188663703 teoria generala a dreptului de boris negru 2006 (1)

8/20/2019 188663703 Teoria Generala a Dreptului de Boris Negru 2006 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/188663703-teoria-generala-a-dreptului-de-boris-negru-2006-1 1/528

Boris Negru, Alina Negru

TEORIA GENERALA

si STATULUI

Bons Offices,Chişinău *2006

1




TEORIA GENERALA

si STATULUI

Bons Offices,Chişinău *2006

2



Lucrarea este recomandata pentru editarede Catedra Teoriea şi Istoria Dreptului aUniersit!"ii de Stat din #oldoa$ %roceser&al nr$ ' din 11$11$2(()$

Prezenta lucrare reprezintă un curs de lecţii universitare la

Teoria Generală a Dreptului şi Statului. Materialul esteexpus în conformitate cu exigenţele cerute de şcoala superioară şi prezintă răspunsuri la prolemele incluse în planul de studiu la oiectul nominalizat.

!ecenzenţi" Elena Aram!* doctor #ailitat în drept$ profesor universitar

G+er,+e Aornic* doctor #ailitat în drept$ conferenţiar universitar %orector"

Diana %o,re&an !edactor te#nic" -alentina Ce&an Paginare" -ictor #otruc

Descrierea %&P a %amerei 'aţionale a %ărţii

Ne,ru* .oris

Teoria ,eneral! a dreptului şi statului/ 0curs uniersitar .oris Ne,ru*Alina Ne,ru$ 3 C+$/ .ons O44ices* 2((5$ 3 )2( p$ .i&lio,r* 6n notele desu&sol$ IS.N 7893778)372937(39

9(( e:$';($12<(8)$9=

C>U ';($12<(8)$9= N;2

? .oris Ne,ru* Alina Ne,ru

IS.N 7893778)372937(39 ? .ons O44ices* 2((5

Casa editorial3poli,ra4ic! ()ons *ffices+

&d$ Ga,arin 1(* C+isin!utel/ )((397)* 4a:/ 287 9;8* e3mail/ &ons@starnet$md



Sumar generalizator

Capitolul L Sistemul ştiinţei dreptului. Locul teoriei generale a dreptului

şi statului în sistemul ştiinţei dreptului..................................... .......... .....13

Capitolul II$ Baza metodologică a teoriei generale a dreptului şi statului.................37

Capitolul III$ Originea statului şi dreptului .................................................... ......... .53

Capitolul I-$ Caracteristica generală a statului.................................................. ........75

Capitolul -$ ipurile istorice de stat şi drept ............................................... ......... ....1!1

Capitolul "#. $ormele statului....................................................................................1%5

Capitolul -II$ &paratul 'mecanismul( de stat .........................................................153

Capitolul -III$ Consideraţii generale asupra dreptului .................................... ....1)3

Capitolul I$ Scop* ideal şi +uncţie în drept ........................................................ .....%%1

Capitolul $ ,rincipiile dreptului .............................................................................%35

Capitolul I$ -reptul în sistemul normati social.....................................................%55

Capitolul II$ /orma 0uridică.................................................................................. ..%7

Capitolul III$ #zoarele dreptului..............................................................................%)1

Capitolul I-$ e2nica elaorării actelor normatie 0uridice ................... .... ........341

Cap$tolul -$ Sistemul dreptului................................................................................375

Capitolul -I$ ealizarea dreptului................................................................... .......3))

Capitolul -II$ #nterpretarea normelor 0uridice......................................................4%1

Capitolul -III$ aportul 0uridic..............................................................................443

Capitolul I$ Conştiinţa si cultura 0uridică................................................ ......... ..457

Capitolul $ ăspunderea 0uridică........................................................... ......... .....45

Capitolul I$ Legalitatea* ordinea legală* disciplina* democraţia................... .....47)

Capitolul II$ Statul de drept....................................................................... ......... ..5!5



Sumar

%uvînt introductiv.......................................................................................................... ..7

%apitolul l Sistemul ştiinţei dreptului. Locul teoriei generale a dreptului şi statului

în sistemul ştiinţei dreptului

1$1$ Btiin"a dreptului$ No"iuni ,enerale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1;1$2$ Considera"ii priind sistemul ştiin"elor sociale $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$151$'$ Btiin"ele uridice component! a ştiin"elor sociale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$15l $;$ Sistemul ştiin"elor uridice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$19l $)$ Teoria ,eneral! a dreptului şi statului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$171$5$ O&iectul de studiu al teoriei ,enerale a dreptului şi statului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$22l $8$ unc"iile teoriei ,enerale a dreptului şi statului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$2;1$9$ Teoria ,eneral! a dreptului şi statului 6n cone:iune cu alte ştiin"e sociale $ $ $ $ 28l $7$ Teoria ,eneral! a dreptului şi statului 6n cone:iune cu celelalte ştiin"e uridice$$ '(

1$7$1$ Btiin"ele uridice istorice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'11$7$2$ Btiin"ele uridice de ramur! $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'21$7$'$ Btiin"ele uridice interramurale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$''

l $7$;$ Btiin"ele uridice au:iliare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$''1$1($ Teoria ,eneral! a dreptului şi statului 6n practica social!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$';

%apitolul && Baza metodologică a teoriei generale a dreptului şi statului

2$1$ Considera"ii ,enerale $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'92$2$ Conceptul metodolo,iei uridice $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;(2$'$ #etodele speciale ale cercet!rii uridice $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;(

2$'$1$ #etoda lo,ic!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;12$'$2$ #etoda istoric!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;)2$'$'$ #etoda comparati!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;82$'$;$ #etoda sociolo,ic!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$;92$'$)$ #etoda e:perimentului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;7

2$'$5$ #etodele cantitatie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$)(%apitolul &&& Originea statului şi dreptului

'$1$ Ori,inea statului şi dreptului* 6nsemn!tatea studierii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$);'$2$ Teoria apari"iei statului şi dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$);'$'$ %uterea social! şi normele sociale din societatea prestatal!$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$ $$$))'$;$ %remisele apari"iei statului şi dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$)8'$)$ Caracteristica unor concep"ii priind ori,inea statului şi dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$ $$5(

%apitolul &, Caracteristica generală a statului

;$1$ Conceptul statului* tr!s!turile lui$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$85;$2$ Dimensiunile statului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$ $$$$$ 87

-^ 4



;$2$1$ Teritoriul statului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$87;$2$2$ %opula"ia$ Na"iunea$ #inoritatea na"ional!$ Grupul etnic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$9;;$2$'$ Autoritatea pu&lic! e:clusi! sau sueran! <sueranitatea=$$$$$$$$$$$$$$$$$$99

;$'$ Scopul* sarcinile şi 4unc"iile statului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$75;$'$1$ Considera"ii ,enerale $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$75;$'$2$ Scopul* sarcinile şi 4unc"iile statului Repu&licii #oldoa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$78

%apitolul , ipurile istorice de stat şi drept

)$1$ Necesitatea determin!rii tipurilor istorice de stat şi drept$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $1(2)$2$ Criterii de tipiFare a statelor şi sistemelor de drept $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$ $$$$$ $$$$1())$'$ Statul şi dreptul 6n conte:tul ciiliFa"iei şi culturii uniersale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$118

%apitolul ,&$ormele statului

5$1$ No"iunea şi laturile componente ale 4ormei de stat $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 125

5$2$ Eorma de ,uern!m6nt$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 128

5$'$ Structura de stat $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1''

5$'$1$ No"iunea şi 4ormele structurii de stat$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1''5$'$2 Su&iectele 4edera"iei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1'95$'$'$ GeneraliF!ri re4eritoare la 4edera"ie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$ $$$$$$$$$1;25$'$;$ Repu&lica ederati! #oldoa/ un pas spre inte,rare sau

un pas spre deFmem&rare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1;;5$;$ Asocia"iile de state şi ierar+iile de state$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$1;5

5$;$1$ Asocia"iile de state$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1;55$;$2$ Ierar+iile de state $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1;95$;$'$ Alte cate,orii de state$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1;7

5$)$ Re,imul politic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1)(%apitolul ,&& &paratul 'mecanismul( de stat

8$1$ Conceptul aparatului <mecanismul= de stat$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1);8$2$ Structura aparatului de stat <Caracteristica ,eneral!

a elementelor sale constitutie= $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$ $$$$$$1)5

8$2$ l$ Autorit!"ile pu&lice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1)58$2$2$%arlamentul Repu&licii #oldoa$$$$$$$$$$$$H i $ $ $ $ $ $ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1)88$2$'$%reşedintele Repu&licii #oldoa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$15'8$2$;$Guernul Repu&licii #oldoa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$ $$$$$ $$1598$2$)$Administra"ia pu&lic! central! de specialitate $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $1828$2$5$Administra"ia pu&lic! local!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$ $18'8$ 2$8$ Autoritatea udec!toreasc! $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$18;

8$'$ %rincipiile or,aniF!rii şi 4unc"ion!rii aparatului de stat$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$ $$$$$ $$1858$ ;$ Raporturile dintre autorit!"ile pu&lice de di4erite nieluri $$$$$$ $$$$$ $$$$$$$$$$$$$$191

8$;$1$ Rela"ia %reşedintele "!rii 3 autorit!"ile pu&lice locale $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$19)8$ ;$2$ Rela"ia Guern 3 autorit!"ile pu&lice locale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$19)

8$)$ Cet!"enii* societatea ciil! şi administra"ia pu&lic!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1988$)$1$ Societatea ciil! şi administra"ia pu&lic!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$ $$198

8$)$2$ %articiparea cet!"enilor la procesul deciFional al autorit!"ilor pu&lice $$$ 1998$)$'$Transparen"a local!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$197



8$)$;$ Rolul 4or"elor politice şi ONG3urilor 6n promoarea intereselor cet!"enilor $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$17(

%apitolul ,&&& Consideraţii generale asupra dreptului

9$1$ Conceptul dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$17;9$2$ Accep"iunile dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2(2

9$'$ Le,it!"ile deFolt!rii istorice a dreptului$ Constantele dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2()9$)$ Esen"a* con"inutul şi 4orma dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$21;

%apitolul &- Scop* ideal şi +uncţie în drept

7$1$ Scopul dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2227$2$ unc"iile dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$22;7$'$ -alorile 6n drept $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2'(7$; inalit!"ile dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$/$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2'2

%apitolul - ,rincipiiledreptului

1($1$ Conceptul principiilor dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2'51($2$ Delimitare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2'9

1($'$ Clasi4icarea principiilor dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2;(1($; Scurt! preFentare analitic! a principiilor ,enerale ale dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2;21($)$ %reFentarea unor principii speci4ice di4eritelor ramuri ale dreptului $$$$$$$$$$$$$2)11($5$ Importan"a teoretic! şi practic! a principiilor dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2)2

%apitolul -& -reptul în sistemul normati social

11$1 Societatea şi re,lementarea normati! a rela"iilor sociale $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2)511$2$ Normele sociale* clasi4icarea şi tr!s!turile lor $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2)911$' Corela"ia normelor uridice cu alte cate,orii de norme sociale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$251

%apitolul -&&/orma 0uridică

12$1$ No"iunea şi tr!s!turile esen"iale ale normei uridice $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$259

12$2$ Structura normei uridice $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$28'12$' Norma uridic! şi ar ticolul actului normati$ #odalit!"i de e:primarea elementelor normelor uridice 6n articolele actului normati $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$292

12$;$ Clasi4icarea normelor uridice $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$29512$;$1$ Ramura de drept$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$29512$;$2$ or"a uridic! $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$29512$;$'$ Structura te+nico3le,islati! sau modul de redactare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 29812$;$;$ Caracterul conduitei prescrise $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$29812$;$)$ Gradul şi intensitatea inciden"ei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$29912$;$5$ S4era de aplicare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$29912$;$8$ Criteriul sociolo,ico3uridic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$29712$;$9$ Alte criterii de clasi4icare a normelor uridice $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$297

%apitolul -&&& IFoarele

dreptuluii1'$1$ No"iunea de iFor de drept$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 272

5 J



1'$2$ Caracteristica iFoarelor 4ormale ale dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$2751'$2$1$O&iceiul uridic <cutuma=$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2751'$2$2$%recedentul udiciar şi practica udiciar!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'((1'$2$'$Doctrina <ştiin"a uridic!=$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'(21'$2$;$Contractul normati$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'()1'$2$)$Actul normati3uridic $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'(5

1'$2$5$Alte iFoare ale dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'171'$'$ Ac"iunea le,ii 6n timp* spa"iu şi asupra persoanelor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'2(1'$'$1$Ac"iunea le,ii 6n timp$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'2(1'$'$2$Ac"iunea le,ii 6n spa"iu$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$''21'$'$'$Ac"iunea le,ii asupra persoanelor $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$'';

%apitolul -&, e2nica ela3orării actelor normati.e 0uridice

1;$1$Te+nica uridic! şi te+nica le,islati!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$';21;$2$#odalit!"i* scopuri şi utilit!"i ale te+nicii uridice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$';51;$'$Re,uli şi principii ale le,i4er!rii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$')21;$;$Etapele procesului le,i4er!rii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$')'1;$)$%!r"ile constitutie ale le,ii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'511;$5$Elementele de structur! ale actului normati$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'5;

1;$8$Eenimente le,islatie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'5;1;$9$Lim&a şi stil 6n ela&orarea actelor normatie $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'551;$7$SistematiFarea şi per4ec"ionarea le,isla"iei $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$'81

Capitolul XV Sistemul

dreptului

1)$1$Conceptul şi caracteristica sistemului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ '851)$2$Conceptul sistemului de drept$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'891)$'$Componentele sistemului de drept$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'911)$;$DiiFiunile ,enerale ale dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'9'1)$)$Scurt! caracteristic! a unor ramuri de drept 6n Repu&lica #oldoa $$$$$$$$$$$'7(1)$5$Drept comparat şi mari sisteme contemporane de drept $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$'72

Capitolul XVI

5ealizarea dreptului15$1$Conceptul şi 6nsemn!tatea realiF!rii dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;((15$2$ormele realiF!rii dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;(115$'$Aplicarea ca 4orm! special! de realiFare a dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$ $$$$;()15$;$Ideolo,ia <principiile= aplic!rii dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;(715$)$Actele de aplicare a dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;1(15$5$Lacunele 6n drept$ Completarea lacunelor$ Aplicarea analo,iei$

Analo,ia le,ii şi analo,ia dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$ $$$;1;

%apitolul -,&& Interpretarea normelor uridice

18$1$Conceptul interpret!rii normelor uridice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;2218$2$%rincipiile interpret!rii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;2518$'$O&iectul interpret!rii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$ $;2918$;$ormele <4elurile= interpret!rii dreptului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;'(

-i 7 t-



18$)$#etodele interpret!rii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;';18$5$ReFultatele interpret!rii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;'718$8$Litera şi spiritul le,ii$ A&uFul de drept$ rauda la le,e $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$;;(

Capitolul -IIIaportul 0uridic

19$1$ Conceptul raportului uridic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;;;

19$2$%remisele raportului uridic $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;;519$'$Structura <elementele= raportului uridic $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $;;7

19$'$1$Su&iectele raportului uridic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$ $;;719$'$2$Con"inutul raportului uridic $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$;)'19$'$'$O&iectul raportului uridic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;);

Capitolul IConştiinţa si cultura 0uridică

17$1$Conceptul şi tr!s!turile esen"iale ale conştiin"ei uridice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;)917$2$Interac"iunea conştiin"ei uridice şi dreptului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;5117$'$Educarea culturii uridice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;52

Capitolul ăspunderea 0uridică

2($1 $Conceptul r!spunderii uridice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;552($2$ Condi"iile r!spunderii uridice $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$;8(2($'$ 6mpreur!rile care e:clud r!spunderea uridic! $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;822($;$ormele r!spunderii uridice$ Su&iec"ii r!spunderii uridice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;8)

Capitolul ILegalitatea* ordinea legală* disciplina* democraţia

21$1$ Conceptul le,alit!"ii* principiile şi tr!s!turile ei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;9(21$2$ Ordinea le,al!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $;9'21$'$ Disciplina social!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$;9)21$;$ Democra"ia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;95

21$;$1$ Le,isla"ia constitu"ional! şi drepturile omului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;9821$;$2$ %reederile Constitu"iei Repu&licii #oldoa priind rela"ia

dintre re,lement!rile interna"ionale şi cele interne din domeniile

drepturilor omului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;9721$;$'$ Iniola&ilit!"i$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;7221$;$;$ Drepturile economice* sociale şi culturale 6n Repu&lica #oldoa $ $ ;7;21$;$)$ Drepturile e:clusi politice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;7521$;$5$ Drepturile şi li&ert!"ile social3politice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;7921$;$8$ Drepturile3,aran"ii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $)(121$;$9$ Rolul %uterii Kudec!toreşti 6n realiFarea drepturilor omului

6n Repu&lica #oldoa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$)(1Capitolul IIStatul de drept

22$1$ Conceptul de stat de drept$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$)(522$2$ %remisele şi e:i,en"ele statului de drept$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$)(9

22$'$ %ro&lemele constituirii statului de drept 6n Repu&lica #oldoa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$)12 )iliografie selectivă...............................................................................................)18



S! nu nenşelăm asupra înţelesului neatîrnării noastre. /xistă întradevăr un soi de liertate coruptă$ a cărei

întreuinţare e comună oamenilor şi animalelor şi care consistăîn a face tot ce ne place. 0ceastă liertate e duşmană oricărei

autorităţi$ ea urăşte fără rădare toate regulile1 cu ea devenim

inferiori nouă înşine$ ea e duşmană (adevărului şi păcii+ Dumnezeu însuşi a găsit de cuviinţă dea se ridica contra ei. Dar există o liertate civilă şi morală care află tărie în unire şi a cărei

prote2are e misiunea puterii1 e liertatea dea face fără teamătot ce e drept şi un. 0ceastă sfîntă liertate treuie so apărăm

contra tuturor întîmplărilor şi să expunem$ de e necesar$ viaţanoastră pentru ea+.

6int2rop

Cuînt introducti

%reFenta lucrare a 4ost conceput! ca o introducere 6n studiul dreptuluişi statului$ Oportunitatea scrierii ei este condi"ionat! de urm!toarele ar,u3mente$

6n primul r6nd* Repu&lica #oldoa a ap!rut pe +arta lumii 6n urma4alimentului dictaturii comuniste şi a deFinte,r!rii Imperiului Soietic$ Caurmare* s6ntem un popor ce nu are e:perien"! de li&er! a4irmare politic!*economic! şi social!$ Dar apari"ia unui stat independent presupune noiraporturi sociale şi noi principii de coeFiune social! care urmeaF! a 4i 4or3mate$ Cu at6t mai mult c! pe parcursul a Feci de ani a predominat 4alsul şiminciuna* recunoaşterea unui sin,ur model de ,6ndire şi comportament* aunei sin,ure ideolo,ii$ Lucrarea dat! constituie o modest! 6ncercare de a

preFenta noi iFiuni a unor 4enomene uridice$6n al doilea r6nd* proclamarea independen"ei pentru Repu&lica #ol3

doa 6nseamn! şi un e4ort 6n ederea renaşterii anumitor tradi"ii şi sta&iliriiunei noi structuri politice$ Un pas decisi spre democratiFare 6l constituieadoptarea Constitu"iei Repu&licii #oldoa* constituirea propriului sistemle,islati care de4ineşte atri&utele statului nostru/ Repu&lica #oldoa esteun stat de drept democratic* 6n care demnitatea omului* drepturile şi li&er3t!"ile lui* li&era deFoltare a personalit!"ii umane* dreptatea şi pluralismul

politic repreFint! alori supreme şi s6nt ,arantateM <alin$ <1= al art$ 1=$




Ins! adoptarea unei Constitu"ii nu 6nseamn!* prin ea 6ns!şi* re,!sireaimediat! 6n ia"a "!rii a structurilor şi institu"iilor pe care le,ea suprem! leconsacr!$ %entru a deeni e4icient! şi ia&il!* Constitu"ia* le,ile 6n ansam3

&lu* tre&uie aplicate* realiFate 6n practic!$ Edi4icarea statului de drept 6nRepu&lica #oldoa constituie o ac"iune de perspecti! a 6ntre,ii societ!"i*inclusi şi a poten"ialului ei intelectual$

Apari"ia lucr!rii e condi"ionat! şi de 4aptul c! la 4acult!"ile de drept aleUniersit!"ilor şi Cole,iilor* precum şi la alte 4acult!"i de pro4il se studiaF!dreptul şi* con4orm pro,ramelor de 6n!"!m6nt* s6nt pre!Fute cursuri de

&aF! şi speciale la Teoria ,eneral! a dreptului şi statuluiM$ Deşi 6n ultimultimp au ap!rut dierse lucr!ri 6n pro&lema dat!* totuşi* mai e:ist! anumi3te ,oluri* lacune in4orma"ionale şi ştiin"i4ice$ Aceasta* poate* şi determin!4aptul c! nu ne3am deprins a spune cu6ntul potriit la locul potriit* 6naceast! ordine de idei* amintim o poeste* la care 4ace re4erin"! marelenostru poet şi pu&licist #i+ai Eminescu/ Un episcop* cercet6ndu3şi epar3+ia* aun,e şi la un sat s!rac* care 13a primit 4!r! sunet de clopote$

Episcopul se cam sup!r! pe acesta şi3i Fice preotului/ .ine p!rinte* se poate s! m! primi"i aşa 4!r! a tra,e clopotul %rea s4in"ite st!p6ne* r!spunde &ietul preot* s6nt o mie ş3o sut! de

cuinte pentru a m! deFino!"i$ Din mia şi suta ceea de cuinte n3ai putea s!3mi spui şi mie c6tea #ai 6nt6i de toate* %rea s4in"ite* &iserica noastr! nici n3are clopot$Acest sin,ur cu6nt* din o mie ş3o sut! era de auns$$$MTeoria ,eneral! a dreptului şi statuluiM este un curs de lec"ii ce s3a

n!scut şi din dorin"a de a pune la 6ndem6na celor ce se pre,!tesc s! dein! urişti* ca şi celor care s6nt dea* un ansam&lu sistematiFat de cunoştin"e ceiFeaF! 4undamentele pro4esiunii lor$ C!ci 4!r! 4undamentele sale teoreti3ce dreptul s3ar reduce la aspectele sale te+nice şi* ca urmare* ar 4i ,reu de6n"eles* de asimilat şi c+iar de practicat$

6n acest curs or 4i multe re4eriri care inte,reaF! 6ntr3o oarecare m!3sur!* in4orma"iile* conceptele uridice disciplinare* interdisciplinare* e:3

perien"a 4undamental! a dreptului poFiti 6ntruc+ipat! 6n normele uridice$Totodat!* pe c6t e posi&il* am eitat polemica* d6nd posi&ilitate cititorilor s!3şi contureFe propriile iFiuni ,eneraliFatoare asupra dreptului* lumiinormelor uridice* realit!"ii uridice a societ!"ii contemporane$ Studen"iior 4i 6ncuraa"i s! e:prime orice p!rere* 4ie ea personal! sau 6nsuşit!$ Eior aea 6ns! o&li,a"ia de a ar,umenta punctul de edere pe care 6l sus"in$Este de la sine 6n"eles c! ar,umentele lor tre&uie s! "in! de domeniul drep3

-= 10 i-



Teoria generală a dreptului şi statului

tului şi lo,icii uridice şi3i a o&işnui pe iitorii specialişti cu speci4icul,6ndirii şi practicii uridice/ descoperirea prin solu"ionarea controersa3t! a pro&lemelor$ %rin aportul nostru modest* is3a3is de aportul multor

altor autori* om contri&ui la pre,!tirea uriştilor care se or ridica mai presus de strimtele ederi şi or udeca 4aptele şi oamenii impar"ial şi in3dependent$ Aici am considera potriite spusele lui #i+ai Eminescu* la 2noiem&rie 1987* care s6nt actuale şi aFi/ E mic! "!rişoara noastr!* 6i s6ntstrimte +otarele* ,reut!"ile remurilor au ştir&it3oP dar aceast! "ar! mic!şi ştir&it! e "ara noastr!* e "ara romQneasc!* e patria iu&it! a oric!rui su4letromQnescP 6ntr36nsa ,!sim toate putin"ele deFolt!rii* 6ntocmai ca 6ntr3unaoric6t de 6ntins!$

At+ena era un petec de p!m6nt şi totuşi numai din comorile ei şi3a luat6mp!r!"ia lui Ale:andru podoa&ele m!ririi$

S3o 4acem mare pe "!rişoara noastr! prin roadele muncii noastre şi prin m!rimea redniciilor noastre* c!ci de ast!Fi 6nainte nimeni nu ne mai i,neşte 6n lucrare şi dac! nu putem s! ne urm!m 6n pace deFoltarea*atunci <e= &ine s! ştim c! nu mai s6nt copitele s!l&aticilor cete de r!maşicari striesc s!m6n"a a&ia 6ncol"it!* ci +ula* ra&a şi ura ce ne3o 4acem noi6nşineM$

Este de datoria noastr! de a preeni cititorul asupra 4aptului c! aceast!lucrare a&ordeaF! pro&lemele su&iecti şi poate c+iar cu unele lacune$-om 4i recunosc!tori tuturor celor care prin su,estiile şi o&iec"iile lor or contri&ui la 6m&un!t!"irea su&stan"ial! a calit!"ii iitoarei edi"ii a cursului$

inem s! mul"umim editurii* mem&rilor catedrei Teoria şi Istoria

Dreptului* tuturor celor ce actieaF! la acultatea de Drept a Uniersit!"iide Stat din #oldoa* care prin autorul lor ,eneros au contri&uit la apari"iaacestui curs$

Bi 3 nu 6n ultimul r6nd 3 dator!m recunoştin"! so"iei şi mamei* carene3a autat pe parcursul 6ntre,ii noastre actiit!"i$

Autorii

•Ş 11 e-



Sistemul ştiinţei dreptuluiLocul teoriei generale adreptului şi statului în sistemul

ştiinţei dreptului

P *P/P /PPa ."6ViSsiE3. 4 iGii

/ P V r 3 $ PLS4 sntf3"p+m4 de +sţi2ri5i4tS06

Conceptul ştiin"ei dreptului$Clasi4icarea ştiin"elor$

Btiin"ele uridice 3 parte inte,rant! a ştiin"elor sociale$

Locul teoriei ,enerale a dreptului şi statului 6n sistemul ştiin"elorsociale şi 6n sistemul ştiin"elor uridice$

O&iectul de studiu al teoriei ,enerale a dreptului şi statului$Teoria ,eneral! a dreptului şi statului 6n cone:iune cu celelalte ştiin"e

uridice$

unc"iile teoriei ,enerale a dreptului şi statului$

Teoria şi practica social!$




1.1. Ştiinţa dreptului. Noţiuni generale

Lumea 6n care tr!im nu poate 4i numit! simpl! şi 6n"eleas!$ C+iar şidomeniul lucrurilor de toate Filele cu care omul are de3a 4ace 6n ia"a sacotidian! nu se deose&eşte prin simplitate$ Dar cele mai comple:e maşini*naele cosmice* liniile automate de produc"ieW Doar cu un secol 6n urm!nici cea mai &o,at! 4anteFie n3ar 4i putut s! şi le 6nc+ipuie$ Ast!Fi* 6ns!* eleau deenit un produs al cercet!rii şi muncii umane$ %entru ca omul s! se

poat! orienta 6n teFaurul de o&iecte create de el* 6n comple:ul 4enomenelor din natur! şi societate* el tre&uie s! studieFe cel pu"in &aFele ştiin"ei$

6n 4orma cea mai ,eneral!* ştiin"a poate 4i de4init! ca o actiitate careare drept scop cunoaşterea naturii şi a societ!"ii$

Una dintre particularit!"ile ştiin"ei const! 6n aceea c! ea adun!* siste3matiFeaF! şi analiFeaF! 4aptele re4eritoare la un domeniu sau altul al rea3lit!"ii* 6n procesul deFolt!rii istorice 4iecare ştiin"! ela&oreaF! un sistem6ntre, de metode speciale de cercetare/ o&serarea* colectarea de in4orma3"ii* or,aniFarea de e:perimente etc$

Dar sarcina cercet!rii ştiin"i4ice nu se limiteaF! numai la colectarea*descrierea şi sistematiFarea 4aptelor$ %rincipalul scop al ştiin"ei const! 6ndescoperirea le,ilor care domin! 6n natur! şi societate$ Iar aceasta nu este

posi&il 4!r! sistematiFarea 4aptelor acumulate* 4!r! ,6ndire teoretic!$ Deaceea ştiin"a presupune de asemenea ela&orarea teoriilor 6n care3şi ,!sesc

e:plicare un domeniu sau altul al realit!"ii$Ca 4orm! a conştiin"ei sociale* ştiin"a repreFint! un sistem de cunoş3

tin"e despre natur!* societate şi ,6ndire* cunoştin"e o&"inute prin metodecorespunF!toare şi e:primate 6n concepte* cate,orii* principii şi no"iuniM$1

Ea tre&uie 6n"eleas!* 6n acelaşi timp* ca institu"ie* ca metod!* ca 4actor necesar pentru deFoltarea produc"iei* ca iFor de idei/2

ca institu"ie* ştiin"a poate 4i tratat! ca o or,aniFa"ie de oameni care6ndeplinesc anumite sarcini 6n societateP

X ca metod! ştiin"a constituie un ansam&lu de procedee şi miloacecu autorul c!rora se aun,e la deF!luirea unor aspecte şi le,it!"i

noi ale lumii 6nconur!toare$

1 Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului. .ucureşti* 1775* pa,$ )$2 Ko+n .emal* 7tiinţa în &storia societăţii$ .ucureşti* 175;* pa,$ 29$

^ 1 4 ^




ca 4actor necesar pentru deFoltarea produc"iei* deoarece ast!Fi nimeni nu se mai poate 6ndoi de importan"a şi rolul ştiin"ei 6n deFoltarea produc"ieiP

ca iFor de idei ,enerale şi de principii* deoarece o ştiin"! e de neconceput 4!r! ele* ea 6ns!şi 4iind e:ponentul acestora$Btiin"a* de asemenea* mai este şi un 4enomen social luat aparte* dat

4iind 4aptul c! ştiin"a apare ca un sistem ce se deFolt! 6n continuu* 4iindast4el un suport al pro,resului social$

%rincipalele tr!s!turi ale unei ştiin"e s6nt/a= veridicitatea, adic! s! redea 6n enun"uri ade!rate ceea ce descope

r! 6n domeniul ei de cercetareP &= raţionalitatea, adic! enun"urile s! 4ie corecte su& aspect lo,icPc= verificabilitatea, adic! enun"urile ei s! 4ie con4orme 6n aloarea lor

,eneral! de ade!r* prin metode de eri4icare ri,uroas!* re4eritoarela domeniul de re4erin"!P

d= perfectibilitatea, adic! disponi&ilitatea de a inte,ra noile descoperiri 6n sistemul s!u e:plicati$1

Condi"iile ca un ansam&lu de cunoştin"e s! 4ie numit ştiin"! s6nt/a= să aiă delimitat un domeniu propriu de cercetare conceptuală$

domeniu numit şi oiect de studiu1a8 să posede un lima2 propriu$ ine definit18 să se azeze pe un sistem propriu de principii$ legi$ noţiuni şi cate

gorii18 să utilizeze metode şi te#nici adecvate de cercetare1

c= să cuprindă$ ipoteze şi teorii$ competitive pentru explicarea diferitelor aspecte ale domeniului cercetat1

c8 să perm iţă predictii.9

Toate ştiin"ele pot 4i 6mp!r"ite 6n trei ,rupuri mari/ ştiin"e despre natu3r! <naturale=* ştiin"e despre societate <sociale=* ştiin"e despre ,6ndire$

%otriit datelor UNESCO* 6n anul 1798* e:istau peste 11)( de ştiin"eactuale* structurate 6n/

ştiin"e 4undamentaleP ştiin"e particulareP ştiin"e te+nico3aplicatie$#ai amintim şi o alt! clasi4icare a ştiin"elor/

1 G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* :undamentele dreptului. Teoria şifilosofia dreptului$.ucureşti* 1778* pa,$ 2$ Idem$

-t 1 t-



.oris Ne,ru* Alina Ne,ru

sistemul ştiin"elor despre e:isten"! <din care 4ac parte ştiin"ele na3turii* socio3umane* ştiin"e despre ,6ndire=Psistemul ştiin"elor ac"iunii <4ormat! din ştiin"e or,aniFa"ionale* te+3

nice şi instructi educa"ionale=$1

Din punctul de edere al ştiin"elor uridice* un interes deose&it pre 3Fint! ştiin"ele sociale$ O&iect al ştiin"elor sociale seresc di4erite 4enomenesociale* laturi ale ie"ii societ!"ii* precum şi le,ile deFolt!rii lor$

6n iFiunea pro4esorului Nicolae %opa* sistemul ştiin"elor sociale poa 3te 4i diiFat 6n patru cate,orii/

1$ 7tiinţele de tip mnemotetic <economia politic!* psi+olo,ia* sociolo,ia* demo,ra4ia* lin,istica etc$= au ca o&iect actiit!"ile umane ale c!ror le,i şi rela"ii 4unc"ionale le sta&ilesc$

2$ 7tiinţele istorice 6şi propun drept scop reconstituirea şi interpretarea trecutului$

'$ 7tiinţele 2uridice studiaF! statul* dreptul* precum şi aspectele nor matie ale actiit!"ii umane$

;$ %ercetarea epistemologică a ştiin"ei* ca disciplin! 4iloso4ic! socio3uman!* a&ordeaF! actiitatea co,niti! ca o actiitate uman! esen"ial!$ 2

%ro4esorul Dumitru #aFilu consider! c! ştiin"ele sociale alc!tuiescun sistem* 6n care s6nt ,rupate/ ştiin"ele care utiliFeaF! o&sera"ia* e:pe 3rimentul* statistica <ştiin"ele politice* economice* sociolo,ice* demo,ra4i3

ce* lin,istice=P ştiin"ele istorice <na"ionale şi uniersale=* care 6şi propunreconstituirea şi interpretarea trecutuluiP ştiin"ele care studiaF! aspectelenormatie ale ie"ii sociale şi alc!tuiesc sistemul ştiin"elor uridice$ Laaceste trei mari cate,orii de ştiin"e se adau,! epistemologia$ care a&ordea3F! actiitatea co,niti!$'

l'* Btiin"ele uridice 3 component! a ştiin"elor sociale

A6nd drept o&iect de cercetare realitatea uridic! 3 parte a realit!"iisociale 3 ştiin"a dreptului este o ştiin"! social3uman!* o ştiin"! despre so3

cietate$1 Carmen %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1* pa,$ 12$2 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 5$' Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2(((* pa,$ 5$

3t 15 e3



Teoria ,eneral! a dreptului şi statului

.ine6n"eles* nu numai dreptul ca ştiin"! se ocup! de studierea realit!"ii uridice a societ!"ii* ci şi o serie de ştiin"e sociale* cum ar 4i istoria* polito3lo,ia* sociolo,ia* etica etc$ Btiin"ele enumerate* de asemenea* 6ntr3o 4orm!

sau alta* cerceteaF! statul* dreptul* modalit!"ile de implicare şi determinarea comportamentului uman$6ntre toate acestea* 6ns!* ştiin"a dreptului este cea care se ocup! de cer3

cetarea aspectelor 4undamentale ale realit!"ii uridice$ Ast4el* ea studiaF!le,ile e:isten"ei şi deFolt!rii statului şi dreptului* institu"iile politice şi

uridice* 4ormele lor concret3istorice* corela"ia cu celelalte componente alesistemului social* modul 6n care institu"iile politico3uridice in4luen"eaF!societatea şi suport!* la r6ndul lor* in4luen"a social!M$1

%oFi"ia speci4ic! a ştiin"ei dreptului reFult! din 6mpreurarea c! dreptul*normele sale interin 6n toate domeniile ie"ii sociale* politice* economice*spirituale etc$ Din aceste considerente* pro&a&il* Constantin Stere men"io3

na/ Nu cred c! e:ist! reo alt! ramur! de cunoştin"e omeneşti 6n care ceic+ema"iM s! o cultie s! 4ie at6t de mul"i* ca 6n ştiin"a dreptului$ Teoreticienii*scriitorii de tratate oluminoase şi aoca"ii practicieni* pro4esorii uniersi3tari şi oamenii de a4aceri* udec!torii şi politicienii* 4iloso4ii şi le,islatorii3 to"i s6nt* sau tre&uie s! 4ie* competen"i 6n materia dreptuluiM$2

Ca urmare* ştiin"a dreptului apare ca o ştiin"! ce interac"ioneaF! cualte ştiin"e sociale* a6nd 6n acelaşi timp un o&iect speci4ic de studiu$

Speci4icul dreptului ca ştiin"! const! 6n urm!toarele/a= 7tiinţa dreptului este o ştiinţă critică. Ea adopt! o atitudine critic!

4a"! de propriul o&iect de studiu* depisteaF! elementele contradictorii ale ordinii uridice* nu numai e:actitatea* dreptatea* pro,resulşi per4ec"iunea* ci şi nedreptatea* re,resul şi imper4ec"iunea$'

&= 7tiinţele 2uridice nu au un caracter universal. Sistemele uridice s6nt 4oarte ariate$ iecare apar"ine unei anumite "!ri* 4iind cir3cumuscris 6ntr3un anumit cadru teritorial* 6n aceast! ordine de idei*#ircea Duara men"iona/ DispoFi"iile uridice inestesc 6ntr3unmod e:act realitatea social! c!reia se aplic!P cum nu pot 6ns! s!e:iste dou! societ!"i identice* nu poate s! e:iste o norm! uridic!*care s! 4ie aceeaşi 6n mod necesar la toate societ!"ile$ Oamenii 6ntreei se deose&esc aşa de mult* 6nc6t recunoaştem pe 4iecare 6n indiidualitatea lui numai dup! tr!s!turile 4e"ei$ Dar 6nc! o societate*

1 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 8$2 Constantin Stere* /voluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept$ Scrieri 6n cinci

olume* Cartea a -3a* C+işin!u* 1771* pa,$ 255$' So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2(((* pa,$ 15$

3H 18 m.




care este un comple: cu mult mai mare de elemente dec6t un sin,urindiid* cum a putea 4i identic! cu o alt! societateM1

c= Dreptul este indisoluil legat de istorie. Realitatea uridic! este

una istoric!$ Nu e:ist! drept a&solut* nea4ectat de circumstan"e*rupt de nielul de deFoltarea istoric! a societ!"ii* de etapa istoric!la care aceast! societate se atri&uie$ Ast4el* dreptul se a4l! 6ntr3un4lu: continuu* se deFolt! permanent* 4apt ce impune ca şi ştiin"adreptului s! 4ie le,at! de istorie$ De aceea o ust! 6n"ele,ere a dreptului de c!tre ştiin"! tre&uie s! presupun! recursul la istorie$

d= 7tiinţa dreptului este o ştiinţă umanistă. Adres6ndu3se conduiteiumane* dreptul consider! omul ca 4iind Fona central! de interes as4erei sale de ac"iune$ Aceasta determin! 4aptul ca ştiin"a uridic!s! 4ie o ştiin"! despre comportamentul omului 6n societate$

e= Dreptul este o ştiinţă practică. Btiin"a dreptului nu urm!reşte numai

cunoaşterea 6n sine* 4!r! s! se preocupe de aplicarea practic! a reFultatelor cunoaşterii$ O ştiin"! uridic! pur! ar 4i lipsit! de sens$ Deduc"iileştiin"ei au aloare* dac! s6nt orientate spre aplicarea lor practic!$

1.!. Sistemul ştiinţelor "uridi#e

Comple:itatea realit!"ii uridice* ca element al realit!"ii sociale* o&li,!la cercet!ri 6n dierse domenii care* 6ntr3o 4orm! sau alta* scot 6n eiden"!realitatea uridic!* 6n dependen"! de s4era şi modul de cercetare a pro&le3melor realit!"ii uridice a societ!"ii pot 4i distinse c6tea cate,orii <,rupe=de ştiin"e uridice$

%ro4esorul Nicolae %opa consider! c! sistemul ştiin"ei dreptului estealc!tuit din urm!toarele p!r"i/

Teoria ,eneral! a dreptuluiP Btiin"ele uridice de ramur!P Btiin"ele uridice istoriceP Btiin"ele aut!toare <participatie=$2

6n iFiunea pro4esoarei So4ia %opescu* ştiin"ele uridice se 6mpart 6nurm!toarele/

a8 o disciplină de sinteză$ care studiază dreptul în ansamlu ;teoria generală a dreptului81

8 disciplinele 2uridice istorice11 #ircea Duara* /nciclopedia 2uridică. Drept relaţional. &zvoare de drept pozitiv$ .ucureşti*

177)* pa,$ 8$2 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ )35$

-Ş 1$ t-



eoria generală a dreptului şi statului

c8 disciplinele 2uridice de ramură sau speciale1d8 disciplinele 2uridice auxiliare.<

Re4erindu3se la clasi4icarea ştiin"elor uridice* pro4esorul G+eor,+e

Aornic scoate 6n eiden"! asemenea ştiin"e cum ar 4i/a8 ştiinţe 2uridice istoricoteoreîice18 ştiinţe 2uridice de ramură1c8 ştiinţe 2uridice auxiliare.9

In ceea ce ne prieşte* consider!m oportun! clasi4icarea ştiin"elor u3ridice 6n urm!toarele cate,orii/

1. Teoria generală a dreptului şi statului ca o ştiin"! uridic! de sinteF!P%. Ştiinţele juridice istorice, care studiaF! dreptul* statul* concep"iile

uridice 6n eolu"ia lor istoric! concret! <istoria doctrinelor politiceşi uridice* istoria uniersal! a statului şi dreptului* istoria dreptuluiromQnesc etc$=P

3. Ştiinţe juridice de ramură <dreptul constitu"ional* dreptul administrati* dreptul 4inanciar* dreptul ciil* dreptul penal* dreptul muncii*dreptul 4amilial* dreptul 4unciar etc$=P

4. Ştiinţe juridice interramurale <dreptul economic* dreptul ecolo,icetc$=P

5. Ştiinţe juridice auiliare <criminalistica* criminolo,ia* statistica udiciar!* medicina le,al! etc$=$

. Un loc deose&it 6n sistemul ştiin"elor uridice reine ştiin"ei dreptului internaţional!

1.5. eoria generală a dreptului şi statului

6n cadrul primei ,rupe de ştiin"e uridice se 6nscrie teoria ,eneral! adreptului şi statului ca disciplin! de sinteF!$

6n planurile de 6n!"!m6nt numele disciplinei pe care o trat!m e di4erit$Ea se studiaF! de multe ori su& numele de Introducere 6n dreptM$6n multe "!ri teoria s3a sta&ilit la 4acult!"ile de drept su& numele o4icial

de Enciclopedie uridic!M$ Su& aceast! denumire materia uridic! respec3ti! a ap!rut 6n a doua um!tate a secolului I* p!str6ndu3şi denumirea şi6n prima um!tate a secolului $

Adep"i consecen"i ai enciclopediei uridice au 4ost renumi"ii saan"iromQni #ircea Duara şi Ale:andru -!llim!rescu$ 6n Tratat de enci3

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 17$2 G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;* pa,$ '5$

83 1) 98



Boris Negru, !in" Negru

clopedia dreptuluiM* ce cuprinde prima parte a cursului de Enciclopediadreptului* predat la 4acultatea de drept din .ucureşti 6n anii 17'2317;2*Ale:andru -!llim!rescu men"iona/ Dreptul are ca scop sta&ilirea unor

norme de purtare ale oamenilor 6n societate$ Or* pentru ela&orarea acestor norme tre&uie 6ndeplinit! o 6ntreit! oper!/1. O operă ştiinţi+ică* prin care s! se studieFe* dup! metodele şti

in"i4ice* di4eri"ii 4actori care determin! producerea 4enomenului uridic* care construiesc su&stratul social al dreptului* 4actori deordin socia: propriu3Fis* economic* politic* psi2ologic* iologic

sau moral 6n timp şi spa"iuP%. O operă meta+izică* prin care ra"iunea omeneasc! caut! principii

le superioare care tre&uie s! domine orice or,anism socialP3. O operă te2nică* ,ra"ie c!reia materialul ştiin"i4ico34iloso4ic* s! 4ie

tradus 6n re,uli adecate scopului urm!rit$

Enciclopedia dreptului a studia dreptul su& aceste trei aspecte ale lui*6n principiul lor şi 6n acelaşi timp 6n inte,rarea lor 6n di4erite institu"ii* 6ntimp şi spa"iu$ De unde şi unitatea ei 4a"! de celelalte ramuri ale dreptuluicare nu studiaF! dreptul dec6t 6n ceea ce are speci4ic ramura studiat!M$1

%!rintele conceptului de permanen"e uridiceM* Edmond %icard* 4olo3seşte denumirea de drept purM$

6n An,lia* elementele acestei materii se ,!sesc desemnate su& numelede KurisprudenceM şi c6te odat! su& numele de *urispruden"! ,eneral!M$

La etapa actual!* tot mai 4recent disciplina dat! e intitulat! Teoria,eneral! a dreptuluiM$

6n ceea ce ne prieşte* pornind de la le,!tura indisolu&il! a statului şidreptului* consider!m oportun! denumirea de Teorie ,eneral! a dreptuluişi a statuluiM* 6n orice caF* dreptul e de neconceput 4!r! stat* e:act aşa cumşi statul 4!r! drept nu poate e:ista$ Alt4el spus* 6n timp ce dreptul 4urni3FeaF! re,ulile ,enerale şi o&li,atorii potriit c!rora deci or,anele statuluiac"ioneaF!* statul asi,ur! o&li,atiitatea normelor uridice* traducerea lor 6n ia"! cu autorul 4or"ei de coerci"iune* ori de c6te ori asemenea re,uli nus6nt respectate de &un! oieM$2

Reenind la teoria ,eneral! a dreptului şi statului* men"ion!m 4aptul c!6n literatura uridic! pro&lema caracterului ei ca ştiin"! nu este solu"ionat! uni3oc$ Am remarca patru opinii esen"iale 6n ceea ce prieşte caracterul teoriei

ca ştiin"!$ Teoria ,eneral! a dreptului şi statului se caracteriFeaF! ca o ştiin"!/

Ale:andru -!llim!rescu* Tratai de enciclopedia dreptului$ .ucureşti* 1777* pa,$ 29327$ =Ion Do,aru* /lemente de teorie generală a dreptului$ Craioa* 177;* pa,$ 75$




> :ilozofică 9. Politică K$ Politico 2uridică ?. @uridică

Conceptul con4orm c!ruia teoria constituie o ştiin"! pur 4iloFo4ic!<p!rtaşi ai acestui concep s6nt autorii ruşi A$ Be&ano* S$ Ale:ee= parea 4i lipsit de temei$ O asemenea a&ordare a pro&lemei nu se 6ncadreaF! 6no&iectul de studiu al 4iloso4ici ca o ştiin"! despre le,ile cele mai ,eneraleale deFolt!rii naturii* societ!"ii şi cunoaşterii$ Btiin"a despre 6nsuşirile celemai ,enerale şi esen"iale ale realit!"ii şi ,6ndirii omeneşti se mani4est! 6n4iloso4ie su& 4orma unui sistem de no"iuni ,enerale care poart! denumireade cate,orii 4iloso4ice$ Asemenea cate,orii s6nt/ (existenţa+$ (materia+$(conştiinţa+$ (mişcarea+$ (spaţiul+$ (timpul+$ (calitatea+$ (esenţa+$(fenomenul+ etc$

Deşi teoria ,eneral! a dreptului şi statului e o ştiin"! ,eneral! şi a&s3tract!* ea nu se ridic! la nielul de teoretiFare a 4iloso4ici* limit6ndu3sedoar la cercetarea şi 4ormularea le,ilor care ,enereaF! doar 4enomenele

uridice$6nt!rirea le,!turii teoriei ,enerale a dreptului şi statului cu 4iloso4ia

cere de la urişti nu o proclamare 4ormal! a teoriei ca o ştiin"! 4iloso4ic!*ci o apreciere a rolului şi importan"ei postulatelor şi principiilor 4iloso4ice

pentru deFoltarea teoriei ,enerale a dreptului şi statului$%are a nu 4i accepta&il nici conceptul con4orm c!ruia teoria ,eneral! a

dreptului şi statului e o ştiin"! politic!$1

O asemenea a4irma"ie e 4!cut! 6n &aFa 4aptului c! statul e* 6n primul

r6nd* un 4enomen politic$ Un 4enomen politic e şi dreptul$ Acest lucru nu poate 4i contestat$ Statul* dreptul 6ntr3ade!r constituie 4enomene politice$#ai mult ca at6t$ Dreptul e e:presia concentrat! a politicii$ Dar nu e mai

pu"in ade!rat şi 4aptul c! at6t statul c6t şi dreptul au şi un caracter uridic$Din aceste considerente* teoria ,eneral! a dreptului şi statului pare a 4i oştiin"! politico3uridic!$2 Spre deose&ire de celelalte ştiin"e politice* teoria,eneral! a dreptului şi statului studiaF! nu numai 4enomenele politice <stat*

puterea de stat* democra"ia etc$=* ci şi uridice <norm! uridic!* raport uri3dic* r!spundere uridic! etc$=$

1 $ Oc:poV#O.* Teopim zocAdapcmea u npaea B*B nonunnmecBm naAm. ( %osemcBoe

cocAdapcmeo u npaeo+$ 1759* nr$ 2$2 A$ 4leYYCos* CeBomopue fsonpocu nped2uema MapB%3cmcB*@iemmcBou meopuu

zocAdapcmea u npaea$ 1782$

.m 21 H3




Cele e:puse nu ne permit s! 4im de acord cu conceptul con4orm c!ruiateoria ,eneral! a dreptului şi statului e o ştiin"! pur uridic!$ 1 %oliticul şi

uridicul s6nt str6ns le,ate 6ntre ele şi nu pot 4i concepute ca nişte cate,orii

iFolate$ Aşa* de e:emplu* realiFarea puterii de stat <politicul= impune anu3mite 4orme or,aniFatorice$ RealiFarea puterii de stat se 4ace prin interme3diul institu"iilor politico3uridice$

1.%. &'ie#tul de studiu a( teoriei generale adreptului şi statului

Ca şi orice alt! ştiin"!* teoria ,eneral! a dreptului şi statului 6şi areo&iectul s!u propriu de studiu$ O&iectul de studiu e c+emat s! dea r!spunsla 6ntre&area* ce studiaF! ştiin"a dat!* care s6nt domeniile ei de inesti,a3

"ie$ Determinarea o&iectului de studiu e e:trem de important!$ O&iectulde studiu permite* 6n primul r6nd* s! caracteriF!m con"inutul ştiin"ei date$%e de alt! parte* o&iectul de studiu scoate 6n eiden"! deose&irea teoriei dealte ştiin"e care de asemenea studiaF! statul şi dreptul$

%ro&lemele men"ionate* eident* nu pot 4i deF!luite 6ntr3un sin,ur para,ra4 şi totuşi* e caFul* 4ie şi 6n cel mai ,eneral mod* s! determin!mo&iectul de studiu aK teoriei ,enerale a dreptului şi statului$

Teoria ,eneral! a dreptului* 4iind o disciplin! de orientare* care aredrept scop s! determine ce este dreptul* ce este statul* este totodat! un stu3diu de ansam&lu* 6n aceast! ordine de idei aea per4ect! dreptate ilustrai

saant romQn #ircea Duara care spunea/ C6nd citim o carte c!ut!m 6nt6ita&la de materii spre a edea ce cuprinde$ C6nd* c!l!torind* intr!m 6ntr3unoraş* c!ut!m un plan* un ,+id care s! ne l!mureasc! asupra ansam&lului*6nainte de cercetarea am!nuntelor$

Un asemenea ansam&lu nu este deloc similar cu am!nuntele şi aceastae caracteristic pentru enciclopedia dreptului* 6ndeose&i* o&iectul ei nu secon4und! cu o&iectul celorlalte discipline uridice$

( p!dure este compus! din ar&ori* ar&orii au &ra"e* cren,i şi 4runFe$%utem studia p!durea* studiind 4iecare ,en de 4runF! 6n parteP dar nu amstudiat prin aceasta p!durea* am studiat ar&orii din p!dure$

%!durea are un ansam&lu* ca atare o anumit! situa"ie ,eo,ra4ic!* unanumit aspect şi culoare* un anumit rol din punct de edere meteorolo,ic1 Y$ Ye4lSai6io* )eedenue e oduţAu8 meopum zocAdapcmea u npaea ;npedMem$ cucrnema u

C*ABtl8$ ZY5.* 1781$

-Ş 22 t-




etc$ Toate acestea s6nt caracteristice p!durii* ci nu caracteristice ar&orilor care o compun$

Tot asemenea cu un monument ar+itectural* de pild! un templu antic$

El este compus din pietre* care s6nt suprapuse şi le,ate 6ntre ele$ Studiindnumai pietrele* nu am studiat monumentul$ #onumentul studiat 6n ansam3 &lul lui are o indiidualitate cu totul distinct! de aceea a 4iec!rei pietre care6l compune* 4ie ea c+iar marmur! de CarraraM$1

ReFult!* deci* c! teoria ,eneral! a dreptului şi statului nu se limiteaF!doar la cercetarea unor elemente ale dreptului şi statului$ Ea sta&ileşte ceeace lea,! aceste elemente* interac"iunea lor 6n cadrul realit!"ii uridice* le,i3t!"ile apari"iei şi deFolt!rii lor$

Le,it!"ile deFolt!rii şi 4unc"ion!rii dreptului şi statului se studiaF! prin prisma le,!turii acestora cu societatea 6n ansam&lu$ Statul* dreptuls6nt studiate ca elemente ale 6ntre,ului mecanism social$ Din aceste con3siderente teoria ,eneral! a dreptului şi statului studiaF! şi unele pro&lemece nu intr! nemilocit 6n o&iectul ei de studiu* cum ar 4i* de e:emplu* ia"aeconomic! a societ!"ii* structura ei social! etc$ Acest lucru 6ns! teoria 6l4ace din simplul moti* c!* necunosc6nd pro&lemele enumerate* a 4i 4oarte,reu* &a c+iar şi imposi&il* de a cunoaşte statul* dreptul la usta aloare$

O&iectul de studiu al teoriei se caracteriFeaF! "in6ndu3se cont de deF3oltarea esen"ei* con"inutului şi 4ormelor statului şi dreptului* de caracterulcreator al teoriei 6ns!şi* de sistemul şi starea de 4apt a ştiin"elor uridice deramur! etc$ Btiin"a dreptului 6n ,eneral şi teoria ,eneral! a dreptului şi sta3tului 6n particular se deose&eşte de alte ştiin"e şi prin 4aptul c! tre&uie s! dea

solu"ii Filnice 6n toate c+estiunile care se preFint!$ Un 4iFician* 3 remarca#ircea Duara 3 poate s! stea ani şi 4iFica poate s! aştepte eacuri p6n! s!se descopere o le,e$ Dar 6n drept tri&unalele tre&uie s! 4unc"ioneFe* adminis3tra"ia tre&uie s! mear,! 6n 4iecare Fi* parlamentul tre&uie s! le,i4ereFe$$$M2

Cu alte cuinte* teoria ,eneral! a dreptului şi statului se con4runt! cumateriale ce se sc+im&! permanent$ Iat! de ce urmeaF! sistematic s!3şi pre3ciFeFe o&iectul s!u de studiu$ O asemenea preciFare se 4ace pe dou! c!i/

<. Prin excluderea prolemelor care* deşi anterior au constituit o&iectul ei de studiu* mult mai e4icient pot 4i la momentul de 4a"! studiatede ştiin"ele istorice sau ştiin"ele uridice de ramur!$

9. Prin introducerea în oiectul ei de studiu a unor proleme ap!rute recent ca reFultat al deFolt!rii statului* dreptului* societ!"ii 6n ansam&lu$

#ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 5$I&idem* pa,$ 11;$

) * +




%rin urmare* teoria ,eneral! a dreptului şi statului atra,e aten"ia la pro&lemele noi ap!rate ce reclam! re,lementarea uridic! şi dimpotri!*su&liniaF! situa"iile 6n care o asemenea re,lementare 6nceteaF! de a mai 4i

oportun!$iind o ştiin"! ,eneraliFatoare pentru 6ntre,ul sistem de ştiin"e uri3dice* teoria ,eneral! a dreptului şi statului 4ormuleaF! de4ini"iile statu3lui* dreptului* celelalte concepte şi cate,orii speci4ice realit!"ii uridice asociet!"ii* cum ar 4i* de e:emplu* cate,oriile de norm! uridic!* iFor dedrept* raport uridic* r!spundere uridic!* sistem de drept* le,alitate* ordinele,al! etc$ Dup! cum men"ioneaF! pro4esorul uniersitar Ion Do,aru*prin analiFa o&iectului s!u speci4ic* teoria ,eneral! a dreptului urm!reşteor,aniFarea sa lo,ic!* coordoneaF! şi sistematiFeaF! cunoştin"ele 6ntr3uncadru asi,urat de lim&aul speci4ic ştiin"elor uridice de ramur!* ca ştiin"e

particulare care studiaF! domenii relati 6nc+ise* de unde de4inirea lor caştiin"e structuraleM$1

Cuprinsul Cursului permite preciFarea c! teoria ,eneral! a dreptuluişi statului este o disciplin! ,eneral!* de sinteF! despre 4orma uridic! ae:isten"ei sociale$ E drept c! 6n 4iecare compartiment al ştiin"ei uridice se

poate aun,e la o sinteF!$ Ele tre&uie 6ns! s! se le,e şi 6ntre ele laolalt!6ntr3o sinteză superioară <su&linierea ne apar"ine 3 Aut$=$ Aceast! culmi3nare a tuturor principiilor se o,lindeşte 6n 6ncercarea unei teorii ,eneralea dreptului$

O&iectul acestei discipline a 4i aşadar ceea ce este comun 6n toateramurile dreptului* 6n orice timp şi 6n orice loc$

Ea ar putea aea un caracter istoric şi sociolo,ic spre a se ar!ta le,i3le ,enerale dup! care eolueaF! dreptul* oriunde s3ar mani4esta$ Aceasta6ns! se a 4ace 6n scopul de a se pune 6ntr3o lumin! c6t mai clar! realitateadreptului ca atare* indi4erent de mani4est!rile ei ariate 6n timp şi 6n spa3"iu$$$ pentru ca apoi s!3şi pun! ,raa pro&lem! a 4undamentului ra"ional alidealului pro&lem! a 4undamentului ra"ional al idealului de usti"ieM2$

1.. un#ţiile teoriei generale a dreptului şi statului

%entru a putea intra 6n lumea ştiin"elor* pentru a 4i recunoscut! ca oştiin"! 4undamental!* teoria ,eneral! a dreptului şi statului tre&uie s!3şidoedeasc! utilitatea* s! 6ndeplineasc! anumite 4unc"ii$ Ca şi 6n caFul altor

1 Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ ';$9 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 1(($

-Ş *! t-




ştiin"e* aceste 4unc"ii iFeaF! pe de o parte* domeniul teoretic* iar pede alt! parte* pe acel practic$ Ast4el priind lucrurile* am putea or&i de

dou! 4unc"ii ale teoriei/ 4unc"ia teoretic! şi 4unc"ia practic!$"uncţia teoretică const! 6n ela&orarea ipoteFelor* teoriilor*

conceptelor* principiilor* prin care s6nt interpretate domeniile pe care lecerceteaF!$

"uncţia practică const! 6n cunoaşterea modalit!"ilor 6n care4enomenele uridice se mani4est! 6n ia"a social!* prin propuneri dere4ormare a realit!"ii uridice$

ReFult6nd din iFiunile mai 4recent 6nt6lnite asupra pro&lemei 6ncauF!* men"ion!m asemenea 4unc"ii ale teoriei ,enerale a dreptului şistatului/ cognitivă$ explicativă$ critică$ practică$ didactică.

