1930 ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de camil petrescu

8/17/2019 1930 Ultima Noapte de Dragoste, Intaia Noapte de Razboi de Camil Petrescu

1/10

Roman psihologic modern de tipsubiectiv

Ultima noapte de dragoste intaianoapte de razboi

CamilPetrescu

I. Apartenenta la specieRomanul " Ultima noapte de dragoste, inatia noapte de razboi"este un roman modern psihologic de tip subiectiv. Romanul aredrept caracteristic: unicitatea perspectivei narative, timpulprezent si subiectiv, memoria involuntara, naratiunea lapersoana I.

Textul este structurat in doua parti precizate in titlu acesteailustreaza si temele romanului: iubirea si razboiul.

Prima parte reprezinta rememorarea iubrii matrimoniale dintreSte an !hiorghidiu si la. # doua parte constituie sub orma de

$urnal de campanie a lui !heorghidiu , ce urmareste experientade pe rontul Primului razboi mondial.

Prima parte este in integime %ctionala in timp ce a doua sebazeaza pe $urnalul de campanie ce ii o era unicitate.

In incipit desi este un roman modern sunt %xate cu preciziecoordonatele spatiale si temporale "in primavara anului&'&(...", "la orti%catia din )alea Prahovei".

Incipitul scoate in evidenta cele doua planuri temporale dindiscursul narativ: timpul nararii *prezentul rontului + si timpulnarat * trecutul povestii de iubire+. #ctiunea se petrece in

primavara anului &'&( la popota unitatii, !heorghidiu asista lao discutie despre dragoste si %delitate, pornind de la un barbat


2/10

care si a ucis sotia in%dela si a ost achitat de tribunal. #ceastadescutie declanseaza memoria a ectia, trezindu i amintiri deprerelatia lui cu la.

-inalul este deschis, lasand loc interpretarilor multiple,asa cumse intampla in general in proza de analiza pssihologica.

on/ictul di era de romanele traditionale in care era exterior inromanul lui amil Petrescu con/ictul este interior, estegeneratde sentimente contradictorii ata de sotia sa la.Principalul motiv al rupturi dintre protagonist si la esteimplicarea lei in lumea mondena pe care Ste an odispretuieste. on/ictul interior este ampli%cat de un con/ict

exterior generat de incapabilitatea protagonistului de a seadapta la societate.

Perspectiva narativa este subiective, relatarea se ace lapersoana I sub orma unei con esiuni a persona$ului principalSte an !heorghidiu care traieste experienta undamentala arazoiului si a iubirii.

Romanul este structurat in doua partii si &0 capitole cu titlulsugestive.

" ram insurat de doi ani si $umatate cu colega de launiversitate si banuiam ca ma inseala " este raza caregenereaza retrospectiva iubirii dintre cei doi. Tanarul pe atuncistudent la -iloso%e se casatoreste cu la studenta la 1itere.Iubirea pentru ea se naste din duiosie, dar mai ales din orgoliudeoarece la era cea mai rumoasa si populara studenta de laUniversitate, iar iubirea cu ea trezea invidia colegilor.

2upa casatorie cei doi traiesc modest, insa totul se spulberaodata cu mostenirea primita de la unchiul Tache. la se implicain discutiile re eritoare la mostenire, acest lucru il deran$eazape !heorghidiu. Spre deosebire de la care se iimplica in viatamondena la care are acces datorita mostenirii, Ste an nu seimplica in ea. riza matrimoniala este declansata de excursia la3dobesti, cand la pare sa i acorde atentie exagerata unuianume 2omn !, care dupa opinia persona$ului narator ii vadeveni amant. 2upa excursia de la 3dobesti iubirea dintre cei

doi decade.


3/10

oncentrat pe )alea Prahovei, unde asteapta intrarea Romanieiin razoi primeste o scrisoare de la la care se mutase la

ampulung pentru a % mai aproape de el. la vrea sa lconvinga sa i treaca o suma de bani pe numele ei pentru aio eri siguranta in cazul morti lui pe ront. #/and acestea el estecnvins ca la vrea sa divorteze si sa ramana cu 2omnul !.Intamplator se intalneste cu acesta iar Ste an nu crede ca estedoar o intamplare ci crede ca este acolo pentru a % alaturi de

la. 2atorita izbugniri razboiului Ste an nu mai are ocazia saveri%ce daca la il inseala.

