197684451 dinamica limbii romane actuale bak

5/22/2018 197684451 Dinamica Limbii Romane Actuale Bak

1/9

Dinamica limbii romane actuale

Dinamica lexicului actual

Procedee interne de imbogatire a lexicului:

Derivarea progresiva (cu afixe)

1. Derivarea cu prefixe:

-procedeul cel mai productiv in istoria limbii romane si in prezent, cu o pondere

substantial mai importanta a sufixarii (romana are cca 6 de sufixe si cca ! de

prefixe)

-dupa 1!! s-a pastrat raportul de predominare a sufixarii si s-a inregistrat o crestere

importanta a derivatelor cu prefixe, in ambele cazuri cele mai productive fiind afixele

neologice latino-romanice si cu circulatie internationala.

-derivatele cu afixe se intalnesc in toate stilurile limbii literare, cu precadere in limba"ul

publicistic si in cel te#nico-stiintific, iar in afara limbii literare in limba"ul familiar si in

argou.

-dupa 1!! caracteristici semnificative ale derivarii sunt:

a) cresterea semnificativa a productivitatii si frecventei prefixelor negative ($ne-$),

prefixe ale opozitiei (anti-, contra-) explicabile prin caracterul accentuat critic si

demolator al presei postcomuniste (neimplicat, antistalinist)

b) cresterea semnificativa a productivitatii prefixelor superlative neologice (super-,

ultra-, #iper-, extra-, supra-) motivata de aparitia publicitatii% in limba"ul politic pot

dezvolta si sensuri peiorative (superintelectual, superdineu, superdotat)c) au intrat in uzul comun si alte prefixe neologice referitoare la aspectul temporal

(ante-, post-)

d) prefixul neologic asociativ (co-)

e) prefixul de anterioritate (ex-) considerat livresc inainte de 1!&! devine productiv cu

sensul de $fost$ in limba"ul politic, administrativ, iar in limba"ul familiar se extinde cu

sensul de $fost$ in cadrul unei relatii interumane. 'x.: ex-decan, ex-partener in afaceri,

ex-PD, ex-purtator de cuvant.

*n concluzie prefixarea devine un procedeu mai frecvent dupa 1!!% derivatele

prefixale sunt monosemantice, avand numai sens denotativ si sunt neutre din punct de

vedere stilistic. +a"oritatea derivatelor au ca baza termeni simpli sau compuse tip sigla

din domeniul politic, o inovatie fiind derivatele prefixale deonomastice, adica avand ca

baza un nume propriu de persoana (antistalinist, anticomunist).

. Derivarea cu sufixe:

-continua sa fie cea mai productiva forma de imbogatire lexicala atat prin creatii

lexicale cu caracter denotativ, cat si printr-o varietate de creatii lexicale expresive

specifice stilului publicistic, limba"ului familiar si argoului.

derivate denotative-substantiale: mafiotist, evazionist, P-ist, stirist, sunetist.

conditionalitate


2/9

-ad"ectivale: suf (-al) : stradal

-verbale: $-iza$: secretizare, contorizare

Dintre sufixele vec#i romanesti se creeaza derivate denotative cu sufixul de agent $-ar$:

buticar, c#ioscar, sacosar.

Derivatele conotative cu sufixe au, de regula, atat in presa cat si in limba"ul informal

valori negative sau peiorative.

Dinamica sufixarii

imba romana este o limba derivativa de tip sufixal.

Dupa 1!! cresterea productivitatii a doua categorii de sufixe:

-cele neologice, de origine latino-romana creeaza atat derivate denotative cat si derivate

cu valoare expresiva (in limba"ul publicistic, familiar si in argou)%

-vec#i si populare (mostenite din latina sau imprumutate din slava, greaca, turca) dau

nastere exclusiv unor derivate expresive cu conotatii peiorative sau ironice. 'x.: zvonac,

aplaudac, listac, etc.

ufixele au capacitatea de a se atasa unor parti de vorbire diverse, inclusiv numerale sau

nume proprii, indeosebi antroponime (nume de politicieni) si toponime (nume

geografice). ufixele neologice atasate unor cuvinte-baza vec#i, populare sau argotice

dezvolta valori expresive determinate de contrastul stilistic dintre baza si sufix.