"uncţia cognitivă! Cunoaşterea ştiin"i4ic! a realit!"ii sociale adreptului ne o4er! posi&ilitatea de a p!trunde dincolo de cortin!Mnormelor uridice* pe care o ridic! ştiin"a poFiti! a dreptului* de adep!şi 4enomenul patolo,icM al ie"ii reale a dreptuluiM$1

"uncţia eplicativă! Dup! cunoaşterea* descrierea unor 4enomene uridice* urm!torul pas al cercet!torului a 4i e:plicarea acestora$ Ela dori s! ştie de ce şi cum au ap!rut 4enomenele respectie* s!cunoasc! cauFalitatea lor$ Cunoaşterea a 4i de4initi! doar atunci c6nde:plica"ia a lua 4orma unei le,i ştiin"i4ice* a unei le,i cauFale* care neo4er! e:plica"ia cauFelor şi mecanismelor dup! care s3au produs4enomenele respectie$

"uncţia critică! Descoperirea şi interpretarea 4enomenelor uridice s6nt* indiscuta&il* a&solut necesare* dar nu şi su4iciente 6n procesul co,niti$ O importan"! maor! o are constatarea de4ectelor*erorilor* lacunelor 4enomenelor uridice* eiden"ierea c!ilor de a ieşidin situa"iile respectie$ Din aceste considerente se impune şi 4unc"iacritic! a teoriei ,enerale a dreptului şi statului$

"uncţia practică deri! din 4aptul c! orice ştiin"! <şi aici teoria,eneral! a dreptului şi statului nu 4ace e:cep"ie = nu se limiteaF! numaicu statutul de ştiin"! teoretic!$ Ea tinde şi la acela de ştiin"! aplicati!*la asumarea unei 4unc"ii practice* 6n aceast! ordine de idei* teoriaurmeaF! s!3şi aduc! propria contri&u"ie 6n ederea 4undamentuluideciFional şi 4unc"ional uridic$

"uncţia didactică! Concomitent cu procesul de a4irmare a teoriei,enerale a dreptului şi statului 6n sistemul ,eneral al ştiin"elor*asist!m şi la impunerea alen"elor ei ştiin"i4ice 6n procesul de pre,!tirea iitorilor urişti$

1 Ion -l!du"* &ntroducere în sociologia 2uridică$ .ucureşti* 2(((* pa,$ 2('$

#Ş $% t8




Rolul şi importan"a teoriei ,enerale a dreptului şi starului reFult! şidin multe alte 4unc"ii* cum ar 4i/

$uncţia de cercetare şi +ormulare a legilor* care ,uerneaF! 4e

nomenele uridice 6n parte şi 6ntrea,a realitate uridic! a societ!"ii*6n aceast! ordine de ideii* pentru a nu r!m6ne 6n urm! de ia"!*teoria tre&uie s! se deFolte ne6ntrerupt* 6naint6nd ,eneraliF!ri noişi apro4und6nd ade!rurile de acum sta&iliteP

$uncţia euristică* ce const! 6n ela&orarea principiilor* metodelor şi miloacelor de cercetare a 4enomenelor şi proceselor politico3u3ridice$ O &un! cunoaştere* e:plicare şi interpretare a realit!"ii uridice necesit! o metodolo,ie corespunF!toareP

$uncţia antologică* ce se mani4est! prin eiden"ierea celor mai,enerale le,i ale e:isten"ei 4enomenelor şi institu"iilor politico3u3

ridice şi e:plicarea destina"iilor lor socialeP $uncţia preiziunii ştiinţi+ice* care const! 6n preFicerea azată pe ,eneraliFarea datelor teoretice şi e:perimentale şi pe cunoaşterea le,it!"ilor o&iectie ale deFolt!rii 4enomenelor şi proceselor uridice* 6n acest sens e semni4icati! poFi"ia marelui cu,et!tor 4ranceF din prima um!tate a secolului al l3lea Au,uste Comte$Rostul ştiin"ei pentru Comte nu este a a4la ceea ce este* a descoperi4elul de a 4i al realit!"ii$ Acesta este un 4el an de a specula$ Rostulştiin"ei este numai a preedeaP1

$uncţia de generalizare şi sintetizare a cunoştin"elor 4urniFatede ştiin"ele uridice de ramur!* 6n acest scop teoria scoate din toateelementele dreptului ceea ce constituie articula"ia 6ns!şi a ,6ndirii

uridiceP $uncţia metodologică 4a"! de ştiin"ele uridice de ramur!$ Teoria

,eneral! a dreptului şi statului 4urniFeaF! celorlalte domenii aleştiin"elor uridice de ramur! premisele şi cate,oriile conceptuale şimetodolo,iceP

; $uncţia educatiă* ce se mani4est! prin introducere tuturor celor interesa"i 6n lumea dreptului* 6n lumea drept!"ii şi ec+it!"ii sociale*6n lumea respectului 4a"! de ordinea le,al!P

< $uncţia ideologică* care const! 6n ela&orarea unor concep"ii* te

orii despre drept* stat* realitatea uridic! a societ!"ii$ Ast4el* teoria ,eneral! a dreptului şi statului studiaF! di4erite concep"ii care

#ircea Duara* *pera citată$ pa,$ ')2$

) * % )




au e:istat de3a lun,ul istoriei cu priire la 4enomenele uridice* 6ne:erci"iul ei curent* ştiin"a dreptului* 6n ,eneral* şi Teoria ,eneral!a dreptului şi statului* 6n particular e critic! 6n raport cu dreptul 6n

i,oare* care st! su& udecata ei principal!P 4!r! aceast! udecat!ştiin"a dreptului numai merit! s!3şi aro,e ma,nitudinea de teoriecreatoare pentru dreptul 6nsuşiM$1

Eident c! nici una din 4unc"iile teoriei ,enerale a dreptului şi staruluinu e de sine st!t!toare şi nu e:ist! iFolat de celelalte 4unc"ii$ Ele conlucrea3F! 6ntre ele 4orm6nd un 6ntre, şi contri&uie la solu"ionarea pro&lemelor cestau 6n 4a"a teoriei ca ştiin"! şi ca disciplin! didactic!$

1.=. eoria generală a dreptului şi statului încone>iune cu aite ştiinţe sociale

*

Intre sistemul ştiin"elor uridice* 6n ,eneral* teoria ,eneral! a dreptuluişi statului* 6n special* şi celelalte ştiin"e sociale e:ist! interdependen"! şiinterac"iuni co,nitie 4ireşti* pe suportul unit!"ii domeniilor lor de re4erin"!şi cercetare$

%entru a3şi 6ndeplini 4unc"iile* ştiin"ele uridice nu pot s! r!m6n! iFo3late de alte ştiin"e sociale cu care tre&uie s! coopereFe$ Cu at6t mai mult*nici o ştiin"!* inclusi cele uridice* nu se pot pretinde a 4i autosu4iciente* 6nsensul c! nu ar aea neoie de alte ştiin"e cone:e$

%rintre ştiin"ele cone:e ştiin"elor uridice se num!r!* de e:emplu şti

inţa economică. Dup! cum* pe &un! dreptate men"ioneaF! pro4esorul uni3ersitar So4ia %opescu/ este su4icient s! ne ,6ndim la institu"iile dreptuluiciil şi dreptului comercial pentru a ne conin,e c! acestea nu pot 4i 6n3"elese cu ade!rat* dec6t cu condi"ia studierii suportului lor economic$ Binumeroase alte institu"ii uridice* din alte ramuri ale dreptului cu implica"iişi repercusiuni economice şi iners* eolu"ia dreptului este puternic in4lu3en"at! de situa"ia economic!$M2

Din punct de edere a situa"iei economice* dreptul şi statul s6nt cerce3tate* 6n principal* ca 4actori economici primordiali* care 6n conte:t cu al"i4actori* or in4luen"a asupra rela"iilor economice* asupra apari"iei* modi4i3c!rii şi deFolt!rii lor* la determinarea* 4unc"ionalitatea şi ap!rarea anumi3tor 4orme de proprietate* produc"ie* le,!turilor mar4!3&ani etc$

G+eor,+e C$ #i+ai$ Radu I$ #otica* *pera citată$ pa,$ 1($ 2 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 2;32)$

) *




( alt! ştiin"! social! cu care ştiin"ele uridice coopereaF! este politologici care are ca o&iect de studiu puterea şi statul* de care nu se poate 4acea&strac"ie 6n cercetarea dreptului$

unc"ionarea oric!rei societ!"i a presupus dintotdeauna necesitateacre!rii acelui sistem institu"ionaliFat de control* capa&il s! re,lementeFeactiitatea autorit!"ilor pu&lice de orice niel$ Cu alte cuinte* e:isten"a şimani4estarea statului implic! un anumit statut al puteriiM* limitat 6n m!sura

posi&ilului* pentru a o 6mpiedica s! dein! o prero,ati! la discre"ia celor ce o e:ercit!$1 Acest statut al puteriiM a 4i 4undamentat* 6n primul r6nd*

prin Constitu"ie şi a 4i* indiscuta&il* o&iect de studiu at6t al politolo,ici* c6tşi al ştiin"elor uridice$ Ele* 6n cola&orare* şi or 6ncerca s! r!spund! la 6ntre3

&area* cum să dai guvernului destulă putere$ fără ca săi dai prea multă 9

Cunoştin"ele istorice s6nt şi ele strict necesare ştiin"elor uridice* de3oarece structurile 4undamentale ale ie"ii uridice s3au 4ormat şi au eoluat

6n decursul istoriei$%entru a e:plica institu"iile uridice actuale* ştiin"ele uridice recur, lastudierea trecutului* a ori,inilor şi a deFolt!rii lor de3a lun,ul di4eritelor

perioade ale istoriei omenirii$'

#ircea Duara concepea ştiin"a dreptului ca unul din elementele celemai de seam! ale societ!"ii* ca o ştiin"! sociolo,ic!/ Aceasta e pro4undade!rat 6n sensul c! sociolo,ia şi toate ştiin"ele sociale se a4l! la &aFadreptului$

Dreptul* studiind rela"iile sociale* adic! rela"iile 6ntre oameni* porneş3te de la o prim! cunoştin"!* care este cunoştin"a sociolo,ic! lato sensu.

Dar dreptul nu se con4und! cu sociolo,ia* dreptul este altcea* pentru

ca pornind de la aceste o&sera"iuni concrete* are caracteristic tocmai apre3cierea uridic! cuprins! 6n rela"ia de drept* pe care am analiFat3o şi care nueste studiată de sociologie decît ca un fapt care nu se discută1 dreptul prinesen"a lui o discut!* pentru ca menirea lui e s! o 4undeFe 6n mod ra"ional$

Sociolo,ia poate* şi aceasta e 4oarte interesant pentru drept s! con3state care s6nt aprecierile care se 4ac de o societate la un moment dat$ SestudiaF! 6n 4elul acesta* institu"iile societ!"ii* institu"iile uridice şi eolu"ialor$ Acest studiu sociolo,ic este 4oarte instructi 6ntruc6t se constat! ceeace este dat$M;

1 Ion Deleanu* #i+ai Enac+e* Premisele şi mecanismele statului cEe drept. 3 Dreptul* nr$ 12*177'* pa,$ ')$

2 Doina Apostol To4an* Puterea discreţionară si excesul de putere al autorităţilor pulice$.ucureşti* 1777* pa,$ 8$

' So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 2)$; #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 2;)$

-" 2# i-




Ast4el* ştiin"ele uridice tre&uie s! "in! cont 6n ,eneraliF!rile lor

teoretice de concluFiile la care a auns sociolo,ia* de reFultatele o&"inute

de aceasta 6n inesti,area concret! a 4enomenelor$ La r6ndul ei*sociolo,ia tre&uie s!3şi 4undamenteFe interpretarea materialului 4aptic pe premise teoretice şi concepte uridice 4undamentale* 4ormulate 6n planul ştiin"elor uridice$

O alt! ştiin"! umanist! cu care ştiin"ele uridice tre&uie s!coopereFe este psi+olo,ia$ Ast4el des4!şurarea procesului udiciar ridic!

pro&leme psi+olo,ice* 6n solu"ionarea cauFelor a6ndu3se 6n edere nunumai 4aptele materiale* ci şi mani4est!rile spirituale* inten"iileomeneşti$ %ro&lemele concrete cu care se con4runt! practicieniidreptului <udec!torii* procurorii* aoca"ii* notarii etc$= s6nt le,ate deaprecierea m!rturiilor* aprecierea ino!"iei 6n cauFele penale*

interpretarea oin"ei p!r"ilor 6n actele uridice* cum s6nt contractele*testamentele* recunoaşterile de partinitate etc$

:ilosofici se di4eren"iaF! de alte ştiin"e prin uniersalitateao&iectului s!u$ 6n timp ce alte ştiin"e ne dau cunoştin"e 4ra,mentare*re4eritoare doar la anumite domenii ale realit!"ii* 4iloso4ia estetotaliFatoare* o&iectul ei de cercetare 4iind totalitatea$ Dup! cum preciFa#ircea lorian$ ştiin"a orienteaF! în lume* 4iloso4ia orienteaF! asupralumiiP ştiin"a se m!r,ineşte cu ceea ce este condi"ionat şi m!r,init*4iloso4ia 6m&r!"işeaF! Necondi"ionatul şi In4initulM$

Din cele spuse reFult! cooperarea ştiin"elor uridice cu 4iloso4ia$

iloso4ia se distin,e de ştiin"ele uridice nu numai prin ,radul ei maimare de ,eneralitate* ci şi printr3un alt sistem de re4erin"! a uridicului<drept* stat* realitate uridic! etc$= la Uniersal* In4init* 6n timp ce4iloso4ia prieşte dreptul 6n esen"a sa uniersal!* ştiin"a dreptuluistudiaF! dreptul 6n natura şi caracterele lui particulare$ Nici o ştiin"!

uridic! special! din marea 4amilie a ştiin"elor uridice nu poate s!spun! ce este dreptul 6n ,eneral* ceea ce are el uniersal* ci poatenumai s! spun! ce este dreptul la un anumit popor <de e:emplu* dreptan,lo3sa:on* drept 4ranceF* drept ,erman ş$a$m$d$=* 6ntr3un anumitmoment datM$2 Deci* cercetarea dreptului 6n ,eneral dep!şeştecompeten"a oric!rei ştiin"e uridice* ea 4iind apenaul 4iloso4ici

dreptului$ C!ci 3 preciFa %$ %$ Ne,ulescu orice cate,orie de cercet!ri*oric6t ar 4i de m!r,init!* implic! totdeauna o sum! de pro&leme,enerale* ce nu se mai pot deFle,a cu miloacele ştiin"ei respectie şi

pentru a c!ror deFle,are cei ce se ocup! cu ele tre&uie s! se ridice maisus şi s! p!trund! 6n domeniul specula"iilor 4iloso4ice$M'

1 #ircea lorian* îndrumare în filosofie$ .ucureşti* 1772* pa,$ 21$2 Constantin Stroe* !eflecţii filosofice asupra dreptului$ .ucureşti* 1779* pa,$ ';$< %aul %$ Ne,ulescu* Prolema ontologică. &n" Scrieri inedite$ ,oi. &&&$ Editura Academiei*

.ucureşti* 1782* pa,$ '2)3'28$

8? %) t8




Teologia este şi ea 6ntr3un sens o ştiin"! normati!$ Dar normatiitateaei e cu totul 6n alt plan dec6t ştiin"a dreptului/ credin"a 4!r! 4apte* moart!esteM <laco&* 25=* iar ade!rata credin"! este credin"a care este lucr!toare

prin iu&ireM <Gal$ )*5=$ Normatie 4iind* le,!tura dintre ştiin"a dreptului şi teolo,ie este str6n3s!$ 6n acelaşi timp 6ns! scoatem 6n eiden"! 4aptul c! 6n timp ce teolo,ia sere4er! la ade!rul diin* ştiin"a dreptului se re4er! la ade!rul relati* re3Fult! din oin"a şi inteli,en"a oamenilor ce 4ac parte din societate$ Scopulteolo,iei este de a c!l!uFi omul spre mQntuire* 6n timp ce scopul dreptuluieste nu indiidul per4ect* ci indiidul care 6şi pune la &aFa comportamen3tului s!u normele uridice$

E:ist! multiple norme uridice ce au le,!turi indisolu&ile cu cele reli3,ioase <s! nu 4uri* s! nu uciFi* etc$=* e:ist! şi norme uridice ce nu au nici ole,!tur! cu comandamentele reli,ioase$

#en"ion!m c! şi multe alte ştiin"e sociale se a4l! 6ntr3o le,!tur!str6ns! şi coopereaF! cu ştiin"ele uridice$ Aceast! cooperare nu r!m63ne nesc+im&at!* e:act aşa cum şi pro&lemele umanit!"ii s6nt dinamice$

Numai 6n ultimul timp s3au produs şi se produc sc+im&!ri radicale 6n plan economic* politic* social* cultural* 6n toat! comple:itatea lor$ Lumeade ast!Fi* din de&utul mileniului trei* se a4l! 6ntr3o puternic! interde3

penden"!* intercondi"ionare* tr!ieşte epoca ,lo&aliF!rii cu toate e4ectele* &une si mai pu"in &une* ce decur, din aceasta$M2 Realitatea social! şi cea uridic! cap!t! 6n acest conte:t o importan"! aparte şi necesit! recti4ic!ri6n procesul co,niti$

/. Teoria generală a dreptului şi statului n#oneiune #u #elelalte ştiinţe "uridi#e

Dup! cum am men"ionat anterior* comple:itatea realit!"ii uridice şimodalitatea de cercetare a aspectelor impune di4eren"ierea ştiin"elor uridi3ce 6n c6tea ,rupe$ UrmeaF! s! ne pronun"!m asupra tr!s!turilor comune şideose&irilor ce e:ist! 6ntre teoria ,eneral! a dreptului şi statului şi celelalteştiin"e uridice$

1 Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală a dreptului$ .ucu3reşti* 1777* pa,$ 11$

Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2* pa,$ 7$

-$ %0 &



'eori" gener"!ă " (re)tu!ui şi st"tu!ui

î. &!'! Ştiinţele juridice istorice

Din aceast! ,rup! 4ac parte asemenea ştiin"e uridice* cum ar 4i/istoria uniersal! a statului şi dreptului* istoria statului şi dreptuluiromQnesc* istoria doctrinelor politice şi uridice$

Aceste ştiin"e 6şi propun drept scop reconstituirea şi interpretareatrecutului$ Ele 4ac parte din ştiin"ele care* de r6nd cu 4iloso4ia şidreptul* au aut cel mai mult de su4erit 6n lun,a perioad! dedomina"ie comunist!* deoarece &aFa studiului acestora o constituieli&era circula"ie a ideilor şi ori,inalitatea opiniilor* care* dac! nu ar 4i4ost 6n,r!dite* ar 4i putut duce la aprecieri personale sau c+iar criticeasupra doctrinei o4icialeM$ Dar* e ştiut* c! 6n istorie* 6n drept nu e:ist!alternati! şi lucrurile urmeaF! a 4i e:puse aşa cum s6nt* 4!r! a sustra,e

sau a completa* 4!r! a mer,e la compromis$Btiin"ele uridice* ca şi teoria ,eneral! a dreptului şi statului*

studiaF! statul* dreptul ca 4enomene sociale luate 6n ansam&lul lor$ Inacelaşi timp* 6ns!* aceste ştiin"e di4er!$

6n timp ce istoria studiaF! statul* dreptul* realitatea uridic! dintr3o anumit! "ar! <de e:emplu* istoria statului şi dreptului romQnesc=*teoria ,eneral! poate 4ace a&strac"ie de aceasta* neconcretiF6nd desprece stat sau drept este or&a$

Caracteristic* de asemenea* e şi 4aptul c! istoria studiaF! statul*dreptul 6n strict! ordine cronolo,ic! *ceea ce nu e o tr!s!tur!

caracteristic! o&li,atorie a teoriei$Rolul ştiin"elor uridice istorice e semni4icati$ Studiul istorieistatului* dreptului scoate la ieal! e:isten"a unor le,i ale apari"iei*deenirii sau dispari"iei unor 4orme de drept 6n str6ns contact cu le,ile,enerale ale deFolt!rii sociale sau &aFine de ciiliFa"ie uridic! atestate6n timpM$2 %rincipalul e ca ştiin"ele istorice uridice s! resta&ileasc!trecutul nostru la usta sa aloare* s! pun! la dispoFi"ie cititorului4aptele reale* 6n maoritate necunoscute sau cunoscute eronat$

O 6ntre&are aparte e pro&lema coraportului teoriei ,enerale adreptului şi statului cu 4iloso4ia dreptului$

%reciF!m c! 6ntre termenul de teorie ,eneral!M şi cel de

4iloso4ia dreptuluiM nu este numai o di4eren"! de denumire$ E:ist!6ntre ei şi o deose&ire 6n ce prieşte materia la care se re4er!$ S6ntemde acord cu pro4esorul G+eor,+e .o&oş* care consider! c!6ncercarea de a p!trunde 6n

Eleodor ocseneanu* &storia constituţională a !omFniei$ .ucureşti* 1772* pa,$ 8$ Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 11$

+1 t-




esen"a dreptului este 6n primul r6nd un demers 4iloso4ic* 6ntruc6t a 4iloso4aM6nseamn! 6ncercarea de a p!trunde 6n realitateM$1

Teoria ,eneral! a dreptului şi statului* precum şi celelalte ştiin"e uri3

dice* prin natura lor* se limiteaF! s! e:plice 4enomenele uridice e:istente*e:pun ceea ce esteM* 6n timp ce 4iloso4ia dreptului are sarcina s! cerceteFetocmai ceea ce tre&uieM sau ceea ce ar tre&ui s! 4ieM 6n drept* 6n opoFi"ie cuceea ce esteM* opun6nd ast4el un ideal de drept unei realit!"i uridice date$2

Cu alte cuinte* 4iloso4ia dreptului este disciplina care de4ineşte drep3tul 6n uniersalitatea sa lo,ic!$

6n ceea ce ne prieşte* sus"inem opinia con4orm c!reia* 4i6oso4iadreptului ar aea de reFolat trei pro&leme itale pentru teoriile din cadrulştiin"ei numit! Teoria General! a dreptului şi* prin aceasta* pentru teoriiledin cuprinsul celorlalte ştiin"e şi practici uridice/

a8 condiţiile de 2ustificare a dreptului1

8 condiţiile de valailitate a categoriilor 2uridice1c8 condiţiile de adeverire a omului prin dreptul pozitiv.%rima pro&lem! desc+ide calea axiologiei 2uridice$ a doua 3 a episte

mologiei 2uridice$ a treia a antropologiei 2uridice+

1.9.2. Ştiinţele juridice de ramură

Ramura studiaF! 4enomenele uridice particulare 3 ramurile dreptului*cum ar 4i* ştiin"a dreptului constitu"ional* a dreptului administrati* a drep3tului ciil* a dreptului penal etc$

Ramura dreptului constituie un ansam&lu de norme uridice care re3

,lementeaF! rela"iile sociale 6n &aFa unei metode speciale de re,lementarenormati!$

iecare ştiin"! uridic! de ramur! studiaF! pro&lemele uridice <nor3ma uridic!* raport uridic* r!spundere uridic! ş$a$= ce apar"in ramurii dedrept corespunF!tor 6n str6ns! concordan"! cu cerin"ele şi n!Fuin"ele dincare s3au n!scut$ La studierea pro&lemelor respectie 4iecare ramur! dedrept se conduce de cate,oriile şi principiile ela&orate de teoria ,eneral! adreptului şi statului$ Ast4el* ultima apare ca o ştiin"! metodolo,ic! pentruştiin"ele uridice de ramur!$

6n acelaşi timp 6ns! acestea 6şi p!streaF! particularit!"ile lor$ 6n timp

ce teoria studiaF! dreptul* statul ca 4enomene sociale inte,re* ştiin"ele u31 G+eor,+e .o&oş* Teoria generală a dreptului$ Clu3Napoca* 177;* pa,$ 7$2 Constantin Stroe* %ompendiu de filosofia dreptului$ .ucureşti* 1777* pa,$ 2'$' G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otic!* *pera citată$ pa,$ 2(7$

-Ş +*




ridice de ramur! studiaF! doar anumite particularit!"i şi componente aleacestora$

E:isten"a ştiin"elor uridice de ramur! are un caracter o&iecti$ Se ştie*

c! dreptul unui stat este alc!tuit din numeroase norme şi institu"ii$ Acestea4ormeaF! sistemul unitar al dreptului statului respecti$ Acest sistem unitar e:ist! 6n diersitatea ramurilor ce31 con"in$

Eident* nu tre&uie con4undat! ramura de drept cu ştiin"a de ramur!$Btiin"a uridic! de ramur! nu se limiteaF! doar la o simpl! interpretare alumii normelor uridice şi a raporturilor ce se nasc 6n &aFa lor$ iind unsistem de cunoştin"e o&"inute prin metode corespunF!toare şi e:primate6n concepte* cate,orii* principii* no"iuni* ştiin"a nu se re4er! numai la sta3rea de aFi a 4enomenelor cercetate$ Ea a analiFa 6n!"!mintele trecutu3lui* practica dreptului* interac"iunile dreptului respecti cu alte domenii$Concomitent ştiin"a uridic! de ramur! se ocup! şi cu studiul iitorului$Reamintim c! ştiin"ele uridice 6ndeplinesc şi o 4unc"ie prospecti!* de an3ticipare teoretic!* de preiFiune a eolu"iei o&iectului de care se ocup!ştiin"a dat!$ Btiin"ele uridice de ramur! pot 4i priite pe plan mondial*na"ional* re,ional$ Spre e:emplu* ştiin"a dreptului constitu"ional poate 4i

priit! ca o ramur! a ştiin"ei uniersale* ca o ramur! a ştiin"ei na"ionale<ştiin"a dreptului constitu"ional din Repu&lica #oldoa* edera"ia Rus!*RomQnia etc$=* ca o ştiin"! re,ional! <ştiin"a dreptului constitu"ional euro3

pean* ştiin"a dreptului constitu"ional al statelor mem&re C$S$L=$

2 3. 4. Ştiinţele juridice interramurale

In multe domenii de actiitate uman! s3a impus necesitatea unor re3,lement!ri speciale* 6ntruc6t aceste domenii dep!şesc domeniul de re,le3mentare caracteristic unei ramuri* s3a sim"it neoia constituirii unor ,rupede norme$ Aceste norme 6ns! 4ac parte din dierse ramuri de drept* ceeace ne permite 6ncadrarea lor aparte$ De e:emplu industria are un drept alei* dreptul industrial* care are o importan"! deose&it!$ Necesitatea ocrotiriimediului 6nconur!tor a ,enerat o asemenea ,rup! distinct! de norme* cumar 4i dreptul ecolo,ic$

.3.!. Ştiinţele juridice auxiliare

Din cate,oria acestor ştiin"e 4ac parte/ criminalistica* criminolo,ia*medicina le,al!* statistica udiciar!* lo,ica uridic!* etc$ Caracteristic aces3

-Ş ++ t-



!Boris Negru, Alina Negru

[ $$$$$$$$$$ [$$$$$$[ [[$$$$ $

tor ştiin"e e 4aptul c! ele aut! la cunoaşterea mai pro4und! a 4enome nelor uridice şi la co recta in terpre tare şi ap lica re a no rmelor uridice $ i

Btiin"ele uridice au:iliare o4er! importante date şi ar,umente ştiin"i4i cecu priire la eolu"ia 4enomenului in4rac"ional* cu priire la con"inutul şi4ormele de mani4estare ale unor raporturi sociale date* pe care teoria le uti3liFeaF! 6n scopul e:tra,erii concluFiilor de sinteF! ce se impun* care consti3

tuie un autor pre"ios 6n cercetarea e4ectuat! 6n ştiin"ele uridice au:iliare$ 1

1.10. Teoria generală a dreptului şi

statului n pra#ti#a so#ială

Dup! cu am men"ionat anterior teoria ,eneral! a dreptului şi statuluiocup! un loc deose&it at6t 6n sistemul ştiin"elor sociale* c6t şi 6n sistemulştiin"elor uridice$ Totodat! men"ion!m 4aptul c! teoria ,eneral! a dreptuluişi statului se a4l! 6ntr3o st6ns! le,!tur! cu practica social!$ Dup! cummen"iona Constantin Stere* ştiin"a dreptului este o ştiin"! eminamente

practica* 6n sensul antian al cu6ntului/ ea tre&uie s! pun! norme pentruiitor* tre&uie s! corespund! scopurilor pe care şi le propune societateaP ea*6ntr3un cu6nt se adreseaF! le,islatoruluiM şi* dup! cum spunea A$ #en,er/Oc+iul unui ade!rat le,islator e neclintit 6ndreptat spre iitorM$ 2 Ideeascopului urm!rit de societate e at6t de predominat! 6n drept* 6nc6t G+erin,

s3a creFut 6ndrept!"it s! pun! pe 4rontispiciul lucr!rii sale principale* camoto* cuintele/ Scopul este creatorul 6ntre,ului dreptM$'

Teoria* 6n ,eneral* şi teoria dreptului şi statului* 6n particular* este re3Fultatul produc"iei spirituale o&şteşti$ Ea este cea care de4initieaF! sco3

purile actiit!"ii umane şi determin! miloacele de realiFare a lor$ Cu altecuinte* ea este conceperea practicii e:istente$

La r6ndul s!u* practica nu e o simpl! e:perien"! su&iecti! a unuicercet!tor$ Ea apare ca o actiitate a oamenilor care asi,ur! e:isten"a şideFoltarea societ!"ii* ea e temelia ie"ii oamenilor$ %ractica constituie cri3teriul ade!rului* e:aminatorul principal al teoriei$

iecare ştiin"! 6şi determin! le,!turile sale cu practica$ Ast4el* ştiin"adreptului recomand! adoptarea normelor uridice de care societatea areneoie$ Aceste norme uridice nu au 6n"eles dec6t numai pentru că se aplică la anumite cazuri concrete$ la relaţiile 2uridice dintre oameni$ Ele au

1 Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 9$2 Constantin Stere* *pera citată$ pa,$ 257$' Idem$

-i +! i-



!Teoria generală a dreptului şi statului

o 6nsemn!tate practic! din acest punct de edere* alt4el nu ar aea nici uninteresM$1

Le,!tura dintre ştiin"ele uridice şi practic! a crescut 6ndeose&i 6n ulti3mul timp c6nd un şir de societ!"i şi3au propus drept scop edi4icarea statelor de drept$ Dar 6n asemenea condi"ii teoria ,eneral! a dreptului 4ace o per3manent! ,eneraliFare a e:perien"ei practice* constat! lacunele dreptului*determin! rela"iile sociale care necesit! o re,lementare normati! uridic!şi$ dimpotri!* scoate 6n eiden"! acele rela"ii* re,lementarea c!rora ar 4i

oportun! prin intermediul altor norme sociale$Su&liniind le,!tura indisolu&il! a teorie ,enerale a dreptului şi statu3lui cu practica men"ion!m 6nsemn!tatea incontesta&ila a ştiin"ei teoretice6n pre,!tirea iitorilor practicieni 6n domeniul urispruden"ei$ !r! o pre3,!tire teoretic! a iitorilor specialişti nu poate 4i or&a de o societate 6ncare s! ,uerneFe le,ea$

#ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 1(8$

.m ') H3




Su'ie#te de e5aluare6

6$ Ce este ştiin"a dreptului 6n ,eneral2$ 6n ce cate,orii pot 4i ,rupate ştiin"ele

'$ Ce cate,orii de ştiin"e sociale cunoaşte"i

;$ DeF!lui"i sistemul ştiin"elor uridice$

)$ Ce constituie teoria ,eneral! a dreptului şi statului

5$ Care e o&iectul de studiu al teoriei ,enerale a dreptului şi statului

8$ Ce loc ocup! teoria ,eneral! a dreptului şi statului 6n sistemulştiin"elor sociale şi 6n sistemul ştiin"elor uridice

2iteratura re#omandată6 77777777777777777777777777

6$ Ion Ceterc+i* #umcilo Lu&urici* Teoria generală a statului şi dreptului$ .ucureşti* 179'$

2$ G+eor,+e Lupu* G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+i3şin!u* 1778$

'$ Dumitru .alta,* Ale:ei Gu"u* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u*2((2$

;$ #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8$.ucureşti* 177)$

)$ Ion Do,aru* /lemente de teorie generală a dreptului$ Craioa* 177;$5$ Ion Craioan* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1777$8$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($9$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1775* 2((2$7$ Ale:andru -allim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$ .ucureşti*

1777$

1($ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

I

-Ş 16 ir



.aFa metodolo,ic!a teoriei ,enerale a

dreptului

\" SK] l M/$#eJa4i c#!pcarX &vnrlrimzs.dnimidiMii6riduf$

$ / $ $ 3 $ 83M$M 4i \ P$$$ Pra!eMras .aceXPPG*$

#etodolo,ie$

Considera"ii ,enerale$

Conceptul metodolo,iei uridice$

#etodele speciale ale cercet!rii uridice$

#etoda lo,ic!$ #etoda istoric!$

#etoda comparati!$ #etoda sociolo,ic!$

#etoda e:perimental!$ #etode cantitatie$



%.1. Consideraţii generaleO&iectul de studiu este o condi"ie necesar!* nu 6ns! şi su4icient!* pen3

tru ca teoria ,eneral! a dreptului şi statului s! 4ie o ştiin"! autonom!* oştiin"! 6n sensul deplin al cu6ntului$ Ea urmeaF! s! dispun! şi de o &aF!metodolo,ic! ştiin"i4ic!$ In caF contrar* o&iectul r!m6ne o realitate necu3noscut!$

Nu e:ist! cercet!tor 3 remarca Lucian .la,a 3 care s! nu 4ie preocu3 pat* 6n preala&il* 6ntr3un c+ip sau altul* de metoda de cercetare$ Oameniide ştiin"! alori4ic! sistemul de procedee 6n,+e&at 6ncetul cu 6ncetul princola&orarea ,enera"iilor de 6naintaşi* acord6nd 6ncredere metodei consti3

tuite prin e4orturile celorlal"i* 6n timp ce orice 4iloso4 6şi pune pro&lemametodei 6nc! o dat!M$1

Etimolo,ic* cu6ntul (metodă) ine de la ,recescul (met*odos), ceeace 6nseamn! caleM* milocM* mod de e:punereM$ Transpus 6n ştiin"!* ter3menul de metod!M cap!t! 6n"eles de mod de cercetare şi de trans4ormarea realit!"ii o&iectie$

Su& aceast! accep"iune* metoda ia naştere prin conersiunea dome3niului teoretic enun"iati consemnati al unei 4iin"e 6n domeniul teoreticnormati* 6n indica"ii şi prescrip"ii asupra modului cum tre&uie a&ordato&iectul pentru a se o&"ine despre el cunoştin"e autentice$M2

Ast4el* metoda deine* cum plastic se e:prima .acon* un 4actor care

lumineaF! drumul c!l!toruluiM$Uneori metoda este de4init! ca un procedeu 4olosit pentru realiFarea

unui lucru sau atin,erea unui scopM* modul de a cerceta 4enomenele na3turii şi ale societ!"iiM* totalitatea procedeelor practice 4olosite la predareaunei disciplineM$'

%rin metodă$ Rene Descartes 6n"ele,ea re,uli si,ure şi uşoare* ,ra"iec!rora cine le a 4i o&serat cu e:actitate nu a lua niciodat! cea 4als dreptade!rat* şi a aun,e* cru"6ndu3şi puterile min"ii şi m!rindu3şi pro,resiştiin"a* la cunoaşterea ade!rat! a tuturor acelora de care a 4i capa&ilM$;

Cel care urmeaF! o metod! ştiin"i4ic! tre&uie s! procedeFe sistematic*

dup! principii şi s! nu ocoleasc! calea ce tre&uie s! r!m6n! mereu desc+is! 31 Lucian .la,a* Despre conştiinţa filosofică$ Timişoara* 178;* pa,$ 82$2 Dicţionar defilosofie$ .ucureşti* 1789* pa,$;)8$' Dicţionarul limii romFne moderne$ .ucureşti* 17)9* pa,$ ;75$; Rene Descartes* Discurs asupra metodei$ .ucureşti* 17)8* pa,$ 15$

.m ss H3




calea critic!* cale re,al! pentru setea de cunoaştere a ra"iunii omeneşti$ 1

Din acest punct de edere* metodaM se apropie* dar nu se identi4ic! cu

nnetodolo,iaM care are o s4er! mai lar,! de cuprindere* semni4ic6nd unP6em de metode de cercetare 4olosite de o ştiin"!$ %reciF!m* de asemenea*

metodaM nu se con4und! nici cu metodicaM* parte a didacticii ,eneralee studiaF! principiile* metodele şi 4ormele de predare adaptate 4iec!rui

ct de 6n!"!m6nt$ #etoda se de4ineşte pe mai multe trepte de,eneralitate/ metode proprii de cercetareP metode de cercetare comune mai multor ştiin"eP metode ,enerale de cercetare$6ntre aceste trepte nu e:ist! o ruptur!$ iecare treapt! 6n parte are locul

d$ #etodele men"ionate se interp!trund şi se completeaF! reciproc$Una dintre metodele cu mare reFonan"! 4iloso4ic! pentru toate ştiin"e3

le* inclusi cele uridice* este dialectica!

Cu6ntul (dialectică+ <de la latinescul dialegomai a discuta* a po3lemiFa este unul din termenii 4iloso4iei cei mai 6ntre&uin"a"i de la marii,inditori din antic+itate şi p6n! la Ye,el* #ar: şi contemporanii noştri$Termenul are accep"iuni di4erite* asupra c!rora nu insist!m* men"ion6nddoar c! %6aton* Ye,el* #ar: remarc! cele trei mari sensuri ale dialecticii/ 2

a= Dialectica scoate 6n eiden"! le,!tura* rela"ia* continuitatea dintretoate cunoştin"ele şi lucrurile$ Este un ade!r elementar pentru dialectic! interdependen"a tuturor lucrurilor* recunoaşterea comple:i

t!"ii$ &= No"iunile care alc!tuiesc o unitate sau o continuitate s6nt di4erite

p6n! la opoFi"ie şi de aceea s6nt corelatie$ Dialectica constat! c!lumea* cu toat! unitatea şi continuitatea ei* este plin! de antinomii/

&ine şi r!u* iu&ire şi ur!* atrac"ie şi respin,ere* poFiti şi ne,ati* pace şi r!F&oi$

c= Realitatea este sc+im&are* proces* deenire* se supune permanentmişc!rii su& impulsul contradic"iei$

Consemn6nd aloarea permanent! a dialecticii* men"ion!m necesita3tea aplic!rii ei 6n procesul de cunoaştere a tuturor 4enomenelor sociale şinaturale$ %e noi ne intereseaF! 6ndeose&i metodele de cercetare pe care sespriin! ştiin"ele uridice* 6n ,eneral* şi teoria ,eneral! a dreptului şi statu3lui* 6n special$

1 Immanuel Zant* %ritica raţiunii pure$ .ucureşti* 1757* pa,$ 5'135'2$2 Ion Craioan* &ntroducere înfilosofia dreptului$ .ucureşti* pa,$ 18(3181$

#Ş 3) @




In literatura de specialitate metodolo,ia uridic! e de4init! 6n mod di3

4erit$De e:emplu* G+eor,+e Aornic consider! c! metodolo,ia uridic!e un ansam&lu de metode de cercetare 6n domeniul ştiin"elor uridiceM*sistemul celor mai ,enerale principii de inesti,a"ie* deduse din sistemulcelor mai ,enerale le,i o&iectieM$1

Dumitru .alta, 6mp!rt!şeşte concep"ia pro4esorului N$ %opa careconsider! metodolo,ia uridic! ca un sistem al acelor 4actori de relati3! inariant! 6ntr3un num!r su4icient de mare de metode* 4actori ce au cao&iect raporturile* le,!turile* rela"iile ce se sta&ilesc 6ntre di4erite metode6n procesul cunoaşterii 4enomenului uridic$M2

6n iFiunea saantului rus Ser,+ei Ale:ee* metodolo,ia uridic! e

metodolo,ia 4iloso4ic! acomodat! la materialul uridic concret$'Gri,orii iodoro concepe metodolo,ia uridic! ca o totalitate de

principii teoretice* procedee lo,ice şi metode speciale de cercetare a mate3riei statal3uridice* determinate de cunoştin"a 4iloso4ic!$;

Din de4ini"iile citate mai sus reFult! c! metodolo,ia uridic! constituieo totalitate de procedee şi metode* 4olosite de c!tre ştiin"ele uridice* 6n ,e3neral* şi de c!tre teoria ,eneral! a dreptului şi statului* 6n special$ #etodo3lo,iei uridice 6i reine rolul &usolei* care d! posi&ilitate cercet!torului s!se orienteFe 6n realitate şi s!3şi determine strate,ia o&iecti! de cercetarea realit!"ii uridice$

*.+. 8etodele spe#iale ale #er#etării "uridi#e

%rintre principalele metode ale cercet!rii uridice pot 4i men"ionate/metoda logică$ metoda istorică$ metoda comparativă$ metoda sociologică$metoda experimentului$ metodele cantitative ş. a$ In continuare ne omre4eri la analiFa lor$

1

G+eor,+e Lupu* G+eor,+e Aornic* Teoria generaEă a dreptului$ C+işin!u* 1778* pa,$ 1732($2 Dumitru .alta,* Teoria generală a dreptului şi statului$ Cimişlia* 1775* pa,$ 1)315P Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 2;$

' Cepre! AneZcee.* *dutan meopun npaea$ Mocnea$ <H9.; rpiiropii# ^t_eaopO.* Teopun zocAdapcmfia u npaea$ C+işin!u* 1779* pa,$ 18$

-s !0 ,




I J 6& •** i +

6n cercetarea dreptului* statului* realit!"ii uridice a societ!"ii* teoria

,eneral! a dreptului şi statului* celelalte ştiin"e uridice aplic! pe lar, me3s_da lo,ic!$

#etoda lo,ic! const! 6n ansam&lul procedeelor şi opera"iilor metodolo,iceşi ,noseolo,ice care milocesc posi&ilitatea cunoaşterii structurii % dinamiciiraporturilor necesare 6ntre di4eritele componente <su&sisteme= e sistemului

uridic din societateM$1 Despre 6nsemn!tatea lo,icii 6n procesul de studiere a4enomenelor u3liFice voreşte însuşi făptui că sa conturat ca o disciplinăaparte logica +, juridică! Ap!rut! din necesitatea studierii pro4unde a realit!"ii

uridice* lo,ica este aplica&il! unei lar,i pro&lematici$ Din aceste considerente*lo,ica uridic! poate 4i priit! su& dou! aspecte/

6ntr3un sens 6n,ust ;stricto sensu8$ lo,ica uridic! se re4er! la lo,icanormelorP 6ntr3un sens mai lar, ;lato sensuK lo,ica uridic! se re4er! la ele

mentele constructie de ar,umentare uridic!$Dac! ştiin"ele uridice de ramur! apeleaF!* 6n mod prioritar* la primul aspect allo,icii uridice* teoria ,eneral! apeleaF! la cel de3al doilea aspect i$ ei$ Ast4el*

prin intermediul lo,icii uridice se studiaF! pro&lematica de4i3m"iilor şicate,oriilor uridice* metodele de 4ormare şi clasi4icare a conceptelor uridice*sistematiFarea normelor uridice* solu"ionarea concursului XEYU con4lictelor de norme* re,ulile ra"ionamentului uridic* de cunoaştere a dreptului şi deinterpretare a normelor uridice* metodele de eri4icare a 4aptelor 6n procesul

udiciar* pro&a"iunea uridic! etc$2 Teoria ,eneral! a dreptului şi statului maimult ca oricare alt! ştiin"! uridic! 4oloseşte 6n cercetare a&stractiFarea lo,ic!$olosirea acesteia se 4i$ce pentru c!/

a= 4enomenele şi procesele uridice s6nt ireersi&ile şi e:trem de dinamiceP

&= acestea nu pot 4i desprinse din conte:tul lor o&iecti spre a 4i supuse de nenum!rate ori cercet!rii e:perimentale$

%rin astractizare+ <de la termenul latin abstracţia se 6n"ele,e pro3cedeul prin care cunoaşterea trece de la concret la a&stractM$ '

1 Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1779* pa,$ ;'$2 #!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* Teoria generală a dreptului$ Iaşi* 1775* pa,$ 9L.< Dicţionarul filosofic$ pa,$ 11$

41




Su&iectul cercet!rilor separ!* pe plan mintal* laturile esen"iale* ,e3nerale* permanente* repeta&ile şi relati sta&ile de cele particulare* nee3sen"iale* 6nt6mpl!toare* etc$ 6n scopul de a deF!lui esen"a se,mentului de

realitate studiate şi le,ile ce o ,uerneaF!$6n cadrul studierii 4enomenelor şi proceselor uridice este necesar caaceste 4enomene şi procese s! 4ie descompuse 6n elementele lor compo3nente pentru ca apoi s! 4ie analiFate 6n detaliu$ AnaliFa este o metod! ,e3neral! de cercetare* &aFat! pe descompunerea unui 6ntre, 6n elementele luicomponente şi pe studierea 6n parte a 4iec!ruia dintre acestea$ De e:emplu*

pentru a 6n"ele,e un raport uridic la usta lui aloare* e important s! ana3liF!m elementele constitutie ale acestuia/ su&iectul* o&iectul* con"inutulraportului uridic$

Dup! modul cum se e4ectueaF!* analiFa poate 4i inductivă şi deductivă,

Induc"ia <de la latinescul inducţia aducere* introducere= e un tip de ra"io3

nament şi metod! de cercetare ce asi,ur! trecerea de la particular la ,eneral*de la 4aptele reale* concret3istorice la ,eneraliFarea ştiin"i4ic!* 6ns! induc"iasin,ur! nu poate s! nu conduc! la esen"a 4enomenului cercetat$ De aceea eatre&uie duplicat! de deduc"ie$ Deducţia <de la latinescul deducţia deduce3re= este modul iners de ra"ionare* adic! de la ,eneral la particular$

Lu6nd 6n considerare des4!şurarea 6n timp a 4enomenelor şi procese3lor uridice supuse cercet!rii* analiFa poate 4i static! şi dinamic!$ AnaliFa

statică 4ace o trecere 6n reista a realit!"ii e:istente la un moment dat 4!r!s! "in! cont de 4actorii ce determin! modi4icarea ei$ AnaliFa dinamică 6şi

propune* dimpotri!* s! scoat! 6n eiden"! sc+im&!rile surenite 6n timp

6ntre 4enomenele uridice$AnaliFa* indiscuta&il* are o 6nsemn!tate primordial! 6n procesul decercetare* dar ea* totuşi* n3ar da reFultatul scontat* dac! n3ar 4i completat!de sinteF!$ Sinteză <de la latinescul s-nt*esis unire= const! 6n cunoaş3terea o&iectelor şi a proceselor pe &aFa reuniunii mintale sau materiale aelementelor o&"inute pin analiF! şi prin sta&ilirea le,!turilor dintre acesteelementeM1$ Scopul sinteFei este unirea 6ntr3un 6ntre, a p!r"ilor* propriet!3"ilor* raporturilor etc$* separate cu autorul analiFei şi descoperirea le,ilor care ,uerneaF! realitatea studiat!$ AnaliFa şi sinteFa constituie o unitatede contrarii/ una o presupune pe cealalt!$ %rocesul de analiF! şi sinteF! estecontinuu şi interdependent$

iind o condi"ie sine .ua nan a oric!rui ade!r* lo,ica permite di4e3ren"ierea unor asemenea cate,orii* 4!r! de care cunoaşterea pro&lemelor

1 Dicţionarul filosofic$ pa,$ 25$

-9 !* t-




i* dreptului* realit!"ii uridice e de neconceput$ La asemeneacate,o3ise atri&uie/ sin,ularul şi ,eneralul* cauFa şi e4ectul*con"inutul şi 4orma* en"a si 4enomenul* necesitatea şi 6nt6mplarea*

posi&ilitatea şi realitateaetc,

S! trecem la analiFa acestor cate,orii$

a /ingularul şi generalul

enomenele uridice s6nt speci4ice* unice şi 6n 4elul lor indiiduale$ E$reu s! ,!seşti* de e:emplu* dou! state sau dou! sisteme de drept a&solut4el$

6ns!* caracteriF6nd 4enomenele uridice din di4erite "!ri* noi6ntre&uin3anumite no"iuni <de e:emplu* statM* dreptM* norma

uridic!M* rapor3uridicM* ordine le,al!M* le,alitateM etc$=* 4iecaree:prim6nd cea ,ene3iaL adic! se re4er! la un oarecare ,rup* la o

anumit! clas! de 4enomene$Ast4el* generalul se mani4est! 6ntotdeauna 6n unele tr!s!turi şi parti3

darit!"i sin,ulare ale 4enomenelor uridice* iar singularul este 6ntotdeau31sa mani4estarea* 4orma de e:isten"! a ,eneralului$

b Cau0a şi efectul

O&ser6nd* de e:emplu* c! ridicarea conştiin"ei şi culturii uridiceduce la 6nt!rirea le,alit!"ii şi ordinii le,ale* c! anumite 4apte ale oamenilor

iac la anumite consecin"e etc$* ne conin,em de e:isten"a unui 4el anumit \4ie le,!tur!* proprie proceselor şi 4enomenelor şi anume a le,!turii dintre /PuF! şi e4ect$ Ceea ce treFeşte la ia"! sau modi4ic! un oarecare 4enomen2iimim cau0ă, iar ceea ce apare su& ac"iunea unei cauFe anumite* numimefect,

6n realitatea uridic! totul este le,at reciproc$ Lan"ul de 4enomene este Kin4init$ De aceea* la r6ndul s!u orice cauF! este ,enerat! de un oarecare alt4enomen şi apare ca e4ect* iar orice e4ect ,enereaF! şi el alte 4enomene*adic! este cauF!$

c Conţinutul şi forma

Orice 4enomene uridice am lua* ele toate au con"inut şi 4orm!$%rin conţinut se 6n"ele,e totalitatea elementelor <laturilor* tr!s!turi3lor* particularit!"ilor* proceselor=* ce constituie o&iectul dat* forma 4iindle,!turile ce e:ist! 6ntre elementele con"inutului* acea or,aniFare a 4eno3menului* datorit! c!reia el apare ca un tot unitar şi poate s!3şi e:erciteianc"iile$ Con"inutul şi 4orma oric!rui 4enomen s6nt indisolu&il le,ate 6ntreele şi constituie o unitate dialectic!$ orma nu poate e:ista 4!r! un anumitcon"inut şi iners$

) ! +




De e:emplu* norma uridic! şi articolul actului normati* sistemul

dreptului şi sistemul le,islati constituie le,!tura con"inutului şi 4ormei* le3,!tur! 6n care normele uridice* sistemul dreptului apar 6n calitate de con"i3nut* iar articolul actului normati* sistemul le,islati 3 6n calitate de 4orm!$

d 1senţa şi fenomenul

La cercetarea realit!"ii uridice a societ!"ii deseori 4olosim cate,oriileesen"aM şi 4enomenulM$

/senţa e:prim! totalitatea le,!turilor* rela"iilor de ad6ncime şi a le,i 3lor interne* care determin! principalele tr!s!turi şi tendin"e ale deFolt!riio&iectului uridic$

"enomenul repreFint! eenimentele concrete* propriet!"ile sau pro3cesele care e:prim! tr!s!turile e:terioare ale realit!"ii şi care constituie4orma de mani4estare şi de scoatere la ieal! a unei oarecare esen"e$

Esen"a poate 4i considerat! cunoscut! numai dac! se cunosc cauFeleapari"iei şi sursele deFolt!rii o&iectului e:aminat$

e 2ecesitatea şi 3nt4mplarea

6n societate* c! şi 6n natur!* totul e le,at* condi"ionat$ Dar ceea ce se produce cu lucrurile şi 4enomenele 6şi poate aea cauFa cu precump!nire 6nele 6nseşi* poate decur,e din natura lor intern!* dar poate 4i ,enerat de altelucruri şi 4enomene* care 4a"! de lucrurile şi 4enomenele date au un raportdoar pur e:terior$ Anume aceasta şi st! la &aFa deose&irii dintre necesitate

şi 3nt4mplare!

Cu alte cuinte* necesitatea este ceea ce tre&uie s! se 6nt6mple 6n modneap!rat 6n condi"iile date* 6n timp ce 6nt6mplarea 6şi are &aFa nu 6n esen"a4enomenului* ci 6n ac"iunea asupra lui a altor 4enomene$

O ilustrare a le,!turii dintre 6nt6mplare şi necesitate ne poate seriurm!toarele$ Ocuparea teritoriului dintre Nistru şi %rut* numit .asara&ia*de c!tre Rusia* 6n 1912 a 4ost* 4!r! 6ndoial!* o 6nt6mplare$ Dar 4aptul des3tr!m!rii Imperiului Rus* iar mai apoi a imperiului soietic apare ca o ne3cesitate$

f 5osibilitatea şi realitatea

In societate apar permanent dierse 4enomene* 6ns! mai 6nainte ca

un 4enomen oarecare s! apar! tre&uie s! e:iste anumite condi"ii* permise pentru apari"ia lui sau* cel pu"in* s! nu e:iste anumite 6mpreur!ri cares! 6mpiedice aceast! apari"ie$ %rin urmare* posibilitatea 4i:eaF! tendin"ao&iecti! de deFoltare a 4enomenelor$ 6ealitatea repreFint! orice 4eno3men care e:ist! de acum$

-$ 44 ş-




De e:emplu* 6n caFul comiterii unei in4rac"iuni persoana care a co36nis3o a 4i tras! la r!spundere uridic!* dac! a 4i identi4icat!$ In caFulidenti4ic!rii persoanei care a comis 4apta ilicit! cu ino!"ie şi dac! nu or e:ista 6mpreur!ri care e:clud r!spunderea uridic!* aceasta din urm! adeeni o realitate$

Cele men"ionate mai sus scot 6n eiden"! 6nsemn!tatea primordial! ametodei lo,ice de cercetare* 6n aceast! ordine de idei* are per4ect! dreptate

pro4esorul uniersitar Nicolae %opa* care consider! c! uristului omuluide ştiin"! şi practicianului 3 6i este necesar şi util 6ntre,ul aparat al lo,i3ciiM$1 Ne solidariF!m şi cu p!rerea lui G+eor,+e Lupu şi G+eor,+e Aor3

44lic* care concluFioneaF! c! lo,ica uridic! tre&uie s! 4ie inclus! 6n modo&li,atoriu 6n pro,ramele de studiu ale tuturor institu"iilor de 6n!"!m6nt

pro4il uridic$2

$!7!$! 8etoda istorică

%otriit metodei istorice* teoria ,eneral! a dreptului şi statului* cele3lalte ştiin"e uridice cerceteaF! statul* dreptul* realitatea uridic! a societ!"iiin perspectia şi deFoltarea sa istoric!* 6n mişcare$ #işcarea* ca mod dee:isten"! social!* nu apare şi nu dispare* ci este eşnic!* adic! nu are nici6nceput* nici s46rşit$ Aea dreptate #i+ai Eminescu a4irm6nd c! $$$ Istorie

ciudat!W Timpul se iau de p!r şi se tra, 6nd!r!t$ Trecutul e iitor şi iitorule trecut$$$M$' DeFoltarea se realiFeaF! ast4el c! 6n procesul trans4orm!riiunui sau altui 4enomen are loc reenirea parc! la ec+i* adic! repetarea latm niel mai 6nalt a unor tr!s!turi şi particularit!"i ale treptelor in4erioare$Aceast! particularitate a deFolt!rii poate 4i repreFentat! su& 4orma uneispirale* unde 4iecare und! nou! parc! o repet! pe cea precedent!$

La studierea teoretic! a pro&lemelor o&iectului e necesar s! "inemcont de istoria concret! a 4enomenelor uridice$ Aceasta 6nseamn! a studiastatul* dreptul din punct de edere al 4aptului cum şi de ce ele au ap!rut*

pin ce etape de deFoltare istoric! au trecut* ce au deenit aFi şi ce potdeeni m6ine$ Aceste 6ntre&!ri nu s6nt noi* 6ns! r!spunsurile la ele deseori

au 4ost ne,liate$ Istoria* de alt4el* ca şi dreptul au 4ost decapitate ca ştiin"emai 6nt6i prin 6ncarcerarea 4or"at! a acestor discipline şi 6nlocuirea lor cuideolo,ia comunist!* unica ideolo,ie * ust!M* apoi prin impunerea uneiconcep"ii simpliste* conena&ile re,imului totalitar$

1 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 29$2 G+eor,+e Lupu* G+eor,+e Aornic* *pera citată$ pa,$ 22$' #i+ai Eminescu* Pulicistica. !eferiri istorice şi istoriografice$ C+işin!u* 177(* pa,$ )5($

^ 4. &




A aplica metoda istoric! la cercetarea statului* dreptului 6nseamn!/ a le 6ncadra 6n anumite limite istorice <epoc! sau etap! a acesteia=*

iar apoi a "ine cont de particularit!"ile care permit di4eren"ierea sta

tului* dreptului din "ara dat! de statul şi dreptul din alte "!ri ce seatri&uie la aceeaşi etap! istoric!P a eiden"ia toate aspectele* toate le,!turile statului* dreptului* ale

altor 4enomene uridice şi ale celorlalte 4enomene şi procese sociale$

Statul* dreptul s6nt nişte 4enomene sociale* actiitatea c!rora decur,e6n anumite limite de timp şi spa"iu$ %entru a 6n"ele,e esen"a şi rolul lor enecesar s! analiFeFi* 6n preala&il* 6ntre&area ce se re4er! la caracterul şi

particularit!"ile epocii la care statul şi dreptul se atri&uie* 6n caF contrar elenu or 4i 6n"elese la usta lor aloare* or 4i 6n"elese 6n mod eronat$ Aceastae cu at6t mai important* dat 4iind 4aptul c! orice epoc! istoric! 6nainteaF!anumite criterii de apreciere a statului* dreptului* a realit!"ii uridice$

6n ,eneral* dreptul* statul urmeaF! 4irul eolu"iei sociale* 6n ele re4lec3t6ndu3se nielul deFolt!rii economice* sociale* politice* culturale şi de alt!natur! a societ!"ii$ Le,ea celor II ta&le* Codul #Qnu* Codul Yamura&i*asta oper! le,islati! a lui Kustinian* O,linda Sa:on!* #a,na C+arta Li3

&ertatum* %raila lui -asile Lupu etc$ s6nt monumente uridice* dar 6n e,al!m!sur! acestea seresc drept doad! a eolu"iei istorice$

Apel6nd la istorie* dreptul 6şi a4l! condi"iile ce3i pot desci4ra ascenden3"a$1 Istoria ne permite s! scoatem 6n eiden"! r!d!cinile preFentului şi s! le

pro,noF!m pe ce le ale iitorului$

Bi apoi s! nu uit!m c! iu&irea de patrie nu e iu&irea &raFdei* a "!r6nei*ci a trecutuluiM şi numai p!strarea &unurilor morale cu ,reu c6şti,ate 6ntrecut* 6n p!strarea elementelor educatie ale istoriei romQne e r!d!cinaspornic! a iitoruluiM* şi nu 6nt6mpl!tor era un o&icei 6nainte ca Domnul*6n aunul de a se urca pe tron s! se 6nc+is! 6n Fidurile unei ec+i m!n!s3tiri şi s! treac!* 6ntr3o re4lec"ie de File 6ntre,i* 6n reist! trecutul "!rii şi astr!moşilor* ca* 4a"! cu F,omotul asurFitor al actualit!"ii* s!3şi desc+id!urec+ea su4leteasc! 6n linişte şi 6n t!cerea le,endei trecutuluiM$2

Aşadar* pentru cunoaşterea sistemelor de drept uristului 6i s6nt e:tremde importante concluFiile istoricului aşa cum istoricii tre&uie s! se apleceasupra documentului uridic$

2 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ ')$#i+ai Eminescu* *pera citată$ pa,$ '2;*;25* ''9$

-:

!% t-




2.3.3. Metoda comparativă

S3ar p!rea c! 4iecare "ar! tr!ieşte 4!r! nici o in4luen"! din a4ar!$ Dar oomenea iFiune nu are dreptul la e:isten"!$ $$$Dup! cum indiidual 4ie3din noi s6ntem produsul am&ian"ei speciale c!reia 6i dator!m aproape 6l*3 men"iona #ircea Duara* 3 tot ast4el 4iecare popor* 4iecare na"iu3KL$este produsul 6n mare parte al in4luen"ei mediului am&iant interna"i3lal*

al mentalit!"ii celorlalte popoare* care se r!s4r6n,e asupra poporului 6n asemenea condi"ii pentru a cunoaşte o realitate

uridic! dintr3o e important de a cunoaşte situa"ia din alte "!ri$Iat! de ce 6n procesul de cercetare ştiin"i4ic! uridic! un loc important

l reine metodei comparatie de cercetare* sau comparatiismului$ Esen"aestei metode const! 6n a scoate la ieal! tr!s!turi de asem!nare sau de

ose&ire <sau unele şi altele 6mpreun!= la dou! sau mai multe 4enomene*6mp!r!"ia este o premiF! important! a ,eneraliF!rii teoretice$ Ei 6i reine irol semni4icati 6n deduc"iile 4!cute prin analo,ie$ Kudec!"ile care e:pri3l!reFultatele compara"iei deF!luie con"inutul no"iunilor despre o&iecte3Pcomparate* 6n sensul acesta compara"ia e 4olosit! 6n calitate de procedeu completeaF! de4ini"iile$

Compararea sistemelor de drept ale di4eritelor state* ale ramurilor*institu"iilor şi normelor acestora are o importan"! metodolo,ic! maor!$Acest 4apt a determinat apari"ia unei ştiin"e uridice distincte* cum ar 4i &u3n!oar!* ştiin"a dreptului comparat$ Aceasta* la r6ndul ei* con4irm! creareain numeroase "!ri a unor catedre şi institu"ii de drept comparat cum este* dee:emplu* Academia Interna"ional! de Drept Comparat cu sediul la %aris$

6n literatura uridic! s3au conturat şi anumite re,uli dup! care se 4olo3seşte metoda comparati!$2

La aceste re,uli se atri&uie urm!toarele/l$ Se supun comparării numai oiectele şi fenomenele comparaile.Su& aspectul utiliF!rii acestei re,uli urmeaF!/

a= s! se "in! cont* dac! 4enomenele uridice date supuse compar!rii4ac parte din aceeaşi 4amilie <mare sistem= de dreptP

&= s! se sta&ileasc! dac! cate,oriile supuse compar!rii s6nt aplicatea6nd acelaşi sensP

c= s! se sta&ileasc! cu e:actitate tr!s!turile comune* precum şi deose&irile ce e:ist! la 4enomenele supuse compar!rii$1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 1(1$2 -ictor Dan >l!tescu* Irina >l!tescu* !egulile metodei comparative în studiul dreptului.