# doua experienta in planul cunoasterii o reprezinta razboiul.Imaginea eroica a razboiului prezentata in literatura traditionalaeste mitizata. -rontul inseamna has, dezordine, mizerie, masuriabsurde.

Ranit si spitalizat !heorghidiu revine acasa la 4ucuresti dar sesimte detasat de tot ceea ce tine de la, de aceea se hotarastesa o paraseasca si sa i lase "tot trecutul ".

S arsitul lasa loc interpretarii multiple iar destinul de pe ront nueste incheiat se poate considera ca romanul are %nal deschis.

Persona$ul narator, Ste an !heorghidiu reprezinta tipulintelectualului lucid inadaptat. venimentele extraordinare sunt%ltrate prin constiinta sa, ast el gandurile si sentimentelecelorlalte persona$e nu pot % cunoascute de cititor. #st el la esprezentata din perspectiva lui Ste an, de aceea cititorul nu sepoate pronunta asupra %delitatii ei.

Introspectia si monologul interior sunt tehnici ale analizeipsihologice.

"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razoi" este unroman psihologic modern, avand drept caracteristici: unicitateaperspectivei narative ,relatarea la persoana I subiectivitatea,apelul la memoria a ectiva.

II. Evolutia personajului


4/10

Textul dat apartine operei literare 5Ultima noapte dedragoste, intaia noapte de razboi6 scrisa de amil Petrescu sipublicata in anul &'07.

Romanul psihologic este scris la persoana I, sub ormaunei con esiuni a persona$ului principal, Ste an !heorghidiu,care traverseaza doua experiente undamentale: iubirea sirazboiul. Ste an !heorghidiu este protagonistul si persina$ulnarator, perspectiva narativa %ind subiectiva si unica.8odernitatea romanului este sustinuta si de timpul prezent,subiectiv de /uxul constiintei, memoria a ectiva, deanticalo%lism si autenticitate.

Persona$ul narator !heorghidiu se raporteaza la doua

p9lanuri temporale: timpul cronologic, in care protagonistulrememoreaza drama iubirii.

Stefan , sublocotenent intr un regiment de in anterie,trimit pentru orti%carea )aii Prahovei, este concentrat decurand, ceea ce constituie pentru el 5o lunga deznade$de6.2iscutia de la popota despre iubire provoaca o reactie violentaa persona$ului, care considera ca 5cei care se iubesc au dreptulde viata si de moarte asupra celuilalt6 si declanseaza amintireapropriei povesti de dragoste aducand o in realitate.

!heorghidiu este o natura re exiva , care analizeaza inamanunt, cu luciditate starile interioare 5#tentia si luciditateanu omoara voluptatea reala, ci o sporesc, asa cum de alt elatentia sporeste si durerea de dinti6.

Prima experienta de cunoastere , iubirea e traita subsemnul incertitudinii, e un zbucium permanent in cautareaadevarului. Ste an primeste pe neasteptate o mostenire de launchiul sau Tache, si ca urmare, sotia sa la, se lasa in voia

tentatiilor mondene, devenind din ce in ce mai preocupata delux, petreceri si escapade, apt ce intra in totala contradictie cuconceptia lui despre iubire, despre idealul sau de eminitate 5#s% vrut o mereu eminina, deasupra acestor discutii vulgare6.Student la %lozo%e, inzestrat intelectual, Ste an traieste inlumea cartilor, o lume in trotala contradictie cu lumea unchiului

Tache, a lui ae !heorghidiu si Tanase 1umanararu, cu careeroul nu are nicio legatura.