$-iada$ este un sufix specific limba"ului presei si limbii scrise% creeaza rareori drivate

expresive

$-itate$ este un sufix livresc specific indeosebi limbii scrise deoarece derivatele au un

corp fonetic dezvoltat, intrucat sufixul se adauga unor ad"ective la randul lor derivate cu

alte sufixe (ex.:prudentialitate, emotionalitate, pauperitate, predictibilitate,

multiculturalitate). /olosite la plural, derivatele in $-itate$ capata sens concret

ufixele vec#i si populare

$-ar$ a produs derivate cu caracter ironic (ex.: buticar, pizzar, s#aormar)

$-giu$ formeaza in limba actuala numai derivate peiorative (ex.: tarabagiu, ratagiu)

$-lac$- $mac#iavelac$

ufixele diminutivale atasate unor baze vec#i sau neologice creeaza derivate cu sens

depreciativ sau ironic, de regula. /ac exceptie $decretel$ si $ceausel$

ufixe vec#i si populare pentru exprimarea motiunii


3/9

0ompunerea

De-a lungul istoriei limbii romane, considerate asemeni latinei si celorlalte idiomuri

romanice, limba romana prefera ca procedeu de imbogatire derivarea cu afixe, fiind

considerata, de aceea o limba derivativa de tip sufixal.

Dupa 1!! compunerea a castigat teren nu atat sub forma sa traditionala (compunerea

din cuvinte intregi prin contopire, "uxtapunere sau prin legare cu prepozitie) cat mai ales

sub forma unor tipare neologice cu circulatie internationala :

1.compusele de tip nume-epitet : roman-fluviu, razboi-fulger. +odelul este limba

franceza

.compunerea $savanta$ (cu afixoide)

.compuse prin abreviere - sigle (*, 234)

- acronime (5*2+)

1. $numele-epitet$ sunt compuse specifice discursului "urnalistic deoarece satisfac

cerinta economiei lingvistice si pe cea a originalitatii. Dupa modelul limbii franceze

aceste compuse se caracterizeaza prin prezenta in pozitia determinantului (intotdeauna

postpus) a unui substantiv folosit ad"ectival (cu valoare calificativa). 5cest substantiv

este invariabil sub aspect morfologic (nu are plural si nu se declina). ub aspect

semantic, determinantul sufera un proces de restrangere a semnificatiei prin anularea

unor trasaturi de sens.0uvinte a caror valoare calitativa s-a fixat in limba prin prezenta intr-un numar

important de compuse : problema-c#eie, parti-c#eie, vizita-surpriza.

0ategoria respectiva se extinde permanent in limba"ul "urnalistic prin utilizari

contextuale dintre care unele se impun in limba iar altele reprezinta utilizari ocazionale

(declaratie-soc, afirmatie-soc)

*n unele cazuri substantivele respective pot actualiza in functie de primul element al

compusului valori semantice distincte (intrebari-capcana, masina-capcana, copil-

minune, leac-minune)

tilizarile ocazionale sunt strict dependente de context fiind specifice unor domenii de

activitate (actiune-filtru, societate-capusa)

.0ompunerea savanta specifica limba"elor specializate se realizeaza cu elemente

antepuse (prefixoide) sau postpuse (sufixoide) care provin in ma"oritate din limbile

greaca si latina, unde reprezentau cuvinte independente.

*n romana, afixoidele au patruns din limbi moderne (in special din franceza si italiana)

prin intermediul unor termeni stiintifici imprumutati din aceste limbi.

n numar mult mai mic de afixoide reprezinta imprumuturi moderne (de exemplu,

$mini-$ : mini-aspirator sau $metro-$ : metrosexual)


4/9

Dupa 1!! numeroase afixoide au patruns in discursul mass-media cu sensul lor

denotativ prin procesul de determinologizare (slabire a caracterului de termen) sau cu

sensuri figurate (metaforice) realizate de regula in contexte cu caracter ironic sau

peiorativ.

7ot prin intermediul mass-media unele dintre prefixoide sunt separate de compusele in

care apar si pot fi utilizate ca ad"ective invariabile atat in presa, cat si in limba"ul

cotidian.

*n limba"ul actual, multe afixoide si-au imbogatit polisemia, la sensul etimologic

adaugandu-se sensuri neologice legate, de regula, de progrese stiintifico-te#nice, de

evolutie a civilizatiei, etc.

$euro-$ cu sensul politic in principal, si apoi geografic (euro-sceptic, euro-5tlantic)

0ompunerea savanta

Din perspectiva functionala compusele cu afixoide pot avea valoare denotativa (apartin

terminologiilor), valoare conotativa sau expresiva (in mass-media, limba vorbita, limba"

colocvial)

0ompusele cu valoare denotativa specifice limba"elor specializate au fost difuzate dupa

1!! in special prin mass-media, unde initial au fost glosate sau incluse in contexte

relevante: (blefaroplastie-c#irurgia pleoapelor), (gazoduct).