Ki de drept romQnesc* 1797* pa,$ 1$

) ! )

t i




9. Să se considere termenii supuşi comparaţiei în conexiunile lor rea lle$ în contextul social$ politic$ cultural din care au rezultat. De aicireFult! necesitatea c! 6n procesul de comparare s! se plece de la

cunoaşterea principiilor de drept şi ale re,ularit!"ii care comand!sistemele de drept comparate$J. Să se caracterizeze sistemul izvoarelor dreptului. O asemenea carac

teristic! scoate 6n eiden"! 4orma prioritar! de e:punere a materialuluinormati <act normati* precedent uridic* cutum!* doctrin! etc$=$

?. &n procesul comparării să se ţină cont de epoca$ etapa istorică lcaracteristică fenomenelor supuse comparării$ de trăsăturile şi

particularităţile generale caracteristice epocii$ etapei.L. &n sfîrşit$ metoda comparativă e c#emată să dea răspuns şi la în

trearea ce se referă la perspectiva dezvoltării fenomenelor com parate. Cercet!torul urmeaF! s! scoat! 6n eiden"! tendin"a deapropiere* sau* dimpotri!* tendin"a de distan"are a lor$

2.3 A. Metoda sociologică

Sociologia <din latinescul societos societate şi ,recescul logos şti3in"a* cu6nt= constituie o ştiin"! despre le,it!"ile deFolt!rii şi 4unc"ion!riisistemelor sociale* at6t ,lo&ale <societatea 6n ansam&lul=* c6t şi particulare$Sociolo,ia studiaF! rela"iile reciproce dintre di4erite 4enomene sociale şi le3,it!"ile ,enerale ale compar!rii sociale a oamenilor$ Deşi 6şi tra,e r!d!cinile

/

6nc! din timpurile str!ec+i* sociolo,ia* ca ştiin"!* mult timp a 4ost conside3

rat! ine:istent!$ Dup! cum constata la s4irşitul secolului trecut G$Tarde* eaeste un copil* pe care saan"ii au aut di&!cia de a31 &oteFa 6nainte de a se4i n!scutM$1 In aceeaşi ordine de idei se pronun"! şi Constantin Stere/ So3ciolo,ii s6nt mul"i* dar din lucr!rile lor orc6t de 6nsemnate ar 4i unele c+estiispeciale studiate de ei şi oric6t de mult material ar 4i adunat d6nşii* p6n!aFi nu s3a putut cl!di 6nc! ştiin"a ,eneral! asupra societ!"ii$$$M ReFum6ndanaliFa sa* Constantin Stere urmeaF!/ Btiin"a dreptului* dup! 6ns!şi natura

pro&lemelor sale* e 6n str6ns! dependen"! de datele 4iloso4ici ,enerale şi alesociolo,iei* ea nu poate 4i o ştiin"! des!6rşit! p6n! ce nu or 4i reFolate 6nmod satis4!c!tor pro&lemele 4undamentale ale 4iloso4ici şi ale sociolo,iei$Ins! ast!Fi 4iloso4ia* ca o concep"ie mai ad6nc! ştiin"i4ic! asupra lumii şiie"ii* las! 6nc! prea mult de dorit* iar sociolo,ia e 6nc! 6n 4aşeM$2

1 -ictor Dan >l!tescu* Irina >l!tescu* *pera citată$ pa,$ 281* 28)$2 Constantin Stere* *pera citată$ pa,$ 281$

-t !$ )




e şi i

r în Kom i $

de

Cele citate "in de starea sociolo,iei* ca ştiin"!* la s46rşitul secoluluiK$ 6nceputul secolului $ Ast!Fi nimeni nu pune la 6ndoial! caracterulIrtonom al sociolo,iei ca ştiin"!$ Bi* totuşi* domina"ia re,imului totalitar comunist pe parcursul a Feci de ani n3a putut s! nu3şi lase amprente ne,a3

asupra st!rii sociolo,iei din "ara noastr!$Ca metod! de cercetare* metoda sociolo,ic! se constituie 6ntr3o direc"ie

a4e cercetare* contri&uind la cunoaşterea normelor uridice 3 a dreptului 3 nu mmai 6n con"inutul lor intern <din interiorM=* ci şi 6n le,!turile sale* 6n inter3eondi"ionarea sa cu ia"a social!* adic! cu mediul 6n care apare şi se aplic!$ 1

Dac!* de multe ori* ştiin"a uridic! s3a 6nc+is* preFent6ndu3se ca o con3irue"6e 4ormal!* arti4icial!* rupt! de ia"a social!* sociolo,ia uridic! 6şi///rnne* 6n mare m!sur!* resta&ilirea contactului dreptului cu realit!"ilee$ Dup! a4irma"ia doctorului 6n drept Ion -l!du"* sociolo,ia uridici seocup! cu studiul realit!"ii sociale inte,rale a dreptului* precum şi al

Qnomenelor şi proceselor acestei realit!"i su& aspectul ,eneFei* structurii*dinamicii şi 4unc"ionalit!"ii lor 6n cadrul societ!"iiM$2

ReFult! c! metoda sociolo,ic! contri&uie su&stan"ial la cunoaşte34eastarului* dreptului* realit!"ii uridice a societ!"ii deoarece aceştia nu 4iconcepu"i 6n a4ara societ!"iiM$' In Filele noastre* metoda sociolo,ic!* iamultiple 4orme* a deenit un instrument deose&it de util 6n orientarea

procesului normati* 6n des4!şurarea actiit!"ii de le,i4erare* 6n realiFareadreptului* 6n cunoaşterea lui etc$

$7!%! 8etoda eperimentului

Centrate pe a&stractiFare* ştiin"ele uridice* inclusi teoria ,eneral!2 dreptului şi statului a realiFat relati t6rFiu şi timid şi o desc+idere spree:perimentul uridic$ E ade!rat* c! nu 6ntotdeauna metoda dat! poate 4i

/cat!$ Din cauFa nerepet!rii* comple:it!"ii şi rapidit!"ii 4enomenelor şi proceselor uridice metoda e:perimentului nu poate 4i aplicat! 6n mod ar3

F/ial$ %lus la aceasta* 6n timp ce 6n ştiin"ele naturii putem mai 4recentiacerca e:perimentele 6n la&orator* 6n ştiin"ele sociale* 6n ,eneral* şi 6nr/6n"ele uridice* 6n particular* aceasta nu 6ntotdeauna e posi&il$ Bi totuşi*etoda e:perimentului are o 6nsemn!tate mare 6n procesul de studiere alealit!"ii uridice$

Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1779* pa,$ ;7$ Ion-l!du"* *pera citată$ pa,$ 2(1$#ai pe lar, pro&lema dat! a 4i re4lectat! 6n compartimentul (:actorii de configurare a

olului+.

3H ;7 J




De e:emplu* metoda e:perimentului are o s4er! de aplicare lar,! 6ndomeniul ştiin"elor uridice au:iliare <criminalistic!* medicin! le,al!* psi3+iatrie uridic! etc$=$ Totodat!* metoda e:perimentului poate 4i aplicat! şi

pe teren <de e:emplu* 6n domeniul re,lement!rii uridice a rela"iilor socialecu caracter economic=$ Dar* principalul* metoda e:perimentului e o meto3d! c!reia* indiscuta&il* 6i reine iitorul$

%.3.. 8etodele cantitative

Aceste metode constau 6n opera"iile de eri4icare a ipoteFelor ştiin"i34ice 6n cadrul strate,iilor deFolt!rii 4enomenului uridic 6n str6ns! corela3

"ie şi pe 4ondul scenariilor deFolt!rii economico3socialeM$1

Introducerea metodelor cantitatie 6n cercetarea realit!"ii uridice estemotiat! de necesitatea de a descoperi noi aplica"ii ale cercet!rii$ Acestemetode presupun/

a$ deFoltarea in4orma"iei uridice pentru 6m&un!t!"irea procesuluideciFional prin 4olosirea ordinaruluiP

&$ orientarea cercet!rilor de in4ormare uridic! 6n direc"ii precum/ ela&orarea le,isla"ieiP sistematiFarea le,isla"ieiP eiden"a le,islati!P

eiden"a solu"iilor de practic! udec!toreasc!P alc!tuirea &!ncii de date de in4orma"ie uridic!P sistematiFarea in4orma"iei uridicePN eiden"a eolu"iei 4enomenului uridic pe domenii <cauFe cii3

le* cauFe penale* contencios administrati* cauFe de drept al 4a3miliei etc$ şi* &ine6n"eles* 6n cadrul 4iec!rei ramuri* eiden"a pedomeniile care preFint! interes deose&it=P

eiden"a şi sistematiFarea 4aptelor de alen"!P eiden"a criminolo,ieiP eiden"a 4!ptaşilor dup! modul de operare etc$

c$ introducerea şi per4ec"ionarea pro,ramelor in4orma"iei adecatecercet!rii uridice şi practicii udec!toreştiP

d$ eiden"a şi sistematiFarea re,lement!rilor uni4orme şi a practicii 6ndomeniu precum dreptul comer"ului interna"ional* dreptul interna"ional priat etc$2

Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ )1$I&idem* pa,$ )13)2$

5!




m

%rintre metodele cantitatie un loc aparte ocup! metoda statistică.Ca ştiin"!* statistica e aceea su&diiFiune care* 4olosind calculul

pro3Z&ilit!"ilor se ocup! de studiul cantitati al 4enomenelor de mas!* preFen3pte de elementele care au anumite caracteristici comune$Actualmente s3a &nnat o disciplin! distinct! 3 statistica udiciar!* ce3şi propune drept scop

en"a numeric! şi caracteristica ci4ric! a unor 4enomene uridice$

* * *

Ca o concluFie dup! preFentarea succint! a metodelor de cercetarese impune constatarea c! ele nu tre&uie 6n"elese 6n mod iFolat* ci 6ninO"OO.iependenţa şi complementaritatea lor$ olosindu3se ast4el

cercetarea Snţifică 2uridică$ at6t cea 4undamental!* preponderentteoretic!* c6t şi cea licati! are ,aran"ia o&"inerii unor reFultatealoroase şi utileM$1

Rene Descartes* 4ondator al ra"ionalismului modern r!m6ne 6nteFau3ml ,6ndirii umane ca un e:emplu clasic de st!p6nire a arsenaluluimetodo3P,ic$ 6n renumitul s!u Discurs asupra metodeiM* autorul

propune s! ne aducem de urm!toarele re,uli pentru a aun,e lacunoaşterea ade!rat!$ Acestea se reFum! la 4aptul/

1$ De a nu accepta niciodat! reun lucru cu ade!rat* dac! nu 13amcunoscut 6n mod eident c! esteP adic! de a eita cu ,ri! ,ra&aşi

preudecata şi de a nu cuprinde 6n udec!"ile mele nimic maimultdec6t ceea ce s3ar 6n4!"işa min"ii mele at6t de clar şi distinct 6nc6ts!nu am nici un prile de a m! 6ndoi$

2$ De a 6mp!r"i 4iecare dintre di4icult!"ile pe care le cerceteF 6nat6tea

p!r"i 6n c6te s3ar putea şi de c6te ori ar 4i neoie* pentru a lereFolamai &ine$

'$ De a3mi conduce 6n ordine ,6ndurile* 6ncep6nd cu o&iectelecelemai simple şi mai uşor de cunoscut* pentru a m! ridica* pu"inc6te

pu"in* ca pe nişte trepte* p6n! la cunoaşterea celor mai comple:e



şi pr esupun

6ndc!e:ist!or di

ne c+iar 6ntre cele care nu se succed 6nmod natural unele dup! altele$

;$ De a 4ace peste tot enumer!ri at6t de complete şi reiFuiri at6tde,enerale 6nc6t s! 4iu si,ur c! nu am omis nimic$2

Din cele spuse reFult! c! metoda* pentru Rene Descartes* const!6n a pune 6n ordine acele lucruri asupra c!rora tre&uie s! ne 6ndrept!ma,e3

loan Ceterc+i* Ion Craioan* &ntroducere în teoria generală a dreptului. .ucureşti*

177'* Rene Descartes* *pera citată$ pa,$ ;93;7$

-s 1 ,

s$ 1'$




rimea min"ii pentru a descoperi un ade!r oarecare$ Bi o om 6ndeplinie:act* dac! om reduce treptat poFi"iile complicate şi o&scure la altele mai

simple* şi dac! om 6ncerca apoi s! ne ridic!m tot aşa treptat* de la intui"iacelor mai simple la cunoaşterea tuturor celorlalteM$

Su'ie#te de e5aluare6 7777777777777777777777777777

1$ Care este &aFa metodolo,ic! a teoriei ,enerale a dreptului2$ Ce metode speci4ice aplic! teoria ,eneral! a dreptului 6n cerceta

rea realit!"ii uridice

'$ CaracteriFa"i esen"a metodelor cercet!rii ştiin"i4ice a 4enomenelor uridice$

1$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1775* 2((2$2$ Ion Do,aru* /lemente de teorie generală a dreptului$ Craioa* 177;$'$ -ictor Dan >l!tescu* !egulile metodei comparative în studiul dreptului

&& Studii de drept romQnesc* 1797* nr$ 1$;$ Ion -l!du"* &ntroducere în sociologia 2uridică$ .ucureşti* 2((($)$ So4ia %opescu* Dra,oş Iliescu* Prolemele actuale ale metodologiei

2uridice$ .ucureşti* 1787$5$ Ion Craioan* Metodologia 2uridică$ .ucureşti* 2(()$

1 Rene Descartes* *pera citată$ pa,$ 22$

! * ,



şi dreptului

l

imîOţî îţi 7Qci5ţFi"%is5rm12R;6O OaiAmMaţă

4

&'iei

Ori,inea statului şi dreptului* 6nsemn!tatea studierii$

Teoria apari"iei statului şi dreptului$

%uterea social! şi normele sociale din societatea prestatal!$

Caracteristica unor concep"ii priind ori,inea statului şi dreptului$



+.1. &riginea statu;ui şi dreptului, nsemnătatea studierii

%entru a cunoaşte un 4enomen la usta lui aloare* e necesar de a şti preistoria şi istoria sa$ 6n aceast! ordine de idei* e:trem de important! ecunoaşterea ori,inii şi premiselor apari"iei acestuia$ Acelaşi lucru poate 4i

spus şi despre stat şi drept$DeF!luirea ori,inii statului şi dreptului e un element o&li,atoriu al procesului de cunoaştere a ade!rului$ !r! cunoaşterea acestei pro&lemenu poate 4i 6n"eleas! nici deFoltarea* nici esen"a* nici rolul statului şi drep3tului ca 4enomene sociale$

Numai 6n"ele,6nd de ce societatea prestatal! n3a cunoscut statul* drep3tul şi de ce la o anumit! etap! de deFoltare istoric! a societ!"ii acesteaapar 6n mod ineita&il* putem da un r!spuns adecat la 6ntre&area ce sere4er! la esen"a statului şi a dreptului$

%ro&lema apari"iei statului şi dreptului e o pro&lem! ec+e şi 6n ace3laşi timp una eşnic nou!$ -ec+e* deoarece 6nc! din timpurile str!ec+i

oamenii şi3au propus drept scop cunoaşterea ori,inii statului şi dreptului$ Nou!* deoarece şi aFi aceast! pro&lem! nu şi3a pierdut actualitatea$

%ro&lema ori,inii statului şi dreptului are nu numai o 6nsemn!tateteoretic!* ci şi practic!$

O interpretare ust! a pro&lemei 6n cauF! sereşte drept temelie pentru6n"ele,erea nu numai a pro&lemelor statului şi dreptului* ci şi a altor pro3

&leme str6ns le,ate de acestea$#en"ion!m şi 4aptul c! procesul de apari"ie a statului şi dreptului nu

poate 4i le,at numai de trecut$ %rocesul de apari"ie a unor noi state şi sis3teme de drept continu! şi 6n preFent$ Numai 6n ultimul timp pe +arta lumiiau ap!rut un şir de state noi$

Teoria apari"iei statului şi dreptului e c+emat! s! scoat! 6n eiden"! punctul ini"ial al procesului de deFoltare a statului şi dreptului* cauFele* premisele şi condi"iile de apari"ie a acestora$

Teoria apari"iei statului şi dreptului poate 4i priit! su& trei aspecte/<. 0pariţia unui stat şi a unui sistem de drept concret caracteristic statului dat. <De e:emplu* apari"ia statului şi dreptului romQn* apari"iastatului şi dreptului portu,+eF* a statului şi dreptului 4ranceF etc$=$

-t .4 &




2$ 0pariţia statelor şi sistemelor de drept caracteristice acestora$ce se atri&uie la o anumit! epoc! sau etap! istoric! <de e:emplu*apari"ia statelor şi sistemelor de drept antice* medieale* moderne*

contemporane=$'$ 0pariţia statului şi dreptului$ în general$ adic! a statului şi dreptului ca 4enomen social* c6nd cercet!torul poate s! nu dea r!spunsconcret la 6ntre&area despre ce 4el de stat şi drept e or&a$

Cele spuse permit a or&i despre/a8 teoria particulară de apariţie a statului şi dreptului18 teoria specială de apariţie a statului şi dreptului1c8 teoria generală de apariţie a statului şi dreptului.

Ca re,ul!* teoria ,eneral! a dreptului şi statului include 6n o&iectul. de studiu teoria ,eneral! de apari"ie a statului şi dreptului* l!s6nd caoria particular! şi teoria special! de apari"ie a statului şi dreptului s! 4ieidiate de ştiin"ele istorice* acestea* 6ns!* nicidecum nu 6nseamn! c! teoria

sieral! a statului şi dreptului poate ne,lia teoria particular! şi teoria spe3! de apari"ie a statului şi dreptului$ O a&stractiFare ştiin"i4ic! aloroas!

poate s! nu se spriine pe e:emple concrete$ Cunoaşterea e o opera"i3e ce presupune o mişcare ini"ial! de la concret la a&stract$ Cele supuse

&liniaF! 4aptul c! teoria ,eneral! de apari"ie a statului şi dreptului e ca oc+eiere* ca un total al cercet!rii* ca o idee ştiin"i4ic! des!6rşit!$

+.+. <uterea so#ială şi normele so#iale

din so#ietatea prestatalăStatul şi dreptul 4ac parte din 4enomenele sociale ale c!ror e:isten"! seiiteaF! la o anumit! perioad! de deFoltare a societ!"ii umane$ Statulapare la o anumit! treapt! de deFoltare a societ!"ii şi de aceea 'rareaunui concept pe deplin ştiin"i4ic al statului presupune cercetarea i,iniistatului* a cauFelor care au determinat trecerea societ!"ii de la 4or3deor,aniFare nestatale la or,aniFarea statal! a societ!"ii$ Cea dint6i 4orm!de conie"uire a str!moşilor oamenilor a 4ost #oarYoarda repreFentaun ,rup de indiiFi reuni"i tar! nici o re,ul! 4i:!* a&il!$ -ia"a +oardeiera nomad!* ea nu era le,at! de un loc de trai per3lent$ La acea

perioad! ,ruparea se mani4esta numai 6n m!sura şi 4orma P care era4olositoare pentru conserarea speciei 6n lupta pentru e:isten"!$ /easta eracondi"ia material! necesar! pentru 4ormarea* 6nt!rirea 6n spa"iu tdeFoltarea 6n timp a le,!turilor sociale 3 condi"ie ce decur,e din prinFi)) J




cipiile ,enerale &iolo,ice$ %rincipalele miloace de e:isten"! reFulta din6n!toare şi pescuit$

6ncetul cu 6ncetul* acest re,im se sc+im&!/ apare a,ricultura* se sta&i3

lesc locuin"e* 6ncep a se recunoaşte dura&ile le,!turile de descenden"!$$%rima 4orm! speci4ic uman! de comunitate ce a luat locul +oardei pri3mitie a 4ost ginta$ adic! o uniune de oameni &aFat! pe rudenie de`sQn,e*oameni &aFa"i pe munca colecti! şi ap!rarea 6n comun a intereselor co3mune* precum şi prin comunitatea$ lim&ii* nraurilor* tradi"iilor$ Rela"iiledintre mem&rii ce 4ormau ,inta se caracteriFau prin e,alitatea tuturor* prinsolidaritate şi autor reciproc$ Apartenen"a la o ,int! sau alta nu este con3di"ionat! de preFen"a oamenilor pe un anumit teritoriu* ci de rela"iile lor derudenie* de sQn,e* la 6nceput reale* iar mai apoi sim&olice* de descenden"alor din acelaşi str!moş 4eminin sau masculin$

Intruc66 6n prima perioad! de deFoltare a ,intei rela"iile de c!s!torienu erau 6nc! or,aniFate* rudenia se sta&ilea dup! mam!$ emeia* ast4el*deine nucleul ie"ii sociale$ Nu este or&a de o +e,emonie politic!* ci dedeterminarea 6nrudirii ce se 4ace plec6nd de la mam!$ Acest 4actor determi3n! 4ormarea ,intei matriar+ale$

%e o treapt! superioar! de eolu"ie* 6n epoca destr!m!rii comunei pri3mitie* ginta matriar#ală a ceda locul gintei patriar#ale$ unde tat!l de3ine centrul ie"ii sociale* capul 4amiliei şi de la el se sta&ilesc le,!turilede rudenie$

Ordinea eolu"iei poate 4i repreFentat! ast4el prin trei 4aFe succesie/#oardă$ matriar#at$ patriar#at.

Conducerea ,in"ii* a ie"ii ei economice* militare* spirituale etc$ apar3"ine unui or,anism cu caracter o&ştesc* unei puteri nepolitice o&şteşti$ Yo3t!r6rile erau luate de adunarea ,eneral! a mem&rilor adul"i ai ,in"ii$ %ro&le3mele curente erau solu"ionate de un s4at* 6n 4runte cu un şe4* ales de ,int!$

Or,anele conduc!toare ale ,in"ii puteau 4i 6nlocuite oric6nd de ,int!$Autoritatea lor era de natur! moral!* p!rinteasc!$ Nu e:ist! o cate,oriespecial! de oameni ce conduc* nu e:ist! un or,an special de constr6n,e3re* de iolen"!$ Rela"iile sociale s6nt re,lementate de anumite re,uli deconie"uire social!* cum ar 4i/ o&iceiurile* morala* prescrip"iile reli,ioase$%entru aceast! perioad! e caracteristic şi 4aptul c! nu e:ist! deose&ire 6ntredrepturi şi 6ndatoriri$ %entru omul primiti nu se pune 6nc! 6ntre&area dac!

participarea la tre&urile o&şteşti* r!F&unarea sQn,elui sau r!scump!rarea eis6nt datorii sau drepturi* aceast! 6ntre&are li s3ar p!rea tot at6t de a&surd!*ca şi cea dac! m6ncatul* dormitul* 6natul constituie un drept sau o o&li,a3

-i %




Qme$ Ca re,ul!* 4iecare indiid se consider! o&li,at s! urineFe e:emplelestr!moşilor s!i$

Aceasta 6ns! nu permite de a or&i despre o li&ertate personal! a omu3

din acea perioad!$ Dup! cum men"ioneaF! #ar,uerite Lon,* 6n loc s! SE &ucure de o li&ertate personal! complet!* cum s3ar putea crede la primardere* omul primiti se las! condus de un cod de re,lementare şi de o&i3icruri$ care constituie una dintre tiraniile cele mai 6nsp!imQnt!toare din/P/e au e:istat* poate* odat! pe p!m6nt$

S3ar p!rea* c! cele&rul saant Al4red Russel ballace simte mai &ine6nde este ade!rul* c6nd spune/ Eu am tr!it 6ntre societ!"ile s!l&aticilor 4e America de Sud şi din Orient* la care nu e:ist! nici o le,e* nici untri&u3/`$ i Irul dec6t opinia pulică a comunit!"ii* care se e:prim! li&er$iecare Zsp3ect! cu scrupuloFitate drepturile toar!şului s!u* şi e 4oarte rar*dac! e irsodat!* s! se 6nt6mple o 6nc!lcare a acestor drepturi* 6n acestesociet!"i teşi oamenii s6nt e,ali$M2 Iar C+$ Letourneau mai completeaF!* c!6n s6nul societ!"ii primitie oin"a despotic! diri,uitoare e 6nlocuit!adesea prin falia pulică$ adic! prin deprinderea socială.+4 <

La o etap! mai aansat! apare triul care constituie o comunitate etni3c! şl de or,aniFare social! a mai multor ,in"i sau 4amilii 6nrudite$

ormarea la o etap! posterioar! a uniunilor de tri&uri e un proces 6n3so"ii de consolidarea le,!turilor ,ospod!reşti şi culturale intertri&ale* cioc3rQr4le militare* mi,ra"ia popula"iei* cauFate de apari"ia propriet!"ii priate3 // a"e acestea ducea treptat la un amestec de tri&uri* la 6nlocuirea ec+ilor

turi de rudenie prin s6n,e cu le,!turi teritoriale şi la apari"ia unei noi

e de comunitate istoric!$

3 A! ,remisele apariţiei statului şi dreptului

Condi"iile apari"iei or,aniF!rii statale a societ!"ii s3au 4ormat destule lent şi de ,reu* 6n perioada descompunerii comunei primitie* at6t prinolu"ia treptat! a 4or"elor şi a rela"iilor de produc"ie* c6t şi prin modi4icatastructurii şi or,aniF!rii societ!"ii primitie$

Sc+im&!rile treptate 6n domeniul procur!rii celor necesare traiului/eFoltarea a,riculturii* a p!storitului* a meşteşu,urilor* a sc+im&ului etc$instituie un pas enorm at6t pentru societate 6n ansam&lu* c6t şi pentru

1 Constantin Stere* *pera citată$ pa,$ 2713272$ <

i&idem* pa,$ 278$ ) Idem$

3! )8 l3




4iecare indiid$ Are loc trecerea de la economia pr!dalnic! la economia

producti!$ Omul deine produc!tor$ Apare 4amilia$ In le,!tur! cu aceasta

4iloso4ul ,erman Ye,el men"iona/ 6nceputul ade!rat şi prima 4unda"ie astatului const! 6n introducerea a,riculturii* al!turi de introducerea c!s!to3riei* 6ntruc6t primul din aceste principii aduce cu sine prelucrarea solului şio dat! cu aceasta proprietatea priat! e:clusi!* reduc6nd ia"a r!t!citoarea s!l&aticului care3şi c!uta 6n pere,rin!ri su&Fisten"a* la sta&ilirea dreptului

priat şi la asi,urarea satis4acerii tre&uin"elorP de aceasta se lea,! limita3rea raporturilor se:uale la c!s!torie şi* prin urmare* trans4ormarea acesteile,!turi 6ntr3o alian"! dura&il!* uniersal! 6n sine* tot ast4el a neoii su&iec3tie 6n ,ria de 4amilie şi a posesiei 6n aerea 4amilieM$1

Cercet!rile e4ectuate de sociolo,i* istorici* antropolo,i ai culturii 6ncomunit!"i a4late pe treapta primiti! de deFoltare au scos la ieal! 4ap3tul c! 6n aceste comunit!"i raporturile mem&rilor lor şi3au ,!sit re4lectare6ntr3o serie de norme sociale* deenite cu timpul ta&uuri corespunF!toare aceea ce s3a numit totemismul de clanM$ Con4orm preederilor ta&uurilor*se interFice incestul dinte 4rate şi sor!P este socotit nenatural şi de ne6n3c+ipuit incestul cu mam!P se pedepseşte* dar nu cu pedeaps! prea mare*raportul intim cu 4iica etc$

Apare necesitatea de a sta&ili modalitatea de r!F&unare$ Ea* ca re,ul!*se azează pe conceptul e,alit!"ii$ Acest concept de e,alitate se reFum! 6naşa3Fisa le,e a talionului* care cere ca reac"iunea 6mpotria !t!m!rii s!se 4ac! cu aceeaşi arm! sau 6n aceeaşi parte a corpului$ Amintim

4ormula/ ** *c#i pentru oc#i$ dinte pentru dinte+.Dar re,imul r!F&un!rii duce la sta&ilirea ,rupurilor din cauFa luptei

de r!F&unare continu!$ Din aceste motie apare tendin"a ca o4ensa* 6n locs! 4ie r!F&unat!* s! 4ie desp!,u&it!* 4ie con4orm unui sistem de tari4e de3terminate* 4ie con4orm udec!"ii unui ar&itru* ales de p!r"i dintre cei mai

&!tr6ni$In anumite caFuri se impune curmarea con4lictelor interne şi reunirea

4or"elor 6mpotria unui duşman comun* 4ie 6n scop de ap!rare* 4ie 6n scopde atac$

Su& in4luen"a tuturor acestor 4actori* deasupra unit!"ilor ,entilicedeose&ite se 4ormeaF! un a,re,at cu mult mai ast şi mai comple:* adic!o reunire de tri&uri$ Ele nu se mai 6ntemeiaF! pe le,!tura de s6n,e* ci areo alt! natur!$ In acest moment 6ncep s! se sc+i"eFe elementele statului/aem 6ntr3ade!r un număr de indivizi destul de mare pentru a 6n,!3

1 G+eor, bil+elm riedric+ Ye,el* Principiilefilosofiei dreptului$ .ucureşti* 1757* pa,$ 2'232''$

4 L H 4




nornia .% distri&u"ie armonic! şi or,anic! a di4eritelor actiit!"i şi 4unc"iuniceasta i/ //'e <element personal=P aem un raport constant de st!p6nire asupralatie a SEr [11 ler 4 or 4 u determinatP aem 6n s4irşit o organizaţie 2uridică$ 4ormat!

!s!to3l

O =/

r/ce

iu

l nedesluşit şi de autoritatea şe4ului$$$ Dea 6n 4aFa anterioar!ului şi l M mani4estat 6ntre ,rupurile ,entilice tendin"a de a su&stitui r!F&un!riiitoare ==OJ@ul şi repararea nedrept!"ii prin milocul unei compensa"ii <com3Dtu6ui 33punea=$ Statul odat! 4ormat urm!reşte s! alori4ice aceast! practic!imita3 R)1 auspiciile sale* ar&itraul se consolideaF! şi se or,aniFeaF! 6n modceste SEiriI$ Statul o4er!* 6ntr3un anumit mod* sericiile sale p!r"ilor 6n liti,iu*i&iec3 11// ria %ate mca 6n 4 aFa em&rionar!* s! li se impun! cu totul* s! le o&li,e ,t$seapleca 6n 4a"a autorit!"ii sale$ De aceea udec!torul primiti e numai irii 6n l W

4+itru$ care propune o 6n"ele,ereP sentin"a sa poate 4i acceptat! de K 4Qn3ESM %!r"i dar nu e 6nso"it! de 4or"e coercitie$$$ Numai printr3o lun,! Mctare Sns e eta%e dup! o la&orioas! ,esta"iune istoric! Statul aun,e s! se =are a /ciTuie ca o putere super,entilic!* 6n stare s! ia asupra3şi 6n mod e:33o$E4esi 4unc"iunea usti"iei şi s! impun! respectarea sentin"elor$ Numai nem ` 6ac`nci$ procesul de 4ormare a statului e 6ndeplinit! iar mani4est!rile sis33luidreptului s6nt de tip statal <etatic=M$1 De aici reFult! c! statului 6i t preFente/

Q f un număr de indivizi destul de mare pentru a îngădui o distriuţien n P organică a diferitelor activităţi şi funcţii sociale1rii s! l 4O un ra P or t constant de stăpînire asupra unui teritoriu determinat1nula c 8 organizaţie 2uridică$ formată de oiceiul nedesluşit şi de autori

tatea şefului.uptei O 4U cee e ma sus e -ecc4 u se !deşte a 4i sus"in!torul concep"i3

n loc J pQ care dreptul este independent de stat 6n sens c! el apare 6n!untrulH de3 i er sistemumi societ!"ii* 4iind cu mult anterior statului$

ma .ine6n"eles* apari"ia statului nu se 4ace 6ntr3o Fi$ %entru mult! remee:ist! şi un 4el de lupt! 6ntre or,aniFa"iile minore <,intele= şi puterea

la* care tinde s! le supun!$

Remarc!m* c! un proces analo, celui mai sus e:aminat are loc şi 6n

emul dreptului$ Normele uridice apar pe dou! c!i/a8 o serie de norme de conduită vec#i ;norme de oicei$ morală$ nor me religioase8 sînt preluate şi$ aducîndulise elementul sancţionar$ sînt transformate în norme de drept1

a8 se creează norme de drept noi$ dictate de noua putere.



Gior,io Del -ecc+io* >ecţii de f ilozofie 2uridică. .ucureşti* 177'* pa,$ '(53'(8$

) 3 e-




+.. ara#teristi#a unor #on#epţiipri5ind statului şi dreptului

%ro&lema ori,inii statului şi dreptului* a cauFelor* care au determinatapari"ia lor* a preocupat ,6ndirea uman! 6nc! din perioada antic+it!"ii* 6n 6n3 cercarea de a r!spunde la 6ntre&area/ c6nd şi de ce au ap!rut statul şi dreptul*care e sursa şi 4undamentul lor au 4ost ,!site r!spunsuri di4erite$ La di4eriteinterale* 6n di4erite "!ri* au 4ost e:primate un num!r e:trem de mare de a3riate teorii şi concep"ii$ Cu toat! multitudinea şi arietatea acestor concep"ii*ele pot 4i reduse la c6tea esen"iale* care 6ntr3o 4orm! sau alta* de la un autor la altul aproape c! nu di4er!* 6n ceea ce prieşte pro&lemele esen"iale$

La cele mai r!sp6ndite concep"ii care au adus contri&u"ii* mai mari sauWmai mici* la cercetarea unor sau altor aspecte ale 4enomenului statului seatri&uie urm!toarele/

A. Teoria teologică 9teocratică, originea divină a puterii%otriit acestei concep"ii* cu toate ariantele ei creştine* &udiste* is3

lamice etc$* 4!r! a mai or&i despre reli,iile din Orientul Antic* statul estecrea"ia diinit!"ii* iar monar+ul* şe4ul statului este repreFentantul lui Dum3neFeu pe p!m6nt$ Aşa* de e:emplu* 6mp!ratul Kaponiei este numit iulSoareluiM* 4araonul E,iptului Antic este considerat sin,urul intermediar 6ntre DumneFeu şi oameni ş$a$m$d$ %romotorii concep"iei diine asupra

puterii de stat au 4ost* mai ales* S46ntul Au,ustin şi S4intul %aul* teolo,i*4iloso4i* moralişti şi dialecticieni$

Concep"ia teist! sus"ine c! DumneFeu este* 6nainte de toate* creatorul

Uniersului* sursa in4init! a posi&ilit!"ilor e:isten"iale 6n uniers şi 4or"a luiordonatoare$

Se men"ioneaF!* &un!oar!* c! la 6nceput oamenii au 4ost conduşi de lDumneFeu$ C6nd 6ns! s3au 6ndep!rtat de DumneFeu prin p!cate* DumneFeu l ar6nduit ca oamenii s! 4ie conduşi prin prooroci* care auFeau şi spuneau

poporului oia cea s46nt! a lui DumneFeu$ %!c!tuind 6n continuare* oame3 lnii nu au rut s! mai asculte nici pe prooroci şi DumneFeu le3a r6nduit re,i* lcare s!3i conduc!$ Re,ele este ales* uns* &inecu6ntat de DumneFeu prin+irotesia .isericii$ Re,ele are putere de la DumneFeu ca s! conduc!$ %u3 lterea lui DumneFeu* care lucreaF! prin re,e* uneşte* aduce linişte şi pace$ l

Re,ele este sueran$ %entru el* to"i locuitorii unei "!ri repreFint! poporul ls!u$ %entru re,e unitatea este 4orma de 4iin"! a statului$#asoneria a urm!rit distru,erea monar+iei şi .isericii* pre,!tind e3 l

nirea la putere a preşedintelui$ El ne4iind un creştin lucr!tor pentru 4apte*

%0 i-




Q condus de du+urile lumii$ Ca reFultat* 3 ne spune S46ntul Apostol.$ 3 6ntrea,a lume Face su& puterea celui r!uM$ Dreptul apare su&4orma unei le,isla"ii* a unui comandament a lui eFeu* diri,uitor

pentru conduita indiiFilor$ Cele 1( porunci cuprind iasiii ordonate de

diinitate* care s6nt preFente ast!Fi 6n le,isla"iile moder34c $S! nuuciFiM$ S! nu prea cureştiM$ S! nu 4uriM$ S! nu m!rturiseşti

i& 6mpotria aproapelui t!u etc$M$1

6n ceea ce prieşte perspectia eolu"iei raportului stat 3drept 3 re3* pre4er!m s!31 inoc!m pe Andre #alrau:/secolul urm!tor <adic! iul I 3 Aut$= a 4i reli,ios sau nu

a mai 4i delocM$2 6n perioada contemporan! concep"iilereli,ioase s6nt r!sp6ndite de re3/entan"ii -aticanului*islamului* de teoreticieni ai altor culte reli,ioase$ rmare*teoria teolo,ic! cunoaşte ariante di4erite* 6ncep6nd cu

orienta3spre eternul statM* &inele ean,+elicM şitermin6nd cu noul conser3smM* pentru care reolu"ia ce3

ar putea duce la sc+im&area le,ilor eM este 4orma satanic!M aostilit!"ii$

$! Teoria patriar*ală

%!rtaşii acestei concep"ii sus"in c! statul 6şi tra,e ori,inea de la 4a3*6nceputul acestei concep"ii poate 4i o&serat 6nc! la Aristotel$ 6n re3itasa lucrare %oliticaM Aristotel sus"ine c! omul ca 4iin"! social! se r i/iiFeaF! 6n 4amilie* iar starul repreFint! 4orma prelun,it! a acesteia$%entru Aristotel &inele suprem este 4ericirea produs! de irtute$ Statulnecesitate* nu este o simpl! alian"!* adic! o asocia"ie temporar! 4!cu3

pentru a realiFa anumite scopuri particulare* ci o uniune or,anic! per4ec3/3re are ca scop irtutea şi 4ericirea uniersal!P este o comuniunenece3onceput! 6n scopul per4ec"ion!rii ie"ii$ Omul este c+emat de6ns!şi sa la ia"a politic!$ Statul 6n mod lo,ic e:ist! 6naintea indiiFilor*tot dup! cum or,anismul e:ist! 6naintea p!r"ilor sale$ Deci dup! cum nue a&il s! concepem* de pild!* o m6n! ie desp!r"it! de corp* tot ast4elnu ie 4i ima,inat indiidul 6n a4ara statului$' Statul re,lementeaF!oin"a lenilor prin milocul le,ilor$ Acestea domin! ia"a 6ntrea,!*

pentru c! tiFii nu3şi apar"in lor* ci Statului$ Con"inutul le,ilor este usti"ia$ 6o perioada medieal! teoria patriar+al! a 4ost deFoltat! de

en,leFul ilmer$ 6n lucrarea sa %atriar+ulM <15)'= el* recur,6nd laar,u3le din .i&lie a4irm! c! monar+ul de"ine puterea de stat 6n calitatede

.i&lia* Societatea )ilică$ <V$ pag. HVH<.#!ria Doracc* G+cor,+c Lupu* *pera citată$ pa,$ 12'$Geor,io Del -ecc+io* *pera citata$ pa,$ )5$

-m 61 ir




moştenitor al lui Adam* care a 4ost 6nestit de DumneFeu at6t cu puterea \ p!rinteasc!* c6t şi cu cea le,al!$

Ca şi tat!l 6n 4amilie* aşa şi monar+ul nu se ale,e* nu se numeşte şi nu

este destituit de c!tre supuşi* deoarece acestea s6nt copiii lui$ireşte* o analo,ie a statului cu 4amilia* 6ntr3o oarecare m!sur! e posi&il!*dat 4iind 4aptul* c! structurile statale apar nu deodat!* ci se deFolt! de la celemai simple 4orma"iuni* care puteau 4i comparate cu 4amilia primiti!$

In acelaşi timp* repreFentan"ii acestei teorii simpli4ic! cu mult proce3 Lsul de apari"ie a statului e:trapol6nd cate,oria 4amiliaM asupra cate,orieistatM* iar cate,oriile tat!lM* mem&rii 4amilieiM ne6ntemeiat se identi4ic! cucate,oriile monar+M* supuşiM$

Conceptul dat* deşi nu mai are o r!sp6ndire lar,!* poate 4i 6nt6lnit şi aFi l6n unele state occidentale$

7! Teoria patrimonială

Ap!rut! 6n perioada medieal!* teoria dat! a4irm! c! statul a luat naş3 ltere din dreptul de proprietate asupra p!m6ntului$

%roprietatea priat! asupra solului* 3 spunea CumploicF* 3 este lun raport de drept* care presupune o or,aniFa"ie social! complicat!$ Ele3 lmentele acestei or,aniFa"ii complicate s6nt urm!toarele/ 6nainte de toate o lor,aniFa"ie a st!p6nirii$$$* care s! ai&! puterea de a sili pe cei st!p6ni"i s! lasculte pe st!p6niP pentru c! numai o asemenea or,aniFa"ie d! putin"a unui lmem&ru al clasei st!p6nitoare de a3şi procura puterea de munc! a clasei lst!p6nite* necesar! pentru munca o,orului* adic! pentru utiliFarea propri3 let!"ii luiM$1 Guernan"ii st!p6nesc teritoriul 6n irtutea unui ec+i drept de l

proprietate* iar poporul nu este dec6t o adunare de arendaşi pe moşia st!3 p6nului$ Concep"ia aceasta a aut o aplicare mai mare 6n Germania$ Una dintre 4ormele r!sp6ndite ale ei e cea care a4irm! c! s6n,ele şi p!m6ntul4!uresc istoriaM$

:! Teoria violentei

Aceast! teorie cap!t! o r!sp6ndire lar,! mai ales 6n epoca modern!$Cei mai de seam! repreFentan"i ai ei E$ Du+rin,* L$ GumploicF*Z$ ZautsV atri&uie iolen"ei rolul decisi 6n apari"ia claselor sociale şi astatului$ Statul a ap!rut 6n lupta dintre di4erite ,rup!ri primitie$ Tri&ul 6nin,!torilor instituie puterea de stat* se trans4orm! 6n puterea dominant!

a societ!"ii* iar tri&ul 6nins constituie masa supuşilor* 6nin,!torii dein şi proprietari ai &o,!"iilor acaparate$

L$ GumploicF* Grundriss der Sociologie$ pa,$ '28$

-; %* Ş-




In iFiunea lui GumploicF* ro&irea* 6n loc de omor6re* ca reFultatlim"ei* s3a impus 6n interesul 6nin,!torilor 6nşişi$ E:act aşa cum şit3ast!Fi multe ,uerne dup! ce un criminal e condamnat la moarte* 6l

la munc! silnic!* ştiind c! din aceasta or reFulta anumite 4oloa3aşa$6n remuri* cei 6ninşi au 4ost supuşi 6n loc de moarte ro&iei 6n sul &iruitorilor* 6ns!şi natura lucrurilor a dus la o asemenea ori,inena"iunii de stat$ Ordinea de stat* urmeaF! GumploicF* este* dup! eiordine de neegalitate1 ea cuprinde o minoritate st!p6nitoare şi o a"esupus!$ Dar ce rea minoritatea st!p6nitoare Ceea ce ea tre&u3i ea/s! tr!iasc! şi anume s! tr!iasc! mai &ine* de cum ar putea3o 4ace iciilemaorit!"ii st!p6nite$ Ca urmare a acestei oin"e dominante 6n 6remunca economică socială$ ce se 6ndeplineşte su& constr6n,erea 6ist!p6nitoare* ast4el c! asupra maorit!"ii st!p6nite cade cea mai mare amuncii sau c+iar* propriu Fis* toat! ,reutatea muncii$$$ %e aceast!4ormeaF! or,aniFa"ia &aFat! pe putere* a muncii* faţă de care or

stăpînirii ;forţei pulice8 şi toată ordinea 2uridică de stat se află tde mi2loc la scop +.O Lupta social! s3a n!scut odat! cu statul şi de /receca un 4ir roşu prin toate complica"iile istoriei uniersale$ %e aceast!cale de lupt! şi supunere s3a n!scut* prin r!pirea 4emeilor* 6 $$drept de4amilieM* 6n 4orm! de st!p6nire de c!tre &!r&at a 4emeii pe aceast!cale* 3 s3a n!scut* prin su&u,are şi e:ploatare* dreptul nului asupraro&uluiP iar 6n le,!tur! cu deose&irea 6ntre st!p6n* c!ruia $r"in 4ructele

p!m6ntului* şi 6ntre scla* care lucreaF! acest p!m6nt i st!p6n* s3an!scut şi dreptul de proprietateM$ Bi tot ast4el de o&6rşie a"e celelalte

drepturi* orice drept poart! pe 4runte acest sti,mat al li sale$$$M2

Concep"ia dat! a ,enerat şi unele ersuri rasiste$ Aşa* de e:emplu*iploicF 6n lucrarea sa Teoria ,eneral! a statuluiM sus"ine c! tri&u3apar"ineau unor rase superioare ar 4i 4ormat statul 6n urma supunerii'r de ras! in4erioar!$

Teoria organică ;iologică8Aceast! concep"ie a ap!rut 6n secolul al l3lea$ RepreFentan"ii ei/

ele"ian .luntsc+ii* sociolo,ul en,leF Spencer* sociolo,ul 4ranceFtranspun le,ile naturii la studierea statului$ Dup! p!rerea lor* statulor,anism social compus din oameni* aşa cum or,anismul animal

ipune din celule$ Statul are oin"! şi conştiin"! separat! de oin"a ````` ``` 1 Constantin Stere* *pera citata4 pa,* ''(*9 I&idem* pa,$ '''$

5 ' J




oamenilor din care este compus$ E:act aşa cum 6ntr3un or,anism* or,anelesale des4!şoar! anumite actiit!"i* tre&uie s! decur,! lucrurile şi 6n socie3

tate* unde 4iecare om* 4iecare p!tur! social! 6şi are locul şi rolul ei$ Statultre&uie s! domine asupra tuturor dup! cum or,anismului iu 6i s6nt supusetoate p!r"ile sale$

Ast4el* Yer&ert Spencer ne spune c! societatea e un or,anismM$ Lupta pentru ia"! o&li,! speciile animale* printre care şi omul ca 4iin"! ani3/ malas! se adapteFe 6n continuu condi"iilor de e:isten"! pentru a supraie"ui$%rin adaptarea la necesit!"ile ie"ii sociale* specia uman! do&6ndeşteanumite e:perien"e pe care le las! moştenire ,enera"iei urm!toare$ Ceeace este e:perien"! poFiti! şi aut! la supraie"uire* deine instinct la ur3m!toarea ,enera"ie$ #odul de or,aniFare a ie"ii statale* morala* usti"iaetc$ dein ast4el instincte &aFate pe e:perien"e care au 6n!"at ,enera"ia

precedent! calea cea mai util! de ia"! care i3a permis s! supraie"uiasc!$Con4orm acestei eolu"ii* al c!rei reFultat este controlat de le,it!"ile &iolo3,ice* indiidul ac+iFi"ioneaF! 3 ca urmare a 4aptului c! ereditatea trans4or3m! ,radual e:perien"a 6n instinct 3 un sentiment din ce 6n ce mai pro4undal datoriei sociale$

%lec6nd de la aceste premise* Spencer aun,e s! de4ineasc! ma:imadreptului 6ntr3o manier! asem!n!toare lui Zant/ To"i oamenii pot 4aceceea ce le place lor* cu condi"ia s! nu aduc! atin,ere li&ert!"ii e,ale a ce3lorlal"iM şi deduce un num!r de drepturi naturale ale indiidului <dreptulde proprietate* li&ertatea muncii* a cu6ntului etc$=$ El propune tempera3

rea dreptului 6n indiidual* 4!c6nd apel la anumite principii de ec#itatecorectivă$ accept6nd c! li&ertatea tre&uie s! 4ie 6nso"it! de sentimentulresponsa&ilit!"ii* atenu6nd ast4el sau c+iar anul6nd uneori relatiismuls!u &iolo,ic$M1

W. Teoria rasialăAceast! teorie porneşte de la ideea ine,alit!"ii raselor* a domina"iei

raselor superioareM$ Cele mai reac"ionare ariante ale teoriei rasiale au4ost deFoltate de teoreticienii re,imurilor 4asciste* instaurate 6n perioadadintre cele dou! r!F&oaie mondiale 6n unele state* cum ar 4i* de e:emplu*

Italia* Germania$6n iFiunea p!rtaşilor acestei concep"ii* statul se trans4orm! 6ntr3un

mecanism centraliFat e:cesi* a:at pe o ierar+ie militar3&irocratic!* 6n4runtea c!reia se a4l! 4iurerul* e:ponent al spiritului na"iunii*M

Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 99397$

5 ;




Rasismul ca ideolo,ie şi practic! porneşte de la ine,alitatea 4iFic! şi )6olo,ic! a raselor umane* de la admisi&ilitatea şi c+iar necesitatea do3Esa"iei raselor şi popoarelor superioareM asupra raselor şi popoarelor

p4erioare$M Lu6nd naştere 6nc! 6n antic+itate* rasismul a serit pentru 4un34eaentarea domina"iei 4ireştiM a proprietarilor de sclai asupra sclailor* i

perioada medieal! 3 a no&ilimii de sQn,e al&astruM asupra prostimiiMEC* Interac"iunea rasismului cu asemenea concepte* cum ar 4i social3dar3

pismul* maltusionismul etc$ şi3a ,!sit cea mai reac"ionar! mani4estare 6nisc6srn şi 6n aparteid$ Ast4el* 4ascismul ,erman a 6ncercat s! promoeFe 6n

nctic! teFa despre rasa ,erman! ca ras! superioar! şi s! realiFeFe ideeaişerant! a instaur!rii ordinii mondiale a na"iei de st!p6niM$ 6n lucrarea sa/e/n Camp4 A$ Yitler scria/ $$$Scopul suprem al statului rasial tre&uie i4ie acela de a e,+ea la p!strarea repreFentan"ilor de ras! primar!* careisp6ndesc ciiliFa"ia şi care 4ac 4rumuse"ea şi aloarea unei umanit!"i su3erioare$ Noi* 6n calitate de arieni* nu31 putem ima,ina dec6t ca un or,a3ism iu pe care31 constituie un popor* or,anism care nu numai c! asi,ur!Zisten"a acestui popor* dar* 6n plus* deFolt6ndu3i 6nsuşirile morale şi in3tuale* o 4ace s! aun,! la cel mai 6nalt ,rad de li&ertateM1 şi mai apoi/4eeic+3ul* 6n calitatea sa de stat tre&uie s!3i 6n"elea,! pe to"i ,ermanii şiR3şi ia asupra sa r!spunderea nu numai de a reuni şi de a p!stra reFerele

E4ioase pe care poporul* prin elementele primare ale rasei sale* le posed!*4er şi s!31 4ac! s! aun,! 6ncet şi si,ur la o situa"ie predominant!M$ 2

Cele men"ionate 6ntru tocmai pornesc de la conceptul marelui 4iloso4 \nman NietFsc+e* care consider! c! morala este crea"ia celor tari* celor

pperiori* ade!ra"ii creatori de alori$ Lumea se 6mparte 6n stăpîni$oa3snii superiori* şi sclavi <masa* turma=$ Numai cei dint6i creeaF!alori* ,ia creştin! şi democra"ia s6nt reli,ii de sclai* carele,aliFeaF! pe to"i enii* pe care natura i3a creat ine,ali$ Omenireatre&uie s! lucreFe la 'ducerea oamenilor de ,eniu/ aceasta estemisiunea ei* nu are altaM$ %en3IY marele ,6nditor eolu"ia omenirii şi

deci şi a statului* dreptului* este :a spiritelor superioare* asupra oamenilor. Acestea impun maselor create de ei$ %oporul* Fice NietFsc+e* este un 6nconur al naturii tru a aun,e la şase sau şapte

oameni mari$M'

Sistemul lui NietFsc+e* ca toate cele care pleac! de la o premis! a&so3*uit! cu totul c! morala şi dreptul s6nt produsul unor 4actori complecşi$

/ Adol4 Yitler* Mein %ampf$ .ucureşti* 177;* pa,$ 2(321$ I&idem* pa,$ 2;$ Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 28(3281$

-Ş % ş-

i ren$/

!