Fire pasionala , puternic re/exiva, constient de chinul saulauntric, !heorghidiu aduna progresiv semne ale nelinistii, ale


5/10

incertudinii, pe care le diseca cu minutiozitate. )iata lui devinein curand 5o tortura6, nu mai putea citi 5nici macar o carte6. Sedesparte de sotia sa, apoi intalnindu se intamplator cu la, s ausimtit amandois tan$eniti ca doi straini, creandu i lui Ste an o

adevarata revelatie 5Simteam ca emeia aceasta era a mea, inexemplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, ca ne intalnisemde la inceputu lumii6.

Plimbarea la 3dobesti declanseaza criza de gelozie, deincertitudinea iubirii, punand sub semnul intrebarii %delitatea

lei. -aptul ca la gusta din elul de mancare al domnului !.Produce o adevarata urtuna in su/etul sau, revenindu i inmemorie amintiri dureroase 5Si ea stia ce vie placere imi acemie acest6.

!heorghidiu su era nu numai din mandria ranita, ci maiales pentru aptul ca se pre ace, a%sand o indi erenta cu total

alsa, ascunzandu si ramantarile 58a chinuiam launtric ca sapar vesel si eu ma simteam imbecil si ridicol si naiv.6

#utoanalizandu si starile cu luciditatea caracteristica,disecand %ecare reactie pe care o avem, respinde ideeageloziei 5 u, n am ost niciodata gelos, desi am su erit atat dincauza iubirii6.

Iubirea devine pentru Ste an autosugestie si optiune 5oiubire mare a mai curand un proces de autosugestie. Iubesteintai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca sti caasta o ace ericita, iti repeti ca nu e loial sa o $ignesti, sa inseliatata incredere. 3rice iubire e ca un monodeism, voluntar lainceput, patologic la urma6.

roul traieste in lumea ideilor pure, aspirand la dragosteaabsoluta, cautand in permanenta certitudini care sa i con%rme

pro unzimea sentimentului de iubire si, neputand gasicertitudinea linistitoare, se simte obosit si hotaraste sa sedesparta de%nitiv de la, pe care o priveste acum cuindi erenta 5cu care privesti un tablou6 si caruia ii lasa o bunaparte din avere la care tinea, se pare, in mod deosebit 5i amscris ca i las totul ce e in casa, de la obiecte de pret la carti, dela lucruri personale la amintiri. #dica tot trecutul6.

A doua experienta de viata undamentala in planulcunoasterii existentiale este razboiul, rontul, o experientadirect, care constituie adevarata drama intelectuala.


6/10

2aca prima parte este %ctiune, deoarece prozatorul nu eracasatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierearomanului, povestea %ind pur inventata, parte a doua insa esteo experienta traita, scriitorul %ind o%ter al armatei romane in

timpul primului razboi mondial.Razboiul este surprins in roman in dubla ipostaza. In

legatura cu el, Ste an !heorghidiu se autocunoaste si pune inbalanta problemele de constiinta. 1a inceput este vazut dinacest punct de vedere ca un loc al izolarii ce l indeparteaza de

la. Iubirea lor de apt a ost omorata de iminenta razboiului.

A doua ipostaza a razboiului este radicala, razboiul%ind vazut in sens maladiv, %ind cel care curma vieti. 3%terul

Ste an !heorghidiu descopera o realitate dramatica, nu atacurivite$esti, orgoliul sau insa il ace sa participe cu toata orta larazboi.

Drama iubirii lui intra de%nitiv in umbra, experientadramatica a rontului %ind decisiva. !heorghidiu neputand %iconsiderat un invins deoarece reuseste sa depaseasca geloziacare ameninta sa l dezumanizeze.

In opinia mea, constiinta lucida, analiza si con esiunea pun

in evidenta preocuparea persona$ului narator pentruproblemele produnde ale existentei.

III. Evolutia cuplului Apărut în 1930, romanulUltima noapte de dragoste, întâia noapte de

război de Camil Petrescu ilustrează preocuparea scriitorului de a experimentanoi modele şi structuri narative.

