19.11.2012
TRANSCRIPT
PROIECT DE LECŢIE
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Pavel Covaci ,Macea
DISCIPLINA: Limba română
CLASA : a VIII a
DATA : 19.11.2012
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
PROFESOR: Crăciun Oana
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Structura textului liric
CONŢINUTUL: Iertare de Alexandru Macedonski
TIPUL LECŢIEI: : de receptare a unei opera literare lirice
OBIECTIV CADRU: 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
Competenţe specifice
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată;
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
3.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric.
Conţinuturi associate
-structuri în lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta;
- procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă, hiperbolă; epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, antiteză) în textul liric;
versificaţia (tipuri de rimă, ritmul, piciorul metric, tipuri de ritm);
* Conţinuturile
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
-COGNITIVE
-să cunoască semnificaţia şi originea cuvântului Psalm;
1
-să menţioneze autori din literatura română care au scris astfel de poezii ;
-să poată argumenta apartenenţa textului la specie ;
-să remarce relaţia cu divinitatea a eului liric/stări sufleteşti ;
-să definească noţiunile de invocaţie retorică şi inversiune şi recunoaşterea lor în texte.
METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza lexicală, lucrul cu manualul şi dicţionarul, demonstraţia.
RESURSE UMANE: capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare.
MATERIAL DIDACTIC: manualul, dicţionarele, fişele de lucru.
BIBLIOGRAFIE :
1. Alexandru Crisan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian, Limba română, 1999, Bucuresti, Ed. Humanitas;
2
Eveniment
ele
instruirii
T
i
m
p
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Mijloace Metode Forme de
organizare
Evaluare
1.Organizar
ea clasei de
elevei
1
'
Absenţe,asigurarea climatului de lucru Catalogul
Caietele
elevilor
Conversaţi
a
Discuţia
Frontală
Individual
ă
-
2.Captarea
atenţiei
3
'
Profesorul scrie pe tablă cuvântul
temă,,iertare,,apoi cere elevilor să formeze
câte un cvintet( versul 2-două adjective
referitoare la cuvântul temă; versul 3- trei
verbe la gerunziu; versul 4- o propoziţie
alcătuită din patru cuvinte; versul 5 - un
cuvânt care să exprime opinia,
sentimentele, părerea fiecărui elev faţă de
cuvântul temă dat).
Caietele
elevilor
Conversaţi
a
Frontală
Individual
ă
Controlul
temei şi
analiza
acesteia
3.Enunţarea
titlului
lecţiei şi a
obiectivelor
urmărite
1
'
Se anunţă obiectivele lecţiei şi se scrie
titlul pe tablă: Iertare de Alexandru
Macedonski.
Elevii notează titlul lecţiei pe tablă.
Planificar
e
Programa
Expunere frontală iniţială
4.Dirijarea
învăţării şi
formarii
3
0
'
Profesorul solicită lectura demonstrativă
a textului de către 1-2 elevi; reluarea
lecturii de către mai mulţi elevi, conversaţii
Elevii notează în caiete definiţiile şi
urmăresc explicaţiile profesorului. Caietele
elevilor
Conversaţi
a euristică
Expunerea
Frontală
Individual
ă
Urmăresc
comportamen
tul elevilor
3
priceperilor
şi
deprinderilo
r
privind mesajul textului, sentimentele
sugerate de text, opinii personale privind
importanţa iertării .
Se poartă o scurtă discuţie care să scoată în
evidenţă trăsăturile poeziei lirice.
Se prezintă elevilor date privind biografia
poetului Alexandru Macedonski.
Alexandru Macedonski (1854-1920) a
rămas în literatura română mai ales prin
valoarea ciclului de poezii al Nopţilor şi
prin lirica din volumul Rondeluri. El are
meritul de a fi introdus la noi simbolismul
european, al cărui teoretician a fost. Ca
poet debutează cu un volum intitulat
sugestiv Prima verba, în 1872.
Un loc aparte în creaţia lirică a lui
Macedonski îl ocupă cei 11 psalmi,
adunaţi sub titlul de Psalmi moderni,
publicaţi în volumul Excelsior, din 1895.
Poezia Iertare de Alexandru Macedonski
este un psalm şi a fost publicat mai întâi în
revista "Literatorul", la 15 iulie 1893, apoi
integrată în ciclul Psalmi moderni din
volumul Excelsior.
Tabla Explicaţia
exerciţiul
4
Se defineşte elevilor noţiunea de psalm :
Psalmul este o specie lirică, prin care
poetul înalţă un imn religios divinităţii,
exprimându-şi sentimentele de smerenie şi
laudă pentru măreţia şi atotputernicia lui
Dumnezeu. Cuvântul psalm vine de la
grecescul "psalmos", care înseamnă
compunere poetică biblică, având caracter
de rugaciune, odă, elegie sacră.
Se prezintă exemple de psalmi din
creaţiile lui Dosoftei, Al. Macedonski si T.