Boris Negru, iin" Negru

Nu r!m6ne 6ns! mai pu"in ade!rat c! are o parte de ade!r* rele6nd rolulcreator al inteli,en"ei 6n eolu"ia institu"iilor sociale$

Str6ns le,at! de aceast! teorie e şi teoria ,lo&alismului şi neo,lo&a3

lismului* ce pune la &aF! ideea 6mp!r"irii s4erelor de in4luen"! 6ntre statele principale pentru a autaM celelalte state$ O asemenea concep"ie* 6n 4orm!camu4lat!* a 4ost luat! drept &aF! a politicii e:terne a e:3U$R$S$S$

7. Teoria psi*ologică%!rtaşii acestei teorii <G$ Tarde* L$ %etrai"ii ş$a$= e:plic! apari"ia sta3 P

tului prin 4actori de ordin psi+olo,ic$ Dup! p!rerea lor* 6n societate e:ist! \dou! cate,orii de oameni/ unii* care din punct de edere psi+ic* s6nt re3 K

preFenta"i pentru 4unc"ii de conducere* iar ceilal"i pentm a 4i conduşi$ Sea4irm!* de asemenea* c! oamenii dup! natura lor* s6nt dispuşi nu a tr!i iFolatunul de altul* ci 6n comunit!"i$ Tendin"a oamenilor de a tr!i 6n comun*tr!irile lor psi+ice au ucat un rolul important 6n apari"ia statului$

Se consider! c! omul este o 4iin"! 6nFestrat! cu un psi+ic 4oarte deF31oltat* orice ac"iune a sa este determinat! de anumite st!ri su4leteşti* deanumite tendin"e şi sentimente* con4orm naturii sale emo"ionale* 6n apre31cierea naturii psi+ice a omului ,6nditorii* sociolo,ii moderni se 6mpart 6n Idou! ta&ere diametral opuse$ Unii a4irm! c! socia&ilitatea e 4oarte sla&! lla oamenii primitii$$$ Sentimentele altruiste lipsesc la om$$$* el nu are &u31n!oin"a care s!3i potrieasc! ast4el conduita 6nc6t s! sereasc! 6n 4olosul laltuiaP 6i lipseşte ec+itatea* care implic! repreFenta"iunea unor rela"iuni l4oarte comple:e şi 4oarte a&stracte 6ntre ac"iunile oamenilor 6i lipseşte a&3 lne,a"iunea* care 4ace ca e,oismul s! se plece c+iar şi atunci c6nd nu e \

nimeni de 4a"!* ca s! poat! aplauda sacri4iciul 4!cut$M1

Al"ii* dimpotri!* lsu&liniaF! prioritatea socia&ilit!"ii omului/ Omul iFolat este un nonsens l<Der EinFelmensc+ ist ein Undin,= 6n caFul cel mai &un un idiotP numai 6nsocietate* prin rela"iile &aFate pe e:isten"a darului de or&! cu,etarea aun3 l,e la conştiin"!* şi iese la ieal! natura omului$ Ast4el* ca cea primar* nueste dat! cugetarea societăţii$ cu,etarea social!* şi numai din ea* printr3o lanaliF! posterioar!* se poate e:tra,e ,6ndirea indiidual!$M2 6n acelaşi sensor&eşte şi L$ GumploicF/ enomenul şi 4aptul social s6nt 6ntotdeauna

primare$ din care* ca un moment secundar$ iFor!şte ,6ndirea indiiduluişi 4orma"iunile etico3sociale <ca reli,ia* morala* dreptul=$M' Tendin"a omuluispre socia&ilitate* spre coopera"ie a şi determinat apari"ia statului$

1 Yer&ert Spencer* Principes de Sociologie$ -oi$ I* pa,$ 1()*1(9$ Citat dup! Constantin Stere**pera citată4 pa,$ 292$

< I&idem* pa,$ '((3'(1$ ' Idem$

-) %% Ş-




Apari"ia statului e determinat! şi de capacit!"ile pe care omul primitii&uia conduc!torilor$ or"a lor ma,ic!* ener,ia psi+ic! creau condi"ii6enden"! a mem&rilor comunit!"ilor primitie 4a"! de elita social!$

terea acestei elite şi apare puterea statal!$ Nu poate 4i trecut cu ederea şi 4aptul c! 6ntr3o societate 6ntotdeauna au.piat şi persoane care nu s6nt de acord cu puterea* mani4est! tendin"e a,re34ce* de nesupuşenie$ %entru a3i "ine 6n 4r6u pe aceştia e şi neoie de stat$

%rin urmare* 6n iFiunea p!rtaşilor acestei concep"ii* statul e necesar #s pentru satis4acerea cerin"elor maorit!"ii sociale 6n cooperare* su&or3s4aiaie* supuşenie* c6t şi pentru reprimarea e,oismului* a,resiit!"ii unor 6pdiiFi$

S. Teoria contractualistă 9contractului social8Aceast! teorie 6şi tra,e r!d!cinile 6nc! din Grecia Antic!* 6ns! o deF3re

mai ampl! e le,at! de numele unor aşa personalit!"i de seam! ale4irii umane cum ar 4i Kean Rousseau* Ko+n Loce* T+omos Yo&&es$ %o3ri // acestei teorii naşterea statului este reFultatul unei 6n"ele,eri 6ntre oa3

IYYY* a unui contract n!scut din oin"a oamenilor* a unui pact de supune3Ca urmare* supuşii promit s! asculte* iar re,ele le promite un minimumrertate$

Aceast! teorie cunoaşte mai multe ariante$ De e:emplu* 6n iFiuneai/tP Mriomas Yo&&es* adept al monar+iei a&solute* p6n! la apari"ia statului ai / / oerioad! de deFastru* un r!F&oi al tuturor 6mpotria tuturor$ %entru

_ala* oamenii au 6nc+eiat un contract social$ %rin contractul socialncreiat 6ntre monar+ şi supuşii s!i* aceştia din urm! ar 4i renun"at la toate

a / rrarile lor şi la 6ntrea,a li&ertate natural! 6n 4olosul monar+ului* c!ruia6 recunosc o putere nelimitat!$ %urt!torul sueranit!"ii nu este poporul* ci

nssar+ul$%remisele 4iloso4ice de la care pleac! Yo&&es pentru a deduce concep3/P*P$ 6i

politic! s6nt/ omul nu este sociail de la natură1 omul este în mod mitral egoist$ caut! numai &inele s!u propriu* este insensi&il 4a"! de cel /ora$Dac! omul ar 4i priit ca ,uernat numai de natura sa* ar tre&ui '. serecunoasc! drept ineita&il un r!F&oi permanent 6ntre 4iecare indiid pisemenii s!i* pentru c! 4iecare caut! s! ai&! un 4olos 6n dauna celorlal"iS4como #omini lupus. Condi"ia omului* aşa cum era 6nainte de instituirea

p4itnilui şi cum ar 4i aFi* dac! acesta n3ar e:ista* este deci un ellu omnium $P PP/ omnes$ 6n aceast! stare de natur! dreptul indiidual este nelimitat*s omnium in omnia. Yo&&es a4irm! 6ns! posi&ilitatea pe care o are

Z$ A$ Zo#apO.* A$ .$ #aii&ZO* Teopim zocAdapcmaa u npaea$ #ocZ.a* 2((1 * pa,$ 2(;$

5 8 J




orice om de a ieşi din aceast! stare de natur!* miFer! şi odioas!* din cauFa pericolelor pe care le produce r!F&oiul continuu$ Aceasta 6ns! este posi&il!

numai ,ra"ie unui contract de a institui statul* care curm! r!F&oiul* des4r6ulşi anar+ia* dar suprim! cu totul li&ertatea$1

In iFiunea lui Ko+n Loce* prin contractul social oamenii au ert4it nutoate* ci doar o parte a drepturilor lor ini"iale 6n interesul asi,ur!rii pentrcealalt! parte a propriet!"ii indiiduale şi a li&ert!"ii$

6mpotria concep"iei lui Yo&&es* el sus"ine c! omul este 6n mod natural socia&il şi nici nu e:ist! stare natural! 4!r! societateP dimpotri!* pentruPom* starea natural! este tocmai societatea$ Aceast! stare de #eliu omnium Kcontra omnes$ pe care şi3a 6nc+ipuit3o Yo&&es* este contrarie realit!"ii$ Instarea natural!* conceput! de Loce* omul are dea anumite drepturi <dreptul la li&ertatea personal!* dreptul la munc!* dreptul la proprietate=$ Ceeace lipseşte este autoritatea care poate s! ,aranteFe aceste drepturi$ %entruPa asi,ura o atare ,aran"ie* indiiFii tre&uie s! renun"e la o parte din drepturile lor naturale* s! consimt! la anumite limit!ri şi aceasta se 4ace princontract$ Dar acela care a 4ost inestit cu autoritatea pu&lic! nu poate s! se4oloseasc! de ea dup! &unul s!u plac* pentru c! 6ns!şi autoritatea i3a 4ost

/6ncredin"at! pentru protec"ia particularilor$

Aşadar* statul nu este o simpl! e:presie a puterii* ci tre&uie* prin naturasa s! ,aranteFe drepturile indiiduale$

%entru realiFarea acestei meniri* statul* apreciaF! Loce* tre&uie s! ai&!o anumit! or,aniFare* 6n acest conte:t* Loce sc+i"eaF! teoria separ!rii pute3rilor 6n stat* ar!t6nd c! puterea le,iuitoare tre&uie s! 4ie desp!r"it! de puterea R

e:ecuti! <administra"ia şi usti"ia= şi de cea 4ederati! <ap!rarea e:tern! astatului=* teorie care mai t6rFiu a 4i prelucrat! de c!tre #ontesuieu$M2

O iFiune mult mai pro,resist! o are Kean Kacues Rousseau$ El sus31 treS"ine 6n lucrarea sa Contractul socialM* c! puterea monar+ului este depen3denta de popor care i3a acordat3o 4!r! a renun"a la li&ertatea sa inaliena&il!$%oporul are dreptul s! se r!scoale dac! monar+ul uFurp! aceast! putere$

G6ndirea politic! a lui Kean Kacues Rousseau se spriin! pe dou! ipoteFe/a= Societatea ciil! a corupt starea de natur!$

&= Societatea ciil! nu este accepta&il! dec6t dac! are la &aF! un pactsocial$M

Omul s3a n!scut li&er dar pretutindeni e 6nl!n"uit$ Cutare ins se credest!p6nul altora deşi e totuşi mai scla dec6t ei$$$M Starea de natur! este

1 Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ '7$2 I&idem* pa,$ ;1$




/auFarP JP emat! de o le,e natural! care la Rousseau este destul de o&scur!/ Nu_i&ilQp)t! li&ertate 6n a4ara le,ii* nici loc unde cinea s! poat! sc!pa domniei

C+iar şi 6n starea de natur! omul nu este li&er dec6t prinmilocirea naturii care ,uerneaF! totul$M

E4ectul acestei le,i naturale nu este s! limiteFe puterea* ci s! 4i:eFede le,itimare a puterii/ Cel mai puternic nu este niciodat! destul ic6nc6t s! 4ie 6ntotdeauna st!p6nul* dac! nu3şi trans4orm! puterea t şinu sc+im&! ascultarea 6n datorie$$$M

ar societatea 6i stric! şi 6i pererteşte pe oameni$ Cu c6t stau maitimp 6mpreun!* cu at6t se corup$M <Discurs asupra ine,alit!"ii=$ %ri3care* 6mpremuind un teren* s3a 6ncumetat s! spun/ 0cesta este al şicare a ,!sit oameni destul de proşti ca s!31 cread! a 4ost ade!ratulediar al societ!"ii ciile$ De c6te crime* r!F&oaie* omoruri* de c6teşi orori ar 4i scutit omenirea cel care* sco"6nd "!ruşii sau astup6ndar 4i stri,at semenilor s!i/ 4eri"i3! s!31 asculta"i pe acest impostorP

pierdu"i dac! uita"i c! roadele s6nt ale tuturor şi c! p!m6ntul nu este$ui$M

ousseau promoeaF! o moral! de ma:im! ur,en"! şi pentru Filele

/ Este !dit 6mpotria naturii ca un m!nunc+i de oameni s! se peste m!sur!* 6n timp ce mul"imea 6n4ometat! e lipsit! de cele

si ideea contractului social nu3i apar"ine <ea reine marilor ,6n3Grotius* Yo&&es* %u4endor4=* ea este mereu asociat! numelui luiau$ Intruc6t nici un om nu are o autoritate natural! asupra semenilor

/i o autoritate nu e le,itim! dec6t dac! se &aFeaF! pe consim"!m6ntulP i se supun/ Ordinea social! este 6ns! un drept s46nt* care st! la

tuturor celorlalte$ Acest drept nu ine nicidecum de la natur!* ciremeiat pe conen"ie$$$M Aşadar* pentru marele ,6nditor 4iecare indi36n comun persoana şi toat! puterea lui su& conducerea suprem! tei,enerale$M Acest contract se &aFeaF! pe consim"!m6ntul unanim$

st! dec6t o sin,ur! le,e care prin natura ei cere un consim"!m6ntiP acesta este pactul social* c!ci asocia"ia ciil! este cel mai oluntar lumeP 4iecare om 4iind n!scut li&er şi st!p6n pe el 6nsuşi* nimeni

i"e su& nici un 4el de prete:t s!31 supun! 4!r! 6noirea sa$$$ Dac! 6nle e:isten"ei pactului social se ,!sesc şi persoane care i se opun*

lor nu anuleaF! contractul* ci 6mpiedic! doar includerea lor 6nit nişte str!ini printre cet!"eni$M Ca urmare* oin"a ,eneral! este$ care poate coordona 4or"ele statului 6n ederea realiF!rii scopului

3i 57 t3

mu /




s!u* care este &inele comunM şi numai autoritatea statului asi,ur! li&erta3tea mem&rilor s!i$M Ast4el* statul este su&ordonat poporului* iar 6n caFul 6ncare oin"a statului e mai presus de cea a poporului pactul social este rupt

şi to"i simplii cet!"eni* intr6nd 6n drept 6n li&ertatea lor natural!* s6nt sili"idar nu o&li,a"i s! asculte$M1

Teoria contractual! este reluat! 6n unele dintre ariantele solidaris3mului* or&indu3se despre un uasicontract social$M Concep"ia +e,elian!detaş6ndu3se de teoria contractual!* ede 6n stat realiFarea ideii moraleM*ima,inii şi realit!"ii ra"iuniiM* a6nd ca misiune concilierea particularuluişi uniersalului* aplanarea contradic"iilor dintre indiid şi colectiitate$

). Teoria juridică a (statului#naţiune)

Aceast! teorie ela&orat! cu deose&ire de Carre de #al&er,* a4irm! c!statul este personi4icarea uridic! a unei na"iuni$M Aceast! teorie e deF3"oltat! şi 6n operele lui Esmein şi ale uriştilor ,ermani Giere$ Kelline*Lo&Qnd$ R!m6ne de ştiut ce este o na"iune$ Tradi"ia ,erman! consider!esen"ial pentru de4inirea na"iunii 4actorii materiali şi spirituali* cum ar 4icultura* lim&a* solul* rasa$ Tradi"ia 4ranceF! pune accent mai ales pe 4actoriisu&iectii* cum ar 4i* &un!oar!* tendin"a de a tr!i 6mpreun!* sentimentele dele,!tur! spiritual! 6ntre mem&rii unei comunit!"i$

';! Teoria materialistă Materialismul <de la latinescul material3s material* su&stan"ial= con3

stituie o orientare 4iloso4ic! opus! idealismului ce recunoaşte ca 4actor prim materia* e:isten"a o&iecti!$ Statul* dreptul* conştiin"a social! şi uridic! de3

pind e:clusi de realit!"ile economice* 6n aceast! ordine de idei* sociolo,ul

austriac GumploicF men"iona/ Dac! oim s! doedim ade!rul teFei* c!totdeauna şi pretutindeni motiele economice s6nt acele* care pricinuiescorice mişcare social!* produc toat! eolu"ia politic! şi social!* apoi e destuls! lu!m 6n considera"ie orice eeniment istoric* orice reolu"ie politic! şi s!ne 6ntre&!m asupra cauFelor lor/ om ,!si condi"iunile şi motiele econo3mice totdeauna şi peste tot la &aFele acestor 4apte$ Bi nici c! se poate alt4el*4iindc! 6n primul r6nd neoile materiale determin! ac"iunile omeneşti$M2

Neoile materiale au impus ia"a 6n societate şi tot ele duc la e:ploa3tarea omului de c!tre om$ Bi anume satis4acerea neoilor materiale alee:istentei sociale cer6nd o deFoltare tot mai rnare a puterilor sociale* şi

creşterea puterii neput6nd iFor6 dec6t din com&ina"ia mai iscusit! a 4or"e3lor dintr3o coopera"iune social! mai per4ec"ionat! şi mai complicat!* 4atal1 %+ilippe #alaurie* 0ntologia gindirii 2uridice$ .ucureşti* 1778* pa,$ 1'931;;$2 Constantin Stere* *pera citată$ pa,$ ''1$

-s 70 &




impus ,rup!rile sociale di4eren"iate* 6mp!r"ite 6n mai multe clase so3[ecare cu un rol social deose&it$

l Aceast! teorie şi3a ,!sit a&solutiFare mai ales 6n teoria mar:ist!* con3pc!reia statul este reFultatul apari"iei propriet!"ii priate asupra mi3.cdor de produc"ie* a scind!rii societ!"ii 6n &o,a"i şi s!raci* 6n clase an3 pniste$ Ea a predominat 6n statele socialiste <considerate* dup! p!rerea P1L #ar:* $ En,+els* -$ Lemn* ca semistateM* state nu 6n sensul directrQtului* 6n irtutea 4aptului* c! ne4iind un instrument de men"inere a E

$ariei minorit!"ii asupra maorit!"ii 6şi pierd esen"a lor ini"ial!* state

iitor or disp!rea de4initi* ne4iind 6nlocuite cu altele= p6n! nu slt4iind considerat! sin,ura teorie ar,umentat! din punct de edere i4ic$Teoria mar:ist! 6ns! nu poate da r!spunsuri adecate la c6tea

o principale/ Dac! preFen"a statului e determinat! de preFen"a claselor anta,o3niste* atunci prin ce se l!mureşte c! 6n statele care se mai consider!socialiste* 6n care* de alt4el* se spune c! nu3s clase anta,oniste are loco 6nt!rire !dit! a aparatului de constr6n,ere$ X %rin ce se l!mureşte4aptul c! la mai multe popoare statul e preFent 6n lipsa propriet!"ii priate Aceasta se re4er!* 6ndeose&i* la popoarele cu aşa numitulmod asiatic de produc"ieM$ X #odalit!"ile de apari"ie a unor state n3au nimic comun cu premisele eiden"iate de concep"ia mar:ist!$ Dee:emplu* apari"ia statelor ca reFultat al deFmem&r!rii unor imperii* prin succesiune* prin decoloniFare* prin 6mp!r"irea arti4icial! a unor state dup! al doilea r!F&oi mondial etc$X Constituirea statelor na"ionale s3a realiFat cu totul 6n alte condi"ii

istorice dec6t cele indicate* a6nd ca suport na"iunea$

* * *

In ceea ce prieşte ori,inea dreptului* la caracteriFarea apari"iei lui* ca* se pun drept &aF! aceleaşi premise esen"iale$ %aralel cu cele

e:puse sus la di4erite concep"ii* teorii* putem eiden"ia urm!toareleşcoli ale

testului/A. Şcoala dreptului natural

Aceast! şcoal! 6şi are r!d!cinile 6n antic+itatea ,reac!$ De e:emplu*/otel 6n lucrarea sa Lo,icaM concepe lumea ca un tot unitar cuprinF6nd

Constantin Stere* *pera citata$ pa,$ ''13''2$

-t 1 t-

i&erta31aFul 6nPte ruptWit sili"i

idaris31PeiianQ\'raleM\larului4 a"e$

m! c!ie deF3IlineKsider!n ar 4ii4acto3entele4

= con3r prim \M! de3 _lo,ulO.ei$căRimesc iestul i şi

s!P/ono3\ilt4el 2

ploa3e alele* i




ansam&lul naturii$ Dup! p!rerea lui* omul 4ace parte din natur! 6n du&lusens/ pe de o parte* el este o parte a materiei particip6nd la e:perien"aacesteia* iar pe de alt! parte* este dotat cu ra"iune acti! care 6l deose&eştede celelalte p!r"i ale naturii* 4iind capa&il s!3şi 4ormeFe oin"a 6n acord cura"iunea sa$

Dreptul are un caracter du&lu/ dreptul natural şi dreptul poFiti$ Dreptul natural constituie un 4undament esen"ial al celui poFiti* ultimulurm6nd s! corespund! principiilor dreptului dat de natur!$

$! Şcoala istorică a dreptului %otriit acestei concep"ii* 4ormarea şi deFoltarea dreptului au aut

loc 6n condi"iile unui anumit mediu* care di4er! la di4erite popoare$ %roce3sul de apari"ie a dreptului e lent* şi la &aFa lui st!* 6n primul r6nd* spiritulna"ional$M Ca urmare* 4ormarea dreptului poate 4i asem!nat! cu 4ormareaunei lim&i* pe parcursul eolu"iei istorice* "in6ndu3se cont de spiritul na"i3onal$M Destul de e:pres* conceptul dat a 4ost e:primat de unul din p!rtaşiiacestei şcoli 3 #ontesuieu$ El considera* c! le,ile tre&uie s! 4ie potriitecu condi"iile 4iFice potriite ale "!riiP cu clima 3 rece* cald!* sau temperat!3 cu calitatea solului* cu aşeFarea* cu 6ntinderea sa$$$M$

7! Şcoala sociologică a dreptului

Cei mai de seam! repreFentan"i ai acestei şcoli <I+erin,* Du,uit* E+r3lic+ ş$a$= consider! c! dreptul se naşte din lupta dintre interesele socialedi4erite şi c! el constituie instrumentul 4undamental al ie"ii sociale$ Dup!

p!rerea lui I+erin,* e:ist! un interes social ,eneral şi scopul dreptului e dea ocroti at6t interesul ,eneral c6t şi interesele indiiduale ce se ,!sesc 6nconcordan"! cu interesele societ!"ii$

O ariant! a acestei şcoli o constituie teoria solidarit!"ii socialeM*sus"inut! de 4ranceFul Leon Du,uit* care consider! c! dreptul poate 4i 6m3\ p!r"it 6n dou! cate,orii/ drept social şi drept poFiti$ Dreptul social 6şi aresursa 6n iata social! a oamenilor$ Dreptul poFiti e dreptul ela&orat destat care nu este altcea dec6t dreptul social prins 6n 4ormule uridice şiinestit cu 4or"a de constr6n,ere a statului$ Dac! dreptul poFiti contrainedreptului social* se 6ncalc! solidaritatea social!M* şi* prin urmare* acestdrept poFiti urmeaF! s! 4ie 6nl!turat şi 6nlocuit cu alt drept poFiti care corespunde dreptului social$

:! Şcoala normativistă a dreptului

ondatorul acestei şcoli este Yans Zelsen$ %otriit acestei şcoli* siste3mul normelor uridice se 6n4!"işeaF! 6n 4orm! de piramid!$ La &aFa acestei



I I9 e3




&lu 3 ramide este aşeFat! norma de conduit! social! 4ondat! pe drept$ Toa3en"a e celelalte acte normatie deri! din norma de conduit! social! pe &aFa

este 8/alui$d cu 6n acelaşi timp* drepturile su&iectie nu s6nt altcea dec6t puncte de

* rr$uen"! pentru ac"iunea normelor uridice$


1$ Ce importan"! are studierea ori,inii statului şi dreptului

2$ Ce aspecte cunoaşte teoria apari"iei statului şi dreptului'$ Ce3i caracteristic puterii şi normelor sociale din societatea pre3

statal!;$ Numi"i şi caracteriFa"i premisele apari"iei statului şi dreptului$

)$ Ce concep"ii priind ori,inea starului şi dreptului cunoaşte"i

5$ ormula"i propriile iFiuni priind ori,inea statului şi dreptului$

Studii de caz

1. Cum e>plicaţi e>emplul clasic adus de &dam Smit2

Eu am !Fut un atelier de &olduri* mic şi r!u or,aniFat$ Totuşi <,ra"iecoopera"iei şi diiFiunii muncii= Fece muncitori puteau s! 4ac! 6ntr3oFi peste ;9((( de &olduri* prin urmare* c6te ;9(( de 4iecare muncitor$Dar dac! 4iecare din ei ar 4i lucrat iFolat* apoi desi,ur nici unul n3ar

putea s! 4ac! nici m!car c6te un &old pe Fi$$$M

%. Comentaţi următoarea e>presie a Sui L. Dorgan

In aceast! stare primiti! a societ!"ii* indiidualitatea persoanelor edeFoltat! 6n ,rupare social!$$$M

-% 7% t-

d

it




2iteratura re#omandată6

1$ Constantin Stere* /voluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în

drept. Scrieri in cinci volume$ cartea a ,a$ C+işin!u* 1771$2$ Kle.uc #opran* flpeeme odufecmeo$ KleYYYrpa* 17')$

'$ ridric+ En,+els* *riginea familiei$ a proprietăţii private şi a statului$C+işin!u* 179;$

;$ Ion Craioan* &ntroducere în filosofia dreptului$ .ucureşti* 1779$

)$ &on %raiovan$ Doctrina 2uridică. .ucureşti* 1777$

5$ %+ilippe #alaurie* 0ntologia gîndirii 2uridice$ .ucureşti* 1775$

8$ Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de /nciclopedia dreptului$ .ucureşti$1777$



Caracteristica

generală a statului

/ $ P/$ P / O " 2$$.$.DacăcetătemloXnuie.meTgeMne$."

" Odacă scopul lor suiectiv nu este satisfăcut$O.dacă Oei nu găsesc că mi2locirea acestei satisfaceri

cantine statul fnsuşî$ ca ata"B$ atunci statul stă/ P $ $ pspicioare slaeiO

.O$O+ . O . O O $ "i" \ / 3Zlc,el

I Conceptul statului, trăsăturile lui.

Dimensiunile (elementele constitutive) alestatului.

Teritoriul statului: concept, funcţii, principii.

julaţia. Naţiunea.

Minoritatea naţională. l; mpul etnic.

!uterea pu"lică e#clusivă sau suverană(suveranitatea). $copul, sarcinile %i funcţiilestatului.



4.1. Conceptul statului* trăsăturile lui

Renumitul constitu"ionalist 4ranceF G$ .urdeau6şi 6ncepe cursul de drept 6constitu"ional cit6nd 4raFa lui C+esterton* 6n care acesta spunea/ O societatec+iar dac! s3ar compune numai din Yani&ali şi din Napoleoni* ar 4i mai &ine* 4/

6n caF de surpriF!* ca nu to"i s! comande 6n acelaşi timp$M1 6ntr3ade!r* colec31tiitatea uman! impune e:isten"a unei autorit!"i politice* cum ar 4i statul$

Cu6ntul stat+ proine din latinescul status, semni4ic6nd ideea de ceasta&il* permanent$ Ini"ial acest cu6nt se 4olosea pentru a desemna cet!"ile*repu&licile de tipul celei romane* despo"iile orientale şi alte 4orme de or,a3niFa"ie politic! a societ!"ii$ Aceasta 6ns! nu 6nseamn! c! la etapa timpuriede e:isten"! a starului nu au 4ost 6ncerc!ri de a 4undamenta idei clare desprestat$ Asemenea 6ncerc!ri de tratare a pro&lemei statului pot 4i 6nt6lnite* dee:emplu* la ,6nditorii din antic+itate cum ar 4i Aristotel* %laton şi al"ii$

6n sensul s!u modern no"iunea de statM se 4oloseşte mult mai t6rFiu*6ncep6nd cu secolul al -I3lea$ De o&icei* 4olosirea acestui cu6nt 6n sen3sul s!u modem e le,at! de numele lui Niccolo #ac+iaelli$

iind o cate,orie social! e:trem de comple:!* no"iunea de stat este 4olosit! 6n mai multe sensuri$

6n sensul cel mai lar, al cu6ntului* statul e or,aniFatorul principal alactiit!"ii unei comunit!"i umane care sta&ileşte re,uli ,enerale şi o&li,a3torii de conduit!* or,aniFeaF! aplicarea sau e:ecutarea acestor re,uli şi* 6ncaF de necesitate* reFol! liti,iile care apar 6n societate$

6n sens restr6ns şi concret* statul este ansam&lul autorit!"ilor pu&licecare asi,ur! ,uernarea$

Deseori 6n ia"a de toate Filele* cu6ntul statM e 4olosit şi 6ntr3un sens \

mult mai restr6ns* a6ndu3se 6n edere nu 6ntre,ul ansam&lu de or,ane de,uernare* ci un or,an concret* cum ar 4i* de e:emplu* %arlamentul*Guernul* Curtea Suprem! de Kusti"ie ş$a$

De aici no"iunea de stat are dou! semni4ica"ii/ societate$ 4orm! de conie"uire a comunit!"ilor umaneP putere$ or,aniFare ce dispune de un aparat coerciti$Am&ele semni4ica"ii pot 4i admise simultan* deoarece ele se comple3

teaF!* statul 3 societate atr!,6ndP statul 3 putere pentru a realiFa cea şistatul 3 putere implic6ndP statul 3 societate pentru a putea ac"iona$

1 Oeor,e .ourdeau* %ours de droit constitutionnel. %aris* 17;2* pa,$ '$

#Ş 7 <




dst! dierse de4ini"ii ale statului* 6n aspect sociolo,ic* politolo,icIc* 6n care este a&ordat! pro&lema$ Ast4el/

in aspectul sociologic$ statul constituie o ,rupare de indiiFi &ine or3

,aniFat!* care ocup! un anumit teritoriu ,eo,ra4ic recunoscut politic şiasupra c!ruia o autoritate pu&lic! e:ercit! prero,atiele de putere*6nFestrat! concomitent şi cu oca"ie de or,aniFare a ie"ii colectieP1 6naspectul politologic$ statul apare ca o colectiitate uman! istoricconstituit! şi or,aniFat! pe un anumit teritoriu* care se structureaF!

politic 6n ,rupul de ,uernan"i şi 6n restul popula"ieiP2

3 6n aspectul 2uridic$ statul repreFint! ordinea uridic! intern! constituit! din ansam&lul de norme priind raporturile sociale <politice$*economice* militare* culturale etc$=* aplicate 6n interiorul statului$Statul poate 4i priit ca o persoan! uridic! 4iind titular de drepturi şio&li,a"ii* a6nd ast4el elementele necesare unui su&iect de drept$'

Pceptul statului este reperat sau e:primat din perspectie di4erite/ strunesc elementele caracteristice cele mai ,enerale ale tuturor sta3E$ indi4erent de perioada e:isten"ei lor$ S! urm!rim cum su& 6nr6urireaterilor sociolo,ice s3au modi4icat de4ini"iile uriştilor$

/ .luntsc+li sus"ine c! (statul este o personalitate organizată a na"ro ţară determinată. + ?

c+ulFe consider! c! statul este unirea unui popor su o putere su fuspre a realiza toate scopurile comune ale vieţii naţionale. + L lerin,d! urm!toarea 4ormulare/ Statul este forma manifestării resigurea puterii sociale de constrîngere + sau mai simplu" (Statul ţanizaţiaconstrîngerii sociale. + W lumploicF sus"ine c! orice stat este suma

dispoziţiunilor$ care au op stăpînirea unora asupra altora$ şianume$ această stăpînire totse practică de o minoritate asupraunei ma2orităţi. Statul$ deci$ anizaţia stăpînirii minorităţii asuprama2orităţii. + I nstantin Disescu a de4init statul ca o unitatealcătuită din reuniuni multor oameni pe un teritoriu determinat$informa guvernanţilor vernaţilor. + H

Cristian lonescu* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ I ;Teoria generală a instir politice8$ Lumina Le:* .ucureşti* 1778* pa,$ ;9$2 I&idem* pa,$ ;5$' I&idem* pa,$ )1$; #$ .luntsc+ei* Teorie generale de lOetat$ %aris* 1971* pa,$ 19$3 Constantin Stere* *pera citată$ pa,$ '27$

3 I+crin,* YZec[ im !ac#t$ -oi$ l* LeippFin,*199;* pa,$ '(7$GumploicF* Grundriss der Sociologie$ biln* 199)* pa,$ 115$

3 Constantin Disescu* Drept constituţional$ 171)* pa,$ 2;7$

-s ,




Ani&al Teodorescu de4ineşte statul ca (forma superioară de societateomenească investită cu putere exclusivă de comandă asupra colectivităţiide indivizi aşezaţi pe un teritoriu determinat cei aparţine în propriu+.<

G+eor,+e Ale:ianu men"ioneaF! c! (statul este o grupare de indivizi$Kreuniţi printro legătură naţională$ ocupindun teritoriu determinat şifiinăK guvernaţi de o putere superioara voinţei individuale.9+

Statul semni4ic! dimensiunea speci4ic! şi esen"ial! a societ!"ii politice$ Psocietate care a reFultat din 4i:area unui teritoriu determinat a unei colecti3it!"i umane relatie omo,ene* 6ntruc+ip6nd na"iunea* şi care este ,uernatade o putere institu"ional!* a6nd capacitatea şi miloacele de a e:prima şi de4 a realiFa oin"a unei p!r"i din colectiitate ca oin"! ,eneral!$'

Statul este un sistem or,aniFa"i onal* care realiFeaF! 6n mod sueranconducerea unei societ!"i <a unui popor sta&ilit pe un anumit teritoriu=$Pde"in6nd 6n acest scop at6t monopolul cre!rii* c6t şi monopolul aplic!rii/dreptului$;

Statul este unitatea 4ormat! de un ansam&lu de indiiFi reuni"i printr3o le,!tur! na"ional!* locuind pe un teritoriu determinat* care le este propriulor* şi dominat de un ,uern* adic! de o putere inestit! cu dreptul de a4ormula ordine şi de a le 4ace s! 4ie e:ecutate$)

Teoria mar:ist! despre stat* teoria dominant! c6nda 6n statele Euro3 pei de Est* e:3repu&licile Uniunii Soietice ş$a$ consider! sfatul putereoKorganizată a unei clase pentru asuprirea altei Ealtor clase.

Dic"ionarul ştiin"elor sociale* editat 6n 175; su& e,ida UNESCO con3sider! c! terminul (stat+ desemnează (populaţia+$ care locuieşte pe unK

teritoriu distinct$ organizată în aşa mod în care o anumită parte a ei are posiilitatea să exercite în mod direct sau indirect un control$ operînd cmvalorile sociale ;reale sau iluzorii8$ iar în caz de necesitate apelînd lai

forţă1 acest control se răsfrînge la un domeniu$ mai mult sau mai puţinlimitat$ de activitate a oamenilor.W

Dic"ionarul te+nicii şi criticii 4iloso4ice sus"ine c! statul constituie o societate organizată$ ce dispune de un guvern autonom şi este o persoană Kmorală distinctă faţă de alte asociaţii analogice de care e legată.I

Ani&al Teodorescu* Tratat de drept administrativ$ -oi$ l* .ucureşti* 1727* pa,$ 2;$ Drept constituţional$ )ucureşti$ 1725* pa,$ 99$

Ion Deleanu* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ 2* Iaşi* 177'* pa,$ 9$Oenoiea -ra&ie* So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ Iaşi 177'* pa,$ 19;$D$ .ert+elemV* Trăite elementaire de droit administraţiE$ %aris* pa,$ l$

Dicţionar8O of trie Social Sciences$ pa,$ 57($Andre Laland* ,ocaulaire te#ni\ue et criti\ne de la p#ilosop#ie$ %aris* 1752* pa,$ '(;$

-t $ t-




Am apelat la dierse iFoare care 6ncearc! s! de4ineasc! statul$ aptuli ana şi aceeaşi cate,orie 3 statul 3 ,enereaF! at6tea p!reri* scoate 6nei3$P ["! comple:itatea acestuia ca 4enomen social$

AnaliF6nd caracteristicile statului e:puse 6n de4ini"iile de mai sus con3 pS.!m c! statul* ca re,ul!* e caracteriFat ca/a8 o organizaţie politică a societăţii cu a2utorul căreia se realizează

conducerea socială18 o organizaţie$ care deţine monopolul creării şi aplicării dreptului1c8 o organizaţie care exercită puterea pe un teritoriu determinat al

unei comunităţi umane1 d8 o organizaţie politică a deţinătorilor puterii de stat care$ în exclu

sivitate poate oliga executarea voinţei generale$ aplicînd în cazde necesitate$ forţa de constrîngere.

E caracteristic şi 4aptul c! statul este de4init prin re4erire la trei ele3mente componente şi anume/ teritoriulP popula"ia <na"iunea=PX puterea pu&lic! politic! e:clusi! sau sueran! <sueranitatea=$

!!.*. >imensiunile statului

Statul se caracteriFeaF! prin c6tea elemente sau dimensiuniistorice Z politice* cumulate calitati$ Acestea stau la &aFa oric!rui stat

şi 4!r! ele tasul e de neconceput$ La ele se atri&uie/ teritoriul$ populaţia <na"iunea=* msoritatea <puterea=* politica exclusivă sau suveranitatea. Dimensiunile

ui au o importan"! maor!$ Ele condi"ioneaF! at6t apari"ia* c6t şidis3ssri"ia sau re6nierea statului$

Teritoriul* al!turi de popor şi de puterea de stat* este unul dintre eleateleindispensa&ile statului şi repreFint! dimensiunea lui material!* itoriul nu

are semni4ica"ia unui spa"iu oarecare* el este de o importan"! tlt mai mare*de o structur! tridimensional!* cuprinF6nd su&solul* spa"iul f3aerian şi6ntinderea de p!m6nt delimitat! de 4rontiere$ Importan"a teritoriului secon4i,ureaF!* mai ales* prin 4unc"iile sale* dintre care cele maisemni4icatie s6nt urm!toarele/

-s 73 e-




teritoriul permite situarea statului 6n spa"iu şi delimitarea acestuia4a"! de alte state <teritorii=P

limitele teritoriale determin! 6ntinderea prero,atielor puterii p &lice* reFultate din sueranitatea şi independen"a statului*ast4el4iind posi&il! delimitarea statului de celelalte puteri* institu"ii şr 4enomene str!ineP

X teritoriul este şi un miloc de ac"iune a statului * deoarece autori3/t!"ile pu&lice se pot mani4esta e4icient 6n anumite limite teritori3iale$ %rin resursele teritoriului se asi,ur!* 6ntr3o m!sur! mai marePsau mai mic!* realiFarea o&iectielor puterii şi a deFiderateleWcet!"enilorP

teritoriul asi,ur! şi accentueaF! calitatea cet!"enilor* tr!s!tura locomun! de a ie"ui 6ntr3un anumit spa"iuP teritoriul este sim&olul şi 4actorul de protec"ie al ideii na"ionale$ El

este o le,!tur! intim!* pro4und! şi deose&it de puternic! 6ntre orişi p!m6ntul pe care el 6şi re,!seşte identitatea$ Aceast! le,!tur! st e:prim! prin dra,ostea nelimitat! a 4iin"ei umane 4a"! de locul pecare s3a n!scut* pe care a tr!it sau pe care r!m6ne dup! moarte*

popula"iile inde4inite şi nesta&ile se inte,reaF! 6ntr3o unitate a6ndca &aF! teritoriul$1

iind un element constituti al statului* teritoriul are şi unele tr!s!turiale acestuia* de aceea puterea statului asupra teritoriului este mai maredec6t un simplu drept de proprietate$ Asupra 6ntre,ului teritoriu statul e:er3cit! o autoritate e:clusi!* care se mani4est! prin/

5lenitudine, ceea ce presupune c! statul e:ercit! 6n limitele salteritoriale plenitudinea 4unc"iilor ce3i rein* le,i4er6nd şi or,aniF6nd administra"ia pu&lic!* sta&ilind instan"ele de udecat! şi circumscrip"iile Io/teritoriale* asi,ur6nd aplicarea uni4orm! a le,ilor etc$

1clusivitate, 6n sensul c! statul e:ercit! 6n mod li&er 6ntrea,a sautoritate* e:clus! 4iind interen"ia sau amestecul unui stat sau a unei alt

puteri str!ine$ In unele caFuri din considera"ii de securitate interna"ional!şi de respectare a principiilor dreptului interna"ional* se pot aduce anumite

atin,eri caracterului e:clusi* &un!oar! prin inspec"ia unor instala"ii nucleare de c!tre repreFentan"ii altor state sau ai unor or,aniFa"ii interna"ionale$Statul este li&er s! accepte sau nu ast4el de imi:tiuni* nee:ist6nd aici nici olimitare a sueranit!"ii$

Ion Deleanu* *pera citată$ -oi$ II* pa,$ ;($

-t $0 ,




*pozailitate$ prin care se presupune le,itimitatea şi recunoaşterea3`2iional! a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu$ Acesta din

i poate apar"ine unui stat numai 6n mod le,itim şi le,al* recunoaşterea[/r caracteristici pe plan interna"ional 4iind implicit! şi condi"ion6nd6s statului <e:ist! 6ns! e:cep"ii/ rupturi* ane:iuni teritoriale* ced!ri*

i=$

Teritoriul statului este alc!tuit din anumite elemente constitutie*Io parte a ,lo&ului p!m6ntesc care cuprinde solul$ susolul$ spaţiul

aci coloana de aer de deasupra solului şi a spaţiului acvatic$asupra auil 6şi e:ercit! sueran puterea$ Indi4erent de 6ntindere*teritoriul are aceeaşi semni4ica"ie şi 6ndeplineşte aceleaşi roluri$1

Solul$ ca element principal al teritoriului este alc!tuit din uscatul <p!3

1X a4lat su& imperiul sueranit!"ii statului* indi4erent de loculunde i din punct de edere ,eo,ra4ic$

solul$ este partea scoar"ei terestre* situat! mai os de stratul desol &aFinelor de ap! şi se 6ntinde p6n! la ad6ncimi accesi&ile

pentru şi alori4icare ,eolo,ic!$2 Su&solul intr! 6n componen"ateritoriului 4!r! nici un 4el de 6n,r!dire uridic! de ordininterna"ional* sta36n drept s! dispun! de el e:clusi şi pe deplin$Spaţiul acvatic are dou! componente/

apele interioare* cuprinF6nd apele r6urilor* lacurilor* canalurilor* porturilor* radelor şi &!ilor* asupra c!rora statul 6şi e:ercit! sue3

ranitatea deplin!* cu dreptul de a re,lementa prin le,i nai,a"ia*e:ploatarea şi protec"ia lorPmarea teritorial!* por"iune maritim! de o anumit! l!"ime ce se 6n3tinde de3a lun,ul "!rmului* 6n a4ara limitelor apelor in4erioare$

Spaţiul aerian repreFint! coloana de aer care se a4l! deasupra soluluisa"iului acatic al statului* delimitat! pe oriFontal prin 4rontiereteres34iuiale şi maritime* pe ertical 6n!6"6ndu3se p6n! la limitain4erioar! a $ului e:traatmos4eric* limit! situat! apro:imati la

1((311( m deasu3nielului m!rii$'

Alin <1= al art$ ' al Constitu"iei Repu&licii #oldoa con"ine unuldintre acterele uridice 4undamentale ale teritoriului* stipul6nd c!

Teritoriul i&licii #oldoa este inaliena&ilM$ %roclamareainaliena&ilit!"ii teritoriului 6nseamn! interFicerea 6nstr!i3i lui su& orice4orm!$ A&andonarea* pierderea prin prescrip"ie* cesiuni3

P Ion Deleanu* *pera citată$ -oi$ II* %a,$ ;'$P %odul Susolului <nr$ 1)11 3 II din 1)$(5$7'=* art$ '$' D$ %opescu* A$ N!stase* Drept internaţional pulic$ .ucureşti* 1778* pa,$ 1))$

$1



Boris Negru, Alina Negru ` ` 44 ----- --- r 5-5-5060^ "B'5

*Z Mle* dona"iile* 6nF!rile de teritorii s6nt incompati&ile cu principiul cons4in"itde Constitu"ie* s6nt ile,ale şi interFise$

Inaliena&ilitatea 6nseamn!* de asemenea imposi&ilitatea oric!rui alt

stat de a e:ercita atri&ute de putere asupra teritoriului statului* indi4erentde supra4a"a a4ectat! sau de motiele inocate$Te:tul constitu"ional nu men"ioneaF! e:pres su&iec"ii* principiul 6

cauF! 4iind opoFa&il erga omnes at6t 6n raporturile Repu&licii #oldoacu alte state c6t şi 6n raporturile care se nasc 6ntre persoanele particulare<4iFice sau uridice= ca su&iecte de drept şi na"ionale ori str!ine$

Cu alte cuinte* teritoriul <4ie 6ntre,* 4ie o parte a sa=* dispune de unstatut uridic special* ceea ce 6l scoate 6n a4ara circuitului ciil şi 6l supune e:clusi puterii poporului* sueranit!"ii na"ionale$

6n te:tul constitu"ional e:aminat se men"ioneaF! un alt caracter uridic

principal al teritoriului* indivi0ibilitatea, deoarece principiul acesta esteconsacrat 6n art$l* care preede caracterele statului$ Teritoriul repreFent6ndunul din elementele principale ale statului* este ca şi statul* indivi0ibil!

IndiiFi&ilitatea teritoriului 6n conte:tul analiFat semni4ic! eident unitatealui şi este 6n str6ns! le,!tur! cu inaliena&ilitatea$ IndiiFi&ilitatea teritoriuluinu interFice 6ns! diiFarea lui 6n unit!"i administrati3teritoriale* care se

&ucur! de autonomie local!$At6t principiul indiiFi&ilit!"ii* c6t şi cel al inaliena&ilit!"ii teritoriului*

nu admite su& nici o 4orm! recunoaşterea ane:iunilor teritoriale din trecutsau din iitor$ In acest sens* "ara noastr! a p!timit 4oarte mult* 4apt despre

care ne or&eşte şi aiFul Comisiei %arlamentului Repu&licii #oldoa cu priire la aprecierea politico3uridic! a Tratatului soieto3,erman de nea3,resiune şi a %rotocolului adi"ional secret din 2' au,ust 17'7* precum şi\consecin"ele lor pentru .asara&ia şi .ucoina de Nord* apro&at de %arla3mentul Repu&licii #oldoa la 2' iunie 177($

E cunoscut 4aptul c! .asara&ia şi .ucoina de Nord au 4ost ini"ial p!r"i

componente ale statului #oldoa* 6n4iin"at 6n secolul I- pe de o parte dinspa"iul unde s3a 4ormat şi tr!ieşte poporul romQn$ La 188)* Imperiul Ya&s3

&ur,ic r!peşte #oldoei partea ei de nord* .ucoina* 6n urma r!F&oiuluiruso3turc din 19(531912 şi a unui 6ndelun,at t6r, diplomatic* prin Tratatulde pace de la .ucureşti <1912=* Rusia deFmem&reaF! #oldoa* ane:6nd"inutul dintre %rut şi Nistru asupra c!ruia e:tinde 6n mod arti4icial numelede .asara&ia$ Drept reFultat al pr!&uşirii Imperiului Rus 6n 1718* acesteteritorii au reenit 6n mod 4iresc şi le,itim la RomQnia$

7 H9 4




La 29 iunie 17;(* U$R$S$S$ a ocupat prin 4or"! armat! .asara&ia şi.ucoina de Nord contrar oin"ei popula"iei din aceste "inuturi$ %rocla3narea nele,itim!* la 2 au,ust 17;(* a R$S$S$ #oldoeneşti a 4ost un act

)e deFmem&rare a .asara&iei şi .ucoinei$ Trecerea ar&itrar! su& uris34ctia R$S$S$ Ucrainene a .ucoinei de Nord şi a ude"elor Yotin* Ismail p Cetatea Al&! era contrar ade!rului istoric şi realit!"ii etnice e:istentes acea reme$ Cele men"ionate rele! o dat! 6n plus importan"a teoretic!6/ practic! a principiilor unanim recunoscute pentru teritoriul unui stat/inalienailitatea şi indiviziilitatea.

%rincipiile enun"ate nu permit nici recunoaşterea unor 4orma"iunibale$

Cu toate acestea* 6n toamna anului 1771* cu spriinul tacit al 4or"elor 0iroruse şi proimperiale* teritoriul Repu&licii #oldoa a 4ost deFmem&rat*nstituindu3se un re,im secesionist prin 4ormarea aşa3numitei Repu&lici

Iransnistrene #oldoeneşti* cu capitala 6n oraşul Tiraspol$Separatiştii re4uF! s! se supun! re,imului constitu"ional al Repu&licii

#oldoa$ -iol6nd 6n mod 4la,rant Constitu"ia Repu&licii #oldoa* ei auaioptat propria Constitu"ie şi au creat autorit!"i pu&lice proprii <%arlament*Guern* %reşedinte* instan"e udec!toreşti etc$=$

Ca urmare* Repu&lica #oldoa nu are nici o putere asupra acestuisritoriu* 46indu3i pus! 6n pericol statalitatea$

Caracterul unitar al statului nostru a 4ost preudiciat 6n mod esen"ial p prin Le,ea cu priire la statutul special al G!,!uFiei$ Statutul acesteis,iuni din partea sudic! a "!rii dep!şeşte cadrul unei unit!"i administrati3

eritoriale şi c+iar a unei autonomii culturale* 6nscriidu3se practic 6nsracteristicle unei entităţi politice.6n &aFa acestei le,i* 6n G!,!uFia s3a constituit* ca şi 6n st6n,a Nistru3

4e$ propriul %arlament <Adunarea %opular!=* propria institu"ie preFiden"i3L! <.aşcanul= etc$ Nu poate 4i trecut! cu ederea nici tendin"a unor 4or"ecale de a crea propria repu&lic!M$

Unele preederi din Le,ea cu priire la statutul uridic special al G!3 poFiei 6n opinia noastr!* contrain Constitu"iei Repu&licii #oldoa$

Teritoriul statului tre&uie delimitat de teritoriul altor state* de marea4&er! şi de spa"iul cosmic$ Delimitarea se 4ace 6n 4rontiere* 6n acest sens*tlin$ <2= al art$ ' al Constitu"iei Repu&licii #oldoa preede/ (:rontierele

mii sînt consfinţite prin lege organică+.rontierele Repu&licii #oldoa s6nt linii <reale sau ima,inare= care

4cspart* pe uscat şi pe ap!* teritoriul Repu&licii #oldoa de teritoriile sta3

9' J




telor ecine* iar 6n plan ertical delimiteaF! spa"iul aerian şi su&solul Re pu&licii #oldoa de spa"iul aerian şi de su&solul statelor ecine$

rontiera de stat sta&ileşte limitele spa"iale de ac"iune a sueranit!"ii

statului$1

rontierele de stat s6nt terestre* 4luiale* maritime* aeriene$%e uscat* 4rontiera de stat se traseaF! pe liniile distinctie de relie4$ %esectoare 4luiale 4rontiera se traseaF! pe linia din miloc a r6ului* pe calea E

nai,a&il! principal! sau pe tale,ul r6uluiP pe lacuri şi alte &aFine de ap!*4rontiera se traseaF! pe linia dreapt! care uneşte ieşirile 4rontierei de statla malurile lacului sau ale altui &aFin de ap!$ %e poduri şi r6uri* 4rontiera setraseaF! pe linia de miloc sau pe a:ul lor te+nolo,ic$

!c6nd parte din teritoriul statului* 4rontierele s6nt iniola&ile$ Iniola&ilitatea este ,arantat! prin 4aptul c! 4rontierele s6nt cons4in"ite 6n le,eaor,anic!$ Respecti* modi4icarea 4rontierelor se poate 4ace doar prin le,eor,anic!$ Le,ea declar! c! sta&ilirea 4rontierei de stat "ine de competen3"a %arlamentului Repu&licii #oldoa$ De 4apt* sta&ilirea 4rontierelor unuistat repreFint! o pro&lem! a realit!"ilor interstatale şi reFult! din acordulstatelor interesate* 6nc+eiate con4orm principiilor dreptului interna"ional* 6

%ractic* sta&ilirea 4rontierei de stat se consemneaF! 6n tratatele 6nc+e3Piate de Repu&lica #oldoa cu statele ecine$ Re,ulile şi modul nemilocitde trasare* marcare şi instalare a 4rontierelor s6nt determinate 6n le,e$

!.*.*. Populaţia. aţiunea. Minori!atea naţională. "rupul etnic

5opulaţia constituie dimensiunea demo,ra4ic!* psi+olo,ic! şi spiri3tual! a starului$ Un stat 4!r! popula"ie nu poate s! e:iste* e de neconceput$PAceasta e şi 4iresc$ Statul este o societate uman! or,aniFat!* o societate3sta&iliFat! 6n interiorul unor 4rontiere permanente$ Cei ce locuiesc pe uniteritoriu delimitat de 4rontiere şi s6nt supuşi aceleiaşi puteri pot aea 4a"! de acesta ori calitatea de cetăţean, de mem&ru al statului respecti* ori ca3litatea de străin <persoana a6nd alt! cet!"enie dec6t cea a statului 6n care ilocuieşte=* ori pe cea de apatrid!

Dintre aceste trei cate,orii de persoane numai cet!"enii se &ucur! dedeplin!tatea drepturilor şi posed! deplin!tatea o&li,a"iilor sta&ilite de stat$

Comunitatea indiiFilor care se a4l! pe teritoriul strict determinat al statului şi asupra c!ruia se e:ercit! puterea de stat este o cate,orie comple3

:!* 6n unele caFuri comunitatea 4ormeaF! o na"iune* na"iunea 4iind uneoriidenti4icat! cu popula"ia$

>egea !epulicii Moldova n f. <VH-&< din <I.VL.G? privindfrontiera de stat.

Pm 9; e3




! Na"iunea nu tre&uie con4undat! nici cu statul şi nici cu popula"ia* ca

6tenent constituti al acestuia* 6n %etit darousseM edi"ia 178'*

conceptulKe na"iune este de4init ast4el/ ('aţiunea <de la latinescul naţiodesemnea3

s> e comunitate de oameni* cel mai adesea instalat! pe un acelaşiteritoriu

s. care are o unitate istoric!* lin,istic!* reli,ioas!* economic!* maimult

p mai pu"in puternic!M$ Ea este o asocia"ie de oameni a6ndaceeaşi

P4ci&!* aceeaşi ori,ine* aceleaşi o&iceiuri* aceleaşi idei şi sentimente*deF3

[TM`/ate printr3o lun,! conie"uire 6mpreun!M$1 Aceste de4ini"ii ale na"iuniirirrind elemente de ori,inalitate şi unitate ale unei

popula"ii$O caracteristic! esen"ial! a na"iunii este c! ea 6n,lo&eaF! oamenii

din irul unui popor &ine determinat* 6ntre care e:ist! interac"iuni şiinterde3seiden"e* respect! aceleaşi norme şi deFolt! aceleaşi rela"iieconomice* te3oriale* lin,istice şi culturale şi are conştiin"a p!str!riiidentit!"ii sale$M2

Aşadar* na"iunea constituie nu o simpl! comunitate uman!$ Ea e co3rYuitatea uman! 4ormat! istoriceşte pe un teritoriu distinct* anume pe

acestptoriu comunitatea uman! dat! 6şi 4ormeaF! lim&a* cultura*o&iceiurile*

:idi"iile* spiritualitatea de neam* 4actura psi+ic!* de acest teritoriucoinu3

irea dat! 6şi lea,! trecutul istoric* preFentul şi* indiscuta&il* iitorul$Cate,oria na"iuneM repreFint! nu 6ntrea,a popula"ie ci doar o

parte sn ea* parte ce constituie maoritatea popula"iei$Re4erindu3ne la coraportul cate,oriilor na"iuneM 3 statM putem

men36tena urm!toarele/ 6n lume e:ist! un num!r mare de statenaţionale, adică 6rie care au la &aF! o na"iune* denumirea c!reia ele oşi poart!* ca re,ul!$ -e e:emplu* ran"a are la &aF! na"iunea 4ranceF!*Italia* Spania* %ortu,a3ia$ Germania etc$ au la &aF! na"iunilerespectie$ #aoritatea a&solut! a P //elor europene s6nt state na"ionale$

E:ist!* 6ns!* caFuri* c6nd una şi aceeaşi na"iune e 6ncadrat! şi st! laiFa nu a unui sin,ur stat* ci mai multe$ De e:emplu* nimeni nu pune la6n3!cial! 4aptul c! 6n lume e:ist! o sin,ur! na"iune coreean!$ In acelaşitimp* uş!$ na"iunea dat! e or,aniFat! 6n dou! state coreene$ Sau caFulna"iunii ss&e* or,aniFat! 6n mai multe state ara&e$ Acelaşi lucru 6l

putem spune p despre na"iunea romQn! or,aniFat! 6n dou! stateromQne/ RomQnia şi /$rt=u&lica #oldoa$ Acest lucru nu se accept!

doar de acei care au sc+i3onosit şi mai continu! s! 4alsi4ice istoriareal! a noastr!$ Bi a4irma"iile mor patrio"iM* con4orm c!rora renun"6ndla lim&!* la na"iune* la stat* n3au Xci un temei uridic$

geor,e #eitani* %urs de drept internaţional pulic. .ucureşti* 17'(* pa,$ 15* 2



Constantin Stroe* %ompendiu de filosofici dreptului$ .ucureşti* 1777* pa,$ 111$

) $ i r




E:ist!* de asemenea* caFuri c6nd la &aFa unui stat stau mai multe na3"iuni$ De e:emplu edera"ia Rus! are la &aFa sa ca stat mai multe na"iuni$

%e l6n,! na"iunea rus!* 6n edera"ia Rus! se 6ncadreaF! asemenea na"i3uni* cum ar 4i* de e:emplu t!tarii* ciuaşii* cecenii* &aşirii* udmur"ii etc$Ei 4ormeaF! na"iuni 6n irtutea 4aptului c! istoriceşte s3au 4ormat pe unteritoriu propriu distinct$ Din aceste considerente nu tre&uie con4undat!na"iunea cu un ,rup etnic* 4ie c+iar şi numeric$ De e:emplu 6n Germaniaactualmente locuiesc peste 2 milioane de turci$ Aceasta* 6ns!* nicidecumnu 6nseamn! c! turcii din Germania constituie o na"iune$

Istoriceşte* comunitatea dat! nu s3a 4ormat pe teritoriul Germaniei$ Dealt4el* nu constituie na"iuni nici romQnii din S$U$A$* al,erienii din ran"a*ucrainenii din Canada etc$

%reFint! interes şi raportul dintre na"iune şi stat* din punct de edere alapari"iei lor$ %ro&lema dat! eiden"iaF! e:isten"a a trei situa"ii/1$ Apari"ia simultan! a na"iunii şi a statului 6n urma 6mpletirii proce

selor de 4ormare a celor dou! entit!"i/ na"ional! şi statal!$2$ Apari"ia mai 6nt6i a or,aniF!rii statale şi mai apoi a na"iunii <este ca

Ful maorit!"ii "!rilor a4ricane care deşi au o putere politic! central!<o or,aniFare statal!=* din punctul de edere al comunit!"ii etnicese a4l! 6n stadiul ,entilico3tri&al cu toate consecin"ele ce decur,de aici/ a&sen"a unei lim&i comune* 4iecare tri& a6ndu3şi dialectul s!u* lim&a o4icial! <4ranceF!* en,leF!* spaniol! şi portu,+eF!=\4iind lim&a 4ostei metropoleP teritoriul 4!rQmi"at 6n Fone apar"in6nddi4eritelor tri&uri* 4iecare dintre ele a6nd o&iceiuri* tradi"ii propriiş$a$m$d=$

'$ Apari"ia mai 6nt6i a na"iunii şi ulterior a statului na"ional <caFul.na"iunii romQne a c!rei constituire a permis 4ormarea statului na"ional unitar rornQn=$1

O aten"ie deose&it! merit!* de asemenea* şi pro&lema minorităţii na ţionale. %ro&lema dat! nici p6n! aFi nu e interpretat! uni4orm 6n plan in3terna"ional$

Intr3un raport din 177' al su&comisiei ONU pentru preenirea discri3

min!rii şi protec"ia minorit!"ilor se propune interpretarea prin care prinminoritate se 6n"ele,e (un grup numeric inferior restului populaţiei

unui stat, ai cărui membri, care au cetăţenia acestui stat, posedă ca#

racteristici etnice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului

Constantin Stroe* *pera citată$ pa,$ 11)$

9 5




populaţiei şi s3nt animaţi de voinţa de a#şi păstra cultura, tradiţiile, re#KE4Q sau limba!=)

6ntr3un proiect de document supus Consiliului Europei 6n 177'* caane:! la Recomandarea 12(1 a Adun!rii %arlamentare a Consiliului Eu3sspei$ se men"ioneaF!/ 6n sensul acestei Conen"ii e:presia minoritatesYional! desemneaF! un ,rup de persoane dintr3un stat care/

a8 îşi au reşedinţa pe teritoriul acestui stat şi sînt cetăţeni ai săi18 întreţine legături vec#i$ solide şi duraile cu acest stat1c8 prezintă trăsături etnice$ culturale$ religioase sau lingvistice spe

cifice1d8 sînt suficient de reprezentative$ deşi sînt mai puţin numeroase decît

restul populaţiei acestui stat sau a unei regiuni a sa1e8 sînt animate de voinţa de a păstra împreună ceea ce formează identita

tea lor comună$ mai ales cultura$ tradiţiile lor$ religia şi lima lor. + 9

Termenul (minoritate+ desemneaF! un ,rup etnic numeric in4erior 34elului popula"iei* ai c!rui mem&ri au caracteristici etnice* reli,ioase*4e,istice* culturale comune$ Dar e important ca aceste calit!"i s! se 4or3PZFe un timp 6ndelun,at şi c! ,rupului dat s!3i apar"in! un teritoriu al s!u4s/mct* unde aceste calit!"i au ap!rut$ Caracteristic e şi 4aptul c! ,rupuluiZt s!3i rein! aceleaşi atri&u"ii ca şi na"iunii$ Deose&irea dintre ei const!acar 6n aceea c! ,rupul dat* 6n irtutea unor 6mpreur!ri cum ar 4i coloni3

teritorial!* pri,onirea* str!mutarea 4or"at! etc$ s3au pomenit a 4i 6n/oritate pe propriul lor teritoriu$

Din cele men"ionate mai sus putem tra,e concluFia c! turcii din Ger3mania* al,erienii din ran"a* ruşii din Repu&lica #oldoa sau ,!,!uFii nu[int minorit!"i na"ionale$ Ca minorit!"i na"ionale pot 4i prii"i romQnii dinUcraina* ma,+iarii din RomQnia etc$ Aceasta 6ns! nicidecum nu 6nseamn!s! mem&rii unor ,rupuri etnice pe teritoriul unui stat nu &ene4iciaF! de anu3

pYte protec"ii$ Dimpotri!* acestea s6nt impuse de standardele interna"iona3le pe care statele lumii tre&uie s! le respecte$ Asemenea o&li,a"iuni şi3a asu3nat şi Repu&lica #oldoa ca mem&ru al ONU şi al Consiliului Europei$

%e lin,! statele multina"ionale pot 4i 6nt6lnite şi state care 6n momen3r/il apari"iei lor nu au aut la &aF! reo na"iune$ Drept e:emplu pot seri) U$ A$ sau Australia$

Na"iunea nu tre&uie con4undat! cu na"ionalitatea sau cu poporul$ Na3şonalitatea e:prim! apartenen"a indiiFilor la o anumit! na"iune* 6n timp

Ion Diaconii* Minorităţile. Statut. Perspective$ .ucureşti* 1775* pa,$ 91$I&idem* pa,$ 91392$

# $




ce poporul desemneaF! masa indiiFilor indi4erent de na"ionalitatea loKconstituit! ca suport demo,ra4ic al statului$

undamentul oric!rui stat reFid! 6n unitatea poporului$ Iat! de cM art$ 1( al Constitu"iei Repu&licii #oldoa preede c! statul are ca 4un3Sdament unitatea poporului Repu&licii #oldoa$ Repu&lica #oldoa esn

patria comun! şi indiiFi&il! a tuturor cet!"enilor eiM$ #ai mult ca at6t.Statul recunoaşte şi ,aranteaF! dreptul tuturor cet!"enilor la p!strarea* ladeFoltarea şi la e:primarea identit!"ii lor etnice culturale* lin,isticereli,ioase$M

$.2.3. Autoritatea pu%lică exclusi&asau 'su&eranitatea(

Autoritatea pu&lic! e:clusi! sau sueran! <sueranitatea= este cePmai caracteristic element speci4ic al statului$ %uterea este un 4enomen le3,at de autoritate* care se caracteriFeaF! prin/ posi&ilitatea de a coordonaactiitatea oamenilor con4orm unei oin"e supreme* de a comanda* de a dzordine şi necesitatea de a se supune acestei comenFi$ Aceast! autoritate o6nt6lnim 6nc! din cele mai ec+i timpuri$ Ea la 6nceput a 4ost personi4icata6n şe4ul colectiit!"ii umane respectie <,int!* tri&* uniune de tri&uri etc$care putea s! se mani4este calit!"ile sale <era mai di&aci* mai iscusit* maiiteaF* 6n"ele,ea mai multe etc$=$ Cu timpul autoritatea* atri&uindu3se per3soanei care de"inea puterea sau o e:ercita$

%uterea se 6n4!"işeaF! su& mai multe 4orme$ Ea poate 4i nepolitic! sa politic!* nestatal! sau statal! etc$ In toate caFurile puterea presupune preFen"a a cel pu"in doi indiiFi <aşa* de e:emplu* at6t timp c6t Ro&insonCru soe s3a a4lat sin,ur pe insul!* 6n urma nau4ra,iului* nu putem or&ide putere$ O asemenea putere apare doar odat! cu apari"ia lui -ineri=* 6ntoate caFurile puterea prieşte 4i:area şi consolidarea unor aloriconstituite 6/ sistem* alori ce pot 4i de natur! moral!* reli,ioas!* politic!*

uridic! etc$Intr3o societate e:ist! mai multe cate,orii de putere/ puterea unor par3

tide* puterea unor or,aniFa"ii social3politice etc$ Puterea statală 6ns! estcea mai autoritar! putere$ Ea se caracteriFeaF! prin urm!toarele tr!s!turi/

a8 este un atriut al statului care se identifică cu forţa. 0ceastă forţt se materializează în diverse instituţii politico2uridice ;autorităţi pulice$ armată$ poliţie etc.81

a8 are un caracter politic18 ar6 o sferă generală de aplicare1



Teoria generala a dreptului şi statului

d8 deţine monopolul constrîngerii" numai ea are posiilitatea să folo sească constrîngerea şi dispune de aparatul de constrîngere1

e8 puterea de stat este suverană.Aceast! din urm! tr!s!tur! 3 sueranitatea 3 este cea mai important!$Termenul sueranitateM este 4olosit pentru prima dat! cu prileul ana3

liFei Constitu"iei 4ranceFe din 1871* de c!tre uristul 4ranceF Clermant Ten3serre* care a de4init3o ca 4iind li&ertatea colecti! a societ!"iiM$ La etapacontemporan! sueranitatea tot mai 4recent este de4init! ca 4iind dreptulsatului de a conduce societatea* de a sta&ili raporturi cu alte stateM$

Art$ 2 alin$ <1= al Constitu"iei Repu&licii #oldoa preede urm!toare 3Sueranitatea na"ional! apar"ine poporului Repu&licii #oldoa* care

ercit! 6n mod direct şi prin or,anele sale repreFentatie* 6n4ormele sta&ilite de Constitu"ieM$

Sueranitatea na"ional! const! 6n dreptul poporului de a +ot!r6 ne3condi"ionat 6n priin"a intereselor sale şi de a le promoa şi realiFa 6n modaestin,+erit$ Acest principiu constitu"ional nu deri! nemilocit din art$ l alConstitu"iei* care consacr! caracterul sueran al statului$

Sueranitatea na"ional! reFult! din 4aptul că poporul 6epublicii 8ol#Fova este unicul de"in!tor sueran al puterii* 6n acest te:t constitu"ional*r3nn popor nu se 6n"ele,e numai totalitatea locuitorilor din "ar! sau popu3l6ria acesteia$ Sensul atri&uit prin Constitu"ie este unul determinat şi spe3r3nc* prin popor* 6n sensul no"iunii utiliFate* 6n"ele,6ndu3se o colectiitatede indiiFi care au calitatea de cet!"eni şi prin aceasta au aptitudinea de a

participa la e:primarea oin"ei na"ionale$ C+iar şi 6n acest sens* cate,oriaKe popor este prea lar,!* deoarece nu to"i cei care au calitatea de cet!"eniro/ participa e4ecti la e:primarea oin"ei ,enerale na"ionale* ea 4iind con3di"ionat! de discera!m6ntul persoanei* de aptitudinea ei moral! şi speci4i3cul mani4est!rii de oin"! 3 necesitatea or,aniF!rii poporului$

Sueranitatea na"ional!* aşa cum este pre!Fut! 6n Constitu"ie* 6nseam3si puterea a&solut! şi perpetu! a poporului* puterea politic!* adic! o putereapar"in6nd poporului* puterea de stat* al c!rei de"in!tor sueran este$

5uterea politică comport! anumite caractere$ cum ar 4i/ >nitatea, care se mani4est! prin 4aptul c! domeniul sueranit!"ii

na"ionale ce apar"ine unui popor este unic şi nu poate 4i 6nc!lcat

de o alt! sueranitate$ Toate cotele3p!r"i de sueranitate ce apar"in4iec!rui indiid alc!tuiesc* 6n sum!* un tot 6ntre,* o entitate unic!$ ?eplinătatea, care semni4ic! 4aptul c! sueranitatea na"ional! nu

poate 4i limitat! ar&itrar şi nici e:ercitat! a&uFi$ Sueranitatea nu poate e:ista par"ial şi nu poate 4i e:ercitat! par"ial$




< Inalienabilitatea, care arat! c! poporul nu 6şi poate 6nstr!ina de4initi şi ireoca&il sueranitatea nici unui ,rup şi nici unei persoane$

; Indivi0ibilitatea, care rele! c! sueranitatea na"ional! nu poate4i diiFat! 6n cote3p!r"i ce ar putea 4i e:ercitat! separat unele dealtele$

< Imprescriptibilitatea, care se a4l! 6n str6ns! le,!tur! cu inaliena &ilitatea şi semni4ic! 4aptul c! sueranitatea na"ional! e:ist! atQtatimp c6t e:ist! naţiunea! Acest caracter demonstreaF! suplimentar deose&irea dintre popor şi naţiune, reiter6nd c! poporul poate s!nu 4ie de4init clar la un anumit moment al istoriei* pe c6nd na"iuneaeste perpetu! 6n timp$

Te:tul constitu"ional e:pus ne orienteaF! la dou! constat!ri/ legătura

dintre popor <na"iune= şi puterea de stat <putere pu&lic!= şi formulărilecu care se operea0ă, 6n acest sens 4iind semni4icatie sinta,mele putere, Esuveranitate naţională şi aparţine poporului!