Romanul dezvoltă douăteme principale iu!irea şi răz!oiul. "ema iu!iriieste sus#inută de evolu#ia cuplului $te%an &'eor('idiu )la, prezentată doar prin re%lectarea ei su!iectivă, din perspectiva lui $te%an &'eor('idiu, persona*ul narator al romanului. Cunoscător al di%eritelor teorii %iloso%ice şi ştiin#i%iccare circulau în epocă, admirator declarat al operei lui +arcel Proust, CamilPetrescu creează primul persona* narator din literatura rom nă preocupat săîn#elea(ă în ce constă di%eren#a între realitate şi autosu(estie, între a!solut şirelativ.

Alcătuit din două păr#i care n-au între ele dec t o le(ătură accidentală înopinia lui &eor(e Călinescu/, acest volum inedit ca structură narativă în peisa*ulepocii este după opinia lui Perpessicius romanul unui război pe două


7/10

fronturi 2 cel al iu!irii con*u(ale şi cel al răz!oiului propriu-zis, ceea ce-i pricinuieşte eroului un neîntrerupt marş, tot mai adânc în conştiinţă.

Perpessicius /n pre%a#a de la edi#ia din 1944 a romanului, intitulatăCuvânt înainte

după un sfert de veac, Camil Petrescu mărturiseşte că dacă partea întâia aacestui roman e o fabulaţie, e adică născocită […] şi deci eroul ŞtefanG eor! idiu cu soţia lui sunt pură ficţiune, în sc imb se poate afirma că parteaa doua a cărţii, aceea care începe cu întâia noapte de război, este construitădupă memorialul de companie al autorului, împrumutat cu amănunte cu tot eroului . Perspectiva narativă subiectivă con%eră autenticitate relatării,caracteristică esen#ială a romanului su!iectiv. Printr-un arti%iciu compozi#ional, prima parte este alcătuită prin rememorare, în timp ca a doua parte esteconsemnată su! %orma unui *urnal de %ront.Acţiunea , complexă, se des%ăşoară pe două coordonate temporale una a rememorării rela#iei persona*ului narator cu )la şi una în des%ăşurare a experien#ei de pe %ront a lui $te%an&'eor('idiu /. Centru de interes alconflictului principal al romanului sedeplasează de la exteriorul evenimentelor plasate în prea*ma şi în timpulPrimului Răz!oi +ondial lae"plorarea interiorităţii persona*ului principal, prins în mira*ul propriilor iluzii despre dra(oste, despre căsătorie şi despre%emeia ideală.

Experienţa iubirii , care dă su!stan#ă primei păr#i a romanului, esteactualizată prin rememorarea rela#iei lui $te%an &'eor('idiu cu )la. A doua parte creează iluzia temporalită#ii în des%ăşurare, prin consemnareaevenimentelor care se petrec pe %ront. Arti%iciul compozi#ional din incipitulromanului discu#ia de la popota o%i#erilor re%eritoare la un %apt divers din presavremii un so# care şi-a ucis so#ia in%idelă a %ost ac'itat / permite aducerea în prim plan a unei dintre temele principale ale romanului pro!lematica iu!irii.Ast%el, discu#ia de la popotă este pretextul unei ample di(resiuni, pe parcursulcăreia $te%an rememorează etapele evolu#iei sentimentului care l-a unit cu )la."oate %aptele şi evenimentele din roman sunt prezentate dintr-o perspectivăunică, su!iectivă2 #ram însurat de doi ani şi $umătate cu o cole!ă de la%niversitate şi bănuiam că mă înşeală& 'in cauza asta, nu puteam să(mi daue"amenele la vreme& )mi petreceam timpul spionându(i prieteniile, urmărind(o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui !est, din nuanţa unei roc ii, şi din informarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna din mătuşile ei& #ra o suferinţă de neînc ipuit, care se rănea din propria ei substanţă. 5aratorul nu spune şi nu o va %ace nici mai t rziu / nimic altceva în a%ară de !ănuielile lui. "ot ce a%lă cititorul despre )la şi despre rela#iile dintre so#i provine din această sursă, care e departe de a putea %i considerată in%aili!ilă sauo!iectivă. 6ituat exclusiv în interiorul perspectivei lui &'eor('idiu, cititorul nu

va şti niciodată cu certitudine dacă )la şi-a modi%icat cu adevărat sentimentele%a#ă de so#ul ei, înşel ndu-l cu &. sau dacă nu e vor!a dec t despre ima(ina#ia


8/10

unui !ăr!at neîncrezător şi or(olios. Ceea ce se modi%ică neîndoielnic esteatitudinea naratorului $te%an &'eor('idiu / în raport cu eroina, c'iar dacă,uneori, el urmăreşte să-i creeze cititorului iluzia că se a%lă în posesia celor maisi(ure %apte şi interpretări.

