Ce va decide instanta ? motivati solutia.ART. 33 Legea 85/2006 (2) In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan in termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

236. Actionarii unei soc.pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia , respectandu-se majoritatea voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei AGA s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia inventarierii activului si pasivului patrimonial lichidatorii constata ca soc.se afla in insolventa.Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art.270 din L 31/1990, republic.si modificata ?ART. 270^1 Legea 31/1990In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

237. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in Romania ?ART. 270^2 a) Legea 31/1990Societatilor europene cu sediul n Rom nia le sunt aplicabile prevederile� � Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene, cele ale prezentului capitol, precum si cele privitoare la societatile pe actiuni, n masura compatibilitatii lor cu� dispozitiile regulamentului comunitar.

238. Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica ?ART. 270^2 b) Legea 31/1990(1) Societatile europene cu sediul social n Rom nia au personalitate juridica de� � la data nmatricularii n registrul comertului.� �(2) O societate europeana nu poate fi nmatriculata n registrul comertului dec t� � � dupa ncheierea unui acord privind implicarea angajatilor n activitatea� � societatii, n conditiile prevazute de Hotar rea Guvernului nr. 187/2007.� �

239. Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei S.C. potrivit L31/1990, repub si modif ? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu sit.fin. intocmita de lichidator ?Obligatii ale lichidatorului patrimoniului unei SC:- Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari (ART. 268 Legea 31/1990)- Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.- In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

Orice actionar poate face opozitie,in cond prevazute de Legea 31/1990

240. In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului soc., respectandu-se dispozitia cuprinsa in art.268 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata. In ipoteza in care actionarii nu-si incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea ?ART. 270 Legea 31/1990(1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.

241. Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata , potrivit careia o soc. nu poate sa acorde avansuri� sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert , este posibil ca, totusi, sa� se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii?Raspuns: ART. 106 Legea 31/1990(1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.

242. In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adun. gen., cu votul cerut de adun extraordinare.

Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul adun.gen. extraordinare ? Daca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii?ART. 166 Legea 31/1990 (2) Revocarea lor cenzorilor- se va putea face numai de adunarea generala, cu� votul cerut la adunarile extraordinare.ART 111 Legea 31/1990(2) adunarea generala este obligata:b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;

243. Administratorul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul soc., cu scopul de a garanta o oblig contractata pentru redresarea finanaciara a soc. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul ad.gen.extraordinare a actionarilor.Contractul de ipoteca este valabil incheiat ?DA - ART. 70^1 Legea 31/1990Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi ncheiate� n temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz,� prin lege, actul constitutiv sau hotar rile organelor statutare ale societatii� adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv� al societatii, nefiind necesara o procura speciala si n forma autentica n acest� � scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie ncheiate n forma autentica.� �

244. Reclamanta AFP sect 1 a formulat opozitie impotriva hotararrii AG a actionarilor soc. SC SE SRL prin care s-a decis dizolvarea soc. si numirea unui lichidator, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora.Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeita ?ART. 262 Legea 31/1990(1) Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel.ART. 235 Legea 31/1990(1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.

245. Creditoarea SC E SA a formulat cererea de deschidere a procedurii� � insolventei dovedind ca are o creanta certa , lichida si exigibila impotriva debitorului SC S SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile.� �Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de creditoare , aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei , solicitand astfel compensarea creantelor reciproce.Creditoarea , in aparare , invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoarea nu a solicitat acest lucru (compensarea ) in procedura de lichidare a patrimoniului creditoarei insesi.Avand in vedere dispozitiile art.3,31, si 52 din L85/2006 ,se poate opera compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti?Raspuns: Opozitia nu este fondata avand in vedere faptul ca Lg 85/2006 nu prevede nici o conditie cu privire la limitarea dreptului de compensare.ART. 52 Legea 85/2006Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand

conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

246. Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului?Nu, creantele const nd n chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea� � lipsei de folosinta nu sunt creante certe lichide si exigibile deoarece ntinderea� acestora trebuie constatate pe cale judiciara, ele neav nd un cuntum clar si� nefiind exigibile si nici lichide.

247. Ce se intelege prin capital autorizat si care sunt reglementarile� � legale privitoare la acesta ?Raspuns: capital autorizat = majorarea de catre AGA/CA/Directorat a capitalului subscris pana la o valoare nominala determinata, intr-o perioada ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii (val nom a K autorizat <= K subscris� :Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.) - reglem de Lg 31/1990

248. Actionarii soc.SC AF SA au hotarat majorarea capitalului social prin� � cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune , stabilindu-se ca la data subscrierii sa fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din val. lor nominala, iar diferenta in termen de doi ani de la data publicarii in M.O. a hot. AGA.Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor ?Nu, cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie platita integral in momentul subscrierii

249. Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea cap.soc. al SC MN SA prin emisiune de noi actiuni in schimbul aporturilor actionarilor.� �Totodata , actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de trei ani de la data publicarii in MO a hotararii adunarii generale.Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile numitului S.B.Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in termenul de trei ani ?Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

250. Asociatul AB s-a retras din SC ML SRL , avand dreptul sa incaseza de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din patrimoniul societatii. Chemata in judecat , societatea a refuzat achitarea sumei datorate asociatului retra, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa-i plateasca.Asociatul retras are dereptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate ? Da, asociatul are dreptul ca pe langa suma datorata sa solicite si dobanda legala, deoarece aceasta curge de drept din momentul in care debitul devine exigibil