In primul caF* no"iunea popor şi no"iunea stat, priite su& aspect u3ridic apar ca su&iecte distincte de drept$ Dup! cum s3a men"ionat mai sus$statul este* 6ntr3o accep"iune lar,! o entitate compus! din teritoriu* popu3la"ie şi sueranitate* iar 6ntr3un sens mai restr6ns* o 4orm! superioar! deor,aniFare a poporului* constituit! din aparatul statal ce e:ercit! puterea$%oporul de"ine puterea politic! şi* pentru a o e:ercita* 4ormeaF! statul* unsistem de autorit!"i pu&lice$

6n cel de3al doilea caF* tre&uie s! edem cu ce se identi4ic! putereade stat şi dac! ea este altcea dec6t statul$ Eident* statul nu este altceadec6t or,aniFarea statal! a puterii poporului* c+iar 6ns!şi institu"ionaliFa3rea acestei puteri$ unc"ia principal! a statului <a puterii de stat= este de ae:prima* promoa şi realiFa oin"a poporului su& 4orm! de oin"! ,eneral3o&li,atorie$

Se impune ast4el concluFia c! puterea politic! <sueranitatea na"iona3l!= apar"ine poporului* concluFie indu&ita&il!* deoarece* 6n caF contrar* ar 6nsemna c! e:ist! 6mp!r"irea poporului şi c! e:ist! mai multe sueranit!"işi de"in!tori ai acesteia 6n aceeaşi "ar!* situa"ie ce poate 4i priit! doar cao deFordine social3politic! sau ca o a&surditate$ Cele men"ionate se re4er!

doar la sueranitatea na"ional!* care poate 4i identi4icat! cu puterea de stat,şi la de"in!torul <titularul= unic al acesteia 3 poporul$

Caracteristicile men"ionate mai sus ale puterii politice s6nt ala&ileşi pentru puterea de stat* aceasta a6nd 6ns! şi anumite tr!s!turi speci4ice*dintre care men"ion!m/

3i 7( e3




este o putere transmis! de c!tre popor unor or,anisme care e:ercit!conducerea de statP

este o putere de domina"ie şi de constr6n,erePX este o putere or,aniFat!PX este o putere suprem! 6n interiorul statului şi independent! 4a"! de

o alt! putere de statP este limitat! prin drepturile şi li&ert!"ile cet!"eneşti recunoscute şi

,arantate de o le,e suprem!P este reoca&il!* poporul a6nd dreptul s! nu men"in! mandatul

pentru repreFentan"ii aleşi$1

p+lr3un sens strict uridic se mai poate spune c! puterea de stat estede centraliFareP de ar&itraP e:trapatrimonial!P o putere ciil! şisent! 6n timp$2

> re 4oarte important s! se 4ac! distinc"ie 6ntre tr!s!turile ,enerale şiiestele ,enerale pe care tre&uie s! le 6ntruneasc! puterea de stat$ Acestes6nt/ le,alitatea* le,itimitatea* respectarea pluralismului politic şi E3ccra"iei constitu"ionale$sil mod normal* puterea de stat a4l6ndu3se 6n str6ns! le,!tur! cu soci3E> poate e:ercita asupra structurilor ei o puternic! in4luen"! asi,ur6ndsFeatarea şi ap!rarea intereselor di4eritelor cate,orii şi ,rupuri sociale.el statal$ In4luen"a şi presiunea tre&uie s! 4ie le,ate* 6n limitele admisecon4orm preederilor sta&ilite prin le,e$ 6n cele ce urmeaF!* omilustra mod este e:ercitat! sueranitatea şi prin care institu"ie$

%oporul Repu&licii #oldoa e:ercit! sueranitatea na"ional! în mod i şi prin organele sale reprezentative./a prin popor şi pentru popor$ deoarece numai poporul este titularulnit!"ii na"ionale$ Titularul sueranit!"ii 6ns! nu poate s! o e:erciteuu 6n mod direct$ Cel mai mult timp* puterea statului este e:ercitat!urnele poporului de c!tre anumite or,ane* c!rora le s6nt dele,ate

4unc3respectie printr3o autoriFare ,eneral!* mani4estat! prin ale,ereaunor ine repreFentatie$E:ercitarea sueranit!"ii în mod direct de c!tre popor se 4ace priniciparea lui la re4erendumuri şi la ale,eri* precum şi prin luarea unor Fii de c!tre acesta* 6n mod direct$

Cristian lonescu* *pera citată.$ -oi$ I* %a,$ 298$ Dan Ciaudiu D!nişor* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ I* CraioaPW 77)* pa,$

-s 31 t-




Re4erendumul* 6n sensul preederilor constitu"ionale repreFint! o 4ormal

suprem! de e:ercitare a sueranit!"ii na"ionale* prin care corpul electoral <ale3 i

,!torii= este solicitat s! decid! asupra adopt!rii unei le,i 4undamentale <delmodi4icare a dispoFi"iilor ,enerale ale Constitu"iei* spre e:emplu= sau s!3sile:prime oin"a 6n alte pro&leme de interes na"ional <art$8) din Constitu"ie=$ P

E:ercitarea sueranit!"ii poporului se realizează prin organele salel repre0entative! -edem ast4el c! 6n Constitu"ie nu e:ist! preciF!ri re4eritoa31re la un or,an anume$ Esen"ial este ca or,anul prin care se e:ercit! suera3nitatea na"ional! s! 4ie un organ repre0entativ!

RepreFentatie s6nt or,anele 6n care mem&rii lor ac"ioneaF! ca mQn3 dat!ri ai poporului* lu6nd deciFii 6n numele celor care le3au dat mandatui Krespecti$

Constitu"ia consacr! ca or,ane repreFentatie/ %arlamentul <art$ 5(3 K85= consiliile locale şi primarii <art$ 112311'=$ RepreFentatiitatea se as6,ur! prin ale,eri* de aceea Constitu"ia sta&ileşte c! autorit!"ile sus 3 men3/"ionate s6nt alese prin ot uniersal* e,al* direct* secret şi li&er e:primat$

-otul este instrumentul uridic de inestire cu prero,atie le,ale aiautorit!"ilor pu&lice* c!rora li se de6e,+eaF! ast4el e:ercitarea continu! aisueranit!"ii na"ionale$

E:ercitarea sueranit!"ii 6n mod direct şi prin or,anele repreFentatiei poate aea loc numai 6n 4ormele sta&ilite de Constituţie!

Stipularea respecti! are menirea de a sta&ili 4aptul c! sueranitatea ina"ional! nu poate 4i e:ercitat! ar&itrar$ Ast4el* la e:ercitarea 3n mod direct K

a sueranit!"ii* poporul poate participa numai 6n 4orma sta&ilit! de Con3 Kstitu"ie* adic! prin re4erendum <art$ 8)=* care se e4ectueaF! 6n modalitatea

pre!Fut! de le,e$E:ercitarea sueranit!"ii poporului prin organele sale repre0entative

presupune c! or,anele repreFentatie se 4ormeaF! <se ale,= 6n con4ormitate cu preederile Constitu"iei* ale le,isla"iei electorale şi c! actiitatea lor se ides4!şoar! 6n modul şi 6n limitele sta&ilite de Constitu"ie şi de le,isla"iarespecti!$

Su&liniem şi 4aptul c! art$ 2 al Constitu"iei Repu&licii #oldoa pree3de/ ('ici o persoană particulară$ nici o parte din popor$ nici un grup social$ nici un partid politic sau o altă formaţiune oştească nu poate exercita

puterea de stat în nume propriu. + %entru a 6n"ele,e sensul preederii 6n cauF!* este necesar* mai 6nt6i$

s! desci4r!m no"iunile utiliFate 6n prima parte a te:tului şi s! p!trundemsemni4ica"ia lor$ Ast4el/

///unea. /P ie stat$ E

/ $ */Puridic*r

* P cit şi la c/ /iunea M[r$/r`a"ional^ Paun tot z repreFt/' este un / //e4i de c rlicii#ol a$ roate6ntre o considei

No"iunea g ine prin intere P/iune pe 3 / 3/de conc P Prilesocia /i"iei şi o& nraport c Pintclase W urearespe^ 4esociale nUrilor statuii

$$rerea lor c No"iunea pSuie pe &aFa c$iFarea oipnsFentan"i* p

p& solu"ionaree şi no"iune//e politic!

No"iunea a<insi, ale cet!"ei

pt6ce$ Se re4e/YgE]II etc$ orn

A se edea 6r a"ii social3poli

8i )% t8




nea persoană particulară e:prim! cea neo4icial* care nu are ca3ter destat$ Deoarece nu se 4ace reo speci4icare* putem conc+ide c!* su& P 3 i

$iridic* no"iunea de persoan! particular! se raport! at6t la persoanele e P/tşi la cele uridice* priite ca titulari de drepturi şi o&li,a"ii$ No"iunea parte din popor deri! din 4aptul c!* la e:ercitarea suera3E na"ionale* la constituirea şi e:ercitarea puterii de stat* poporul par3pca im tot 6ntre,* 4orm6nd o unitate indiiFi&il! 6n p!r"i c!rora li s3arEiie repreFentarea oin"ei unice ,enerale ce apar"ine 6ntre,ului popor$este una sin,ur! şi nu se 4ra,menteaF!$ Un anumit ,rup de persoa3te 4ide o alt! ori,ine* 6ns! cet!"enia pe care o au aceştia este cea a llcii#oldoa* de aceea ,rupul respecti 4ace parte din poporul "!rii a"e6ntreprinde ac"iuni de e:ercitare a unei cote3p!r"i din putere* pe Mconsidera3o proprie$

to"iunea grup social se raport! la o comunitate de indiiFi care s6ntinterese* alori şi norme de conduit! comune şi care se a4l! 6ntr3or"iune pe &aFa acestor interese$ Interesele* la r6ndul lor* s6nt deter3de condi"iile 6n care se des4!şoar! actiitatea ,rupului respecti* ilesociale structureaF! cererile şi necesit!"ile di4eritelor p!r"i ale i"ieişi o&li,! 4actorii de deciFie politic! s! "in! cont de reac"iile solaraport cu anumite ac"iuni pe care le 6ntreprind$ Grupurile sociale atclasele o&şteşti şi p!turile sociale* precum şi comunit!"ile etnice$ L respecti! nu este una iFi&il! sau pre!Fut! e:pres 6n acte$ Gru3sociale nu particip! nemilocit la ia"a politic! si la administrarea

ilor statului ele nu au o or,aniFare &ine determinat! şi re,lementat!*iterea lor de in4luen"! 6n politica statului este uneori 4oarte mare$6o"mnea partid politic de4ineşte o asocia"ie de cet!"eni care se con3/

pe &aFa comunit!"ii de concep"ii* idealuri şi scopuri care contri&uieFarea oin"ei politice a unei anumite p!r"i din popula"ie şi care* prinrentan"i* particip! la ela&orarea politicii "!rii la conducerea statului /solu"ionarea pro&lemelor economice şi social3culturale$ Acelaşi sens sino"iunea organi0aţie social#politică ce poate actia ca 4ront* li,!* re

politic! de mas!$1

No"iunea altă formaţiune obştească prieşte or,aniFa"iile indepen3ale cet!"enilor* constituite pe principii de interese* altele dec6t celeP$ Se re4er! la asocia"iile o&şteşti* pro4esionale* culturale* sindicate*etc$ orma"iunile o&şteşti actieaF! 6n con4ormitate cu sarcinile şi

Ase edea 6n acest sens preederile Le,ii nr$ 81931I din 18$(7$71 priind partidele şi altea"ii social3politice$

8i )3 18




scopurile incluse 6n statutele lor* urm6nd 6n marea lor maoritate* &ene4iciul pu&lic$ Uneori 6ns! poate 4i or&a şi despre pro4itul mem&rilor 4orma"iunii

5 5

o&şteşti$Te:tul constitu"ional consacr! e:pres interdic"ia e:ercit!rii puterii de l

stat 6n nume propriu$ Dat 4iind acest 4apt* nici unul din su&iec"ii men"iona"i \<persoane* ,rupuri sociale* 4orma"iuni o&şteşti etc$=* c+iar dac! este or&a de 6o persoan! o4icial! sau de o structur! din cadrul puterii de stat* nu poate sa3şi 6e:ercite prero,atiele ca eman6nd de la sine şi constituind oin"a sa e:cluşi3 \!$ Tot ceea ce se 6ntreprinde de c!tre puterea de stat <de repreFentan"ii acestei

puteri= se 4ace 6n numele starului şi al poporului Repu&licii #oldoa$Sueranitatea are dou! laturi/ una internă şi alta eternă!

Latura internă a sueranit!"ii este c+emat! s! su&linieFe 4aptul c! 6interiorul statului respecti* nici o alt! putere social! nu este superioa sauec+ialent! cu puterea statal!$ %entru acest moti* aceast! latur! estedenumit! şi supremaţia puterii de stat$

Latura eternă nu este altcea dec6t atri&utul sueranit!"ii de a nucomandat! 6n rela"iile sale e:terne de c!tre nici o alt! putere* indi4erent d^4orma 6n care puterea pu&lic! 6ns!şi a consim"it s! se limiteFe 6n unele diaceste rela"ii e:terne* 6ns! limitarea sueranit!"ii nu poate 4i a&solutiFat!$Conceptul de sueranitate e corelati cu conceptul de stat$ Un stat nu

e:ist!* sau cel pu"in nu e per4ect* dac! 6i lipseşte sueranitatea$ Aşa3Fiselstate semisuerane* state su& protectorat sau state asale repreFint! 4i,uriimper4ecte de stat$

Re4erindu3ne la Repu&lica #oldoa* men"ion!m urm!toarele$ Teme3lia Sueranit!"ii a 4ost pus! prin adoptarea a dou! declara"ii/

1$ Declara"ia sueranit!"ii R$ S$ S$ #oldoa din 2' iunie 177($2$ Declara"ia de independen"! a Repu&licii #oldoa din 28 au,us

1771$Ultima proclam! c! (6epublica 8oldova este un stat suveran, in# F

dependent şi democratic, liber să#şi *otărască pre0entul şi viitorul, fără

nici un amestec din afară, 3n conformitate cu idealurile şi nă0uinţele

sfinte ale poporului 3n spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale)

şi +ot!r!şte ca pe 6ntre,ul teritoriu s! (se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele, legal constituite ale 6e#

publicii 8oldova)!Din cele spuse reFult! c! suprema"ia puterii 6n interiorul statului şi

independen"a acestuia 6n raport cu alte puteri din e:terior se completeaF!reciproc* s6nt indispensa&ile statului şi s6nt insepara&ile$

3 7; t3



Teoria generala a dreptului şi statului

G ştie. 6ns!* c! sueranitatea real! nu numai se proclam!* ci şi se cucereşte$instal!m cu re,ret c! Repu&lica #oldoa nu şi3a cucerit deplin şi

sueranitatea$ Dup! cum am men"ionat anterior* re,imul secesi3

la Tiraspol constituie un impediment serios 6n e:ercitarea plenar!stat a puterii pe 6ntre,ul s!u teritoriu$ putem ne,lia şi al"i 4actori care int6rFie cucerirea sueranit!"ii$ 6n primul r6nd* preFen"a militar! a edera"iei Ruse$ Contrar deciFiilor adoptate* at6t la niel &ilateral* c6t şi la nielul di4eritelor or,anisme interna"ionale* Rusia su& dierse prete:te* t!r!,!neaF!

procesul de retra,ere a armatei a 1;3a* care dispune de cantit!"iconsidera&ile de armament$6n al doilea r6nd* sueranitatea real! presupune independen"a eco3nomic! şi politic! real!* 6n acest conte:t* constat!m cu re,ret c! 6n

aspect economic şi politic Repu&lica #oldoa continu! s! depind!de ederaia Rus!$

tei 4!cut o caracteristic! mai ampl! a celor trei elemente constitutieniui pentru a relie4a ideea c! de modul cum s6nt ele 6n"elese şi apli3

inde starea real!* e:isten"a şi 4unc"ionalitatea statului$ aceast!ordine de idei s6ntem coninşi c!* at6ta timp c6t nu se a i ointerdependen"! oportun! 6ntre cele trei dimensiuni statale <te3na"iune* sueranitate= şi c6t sueranitatea a r!m6ne o declara"ie

lat de nerecunoaşterea puterii statale pe 6ntre, teritoriul "!rii=*Repu&licii #oldoa ca stat a 4i o aparent!$ st 4apt determin!4unc"ionalitatea ine4icient! a statului nostru şi

multilateral! aparent!$X alt! concluFie mai ,eneral! ar 4i c! at6ta timp c6t nu s6nt determinatei"ele interne esen"iale ale sta&ilit!"ii Repu&licii #oldoa termenul64orm!M* 6n sens lar,* este inaplica&il* deoarece nu putem re4orma

nu e:ist!$$$Re4ormaM 6n "ara noastr! semni4ic! doar 6ncercarea de a

constitui* $ de4initia şi a determina elementele de &aF! ale statalit!"ii/teritoriul* lea* sueranitatea$#ultiplele pro&leme* r!t!ciri şi solu"ii inadecate se or men"ine at6tac6t politicienii şi cet!"enii nu se or clari4ica asupra con"inutului sta3i"ii Repu&licii #oldoa$

#m )5 t8




!.+. S#opuS, sar#inile şi ;un#ţiile statului

iind principala institu"ie politic! a societ!"ii* statului 6i reine un roie:trem de important 6n societate$ Locul şi rolul statului s6nt determinate* 6

primul r6nd* de scopul lui*-acă analiF!m diersele teorii re4eritoare la scopul statului* ap!rut

pe parcursul eolu"iei istorice a umanit!"ii* putem eiden"ia dou! concep"iesen"ialeK%rima este repreFentat! de 4iloso4ia clasic! ,reac!* pentru cascopul statului este nelimitat* autotcuprinF!tor$

Con4orm acestei concep"ii* nu poate e:ista o s4er! de actiitate care n3ar preFenta reun interes pentru stat$ Adep"ii acestei concep"ii* considerau

c! orice actiitate tre&uie s! 4ie disciplinat! de stat$ Aceast! concep"ie predominat 6n epocile antic! şi medieal!$Cealalt! concep"ie ap!rut! mai t6rFiu* reFer! omului o* actiitate li&erP

de orice domina"ie din partea statului$ Este aansat! ideea con4orm c!reiastatul are ca scop numai ocrotirea dreptului şi ,arantarea li&ert!"ii* 6n aceast!ordine de ideii* Ye,el men"iona/M$$$Mdaca cet!"enilor nu le mer,e &ine* dac!scopul lor su&iecti nu este satis4!cut* dac! ei nu ,!sesc c! milocirea acesteisatis4aceri con"ine statul 6nsuşi* ca atare* arunci statul st! pe picioare sla&e$M

Rolul statului nu r!m6ne nesc+im&at$ El eolueaF! 6n 4unc"ie de alo3rile sociale ale colectiit!"ii$ La toate etapele de deFoltare istoric! statuleste c+emat s! apere or6nduirea respecti!$

In epoca contemporan!* 6n mod deose&it dup! cel de3al doilea r!F&oimondial* 6n "!rile democratice se accentueaF! considera&il latura econo3mic! şi social! a actiit!"ii statului$ Locul statului3andarmM este prelu3at de aşa3numitul stat al proiden"ei* stat al &un!st!rii* stat preocupat deasi,urarea standardelor de ia"! ale popula"iei* de 6nl!turarea a&uFurilor*e:ceselor etc$ Aceste preocup!ri ale statului 6şi ,!sesc re4lectare şi 6n actelenormatie ale statului$

6n 4unc"ie de scopul urm!rit* statul 6şi propune realiFarea unor sar3cini concrete 6n dierse domenii/ economic* politic* ideolo,ic* cultural etc$Actiitatea multilateral! a statului este caracteriFat! de 4unc"iile pe care

acesta le 6ndeplineşte$Termenul (funcţie+ ine de la latinescul (fonctio+ 6n traducere

.*muncă), ,,deprindere), (3ndeplinire) <aducere la 6ndeplinire=$ De o&i3

75




$4eac"iile statului s6nt de4inite ca 4iind direc"iile 4undamentale ale acti3Ei statului* prin care acesta 6şi mani4est! esen"a$

$itatea comple:! a statului determin! diersitatea 4unc"iilor sale B di4eren"iaF! 6n funcţii interne şi funcţii eterne! 4unc"iile interne

e:prim! politica intern! a statului pentru realiFarea EEselor sarcini priind ia"a societ!"ii şi a statului$Ir cadrul 4unc"iilor interne un loc deose&it reine funcţiei legislati#

Hncţie politico3uridic!* urm!rind supunerea ie"ii sociale unor norme

p/ /rii prin limitarea şi ec+ili&rarea puterii autorit!"ilor pu&lice$ :uncţia eecutivă caracteriFeaF! actiitatea concret! a statului 6n re3Zsa sarcinilor propuse$ Actiitatea e:ecuti! se des4!şoar! pe multipleE3n r!spunF6nd dierselor scopuri sociale$

"uncţia judecătorească are sarci 6nsr/e* ca urmare a 6nc!lc!rii normelor de drept$ MT4imc"iile e>terne

ale statului iFeaF!* 6n ,eneral* actiitatea statului .riile cu alte state$/ul democratic 6n epoca contemporan! 6şi exercită funcţiile

eter#/e 6ou! direc"ii/W$ $DeFoltarea rela"iilor cu alte sta3ter 6n special statele ecine* at6t pe

plan &ilateral* c6t şi multilateral$ Aceste rela"ii tre&uie s! se &aFeFe pe principiile e,alit!"ii* respectului reciproc* respect!rii suerani3t!"ii* independen"ei na"ionale* neamestecul 6n tre&urile interne* co3oper!rii şi cola&or!rii reciproce* interesului şi aantaului mutual$iind respectate aceste principii* rela"iile cu alte state decur, su&semnul normalit!"ii$

` Inte,rarea "!rii 6n or,anisme interna"ional?* pentru reFolarea* at6ti. pro&lemelor interne* c6t şi a pro&lemelor ,lo&ale ca pacea* deFar3marea* securitatea popoarelor* cooperarea interna"ional!* protec"iaecolo,ic! mondial! etc$

43.%. /copul, sarcinile şi funcţiile statului 6epublicii 8oldova

E /n teFele e:puse anterior reFult! c! scopul statului este ceea ce el 6şite s! 6n4!ptuiasc!$



copulstatului

poat

e 4i proclamato4icial6nConstitu"ie

sau poate s!1

dincon"inutulacesteia$Cons

titu"iaRepu&licii#oldoanustipuleaF!e:pr

esscopulstatului$Ins!el

poate 4i

dedusdindispoFi"

iile acesteia$

89 )7 98




Ast4el art$ l alin$ ' din Constitu"ie statueaF! c! 6epublica 8oldova

este un stat de drept, democratic),Caracteristicile (stat de drept), (stat democratic), ast4el declarate l

momentul actual nu re4lect! o realitate$ Ele pot şi tre&uie s! 4ie interpretat

ca o&iectie strate,ice spre care tinde Repu&lica #oldoa$ %rin urmare$aceste dispoFi"ii constituie scopul suprem al statului moldoenesc$Aceast! teF! se a:eaF! pe 6nsuşi conceptul constitu"ional$ Constitu"ia

ca act uridic suprem* este şi un act pro,ramatic de durat!$Realitatea o&iecti! ne determin! s! eiden"iem şi alte o&iectie

statului/ consolidarea statalit!"ii Repu&licii #oldoa* 4undamentarea &aFelor le,ale de 4unc"ionare a statului$

Nu om e:a,era dac! om men"iona c! de reali0area acestor obiective depinde 3n mod cert crearea statului de drept, democratic!

%entru atin,erea o&iectielor eiden"iate se impune antrenarea 6ntre3,ii societ!"i 6ntr3o actiitate de perspecti! prin aansarea unor sarcini

economice* politice* sociale* ideolo,ice$ /arcina economică principal! a Repu&licii #oldoa este sta&ilit! 6n

art$ 125 alin$ l din Constitu"ie$ /conomia !epulicii Moldova este economie de piaţă$ de orientare socială$ azată pe proprietatea privată şi pe

proprietatea pulică$ antrenate în concurenţa lieră+.Eident* sinta,ma economie de pia"!M comport! un sens lar, şi re3

4lect! o sarcin! dura&il! 6ntr3un domeniu ast de actiitate al statului /arcina politică principal! este determinat! de realitatea cu care s_

con4runt! statul nostru$

Consider!m c! la ora actual! nimic nu e mai important dec6t inte,ritatea teritorial! şi asi,urarea unit!"ii poporului Repu&licii #oldoa$ UltimareFult! şi din art$ 1( alin$ l din Constitu"ie/ (Statul are ca fundament unitatea poporului !epulicii Moldova. !epulica Moldova este patria comun

şi indiviziilă a tuturor cetăţenilor săi. + /arcina socială principal! a Repu&licii #oldoa este stipulat! 6n art$

;8 alin$l l din Constitu"ie care o&li,! statul (să ia măsuri pentru ca orieom să aiă un nivel de trai decent$ care săi asigure sănătatea şi unăstarea lui şi familiei lui$ cuprinzînd #rana$ îmrăcămintea$ locuinţa$ îngri2irea medicală precum şi serviciile sociale necesare.+

/arcina ideologică a statului nostru const! 6n recunoaşterea real!* şnu 4ormal!* a demnit!"ii tuturor mem&rilor comunit!"ii umane şi 6n 4ormarea unei societ!"i* 6n care demnitatea omului* drepturile şi li&ert!"ile lui*

79 J




se n deFoltare a personalit!"ii umane* dreptatea şi pluralismul politicreFintQ alori supreme şi s6nt ,arantate$

%entru a 6ndeplini sarcinile punctate aici statul tre&uie s! des4!şoarecaitate e4icient! 6n dierse domenii$ Acestei actiit!"i multilaterale 6i

/ordonate 4unc"iile statului$$uncţiile interne principale ale statului Repu&lica #oldoa/ l"uncţia econontico#organi0atorică a statului ormele de inter3en"ie a statului 6n economie s6nt numeroase şi au drept scop/ T regEementaredEactivitătii economice şi administrarea propriet!"ii

pu&lice ce3i apar"ineP

roearea3intereselor na"ionale 6n actiitatea economic!* 4inan3ciar! şi alutar!PX stimularea cercet!rilor ştiin"i4iceP

X exploatarea ra"ional! a p!m6ntului şi a celorlalte resurse naturalelu6ndu3se 6n considera"ie interesele na"ionaleP C refacerea şi

protecţia mediului* men"inerea ec+ili&rului ecolo,icP sporireanum!rului de locuri de munc!* crearea condi"iilor pentru creştereacalit!"ii ie"ii etc$l "uncţia cultural#educativă caracteriFeaF! atitudinea statului 4a"! de

poten"ialul s!u uman* intelectual şi spiritual$ Actiitatea statului tre&uies! ai&! ca 4inalitate educarea persoanei ca 4actor util al societ!"ii$ M

:uncţia de menţinere a ordinii publice, 3n general, şi a ordinii le# gale, 3n special! Ultima repreFint! nucleul ordinii sociale* condi"ia4undamental! a ec+ili&rului social* ,aran"ia realiF!rii drepturilor esen"iale ale mem&rilor societ!"ii şi 4unc"ionarea normal! a institu3"iilor statului$



L&I $J&ţ.tţKi 4t=g@@fA Bii şi

itţAui=C3 =b Dăifi<ţffm=loft 2i'9foefă9

ţtafffuE

n#<L damentale ale omului! Aceast! 4unc"ie reFult! din con"inutulşi e:i,en"ele statului de drept$ Un stat de drept este un stat uman$Repu&lica #oldoa a deia de la doctrina perimat! caracteristic!re,imului totalitar c6nd statul era priit ca donator şi nu ca un ocrotitor şi,arant al drepturilor şi li&ert!"ilor omului* 4 "uncţia ecologică!

%rotec"ia mediului* conserarea şi ocrotirea monumentelor istorice şiculturale constituie o o&li,a"ie indispensa&il! a statului precum şi a4iec!rui cet!"ean$ La +uncţiile e>terne ale Repu&licii #oldoa pot 4iatri&uite/ K* "uncţia de apărare a statului! Aceast! 4unc"ie impuneconsolidarea neutralit!"ii permanente a statului nostru* statuat! 6n art$ 11din Constitu"ie/

3i 77 i3




;&8 !epulica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. ;98 !epulica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare alem

altor state pe teritoriul său. + $! "uncţia de menţinere a păcii şi ordinii mondiale! La 6ndeplinireaW

acestei 4unc"ii tre&uie s! contri&uie 4iecare stat$ R!F&oiul poate 4i\eitat$ Toate con4lictele dintre state tre&uie reFolate pe cale pas3 6nic!$

7! "uncţia de colaborare şi consolidare a relaţiilor cu ţările comunităţii internaţionale, 6n acest domeniu Repu&lica #oldoa tre&u31ie s! se orienteFe la comunitatea european!$

:! "uncţia de integrare 3n economia mondială şi de colaborare cu + alte state 3n soluţionarea problemelor globale! Este o 4unc"ie reia3hti nou! pentru statele tinere* inclusi pentru Repu&lica #oldoa* sdar de o importan"! ital! care necesit! ela&orarea de strate,ii de realiFare 6n mod prioritar$

•Su'ie#te de e5aluare6 7777777777777777777777777777

1$ E:plica"i sensul cuQntului stat$2$ Cum poate 4i de4init statul'$ Determina"i tr!s!turile caracteristice ale statului$;$ Scoate"i 6n eiden"! dimensiunile statului şi sta&ili"i importan"a lor$)$ CaracteriFa"i dimensiunile statului$

5$ Interpreta"i cate,oriile scop* sarcini şi 4unc"ii ale statului$8$ CaracteriFa"i scopul* sarcinile şi 4unc"iile Repu&licii #oldoa$


1$ Ale:andru Arseni* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ I* Tratat elementar$ C+işin!u* 2(()$

2$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$'$ Teodor CQrna"* Drept constituţional$ C+işin!u* 2((;$;$ Tudor Dr!,an* Drept constituţional şi instituţii politice$ Clu3Napoca$

2((($

)$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($5$ %+ilippe #alaurie* 0ntologia gFndirii 2uri dice$ .ucureşti* 1775$8$ Nicolae %opa* Ion Do,aru* G+er,+e D!nişor* Dan Claudiu D!nişor$

:ilosofia dreptului. Marile curente$ .ucureşti* 2((2$

) 100



[

P

i Tipurile

de stat şi drept

real" şlceSti ce.e2la].. 6 S4ioaSl6 l Pistona lufftit nil" Mc]^ ""iees<t6teă ai2s6aăaţi iiii os_t t"ii.]ieaţirsce +spiritul

;ecesitatea determinării tipurilor istorice de stat şi drept.

Iriterii de tipizare a statelor şi sistemelor de drept*

laracteristica generală a unor tipuri de stat şi drept.

3T Pte

" ş81



.1. Ne#esitatea determinării tipuriloristori#e de stat şi drept

Studierea pro4und! şi multilateral! a statului şi dreptului presupune 4olosirea unei atitudini di4eren"iate 4a"! de o&iectul cercetat$ De

aici reFult!* 6n primul r6nd* necesitatea cercet!rii lor nu numai 6n calitate de4enomene care istoriceşte au e:istat sau e:ist!* scoaterea 6n eiden"! atr!s!turilor lor comune* ci şi studierea lor mai apro4undat! din punct deedere a realit!"ii istorice la care ele se atri&uie$ O 6nsemn!tate teoretic!şi practic! are nu numai determinarea pro&lemei* ce statul şi dreptul s6nt*ce tras!m şi semne speci4ice le caracteriFeaF! şi le di4eren"iaF! de alte4enomen sociale$ Nu mai pu"in important e şi sta&ilirea 4aptului* ce s3a6n"eles pri stat şi drept la di4erite etape de deFoltare a societ!"ii* ce eleconstituie as t!Fi şi cum ele s3au raportat şi se raport! 6ntre ele* precum şicu multe alt institu"ii politico3uridice$

R!spunsul la acestea şi la multe alte 6ntre&!ri ne 6nainteaF! cerin"a* c!* dintotalitatea statelor şi a sistemelor de drept care au e:istat c6nda* care e:ist!$şi care e posi&il s! apar! 6n iitor* s! eiden"iem anumite cate,orii* ,rupe alacestora* s! determin!m tipurile istorice de stat şi drept la care ele se atri&uie*

Clasi4icarea statelor şi sistemelor de drept realiFat! cu autorul tipolo3,iilor clasi4icatoare repreFint! at6t importan"! teoretic!* pentru ştiin"ele u3ridice* 6ncadr6ndu3se 6n e4ortul de e:plicare a poFi"iei unui stat şi sistem dedrept concret 6n sistemul ,enerat al statelor şi sistemelor de drept* c6t şi oimportan"! practic!* 6ntemeiat! de necesitatea clasi4ic!rii unui tot 6ntre,$

Este normal s! e:iste un sistem de criterii de clasi4icare* pentru c!ast4el se eiden"iaF! un aspect sau altul* o ,rup! sau alta a statelor şi siste

melor de drept$Clasi4icarea este o opera"ie lo,ic!* utiliFat! sistematic de le,iuitor$

de doctrinar şi de practicianul urist* prin care deF!luie clase <clasi4icarenatural!= sau 4ormeaF! clase <clasi4icare arti4icial!=$ %rin clasi4icare natu3ral! descoperim ordinea 4ireasc! a lucrurilor* pe c6nd clasi4icarea arti4icial!introduce o ordine 6n lucruri$ Orice clasi4icare corect! respect! un criteriucare "ine seama de esen"a o&iectelor clasi4icate* 6n caFul demersului natu3ral* "ine seama de utilitate* 6n caFul demersului arti4icial$

/ G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* *pera citată$ pa,$ '9$

-^ 102 m-




rre cunoscut 4aptul c! realiFarea clasi4ic!rilor este reFultatul oculuiapolo,ii <tipolo,iile clasi4icatoare=* cu lar,! 6ntre&uin"are 6n dome3sti,a"iei 4ormale$ Construite metodolo,ic* tipolo,iile clasi4icatoa3

aeaF! e:plica"ia asupra unor cate,orii cu oca"ie de e:pansiune şicate,oria de norme uridice$ undamentarea 6n cadrul teoriei aunor clasi4ic!ri repreFint! o &un! şi opera"ional! &aF! pentru ianulterioare 6n cadrul ştiin"elor uridice de ramur! <drept ciil*linistrati etc$=$1

rea* clasi4icarea statelor şi sistemelor de drept din aceste state con3/ proces o&iecti necesar de cercetare a deFolt!rii statului şi dreptu3^P'*area acestora cadrai iciet!"ii dace la ineita&ilitatea i+im&!riişi dreptului de un anumit tip istoric la alt tip istoric de stat şi drept$icietatea uman! constituie un sistem dinamic* supus 6n continuu unorspeci4ice de deFoltare* structurare* destructurare* restructurare etc$

sa societ!"ii e o 4orm! a mişc!rii* a trecerii de la o stare calitati! *alta nou!* de la o treapt! in4erioar! la alta superioar!* de la sim3 x

`/iple:$ DeFolt!rii societ!"ii 6i s6nt caracteristice asemeneatr!s!3/ince* cum ar 4i/ o&iectiitatea* uniersalitatea* 4lu:ulcontinuu etc$ //iH toate 4enomenele şi institu"iile sociale* inclusistatul şi dreptul$ proces 6i s6nt caracteristice anumite stadii* etape*4aFe de deFolta3P$6ntr3o le,!tur! şi interdependen"!* şi re4lect! ocontinuitate$ acelaşi timp* procesul de deFoltare a societ!"ii 6nansam&lu* a sta3idreptului* 6n particular* e un proces nu numaiobiectiv, ci şi subiec#,enurile de actiitate uman! s6nt supuse*6ntr3un 4el sau altul* it!rii* 6n sensul c! ele nu se pot des4!şuraneor,aniFat* 6n a4ara oie$ %ornind de la tipurile raporturilorsociale* care necesit! re,le3 uridic!* de la actiitatea statului6ndreptat! spre asi,urarea realistului* men"ion!m comportamentuluman 6ndreptat spre ridicarea Q statului şi dreptului$ Nu poate 4ine,liat* darnici a&solutiFat rolul i"ii* ,enului uman$ $$$ Omul de,eniu nu este un creator* ci pur şi inteli,en"! superioar!* careiF&uteşte s! descopere şi s! e:prime i 'iul"imea simte 6n modcon4uF şi a,$ Ast4el Goet+e spunea c! ,e3/ o intui"ie anticipat! aomeniriiM* iar Emerson* pro4undul ,6nditor ede 6n ,enii* oamenirepreFentatiiM$ CarlVle ede 6n eroi aspira"iilor con4uFe ale

maselor* iar Ye,el 6i numeşte 6mpu3spiritului uniersalM$ I+erin,adau,!/ Spiritele tari * caracterele re scutesc rnasa de a ,6ndi şi dea lucra prin ea 6ns!şi$M2

/$/lae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1);$i -allim!rescu* *pera citată$ pa,$ 2553258$

-Ş 10+ =-




Numeroase e:emple din practica multor "!ri m!rturisesc şi doedes4aptul c! 4actorii su&iectii* 6n cola&orare cu cei o&iectii* au o importan"amaor! 6n deFoltarea societ!"ii* statului* dreptului$

Acesta nu e un proces temporar şi nici local* ci un proces ,enerP,lo&al* un proces continuu$

La solu"ionarea pro&lemei tipiF!rii e necesar s! nu uit!m de 4aptulmaterialul normati* statal este indisolu&il le,at de deFoltarea permanent! a

4ormei* con"inutului şi esen"ei statului şi dreptului* a rolului acestora*E semni4icati şi 4aptul c! procesul de trecere de la un tip istoric d1

stat la altul e un proces comple:* care 6n,lo&eaF! 6n sine/a inovaţie <noutate* sc+im&are* pre4acere su&stan"ial!=* adic! apar

cea nou* ce nu a e:istat anteriorPb negaţie, adic! dispari"ia* ne,area unor cate,orii şi le,!turi care a

e:istat anteriorPc continuitate, adic! 4aptul de a p!stra ,r!untele ra"ional care a e:is

tat anteriorPd perfecţionare, a 6m&un!t!"i calitati ceea ce r!m6ne de la etap

precedent!$Deseori se men"ioneaF! c! procesul de deFoltare a statului şi drep3tului are loc pe o linie ascendentă şi dup! natura ei constituie un procireversiil$ ale c!rui urme nu mai pot 4inl!turate dup! reenirea la stareaini"ial!$ %ractica* 6ns!* nu 6ntotdeauna con4irm! acest lucru$

6nsemn!tatea teoretic! şi practic! a tipolo,iei statului şi dreptului nu poate 4i contestat! şi const! 6n urm!toarele$

6n primul r6nd* conceptul cu priire la tipul istoric de stat şi drept e ccondi"ie primordial! pentru interpretarea corect! a procesului de deFoY

tare istoric! a 4enomenelor stat* drept şi trecerii de la o etap! la alta* de laun tip istoric la altul$6n al doilea r6nd* tipolo,ia 6i permite cercet!torului s! 6n"elea,! lo,ica

intern! şi le,it!"ile procesului de deFoltare a statului şi dreptului$In al treilea r6nd* procesul de tipiFare a statului şi dreptului permite

6m&inarea cercet!rii le,it!"ilor ,enerale de deFoltare a 4enomenelor stat3drept* caracteristice tuturor tipurilor de stat şi drept* cu cele particulare*caracteristice doar unui tip istoric de stat şi drept$

6n s46rşit* procesul tipiF!rii statelor şi sistemelor de drept creeaF! pre3mise necesare pentru ,eneraliFarea* sistematiFarea şi analiFa 6ntre,uluimaterial ştiin"i4ic$

1 Geor, [ .$ C$ Y

# 1 0 ! #




5.%. Criterii de tipizare a statelor şisistemelor de drept

%oncepţii anticerimele 6ncerc!ri de tipiFare a statului apar"in ,6nditorilor antici$ So3Aristotel* %laton* Ciceron au diiFat di4eritele 4orme ale statului 6n4izgoni" 2uste şi in2uste. La cate,oria statelor uste ei atri&uiau acelennde puterea se e:ercit! 6n &aFa le,ilor şi a intereselor ,enerale$ La63a doua cate,orie 3 statele 6n care puterea nu se spriin! pe le,i şi=z intereselor ,uernan"ilor$_p! iaton* din state 2uste 6ac parte/ monar#ia le,ai! 4in &aFa le,iicaF! o sin,ur! persoan!=P aristocraţia <6n &aFa le,ii ,uerneaF! o3 /e persoane=P democraţia legală <6n &aFa le,ii ,uerneaF! poporul4es=$+e /tate in2uste 4ac parte/ tirania <puterea ilicit! a unuia=P oligar#iainarea 6n a4ara le,ii a unei minorit!"i=P democraţia ilicită <puterear[lui ce nu se spriin! pe le,i=$3e pe aceleaşi poFi"ii* Aristotel sus"inea c! 4orme uste de stat s6nt/r+ia$ aristocra"ia* politica <,uernarea maorit!"ii 6n &aFa le,ilor=$/ uste/ tirania* oli,ar+ia şi democra"ia <,uernarea poporului* mate6n a4ara le,ilor=$TipiFarea &aFat! pe criteriul le,alit!"ii sau ile,alit!"ii de ,uernare pe$ 4ost aplicat! şi la etapele urm!toare de deFoltare a societ!"ii* statu3

4epturui$ Ea şi3a p!strat actualitatea şi p6n! 6n preFent$

. Conceptul formaţiunii spiritualeDe la acest criteriu de tipiFare a statului şi dreptului solu"iona pro&le36e,el$ In iFiunea sa* 4or"a dominant! care determin! deFoltarea estensQ de Spirit şi de Ra"iune$ Istoria lumii 3 men"iona Ye,el 6n I,rin8de 4iloso4ie a dreptuluiM 3 nu este doar simplul tri&unal al puterii*adi3$Fsiratea a&stract! şi lipsit! de ra"iune a unui destin or&* cideoarece .W este 6n sine şi pentru sine ra"iune şi deoarece 4iin"area

pentru sine 44iei este 6n spirit ştiin"a* ea este deFoltarea necesar! amomentelor ii decur,6nd din purul concept al li&ert!"ii sale*interpretarea şi 6ncar3/ spiritului uniersal$M1 orme de 6ncarnare aspiritului uniersalM* ica Ye,elian!* s6nt patru 6mp!r!"ii istoriceuniersale/ orientală, romană, germană!$

L3eor, bil+elm riedric+ Ye,el* *pera citata$ pa,$ ';2$.$ C$ YepcecsY* *Wufcm meopun npaaa u zocAdapcmea$ #ocZ.a* 1777$ pa,$ 2'8$

-i 10




Cu sc+im&area acestor 6mp!r!"ii uniersale <4orma"iuni ale spirituluiuniersal= are loc sc+im&area respecti! a 4ormelor statului/ 6mp!r!"iei ori3

entale 6i corespunde teocra"ia <li&ertatea unuia 3 ,uernantului suprem=P6mp!r!"iilor ,receşti şi romane 3 democra"ia sau aristocra"ia <li&ertateaunora* adic! a unei p!r"i a popula"iei=P 6mp!r!"iei ,ermane 3 monar+ia ereinoi cu un sistem repreFentati <li&ertatea tuturor=$

Orientul 3 men"iona Ye,el a ştiut şi ştie c! doar unul este li&er* lumile,receasc! şi roman! ştiu c! unii s6nt li&eri* lumea ,erman! ştie c! toţi s6ntli&eri$ %rin lumea ,erman!M Ye,el aea 6n edere statele Europei de nord3 est* iar prin monar+ie monar+ia constitu"ional! cu un sistem repreFen3tati şi cu o separare a puterilor$

Ast4el* tipolo,ia +e,elian! a statului şi dreptului e constituit! 6n &aFaconceptului s!u priind deFoltarea şi sc+im&area 6n istoria uniersal! a

di4eritelor 4orma"iuni <6mp!r!"ii* lumi= social 3 spirituale* ce repreFint! 6nsine trepte de e:ercitare a ra"iunii şi li&ert!"ii* c!rora le corespund anumi3te tipuri <4orme= de stat/ teocra"ia* democra"ia sau aristocra"ia* monar+iaconstitu"ional!$

7! Conceptul maristF conceptul formaţiunii social#economice

Conceptul despre 4orma"iunea social3economic!* ela&orat de Z$ #ar:şi $ En,els de pe poFi"ii materialiste* st! la &aFa tipolo,iei mar:iste a sta3tului şi dreptului* 6n iFiunea lui Z$ #ar:* 6n deFoltarea societ!"ii* rolul

primordial reine rela"iilor economice* rela"iilor de produc"ie$ Ast4el* 6nlucrarea Contri&u"ii la Critica economiei politiceM Z$ #ar: men"ioneaF!/

In produc"ia social! a ie"ii lor* oamenii intr! 6n rela"ii determinate* nece3sare* independente de oin"a lor* rela"ii de produc"ie care corespund uneitrepte de deFoltare determinate a 4or"elor lor materiale de produc"ie$M

Totalitatea acestor rela"ii de produc"ie 4ormeaF! structura economic!a societ!"ii* &aFa real! pe care se 6nal"! o suprastructur! politic! şi uridi3c! şi c!reia 6i corespund 4orme determinate ale conştiin"ei sociale$ Anu3me &aFa economic! condi"ioneaF! 6n ,enere procesul ie"ii sociale$ %e oanumit! treapt! a deFolt!rii societ!"ii* 4or"ele materiale de produc"ie alesociet!"ii intr! 6n contradic"ie cu rela"iile de produc"ie e:istente* sau* ceeace nu este dec6t e:presia lor uridic!* cu rela"iile de proprietate 6n cadrulc!rora ele s3au deFoltat p6n! atunci$ Din 4orme ale deFolt!rii 4or"elor de

produc"ie* aceste rela"ii se pre4ac 6n c!tuşe ale lor$ Atunci 6ncepe o epoc!de reolu"ie social!$ Odat! cu sc+im&area &aFei economice este reolu"io3nat!* mai 6ncet sau mai repede toat! suprastructura social!* care cuprinde6n sine şi statul şi dreptul* 6n aceast! ordine de idei* reolu"ionarea &aFei

?i 10% t-




Fnce a societ!"ii duce ineita&il la sc+im&area* 6n ultim! instan"!* aii şi dreptului$on4orm acestui concept* 6ntrea,a istorie de deFoltare a societ!"ii

n 6mp!r"it! 6n cinci 4orma"iuni social3economice/ 4orma"iunea pre3rrimiti!=* 4orma"iunea sclaa,ist!* 4orma"iunea 4eudal!8 4orma"i3apitalist! şi 4orma"iunea comunist!$orma"iunilor social3 economice anta,oniste <sclaa,iste* 4eudale* ca3re i$ &aFate pe proprietatea priat! şi clase anta,oniste* le corespunduni istorice de stat şi drept/ sclaa,ist* 4eudal* capitalist* 6n ceeace /e 4orma"iunea comunist! Z$ #ar: sus"inea c! statul şi dreptulor $3emporar* doar la prima 4aF! a acesteia* adic! 6n socialism* 6niFiu32 Z$ #ar: statul acestei perioade era un Stat al dictaturii

proletari3+. iar dreptul era considerat un drept &ur,+eFM* care ar aea ca scop nentarea muncii şi consumului$M continuare* 6ns!* 6n literatura uridic! soietic!* contrar spuselor lui]T$ s3a or&it şi se 6ncearc! s! se ar,umenteFe tipul socialist de stat4M$ 4apt ce denot! o a&atere de la conceptul ori,inar al lui Z$ #ar:$6en"ion!m şi 4aptul c!* reFult6nd din conceptul ela&orat de Z$ #ar:6n,els* ar 4i 4ost caFul de scos 6n eiden"! modul asiatic de produc"ieespotismul orientalM$ Aceasta i3a determinat pe Z$ #ar: şi $ En,elsdentieFe şi un asemenea tip istoric de stat şi drept* cum ar 4i tipulc$ despotic al statului şi dreptului$M Aceasta 6ns!* nu se inte,reaF! 6n<J. propus! <c+iar de #ar: şi En,els= şi nici 6n sc+ema propus!de $enin$ Ca urmare* 6n literatura uridic! soietic! despre acest

lucru simplu nu se men"iona$contesta&il* rela"iile economice* dierşi 4actori de ordin social* cul3spiritual etc$ 6şi las! amprenta şi au o importan"! 6n apari"ia* sc+im&a3eFoltarea statului şi dreptului* 6ns!* cum pe &un! dreptate consider!sorul din Rusia -$ Nersesrean"* a&solutiFarea rolului lor*caracteris3PQr:ismului 6n ansam&lu* inclusi şi tipolo,iei mar:iste astatului şi .+di$ duce la consecin"e ,rae$M1

-intre acestea putem nominaliFa atitudinea ne,ati! a mar:ismuluiP stat şi drept$ Statul şi dreptul au 4ost interpretate 6n e:clusiitate camente de iolen"!* ca instrumente de men"inere a domina"iei uno36norit!"ii= 4a"! de al"ii <maorit!"ii=$ Aceeaşi atitudine ne,ati! a 4ostşi asupra propriet!"ii priate* interpretat! şi priit! ca 6nceput al r relelor$M Ast4el* con4orm mar:ismului* statul şi dreptul* 4iind instru3

.$ C$ Yepcec4lY* *pera citată$ pa,$ 2'7$

-t 10 ,




mente de domina"ie a unora 4a"! de al"ii* au promoat 6ntotdeauna iolen"!*supuşenie* e:ploatare$ Ca urmare* sc+im&area statului şi dreptului de un

anumit tip istoric cu altul 6nseamn! doar sc+im&area 4ormei de e:ploatare*a metodelor de men"inere a domina"iei minorit!"ii <clasei ,uernante= asu3 pra maorit!"ii <claselor ,uernate=* 6nseamn! doar sc+im&area 4ormei de proprietate priat!$

Este de re"inut 4aptul c! &aFa economic! a societ!"ii* structura socie3t!"ii nu depind cu nimic de conştiin"a uman!* ci* din contra* ele s6nt celecare 4undamenteaF! un anumit 4el de conştiin"!* 6n 4elul acesta se 4unda3menteaF! determinismul istoric care ridic! pro&leme deose&ite cu priirela raportul dintre necesitate şi liertate. Este de remarcat* de asemenea c!#ar: or&eşte de conştiin"a social!* ca suprastructur! şi nu de conştiin"auman! indiidual!$ Se o&ser! c! a&ordarea structuralist! a societ!"ii numai are ca 4undament omul* ci structurile$ Este o deplasare semni4icati!de la om spre structur!* o structur! material!* de produc"ie* care nu depindecu nimic de conştiin"a uman!$ Omul are o sin,ur! posi&ilitate* 6ntr3o ast4elde ecua"ie/ s! conştientiFeFe structura şi s! i se con4ormeFe* 6ns!şi reo3lu"ia nu este dec6t reFultat al con4lictului dintre structuri* dintre 4or"ele de

produc"ie şi rela"iile de produc"ie$M1 Eident* 6n aşa caF rolul omului estediminuat drastic* este redus la nimic$ De el nimic nu depinde$

Nu 6nt6mpl!tor* 6n condi"iile re,imului comunist s3a instaurat un anti3om* un anti3indiidualism consecent* un anti3eu şi* ca urmare* un anti3

uridism şi un anti3etatism* 4undament6nd cea ce ne pare a 4i 6mpreun! cu

pra:isul reolu"ionar* caracteristica esen"ial! a teoriei mar:iste adreptului şi statului$M2

Deoarece* con4orm conceptului mar:ist3ieninist capitalismul ca 4or3ma"iune social3economic! tre&uie s! dispar!* statul şi dreptul tre&uie eles! dispar!$ Z$ #ar:* ce3i drept* nu prea a or&it e:pres despre aceasta/Des4iin"area statului nu are pentru comunişti dec6t un 6n"eles* acela dereFultat 4iresc al dispari"iei claselor* cu dispari"ia 6ns!şi a neoii de putere

or,aniFat! a unei clase 6n ederea des4iin"!rii alteia$M'

Teoria dispari"iei statului s3a conturat la En,els/ Statul n3a e:istatdin totdeauna$$$ %e o anumit! treapt! a deFolt!rii economice* le,at! 6nmod necesar de sc+im&area societ!"ii 6n clase* statul a deenit o necesitate$

1 Nicolae %opa* Ion Do,aru* G+eor,+e D!nişor* Dan Claudiu D!nişor* :ilosofici dreptului Marile curente$ .ucureşti* 2((2* pa,$ ;;9$

9 A$ .rimo* >eş grands courants de la p#ilosop#ie du droit e de ,/tat. %aris* 1789* pa,$ ;85$' %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 282$

) 1 0 $ #




r or disp!rea tot at6t de ineita&il precum au luat 4iin"! $$$ cu ele aca 6n mod ineita&il şi statul$M1

&oria dispari"iei statului a 4ost deFoltat! mai departe de -$ 1$ Lenin$care a adus lumii cea mai iolent! loitur! de stat <numit! 6n istorie

ur!şti ca #area Reolu"ie Socialist! din Octom&rie=* omul care a ateoretic! a nimicirii 6n mas! a duşmanului de clas!M* omul careiat la,!rele de concentrare prin care au trecut Feci de milioane dea purces de la teorie la practic!$ C6nd este or&a de capitalişti* pesus"inea -$ I$ Lenin 3 tre&uie s!3i reprim!m spre a eli&era omenireasalariat!* 6mpotriirea lor tre&uie s3o s4!rQm!m prin 4or"!* şi estese c! acolo unde e:ist! reprimare* unde e:ist! iolen"!* nu

e:ist! e* nu e:ist! democra"ie$M2 Aceste a4irma"ii ale lui Lenin ducla urle/ c6t! reme proletariatul mai 4oloseşte statul* el 6l 4oloseştenu esul li&ert!"ii* ci 6n ederea reprim!rii adersarilor s!i şi de6ndat! ie 4i or&a de li&ertate* statul ca atare 6nceteaF! s! maie:iste$M' %rin $ -$ I$ Lenin* din punct de edere teoretic* de

pro4unFime* nimic sus"ine* ci doar 6mprumut! antietatismuldasc!lilor s!i 3 Z$ #ar: şi 6s$ C+iar şi concluFiile sale principale 4a"!de comunism* e:puse 6n Statul şi reolu"iaM s6nt tot ale lor$ In 4aFasuperioar! a societ!"ii i"e* dup! ce a 4i disp!rut su&ordonarea6nro&itoare a indiiFilor diiFiunea muncii şi odat! cu ea opoFi"iadintre munca intelectual! 4iFic!* c6nd munca nu a mai 4i un milocde e:isten"!* ci a de36 ins!şi prima neoie ital!* c6nd odat! cudeFoltarea multilateral! iiFilor or 4i sporit şi 4or"ele de produc"ie*iar toate iFoarele au"iei e or "Qşni mai &o,at 3 a&ia atunci

concep"iile &ur,+eFe 6n,uste dreptjiljii or putea 4i dep!şite cji totulşi societatea a putea 6nscrie dardele ei/ de la fiecare dupăcapacităţi$ fiecăruia după nevoi. %or3e la aceste idei Lenin aconcluFiona/ Statul a putea s! dispar! Pt atunci c6nd societateaa 6n4!ptui principiul/ de la 4iecare dup! ti* 4iec!ruia dup! neoiM*cu alte cuinte atunci c6nd oamenii se or i at6t de mult curespectarea re,ulilor 4undamentale ale conie"uirii le şi c6nd muncalor a 4i at6t de producti!* 6nc6t ei or munci de &u3$ dup!capacit!"i$M;

Q moartea lui Lenin teoria dispari"iei statului a cunoscut o soart!ic!$ #ar:iştii soietici au auns la concluFia/ S6ntem pentru dispa3

Zarl #ar:* riedric+ En,els* *pere * -oi$ 21* pa,* 159$jladimir Ilici Lenin* Statul şi revoluţia$ pa,$ 17($ I&idem* pa,$ 1'($ I&idem* pa,$ 175$

