19585896-bucuresti-introducere

8/6/2019 19585896-Bucuresti-introducere

1/90

anul I / IAC 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Introducere inArhitecturaContemporanacurs introductiv

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA


2/90


BUCURESTIUL AZIsuprafata: 228 kmparie construita: 70%

1996: 2 300 000 locuitori


3/90


?BUCURESTIUL AZI


4/90


?BUCURESTIUL AZI


5/90


?BUCURESTIUL AZI


6/90


?BUCURESTIUL AZI


7/90anul I / IAC 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

?BUCURESTIUL AZI



?BUCURESTIUL AZI



PINA AZIorice oras are o istorie

1459- prima atestare documentara1828 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii

1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti1866 - devine capitala Regatului Romniei

1877 - Independenta1916-1918 - primul razboi mondial

1918 - Unirea cu Transilvania - Romnia Mare1940-1945 - al 2-lea razboi mondial

1944 - Romania trece de partea Rusilor1945 - Tratatul de la Ialta - Romnia trece n sfera de influenta sovietica

1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti1947 - Republica Populara Romna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-

Dej

1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inflorirea cultului personalitatii

1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului

1989 - RevolutiaNoua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?



PINA LA PERIOADA MODERNAcontext istoric general

sec. XIVzone sub influente culturalediferire - diferente in culturaurbana de locuire1310 - fondarea, subBasarab I al principatuluiValahiei - prima capitala laCampulung (penduleaza

succesiv pina la jumatateasec XVI intre Campulung,Curtea de Arges,Targoviste); apoi Bucuresti.13XX - principatulMoldoveiTransilvania



la Nord:

in sec. XIII-XIV, Ungaria si Polonia si disputa dominatia asupra

teritoriilor cuprinse intre carpati si Marea Neagra, incercind sa limitezeprezenta tatarilor in zona

la Sud:puterea otomana devine tot mai agresiva.Datorita ofensivei otomane, care preia controlului Marii Negre,importanta vechilor drumuri comercialele E-V (de exemplu, drumul

matasii si a mirodeniilor, care treceau pe la tatari) descreste. sidrumurile se deplasesza (drumul Lvov-ului)

1453

Caderea ConstantinopoluluiBizantinitatea se retrage spre nord(Bizant dupa Bizant). Ea ramine o dimensiue persistenta (chiar dacafluctuanta in intensitate) a culturii locale, in particular, si

a ariilor ortodoxe, in general; ceea ce le confera o anumita pretentie,intre infatuare si - din cind in cind - o anume grandoare...

1459 prima atestare a orasului Bucuresti



18/90anul I / IAC 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE1592

harta Europei/locul principatelor romane




bucurestiul post-bizantinun oras balcanic

1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA

PINA LA PERIOADA MODERNA



BUCURESTIUL BALCANIC

Potrivit cutumei, orasul apartine domnitorului si primeste din partea acestuia privilegiul deautonomie administrativa. Puterea centrala e mare, iar cea a boierilor e in crestere cam din

sec XVII. Astfel, autoritatea municipala este destul de redusa si cu prerogative limitate.

PRINCIPIILE GENERATOARE ALE DEZVOLTARIIORASULUI

Axele generatoareCentrul: politic si religios

Absenta fortificatiilor

Regimul juridic al trenului (Fondul juridic general)



COAGULAREA de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - siparohii

1250 - 1400 1400 - 1450




1750 1850

COAGULAREA de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - siparohiiBUCURESTIUL BALCANIC



Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor



24/90


IATA COLORATA A ORASULUI

amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pemahalale/parohii; spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ;

activitatile agricole ocupa un rol important


25/90


Oras de joasa inaltime si densitate redusa:

in 1859:

-122 000 locuitori,-16 232 cladiri

din care,

-1.327 cu 2 niveluri

- 58 cu 3 niveluri



26/90


Cu exceptia unei zone unde se aduna totinegustorii si care este construita dupamodelul german,restul orasului are aspectul unui sat.(din memoriile unui calator strain din sec al

XVIII lea)



27/90


300 de biserici

spatiul public, desi dezordonat,e populat, galagios,

monumente publice:palatul princiar, biserici,manastiri si hanuri


C S C C


28/90


Spre 1830 orasul avea:supraf: 3000ha60.000 locuitori.(53.888 de rezidenti,10.000 provinciali,1.044 straini)

Viena avea, in sec. alXVIII-lea, 1800 ha la200.000 locuitori,deci o densitatedubla.

Este cel mai mare orasdin sud-estuleuropean

Atena are in 1836 -14.000 de locuitori,

Belgradul, 12.900 in1838.

Foarte putin dens: in1859 - 122000 delocuitori

Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810,

generalul Kutuzov o descrie ca un oras atit de mare incit depaseste orice

rusesc cu exceptia capitalei.