7u!irea lor ia naştere su! semnul or(oliului. C'iar dacă la început )la nuîi plăcea, $te%an se simte, treptat, mă(ulit de interesul pe care i-l arată unadintre cele mai frumoase studente de la %niversitate. Persona*ul narator mărturiseşte că or(oliul a *ucat un rol important în constituirea rela#iei lor2*r!oliul a constituit baza viitoarei mele iubiri. Admira#ia celor din *ur este un

alt %actor care determină creşterea în intensitate a iu!irii lui $te%an2 )ncepusemtotuşi să fiu mulţumit faţă de admiraţia pe care o avea toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente&Pasiunea se ad nceşte în timp, iar %aptul că )la trăieşte o admira#ienecondi#ionată pentru viitorul ei so# contri!uie la crearea iluziei că rela#ia lor areo !ază solidă. Pentru $te%an &'eor('idiu, iu!irea nu poate %i dec t unică,a!solută. 6entimentul pe care îl trăieşte în raport cu )la devine ra#iunea sa de a%i, modul de a se împlini în plan spiritual2 să tulburi atât de mistuitor o femeiedorită de toţi, să fii atât de necesar unei e"istenţe, erau sentimente care măadevereau în $ocul intim al fiinţei mele.

Cuplul trăieşte o perioadă liniştit, cu iluzia comuniunii per%ecte. $te%an emă(ulit că universul lor domestic este dominat de prezen#a sa spirituală şi că)la îl priveşte cu admira#ie, consider ndu-l o autoritate a!solută edi%icatoare înacest sens este scena în care cei doi au o discu#ie despre ce este %ilozo%ia8 ,după ce $te%an #ine o prele(ere sclipitoare la niversitate, iar )la e impresionatăde erudi#ia lui /.

+oştenirea de la unc'iul "ac'e sc'im!ă însă cercul rela#iilor celor doi.:umea mondenă, în care )la se va inte(ra per%ect, este, pentru $te%an, prile*ulde a trăi su%erin#e intense, provocate de (elozie. ;acă în prima parte a rela#ieilor iu!irea stă su! semnul or(oliului, treptat, sentimentul care domină devine(elozia. Antolo(ică pentru modul în care ia naştere (elozia, printr-un complicat

*oc al autosu(estiei, este excursia la


9/10

nu are nicio dovadă concretă. Pentru &'eor('idiu, eşecul în iu!ire e un eşec în planul cunoaşterii. Analiza mecanismului psi'olo(ic al erosului, semni%icativă pentru to#i eroii lui Camil Petrescu, este du!lată de o radio(ra%ie a tuturor con%lictelor interioare. Persona*ul recunoaşte că e 'ipersensi!il, că nu poate

%iin#a în limita canoanelor, dar nu acceptă ideea că realitatea propriei conştiin#enu e vala!ilă în plan exterior. ;eşi $te%an &'eor('idiu este un analist lucid alstărilor sale interioare şi al evenimentelor exterioare, el nu poate să se detaşezede su!iectivitatea pe care (elozia şi or(oliul rănit i-o accentuează.