103




ri"ia statului şi 6n acelaşi timp s6ntem pentru o 6nt!rire a dictaturii proletari3atului* care repreFint! 4or"a cea rnai puternic! dintre toate c6te au e:istat re3odat! p6n! acum$ A deFolta la ma:imum puterea statului* a6nd 6n acelaşi

timp 6n edere crearea condi"iilor 6n care el a disp!rea* iat! 4ormula mar3:ist!$ Se a Spune C! este aici O contradic"ie Da* e:ist! o contradic"ie$ Dar este c+iar contradic"ia ie"ii* iar ea re4lect! 6n totalitate dialectica mar:ist!<Stalin* Raport ia cel de3al -I3lea Con,res al %CUS* 17'(=$ #ar:iştii so3ietici au auns la concluFia c! dat! 4iind 6ncercuirea capitalist!* c6t timpictoria socialismului n3a aut loc dec6t 6ntr3o sin,ur! "ar!$$$ "ara reolu"ieiictorioase tre&uie nu s!3şi sl!&easc!* ci s!3şi consolideFe prin toate miloa3cele statul* or,anismele statului* sericiile de in4orma"ii* armata$$$M <Stalin$

Marxismul şi prolemele lingvistice8.<

Din cele spuse reFult! c! statul şi dreptul socialist au 4ost interpre3tate doar ca 4enomene proiForii* de tranFi"ie$ %rintr3o asemenea 4ormul!

mar:ist! s3a i,norat un 4apt real al istoriei uniersale* c! li&ertatea omuluiapare şi se deFolt! anume 6n 4ormele respectie ale statului şi dreptului$DeFoltarea real! şi sc+im&ul tipurilor istorice de stat şi drept <de la celetimpurii p6n! 6n preFent= denot! <6n ciuda conceptului şi aprecierilor mar3:iste= pro,resul li&ert!"ii omului şi nu pro,resul iolen"ei$

Ast!Fi* 6n condi"iile 6n care multe "!ri e:3socialiste au reenit la plu3ralismul politic şi ideolo,ic* situa"ia 6ntr3o oarecare m!sur! s3a sc+im&at$Bi totuşi conceptul mar:ist3leninist mai este aplicat pe lar, 6n literatura despecialitate* 6n multe pu&lica"ii autorii* &aF6ndu3se pe preederile mar:is3mului despre esen"a de clas! a statului şi dreptului* promoeaF! idei in3compati&ile mar:ismului/ aloarea dreptului* societatea ciil!* drepturile

şi li&ert!"ile inaliena&ile ale omului* separarea puterilor 6n stat* statul dedrept etc$ Cum putem aprecia acest lucru

6n iFiunea unor autori* unicalitatea statului şi dreptului socialist con3st! 6n 4aptul c!* 4iind interpretat detaliat şi ad6nc la niel teoretic* el nic!ierişi nici odat! nu a 4ost realiFat practic* 6ncerc!rile 6ntreprinse 6n "ara noastr!şi 6n alte "!ri de a construi o societate socialist!* un stat şi drept socialistau su4erit eşec$ Respecti* principiile proclamate* re4eritoare la drepturilee,ale ale tuturor cet!"enilor* li&ertatea lor de orice e:ploatare şi asuprire$,aran"iile multilaterale ale drepturilor şi asi,urarea lor* principiile demo3cratismului real* constitu"ionalismului şi le,alit!"ii au r!mas nerealiFate$ 1

Acel socialism* care a 4ost proclamat 6n URSS şi alte "!ri ce se nu3

meau socialiste* s3a doedit 6n realitate a 4i un pseudosocialism$M2

1 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,* 282328'$< *du2asi meopun socAdapcmea u npaea$ AZa4le#iecZYY icVpc . 23: :oiia:* TO# l* Teopis.

zocAdapcmaa$ OT.$ pea npock=$ #$ Y$ #apnemco* #ocZ.a* 2(((* pa,$ 12;$

9: no &




%ro4esorul rus C$ A$ Comaro sus"ine 4erm/ Statul şi dreptul socialistP ituie al patrulea tip istoric de stat şi drept* care poate ap!rea doar 6ni reolu"iei socialiste $$$$

Statul pe nou dictatorial şi pe nou democratic constituie o or,aniFa"ie6c! a maorit!"ii popula"iei 6n 4runte cu clasa muncitoare$ El include 6n3 mai multe tr!s!turi principale* care 6l deose&esc de statul &ur,+eF$Dac! toate statele precedente au aut la &aF! proprietatea priat!*sta3Pialist are drept &aF! economic! proprietatea o&şteasc! 6ndiersele ie* ceea ce d! posi&ilitate s! 4ie lic+idat! e:ploatarea omuluide c!tre si a pricinilor care o condi"ioneaF!$

statul socialist nu este un stat 6n sensul deplin al cu6ntului* deoarecestituie un instrument al domina"iei minorit!"ii asupra maorit!"iiM$ E fa$sus"ine autorul* c! procesul de eolu"ie a statului soietic a 4ost . dec6t cel preconiFat/ 6n condi"iile re,imului stalinist a 4ost contopittarul de stat cu cel partinic$$$* ne6ntemeiat s3au accentuat 4unc"iile re3ale statului ş$a$M$1 De aici ar reFulta c! teoria mar:ist3leninist! a $ideal!* dar nu a 4ost transpus! 6n practic! la usta ei aloare$ S! 4ie / aşa*s! 4ie oare pricina 6n aplicarea incorect! a conceptului Credem* i$Dup! cum* pe &un! dreptate* consider! pro4esorul -$ Nersesean" oicnea 6m&inare arti4icial! a unor cate,orii ce se e:clud reciproc sc+i3sesc şi esen"a mar:ismului şi con"inutul 6n!"!turii uridice despretşi statM$2

In ceea ce ne prieşte* consider!m c! 6ncerc!rile de a 6m&ina mariicu imperatiele alorilor contemporane ar putea 4i e:puse prin ia

lui Oidius <#etamorp+oses=* e:presie prin care poetul descrie#ul +aosului/ Rudis indi,estaue molesM <o ,r!mad! con4uF! şi 4!r!i=$

Conceptul civili0aţiilor şi culturilor universale

In procesul tipiF!rii statelor şi sistemelor lor de drept destul de 4rec3apeleaF! la conceptul ciiliFa"iei şi culturii uniersale$ De la &unaput remarc!m 4aptul c! cate,oriile ciiliFa"ieM şi culturaM uniersal!departe nu s6nt aplicate uni4orm şi nu s6nt interpretate 6n acelaşi

De4ini"ii uniersale ale ciiliFa"iei şi culturii nu e:ist!* deşi olumul

itic al acestor no"iuni se consider! intuiti clar$ ripoW2ie.Mi meopitii ocAdapcmea u npaea$ -#e5$ noco5ne* lo4l pe4l$ npoc4=$ #$ Y$ #apneYZO*

1777* pa,$ 77$ .$ C$ YepceceaYu* *Wufan meopun npaea u zocAdapcmea$ pa,$ 2;($

-= 111 ,




Aşa* de e:emplu* Oidiu Dr6m&! consider! c! cate,oria ciiliFa"ie

6nseamn! totalitatea miloacelor cu autorul c!rora omul se adapteaF! me3

diului <4iFic şi social=* reuşind s!31 supun! şi s!31 trans4orme* s!31 or,aniFaiFe şi s! i se inte,reFe$ Tot ceea ce apar"ine oriFontului satis4acerii neoilor materiale* con4ortului şi securit!"ii 6nseamn! ciiliFa"ieM$ In s4era ei* prine:celen"! de natur! utilitar!* intr! capitolele / alimenta"ia* locuin"a* 6m&r!3c!mintea <nu 6ns! şi podoa&ele=* construc"iile pu&lice şi miloacele de co3munica"ie* te+nolo,ia 6n ,eneral* actiit!"ile economice şi administratie*or,aniFarea social!* politic!* militar! şi uridic!$ De asemenea* educa"ia ş/6n!"!m6ntul 3 dar 6n m!sura 6n care aceste procese r!spund e:i,en"elor ie"ii practice$M1

Cultura include 6n s4era ei atitudinile* actele şi operele limitate ca ,ene3F!* inten"ie* motiare şi 4inalitate la domeniul spiritului şi al intelectului$M2

Curios e 4aptul c! unul din aceşti termeni3ciiliFa"ie 3 este de4init pricel!lalt termen3cultura$ Ast4el* 6n Dic"ionarul enciclopedic romQnM se arata/ CiiliFa"ie H niel de deFoltare a culturii materiale şi spirituale dsociet!"ii$$$ No"iunea de ciiliFa"ie are 6n edere 6ntrep!trunderea culturi/materiale şi a celei spirituale precum şi pro,resul lor continuu determina/de le,!tura lor comun! cu &aFa economic! a societ!"ii şi de succesiunealo,ic! a modurilor de produc"ie$M

Eident* pro&lemele statului şi dreptului pot 4i studiate prin prismaciiliFa"iei şi culturii uniersale* dat 4iind 4aptul c! ele 6n mare m!sur!*repreFint! elemente at6t ale ciiliFa"iei c6t şi ale culturii$

Unul dintre cei care tot mai mult a insistat studierea pro&lemelor statului şi dreptului de pe aceste poFi"ii a 4ost saantul en,leF A$Toin&V<19973178)=$ Dup! p!rerea lui* cercet6nd 4undamentele unei societ!"i 6nunele caFuri* om o&sera c! ea e 6nrudit! cu o societate mai ec+e* 4aptce ne poate permite s! le consider!m c! 4ac parte din aceeaşi cate,orie$ Unalt criteriu de clasi4icare a societ!"ilor este ,radul de 6ndep!rtare a ei de lo3cul* unde societatea dat! ini"ial a ap!rut$ Com&inarea acestor dou! criterii

permite s! ,!sim o m!sur! ,eneral! pentru a include societ!"ile pe aceeaşiscar!* pentru a determina locul 4iec!rei societ!"i 6n procesul continuu aldeFolt!rii$'

Aceste societ!"i poart! denumirea de ciiliFa"ie* 6n iFiunea luiA$Toin&V* actualmente 6n lume e:ist! apro:imati Fece ciiliFa"ii indepen3

/ Oidiu Dr6m&!* &storia culturii şi civilizaţiei$ -oi$ I* .ucureşti* 179)* pa,$ )35$/ Idem$ A$ K$ ToYn5n* &@ocmu2iceCue itcmopiiu$ #ocZsa$ 1775* pa,$ 5;$

-; 11* t-

)$ %onctO poFi"ii

e saantd&alist al sşt dreptulia3T3ului$ 6lElme dii

pi ideal nsFiteriu de'Eii criteri3 `nneaF![ DiiF6ndi a&stracteatent sau a

4cşisit sta"i/6nsemnatrs este 4o

$ EKIYYC




pe deplin <spre deose&ire de cele primitie care erau 6n ur de 5)(=$ciiliFa"iei este relati 6ndelun,at!$ Ea ocup! ca re,ul! un teritoriuşi un num!r considera&il de oameni$ Ea are tendin"a de a se l!r,i pesu&ordon!rii şi asimil!rii altor societ!"i <ca re,ul!* acelor care se a4l!

n niel de deFoltare mai sc!Fut=$ Actualmente putem or&i*consider! Toin&V* de aşa ciiliFa"ii* cum ar 4i/ e,iptean!* c+ineF!*

iranian!* siri3me:ican!* apusean! <occidental!=* a r!s!ritului6ndep!rtat ortodo:!* ş$ a$ iecare ciiliFa"ie in4luen"eaF! direct

asupra statului şi dreptului* du36e anumite tr!s!turi comuneacestora$ CiiliFa"ia poate ,enera stat uniersalM <pe l6n,! cele

locale=$In ceea ce ne prieşte* punem la 6ndoial! o asemenea modalitate dere a statului şi dreptului* 6n primul r6nd* apare 6ntre&area* 6n cem!3$$se poate or&i de o eolu"ie a alorilor proprii ciiliFa"iei şi

culturii* s! r!spund! ideii de pro,res al societ!"ii umane şi s! 4ac! posi&il! o e a lor* 6n mod linear* pornind de la in4erior spresuperiorM 6n al r6nd* 6n cadrul ciiliFa"iilor men"ionate pot 4i* şi ia"acon4irm! acest 3 state şi sisteme de drept care s! se deose&easc!su&stan"ial unele de $ 6n al treilea r6nd* 6ns!şi cate,oriile

ciiliFa"ieM* cultur!M necesit! r!ri mult mai pro4unde şir!spunsuri mult mai e:acte* clare$

5. Conceptul subiectiv de tipizare a statului şi dreptului O poFi"ie speci4ic! 4a"! de stat şi drept şi 4a"! de clasi4icareaacestora rQie saantului ,erman G$ leline <19)131711=$ iind

p!rtaşul conceptu3E dualist al statului şi dreptului* leline nea,!caracterul o&iecti al statu3i i dreptului şi* ca urmare* o&iectiitateacriteriilor de tipiFare a statului dreptului* 6n lucrarea sa 4undamental!

Conceptul ,eneral despre statM* 6eline di4eren"iaF! dou! tipuri de stat/ statul ideal şi statul empiric. 6l ideal nu este un stat real* ci doar unulcare tre&uie s! e:isteM$ El e criteriu de apreciere a statului şi dreptuluie:istent$ Ceea ce corespunde Ypcstui criteriu are dreptul la apari"ie şie:isten"!* ceea ce nu corespunde 3 urmeaF! s! 4ie ne,at şi nimicit$M1

DiiF6nd statul ideal 6n dou! cate,orii/ statul care e un reFultat al ,6n364eiia&stracte <un stat utopic= şi statul constituit dup! modelul statului /entsau a unor institu"ii ale saleM 3 autorul su&liniaF! 4aptul c! a c!utat i i ,!sit

statul ideal e o cerin"! inaliena&il! a 4irii umane$M6nsemn!tatea practic! a statului şi dreptului ideal const! 6n 4aptul c!

sta este 4olosit ca etalon pentru per4ec"ionare* 6n ceea ce prieşte 6n3

$ EKIYYCZ * *W44eeA4eCue o zocAdapcmee$ CKTI5* 17(9* pa,$ 25$

-ş 11+ )




semn!tatea sa teoretic!* ea aproape c! lipseşte$ Teoretic 3 concluFioneaF!G$ leline 3 studierea tipului ideal de stat şi drept nu are importan"!M* de3oarece o&iect al cercet!rii ştiin"i4ice sereşte şi 6ntotdeauna a seri ceeace e:ist! şi nu ceea ce ar tre&ui s! e:iste$M1

Tipului ideal de stat i se contrapune tipul empiric de stat şi drept$ Ti3 pul empiric de stat şi de drept apare ca reFultat al compara"iei statelor rea6e:istente$

6n"ele,6nd* c! nu e:ist! tipuri de stat şi de drept 6n 4orm! pur!$G$Ielline include 6n circuitul ştiin"i4ic şi cate,oria tipul mediu <milociu=al statului şi dreptului$M

%e l6n,! tipurile men"ionate de stat şi drept* G$ leline mai distin,e ti3

purile dinamice şi tipurile statice de stat şi de drept$ Criteriul de clasi4icarea statului şi dreptului 6n acest caF sereşte ,radul dinamismului 6n deFol3tarea statului şi dreptului* nielul modi4ic!rilor care au loc 6n cadrul lor$

G! Criteriul geografic de tipi0are a statului şi dreptului Un asemenea criteriu pune la &aFa tipiF!rii statului şi dreptului unul

dintre 4ondatorii ştiin"ei politice* ai dreptului constitu"ional comparat Kean.odin <1)'(31)75=$ 6n iFiunea sa toate popoarele ce locuiesc pe p!m6m

pot 4i 6mp!r"ite 6n trei cate,orii* dup! principiul ,eo,ra4ic/ sudice* nordice*centrale$ %opoarele sudice* sus"ine Kean .odin* s6nt superioare celorlalte

popoare 6n ceea ce prieşte a,erimea şi puterea min"ii$ %opoarele nordice

se distin, prin puterea lor 4iFic!$ Centralii 3 dep!şesc nordicii prin a,eri3mea min"ii* dar cedeaF! lor 6n puterea 4iFic!* 6i dep!şesc pe sudici 6n putere4iFic!* dar le cedeaF! 6n 4initatea min"ii$

)ei* spuse +e autor, se- răs*nng ,i aei@ira rlasi;irării Atatplnr ,.

melor de drept$ Kean .odin consider! c! statul şi dreptul apare ini"ial la popoarele ce locuiesc 6n Fona ,eo,ra4ic! şi climateric! milocie$ Anumeaici au ap!rut cele mai puternice state şi cei mai &uni c6rmuitori$

Remarc!m* de asemenea* ca Kean .odin sesiFeaF! importan"a adapt!3rii ,uern!rii şa a le,ilor la condi"iile concrete/ Unul dintre cele mai im3

portante şi pro&a&il principalul 4undament al repu&licii const! 6n a adapta,uernarea la natura cet!"enilor şi le,ile şi re,lement!rile la natura locuri3

lor* oamenilor şi timpului* 6ntocmai ar+itectului &un care "ine cont* atuncPc6nd ridic! o cl!dire* de am&ian"a locului şi speci4icul lui$M2

Criteriul ,eo,ra4ic de apreciere a statului şi dreptului şi tipolo,ia loiau 4ost aplicate mai t6rFiu* 6ntr3o oarecare m!sur!* de c!tre #ontesuieu$

1 r. EKIYY.Z * *diAee AieCiie o zocAdapcmee$ C4I5* 17(9* pa,$ 25$ %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 7;37)$

78

Ti H

msrulpo

pUn asausti

p4c i4icateilc i<de +

/şi drs 44i i

recun e tade!6

-S 11! =-

%+ilipP.$ C$ I




! Tipi0area statelor 3n dependenţă de mărimea teritoriului şi numărul populaţiei

Un asemenea criteriu de clasi4icare a statelor propune renumitul pro3

4esor austriac L$ GumploicF <19'9317(7=$ 6n iFiunea lui* statele pot 4iiiisi4icate 6n urm!toarele cate,orii/ mondiale <cu un teritoriu mai mare de$$$n$ ilometri p!tra"i şi o popula"ie mai mare de )( mln$ de locuitori=P

#mari <de la 2(( mii 3 l mln$ ilometri p!tra"i şi o popula"ie cuprins! 6ntre xLQ mln$ locuitori=P mici <cu un teritoriu mai mic de 2(( mii ilometri p!ara"i şi cu o popula"ie de p6n! la '( mln$ locuitori=$

J! Tipi0area statelor 3n dependenţă de ideea libertăţii politice

* asemenea clasificare a statel6r pr6piZe 2uristul austriac smencaniT)/> autorul cu o contri&u"ie titanic! 6n deFoltarea ,6ndirii uridice Yans

en <19913178'=$ Yans Zelsen consider! c! statele ar putea 4i atri&uite[ `/ u! tipuri istorice/ democratice şi autocratice.6n concep"ia lui Zelsen* toate pro&lemele teoriei ,enerale a statului srt

pro&lemele priitoare la aliditatea şi crearea ordinii uridice$ Ast4el*ssiul şi dreptul alc!tuiesc un tot/ identi4icarea statului cu dreptul* 4aptul

ss ' recunoaşte c! statul este un sistem uridic* este condi"ia necesar! a3mei ade!rate ştiin"e a dreptului* 6ncercarea de a le,itima un stat ca/ stat ireptM este 6n realitate per4ect inadecat!* pentru simplul moti* c! ori3stat tre&uie s! 4ie cu necesitate un stat de dreptM$1 De aici reFult! c! nu

post! ra"iuni pentru a 4ace o distinc"ie 6ntre statele democratice* sin,ureleare ar merita cali4icatiul de state de drept sau de erita&ile re,imuri uri3^4ice$ si celelalte state$ Aceast! concluFie se opunea doctrinelor democra"iei

li&erale din milocul secolului * 6n care statul de drept era priit ca oiemati! a statelor autocratice$

&! Conceptul liberal#juridic de tipi0are a statului şi dreptuluiLa &aFa oric!rei tipolo,ii a statului şi dreptului 6ntotdeauna s6nt puse

Ynite concepte despre stat şi drept* o anumit! modalitate de interpre3TE[P a esen"ei statului şi dreptului* a rolului lor 6n societate$ Cum s6nt6ssrpretate statul şi dreptul* aşa a 4i şi tipolo,ia lor$ Nu are sens nici o/ o,ie* dac! ne om a&stractiFa* distan"a de destina"ia social! a statuluiireptului$

Con4orm conceptului li&eral3uridic* tipurile istorice de stat şidrept / 4ormele istorice principale de recunoaştere şi de or,aniFare ali&ert!"ii lenilor e:primate prin etapele de pro,resare a li&ert!"ii$2

3 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ ';1$3 .$ C$ Yepcec4lim$ *pera citată$ pa,$ 2;2$

-i 11. t-



Boris Negru, !in" Negrii

Dup! cum s3a men"ionat anterior* 6n conceptul +e,elian de tipiFare

a statului şi dreptului s6nt eiden"iate anumite 4orme statale la di4erite

popoare* care se a4l! la di4erite etape de deFoltare istoric!$ Din sc+ema propus! de autor reFult! c! la 4iecare etap! de deFoltare istoric! poate 4ideterminat un popor* e:ponent al spiritului uniersalM$ %oporul c!ruia unatare moment <ictoria= 6i reine ca principiu natural este poporul domi3nant $$$ a"! de acest drept a&solut al s!u de a 4i purt!tor al treptei actuale 6ndeFoltarea spiritului lumii* spiritele celorlalte popoare s6nt 4!r! de drept şiele* ca şi cele a c!ror epoc! a trecut* nu mai conteaF! 6n istoria lumii$M 1

Eident* o asemenea a&solutiFare a rolului unui popor luat 6n parte şiconsiderarea 4ormei Iui de or,aniFare statal! ca criteriu de tipiFare a sta3tului şi dreptului este e:a,erat!$ O asemenea e:a,erare are loc* pro&a&il*din cauFa c! spiritul uniersalM din conceptul +e,elian are neoie de unsu&iect real care 13ar promoa$

Din punctul de edere al conceptului li&eral3uridic de interpretare a sta3tului şi dreptului ca 4orme necesare de li&ertate a oamenilor* iar omul li&er casu&iect al statului şi dreptului* o 6nsemn!tate principal! o are tipolo,ia statuluişi dreptului con4orm criteriilor care determină specificul diverselor forme istorice de recunoaştere a oamenilor ca suiecţi ai statului şi dreptului. 9

6n statele antice indiidul este li&er* su&iect al statului şi dreptului*dup! criteriul etnic! Aşa* de e:emplu* cet!"eni şi su&iec"i ai dreptului ate3nian puteau 4i doar mem&rii tri&urilor ateniene* iar mem&ri ai societ!"iiciile romane <ciitas=* cet!"eni romani şi su&iec"i ai dreptului roman ;ins

civile8 doar romanii &!ştinaşi$ Ca urmare* statul şi dreptul antic* dup!tipul s!u* a 4ost etnic!

Acesta e tipul ini"ial al statului şi dreptului$ Caracteristic acestuiae 4aptul c! diiFarea oamenilor 6n li&eri şi neli&eri are loc dup! criteriuletnic$ Oamenii li&eri s6nt su&iec"i ai statului şi dreptului* iar cei neli&eri<ro&i= 3 o&iec"i ai statului şi dreptului$

Descompunerea sclaiei* ca urmare a reoltelor sclailor* importantesc+im&!ri* 6n priin"a raporturilor economice şi sociale* pre4i,ureaF! statulşi dreptul de tip de castă sau pe stări! %ro,resul li&ert!"ii oamenilor const!6n 4aptul c! criteriul etnic al li&ert!"ii cedeaF! criteriului de cast! sau pest!ri$ La aceast! etap! sclaia dispare şi* ca urmare* su& aspectul 4ormal*to"i s6nt li&eri* 6ns! m!sura li&ert!"ii poart! un caracter de limit!ri şi prii3le,ii de cast!$

%+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 178$ .$C$ Yepcec4lYU* *pera citată$ pa,$ ';'$

-9 11%

In condiSETPW ui şi drt

rnilor dir a i34eritelor<

In decenY.S reolu"i

sFr3se p6n! air #ar: a ap3 [// peana$M1 $E /P s/ !* pe st

r$mra lip/$ $$$3iui şi dre

/&ru al ur tr / ili6ate de /

/3Mp!şire a /en"ierii ac

Statul cosr umanitar `/$/P// 4iecare ci/ $cct al uno

Intr3un asP / le+irile dii PM$ l

ui3cet!"eTipurile i p etnic* si

O 3dualist*Plance de deP

n P //6or a ,e/

In %rincii ele le,ilemorauri* dreptul se iirii* al opi

%aul Go,eP




In condi"iile statului şi dreptului de tip de castă$ 4iecare e su&iect aliiui şi dreptului 6n calitate de mem&ru al unei caste* st!ri$ E,alitateasenilor din cadrul unei st!ri se 6m&in! cu ine,alitatea statutului uridic

$4eritelor caste* st!ri* cu ine,alitatea mem&rilor acestora$ In deceniulal cincilea al secolului al -II3lea* 6n An,lia s3a des4!3t reolu"ia &ur,+eF!* cea mai mare r!sturnare social!* cum nu mai i[e p6n!atunci lumea* dup! cum s3a e:primat marele poet Ko+n #ilton* Dar> aapreciat reolu"ia &ur,+eF! din An,lia ca 4iind de aner,ur! peana$M1

Aceasta pune 6nceputul trecerii de la statul şi dreptul de tip ast!* pest!ri* la statul şi dreptul de tip individualist, 6n condi"iile unui eeneatip istoric de stat si drept* omul apare 6n calitate de su&iect al 26ii şidreptului ca persoan! politic! autonom! <ca cet!"ean= şi nu ca 3[ru alunui etnos sau cast!$ O asemenea indiidualiFare a oamenilor 3`/ate desu&iec"i ai statului şi dreptului are loc ca urmare a procesului p!şire a

6mp!r"irii pe caste* 4orm!rii societ!"ii ciile* nepolitice şi ts"ieriiaccentuate a ie"ii priate şi ie"ii politice$ Statul contemporan esteun stat de drept! Acesta e un stat şi drept de manitar şi de drept, 6ncondi"iile unui asemenea tip istoric de stat şi de 4 4iecare om <şi lucrulacesta e recunoscut o4icial de stat şi drept= este set al unor drepturi şili&ert!"i inaliena&ile$4atr3un asemenea tip istoric de stat şi drept mai continu! s! se p!streFesc&irile dintre drepturile omului şi drepturile cet!"eanului* deose&ireaii3cet!"ean de omul3necet!"ean <cet!"ean str!in* apatrid=$ Tipurileistorice de stat şi drept eiden"iate mai sus 3 statul şi dreptul 3 etnic*statul şi dreptul de tip de cast! <st!ri=* statul şi dreptul de tip rQiualist*statul şi dreptul de tip umanitar şi de drept 3 constituie etape ice dedeFoltare a li&ert!"ii umane$ DeFoltarea continu! a li&ert!"ii //or a,enera noi tipuri istorice de stat şi drept$

.+. Statul şi dreptul n #ontetul #i5ilizaţiei şi

#ulturii uni5ersale

4a $principiile 4iloso4ici dreptuluiM Ye,e6 scria/ Soarele ca şi planteleO. ele le,ile lor* dar ele nu le cunosc/ &ar&arii s6nt c6rmui"i de instincte*f,rauri* de sentimente* dar ei nu au conştiin"! de aceasta$ %rin 4aptul

rcptul se instituie şi c! el este cunoscut* se 6nl!tur! tot accidentalulni* al opiniei su&iectie* 4orma r!F&un!rii* a milei* a e,oismului* şi

%aul Go,eanu* &storia statului şi dreptului ;generală8$ -oi$ l* .ucureşti* 178(* pa,$ 1'9$

-9 11 t-



ioris Ne,ru* Alina Ne,ru

ramai ast4el 6şi do&6ndeşte dreptul determina"ia sa ade!rat! şi aun,e laPinstea care i se cuine$M1 Cele spuse pot 4i atri&uite* indiscuta&il* şi

statu3$ui$ Dreptul este or,anic le,at de stat$ Constituirea dreptului are locodat! Pu constituirea puterii pu&lice$C+iar din momentul c6nd au do&6ndit o 6n4!"işare proprie şi distinct!*

statul şi dreptul nu r!m6n imo&ile* ci se deFolt!* se modi4ic!* s6nt supuseunui 4lu: continuu$ Aceast! re6nnoire continu! depinde de mai mul"i4actori* 6n primul r6nd* statul şi dreptul s6nt produse ale spiritului uman/dup! cum spiritul uman se deFolt!* ridic6ndu3se de la st!ri in4erioare last!ri superioare de cunoştin"! şi de actiitate* tot ast4el se deFolt! statul şidreptul* 6n al doilea r6nd* sc+im&6ndu3se condi"iile de ia"! şi 6mpreur!rilede loc şi timp* aceste aria"ii tre&uie s! se re4lecte deopotri! şi 6n stat şidrept* pentru c! toate 4enomenele* şi 6n special acelea ale ie"ii sociale*

6ntre care se ,!seşte şi 4enomenul uridic* s6nt 6nl!n"uite 6ntre ele$ 2

#arele Gior,io Del -ecc+io indica patru aspecte sau caractere princi3 pale ale eolu"iei uridice$

6nainte de toate* eolu"ia uridic!* repreFint! o trecere de la ela&orarea spontană$ nereflectată şi inconştientă$ la elaorarea delierată$ reflectată şi conştientă. Dreptul urmeaF! un proces asem!n!tor aceluia pe care 6l ur3meaF! lim&a* care de asemenea se naşte 6n mod nere4lectat şi pe urm! esteela&orat! şi disciplinat! de ,ramaticieni* 6ntocmai dup! cum dreptul esteor6nduit de urişti şi le,islatori$

Un alt caracter al eolu"iei dreptului const! 6n trecerea de la particularitate la universalitate. A6nd ini"ial un strict caracter na"ional sau parti3cular* o,lindind icisitudinile unui popor dat* dreptul se interna"ionaliFea3F!* se uniersaliFeaF!* se umaniFeaF! odat! cu raporturile cresc6nde dintredierse popoare$

Eolu"ia uridic! are 6ntotdeauna şi o &aF! psi+ic! şi se 6ndeplineşte 6nmod paralel cu deFoltarea ra"iunii* adic! repreFint! o trecere de la motive

psi#ologice inferioare la motive superioare. Ast4el* dac! la 6nceput dreptulse naşte din impulsuri imediate* instinctie* pe urm!* 6ncetul cu 6ncetul* sesc+i"eaF! motie de conie"uire şi cola&orare$

Un alt aspect caracteristic al eolu"iei uridice este c! ea repreFint!o trecere de la a,re,area necesar! la asocia"ia oluntar!$ Dac! la 6nceput

indiidul este a&sor&it 6n 6ntre,ime de ,rup* 6ncetul cu 6ncetul* indiidul 6şido&6ndeşte capacitatea de a3şi determina condi"iile sale de ia"! şi raportu3rile sale uridice prin actele oin"ei proprii*

1 Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ .ucureşti* 1779* pa,$ 2;1$2 Gior,io Del -ecc+io* *pera citată$ pa,$ '(7$

Aceste* statulşi dre Statul K

rute cu aprC+ina* Indi*4ele noastrecercet!torilcnesc+im&atAceasta 4acişi asupra st%ro&lei rea a parcuiMran!* de 6

coardele no# 6ncercareP pe date ştiin%e scer şsmirşae*/3ldere* pro,6id lin6nai //işi$roata i$ eeanu 6nt 0pcr8o

anum */etate*

se %rimeleea ,reco3ri3smis pos

Cammur

O22[lvi Mois

O @> Atena* >e$

#ai t6r/ ae4t6 )ula c #&lui 'e

%odul

]Zp a4ost i EL3ec+im <Y

ani ai cseslui* 6nsc

-i 11$ =-




Acestea 4iind punctele de reper* om 6ncerca s! caracteriF!m succintstatul şi dreptul 6n eolu"ia lor istoric!$

Statul şi dreptul s6nt principalele institu"ii politice ale societ!"ii$ Ap!3

rute cu aproape şase milenii 6n urm! 6n Orientul antic <E,ipt* .a&ilon*C+ina* India=* statul şi dreptul au parcurs o cale 6ndelun,at! p6n! 6n Fi3lele noastre* continu6nd s! mai 4ie un o&iect de aten"ie sporit! din parteacercet!torilor$ Ca şi oricare 4enomen social* statul şi dreptul nu au r!masnesc+im&ate pe parcursul istoriei* eolu6nd 6mpreun! cu societatea uman!$Aceasta 4ace ca 4iecare modi4icare a societ!"ii umane s!3şi lase amprenteleşi asupra starului$

%ro&lema eolu"iei societ!"ii umane nu e dintre cele simple$ Omeni3rea a parcurs o cale 6ndelun,at! de la 4orma primiti! la epoca contem3

poran!* de la uneltele de piatr! p6n! la 4olosirea ener,iei atomului* de la+oardele nomade ale oamenilor s!l&atici p6n! la statele contemporane* deIa 6ncercarea nai! de a e:plica apari"ia statului p6n! la ar,ument!ri &aFateZ date ştiin"i4ice$

%e scena istoriei au aut loc o mul"ime de drame mari şi mici* eroices/ rn6rşae* no&ile şi criminale$ Istoria cunoaşte perioade de trium4 şi dec!dere* pro,res şi re,res$ Ca urmare* deFoltarea societ!"ii n3a decurs mer3,iad lin 6nainte$ %aralel cu mişcarea 6nainte* au aut loc şi salturi 6napoi$ Biu_ruşi* roata istoriei* 6n ultima instan"!* se 6n6rte 6ntr3o sin,ur! direc"ie$ Deceea nu 6nt6mpl!tor deFoltarea e conceput! ca o sc+im&are ireersi&il!*inir3o anumit! direc"ie şi dup! anumite le,i a 4enomenelor din natur! şisocietate* sc+im&are* care duce la apari"ia unei calit!"i noi$

%rimele "!ri or,aniFate statal le re,!sim 6n Orientul antic sau antic+i33iiea ,reco3roman!$ Al!turi de normele cutumiare apare şi dreptul scris*transmis posterit!"ii prin di4erite procedee şi surse istorice cum ar 4i/ %odul *ti Cammurai$ 6n #esopotamia <.a&ilon=* %odul lui MFnu$ 6n India* >e

gtfe lui Moise$ la erei* %odul lui Mu$ 6n C+ina* >egile lui Dracon şi Solon$6n Atena* >egile lui >Acurg$ 6n Sparta şi >egea celor -&& Tale.

#ai t6rFiu se or remarca Magna %#arta >iertatum$ *glinda Samană$ )ula de 0ur etc$ pentru a aun,e la primele Constitu"ii din lume şi%odul lui 'apoleon.

Codul lui Kammurabi, 6n .a&ilon$ Acest important document de

drept a 4ost descoperit la Susa 6n anul 17(1 de c!tre e:pedi"ia lui $ #or3,an$ -ec+imea lui este considera&il!$ Se consider! c! a 4ost editat 6n ui3mim ani ai domniei re,elui* cu dou! mii de ani 6nainte de Yristos$ Te:tulcodului* 6nscris pe o stel! de &aFalt con"ine mai multe şters!turi$ Totuşi pe

-t 113




&aFa documentelor mai ec+i* precum şi a noilor descoperiri s3a putut re3constitui 6ntre,ul cod$ El cuprinde 292 articole şi con"ine at6t norme uridi3ce* c6t şi norme morale şi reli,ioase$ In concep"ia le,iuitorului &a&ilonian*

Le,ea este menit! s! aduc! &inele poporuluiP le,ea este menit! s! opreasc! pe cel tare de a31 !t!ma pe cel sla&$Codul lui Yammura&i trateaF!/ dreptul de proprietate* dreptul 4amili3

ei* adop"iunea* succesiunea* contractul de 6mprumut* starea sclaului* pro3cedura de udecat!$ Aşa de e:emplu* art$ '( din Cod preede deposedarea

proprietarului ade!rat pentru ne,lien"a şi a&andonul de care s3a 4!cutculpa&il timp de trei ani/

(Dacă un so#ii/ sau un princ a predat c6mpu4* ,r!aina sau casa* care"in de 4eud! şi apoi a plecat* iar un altul a luat 6n st!p6nire c6mpul* ,r!dinasau casa şi a 6n,riit de 4eud! timp de trei aniP dac! primul se re6ntoarceşi3şi cere c6mpul* ,r!dina sau casa* cel care a luat3o 6n st!p6nire nu i3o arestitui* ci a 6n,rii 4euda mai departe$M

Hegile lui 84nu 6n India$ Acestea cuprind )'8( ersuri şi au 4osteditate de .ra+mani printr3o 6ndelun,at! contri&u"ie colecti!$ Ele con"inre,uli de cast!* deciFiile apar"in6nd re,elui şi norme de drept cutumiar$Le,ile erau redactate su& o 4orm! a4orist!* iar sentimentele morale 4i,urau6n ersete$ La ele s6nt pre!Fute pedepse$ %edepsele 3 men"ioneaF! pe

&un! dreptate pro4esorul uniersitar Ion Do,aru 3 constituiau instrumentul principal 6n m6na re,elui pentru a 6mp!r"i dreptatea* aceasta <6mp!r"ireadrept!"ii= 4iind considerat! misiunea sa esen"ial!$ In concep"ia ,eneral! aacestui document uridic* pedeapsa are rolul de a c6rmui şi ocroti omenirea$

De asemeni* se consider! c! du+ul pedepsei este 4iul lui DumneFeu* !Futca ocrotitor a tot ce este 6mplinitor al usti"iei$M1

Crimele şi delictele erau atent cercetate şi seer pedepsite$ C!ci dac!e distrus!* usti"ia distru,eP dac! e ap!rat!* ea ap!r! $$$ usti"ia este sin,urul

prieten care 6"i r!m6ne şi dup! moarte$M 6n realitate* e or&a de o usti"ie declas!/ dac! un sKra!neşte un mem&ru al celorlalte trei caste s! i se taiem6naP dac! numai 6ndr!Fneşte s! se aşeFe al!turi de el* s! 4ie 6nsemnat cu4ierul roşu şi sur,+iunitP iar dac! insult! pe cinea dintr3o cast! superioar!*s! i se taie lim&a* s! i se 6n4i,! 6n ,ur! un 4ier 6nroşit* sau s! i se toarne 6nurec+i ulei clocotit* 6n sc+im&* dac! un &ra+man a comis toate crimele cu

putin"!M* sin,ura pedeaps! recomandat! era s! 4ie iF,onit din re,at* l!s6n3du3i3se toate &unurile şi s! nu i se 4ac! nici un r!u$M2

1 Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 5)$9 Oidiu Dr6m&a* *pera citată$ pa,$ 281$

-i 1*0 -




Hegile lui 8oise, la erei$ #oise este unul dintre cei mai mari eroi aiomenirii/ 6ntemeietorul unei reli,ii* p!rinte al unei na"ii* le,iuitor* mora3list* eli&erator* cuceritor$ Este mai ales un pro4et şi un sluitor al lui Dum3

neFeu* 6n preama c!ruia se a4l!$ DumneFeu spune/ Ro&ul meu #oise estecredincios 6n toat! casa #ea/ Cu el ,r!iesc ,ur! c!tre ,ur!* la ar!tare şiaieea* iar nu 6n ,+icituri$M1

La 6rsta maturit!"ii* pentru c! omor6se un e,iptean care loea pe un4tate al s!u* un ereuM* #oise 4u,e 6n deşertul Sinai$ Iar acolo i s3a ar!tat6n,erul Domnului 6ntr3o par! de 4oc* ce ieşea dintr3un ru,P şi a !Fut c!ru,ul ardea* dar nu se mistuia$ Iar dac! a !Fut Domnul c! se apropie s!

prieasc! a stri,at la el Domnul din ru, şi a Fis/ #oise* #oiseWM şi el ar!spuns/ lat!3m! DoamneWM şi Domnul a Fis/ Am !Fut necaFul poporu3tai #eu 6n E,ipt şi stri,area lui de su& ap!s!tori$$$ -ino dar s! te trimit laaraon* ca s! sco"i pe 4iii lui Israel* poporul meu* din "ara E,iptului$ #o3i_e i3a scos pe israeli"i din E,ipt şi i3a c!l!uFit timp de patruFeci de ani 6ndramul lor spre %!m6ntul !,!duin"ei$

%e muntele Sinai* 6n milocul 4l!c!rilor* tunetului* ne,urii şi sunetelor de tr6m&i"!* DumneFeu 6i transmite Decalo,ul$ Decalo,ul este o relearediin! direct!/ S! nu ai al"i dumneFei 6n a4ar! de #ine$ S! nu3"i 4aci ////pcioplit* nici reo 6n4!"işare a celor ce s6nt 6n sus* 6n ceruri sau os pe

pQm6nt* sau 6n ap! şi su& p!m6nt$ S! nu te 6nc+ini lor* nici s! le slueşti*pci Domnul DumneFeul t!u s6nt un DumneFeu Felos$$$ S! nu iei numeleDomnului DumneFeului t!u 6n deşert* c! nu a l!sa Domnul DumneFeulau nepedepsit pe cel ce ia numele lui 6n deşert$ %!Feşte Fiua odi+nei* ca s!

o "ii cu s4in"enie* şase File lucreaF! şi3"i 4! toate tre&urile taleP Fiua a şapteaeste Fiua de odi+n! a Domnului DumneFeului t!u$$$ Cinsteşte pe tat!l t!uşi pe mama ta* cum "i3a poruncit Domnul DumneFeul t!u* ca s! tr!ieşti ani

ui"i şi s!3"i 4ie &ine 6n p!m6ntul acela* pe care Domnul DumneFeul t!u"i31 d! "ie$ S! nu uciFiW S! nu 4ii des4r6natW S! nu 4uriW S! nu dai m!rturiiiiincinoase asupra aproapelui t!uW S! nu po4teşti la 4emeia aproapelui t!u*piei "arina lui* nici ro&ul lui* nici road! lui* nici &oul lui* nici asinul lui*nimic din cele ce s6nt ale aproapelui t!u$ Aceste porunci constituie temeliamrror <sau aproape tuturor= sistemelor uridice ale destinului şi condi"ieimane$

%rin intermediul lui #oise DumneFeu le3a dat israe6i"ilor şi o le,isla3lie$ Este or&a despre un drept cu caracter reli,ios* r!F&oinic* dar 6n acelaşi[Qip umanist$ %entru a ilustra cele spuse ne re4erim la/

1 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 1'$

-t 1*1 Ş-




a legea talionuluiF S! nu31 cru"e oc+iul t!u* ci s! ceri su4let pentrusu4let* oc+i pentru oc+i* dinte pentru dinte* m6n! pentru m6n!* picior pentru piciorMP

b ataşamentul faţă de dreptateF Domnul este cel care 4ace dreptateor4anului şi !duei şi iu&eşte pe pri&ea, şi3i d! p6ine şi +ran!$ S!31iu&i"i şi oi pe pri&ea,* c!ci şi oi a"i 4ost pri&e,i 6n p!m6ntul E,iptului$M C6nd ei secera +olda 6n "arina ta şi ei uita reun snop 6n"arin!* s! nu te 6ntorci s!31 iei* ci las!31 s! r!m6n! al str!inului* s!racului* or4anului şi !duei$M Caut! dreptate şi iar dreptate$M Cudreptate s! udeci pe aproapele t!u$M Dac! ei 6nt6lni &oul duşmanului t!u sau asinul lui r!t!cit* s![l 6ntorci şi s! i31 duci$M Str!inulcare s3a aşeFat la oi* s! 4ie pentru oi ca şi &!ştinaşul ostruP s!31iu&i"i ca pe oi 6nşi!$M1

>egea celor XII Table, la romani$ Este prima le,e scris! la romani*ap!rut! 6n anul ;)( 6$e$n$ Apari"ia ei a 4ost determinat! de lupta dintre patricieni şi ple&ei$ %6n! la aceast! dat! le,ile erau cunoscute numai dec!tre patricieni$ %le&eii au cerut senatului s! adopte le,i scrise ca s! poat!4i cunoscute de c!tre to"i romanii$ Su& presiunea ple&eilor senatul a numit*

pe r6nd* dou! comisii 4ormate din c6te 1( mem&ri <decemiri=* care s! seinspire din le,ile ,receşti şi s! redacteFe un cod pentru Roma$ Decemiriiau alc!tuit un cod cunoscut su& numele de Le,ea celor II Ta&le$M Codul

proclama e,alitatea ciil! a patricienilor cu ple&eii* o&li,atiitatea p!r"ilor de a se preFenta 6n 4a"a instan"elor udec!toreşti* dreptul de proprietate ş$ a$

Le,ea celor II Ta&le cuprinde totalmente institu"iile romane e:istente

la acea perioad! şi* 6n mare m!sur!* constituie o transpunere 6n scris ao&iceiurilor care dominau atunci la Roma$

8agna Carta Hibertatum <#area Cart! a Li&ert!"ilor=* An,lia$ Esteunul dintre cele mai ec+i şi mai 6nsemnate monumente le,islatie dinEul #ediu* ap!rut 6n 121)$

.aronii en,leFi* sus"inu"i de or!şeni şi de caaleri* au 6nceput 6n 121)o lupt! 6mpotria re,elui loan 4!r! de ar!* care nu le respecta priile,iile$In 4a"a superiorit!"ii adersarilor s!i* re,ele a semnat un act care preedearespectarea de c!tre re,e a priile,iilor &aronilor* caalerilor şi or!şenilor$In acest 4el a luat naştere* 6n 121) #area Cart! a Li&ert!"ilor$

Carta cuprinde* 6n special preederi re4eritoare la satis4acerea unor interese ale &aronilor şi no&ilimii ecleFiastice* cu toate c! ,reul luptei 6m3

1 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 1;315$

8 9 1 % % 9 8




potria re,elui 4usese dus de caaleri şi de or!şeni$ Re,ele se o&li,! s! nu pretind! de la &aroni nici un 4el de presta"ii &!neşti* mai mari dec6t celesta&ilite de o&iceiul locului* s! nu3i declare 6n a4ara le,ii* s! nu le ia autul

dec6t pe &aFa unei sentin"e le,ale$ %entru caaleri Carta preedea c! re,eleşi &aronii nu puteau cere acestora presta"ii mai mari dec6t cele sta&ilite deo&iceiul locului$ !ranii li&eri au primit aceeaşi promisiune* 6n ce prieşteor!şenii* lor li s3au con4irrnat drepturile pe care le3au aut anterior$ De ase3menea* s3a 4!cut o uni4icare a unit!"ilor de m!sur! şi ,reutate$

Carta preedea li&era circula"ie a ne,ustorilor str!ini 6n An,lia$ Ea aaut un rol poFiti 6n deFoltarea ie"ii politice şi sociale 6n An,lia$ Aceastaa 6n,r!dit a&uFurile re,elui 4i:6nd un minimum de ,aran"ii uridice pentrucate,oriile sociale nominaliFate$ Aşa* de e:emplu* 6n art$ 12 al Cartei se

preedea c! re,ele nu a putea cere ca no&ilii s! pl!teasc! nici autorul4eudal şi nici &anii scutuluiM 4!r! 6ncuiin"area Consiliului ,eneral alre3PPpalui* alc!tuit din &aroni şi clerici$ Carta* de asemenea* preedea c! &a3ronii nu or putea 4i udeca"i dec6t de oameni de acelaşi ran, cu ei$ Art$'7al Cartei preedea c! nici un om li&er nu putea 4i cercetat* pus 6n a4ara

pe,ii sau e:ilat dec6t 6n con4ormitate cu le,ile "!rii* iar 6n art$;( se sta&ileac! nimeni nu se poate sustra,e de la udecat! dac! aceasta are loc potriit

preederilor le,ale$


1$ Ce condi"ioneaF! necesitatea determin!rii tipurilor istorice destat şi drept

2$ Ce 6n"ele,em prin tip istoric de stat şi dreptM

'$ Ce criterii pot 4i puse la &aFa tipiF!rii statului şi dreptului

;$ %rin ce etape de deFoltare au trecut statul şi dreptul

)$ Ce tipuri istorice de stat şi drept pot ap!rea 6n iitor

5$ ace"i o caracteristic! a statului şi dreptului 6n di4erite etape dedeFoltare istoric!$

^ 12% e-





<. Ion Cra6oan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((2$9. Ion Do,aru8 Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$

J. #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8$.ucureşti* 177)$

?. Nicolae %opa* Ion Do,aru* G+eor,+e D!nişor* Dan Claudiu D!nişor* :ilozofia dreptului. Marile curente$ .ucureşti* 2((2$

L. Gior,io Del -ecc+io* >ecţii de filosofic 2uridică$ .ucureşti* 177'$

W. Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului .ucureşti1777$

I. .$C$ Yepcec4lYY* *Fuţaa meopun npaea u zocAdapcmea$ #OCZ.E* 1777$

H. 3podneMi oWZ$eu meopuu zocAdapcmea u npaea$ eo$ nocoGne* pe$ #$ Y$ #apneYZO* #ocZ.a* 1777$

. %+ilippe #alaurie* 0ntologia gîndirii 2uridice$ .ucureşti* 1778$

124



statului

mait2pOeaB$4asiăiOS"băBeţi64

O "lOtiişc44piApnef4OO4ţ4O4ţi444iA

î 44ţe]4f4l46Ms-44?.

M4SG4

4flt4iţMi4Mls4M44S444 Pf

f4AOf44f4l6fiB.Q444ăl4

Comple:itatea 4ormei statului$

orma de ,uern!m6nt$

orma or,aniF!rii de stat$ State unitare$

State 4ederatie$

Asocia"ii de state$ Ierar+iile de state$

Re,imul politic$

%ro&leme actuale a 4ormei statale$



.1. /oţiunea şi laturile componente aie +ormei de s+at

Dac! cercetarea esen"ei statului şi a tipului istoric de stat ne d! r!s3 punsul la 6ntre&area* 6n m6na cui se a4l! puterea de stat* 6n slu&a c!ror ,ru3 puri sociale ac"ioneaF! statul* e:aminarea 4ormei de stat r!spunde la o alt!

6ntre&are şi anume 6n ce mod cei care de"in puterea conduc statul$6n doctrina uridic! s3a 6nr!d!cinat conceptul con4orm c!ruia 4orma de

stat repreFint! o cate,orie comple:!* care desemneaF! modul de or,aniFa3re al con"inutului puterii* structura intern! şi e:tern! a acestui con"inut$

Laturi componente* elemente constitutie ale 4ormei de stat s6nt/a8 forma de guvernămînt18 forma de organizare statală ;structura de stat81c8 regimul politic.

"orma de guvernăm3nt desemneaF! modul de 4ormare şi or,aniFarea or,anelor statului* atri&u"iile care rein lor* caracteristicile şi principiile

care stau la &aFa raporturilor dintre acestea* 6n special dintre or,anul le3,iuitor şi or,anele e:ecutie* inclusi şe4ul statului$M1

/tructura de stat desemneaF! or,aniFarea puterii de stat 6n anumi3te limite spa"iale* adic! pe un anumit teritoriu* raporturile speci4ice ce seconstituie 6ntre elementele* alc!tuitoare ale ansam&lului statal* precum şile,!turile speci4ice dintre 6ntre,M şi p!r"ileM lui componente$

6egimul politic repreFint! ansam&lul metodelor* miloacelor* pro3cedeelor de 6n4!ptuire a puterii* a rela"iilor e:istente 6ntre elementele cealc!tuiesc sistemul social3politic* rele6nd mai ales m!sura consacr!rii şi,arant!rii drepturilor şi li&ert!"ilor 4undamentale cet!"eneşti$2

orma statului* indi4erent de modalitatea sa de mani4estare <4orma de,uern!m6nt* 4orma de or,aniFare statal!* re,imul politic=* sau de e:pri3mare 6ntotdeauna este indisolu&il le,at! de puterea de stat* de mani4estareaacesteia la un anumit tip istoric de stat$ Din aceste considerente* men"io3n!m 4aptul ca 4iecare element constituti* latur! component! a 4ormei destat are 6nsemn!tate teoretic! şi practic! doar 6n caFul* c6nd e cercetat! prin

prisma spa"io3temporal! a e:isten"ei sale$

Ion Deleanu* Drept %onstituţional şi insti tuţii politice. Tratat 8* .esureş4i* 1775$ pa,$ 1'($ Idem$

ni 1% s8




%.*. orma de gu5ernămnt

orma de ,uern!m6nt are o importan"! maor! pentru caracteristica

statului$%entru Aristotel* ,uem!m6ntul* 4iind puterea sueran! a cet!"ii* tre3 &uie* 6n c+ip necondi"ionat* ca aceast! putere s! se compun! ori dintr3unsin,ur indiid* ori dmtr3o minoritate* ori* 6n s46rşit* din masa cet!"enilorM$1

Kean Kaues Rousseau a de4init ,uern!m6ntul ca un corp interme3diar* plasat 6ntre supuşi şi sueran pentru le,!tura lor reciproc! şi 6ns!r3cinat cu aplicarea le,ilor şi men"inerea li&ert!"ii* at6t ciile c6t şi politice$#em&rii acestui corp se numesc ma,istra"i sau re,i* adic! guvernatori, iar corpul 6ntre, poart! denumirea de principe)!$

Rousseau consider! c! Guern!m6ntul poate 6m&r!ca trei 4orme di4e3rite 6n 4unc"ie de num!rul celor care 6l compun/

1= democraţia, preFent! atunci c6nd Sueranul con4er! ,uern!m6ntul6ntre,ului popor sau celei mai mari p!r"i a luiP

2= aristocraţia, preFent! atunci c6nd ,uern!m6ntul este con4erit unuinum!r mic de ma,istra"iP

'= monar*ia, c6nd ,uern!m6ntul este 6n m6inile unui sin,ur ma,istrat* 6n toate caFurile 6ns! se p!streaF! distinc"ia 6ntre sueran şi ,uer n!m6nt$ Sueranitatea r!m6ne inaliena&il!P ceea ce se transmite este doar

puterea* nu oin"a$ Sueranul rea* Guern!m6ntul e:ecut!/ el are 4or"a* nuoin"a$ Bi pentru ca aceast! 4or"! s! 4ie le,itim! orice ,uern!m6nt tre&uies! 4ie repu&licanM$ #onar+ia este condamnat!$

orma de ,uern!m6nt prieşte 4ormarea* or,aniFarea şi competen"aor,anelor supreme ale puterii de stat* raportul lor cu celelalte or,ane alesistemului statal$'

6n ceea ce ne prieşte* consider!m c! 4orma de ,uern!m6nt caracte3riFeaF! modalitatea de 4ormare şi or,aniFare a statului* caracteristicile şi

principiile care stau la &aFa raporturilor dintre acestea şi 6n special* dintreor,anul le,iuitor şi or,anele e:ecutie* inclusi şe4ul statului$

Din punct de edere al 4ormei de ,uern!m6nt cele mai 4recent 6nt6l3nite s6nt monar*ia şi republica!