PINA LA PERIOADA MODERNA


29/90


cea mai mare capitala din Balcani dupa Constantinopolcu pretentia unui mic Constantinopol

un mod de viata oriental

o traditie de edificare post-bizantina

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-unintens si rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -,proces in care influenta franceza va juca un rol determinant.Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in

arhitectura si transformarea orasului.

PINA LA PERIOADA MODERNAbucurestiul balcanic

CARE INCEPE AICI


30/90


1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,

lembellissement etle maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

3000 ha60 000 locuitori

10 bariere

in 1859:

122 000 locuitori,16 232 cladiri

din care, si 1.327 cu 2 niveluri58 cu 3 niveluri

CARE INCEPE AICI

PERIOADA MODERNA


31/90


principalele evenimente istorice

ROMANIA MARE

1918Dupa primul razboi mondial,

Transilvania devine parte a Romaniei

VALAHIA1821Revolutia lui T. Vladimirescu

1848Revolutia burgheza

VECHIUL REGAT 1859Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza

1866Carol I de Hohenzollern

1877Independenta et participarea la razboi

ROMANIA ACTUALA

1944Insurectia armata de la 23 august

PERIOADA MODERNA

PERIOADA MODERNA


32/90


privirea se indreapta spre occident

La sfirsitul epocii fanariote, atmosfera Bucurestiul si

etosul modernizarii pot fi rezumate de acest tablou,

descris de pictorul ungur Barabs Miklos, la

Bucuresti intre 1828 si 1834:

Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul

isi sacrificase frumoasa barba dupa moda

europeana], intrind in salon [vad] cam zece

boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati

turceste pe podea, fiecare linga scaunul sau, cu

jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor.

Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o

canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea

gehemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau

turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca

ar putea sa-si scoata jobenele.

PERIOADA MODERNA

PERIOADA MODERNA


33/90


1848, Romania accede la marea istorie europeana si

incepe sa bilbiie limbajul comun al modernitatii nationale.

Popoarele se revendica ca natiuni si natiunile reclama

recunoasterea unei suveranitati incarnata in Stat. Ordineatraditionala, restabilita in 1815 si care pretinde sa striveasca

bulversarile produse de razboaiele napoleoniene,

mostenitoare ale Revolutiei franceze, este refuzata.. () Ce

vor face romanii ?

Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de

a capata o recunoastere internationala: ei au o limba careau invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe

care, de la inceputul secolului al XIX-lea, se caznesc sa o

impaneze cu neologisme latine pentru a-i da vocabularul

modernitatii, o limba scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut,

o ancestralitate romana si, una mai veche, dacica; ei au o

reprezentare teritoriala explodata in trei principate, Moldova,Valahia si Transilvania, pe care si le impart imperiile

austriac si turc.

Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera -

la fel ca toate elitele patriotice din Europa luminata - dreptul

popoarelor de a dispune de ele insele..

Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE

PERIOADA MODERNA

PERIOADA MODERNA


34/90


Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde seintersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intirziate,tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere economic, contaminatefoarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului.

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA INRESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC

PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).

Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul

comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative principale:(1) nev oia de a rec upera decalajul care le despart e de Europa Oc cident ala:se ref lec ta i n dori nta si inc ercarea de a ati nge un niv el ridicat de dez voltareeconomic a, soc iala si cult urala, prin asimil area ac celerat a a val orilorocc ident ale.(2) cons truirea unei noi identit at i nat ional e.strat egia curenta este res pingerea a tot ce reprezenta trecut ul ot oman(admi nis trat ie, st il de viat a, cult ura etc.)

paradigma balcanicaPERIOADA MODERNA

PERIOADA MODERNA


35/90


Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai

puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care suntpresupuse a ii fi cauzele.Principalele dimensiuni:- respingerea patrimoniului oriental si- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.Toate echivalau cu modernizarea,

iar modernizarea insemna occidentalizare,ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia construita.

ideea de modernizare

modernizarea orasuluiOccidentalizarea modului de viata / locuire;Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sadevina o capitala europeana.

PERIOADA MODERNA

BUCURESTIUL EUROPEAN


36/90


1831 - Le Rglement Organique (RO) +Rglement sur lassainissement,lembellissement etle maintient du bon ordre dans la ville deBucarest

Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noibulevarde:- se creaza un nou tip de spatiu public,- cu cladiri publice noi,- prin reguli si regulamente noi.

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!