Dupa modelul acestor termeni cu sensuri specializate au fost create numeroase compuse

gazetaresti aparute pe teren romanesc. 'xemple de compuse cu valoare denotativa:-prefixoidul $bio1$ : bioritm, biocatalizator, biocurent

prefixoidul $bio$ : bioaliment, vin bio (ad"), a manca bio (adv)% este folosit in presa si

ca sinonim cu prefixoidul $eco-$% mai are un sinonim imprumutat din engleza $organic$

-$foto1$-fotosensibilitate, fotoimbatranire

-$foto$-fotoreporter, fotoperspectiva

-$mega$ a dezvoltat, pe langa sensul terminologic, in presa si in publicitate o polisemie

prin analogie cu ad"ectivul mare (megafilme, megascandal)

-$micro-$: microcreditate, microfinantare, microstagiune

-$euro-$ provenit prin trunc#iere din numele continentului% a dezvoltat polisemie in

afara sensului strict geografic in limba"ul politic, creatiile respective fiind difuzate prin

mass-media, atat cele care calc#iaza (traduc) compuse din franceza, italiana, eventual

engleza.

-$mini-$ face parte din categoria afixoidelor moderne% a fost creat in franceza din

cuvantul latinesc $minimum$ si a dezvoltat o polisemie similara cu cea a ad"ectivului

$mic$: minirobot, minisesiune, minivacanta, miniconferinta, minifotbal, minipopulatie,

minitornada, minirevolutie

mega-8macro

mini-8micro

(din punct de vedere functional $macro$ si $micro$ isi pastreaza caracterul specializat


5/9

te#nic)

-video1

-video

-tele1: telecomunicatii

-tele1: tele"urnal, teleenciclopedie

-tele: telecabina, telescaun, telegondola

-crat9-cratie: democrat9democratie, te#nocrat9te#nocratie, birocrat9birocratie,

meritocrat9meritocratie, gerontocrat9gerontocratie, fraierocratie%

-fob9-fobie: comunistofobie, xenofobie, spionofobie, islamofobie

-log9-logie: transplantolog9transplantologie, viitonologie, futurologie, 23ologie,

sovietolog, brancusolog, eminescolog, vampirologie, manelolog, ma#alolog

-man1: recordman, tenisman9a

-man: toxicoman, vitezoman, secretomanie

-oid: comunistoid, #itlerid, occidentaloid, securistoid, legionaroid

-teca: fototeca, vinoteca, circoteca

-zaur: tiranozaur, dinozaur

0reatiile gazetaresti cu valoare expresiva asociaza, de regula, un sufixoid sau prefixoid

savant cu un cuvant-baza, popular, familiar sau c#iar argotic iar contrastul stilistic

creeaza efectul expresiv.

$turistopitec$, mega#otie, megaparastas, megaintepat, megatoapa, megainmormantare,megaodrasle, megamanelisti.

0ompunerea prin abreviere

5brevierile in romana actuala

'xista doua tipuri de abrevieri:

1. trunc#ierea-consta in scurtarea cuvantului prin amputare facuta in functie de analiza

cuvantului si este specifica exprimarii orale : bio, geo

$cinema$, $metrou$

living-room 8 living

blue-"eans 8 "eans

discoteca

meteo

. 0ompuse prin abreviere

-acronime-compuse formate din silabe sau fragmente initiale ale cuvintelor dintr-o

structura sau sintagma: omavia, 5sirom% procedeul a existat si inainte de 1!!% este

folosit in special pentru nume proprii de firme, societati (2ltcit)% cel mai vec#i acronim

este asociatia culturala transilvaneana 5stra, infiintata in 1&61. Dupa al doilea azboi


6/9

+ondial procedeul a generat o serie de compuse dupa modelul limbii ruse din care au

fost si imprumutate acronimele $col#oz$ si $sov#oz$

Dupa 1!! acronimele au continuat sa existe ca nume proprii cu o existenta strict legata

de cea a referentului

igle 8 compuse specifice limbii scrise datorita economiei pe care o realizeaza in

exprimare si c#iar in scrise. unt formate din literele initiale ale unor sintagme. Primele

sigle romanesti au aparut in a doua "umatate a secolului ;*; si primele au fost 0/,

0'0 si P3. Procedeul s-a dezvoltat mai ales in limba"ul economic si administrativ in

perioada interbelica indeosebi dupa modelul francez. Dupa instalarea regimului

comunist, procedeul a fost influentat de limba rusa si ulterior de limba engleza.

Dupa 1!!, s-au imprumutat numeroase sigle din engleza: 0


7/9

0uvinte $valiza$-din franceza $mot-valise$% eng $blinded ?ords$

-calc#eaza forma din franceza (+er@ozA8+er@elBar@ozA)

romglezaC romanaBengleza

produse cosmeceutice (cosmeticeBfarmaceutice)

0onversiunea

8procedeu intern de imbogatire a lexicului care consta in trecerea unui cuvant dintr-o

clasa morfologica in alta, cu sau fara modificari semantice.