Aristotel* de e:emplu* recunoştea trei 4orme de ,uern!m6nt şi anu3me/ regalitatea$ aristocraţia şi repulica$ El a indicat* de asemenea* trei

1 Aristotel* Politica$ .ucureşti* 172;* cartea III* cap$ -* sec$ I$2 Kean Kaues Rousseau* %ontractul social$ cartea III* .ucureşti* 17)8* pa,$ 15;$' #!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* *pera citată$ pa,$ 1(2$

-t 1* t-



oris Negru, Alina Negru

eria"i ale acestora/ tirania pentru re,alitate* oli,ar+ia pentru aristocra"iei dema,o,ia pentru repu&lic!$ El preciFa c! tirania este ,uern!m6ntul$nuia sin,ur* care domneşte ca un st!p6n peste asocia"ia politic!P oli,ar+ia

ste predominarea politic! a &o,a"ilorP dema,o,ia este* din contra* predo3ainarea s!racilor* cu 6nl!turarea &o,a"ilor$ 8onar*ia ca 4orm! de ,uern!m6nt se caracteriFeaF! prin aceea c!

e4ul statului este monar+ul <de la ,recescul monas +$ ce caracteriFeaF!uterea unei persoane=$ #onar+ul* a6nd di4erite denumiri 3 re,e* "ar* sul3in* şa+* 4araon* emir* domnitor* 6mp!rat etc$ 3 de re,ul!* de"ine putereae ia"! şi o transmite ereditar* sau e desemnat dup! proceduri speciale 6nependen"! de tradi"iile respectie$

Ca 4orm! de ,uern!m6nt monar+ia este cunoscut! din cele mai ec+impuri$ 6n eolu"ia sa monar+ia cunoaşte mai multe 4orme/ monar+ie a&3olut!* monar+ie limitat!* monar+ie parlamentar! dualist!* monar+ie par3

imentar! contemporan!$ 8onar*ia absolută este cea mai ec+e 4orm! de monar+ie$ Ea a e:is3

it p6n! aproape de Filele noastre$ La 6nceputul secolului 6n lume mai:istau dou! monar+ii a&solute 6n Imperiul Rus şi Imperiul Otoman* 6naFul monar+iei a&solute puterea monar+ului aproape c! nu este limitat!Ketat cest moiM 3 Statul 3 s6nt eu* 3 spunea Ludoic al l-3lea=* mo3ar+ul domnind dup! &unul s!u plac$ Ca re,ul!* o asemenea 4orm! de ,u3ern!m6nt de cele mai multe ori nu a 4ost considerat! ra"ional!* oportun!$Lşa* de e:emplu* Aristotel considera c! puterea a&solut! a unuia sin,ur u este nici ust!* nici util!$M

8onar*ia limitată <constitu"ional!= se caracteriFeaF! prin limitareauterii monar+ului prin le,ea suprem! a statului <constitu"ie=$ Cu toatecestea puterea monar+ului nu tre&uie ne,liat!$ Donar2ului 6i reine unol important 6n ia"a politic! a societ!"ii$ Deseori acest rol e mai pronun"atlec6t cel ce3i reine parlamentului$

8onar*ia parlamentară dualistă se caracteriFeaF! prim 4aptul c! mo3lar+ul şi parlamentul* din punct de edere le,al* s6nt e,s`/

8onar*ia parlamentară contemporană este cea mai 4recent 6nt6lnit! &rm! a monar+iei <An,lia* .el,ia* Olanda* "!rile scandinae etc$=$%utereagonar+ului* de cele mai multe ori* poart! un caracter sin/ /l/c$

6epublica este o ast4el de 4orm! de ,uern!m6ni$ in care puterea su3_rem! apar"ine unui or,an ales pe un timp limitat$ %erse 3aude care compunT,anul electi s6nt responsa&ile uridic pentru actiitateP ler

-= 1*$




orma repu&lican! clasic! de ,uern!m6nt a do&6ndit3o America$ Ya3milton* unul din patriar+ii Constitu"iei S$U$A$* a pronun"at la 19 iunie 18986n 4a"a Adun!rii de la %+iladelp+ia un discurs de cinci ore 6n 4aoarea mo3

delului monar+ic en,leF* dar aşa şi n3a reuşit s!3i conin,! pe cole,ii s!iin oportunitatea acestui model$ Ca reFultat* s3a acceptat 4orma repu&lican!de ,uern!m6nt* care a detaşat* dup! 4orma de ,uern!m6nt* S$U$A$ deAn,lia$

Repu&licile* la r6ndul lor* pot 4i parlamentare sau pre0idenţiale!

t 6epublica 5arlamentară se caracteriFeaF! prin 4aptul c! 4ie c! lipseşteşe4ul statului* 4ie c! acesta este ales de c!tre parlament* r!spunF6nd 6n 4a"alui$ Ca urmare* poFi"ia le,al! a şe4ului de stat e mai in4erioar!* comparaticu a parlamentului <de e:emplu* Italia* Austria* Germania* inlanda etc$=$

f 6epublica 5re0idenţială se caracteriFeaF! prin ale,erea şe4ului de

stat de c!tre cet!"eni* 4ie direct <prin ot uniersal* e,al* secret şi li&er e:primat=* 4ie indirect <prin intermediul cole,iilor electorale <de e:emplu*S$U$A$=$

iind ales 6n asemenea mod preşedintele repu&licii se a4l! pe o poFi"iee,al! cu parlamentul* 6n caFul repu&licilor preFiden"iale* de cele mai multeori* preşedintele se a4l! 6n 4runtea e:ecutiului <S$U$A$* de e:emplu=* deşinu3i e:clus! şi 4unc"ia de şe4 al Guernului$

6n ultimul timp tot mai 4recent apar repu&lici semipreFiden"iale sausemiparlamentare <mi:te=$ O ast4el de 4orm! intermediar! repreFint! un +i3

&rid/ elemente ale repu&licii preFiden"iale se 6m&in! cu elemente ale repu3 &licii parlamentare$ La o asemenea 4orm! de ,uern!m6nt pot 4i atri&uite*

de e:emplu* ran"a* RomQnia$,roleme ale regimului de guernămînt în epulica DoldoaRepu&lica #oldoa este o repu&lic! democratic!* 6n irtutea 4aptului

c! sueranitatea na"ional! şi puterea a&solut! apar"ine poporului* care 6şiale,e ,uernan"ii ce e:ercit! puterea 6n mod li&er* prin ale,eri li&ere şidemocratice$

%6n! la modi4icarea Constitu"iei din ) iulie 2(((* se crea impresia c!Repu&lica #oldoa este o repu&lic! preFiden"ial!* 6n irtutea 4aptului c! şe34ul statului 3 %reşedintele Repu&licii este ales direct de c!tre popor <art$ 88389=$ Constitu"ia 6ns! consacr! e:pres elementele unei repu&lici semipreFi3

den"iale* ceea ce poate 4i demonstrat prin urm!toarele preederi ale ei/ at6t %arlamentul* c6t şi %reşedintele erau or,ane alese prin ot uni3

ersal* e,al* direct* secret şi li&er e:primat <art$ 51 şi 89=P

-Ş 1*3




%reşedintele desemneaF! un candidat pentru 4unc"ia de %rim3mi3nistru numai dup! consultarea maorit!"ii parlamentare şi numeşteGuernul doar pe &aFa otului de 6ncredere acordat de %arlament

<art$ 92=P e:ecutiul <Guernul= este responsa&il 6n 4a"a %arlamentului* iar şe4ul statului nu este 6n acelaşi timp şi şe4ul Guernului <deşi sea4la 6n 4unc"ia puterii e:ecutie a statului=* nu are putere de in34luen"! asupra e:ecutiului care s! 4ie pre!Fut! e:pres 6n Le,eaSuprem! <art$ 88=$

%arlamentul poate 4i diFolat de %reşedinte numai dup! consultarea4rac"iunilor parlamentare şi numai 6n caFul c6nd nu a putut 4i 4ormat Guer3nul sau dac! a 4ost &locat! procedura de adoptare a le,ilor <art$ 9)=P

Re4uFul preşedintelui de a promul,a o le,e poate aea loc o sin,ur!dat!* iar promul,area ei dup! ree:aminare este o&li,atorie <art$ 7' şi Yo3

t!r6rea Cur"ii Constitu"ionale a Repu&licii #oldoa nr$ 2 & din 2$(;$75 cu priire la interpretarea preederilor art$ 7' alin$ <2= din Constitu"ia Repu3 &licii #oldoa=P

#o&iliFarea par"ial! sau ,eneral! poate 4i declarat! de %reşedinte nu3mai cu apro&area preala&il! a %arlamentului* iar m!surile luate pentru res3

pin,erea a,resiunii şi declararea st!rii de r!F&oi tre&uie aduse ne6nt6rFiat lacunoştin"a %arlamentului <art$ 98=P

%reşedintele poate 4i suspendat din 4unc"ie de c!tre %arlament* dup!iceea* tot %arlamentul poate or,aniFa un re4erendum pentru demiterea şe36ului statului <art$ 97=$

Din cele men"ionate se poate o&sera c! %arlamentul aea o superio3itate !dit! 4a"! de prero,atiele %reşedintelui şi era eident c! Repu&licaloldoa 6ntrunea elementele şi caracteristicile unei repu&lici semipreFi3len"iale$

Dup! adoptarea Constitu"iei din 177;* a 4ost pus la 6ndoial! modelulemipreFiden"ial de ,uernare* inoc6ndu3se ca insu4ielenEe 6mputerniciri3

s %reşedintelui Repu&licii* deşi pe parcursul ultimilor ani au 4ost 6naintate pre e:aminare 6n %arlament proiecte de le,i priind modi4icarea Consti3i"iei ce aeau ca o&iect repartiFarea atri&u"iilor între %reşedintele Repu3licii* %arlament şi Guern$

Ast4el* 6n iFiunea %reşedintelui Repu&licii sisiemul semipreFiden3al de ,uernare a demonstrat 6ntre,ii societ!"i c! mecanismele sale der,aniFare* 4unc"ionare şi cola&orare a ramurilor M$er6$P/iM a$ e:ecuti! şiidec!toreasc! ale puterii 6n sat nu asi,ur! separaP/ Ier adecat!* ec+ili&ru

-Ş 1%0 ;-




/[tre atri&u"iile şi responsa&ilit!"ile ce le rein* şi nici unitate procesuluide diriare a statului* ceea ce se soldeaF! cu administrarea ine4icient! atre&urilor pu&lice şi cu declinarea de c!tre ramurile puterii a r!spunderii

concrete pentru reFultatele ,uern!rii şi c!* 6n consecin"!* se aduc pre3r udicii tot mai ,rae sta&ilit!"ii politice a statului* intereselor economicesi sociale ale cet!"enilor* ima,inii şi presti,iului Repu&licii #oldoa pearena interna"ional!$

%ornind de la situa"ia descris! şi ar,umentmd c!/ raportul de 4or"e politice e:istent o&iecti 6n societate şi contra

dic"iile dintre principiile şi pro,ramele acestor 4or"e ,enereaF! re petate criFe de putere* care duc la diminuarea e4icien"ei actiit!"iistatului de promoare a re4ormelor politice* uridice* economice şisocialeP

pro&lemele modi4ic!rii şi per4ec"ion!rii sistemului constitu"ionalde or,aniFare şi 4unc"ionare a puterii de stat se deF&at 6n permanen"!* de pe poFi"ii di4erite at6t 6n societate c6t şi* mai ales* de c!tre4or"e politice care 6mp!rt!şesc şi promoeaF! concep"ii dier,ente*ceea ce s3a mani4estat deose&it de pre,nant 6n timpul criFelor de,uern!m6ntP

X pro&lema sc+im&!rii sistemului de ,uernare are o importan"!maor! pentru preFentul şi iitorul "!rii* c! sueranitatea na"ional!apar"ine poporului şi c! acesta* 6n caF de necesitate* o poate e:er3cita* potriit Constitu"iei* 6n mod direct* 4iind conins c! instituireasistemului preFiden"ial este imperios necesar! ,uern!rii e4iciente

a "!rii şi c! aceasta ar corespunde oin"ei poporului de instaurareIn "ara a unei ,uern!ri stariie* capa&ile sa ,uerneFe drepturileşi s! satis4ac! interesele le,itime ale cet!"enilor 6n condi"iile dedemocra"ie* ordine* sta&ilitate politic! şi social! şi responsa&ilitateconcret! a puterii 4a"! de cet!"eni* %reşedintele Repu&licii* prindecretul nr$ 7'(311 din 22 martie 1777* a 4i:at pentru data de 2'mai 1777 re4erendum repu&lican consultati 6n pro&lema sc+im3

&!rii sistemului de ,uernare 6n Repu&lica #oldoa$ Ca urmare aacestui re4erendum* electoratul a spriinit inten"ia %reşedintelui şis3a pronun"at a4irmati$

%arlamentul a cali4icat aceast! situa"ie ca un eentual pericol pentrudemocra"ia "!rii şi a luat 6n deF&atere trei proiecte de le,i pentru modi4ica3rea Constitu"iei* care dup! prima lectur! au 4ost comasate 6n una sin,ur!$Ast4el* la ) iulie 2((( %arlamentul a adoptat Le,ea nr$ 111)3I- cu priire

-$ 1%1 i-



oris Ne,ru* Alina Ne,ru

i modi4icarea şi completarea Constitu"iei Repu&licii #oldoa$ #odi4ic!3ile Constitu"iei au limitat competen"a şi rolul %reşedintelui Repu&licii 6naoarea Guernului şi a %arlamentului$

Noile preederi Consti tu" ionale iFeaF! atri&u"i ile %reşedintelui Re3iu&licii* ale %arlamentului şi ale Guernului re4erindu3se la / ale,erea %reşedintelui de c!tre %arlamentP dreptul %arlamentului de a demite %reşedintele Repu&licii cu otul

a dou! treimi din num!rul deputa"ilor aleşiP retra,erea dreptului %reşedintelui de a preFida şedin"ele Guernu

lui la care particip!P e:cluderea in4orm!rii o&li,atorii a %reşedintelui Repu&licii de c!3

tre %rim3ministru 6n pro&leme de o deose&it! importan"! pentru"ar!P

determinarea de c!tre Guern a modului şi priorit!"ilor e:amin!rii

6n %arlament a proiectelor de le,i pe care le preFint! şi a propunerilor le,islatie ale deputa"ilor acceptate de acestaP

posi&ilitatea adopt!rii de c!tre Guern a ordonan"elor* prin dele,are le,islati!P

an,aarea r!spunderii Guernului 6n 4a"a %arlamentului asupra unui pro,ram* unei declara"ii de politic! ,eneral! sau a unui proiect dele,eP

adoptarea le,ilor* care necesit! c+eltuieli* doar dup! acceptareaacestora de GuernP

diFolarea %arlamentului 6n caFul 6n care nu a ale,e %reşedintele

Repu&licii nici dup! ale,eri repetate$Din cele relatate ar reFulta c! Repu&lica #oldoa a deenit un stat cuan sistem de ,uernare parlamentar$

Acest lucru* 6ns! nu corespunde realit!"ii$ E important s! "inem cont şile atri&u"iile care rein actualmente %reşedintelui Repu&licii #oldoa$ OanaliF! a atri&u"iilor acestuia denot! 4aptul c! %reşedintele Repu&licii #ol3doa dispune de atri&ute mai mari dec6t %reşedintele ran"ei <ne re4erimla ran"a* dat 4iind 4aptul* c! ea sereşte e:emplu clasic de repu&lic! mi:3t!=$ Ast4el %reşedintele Repu&licii #oldoa dispune de drept de ini"iati!Le,islati! <%reşedintele 4ranceF nu dispune de aşa drept=* poate diFola%arlamentul 6n trei caFuri e:pres pre!Fute de Constitu"ie$ Din cele spuse

ne permit s! tra,em concluFia c!* Repu&lica #oldoa poate 4i priit! 6ncontinuare ca o repu&lic! mi:t!$

13% @




6 4. . oţiunea ,i *ormele structurii de stat Ela&orarea cate,oriei de structur! este str6ns le,at! de eolu"ia şi pro3

,resele ştiin"elor particulare* de deFoltare a cunoştin"elor priind modulde mani4estare a rela"iilor caracteristice di4eritelor sisteme$

6n deFoltarea sa istoric!* termenul de structur! a ealuat1 de la oiFiune static! ce priea structura doar ca un mod de aşeFare a p!r"ilor 6n6ntre, şi a elementelor 6n sistem* la concep"ia actual!* dinamic!* ce consi3der! structura ca rela"ie* ca mod de interac"iune a elementelor* 6n sistem* camodalitate de constituire a sistemului$

Su&liniind caracterul lo,ic* esen"ial al le,!turilor structurale conside3

r!m c! putem de4ini structura drept modul de or,aniFare a interac"iunilor*ansam&lul rela"iilor dintre elementele unui sistem care3i determin! 4unc"i3onalitateaM$2

Cate,oria de structur! cuprinde trei caracteristici/ H Totalitatea! Aceast! particularitate este str6ns le,at! de di4eren"a

dintre tot 6ntre, şi elementele acestuia$ Din acest punct de edere enecesar de a "ine cont de 4aptul c! 6ntr3o structur! nu pot 4i incluseorice elemente* ci doar acele* care interac"ioneaF! 6ntre ele$

2$ Transformarea! Structura nu este un ansam&lu sta&il* dat odat! pentru totdeauna* ci un sistem de sc+im&!ri* de trans4orm!ri$

'$ Autoconservarea! Structurile se re,leaF! ele 6nşele şi prin aceastase autoconser!* nu permit dep!şirea 4rontierelor ei$E:emple de structur! ne poate seri structura de stat$ 6n le,!tur! cu

con"inutul cate,oriei structura de statM s3a propus ca aceasta s! 4ie utili3Fat! pentru* a desemna or,aniFarea teritorial! a puteriiM* care s! includ!at6t ceea ce denumim acum structura de statM* c6t şi or,aniFarea admi3nistrati! a teritoriuluiM$ Credem c! o ast4el de concep"ie poate duce 6ns! şter,erea deose&irilor calitatie dintre unit!"ile administrati3teritorialeşi su&iectele unei 4edera"ii$ Din aceste considerente credem c! structura de

1 In lim&a latin!* de unde de alt4el* proine cu6ntul* structur!M 6nseamn! construc"ie* distri &u"ie* aşeFare* ordine$ Dar sensul lui a ealuat$ Ast4el* 6n literatura contemporan! de4ini"iile care se

dau structurii conin, spre 6n"ele,erea ei ca ansam&lul rela"iilor inerente sistemului* iFeaF! tocmaisensul de a 4i interac"iunea elementelor din cadrul sistemului$ De pild!* 4iloFo4ul en,leF .ertrendRussei arat! ca a sta&ili structura unui o&iect 6nseamn! a desprinde p!r"ile sale şi modul lor de interac"iune$

9 Constantin Stroe* %ompendiu de filosofia dreptului. .ucureşti* 1777* pa,$ 99$ -eFi/ So4ia%opescu* :orma de stat$ .ucureşti* 179'* pa,$ 19317$

# 1++ ;-




stat <sau 4orma de or,aniFare statal!= 6nseamn! 6mp!r"irea intern! a sta3tului 6n unit!"i administrati3teritoriale sau 6n p!r"i politice* autonome şiraporturile dintre stat* considerat ca 6ntre,* şi p!r"ile sale componente$ Din

acest punct de edere statele se 6mpart 6n/ state simple sau unitare şi statecompuse sau 4ederatie$ In acest numeric maoritatea a&solut! a statelor contemporane s6nt state unitare$ #ai mult ca at6t* la etapa contemporan!remarc!m tendin"a re4uFului de la statul 4ederal 6n 4aoarea statului uni3tar$

Statul este unitar <simplu= dac! repreFint! o sin,ur! 4orma"iune sta3tal!* cu un re,im constitu"ional unic* are un sin,ur r6nd de autorit!"i le,is3latie* e:ecutie şi udec!toreşti la niel central* puterea 4iind di4uFat! dela centru$1

Caracteristicile principale ale statului unitar sîntX o sin,ur! 4orma"iune statal!PX un sin,ur re,im constitu"ional* sta&ilit printr3o sin,ur! Le,e Su3

prem! 3 Constitu"iaP un sin,ur r6nd de or,ane ale puterii de stat* diiFat! 6n putere le,is3

lati!* putere e:ecuti! şi putere udec!toreasc!* care 6şi e:ercit!autoritatea pe 6ntre, teritoriu 6n raport cu toat! popula"ia "!riiP

e:ist! o sin,ur! cet!"enieP un sin,ur su&iect al dreptului constitu"ional şi interna"ional este

statul 6nsuşi$Ast4el* statul unitar apare ca un centru politic care nu este determinat

sau in4luen"at de 6ntinderea teritoriului* de num!rul cet!"enilor* de 4orma

de ,uern!m6nt sau de re,imul politic$In acelaşi timp* caracterul unitar al statului nu 4ace imposi&il! şi nicinu 6mpiedic! or,aniFarea teritoriului* su& aspect administrati* 6n unit!"iadministrati36eritoriale* conduse potriit principiilor autonomiei locale şia descentraliF!rii sericiilor pu&lice$

Autoadministrarea unit!"ilor administrati3teritoriale se e4ectueaF!de c!tre a,en"ii locali aleşi de popula"ia din teritoriul respecti <prim!riişi consilieri locali=$ Autorit!"ile administra"iei pu&lice locale nu se su&3ordoneaF! puterii e:ecutie centrale* ele 6ns! se a4al! su& suprae,+erea

1 Este de men"ionat c! e:ist! o discordan"! dintre no"iunea de star unitar din te:tul romQn

şi no"iunea de edmoe zocAdapcmeo din te:tul rus* ,enerat! de traducerea tenden"ioas! din lim&aromQn! 6n lim&a rus!$ Normai ar 4i* s! pornim de la premisa c! 6n toate caFurile este aplica&il sen3sul no"iunii din lim&a romQn! ca 4iind lim&a o4icial! a statului* iar te:tul rus este ala&il doar ca otraducere <eFi %onstituţia !epulicii Moldova8.

-# 1+! S-




administrati! a Guernului şi* administr6nd colectiit!"ile 6n condi"iile pre!Fute de le,e* nu pot s! se opun! statului$

6n comple: cu proclamarea caracterului unitar al statului Repu&lica

#oldoa* Constitu"ia proclam! şi indiiFi&ilitatea acestuia* deoarece ulti3mul caracter deri! din primul$ Statul este indiiFi&il* 6n sensul c! nu poaten 6mp!r"it total sau par"ial 6n mai multe unit!"i statale <state= şi trans4ormat6ntr3un stat 4ederal <4ederati=$ Totodat!* caracterul indiiFi&il reFult! dincaracterul unitar al statului* iar includerea no"iunii respectie 6n te:tul con3stitu"ional nu 4ace dec6t s! accentueFe caracterul de stat unitar$ Caracterulde stat indiiFi&il presupune c! statul* ca persoan! politic! şi uridic!* nu

poate 4i supus unei diiF!ri şi organizări su aspect administrativ. Su&di3iFiunile teritoriale cu caracter administrati nu s6nt state separate şi* c+iar autonomia lor este apro4undat!* ele tre&uie s! contri&uie la realiFarea şi4unc"ionarea centraliFat! a unei structuri statul Repu&lica #oldoa$

Statul 4ederati <compus= nu a 4ost niciodat! de4init de o manier! cares! par! satis4!c!toare tuturor teoreticienilor* dup! cum nici pentru stat nus3a ,!sit o ast4el de de4ini"ie$ Ast4el* 6n iFiunea unor autori* statul 4ede3rati este statul 4ormat din dou! sau mai multe state mem&re* din unireac!rora apare un nou stat 3 4edera"ia 3 ca su&iect unitar de drept$1

6n iFiunea noastr! 6n caFul statelor 4ederale cu6ntul statM ca su&iectal 4edera"iei se 4oloseşte mai mult 6n iFiunea tradi"iei* 6ntruc6t ele nu s6nt6n ade!ratul sens al cu6ntului$ %rin intrarea lor 6n 4edera"ie acestea <sta3tele= au deenit* mai de,ra&!* un 4el de unit!"i administrati3teritoriale*dec6t state propriu3Fise* deoarece acestea nu dispun de mai multe atri&ute

caracteristice statului <nu dispun de armat! proprie* de securitate* 6ntre eleau există$ frontiere naţionale [email protected] 4ederati nu tre&uie con4undat cu asocia"iile de state* deoarece

acestea nu dau naşterea unui nou stat$ %rincipalele caracteristici ale 4ede3ra"iei s6nt urm!toarele/

1$ edera"ia este constituit! din unit!"i statale <statele 6n S$U$A$* India* AustraliaP repu&lici 6n RusiaP landuri 6n R$$G$ şi AustriaP cantoane 6n Ele"iaP proincii 6n Canada etc$=$

2$ Su&iectele 4edera"iei nu s6nt state 6n sensul deplin al cu6ntului şinu &ene4iciaF! de sueranitate* 6n po4ida proclam!rii ei 4ormale 6nunele 4edera"ii$

Aşa de e:emplu* pe parcursul mai multor ani s3a spus necondi"io3nat c! statele mem&re ale 4edera"iei soietice* repu&licile Iu,oslaiei 6şi

loan #oraru* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ I* .ucureşti* 177'* pa,$ 1)'$

-; 1+ #




p!streaF! sueranitatea$ Eident* n3a 4ost şi nici n3a putut 4i or&a de osueranitate real! a acestora$ Se spunea de sueranitatea repu&licilor unio3nale doar 6n scopuri propa,andistice$ Oricum* era mai comodM s! spui de

sueranitatea #oldoei* Letoniei* Armeniei etc$* şi s! nu recunoşti 4aptulc! acestea propriu3Fis erau nişte ,u&ernii ale Imperiului Soietic$Acest lucru a 4ost con4irmat 6nc! o dat! de practic!* 6ncep6nd cu anul

1797* statele sueraneM mem&re ale edera"iei Soietice $$$ şi3au declaratindependen"a$ C+iar 6ncercarea de a men"ine cu orice pre" uniunea &ene3ol! a repu&licilor suroriM1 nu s3a soldat cu succes$ Imperiul Soietic <dealt4el ca şi toate celelalte imperii de p6n! acum= s3a pr!&uşit$ Ca urmare*aceast! ipoteF! potriit c!reia statele ce 4ac parte din 4edera"iile socialiste6şi p!streaF! sueranitatea* cade$

'$ Deopotri! cu Constitu"ia 4ederal! comun! ac"ioneaF! şi Constitu"iile <6ntr3o serie de 4edera"ii 3 S$U$A$* Rusia* R$$G$ etc$= proprii

ale su&iectelor 4ederale$ Ce3i drept* se asi,ur! suprema"ia Constitu"iei 4ederale şi a altor le,i 4ederale* c!rora tre&uie s! le corespund! le,isla"ia mem&rilor 4edera"iei$

;$ %aralel cu autorit!"ile le,islatie e:ecutie şi udec!toreşti ale 4edera"iei 4unc"ioneaF! şi or,ane le,islatie* e:ecutie* udec!toreştiale su&iectelor ei$

)$ %ersoanele de pe teritoriul 4edera"iei au* ca re,ul!* at6t cet!"enia statului 4ederal* c6t şi a su&iectelor acesteia* 6n aceste caFuri* 6ns!* cet!"enia su&iectelor 4ederale este mai mult sim&olic!* de uF intern <dee:emplu* cet!"ean al Tatarstanului* .aşcotorstanului* lacutiei etc$=

5$ %arlamentul este* ca re,ul!* &icameral/ o camer! repreFent6nd su &iectele 4ederale* iar cealalt! 6ntre,ul popor al statului 4ederal$

8$ Su&iectele 4ederale de pe poFi"ii de e,alitate particip! 3 indi4erentde 6ntinderea lor teritorial!* de num!rul popula"iei etc$ 3 la luareadeciFiilor 4ederale$2

9$ edera"ia 6n "!rile democratice se caracteriFeaF! prin descentraliFarea statului* 6n 4unc"ia 4ederal! ineita&il apare necesitatea delimit!rii de competen"e dintre or,anele 4ederale şi or,anele su&iectelor 4ederale$

1 In toamna anului 1797 Con,resul deputa"ilor poporului din U$R$S$S$ adopt! Le,ea cu priire la modalitatea de ieşire din componen"a U$R$S$S$ <aceast! le,e 4!cea imposi&il! ieşirea din

componen"a 4edera"iei=* 6n prim!ara anului 1771 se 6nsceneaF! un re4erendum care* con4irm! dorin"a de p!strare a U$R$S$S$3ului$9 Dup! cum am men"ionat* orient!rile actuale ale 4ederalismului s6nt contradictorii$ Dac! 6n

4ostele state socialiste tendin"a a 4ost şi este de a destr!ma 4edera"ia* 6n statele pluraliste* democratice tendin"a este contrar!/ de 6nt!rire a 4edera"iilor şi de 4ormare a unor noi entit!"i 4ederale$

-Ş 1%6 t-




7$ Raporturile dintre su&iectele 4ederale s6nt raporturi de drept intern$%e plan e:tern* su&iect de drept este statul 4ederati$ Ce3i drept*

pot 4i şi unele a&ateri de la acest principiu* 6n U$R$S$S$* de e:em3

plu* ap!reau ca su&iecte de drept interna"ional şi dou! repu&lici/Ucraina şi .elorusia <ele au 4ost repreFentate 6n ONU=$ Aceast!repreFentare* 6ns!* a 4ost pur decorati!$

edera"ia 6şi are şi multe alte particularit!"i care di4er! de la o 4edera3"ie la alta$ Ast4el* anumite particularit!"i rein 4edera"iilor latino3america3ne$ Autorit!"ile 4ederatie 6n "!rile respectie &ene4iciaF! de dreptul unuicontrol lar, asupra actiit!"ii su&iectelor 4ederale$

Wn caFul 4edera"iilor a4ro3asiatice se o&ser! alte particularit!"i$ Deo3se&im* de e:emplu* dou! ariante de 4edera"ie/ &ur,+eFo34ederal! şi &ur3,+eFo3democratic!$

edera"ia se 4ormeaF! 4ie prin unirea unor state <4ederalism prina,re,areM=* 4ie prin separarea a ceea ce 6nainte era unit <4ederalism prinse,re,areM=$ %entru prima situa"ie ne sereşte* ca e:emplu* S$U$A$* Ele"iaetc$* pentru cea de3a doua un &un e:emplu 6l constituie .el,ia* 6n primulcaF* statele 4ederale 6şi pierd stata6itatea* c+iar dac! 6n aparen"! s3ar p!reac! dispun de toate dimensiunile statale <teritoriu* popula"ie etc$= a4irm!macest lucru* deoarece din momentul 6ncadr!rii lor 6n 4edera"ie aceste state6şi pierd sueranitatea$ Ast4el* de e:emplu* K$ $ Au&ert* analiF6nd trans34ormarea Ele"iei din con4edera"ie 6n 4edera"ie arat! c! de la aceast! dat!cantoanele 6şi pierd sueranitatea$

6n le,!tur! cu aceasta* 6nt6lnim şi alte concepte$ Am men"ionat poFi"ia

autorilor din literatura uridic! soietic!* re4eritoare la p!strarea suera3nit!"iiM de c!tre statele 4ederate$ Asemenea a4irma"ii mai pot 4i 6nt6lnite<ce3i drept* mai mult din partea acelora care t6nesc dup! trecut= unii autori*con4und6nd* pro&a&il* sueranitateaM cu competen"aM$ -or&esc de sue3ranitatea interna"ional!M* re4erindu3se la statul 4ederati* şi sueranitateaintern!M* re4erindu3se la componentele acestuia$

6n s46rşit* 6nt6lnim* şi a4irma"ii re4eritoare la sueranitatea 6mp!r"it!M6ntre statele mem&re şi statul 4ederal$

6n ceea ce ne prieşte* ne3am e:pus anterior poFi"ia şi consider!m ne3accepta&ile conceptele respectie$ Su&liniem doar 6nc! odat! c! o suera3nitate nu se 6mparte* nu se d!ruieşte$ State nesueraneM sau state oleac!suerane şi oleac! nuM nu e:ist!$ Ele pot e:ista doar 6n 4anteFia unora sau6n doctrinele decoratie şi atr!,!toare am!,itor a altora$

In dependen"! de criteriile puse la &aFa 4edera"iilor* acestea pot 4i/

- = 1 + = -



Boris Negru, iin" Negru

Teritoriale <Germania* Austria etc$=$ Na"ionale <4ostele U$R$S$S$* Ce+osloacia* Iu,oslaia* actualele

.el,ia* Ele"ia=$

#i:te* or,aniFate 6n &aFa principiului teritorial şi etnic <edera"iaRus!=$

6.3.2 /u%iectele *ederaţiei

%ro&lema su&iectelor 4edera"iei constituie pro&lema c+eie a studiuluinostru$ Dup! cum am men"ionat anterior* 4orma 4ederati! a structurii destat este mai pu"in r!sp6ndit! dec6t cea unitar!$ Ea e:ist! 6ntr3o serie de"!ri deFoltate* precum 4edera"iile clasiceM din America de Nord <S$U$A$*Canada= şi Europa Occidental! <Ele"ia* R$ $ G$* Austria=* Australia$ State4ederatie e:ist! şi 6n America Latin!/ Ar,entina* .raFilia* -enesuela* #e3

:ic$ edera"ii e:ist! şi 6n unele "!ri din Asia şi A4rica$%e parcurs om analiFa ce su&iecte 4ormeaF! unele sau altele 4edera3

"ii* care s6nt drepturile acestora$

$ederaţia S$U$A$ şl drepturile statelorIstoria 4ederalismului american este &o,at!* 4iind le,at! de lupta

pentru independen"! a 4ostelor colonii care au alc!tuit nucleul actualelor S$U$A$* de re&eliunea sudist! 6n4r6nt! dup! patru ani de r!F&oi ciil ş$a$

Ast4el statele 4ederate şi3au pierdut de4initi competen"ele e:terioareale sueranit!"ii lor* 6nre,istr6ndu3se o creştere inerent! a autorit!"ii 4ede3ra"iei 4a"! de state$

6n preFent* statele ce compun S$U$A$ s6nt 6n num!r de )($ %uterilestatului 4ederal s6nt destul de 6ntinse* deoarece el tre&uie s! interin! pen3tru a elimina eenimentele disparit!"ii şi pentru a asi,ura 6n4!ptuirea unor o&iectie economice şi sociale$

6n ceea ce prieşte rela"iile dintre statul 4ederal şi statele 4ederate*enun"!m urm!toarele/ reiFuirea Constitu"iei 4ederale nu poate 4i 4!cut!dec6t cu participarea statelor 4ederate$ Con,resul poate e4ectua o reiFuirecu maoritatea de dou! treimi$ Dar la cererea parlamentelor a dou! treimidin statele 4ederate se poate reuni o Conen"ie consacrat! modi4ic!rii Con3stitu"iei$ Amendamentele adoptate tre&uie s! 4ie apro&ate 6ntr3un termen4i:at de Con,res de c!tre trei p!trimi din statele 4ederate 6nainte de intrarealor 6n i,oare$

Statele 4ederate au dreptul s!3şi adopte propriile lor constitu"ii$ %arla3mentele statelor s6nt &icamerale <cu e:cep"ia statului Ne&rasa=$ 6n cadrul

-ş 1%# ş-




statelor puterea e:ecuti! reine unui ,uernator* ales de cele mai multeori pe patru ani* prin su4ra,iu uniersal şi direct$

6n ceea ce prieşte repartiFarea competen"elor le,islatie* acesta re3

ine de re,ul! statelor* cu e:cep"ia pro&lemelor care au 4ost trans4erate 6ncompeten"a statului 4ederal$ Ast4el* le,ile statelor s6nt competente s! re,le3menteFe pro&leme priind statutul persoanelor <c!s!torie* dior"* succesi3uni=* re,ulile priind sistemul electoral* le,isla"ia penal!* &ancar! şi de asi3,ur!ri* re,ulile de circula"ie cu e:cep"ia autostr!Filor 4ederale* or,aniFarea

udiciar!* le,isla"ia 6n ceea ce prieşte 6n!"!mmtul* s!n!tatea* pro&lemelesociale* armele* ocurile* dro,urile$

Dat 4iind marea diersitate de condi"ii locale* e:ist! şi di4erente 6ntrele,isla"iile 6n i,oare 6n di4erite state* 6n ,eneral* 6n 4oarte multe situa"iistatul 4ederal se st!ruie s! respecte le,isla"ia local! ela&orat! 6n concordan"!cu unele tradi"ii şi morauri* care dateaF! de mult timp$

Eident* au 4ost şi pro&leme impuse de centra şi acceptate cu ,reude state <de e:emplu* dreptul de ot a popula"iei de culoare* deFa,re,areaşcolilor etc$=$ Anumite pro&leme pot s! apar!* deşi de la r!F&oiul de secesi3une dun 19513195) nu s3au iit situa"ii ale unor dier,en"e 4undamentale$

Senatul se compune din 1(( de senatori* aleşi c6te doi de 4iecare stat*indi4erent de popula"ia acestora$ Ast4el Alasa care are ;(8 mii de locuitorisau Cali4ornia <circa 22 milioane= s6nt repreFentate e,al 6n Senat$

edera"ia Rus!%entru studiul nostru este interesant de a şti modul de constituire şi

statutul uridic al su&iectelor 4ederate* ,ra"ie 4aptului c! Rusia a propus Re3

pu&licii #oldoa planul de 4ederaliFare* e:pus 6n aşa numitul memoran3dumul ZoFa$ Nu am rea s! ne re4erim la con"inutul acestuia$ E su4icientde a spune doar 4aptul c! o transpunere 6n ia"! a acestuia ar duce practicla dispari"ia Repu&licii #oldoa ca stat sueran$ Am men"iona c+iar c! elconstituie un plan e:celent de coloniFare pe cale paşnic! a statului nostru$

edera"ia Rus! e constituit! din 97 de su&iec"i* inclusi/ 21 de repu3 &lici* 5 "inuturi* ;7 re,iuni* 2 oraşe de niel 4ederal <#oscoa şi Sant3%eters&ur,=* l re,iune autonom! şi 1( districte autonome$ O asemeneaconstruc"ie 4ederal!* 6n iFiunea noastr! nici pe departe nu poate satis4aceinteresele celor 1;( de na"ionalit!"i din edera"ia Rus!$

Constitu"ia preciFeaF! c! toate su&iectele 4ederate s6nt e,ale 6n drep3

turi$ Uimitor 4aptul cum* de e:emplu* Tatarstanul sau .aşcatarstanul s3ar ec+iala cu Tomsul* Omsul* Tuia ca re,iuni* sau cu #oscoa* Sant3%eters&ur, ca oraşe Eident aceasta "ine de dreptul poporului rus* de do3

-; 1+3 t-




lean"eSe sale$ Atra,em aten"ie la acest 4apt* deoarece 6n iFiunea toar!3şului ZoFa <şi nu numai a luiW= st6n,a Nistrului 6mpreun! cu G!,!uFia<circa 7(( mii de locuitori= ar 6nsemna mai mult dec6t restul* celor peste '

milioane de locuitori ai Repu&licii #oldoa$Se sta&ileşte c! teritoriul edera"iei este alc!tuit din teritoriul su&iec3"ilor s!i* din apele interioare* marea teritorial! şi spa"iul aerian corespun3F!tor* precum şi din platoul continental* Fona economic! de e:cep"ie a e3dera"iei 4iind de4init! prin le,e 4ederal! şi normele dreptului interna"ional$Sc+im&area ,rani"elor 6ntre su&iec"ii edera"iei se poate 4ace numai cuacordul lor reciproc$

Lim&a de stat pe 6ntre, teritoriul 4edera"iei este lim&a rusa$ Lim&ilerepu&licilor pot 4i 4olosite 6mpreun! cu lim&a de stat$

In competen"a edera"iei Ruse intr!/ adoptarea şi sc+im&area Consti3tu"iei şi a le,ilor 4ederale* precum şi controlul asupra respect!rii lor* struc3

tura 4ederati! şi teritoriul 4edera"ieiP re,lementarea şi ap!rarea drepturilor şi li&ert!"ilor omuluiP cet!"enia şi drepturile minorit!"ilor na"ionaleP sta3

&ilirea sistemului or,anelor puterii le,islatie* e:ecutie şi udec!toreşti*or,aniFarea actiit!"ii lorP proprietatea 4ederal! şi administrarea eiP politicae:tern! şi rela"iile interna"ionale ale edera"iei Ruse/ rela"iile economiceale edera"iei Ruse ş$a$

Su&iec"ii edera"iei Ruse dispun de 6ntrea,a putere de stat* cu e:cep"iacelei ce intr! 6n competen"a edera"iei* 6ntre su&iec/// edera"iei nu se potsta&ili 4rontiere amale* ta:e impoFite şi orice alte o&stacole care 6mpiedi3c! li&era circula"ie a m!r4urilor* sericiilor si milc2ce/er rinanciare* dec6t6n caFuri anumite determinate de le,ea 4ederal!* 6n caFul 6n care e:ist! ocontradic"ie 6ntre o le,e 4ederal! şi un act normati <inclusi Constitu"ie=al unuia dintre su&iec"ii edera"iei prioritate are le,ea 4ederal!$

%arlamentul edera"iei Ruse 3 Adunarea ederal! este or,anul re3 preFentati şi este alc!tuit din Consiliul edera"iei şi Duma de Stat$ Consi3liul edera"iei este compus din 189 mem&ri <c6te 2 repreFentan"i ai su&iec3"ilor 4edera"iei=$ Duma de Stat este alc!tuit! din ;)( deputa"i* aleşi prin otuniersal 6n circumscrip"ii electorale pe ; ani$

MermaniaCapitolul al doilea al Constitu"iei Germane re,lementeaF! rela"iile

dintre edera"ie şi landuri$ Constitu"ia preciFeaF! c! R$ $ G. este un stat

4ederal* democratic şi social* 6n care sueranitatea eman! de la popor* 4i3ind e:ercitat! de acesta prin ale,eri şi ple&iscite si prin or,anele specialeinestite cu putere le,islati!* e:ecuti! şi udiciar!$ Art$ 2' al Constitu3

-s 1!0




"iei R$ $ G$ dispune c! %reFenta Le,e 4undamental! se aplic! imediat pe teritoriul Landurilor .aden* Sa:onia de Kos* .aaria* .remen* #arele.er&in* Yam&ur,* Yesse* Renania de Nord 3 bestp+alia* Renania3%alati3

nat* Slessi,3Yollstein* birtem&ur,3.aden şi burtem&ur,3Yo+enFolern$Ea a intra 6n i,oare 6n alte re,iuni din Germania dup! aderarea acestora$Acest articol a stat la &aFa ader!rii R$ D$ G$ la edera"ia German! 6n 1797*dup! pr!&uşirea Fidului &erlineF$

6n ceea ce prieşte landurile* Constitu"ia dispune c! ordinea constitu"ional!6n landuri tre&uie s! se con4ormeFe principiilor unui stat de drept repu&lican* de3mocratic şi social* 6n landuri* arodismente şi comune poporul tre&uie s! dispun!de o re,lementare reFultat! din ale,ere prin ot uniersal* direct* li&er* le,al şisecret* 6n comune Adunarea municipal! a putea "ine loc de or,anism ales$

6n ceea ce prieşte 4unc"iile landurilor se preede c! e:ercitarea pu3terii pu&lice şi 6ndeplinirea sarcinilor reenind statului apar"in landurilor*cu e:cep"ia dispoFi"iilor contrare Le,ii 4undamentale$ Dreptul 4ederal are

prioritate 4a"! de dreptul landului$Rela"iile e:terne s6nt de competen"a 4edera"iei* dar 6naintea 6nc+eie3

rii unui tratat care a4ecteaF! situa"ia special! a unui land* acesta tre&uieconsultat 6n timp util$ De asemenea* este de remarcat preederea con4ormc!reia 6n 4unc"ie de competenta lor le,islati!* landurile pot* cu consim"!3m6ntul ,uernului 4ederal* s! 6nc+eie tratate cu state str!ineM$

Landurile particip! la le,isla"ia şi administra"ia edera"iei prin inter3mediul .undesrat3ului* a doua camer! a %arlamentului$ Acesta e compusdin 59 repreFentan"i ai ,uernelor landurilor$

iecare land dispune de cel pu"in ' oturiP landurile cu o popula"iemai mare de doua milioane dispun de ; oturi* iar cele cu o popula"ie maimare de 5 milioane or dispune de ) oturi$

Landurile au dreptul de a le,i4era 6n m!sura 6n care puterea le,islati!nu este con4erit! 4edera"iei$

Constitu"ia distin,e dou! cate,orii de pro&leme* unele 6n care edera3"ia are dreptul e:clusi de a le,i4era* cum ar 4i/ pro&lemele ap!r!rii* a4ace3rilor e:terne* na"ionalit!"ii 4ederale* li&ert!"ii de circula"ie* paşapoartelor*cola&or!rii 6n pro&lemele poli"iei criminale* protec"iei 6mpotria actiit!"i3lor care compromit interesele R$ $ G$ 6n str!in!tate ş$a$

Alte pro&leme 4ormeaF! domeniul le,isla"iei concurenteM* 6n carelandurile au puterea de a le,i4era at6ta timp şi 6n m!sura 6n care edera"ianu 4ace uF de dreptul s!u de a le,i4era <pro&leme de drept ciil* drept pe3nal* or,aniFare udiciar!* stare ciil!* preederi sociale etc=$

-) 1!1 t-



Boris Negru, Aiina Negru

S6nt de domeniile le,isla"iei concurente şi pro&lemele le,ate de sarci3nile şi pensiile persoanelor din 4unc"ii pu&lice* 6n m!sura 6n care edera"ianu are 6n acest domeniu un drept de le,i4erare e:clusi$

NleţiaDeşi denumirea o4icial! a "Qrii este Con4edera"ia Ele"iei* dup! 4orma

structurii de stat ea este un stat 4ederati$ Ele"ia este 4ormat! din 2' de can3toane* trei din care se diiFeaF! 6n semicantoane$ 6n Ele"ia e:ist! un sistemmultilateral cu dierse 4orme de administra"ie local! şi autoadministra"ie$ ie3care canton 6şi solu"ioneaF! independent pro&lemele priind or,aniFarea lor$

Constitu"ia men"ioneaF! c! sueranitatea cantoanelor nu este limitat!* prero,atiele acestora 4iind limitate numai prin puterile ce au 4ost dele,ate puterii 4ederale$

Drepturile cantoanelor s6nt ,arantate* dar Constitu"iile acestora tre&u3

ie s! asi,ure e:erci"iul drepturilor politice ale cet!"enilor* s! nu contraFic!dispoFi"iile Constitu"iei 4ederale şi s! 4ie acceptate de popor* put6nd 4i rei3Fuite dac! maoritatea a&solut! a cet!"enilor cer acest lucru$

Cantoanele nu au dreptul s! 6nc+eie tratate politice* dar pot s! 6nc+eie6ntre ele acorduri 6n pro&lemele uridice şi de le,isla"ie* 6n mod e:cep"i3onal cantoanele 6şi p!streaF! dreptul de a 6nc+eia cu statele str!ine tratatere4eritoare la pro&lemele de ecin!tate$ Asemenea tratate nu tre&uie 6ns! s!contrain! intereselor 4ederale ,enerale sau drepturilor altor cantoane$ Ra3

porturile o4iciale dintre cantoane şi ,uernele str!ine se asi,ur!* de re,ul!* prin intermediul Consiliului ederal$

Numai 4edera"ia are dreptul de a declara r!F&oi şi de a 6nc+eia pacea*

ori de a 6nc+eia cu state str!ine alian"e şi tratate* 6n special 6n pro&lemecomerciale sau amale$

Adunarea ederal! a Ele"iei e constituit! din dou! camere/ Consiliul Na"ional şi Consiliul Cantoanelor$ Consiliul Cantoanelor repreFint! inte3resele cantoanelor şi este constituit din ;5 de deputa"i 3 c6te doi de 4iecarecanton şi c6te unul de la semicanton$

633. "enerali0ări re*eritoare la *ederaţie

orma structurii de stat depinde de condi"iile 4orm!rii acestui stat*tradi"iile istorice* componen"a na"ional!* ,radul comunit!"ii teritoriale 6nel* de preFen"a dier,en"elor 6ntre di4erite ,rupuri ale cercurilor ,uernanteetc$ %rin urmare* 4orma structurii de stat* re4lect!* ,radul centraliF!rii4unc"iilor de stat* coraportul dintre centruM şi teritoriuM$

?) 1!* i-




Determinarea oportun! a 4ormei de or,aniFare statal! reFult! din di3erşi 4actori de ordin economic* politic* ideolo,ic* ce in4luen"eaF! asupra4orm!rii tendin"elor centripete şi centri4u,e$

6n "!rile democratice contemporane cea mai r!sp6ndit! este 4orma uni3tar! a structurii de stat$ Tendin"a unitarismului este condi"ionat! de necesi3t!"ile pie"ei unice* centraliF!rii puterii$

Din punct de edere istoric* unitarismul a 4ost un 4actor pro,resist*6ntruc6t a 6nlocuit scindarea 4eudal! şi particularismul$

Statele unitare nu s6nt ec+ialente* 6n unele caFuri se accentueaF! cen3traliFarea e:a,erat!* 6n altele poate 4i caracteristic! descentraliFarea$

:omia federativă s structurii de stat este mai puţin răspuidită. %e par3curs ne3am re4erit la 4edera"iile clasiceM <de e:$* S$U$A$=$ 6ntr3o serie de"!ri din Asia şi A4rica 4edera"iile au ap!rut 6n reFultatul mişc!rii de eli&e3rare na"ional!$ S6nt cunoscute caFuri c6nd 4ostele metropole 6ncercau s!impun! tinerelor state na"ionale 4orma 4ederati! cu scopul de a conserainstitu"iile tradi"ionale din metropol!$ Aşa* de e:emplu* s3a 6nt6mplat cu4edera"ia din Camerun* unde mai t6rFiu s3a instaurat unitarismul$

6n unele "!ri au 4ost 4ormate 4edera"ii lu6ndu3se 6n considerare princi3 piul lin,istic$ Asemenea 4edera"ii au 4ost 4ormate 6n India <dup! reor,ani3Farea statelor 6n anul 17)5=* par"ial 6n %aistan şi Ni,eria$

orma 4ederati! 6şi are şi tr!s!turile sale speci4ice$ La acestea ne3am re4erit anterior* 6n &aFa analiFei 4edera"iilor e:istente putem constataurm!toarele/

1$ Su&iectele 4edera"iei nu s6nt state 6n sensul deplin al cu6ntului*

c+iar dac! 6n unele caFuri se men"ioneaF! despre sueranitateaacestora$ Caracterul sueran al su&iectelor 4ederate e 4ormal* declarati şi nu real$Nu poate 4i accepta&il* dup! p!rerea noastr!* niciconceptul sueranit!"ii diiFate$

2$ A&solut 6n toate caFurile 4edera"iei* su&iectele 4ederate nu dispun dedreptul de a ieşi li&er din componen"a 4edera"iei$ Se ştie c! 6n Constitu"ia U$R$S$S$ se men"iona dreptul repu&licilor unionale de a ieşi dincomponen"a U$R$S$S$ Un asemenea drept* 6ns!* a aut un caracter 4ormal$ Nu a 4ost* ce3i drept* nici un caF de 6ncercare de a ieşi dincomponen"a 4edera"iei soietice$ Doar la s46rşitul anilor optFeci aisecolului trecut s3au 4!cut 6ncerc!ri de a ieşi din componen"a 4edera"iei <e:emplu "!rilor .altice=* dar ele au 4ost respinse din start$

'$ Su&iectelor 4edera"iei li se ,aranteaF! inte,ritatea teritorial!$Aceasta e un drept inaliena&il al su&iectelor 4ederate$ 6n condi"iile

-= 1!+ e-




4edera"iilor democratice inte,ritatea teritorial! este asi,urat!$ Nu putemspune acest lucru 6n condi"iile 4edera"iilor cu re,imuri auto 3ritare$ Ca e:emplu ne poate seri 4edera"ia soietic!$ E ştiut* c! ini3

"ial Repu&lica Soietic! Socialist! #oldoeneasc!* inclus! 4or"at6n componen"a U$R$S$S$ ca reFultat al protocolului adi"ional secretal pactului Ri&&entrop3#oloto* urma s! dispun! de un teritoriude circa )( mii ilometri p!tra"i$ %6n! la urm! #oldoei i3au 4ostluate şi acele teritorii* care nici o dat! n3au intrat 6n componen"aaltor state$

;$ Deopotri! cu Constitu"ia 4ederal! comun! 6n unele 4edera"ii ac"ioneaF! şi Constitu"iile su&iectelor 4ederate$ De asemenea* paralelcu le,ile 4ederale ac"ioneaF! şi le,ile su&iectelor 4ederate$

In toate caFurile* 6ns!* se su&liniaF! suprema"ia le,isla"iei 4ederale4a"! de le,isla"ia su&iectelor 4ederate$ %rin aceasta se asi,ur! unicitatea

re,lement!rii normati3uridice pe pro&leme de interes maor$ Aceasta ser!s4r6n,e şi asupra or,anelor su&iectelor 4ederate$

)$ Ca re,ul!* %arlamentul statelor 4ederatie este &icameral* una dincamere repreFent6nd su&iectele 4ederate$ De cele mai multe oriaceast! repreFentare este e,al!* deşi pot 4i a&ateri de la aceast!re,ul!$

.3.4. 6epublica "ederativă 8oldovaF un pas spre integrare sauun pas spre de0membrareL

Repu&lica #oldoa este un Stat t6n!r ap!rut pe +arta lumii ca reFultatal luptei de eli&erare na"ional! şi a destr!m!rii U$R$S$S$ C+iar de la 6nceputne3am con4runtat cu separatismul$ Ast4el* 6n toamna anului 177( teritoriulRepu&licii #oldoa a 4ost deFmem&rat* instituindu3se 6n raioanele din st3in,! Nistrului un re,im secesionist prin 4ormarea aşa3numitei Repu&liciTransnistrene #oldoeneşti cu capitala 6n or$ Tiraspol$ Ca urmare* pe osupra4a"! de 11 din teritoriul Repu&licii #oldoa cu o popula"ie de circa8(( de mii de oameni* ia"a pu&lic! şi3a p!strat amprentele trecutului$ Se3

paratiştii re4uF! s! se supun! re,imului constitu"ional al Repu&licii #oldo3a$ -iol6nd 6n mod 4la,rant Constitu"ia Repu&licii #oldoa* ei au adoptat

propria constitu"ie şi au creat autorit!"i pu&lice proprii <parlament* ,uern*

preşedinte* instan"e udec!toreşti etc$=$ In consecin"!* Repu&lica #oldo3a nu are nici o putere asupra acestui teritoriu* 4iindu3i pus! 6n pericolstatalitatea$ %ro&lema transnistrean! continu! s! preocupe clasa politic!

m 1;;




moldoeneasc! şi s! 4i,ureFe pe a,endele mai multor 4oruri interna"ionale$%e parcursul anilor conducerea Repu&licii #oldoa a mani4estat 6n modconstant o atitudine concilient!$ Toate propunerile* 6ns!* au 4ost respinse

de liderii separatişti$Situa"ia se complic! şi mai mult prin 4aptul c! re,imul secesionistde la Tiraspol a 4ost constituit şi spriinit şi mai continu! s! 4ie spriinit de4or"ele proimperiale ruse* 4apt recunoscut 6n cadrul unei iFite o4iciale 6nRepu&lica #oldoa* e4ectuat! 6n 4e&ruarie 2((' de e:3preşedintele Dumeide Stat al edera"iei Ruse* G+enadie SeleFnio$

De asemenea* nu putem ne,lia şi al"i 4actori care 6mpiedic! solu3"ionarea oportun! a di4erendului transnistrean$ 6n primul r6nd este or&ade preFen"a militar! a edera"iei Ruse pe teritoriul Repu&licii #oldoa$Contrar +ot!r6rilor adoptate at6t la niel &ilateral* c6t şi la nielul di4eritelor or,anisme interna"ionale* Rusia* su& dierse prete:te* t!r!,!neaF! proce3sul de retra,ere a 4or"elor sale armate din raioanele de Est ale Repu&licii#oldoa$

6n aceste condi"ii tot mai mult se promoa ideea solu"ion!rii di4e3rendului transnistrean prin 4ederaliFarea Repu&licii #oldoa$ #ai mult caat6t* se e+icula ideea c! Le,ea Suprem! a Repu&licii #oldoa din 27iulie 177; este dep!şit! de timp şi nu permite solu"ionarea inte,rit!"iiteritoriale$ Se a4irm! c! solu"ionarea ar putea 4i posi&il! ca urmare a4ederaliF!rii Repu&licii #oldoa$

Asemenea a4irma"ii nu au şi nici nu pot aea nici un temei$ edera3liFarea Repu&licii #oldoa nici pe departe nu e un pas spre inte,ritate$

Aceasta ar distan"a şi mai mult st6n,a Nistrului de la restul statului$ Nu pot 4i ne,liate nici e:i,en"ele art$ 1;2 al Constitu"iei$ Se impuneluarea 6n considera"ie a poFi"iei maorit!"ii cet!"enilor Repu&licii #oldoacu drept de ot$

ederaliFarea Repu&licii #oldoa ar putea 4i c+iar periculoas!* ar pu3tea crea 6n lume un precedent uridic ne,ati$

Nu e:ist! nici un criteriu ştiin"i4ic pentru a ar,umenta necesitatea drep3tului la autodeterminare a raioanelor din st6n,a Nistrului sau pentru a acceptaideea o&"inerii calit!"ii de su&iect 4ederat$ A usti4ica cerin"ele separatiştilor 6nseamn! practic a turna ap! la moara separatiştilor şi din alte state$

edera"ia e o 4orm! a structurii de stat conena&il! nu poporului Repu3 &licii #oldoa ci 4or"elor proimperiale ruse$ ederaliFarea are drept scopconserarea institu"iilor proimperiale şi re6nierea 4ostului imperiu rus$

14.




6. Aso#iaţiile de state şi ierariile de state

6.$1. Asociaţiile de state

-or&indu3se de structura de stat* 6n ,eneral* şi de statele compuse* 6n particular* 6n literatura de specialitate deseori se men"ioneaF! şi o aseme3nea modalitate de structur!* cum ar 4i con4edera"ia$ O asemenea a4irma"ie6ns! nu poate 4i acceptat!$ Statul <4ie el unitar sau 4ederati= nu tre&uiecon4undat cu asocia"iile sau uniunile de state$ Ele nu constituie un stat$ Sta3tutul statelor ce 4ormeaF! uniunea sau asocia"ia respecti! e re,lementatde norme interna"ionale ce se con"in 6n tratatele respectie$ Statele intr! nu6n raporturi de drept constitu"ional <drept intern=* ci 6n raporturi de dreptinterna"ional$

De3a lun,ul istoriei s6nt cunoscute di4erite asocia"ii şi uniuni de state

şi anume/ uniunile personale* uniunile reale şi con4edera"iile$3niunea personală repreFint! o uniune a dou! sau mai multor state*

care* p!str6ndu3şi sueranitatea şi independen"a desemneaF! un şe4 de statcomun <de re,ul!* un monar+=$Aceste state nu au 6ns! nici un alt or,ancomun$ Or,anul le,iuitor* Guernul* puterea udec!toreasc! s6nt distincte

pentru 4iecare stat alc!tuitor$ #ai mult* 4iecare dintre state are Constitu"iasa proprie* din acest moti* puterile monar+ului pot 4i 6n unul din state m!r3,inite prin Constitu"ie* dar a&solute 6n altul$1

Ast4el de uniuni personale au e:istat 6ntre Olanda şi Lu:em&ur, <191)3197(=* An,lia şi Yanora <l81;319'8=* Danemarca şi Islanda <l719317;;=$Uniunea personal! este o uniune 4oarte pu"in trainic!$

>niunea reală este o asocia"ie mult mai puternic! dec6t uniunea per3sonal!$ In cadrul ei* pe l6n,! şe4ul statului* e:ist! şi alte or,ane de statcomune$ De e:emplu* statele ce 4ormeaF! o asemenea uniune solu"ioneaF!cu autorul or,anelor de stat comune pro&leme ce "in de domeniul a4aceri3lor e:terne* ap!rare* 4inan"e etc$ Uniuni reale cunoscute 6n istorie au 4ost/Suedia şi Nore,ia <191)317()=P Austria şi Un,aria <195831719=$ %rinci3

patele Unite 3 #untenia şi #oldoa 3 6ntre anii 19)731952 3 au constituito uniune personal!* trans4ormat! 6ntre anii 19523195; 6n uniune real! carea dus la 4ormarea statului unitar romQn$

Confederaţia constituie o asocia"ie de state independente* 4ormat!

din considerente economice şi politice at6t de ordin intern c6t şi de ordin1 Tudor Dr!,anu* Drept constituţional si instimiii ao4iict TZtaa elementar$ -oi$ Clu3

Napoca* 2((($

-; 1!% ,




e:tern* care nu d! naştere unui stat nou* ca su&iect de drept interna"ional$Statele con4ederate urm!resc realiFarea unor scopuri comune pentru solu3"ionarea c!rora 6şi ale, un or,anism comun* unde s6nt repreFentate toate

statele3mem&re$ Or,anismul comun creat ia +ot!r6ri numai cu unanimitatede oturi$Yot!r6rile acestui or,anism o&li,! statele numai 6n caFul c6nd s6nt

apro&ate 6n modul respecti$ Drept e:emplu de con4edera"ii ne pot seri/Con4edera"ia statelor americane 6ntre anii 188531898P Con4edera"ia Ger3man! <191)31981=P Con4edera"ia ele"ian! <191)319;9=$ De men"ionat4aptul c! Ele"ia şi aFi p!streaF! denumirea de Con4edera"ie* cu toate c! 6nrealitate* 6ncep6nd cu anul 9;9 deine o 4edera"ie$

Con4edera"ia e o asocia"ie proiForie de state$ E:perien"a mondial!cunoaşte dierse e:emple ce ilustreaF! soarta statelor asociate 6n con4ede3ra"ie$ Au 4ost caFuri c6nd con4edera"iile s3au destr!mat <de e:emplu Aus3tro3Un,aria=* aem caFuri c6nd con4edera"iile nu numai c! s3au deFoltatcu succes* dar au şi eoluat prin sta&ilirea unor rela"ii mai str6nse <S$U$A$*Ele"ia=$

Ast!Fi se or&eşte tot mai mult despre asocia"ii calitati noi de state$Aşa de e:emplu* tratatul de la 8aastric*t a prefigurat ba0ele unei noi

1urope care repreFint! mult mai mult dec6t un spa"iu economic omo,en$Conceptul pus la &aFa acestui tratat şi3a propus s! readuc! 6ntr3un cadruunitar şi suprana"ional* cele trei mari aspecte tipice ale sueranit!"ii statale/moneda* si,uran"a intern! şi usti"iaP politica e:tern! şi ap!rarea$$$

Intr3o atare situa"ie* construc"ia uridic! iFeaF! o tipolo,ie nou!* a

c!rei structur! a putut 4i uneori asemuit!* 4ie unei ordini de tip 4ederal* 4ieuneia de tip con4ederal- Aici nu e caFul s! tra,em concluFii pripite şi s!or&im de o structur! uridic! nou!$ %entru ultima e neoie de mai multecondi"ii cumulatie/

a= e:isten"a unei oin"e autonome a tuturor statelor mem&re ale Uniunii EuropeneP

&= e:isten"a unor prescrip"ii 4undamentale* a unor principii ,eneralecare s! comande direc"iile esen"iale ale iitoarei structuriP

c= oin"a de a p!stra 6mpreun! ceea ce 4ormeaF! identitatea lor comun!P

d= 6m&inarea armonioas!* oportun! a na"ionalului şi interna"ionalului*e:cluderea necondi"ionat! a oric!rui dictat ş$a$

Ion Deleanu* *pera citată.

-t 1!