37/90


noile cheiuri ale Dambovitei




38/90


noile cheiuri ale Dambovitei




39/90


Gradinile KisseleffGradinile Cismigiu A. Meyer

gradini publice si parcuri




40/90


BUCURESTIUL EUROPEANnoile bulevarde: axa E-V



41/90


BUCURESTIUL EUROPEANnoile bulevarde: axa E-V

institutiile moderne ale noului stat


42/90


institutiile moderne ale noului stat



43/90


noua imagine a strazii




44/90


BUCURESTIUL EUROPEANnoua imagine a strazii



45/90


noua imagine a orasului - axa N-S




46/90






47/90


193 5-3 7 - Imobilu l Malax a





48/90


evolutia orasului

1831 1895 1929

1831 - 122 000 locuitori

1878- 177.646 locuitori

1899 - 282.071 locuitori

Ritmul de constructie:

-380 cladiri /an




49/90


Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza:1890 generalizarea regimului de inaltimepentru alte strazi importante din centru

cele mai importante interventiidinaintea primului razboi mondial


d i l hi


50/90


modernizarea zonelor vechi

imaginea strazilor se modifica


51/90


imaginea strazilor se modifica

parcurile rezidentiale


52/90



Parcurile Bonaparte si Filipescu



53/90



zonele de locuinte ieftine


54/90


REA STAN CU LESC U - LOC UINT E I EFT INE

zonele de locuinte ieftine

imobilul de mici dimensiuni


55/90


Marcel Iancu

imobilul Gold

imobilul de mici dimensiuni

fundaturile bucurestene


56/90


fundaturile bucurestene

imobilul de mari dimensiuni


57/90


imobilul de mari dimensiuni

noua imagine urbana


58/90


noua imagine urbana

o noua scara


59/90


o noua scaraa orasului



60/90


1921PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1935PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE :

clasele de constructii

planurile directoare




61/90


profesiunea moderna de arhitect

1892 - se fondeaza Scoala de arhitectura

1891 - Societatea Arhitectilor Romani



62/90

pana la al II-lea RAZBOI MONDIAL


63/90


majoritateatransformarilorprincipale ale orasuluisunt in curs dedesfasurare

pana la al II-lea RAZBOI MONDIAL


64/90


LUMINA VINE DE LA RASARIT

COMUNISTE


65/90


PUTINA ISTORIE RECENTA

COMUNISTE


66/90


194 4- 19 48 COMUNIS TII P REIA U T REPTA T P UTE REA, c u aju to rul a rmate lo rsov ieti ce2 3 au gu s t 1 94 4 Ar mis ti tiu l s i in s ur e ctia a r ma ta c ont r a G er m an ie i6 m ar tie 1 94 5 Pr im ul g uv ern de moc rati c i mpus d e s ovie tic i10 feb ruar ie 19 47 Trat atu l de p ac e cu R om ani a : c on ditii i mai du re de cit c ele p revazute p rin ar mistiti u194 7 eli mina rea du ra a op oz itie i d emoc ratic e: p erio ad a de e pu rari po lit ic e c aredur eaza p in a pr in 19 6230 de cembrie 194 7 Rege le e fo r ta t s a a bd ic e: R epu blic a P opula ra R omin afe brua r ie 1 94 8 Par t idu l Mun cito resc R om an ( PMR, tr ansfo rmat i n PCR i n iu lie 1 96 5), a l c aruicon duc ato r e ste G h. G heo rghi u-Dej ( 195 2-196 5)194 8 Noua C on st itu ti e ( du pa c ea s ta li ni sta di n 1 936 );Trat atu l de c ol ab orar e s i as is te nta mutu ala c u U RSS11 iun ie 1 948 nat ion ali zarea p r inc ipa le lo r m i jlo ac e d e pr oduc ti e ( du reaz a, in e tap e, p in a i n 19 52 :nat ion ali zarea l ocuin te lo r se fac e in 1 950 )aug us t 19 48 Leg ea i nv ata mint ul ui ep urat 195 0 Pr im ul P la n de S ta t ( 19 51 -195 5) + P la nu l p e 10 a ni d e e lec tr i fic are195 2 Lup te le di n in te r io rul P arti dul ui s in t c is tig ate de G h. G heor ghiu- Dej196 0 Sec retar ul P arti du lu i ( Ghe or gh iu -Dej) an unta p r in c ip iil e ec ono mic e al e c om unis mul ui na ti on al din 19 60 se in stal ea za un o ar ecar e c li mat m ai r ela xat , o an um ita in de pen de nta fat a de U RSS196 5 Dej moa re, C eau ses cu de vin e s ecret ar ul P arti du lu iaug us t 19 68 Decla rat ia lu i Cea us escu d upa in vaz ia s oviet ic a in P ragamartie 197 4 Ceau sescu d ev in e P resed in te al R epub lic ii

PUTINA ISTORIE RECENTA

COMUNISTE


67/90


COMUNISTEPUTINA ISTORIE RECENTA


68/90


sperantele de dupa razboiCOMUNISTE


69/90


modernizarea isi schimba semnificatia

1949 - Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

1952 - Nationalizarea profesiunii

Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:

HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LARECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN

DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILORHOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIESOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI

- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de statpentru arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)

- Institutul de arhitectura Ion Mincu- Uniunea Arhitectilor si revistaArhitectura

Arhitectura, invatamintul, profesiuneasint incluse in sistem si intra sub controlul politic.