Con%runtat cu experien#a-limită a răz!oiului care redimensionează oricerela#ie umană, $te%an &'eor('idiu îşi analizează retrospectiv şi critic întrea(aexisten#ă. ;rama erotică este reevaluată din perspectiva experien#ei răz!oiului.

ntors în prima linie după cele c teva zile petrecute la C mpulun(, $te%an&'eor('idiu participă la luptele de pe %rontul Carpa#ilor cu sentimentul că estemartor la un cataclism cosmic, unde accentul cade nu pe eroismulcom!atan#ilor, ci pe 'aosul şi a!surditatea situa#iei şi are su! amenin#area permanentă a mor#ii revela#ia propriei individualită#i, ca şi a relativită#iia!solute a valorilor umane2 )mi putusem permite atâtea !esturi până acum pentru că aveam un motiv şi o scuză- căutam o identificare a eului meu& Cu uneu limitat, în infinitul lumii nici un punct de vedere, nici o stabilire de raporturinu mai era posibilă şi deci nici o putinţă de realizare sufletească8 >inalulromanului consemnează despăr#irea de%initivă de trecut a eroului, (estcaracteristic pentru persona*ele masculine camilpetresciene, care distru! o

pasiune, se sinucid, dar nu ucid& #i ştiu că eroarea se află în propria conştiinţă, şi nu în obiectele conştiinţei +arian Popa / ltima noapte de dra(oste pecare o petrece alături de )la marc'ează înstrăinarea de%initivă de trecutul propriu şi recunoaşterea eşecului în planul cunoaşterii2 .(am scris că(i lasabsolut tot ce e în casă, de la obiecte de preţ la cărţi… de la lucruri personale,la amintiri& /dică tot trecutul . Cititorul care speră să a%le, în %inal, dacă )la a%ost in%idelă, este dezamă(it. ;eşi citeşte un !ilet anonim care îl in%ormeazădespre trădarea )lei, persona*ul narator nu veri%ică in%orma#ia, ceea ceîntre#ine dincolo de pa(inile romanului eni(ma rela#iei complexe care se

sta!ileşte între cei doi so#i. 6entimentul de indi%eren#ă care îl domină pe eroueste evident în renun#area la tot trecutul în %avoarea %emeii care şi-a pierdutaura de %eminitate misterioasă şi atră(ătoare.

Rela#ia dintre $te%an şi )la se dovedeşte mai mult o suită de con*ecturi acelui îndră(ostit dec t o situa#ie reală ? scena ac#iunii nu este una o!iectivă, ciuna %ormată din conştiin#a naratorului. ;e aceea, evolu#ia rela#iilor dinte celedouă persona*e este pro%und a%ectată de %elul în care este percepută realitateaîncon*urătoare de conştiin#a persona*ului narator. ;upă 5icolae +anolescu,

evidentă, în roman, devine naivitatea persona*ului-narator. )l se arată la

început entuziasmat de %rumuse#ea şi inteli(en#a )lei, %ericit de admira#ia pecare ea o st rneşte tuturor, pentru ca, după căsătorie, să descopere că so#ia lui e


10/10

o prostuţă coc etă , interesată mai mult de escapade automobilistice cu prieteni decât de filozofie în patul con$u!al 5. +anolescu /. ;e %apt, nu )lase sc'im!ă, ci %elul în care o vede $te%an.Cuplul )la $te%an &'eor('idiu este reprezentativ pentru opera literară a lui

Camil Petrescu. Ca şi alte persona*e masculine camilpetresciene, $te%an&'eor('idiu trăieşte într-o lume a ideilor pure, pe care nu o poate adapta datelor lumii reale. Pentru el, )la nu este %emeia din realitatea imediată, ci este oima(ine ideală a propriilor aspira#ii su%leteşti. C nd perspectiva asupra ei semodi%ică, )la devine ceea ce a %ost, de %apt, de la început2 o %emeie o!işnuită,asupra căreia $te%an a proiectat o aură ideală.

rmărind pro!lematica rela#iilor dintre două persona*e care trăiescsentimente complexe într-un complicat mecanism de analiză în%ăptuit de un persona* narator cu o structură su%letească unică şi ori(inală, romanul luiCamil Petrescu ilustrează, într-o manieră ori(inală, ideea universalită#ii unor trăiri. Atri!uite unor persona*e %ictive, sentimentele eviden#iate de povestea at tde complicată do! ndesc o pronun#ată notă de autenticitate, prin te'nicanarativă %olosită de autor, care îi permite cititorului accesul la cele mai pro%undetrăiri ale eroilor.

1930 ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de camil petrescu

Documents