-de regula conversiunea este marcata pe plan morfologic prin marci flexionare (articolul

in situatii de substantivizare)

*n plan sintactic conversiunea se exprima prin distributia in contexte specifice noii clase

morfologice

7ipologia conversiunii

-include substantivizarea, ad"ectivizarea si adverbializarea

ubstantivizarea-include: ad"ectivul calificativ devenit substantiv cu articol #otarat,

ne#otarat sau ad"ectival

numeralul

pronumele (eul poetului, in sinea mea, un oarecare)

verb la infinitiv (intrare, iesire) adverbul (binele, un da #otarat)

inter"ectia (ofului)

5d"ectivizarea este insotita de marci morfologice de gen, numar si caz

-se pot ad"ectiviza verbe la participiu,gerunzii (rana sangeranda), in formule fixe in

limba"ul popular sau familiar substantive de genul (aparare beton, minte brici

5dverbializarea inseamna trecerea in clasa adverbului ca un cuvant invariabil

-ad"ective

-substantive (doarme bustean)

-verbe (poate)

-pronume (ce frumoasa e)

-numerale (intai asculta)

*n functie de stabilitatea lor in limba actuala se pot identifica doua tipuri de conversiuni

-fixate in limba, deci repetabile sau stabile

-accidentale (de regula, functie stilistica)

0onversiunile stabile sunt cele inregistrtate in dictionare si frecvent intalnite in diverse

stiluri ale limbii (ad"ectivele substantivizate: nou-nascutii, ad"ectivele participiale:

apropiatii presedintelui)

*n unele situatii conversiunea se realizeaza cu restrictii gramaticale legate de anumite


8/9

valori semantice (de exemplu, in domeniul criticii si teoriei literare, esteticii, filosofiei,

psi#ologiei, sociologiei se folosesc ad"ective substantivizate cu forma unica de neutru

singular de genul $specificul romanesc, metafizicul, sacrul si profanul, esteticul,

imaginarul$)

-termeni cromatici pot aparea sub forma substantivizata (negrul ramane negrul, albastru

de voronet

-in terminologia politica formele de feminin singular $stanga$ si $dreapta$ desemneaza

orientari politice

'xista conversiuni specializate pentru anumite domenii sau terminologii (oficialul,

greul, ros-albastrii)

0onversiunile sunt frecvent intalnite in asociere cu elipsa unui substantiv din sintagmele

substantivBad"ectiv (prezidentialele, localele, legislativele, maximele, minimele,

pacificul, cardiacii, diabeticii, compensatele, nationala, amicalul, dalmatian

tilizarea substantivelor obtinute prin conversiune din ad"ective poae prezenta riscul de

ambiguitate care se regula se rezolva contextual (conservatorul, diplomat

0onversiunile accidentale sau ocazionale se realizeaza in limba vorbita sau in presa, de

regula, cu functii stilistice (fres# de portocale)

-se substantivizeaza multe ad"ective din engleza (livingul, must #ave-ul)

5ntonomaza-trecerea unui substantiv comun in clasa substantivelor proprii (nume de pisica, de

orase: =usteni, 2mu, Pietrosu) sau din nume proprii in nume comune (damasc)

*n limba actuala exista numeroase nume proprii devenite nume comune, de regula,

imprumutate din limbile moderne in care a avut loc transformarea. 3umele proprii pot fi

nume de persoane care desemneaza astazi prin metonimie lucruri sau obiecte ("offre-

pra"itura facuta pentru un general pe nume offre)

5lte nume comune provin de la toponime:sampanie, #avana, damasc, curacao

'xista unele forme de antonomaza incompleta atunci cand inca se scrie cu ma"uscula

Domeniile in care apar antonomazele: nume propriu-nume comun (violeta)

-Domeniul marcilor comerciale (adidasi), nume de boli (Par@inson)

-Domeniul politic (un 3apoleon israelian)

-Domeniul artelor (un nou +ozart)

-Domeniul s#o?biz-ului

Pe langa metonomiile mentionate mai sus (care substituie un nume prin altul in virtutea

unei relatii logice de apropiere, exista si antonomaze care se bazeaza pe metaforizarea

unor nume proprii care sunt utilizate ca nume comune in virtutea unei comparatii

subantelese. 5ntonomazele reflexive se intalnesc in :


9/9

-domeniul istoriei (Eaterloo, 3urenberg, *alta)

-domeniul geografiei (

197684451 dinamica limbii romane actuale bak

Documents