COMUNISTE


70/90


perioada stalinista COMUNISTE


71/90


realismul socialist COMUNISTE


72/90


1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov

1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism-

socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa derationalitate, neeconomice)

O SCHIMBARE PRUDENTAnoiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor

noiembrie 1958 Plenara CC a PMR- Dej preia temele lui Hrusciov:Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de

eficienta economica.Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializareaconstructiei de locuinte, confortul si expresivitatea plastica

Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitateaserioasa.

Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte

modernizarea de dupa 1954/1957COMUNISTE


73/90


modernizarea de dupa 1958

Piata Palatului 1965

1852 1911 1965

piete si completari de fronturi ale marilor artere

COMUNISTE


74/90


modernizarea de dupa 1958

piete si completari de

fronturi ale

marilor artere

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

COMUNISTE


75/90

anul I / IAC 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADEpiete si completari de fronturi ale marilor artere

Ansamblul Circului sisoseaua Stefan cel Mare

modernizarea de dupa 1958COMUNISTE


76/90

anul I / IAC 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADEcontinuarea axei N-S



77/90


cresterea orasului princartierele de blocuri

2.000.000 locuitori



78/90



Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori


CO S


79/90




2.000.000 locuitori

COMUNISTE


80/90


19 68 - de cla ratia di n aug ust contra in vazie i sovi etice in Ceh osl ovaci a19 71 - Tezel e di n iul ie - Man gal ia : revol utia cu ltural a 19 74 - Ce ause scu de vin e prese di nt e al rep ubl ici i (f unctie no u in f i in tata)

PUTINA ISTORIE RECENTACOMUNISTE

COMUNISTE


81/90


lucrarile lui ceausescu dupa 1977

modernizarea prin demolare

COMUNISTE

COMUNISTE


82/90


COMUNISTElucrarile lui ceausescu dupa 1977

modernizarea prin demolare

COMUNISTE


83/90


mutilarea teatrului national

COMUNISTElucrarile lui ceausescu dupa 1977

COMUNISTE


84/90


noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente

COMUNISTElucrarile lui ceausescu

COMUNISTE


85/90


casa poporului


COMUNISTE


86/90


artificializarea dmbovitei


COMUNISTE


87/90


cortine de blocuri sicartiere de blocuri indesite


BUCURESTIUL DUPA 1989


88/90


O ISTORIE FOARTE RECENTA

ce facem cu orasul?




89/90


deocamdata stam cu obloanele lasate

UCU S U U 989

O S O O CBUCURESTIUL DUPA 1989


90/90

In r a p o r t c u c o n te x tu l o cci d e n ta l , B u cu r e s tiu l p a r e s a fi e , o r ic it d e i ro n i c a rs u na , i n ma i m a r e m a su r a u n o r a s tr a i t, d a to r i ta a c e ste i to tu s i d u ra b i le le g a tu r i c utr e cu tu l s a u . I n v r e m e ce , in A n g li a , r e c ur s u l la tr a d i ti e p o a te f i e x p ri m a t c ae x er c it iu s e mn i fi ca t iv n u m a i i n e xp e ri e n te i zo l a te , c u i n ci d e n ta p u n c tu a la ,B u c u r e s ti u l p o se d a i n ca p o t e n tia l u l u n e i ' r e n a ste r i ', tra d iti i le s a le n e fii n d to tu s id i str u s e sa u d e p a s ite . E l e p a r m a i d e g r a b a i n g h e ta t e , a ti t i n a r h it ec tu r a n o u l u i ci t sia v e ch i u lu i .Ca a r h it e ct, B u cu r e st iu l a r e p e n tr u m i n e o st ru c tu r a la t e n ta , c a r e a ste a p ta sa f i ed e zg h e ta ta . A r e n ev o ie n u ma i d e o vi zi u n e a r h it e ctu r a l a si d e o i n te l e g e re p ro f u n d aa n e v o il o r so c ie t a tii , p e n tr u c a si n g u r u l p e r ic ol e s te a ce l a c a o r a su l sa f ie p ro p u l sa ti n vi it o r d e m e to d e le p ie ti i li b e r e , f a ra in te l e g e re a im p o r ta n t ei tr e c u tu lu i c a oe x pe r i e n ta t ra i ta , d in co l o d e d o m e n i u l r e sta u r a r ii p r o p r iu z is e ."

Arh Nick Temple profesor la Nottingham 1991

O ISTORIE FOARTE RECENTA

19585896-bucuresti-introducere

Documents