Arghezi.
Se explică elevilor că cea mai veche şi
cunoscută psaltire este cea a regelui David,
din care se citeşte şi astăzi în biserică., de
altfel, david este creatorul acestei specii
literare.
Primul poet religios a fost Dosoftei, care a
şi tipărit creaţiile lirice religioase Psaltirea
pre versuri tocmită (1673) (a preluat
psalmii biblici şi i-a transpus în versuri).
Se solicită elevii pentru discutarea unor
5
probleme legate de vocabular, morfologie,
ortografie si punctuaţie.
Nivelul lexical:
- Sunt remarcate neologismele, unele
preţioase: mister, atom, ticălos, prigoni;
- Absenţa imaginilor vizuale şi auditive;
Nivelul morfologic:
- Poezia propune o evidentă predominare a
verbelor faţă de substantive;
- Este interesant de remarcat că în prima
strofă rima este compusă în totalitate din
substantive;
- Elevilor li se atrage atenţia asupra
repartizării verbului cheie- iertare. Verbele
propriu zise sunt înlocuite cu participii
substantivizate.
Se adresează elevilor întrebări legate de
anumite aspect ale poeziei:
Cui îi sunt adresate versurile
poeziei?
Ce stare sufletească a poetului
dezvăluie aceste versuri?
Comentaţi rolul repetiţiei verbului
iertare în nuanţarea stării de
nelinişte de care este bântuit
sufletul poetului.
1.Elevii observă că poezia este o
rugăciune fierbinte adresată lui
Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor
omeneşti. Macedonski se autoinclude
între muritorii supuşi greşelii şi, fiind
cuprins de căinţă, imploră: "Iertare!
Sunt ca orice om!"
2. Sentimentul de vinovăţie se
6
Descrieţi starea sufletească a
poetului faţă de Divinitate, în cele
două ipostaze ale acestuia.
Comentaţi efectul stylistic al
repetării primului vers în finalul
strofei întâi.
Se prezintă elevilor invocaţia
retorică ca fiind figura de stil care
exprimă o rugăciune, o adresare
către o muză sau divinitate pentru
a cere inspiraţie sau pentru a
obţine ajutor într-un moment
dificil.
Se cere elevilor să identifice invocaţia
retorică în poezia Mănastirea Argeşului.
Se oferă elevilor definiţia inversiunii ca
fiind un procedeu stilistic ce constă în
schimbarea topicii obișnuite a cuvintelor
dintr-o propoziție sau frază. Prin
inversiune se evidențiază importanța
deosebită a unui cuvânt sau a unui grup de
cuvinte din contextul respectiv.
Elevii sunt solicitaţi pentru a rezolva ex. 1
şi 2 din manual de la pag. 68.
manifestă mai întâi pentru faptul că s-
a îndoit de atotputernicia lui
Dumnezeu şi a sfidat sfintele taine,
deşi acestea au rămas nedezlegate de
om încă de la facerea lumii. "
Epitetul- inversiune "sfintele mistere"
accentuează puterea divină şi, în
antiteză, sugerează slăbiciunea şi "
nimicnicia omului în faţa măreţiei lui
Dumnezeu.
4. Apăsat de povara păcatului, omul
imploră divinitatea să-1 absolve de
greşelile omeneşti, să-i ierte
necredinţa, îndoiala, solicitând
îndurare: "Iertare! Sunt ca orice
om"..Umilinţa în faţa divinităţii se
amplifică, întrucât poetul se
consideră "ticalosul" persecutat de
toţi, ori de câte ori ceva nu-i reuşeşte
ori se simte cuprins de tristeţe,
accentuată şi de inversiunea din
ultimul vers. Deşi nedemn de
dragostea divină, poetul este
conştient că Dumnezeu iubeşte fiinţa
umană neconditionat: "Dar, Doamne,
nu m-ai părăsit". În acest vers, este
prima adresare directă a poetului
7
către Dumnezeu, folosind invocaţia
retorică prin vocativul "Doamne".
Simetria psalmului este dată de
repetiţia versului "Iertare! Sunt ca
orice om!", reluat cu inversiune în
versul-liber din final.
5.Obtinerea
performanţe
i
Se cere elevilor să identifice inversiunile
din anumite texte ţi să precizeze valoarea
lor stilistică.
Elevii efectuează cerinţele exerciţiilor
propuse
Conversaţi
a
exerciţiul
frontală iniţială
6.Aprecieri
asupra
activităţii
2
,
Profesorul va evidenţia elevii care au
răspuns cel mai bine,acordând cateva note Caietele
elevilor
Conversaţi
a
Explicaţia
frontală Continuă
7.Asigurare
a
transferului
şi a retenţiei
5
,
Se oferă tema elevilor. Elevii îşi notează tema pentru
acasă,cer unele precizări.
Manualul Exerciţiul
Explicaţia
frontală continuă
8