6.$.2. erar4iile de state

Ierar+ie 3 sistem de su&ordonare a ,radelor sau a 4unc"iilor in4erioare4a"! de cele superioareP or6nduire* ordine 3 aşa interpreteaF! cate,oria ier3ar+ieM dic"ionarul lim&ii romQne moderne$

In ,eneral* doctrina dreptului se pronun"! 6n 4aoarea e,alit!"ii 6ntrestate$ Totuşi* istoria a cunoscut şi mai cunoaşte posi&ilitatea de a sta&ili oierar+ie 6ntre di4erite state$ Ierar+iile de state 6m&rac! 4orme istoriceştereolute sau reFiduale/ statul asalP statul proteatP dominioanele &ritanicePteritoriile su& mandatP statele su& tutel! interna"ional!M$1

'! /tatul vasal %rin asalitate se 6n"ele,e situa"ia uridic! a unui stat* care deşi are

o structur! politic! distinct! şi un teritoriu propriu* dispune totuşi numaide o sueranitate incomplet!* prin 4aptul c! 6şi ia 4a"! de un alt stat <sta3tul suFeran= anumite o&li,a"ii care 6i ,reeaF! sueranitatea$ O&li,a"iilestatului asal s6nt 6n mod o&işnuit dou!/ de a da asisten"! militar! statuluisuFeran 6n caF de r!F&oi şi de a31 spriini prin anumite contri&u"ii &!neşti$In sc+im&* statul suFeran proteeaF! şi aut! statul asal$

Ast!Fi asalitatea "ine de trecut* 6n trecut* 6ns!* ea a 4ost 6nt6lnit! destulde 4recent$ De e:emplu* caFul Ser&iei <19)531989=* al .ul,ariei <1989317(9=* al E,iptului <19''3171;=* %rincipatele Unite prin tratatul de la %arisdin 19)5 şi prin Conen"ia de la %aris din 19)9$

$! /tatul protejat

Distinc"ia dintre asalitate şi protectorat se 6ntemeiaF! mai mult pe nu3

an"e determinate de momentul şi 6mpreur!rile istorice ale apari"iei lor$ Caşi statul asal statul proteat are o structur! politic! şi un teritoriu propriu*dar pierde o parte a prero,atielor sueranit!"ii 6n 4olosul statului protector*ast4el 6nc6t deine dependent 4a"! de acesta din urm!$ E:emple ne pot seri/

protectoratul Ele"iei 4a"! de Liec+tenstein* al ran"ei 4a"! de #onaco$6n a4ara Europei* sistemul protectoratului a 4ost 4recent aplicat 4a"!

de unele mari puteri 6n raporturile lor cu di4erite teritorii a4ricane sau asia3tice* asupra c!rora şi3au e:tins domina"ia* 6ntruc6t 6n acel moment teritorii3le respectie posedau or,aniFa"ii statale proprii* ele nu au 4ost trans4ormate

pur şi simplu 6n colonii* ci li s3au atri&uit statutul de state proteate <de

e:emplu* protectoratul ran"ei asupra Tunisiei <1991317)5=* asupra #aro3cului <1712317)5 etc$=$

Ion Deleanu* *pera citată$ pa,$ 1'9$

^ 1 4 # $ -




7! ?ominioanele britanice

Dominicanele &ritanice au 4ost inte,rate 6n aşa3Fisa Comunitate &ri3tanic! de na"iuniM* alc!tuit! din 4ostele colonii <Canada* Australia* Noua

3 >eeland!* A4rica de Sud=$ Ca dominicaneM 4a"! de 4ostele coloniiM* eleau do&6ndit aproape inte,ral independen"a* deenind su&iecte de drept in3terna"ional$ Dup! cel de3al doilea r!F&oi mondial* Comunitatea &ritanic!de na"iuniM a deenit Comunitatea de na"iuniM$ Statele ce o constituie s6ntrecunoscute ca su&iecte de drept interna"ional şi au deenit mem&re aleOr,aniFa"iei Na"iunilor Unite$

:! Teritoriile sub mandat

Teritoriile su& mandat au 4ost de 4apt 4ostele colonii ,ermane şi uneledintre 4ostele proincii ale Imperiului Otoman* a c!ror administrare şi3auasumat3o Li,a Na"iunilor* care la r6ndul ei* a dat mandat unora dintre pute3

rile semnatare ale tratatelor de pace s! e:ercite e4ecti competen"a de a leadministra* su& controlul Li,ii Na"iunilor$

%! /tatele sub tutelă internaţională

Acestea au luat locul statelor su& mandat interna"ional* potriit CarteiONU* aceasta 6n scopul spriinirii eolu"iei respectielor state spre deplin!independen"! sau pentru reFolarea unor con4licte inter etnice sau pentru,arantarea acordurilor conenite$

%.!.+. Alte categorii de state

1$ 8ini statele! Nu e:ist! re,uli acceptate 6n &aFa c!rora s! se aprecieFe de la ce supra4a"! a teritoriului sau de la ce num!r al popula"iei unstat poate 4i cali4icat ca mini3stat$ 6ntr3un document ONU s3a propus ur m!toarea de4ini"ie a mini3statelor/ entit!"i cu teritoriu* popula"ie şi resurseeconomice e:cep"ional de mici* dar care s3au declarat state independente<Raportul Secretarului General asupra actiit!"ii Or,aniFa"iei 6n anii 175531758=$ Studiile 6ntocmite 6ns! 6n aceast! pro&lem! a demonstrat imposi&ilitatea de a se sta&ili limite precise* 6n 4unc"ie de care s! se includ! un stat6n cate,oria statelor 4oarte mici$ 6n lipsa unor asemenea limite s3a sus"inutideea c! o asemenea cali4icare a statelor ar putea conduce la 6nc!lc!ri ale

principiului e,alit!"ii suerane a statelor$

2$ Vaticanul! Ca şe4 al &isericii catolice* 6n perioada Eului #ediu p6n! c!tre s4Qrşitul secolului al l3lea* %apa şi3a e:ercitat puterea asuprastatelor ponti4icate* al c!ror teritoriu a ariat 6n tipm$ 6n anul 198(* dup!

-s 1!3 ;-




4ormarea statului italian unitar* Roma este 6ncorporat! re,atului Italiei* c!3ruia i3a deenit capital!$ De la aceast! dat! p6n! la anul 1727* c6nd s3a

6nc+eiat 6ntre Italia şi S46ntul Scaun Tratatul de la Lateran* statutul uridical -aticanului a 4ost incert$ %rin tratatul nominaliFat* S46ntul Scaun esterecunoscut ca stat su& numele -atican$ In po4ida teritoriului limitat <;; +a=şi a num!rului redus al popula"iei <c6tea sute=* -aticanul se &ucur! de re3cunoaştere interna"ional!$ Are capacitate de a 6ntre"ine rela"ii diplomatice*de a 6nc+eia tratate şi de a participa şi 6n alte 4orme la ia"! interna"ional!$

%,. Cegimul politi#

6egimul politic include ansamlul metodelor şi mijloacelor de con#ducere a societăţii, ansamblu care priveşte afit raporturile dintre stat şiindivid, c3t şi modul 3n care statul dat asigură şi garantea0ă drepturilesubiective!

Din punct de edere al re,imului politic se distin, dou! cate,orii destate/ state cu re,imuri politice democratice şi state cu re,imuri politiceautocratice <totalitare=$

?emocraţia repreFint!* aşa cum determin! şi numele ei* acea 4orm!de ,uernare şi re,im politic 6n care puterea apar"ine poporului$ De alt4el*democra"ia este de4init! şi ca o ,uernare a poporului* prin popor şi pentru

popor$ Democra"ia şi re,imul democratic se caracteriFeaF! prin anumitetr!s!turi esen"iale şi anume* prin pluralism* adic! prin e:isten"a mai multor

partide cu pro,rame proprii care concureaF! la e:ercitarea puterii$ Demo3cra"ia se azează pe ale,eri* prin scrutin uniersal* 6n desemnarea repre3Fentan"ilor poporului 6n or,aniFarea puterii* 6ntr3o democra"ie se mani4est!

principiul maorit!"ii* ceea ce 6nseamn! c! deciFiile* +ot!r6rile se adopt! pe &aFa otului maorit!"ii$ De asemenea* re,imul democratic se caracteri3FeaF! prin li&ertatea şi recunoaşterea opoFi"iei$ Deci* pentru e:isten"a uneidemocra"ii este necesar s! se recunoasc! li&ertatea di4eritelor opinii* pro3,rame politice şi posi&ilitatea alternan"ei la putere a unui partid sau unor

partide cu alt partid <sau alte partide= din opoFi"ie care poate deeni partidde ,uern!m6nt$ Aceasta presupune li&ertatea de contestare* de critic! a

politicii de ,uernare şi de propunere a unui pro,ram alternati$

Democra"ia şi re,imul democrat presupun e:isten"a 6n societate adrepturilor omului* adic! cet!"enii tre&uie s! se &ucure* s! li se ,aranteFedrepturile şi li&ert!"ile 4undamentale* ast4el cum ele s6nt şi tre&uie s! 4ie6nscrise 6n le,ea 4undamental!* 6n Constitu"ie$ Desi,ur c! toate aceste ca3

) 10




racteristici tre&uie 6n"elese şi 6n sensul c! statul şi puterea s6nt puse 6n slu3 &a cet!"enilor* a persoanei* a indiidului* a omului$ Statul şi or,anele saleca a,en"i ai puterii s6nt su&ordona"i intereselor indiidului* situa"ie opus!

concep"iei statului atotputernic* oprimator* dominator$Democra"ia poate s! 4ie direct! sau repreFentati!$ Democra"ia direct! presupune participarea direct! a cet!"enilor la conducere* la adoptareadeciFiilor$ Democra"ia repreFentati! presupune ale,erea de c!tre cet!"enia or,anelor repreFentatie prin intermediul c!rora se e:prim! oin"a şi in3teresele poporului* ale,eri care se 4ac prin ot$ Desi,ur c! eolu"ia otuluicunoaşte şi are o istorie proprie* otul nu a 4ost de la 6nceput un ot unier3sal* dar a deenit 6n societatea contemporan! democratic!* uniersal* e,al*direct şi secret$

Datorit! caracteristicilor sale* la &aFa c!rora stau societ!"ile destul denumeroase ca popula"ie* pe teritorii destul de e:tinse* ceea ce s3a ,enerali3Fat a 4ost democra"ia repreFentati!$ Democra"ia direct! este o 4orm! mairar!* c+iar 4oarte rar!* ea ast!Fi se 6nt6lneşte 6n unele cantoane din Ele"ia*unde 6ntr3ade!r s6nt or,aniFate adun!ri populare ale 6ntre,ii popula"ii dincantonul respecti* o dat! sau mai multe ori pe an* 6ntr3o anumit! locali3tate* şi unde s6nt discutate şi apro&ate unele +ot!r6ri* le,i ale cantonuluirespecti$

6n iFiunea lui SpinoFa 6n statul democratic care se apropie cel maimult de starea natural! 3 to"i se lea,! s! lucreFe* iar nu s! udece şi s! ra"i3oneFe printr3o +ot!r6re comun!P adic! 6ntru c6t oamenii nu pot aea cu to"iie:act aceleaşi p!reri* au 4!cut le,!m6nt s! se ai&! putere de le,e acea p!rere

care 6ntruneşte mai multe apro&!ri* reFer6ndu3şi 6ns! dreptul de a o sc+im&aatunci c6nd or edea c! e mai &ine alt4el$ %rin urmare* cu c6t li se 6n,!duieoamenilor mai pu"in! li&ertate de ,6ndire* cu at6t ne 6ndep!rt!m mai mult destarea natural! şi 6n consecin"!* cu at6t ,uernarea deine mai iolent!M$1

6egimul autocratic se caracteriFeaF! prin ine:isten"a at6t a condi"iilor uridice 4ormale c6t şi a condi"iilor reale pentru mani4estarea oin"ei po3 porului$ %oporul nu are nici o posi&ilitate s! determine sau s! in4luen"eFe politica intern! şi e:tern! a statului$

La asemenea re,imuri 6n care predomin! sau s6nt c+iar e:clusie meto3dele nedemocratice se atri&uie despotismul oriental 6n statele Orientului An3tic* re,imurile autocratice de tiranie sau dictatur!* re,imurile rasiale* 4asciste*semi4asciste$ La asemenea re,imuri pot 4i atri&uite şi re,imurile dictatorialecomuniste$ Acestor re,imuri le este caracteristic! democra"ia doFat!M$

1 SpinoFa* Tratatul teologica politic. .ucureşti* 175(* pa,$ '('$

-# 11



Boris Negru, ASina Negru

Democra"ia 4ormal!M$ Rolul central 6n sistemul politic al societ!"iireine partidului comunist$

Recunoaşterea prin Constitu"ie a rolului conduc!tor a6 partidului co3

munist a aut o semni4ica"ie multipl!* 6n primul r6nd* i se ,aranta poFi"iade monopolist al ie"ii de stat* indi4erent de reFultatele ale,erilor deoarecerolul conduc!tor al partidului nu era condi"ionat de ictoria 6n ale,eri* 6nal doilea r6nd* partidul a6nd dreptul s! 6ndrumeFeM <&ine6n"eles* 4!r! re3stric"ii= toate or,anele de stat şi 4unc"ionarii pu&lici dictau modalit!"ile desolu"ionare a tuturor pro&lemelor* 6n al treilea r6nd* prin politica de cadre*coordonat! strict* partidul comunist asi,ura e:cluderea caFurilor de p!3trundere 6n aparatul de stat a persoanelor nedori6e* a celor care aveau alt concept asupra ie"ii$


1$ Ce este 4orma* statul* care s6nt tr!s!turile ei2$ Ce elemente constitutie are la &aF! 4orma statului$ CaracteriFa"i

elementele acesteia$'$ Ce 6n"ele,e"i prin 4orma de ,uern!m6nt;$ Care s6nt caracteristicile statelor unitare şi 4ederatie)$ Ce semni4ic! re,imul politic al statului5$ Cu ce pro&leme actuale le,ate de 4orma statului se con4runt! Re

pu&lica #oldoa

2iteratura re#omandată6 7777777777777777777777 -

2$ Ale:andru Arseni* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ I* Tratat elementar* C+işin!u* 2(()$

'$ Ion Deleanu* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ II* Iaşi*177'$

;$ Genoea -ra&ie* Drept constituţional şi instituţii contemporane$ .ucureşti* 1772*

)$ Dan Cio&anu* Drept constituţional şi instituţii politice. Statul$ .ucureşti* 1771* %artea I$

5$ Tudor Dr!,an* Drept constituţional şi instituţii politice$ Tratat elementar* -oi* l* Clu3Napoca* 2((($

8$ Teodor C6rna"* Drept constituţional$ C+işin!u* 2((;$9$ Nicolae %opa* Ion Do,aru* G+eor,+e D!nişor* Dan Claudiu D!nişor* :ilosofici dreptului. Marile curente$ .ucureşti* 2((2$

-t 1* i-



&paratul

mecanismul= de stat

$4i/* Ofi s tisorn îdteOfiefiîS3şi4DumnezeiiOiOf ent r t" ce P)P/$Ph/P/ 4ar.eaaţF +nn dalală ifrtnFţsşr6 irigl f nostru<O$

T33TI TTT*$_$//*T$$ 6l -1TTPT3MTPT/$MPP \\Z T//T$POO

Conceptul aparatului de stat* structura lui.

&utorităţile pulice* coraportul acestora.

,arlamentul.

,reşedintele epulicii.

Muernul.

,rincipiile de organizare şi +uncţionare a aparatului de stat.

aporturile dintre autorităţile pulice de di+erite nieluri.



.1. on#eptul aparatului Dme#anismulE de stat

Am !Fut c! statul repreFint! o or,aniFa"ie suprem! a comunit!"iiumane ce locuieşte pe un teritoriu distinct c+emat! s! disciplineFe societa3tea* s! adopte re,uli ,enerale de conduit! uman!* s! or,aniFeFe e:ecutarea

lor şi s! solu"ioneFe con4lictele ce apar 6n societate$ La analiFa statului 6ncalitatea lui de or,aniFa"ie se 4oloseşte* de re,ul!* denumirea de aparat*mecanism* maşin! de stat$

Aparatul statului repreFint! un sistem de or,ane* prin intermediul c!3rora se realiFeaF! puterea de stat$

Remarc!m* de la &un 6nceput* c! Constitu"ia Repu&licii #oldoaec+ialeaF! no"iunea de or,an de statM cu cea de autoritate pu&lic!M$Ast4el* potriit art$ 5( <1=* %arlamentul este or,anul repreFentati supremal poporului Repu&licii #oldoaM* dar şi unica autoritate le,islati! astatuluiM* or,aniFarea şi 4unc"ionarea lui 4iind re,lementate su& titlul III alConstitu"iei 3 Autorit!"ile %u&liceM$ Tot su& acest titlu se or&eşte despre%reşedintele Repu&licii #oldoa* Guern* ministere* departamente şi alteautorit!"i administratieM din su&ordinea Guernului* autorit!"ile admi3nistra"iei pu&lice localeM* instan"e udec!toreşti* or,ane ale procuraturii$

Nu este mai pu"in ade!rat c! Le,ea noastr! suprem! mani4est! o pre34erin"! pentru termenul de autoritate pu&lic!M* pe care31 aşeaF! pe primulloc* utiliF6nd* de asemenea* şi cel de or,anM$ Aparatul constituie un im3

portant element component al statului$ Lui 6i reine sarcinile de a e:ercita* practic* 6ntre,ul comple: de 4unc"ii interne şi e:terne proprii acestuia$ El6şi concentreaF! e4orturile asupra or,aniF!rii nemilocite a actiit!"ii deconducere a tre&urilor statului* asi,ur!rii &unei 4unc"ion!ri a tuturor s4e3

relor* ramurilor şi comple:elor din economia na"ional! ce rein statului*solu"ion!rii operatie a pro&lemelor care apar 6n di4eritele s4ere ale ie"ii şiactiit!"ii statului$ Aparatul de stat este un miloc or,aniFatoric e:trem deimportant$ El* practic* apare ca un or,an de lucruM al statului$

La &aFa or,aniF!rii şi 4unc"ion!rii aparatului de stat se a4l! di4eri"i4actori de ordin o&iecti şi su&iecti* care* 6n ultima instan"!* determin!structura lui intern!* caracterul rela"iilor dintre di4erite elemente ale lui*4ormele şi metodele de actiitate* atri&u"iile 4iec!rei cate,orii de or,anestatale$ Toate acestea permit inte,rarea or,anelor statului 6ntr3un sistemunitar$ Ca reFultat* aparatul statului nu este o unire mecanic! a or,anelor

•^ 1.4




sale luate aparte* ci un sistem inte,ral al lor* &ine or,aniFat şi re,lementatri,uros$

No"iunea de aparat de stat este destul de comple:!$ Din aceste con3

siderente este inadmisi&il! identi4icarea ei cu alte no"iuni* str6ns le,ate deea* dar care nu s6nt identice dup! con"inutul lor$ O pro&lem! aparte e ceace "ine de coraportul aparatului de stat şi mecanismul statului$ Unii autoriidenti4ic! aceste cate,orii* consider6ndu3le e,ale dup! olum şi a6nd ace3laşi con"inut$ Al"ii 6ns! consider! c! 6ntre aceste no"iuni e:ist! şi o di4eren3"iere* 6n timp ce aparatul de stat se reduce doar la sistemul or,anelor destat* mecanismul de stat mai include 6n sine dierse or,aniFa"ii şi institu"iistatale* cum ar 4i armata$ poli"ia* securitatea* sericiul diplomatic* adminis3tra"ia 6ntreprinderilor* or,aniFa"iilor* institu"iilor etc$

Indi4erent de sensul atri&uit no"iunii şi con"inutului aparatului de stat*drept p!r"i de prim! importan"! a Iui se preFint! or,anele de stat$ Din acesteconsiderente o importan"! maor! o are de4inirea or,anului de stat şi atr!s!turilor sale caracteristice$ Caracteristicile speci4ice prin care or,anelede stat se distin, de or,anele şi or,aniFa"iile nestatale s6nt/

a8formarea lor prin voinţa statului şi exercitarea de către ele a func ţiilor lor în numele statului1

8înfăptuirea de către fiecare organ de stat a unor tipuri şi forme deactivitate strict determinate$ stailite pe cale legislativă1

c8 prezenţa în cadrul fiecărui organ de stat a unei structuri organiza ţionale$ a scării teritoriale de activitate$ a unui statut special$ caredetermină locul şi rolul lui în aparatul de stat$ precum şi sistemul

de relaţii cu alte organe şi organizaţii de stat$ consfinţite toate pecale 2uridică1d8 învestirea organelor de stat cu atriuţii avînd caracter de putere de stat.Remarc!m şi 4aptul c! 4iecare or,an sau su&sistem de or,ane 6şi ,!seşte

temeiul le,al 6n Constitu"ie* 6n le,ile or,anice* 6n alte le,i şi acte normatie$%reFen"a ultimelor repreFint! cele mai esen"iale tr!s!turi ale or,anis3

mului de stat$ 6mpreun! cu alte tr!s!turi ele 4ac posi&il! delimitarea or,a3nelor de stat de or,aniFa"iile <6ntreprinderile* institu"iile= de stat* precum şide or,anele şi or,aniFa"iile nestatale$ Atri&u"iile puterii de stat 6şi ,!sesce:presia practic! 6n emiterea de c!tre or,anele de stat 6n numele statului aactelor normatie şi indiiduale o&li,atorii$

iind p!r"i componente ale unuia şi aceluiaşi aparat de stat* or,anelestatului se deose&esc unul de altul prin modul de 4ormare a lor* ,enurile deactiitate de stat* caracterul şi limitele competen"ei etc$

-Ş 1 ,




Ast4el* din punctul de edere a competen"ei lor interne* or,anele destat pot 4i de dou! 4eluri/ or,ane unipersonale <indiiduale= şi pluriperso3nale <cole,iale=* 6n caFul or,anelor unipersonale +ot!r6rile produc!toare de

e4ecte uridice se iau prin mani4estarea de oin"! a unei sin,ure persoane* pe c6nd 6n caFul or,anelor pluripersonale* e necesar! oin"a unui colectide persoane$

6n dependen"! de spa"iul teritorial* 6n cadrul c!ruia se e:ercit! com3 peten"a* or,anele statului pot 4i/ centrale <na"ionale=* care 6şi e:ercit! com 3 peten"a asupra 6ntre,ului teritoriu al statului* şi locale <re,ionale=* care 6şie:ercit! competen"a asupra unei <unor= unit!"i administrati3teritoriale$

6n 4unc"ie de 4ormele principale de actiitate prin care particip! lae:ercitarea puterii de sat* distin,em trei cate,orii principale de or,ane alestatului/ le,islatie* e:ecutie* udec!toreşti$

Dup! modalitatea de constituire a lor* or,anele statului pot 4i diiFate

6n or,ane alese şi or,ane numite$Din punct de edere a comple:it!"ii atri&u"iilor ce rein lor* or,anele

de stat pot 4i de competen"! ,eneral! şi competen"! special!* 6n caFuri strictdeterminate de Constitu"ie <starea de ur,en"!* starea de asediu* starea der!F&oi= pot 4i constituite* temporar* or,ane de stat de competen"! e:cep"i3onal!$

7.%. Structura aparatului de stat'Caracteristica generală a elementelor sale constitutie(

!$!'! Autorităţile publiceDiersele autorit!"i pu&lice* 4iind omo,ene prin 4unc"iile* structura şi

tipurile actiit!"ii de stat* e:ercitate de ele* pot 4i ,rupate 6n di4erite com3 ponente constitutie* relati independente* care se mani4est! 6n calitate desisteme distincte <su&sisteme= 6n raport cu sistemul ,eneral al or,anelor destat <aparatul de stat=$

Care s6nt aceste sisteme distincte %entru a r!spunde la aceast! 6ntre3 &are e necesar s! pornim de la premisa c! statul 6ndeplineşte trei funcţii fundamentaleF

1$ funcţia legislativă adoptarea re,ulilor ,enerale şi o&li,atorii de

conduit!P2$ funcţia eecutivă or,aniFarea e:ecut!rii re,ulilor ,enerale de

conduit!P

Pm ise H3




7! funcţia j urisdictională reFolarea liti,iilor care apar 6n procesulnerespect!rii sau 6nc!lc!rii le,ilor$

E:ercit!rii 4iec!rei 4unc"ii 6i corespunde o putereM/ puterea legislati#

vă, puterea eecutivă, puterea judecătorească! iecare putereM este atri3 &uit! unor or,ane distincte/ puterea legislativă # 5arlamentuluiM puterea eecutivă N şefului statului şi OuvernuluiM

< puterea judecătorească # organelor judecătoreşti!Di4eren"iem trei cate,orii de or,ane statale* care* 6n ansam&lu* 4or meaF! aparatul de stat/

a= or,anele le,islatieP &= or,anele e:ecutiePc= or,anele udec!toreşti$#en"ion!m c! 4iecare cate,orie de or,ane este cons4in"it! 6n Constitu"ie$

.*.*. Parlamentul 5epu%licii Moldo&a

.*.*. /tructura ,i organi0area internăa Parlamentului 5epu%licii Moldo&a

Locul reFerat puterii le,islatie 6n 4iecare sistem de ,uernare esteun &arometru aK ,raduKui de democra"ie e:istent 6n acel sistem$ %entru#ontesuieu* de e:emplu* puterea le,islati! era cel pu"in prima interpa3resM <prima dintre e,ali=$

Ar 4i 4ost ideal dac! 6ntre,ul popor ar participa direct la procesul de

conducere a societ!"ii* la procesul de adoptare a le,ilor şi la or,aniFareae:ecut!rii 4or$

LuQnd 6n considerare 4aptul c! statele nu pot crea condi"ii pentru ca6ntre,ul popor s! le,i4ereFe* s! ia deciFii asupra unor pro&leme etc$* a ap!3rut necesitatea de a ,!si o solu"ie adecat!$ Ca urmare* poporal dele,+eaF!e:ercitarea dreptului ce 6i reine unor repreFentan"i ai s!i aleşi <dele,a"i*deputa"i* mandatari=* aceştia dispunQnd de dreptul* 6n numele celor ce i3audele,at* de a solu"iona pro&lemele sociale şi statale$ Cercul pro&lemelor 6ncredin"ate celor aleşi este sta&ilit* de re,ul!* de Constitu"ie$

Din cele men"ionate mai sus putem conc+ide c! %arlamentul constitu3

ie o institu"ie pu&lic! al c!rei rol este de a repreFenta popula"ia unui stat şi*6n aceast! calitate* de a e:ercita prero,atiele pre!Fute de Constitu"ie$Constitu"ia* Le,ea Suprem! a statului nostru* determin! c! %arla3

mentul este or,anul repreFentati suprem al poporului Repu&licii #oldoa

-i 1 =-




şi unica autoritate le,islati! a statuluiM <art$ 5(=$ De aici reFult! c! %arla3mentul Repu&licii #oldoa are un rol du&lu/

a8 de a fi organul reprezentativ suprem al poporului !epulicii Moldova1

8 de a fi unica autoritate legislativă a statului.Rolul %arlamentului de a 4i organul reprezentativ suprem al poporuluiare mai multe semni4ica"ii$

3n primul r4nd, aceasta 6nseamn! c! %arlamentul tre&uie s! ai&! ocomponen"! iForQt! din mani4estarea sueranit!"ii na"ionale$ %rin urmare*%arlamentul repreFint! 6ntrea,a societate* şi nu o parte a ei$

<= 64

In al doilea r4nd, odat! constituit* %arlamentul tre&uie s! se mani4es3te ca un e:ponent al 6ntre,ului popor$ Din momentul dele,!rii deputatului6n %arlament* el urmeaF! s! actieFe nu 6n interes propriu sau partinic* ci6n numele poporului şi pentru popor$

3n al treilea rFnd$ %arlamentul nu este un simplu or,an repreFentatial poporului* ci este or,anul s!u repreFentati suprem$

Rolul %arlamentului de a 4i unica autoritate legislativă a statului ne3cesit! unele concretiF!ri$ E:ercitarea 4unc"iei le,islatie apar"ine e:clusi%arlamentului$ Numai %arlamentul este 6n drept sa re,lementeFe raporturi3le sociale prin le,i$ Constitu"ia Repu&licii #oldoa sta&ileşte concis listamateriilor care prin natura lor tre&uie re,lementate numai prin le,e$

Constitu"ia distin,e trei cate,orii de le,i/1$ Constitu"ionale$2$ Or,anice$

'$ Ordinare$Ea se pronun"! asupra pro&lemelor ce "in de le,ile constitu"ionale şile,ile or,anice$ Le,ile ordinare se adopt! pentru re,lementarea pro&leme3lor care nu "in de domeniul celorlalte dou! cate,orii de le,i$

Alte acte normatie tre&uie s! corespund! şi s! 4ie su&ordonate le,ilor$%arlamentele 6n sistemele constitu"ionale s6nt/ unicamerale$ icamerale.

De re,ul!* structura unitar! a statului presupune un parlament unicameral$#aoritatea statelor unitare au parlamente unicamerale* deşi s6nt cunoscuteşi state unitare cu parlamente &icamerale <ran"a* Italia* RomQnia etc$=$Structura de stat 4ederal! impune e:isten"a parlamentului &icameral/ camera$ reprezentFnd interesul naţional general1

a două cameră$ reprezentFnd interesele suiecţilor federaţiei$

-t 1.# &




%arlamentul Repu&licii #oldoa* compus din 1(1 deputa"i* este un%arlament unicameral$

%entru ca actiitatea %arlamentului s! se des4!şoare 6n mod or,aniFat*

acesta se or,aniFeaF! 6n structuri restrQnse de lucru$ Or,aniFarea intern! a%arlamentului include/< Piroul permanent

; " fracţiuni parlamentare! Q Comisii

parlamentare!# )iroul permanent este or,anul de lucru al %arlamentului$ El se com3

pune din deputa"i* care repreFint! propor"ional 4rac"iunile parlamentare$Din e4e iac parte* de drept* preşeamte4e %ar6amentuiui şi cei 2 icepreşe3din"i$ Num!rul de mem&ri ai .iroului permanent se sta&ileşte prin +ot!rQ3rea %arlamentului$ .iroul permanent al %arlamentului adopt! +ot!rQri 6n

limita competen"ei sale* cu otul maorit!"ii mem&rilor$ Preşedintele Parlamentului se ale,e pe durata mandatului %arlamen3tului* prin ot secret* cu maoritatea oturilor deputa"ilor aleşi$ El poate 4ireocat 6n orice moment* prin ot secret* de c!tre %arlament cu otul a cel

pu"in dou! treimi din deputa"i$ Acest lucru contraine practicii interna"io3nale* dat 4iind 4aptul* c! tre&uie s! e:iste aceeaşi procedur! de reocare alui cu maoritatea oturilor deputa"ilor aleşi $

%reşedintele %arlamentului nu tre&uie priit ca o 4i,ur! politic!* 6nFes3trat! cu atri&u"ii speciale$ Lui 6i rein atri&u"ii similare celorlal"i deputa"i$Atri&u"iile de care acesta dispune "in doar de actiitatea pur or,aniFa"iona3l! a %arlamentului$

Con4orm le,isla"iei Repu&licii #oldoa* aceste atri&u"ii s6nt/ conduce lucrările Parlamentului$ ale )iroului permanent1 asigură respectarea !egulamentului Parlamentului şi menţinerea

ordinii în timpul şedinţelor1 semnează legile şi #otărFrile adoptate de Parlament1 reprezintă Parlamentul în ţară şi peste #otare1 anga2ează şi elierează din funcţie lucrătorii aparatului Parla

mentului în aza contractului individual de muncă etc.

6n e:ercitarea atri&u"iilor ce3i rein* preşedintele %arlamentului emitedispoFi"ii şi ordine$ In lips!* preşedintele %arlamentului este 6nlocuit dec!tre icepreşedin"i$

-icepreşedin"ii se ale, la propunerea preşedintelui %arlamentului* cuconsultarea 4rac"iunilor parlamentare$

-: 13 =-




"racţiunile parlamentare s6nt alc!tuite din cel pu"in ) deputa"i 6n &aF!

de liste ale partidelor* or,aniFa"iilor social3politice şi &locurilor electorale$Deputa"ii din partea partidelor* or,aniFa"iilor social3politice şi &lo3curilor electorale* care nu 6ntrunesc num!rul necesar pentru a constitui o4rac"iune parlamentar!* precum şi deputa"ii independen"i* se pot reuni pen3tru a constitui o asemenea 4rac"iune sau se pot a4ilia la alte 4rac"iuni$

rac"iunile parlamentare au dreptul sa 4ac! propuneri pentru/a= numirea sau ale,erea repreFentan"ilor lor 6n &iroul permanent* 6n

comisii şi 6n alte or,ane de lucru ale %arlamentuluiP &= ordinea de Fi a şedin"elor %arlamentului şi a or,anelor luiPc= 4ormarea coiiiisiiKor speciale de anc+et! si a aKtor comisii ale %ar

lamentuluiP

d= proiectele de +ot!rQri ale %arlamentului priind respin,erea pro,ramului de actiitate a Guernului$

Comisiile parlamentare s6nt* ca şi .iroul permanent* or,ane interne ale%arlamentului* aQnd un rol deose&it 6n pre,!tirea lucr!rilor* precum şi 6ne:ercitarea 4unc"iilor parlamentare* 6ndeose&i a celor le,islatie şi a celor decontrol$ Crearea comisiilor parlamentare este determinat! de 4aptul c! multe

pro&leme necesit! o studiere minu"ioas!$ O asemenea studiere este mult maie4icient! 6ntr3un or,anism mai restrQns* cum s6nt comisiile parlamentare$

Comisiile parlamentare s6nt de di4erite cate,orii* 6n 4unc"ie de duratade timp pentru care s6nt alese* comisiile parlamentare s6nt permanente şi

provi0orii <temporare=$Comisiile permanente s6nt or,ane de lucru ale %arlamentului şi se

constituie 6n domenii specialiFate* 6n cadrul acestor domenii ele des4!şoar!o actiitate ne6ntrerupt!* pe toat! durata mandatului %arlamentului$ Num!3rul comisiilor permanente* denumirea lor* ,radul de specialiFare di4er! atQtde la un sistem constitu"ional la altul* c6t şi de la unul le,islati la altul$

iecare comisie permanent! 6şi are preşedintele s!u* ales de %arla3ment cu otul maorit!"ii deputa"ilor$

Statutul şi modul de 4unc"ionare a comisiilor permanente s6nt sta&ilitede Re,ulamentul %arlamentului$

Comisiile provi0orii sau temporare pot 4i alese pentru orice pro&lem!sau domeniu de actiitate* pentru o pro&lem! strict determinat!$ De re,ul!*s6nt alese comisii proiForii pentru redactarea unor proiecte de le,i* pentrue:ercitarea unui control apro4undat 6n anumite domenii de actiitate$ Elese mai numesc comisii de anc+et!M* specialeM etc$

-t 1%0




8$2$2$2$

Competen"a %arlamentului repreFint! o a&ilitate* adic! o atri&u"ie de puteriM$ iind un e:ponent al oin"ei poporului* nimic din ceea ce constituie pro&leme de ordin maor %arlamentului nu3i este str!in$

Uneori* 6n literatura de specialitate* se a4irm! c! %arlamentul are ocompeten"! nelimitat!M$ O asemenea a4irma"ie nu este corect!$ Deşi este6mputernicit direct de c!tre popor* rolul %arlamentului nu tre&uie a&soluti3Fat$ Se e:plic! acest 4apt prin urm!toarele/

6n primul rQnd* atri&u"iile %arlamentului s6nt sta&ilite de Constitu"ie şi*ca urmare %arlamentul poate solu"iona orice pro&lem! 6n m!sura 6n care eanu contraine Constitu"iei$ De e:emplu* atri&u"iile de &aF! ale %arlamentuluiRepu&licii #oldoa şi3au ,!sit re4lectare 6n art$ 55 al Constitu"iei$

6n al doilea rQnd* un stat de drept şi democratic impune o separare şi

un ec+ili&ru al autorit!"ilor pu&lice$ Acest 4apt e:clude a&uFul unei autori3t!"i 6n detrimentul celorlalte$

Ca autoritate ,enerat! de popor* %arlamentul e:ercit! di4erite 4unc"ii*şi anume/

a= 4unc"ia le,islati! <le,i4erarea=P &= 4unc"ia de sta&ilire a direc"iilor principale ale actiit!"ii social3eco3

nomice* culturale* statale şi uridicePc= 4unc"ia de ale,ere* 4ormare* aiFare a 4orm!rii* numirea sau reo

carea unor autorit!"i statalePd= 4unc"ia de conducere 6n politica e:tern!P

e= 4unc"ia de or,aniFare intern! a saP4= 4unc"ia de control$ :uncţia legislativă constituie atri&u"ia primordial! a %arlamentului$

Aceast! 4unc"ie reFult! din rolul %arlamentului de a 4i unica autoritatele,islati! a statuluiM$ Le,ile se a4l! 6n Qr4ul piramidei actelor normatieale statului$

Stailirea direcţiilor principale ale activităţii social3economice* cul3turale* politice şi uridice este una din 4unc"iile 4!r! de care rolul %arla3mentului este de neconceput$ Anume 6n actiitatea politic! se mani4est!%arlamentul ca (purtător de cuv4nt al naţiunii)!

0legerea$ formarea$ avizarea formării$ numirea sau reocarea autorit!"i3lor pu&lice "ine de or,aniFarea &unei 4unc"ion!ri a 6ntre,ului mecanism statal$

Con4orm Constitu"iei Repu&licii #oldoa* %arlamentului 6i rein ur#

mătoarele atribuţiiF

1%1 =-




acordarea otului de 6ncredere GuernuluiP numirea 6n 4unc"ie a doi udec!tori ai Cur"ii Constitu"ionaleP numirea 6n 4unc"ie* la propunerea Consiliului Superior al #a,istra

turii* a mem&rilor Cur"ii Supreme de Kusti"ieP numirea %rocurorului GeneralP numirea %reşedintelui şi a mem&rilor Cur"ii de ConturiP suspendarea din 4unc"ie a %reşedintelui "!rii şi punerea lui su& acu

Fare etc$ In politica eternă %arlamentul apro&! direc"iile principale ale poli3

ticii e:terne a statului/ rati4ic!P

denun"!P suspend! şi anuleaF! ac"iunea tratatelor interna"ionale 6nc+eiate deRepu&lica #oldoa$

Rrgani0area internă a %arlamentului presupune/ adoptarea Re,ulamentului propriu de 4unc"ionareP ale,erea or,anelor sale interne de lucruPX sta&ilirea &u,etului propriuP autodiFolarea şi numirea ale,erilor anticipate ş$a$Controlului parlamentar 6i reine un rol deose&it$ %arlamentul e:er3

cit! controlul prin di4erite 4orme şi miloace/ d!ri de seam!* mesae* ra3 poarte* pro,rame de ac"iuni preFentate %arlamentuluiP controlul e:ercitat prin comisiile parlamentareP controlul e:ercitat prin 6ntre&!ri şi interpel!riPdreptul deputa"ilor de a cere şi o&"ine in4orma"iiP controlul e:ercitat prinreFolarea peti"iilor cet!"enilor ş$a$

7.%.%. F. "uncţionarea 5arlamentului 6epublicii 8oldova

unc"ionarea %arlamentului este re,lementat de Constitu"ie şi de Re3,ulamentul %arlamentului Repu&licii #oldoa* care are putere de le,e or3,anic!$

%arlamentul Repu&licii #oldoa este ales pentru un mandat de ; ani*care poate 4i prelun,it* prin le,e or,anic!* doar 6n dou! caFuri pre!Fute

e:pres de Constitu"ie/a( în caz de răzoiG

( în caz de catastro+ă.%arlamentul nou ales se 6ntruneşte la conocarea %reşedintelui Repu3

&licii #oldoa* 6n cel mult '( de File de la ale,eri$ %arlamentul Repu&licii#oldoa este conceput ca un or,an de lucru permanent$

#m 1% g8



Teoria generală a dreptului ţi statului

"orma principală de activitate a 5arlamentului este sesiunea! Sesi3unile pot 4i/

X ordinareP

e:traordinareP speciale$Con4orm Constitu"iei Repu&licii #oldoa <art$ 58 alin$ 1=* (Parla

mentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începeîn luna feruarie şi nu poate depăşi sfFrşitul lunii iulie. 0 doua sesiuneîncepe în luna septemrie şi nu poate depăşi sfFrşitul lunii decemrie $

/esiunile etraordinare sau speciale pot 4i conocate/ Mla cerereareşeuiriieiui MZep#icii M#oldoa* a Treşeciintelui M%arlamentului sau aunei treimi din deputa"iM$

Bedin"ele %arlamentului s6nt pu&lice* 6n acelaşi timp* %arlamentul poate +ot!r6 ca anumite şedin"e s! 4ie 6nc+ise$ Aceasta 6ns! nu atenteaF! lacaracterul transparent al actiit!"ii parlamentare$

O alt! 4orm! de actiitate a %arlamentului este actiitatea comisiilor permanente! Comisiile permanente se 6ntrunesc 6n şedin"e$ Bedin"ele co3misiilor s6nt deli&eratie cu participarea a cel pu"in um!tate plus unu dinnum!rul mem&rilor lor$ Bedin"ele* de re,ul!* nu s6nt pu&lice$ Comisiile6ns! pot decide ca la şedin"e s! participe repreFentan"ii miloacelor de in34ormare 6n mas!$

Yot!rQrile comisiilor se adopt! cu otul a cel pu"in um!tate plus unudin num!rul mem&rilor lor$ Aceste +ot!rQri pot 4i pronun"ate pe dierse

pro&leme/ aiFarea proiectelor de le,i* preFentarea unor ini"iatie le,isla3

tie* audierea st!rii de lucruri 6n domeniul respecti de specialitate ş$ a$

.* 4. Pre,edintele 5epu%licii Moldo&a

!$7!'!,

%uterea e:ecuti!* 6n cadrul puterilor statului* se distin,e prin con"i3nut şi tr!s!turi speci4ice$ Aceast! putere* 4ie c! este or,aniFat! 6ntr3un or3,an statal unic* 4ie c! este or,aniFat! 6n dou! structuri* actieaF! con4ormatri&u"iilor concretiFate* de re,ul!* de constitu"ie$

6n caFul or,aniF!rii puterii e:ecutie 6n dou! or,ane statale* se su&li3niaF! caracterul dualist* &ice4al al puterii e:ecutie$

Un asemenea caracter 6l are puterea e:ecuti! 6n Repu&lica #oldoa$Ca urmare* atri&u"iile puterii e:ecutie s6nt repartiFate nu numai Guernu3lui* ci şi şe4ului statului 3 %reşedintele Repu&licii #oldoa$

-i 1%+ ,




In Repu&lica #oldoa institu"ia şe4ului statului a ap!rut 6n septem&rie177($ Institu"ia %reşedintelui repu&licii şi3a ,!sit re4lectare şi 6n Constitu"ia

Repu&licii #oldoa* adoptat! la 27 iulie 177;$,$,7!$! ?esemnarea 5reşedintelui 6epublicii 8oldova

Desemnarea şe4ului statului este una din pro&lemele le,ate direct de4orma de ,uem!m6nt$ Ea preFint! un interes sporit 6n preciFarea atQt aatri&u"iilor şe4ului de stat* cQt şi a raporturilor acestuia cu celelalte autori3t!"i pu&lice$

6n sistemele constitu"ionale contemporane s3au cristaliFat patru mo3duri de desemnare a şe4ului statului/

a= pe calea ereditar!* adic! transmiterea 4unc"iei prin moştenireP

&= prin ale,erea de c!tre %arlamentPc= prin ale,erea de c!tre un cole,iu electoralPd= prin ale,erea de c!tre 6ntre,ul electorat prin ot uniersal$ sK =

In 6epublica 8oldova, ini"ial <177(=* le,isla"ia preedea ale,erea%reşedintelui repu&licii de c!tre %arlament$ #ai apoi* con4orm Le,ii nr$82(3II din 19 septem&rie 1771 Cu priire la ale,erile %reşedintelui Re3

pu&licii #oldoaM* pentru ale,erea %reşedintelui a 4ost sta&ilit su4ra,iuluniersal direct$

Aceeaşi modalitate de desemnare a %reşedintelui repu&licii preedeaini"ial şi Constitu"ia din 27 iulie 177;$ Ast4el* con4orm art$ 89 din Consti3tu"ie* %reşedintele Repu&licii #oldoa era ales prin ot uniersal* e,al*direct* secret şi li&er e:primat$

Ca urmare a modi4ic!rilor constitu"ionale* operate prin Le,ea nr$ 111)3I- din ) iulie 2(((* 6n statul nostru s3a reenit la ale,erea %reşedinteluirepu&licii de c!tre %arlament$

Astfel, conform redacţiei actuale a art! J din Constituţie, 5reşedinte#

le 6epublicii 8oldova este ales de 5arlament prin vot secret!%oate 4i ales %reşedinte al Repu&licii #oldoa cet!"eanul cu drept de

ot care are ;( de ani 6mplini"i* a locuit sau locuieşte permanent pe terito3riul Repu&licii #oldoa cel pu"in 1( ani şi posed! lim&a de stat$

Este ales cet!"eanul care o&"ine otul a trei cincimi din num!rul depu3

ta"ilor aleşi$ Dac! nici un candidat nu 6ntruneşte num!rul necesar de oturi<51= * se or,aniFeaF! al doilea tur de scrutin 6ntre primii doi candida"i sta3

&ili"i 6n ordinea num!rului descresc!tor de oturi o&"inute 6n primul tur$Dac! şi 6n turul al doilea nici un candidat nu 6ntruneşte num!rul nece3

sar de oturi* se or,aniFeaF! ale,eri repetate$

-l 1%! g-



Teoria generată a dreptului şi statului

6n caFul 6n care şi dup! ale,erile repetate %reşedintele Repu&licii#oldoa nu este ales* %reşedintele 6n e:erci"iu diFol! %arlamentul şi sta3

&ileşte data ale,erilor 6n noul %arlament$

ReFultatul ale,erilor pentru 4unc"ia de %reşedinte al repu&licii estealidat de Curtea Constitu"ional!$Candidatul a c!rui ale,ere a 4ost alidat! depune ur!mQntul 6n 4a"a %ar3

lamentului şi a Cur"ii Constitu"ionale cel tQrFiu la ;) de File dup! ale,eri$ 8andatul 5reşedintelui 6epublicii 8oldova durea0ă ? ani şi se e:er3

cit! de la data depunerii ur!mQntului$ %reşedintele 6şi e:ercit! mandatul pQn! la depunerea ur!mQntului de c!tre %reşedintele nou ales$

Constitu"ia Repu&licii #oldoa preede 6n mod e:pres doar dou!condi"ii pentru prelun,irea mandatului preFiden"ial/

a8 în caz de răzoi18 în caz de catastrofă.

!$!7!7! Atribuţiile 5reşedintelui 6epublicii 8oldova

Ca şe4 al statului* %reşedintele repu&licii repreFint! statul şi este ,a3rantul sueranit!"ii* independen"ei na"ionale* al unit!"ii şi inte,rit!"ii teri3toriale a "!rii <art$ 88 din Constitu"ia Repu&licii #oldoa=$Ast4el* %reşedintele repu&licii repreFint! statul atQt pe plan intern* cQt şiinterna"ional şi nici o alt! autoritate pu&lic! nu3şi poate aro,a aceast! 4unc"ie$%e de alt! parte* %reşedintelui repu&licii 6i reine şi 4unc"ia de ,arant alsueranit!"ii* independen"ei na"ionale* al unit!"ii şi inte,rit!"ii teritoriale a"!rii$ Aceast! preedere constitu"ional! semni4ic! 4aptul c! %reşedintele

repu&licii dispune de posi&ilit!"i constitu"ionale pentru a preeni preudi3cierea/ şi atentarea i1a e4e$Unrol important reine %reşedintelui repu&licii şi la numirea Guernului$Ast4el* con4orm art$ 79 din Constitu"ie* dup! consultarea 4rac"iunilor

parlamentare %reşedintele Repu&licii #oldoa desemneaF! un candidat pentru 4unc"ia de prim3ministru şi numeşte Guernul pe &aFa otului de6ncredere acordat de %arlament$

Din cele men"ionate reFult! c! %reşedintele nu numeşte primul 3 mi3nistru* ci doar persoana care candideaF! 6n 4a"a %arlamentului pentru aceas3t! 4unc"ie$

%Qn! la o&"inerea otului de 6ncredere* persoana respecti! nu are de3cQt calitatea de candidat$ CuQntul decisi 6n acest caF reine %arlamen3tului care acord! Guernului otul s!u de 6ncredere$ Numai dup! aceasta%reşedintele Repu&licii #oldoa numeşte Guernul$

Pm ies ,3




6n timpul actiit!"ii Guernului* %reşedintele repu&licii este 6n drepts! 4ac! remanieri ,uernamentale$ Aceste remanieri pot 4i 4!cute 6ns! doar

la propunerea primului 3 ministru* şi nu din ini"iati! proprie$Locul şi rolul şe4ului statului 6n sistemul autorit!"ilor pu&lice reFult!din raporturile acestuia cu celelalte autorit!"i$ Ast4el* 6n raporturile sale cu%arlamentul %reşedintele repu&licii dispune de o serie de c!i speci4ice$

3n primul r4nd, %reşedintele este 6n drept s! participe la lucr!rile %ar3lamentului şi s! adreseFe acestuia mesae cu priire la principalele pro&le3me ale na"iunii* 6n aşa mod* repreFentan"ii na"iunii <parlamentarii= pot cu3aoaşte op"iunile şe4ului statului$ O asemenea con4runtare de opinii permite%arlamentului s! alea,! solu"ia optim! 6n reFolarea pro&lemelor$

3n al doilea r4nd, %reşedintele repu&licii dispune de un drept e:clu3si 3 diFolarea %arlamentului$ De acest drept şe4ul statului poate dispune

doar 6n dou! caFuri e:pres pre!Fute de art$ 9) din Constitu"ie/ 6n caFul imposi&ilit!"ii 4orm!rii GuernuluiP 6n caFul &loc!rii procedurii de adoptare a le,ilor$

5rima condiţie presupune c! %reşedintele repu&licii poate diFola%arlamentul doar 6n caFul 6n care %arlamentul* 6n termen de ;) de File dela prima solicitare şi numai dup! respin,erea a cel pu"in dou! solicit!ri de6nestitur!* nu accept! otul de 6ncredere pentru 4ormarea Guernului$

Cea de#a doua condiţie poate seri drept temei pentru diFolarea %ar3lamentului doar 6n caFul 6n care %arlamentul timp de ' luni nu3şi poatee:ercita atri&u"iile principale* adic! nu adopt! nici o le,e$

#en"ion!m* de asemenea* dreptul %reşedintelui 6n e:erci"iu de a diFolaDarlamentul 6n caFul imposi&ilit!"ii ale,erii %reşedintelui repu&licii pre!Futie Constitu"ie ca urmare a modi4ic!rilor operate prin Le,ea din ) iulie 2((($

%reederile re4eritoare la diFolarea %arlamentului* cu e:cep"ia ulti3nei* au un caracter dispoFiti* şi nu imperati$

De alt4el* anume 6n &aFa acestei dispoFi"ii constitu"ionale imperatie aXi 4ost diFolat %arlamentul de le,islatura a l-3a la 4inele anului 2((($

Su&liniem c! %reşedintele poate recur,e la aceast! sanc"iune constitu3ional! numai dup! consultarea preala&il! a 4rac"iunilor parlamentare$

Constituţia 6epublicii 8oldova sta&ileşte pentru %reşedintele repu3 &licii urm!toarele restric"ii 6n e:ercitarea atri&u"iei date/

6n cursul unui an %arlamentul poate 4i diFolat o sin,ur! dat!P %arlamentul nu poate 4i diFolat 6n ultimele 5 luni ale mandatului

%reşedintelui Repu&licii #oldoa şi nici 6n timpul st!rii de ur,en"!* de asediu sau de r!F&oi$

-9 1%% t-




Ca şe4 al statului şi ca repreFentantul lui o4icial* %reşedintele Repu3 &licii #oldoa dispune de anumite atri&u"ii 6n domeniul politicii e:terne$Ast4el* con4orm art$ 95 din Constitu"ia Repu&licii #oldoa* %reşedintele

Repu&licii/ poart! tratatie şi ia parte la ne,ocieri* 6nc+eie tratate interna"io33 nale 6n numele Repu&licii #oldoa şi le preFint! spre rati4icare

%arlamentuluiP la propunerea Guernului* acrediteaF! şi rec+eam! repreFentan"ii

diplomatici ai Repu&licii #oldoa şi apro&! 6n4iin"area* des4iin"area sau sc+im&area ran,ului misiunilor diplomaticeP

primeşte scrisorile de acreditare şi de rec+emare ale repreFentan"ilor diplomatici ai altor state 6n Repu&lica #oldoa$

%reşedintele repu&licii dispune de anumite atri&u"ii 6n domeniul ap!3r!rii$ Aceste atri&u"ii deri! din calitatea sa de şe4 al statului şi de coman3

dant suprem al 4or"elor armate* statuat! prin Constitu"ie$Le,isla"ia Repu&licii #oldoa reFer! şe4ului statului şi alte atri&u"ii$

Ast4el* con4orm art$ 99 din Constitu"ie* %reşedintele repu&licii/ 2umeşte 3n funcţii publice la propunerea Consiliului Superior al

#a,istraturii* numeşte udec!torii udec!toriilor* Cur"ilor de Apel* udec!3torii udec!toriilor specialiFate etc$

5oate cere poporului să#şi eprime, prin referendum, oin"a asupra pro&lemelor de interes na"ional$

/uspendă actele Ouvernului, ce contrain le,isla"iei* pQn! la adopta3rea +ot!rQrii de4initie a Cur"ii Constitu"ionale$

%rintre atri&u"iile preFiden"iale un loc aparte reine promulgării legilor!

%romul,area le,ii constituie etapa 4inal! a procedurii le,islatie$ Ea con4er!le,ii caracter e:ecutoriu* o&li,Qnd autorit!"ile pu&lice s! o 6ndeplineasc!$

Totodat!* prin decretul de promul,are* %reşedintele repu&licii dispune posi&ilitatea pu&lic!rii le,ii 6n #onitorul O4icial$

Hegea adoptată urmeaF! s! 4ie promul,at! de %reşedintele repu&licii6n termen de cel mult dou! s!pt!mQni de la data adopt!rii ei$

Con4orm art$ 7' din Constitu"ie* %reşedintele Repu&licii #oldoaeste 6n drept* 6n caFul 6n care are o&iec"ii asupra unei le,i* s! o trimit!* 6ntermen de cel mult doua s!pt!mQni* spre ree:aminare %arlamentului* 6ncaFul 6n care %arlamentul 6şi men"ine +ot!rQrea adoptat! anterior* %reşe3

dintele promul,! le,eaM$In e:ercitarea atri&u"iilor sale* %reşedintele Repu&licii #oldoa emitedecrete* o&li,atorii pentru e:ecutare pe 6ntre, teritoriul statului$

Decretele se pu&lic! 6n #onitorul O4icial al Repu&licii #oldoa$

-^ 167 fe-



ris Negru, Alina Negru

7.%.4. l. 9onsideraţiuni generale

No"iunea de guvern men"ioneaF! pro4esorul Tudor Dr!,anu 3 poateea un triplu sens$ 6ntr3o accep"iune 4oarte lar,!* acest termen desemnea3! totalitatea or,anelor politice ale statului* inclusi parlamentul$

6ntr3un sens mai pu"in lar,* acelaşi termen desemneaF! totalitateaor3/anelor care 4ormeaF! puterea e:ecuti!* adic! pe şe4ul statului6mpreun! /u consiliul de miniştri$

6n s46rşit* 6ntr3un sens restr6ns* prin ,uernM se 6n"ele,e numai acea_arte a puterii e:ecutie* care este 4ormal! din ansam&lul miniştrilor <con3iliul de miniştri=* cu e:cluderea şe4ului statului1$

Credem oportun! şi accepta&il! ultima ariant!$ Anume 6n acest sens estenterpretat şi utiliFat termenul de ,uernM 6n Constitu"ia Repu&licii #oldoa*le care şi ne conducem la e:punerea materialului compartimentului dat$

Caracteristicile principale ale Guernului ca autoritate pu&lic! s6ntirm!toarele/

a8 Guvernul este organul central al puterii executive18 Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului1c8 Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei pulice1d8 Guvernul este un organ central colegial al administraţiei pulice1e8 Guvernul este un organ de competenţă generală$ în sensul că el

dispune de atriuţii$ ce interesează toate sau aproape toate ramurile şi domeniile activităţii executive ;învăţămînt$ sănătate$ agri

cultură$ industrie$ comerţ etc.8.!$!:!$! u

e

Guernul este denumit di4erit 6n constitu"iile statelor lumii/ ca&inet*,uern* consiliul de miniştri$ Aceste denumiri depind de sistemulconsti3/u"ional* de 4aptul dac! e:ecutiul este 4ormat din una sau dou!structuri* Drecum şi de raportul dintre autorit!"ile pu&lice$ Guernul aredou! componen"e* şi anume* şe4ul ,uernului <acolo unde e:ist!= şiminiştrii$

Be4ul ,uernului se mai denumeşte prim3ministru* preşedinte ş$a$S6nt sisteme constitu"ionale 6n care nu e:ist! şi un şe4 al ,uernului* 6ncare şe4ul de stat* ca şe4 al puterii e:ecutie* cumuleaF! şi 4unc"ia de şe4 de,uern$ O asemenea situa"ie e:ist!* de e:emplu* 6n S$U$A$ Constitu"ia S$U$A$

1 Tudor Dr!,anu* *pera citată$ -oi$ II* pa,$ '(9$

-9 1%$ t-




preede c! puterea e:ecuti! a 4i e:ercitat! de %reşedintele Statelor Uniteale AmericiiM$ Aici miniştrii se su&ordoneaF! direct şe4ului statului$

6n sistemele constitu"ionale 6n care e:ist! o distinc"ie 6ntre şe4ul de stat

şi şe4ul de ,uern* şe4ul ,uernului are un rol important 6n 4ormarea ,u3ernului şi 6n 4ormularea pro,ramului de actiitate al acestuia$ Asemeneasisteme e:ist! 6n mai multe "!ri ale lumii* inclusi 6n Repu&lica #oldoa$

6n statul nostru e:ist! o distinc"ie dintre şe4ul statului şi şe4ul ,uer3nului$ Sistemul e:ecuti 6n Repu&lica #oldoa are un caracter &ice4al <du3alist=$ Ca urmare* at6t %reşedintelui Repu&licii c6t şi Guernului 6i reinanumite atri&u"ii ale puterii e:ecutie strict determinate de Constitu"ie$

%a exponenţi ai acestei puteri$ Preşedintele !epulicii şi Guvernul s6nt e,ali* 6n acelaşi timp 6ns! maoritatea pro&lemelor ce "in de putereae:ecuti! urmeaF! s! 4ie solu"ionate de c!tre Guern* con4orm Constitu3"iei Repu&lici #oldoa şi Le,ii cu priire la Guern din '1 mai 177(* cumodi4ic!rile e4ectuate p6n! 6n preFent$ Ast4el* con4orm Constitu"iei* Gu3ernul asi,ur! realiFarea politicii interne şi e:terne a statului şi e:ercit!conducerea ,eneral! a administra"iei pu&liceM <alin$ l art$ 75=$

6n e:ercitarea atri&u"iilor* Guernul se conduce de pro,ramul s!ude actiitate* acceptat de %arlamentM$ O asemenea preedere* 4ormulat! 6nalin$ 2 al art$ 75 din Constitu"ie* scoate 6n eiden"! necesitatea cola&or!riidintre e:ecuti* 6n persoana Guernului* şi %arlament$

Xj

In actiitatea sa Guernul/a8 se călăuzeşte de %onstituţie$ de legile şi #otărîrile Parlamentului$

de decretele Preşedintelui !epulicii18 porneşte de la principiile democraţiei$ legalităţii şi utilităţi sociale1c8 asigură colegialitatea şi răspunderea personală a memrilor Gu

vernului în procesul elaorării$ adoptării şi executării #otărîrilor1d8 asigură exercitarea principiilor ştiinţifice de administrare$ ţine sea

ma de experienţa mondială în sfera construcţiei de stat şi o aplică.

7.2.$3. )onstituirea ,i componenţa "u&ernului fK 4e

In con4ormitate cu preederile Constitu"iei* Guernul Repu&licii #ol3doa este alc!tuit din prim3ministru* prim3iceprim3ministru* iceprim3ministra* miniştri şi al"i mem&ri pre!Fu"i prin le,e or,anic!$

%rocedura de constituire şi inestire a Guernului 6ncepe prin desem3narea de c!tre %reşedintele Repu&licii a unui candidat pentru 4unc"ia de

prim3ministru$

8P 1)




Candidatul pentru 4unc"ia de prim3ministru a cere* 6n termen de 1)File de la desemnare* otul de 6ncredere al %arlamentului asupra pro,ra3mului de actiitate şi a 6ntre,ii liste a Guernului$ %ro,ramul de actiitate*

precum şi lista Guernului se deF&at 6n şedin"a %arlamentului$ In urma e:a3min!rii pro,ramului de actiitate şi a ec+ipei ,uernamentale* %arlamentulacord! 6ncredere Guernului cu otul maorit!"ii deputa"ilor* 6n caFul 6ncare %arlamentul nu acord! o asemenea 6ncredere Guernului* procedurase ia de la 6nceput$ Con4orm Constitu"iei Repu&licii #oldoa* o asemenea

procedur! poate 4i repetat! de trei ori* 4!r! anumite consecin"e$ Spunemacest lucru* deoarece* dup! e:pirarea termenului de ;) de File* %arlamentul

poate fi sancţionat de către Preşedintele Repu&licii #oldoa pentru impo3si&ilitatea de 4ormare a Guernului* 6n asemenea caFuri* %arlamentul poate4i diFolat de c!tre %reşedintele Repu&licii <art$ 9) al Constitu"iei=$

%e &aFa otului de 6ncredere acordat de %arlament* %reşedintele Re3

pu&licii numeşte Guernul$*,

Intruc6t %arlamentul se ale,e pentru un mandat de ; ani* reFult! c!şi Guernul se constituie pe acelaşi termen* 6n acelaşi timp 6ns! pot 4i şianumite e:cep"ii$ Ast4el* %arlamentul* la propunerea a cel pu"in o p!trimedin deputa"i* 6şi poate e:prima ne6ncrederea 6n Guern* cu otul maorit!"iideputa"ilor$ O asemenea ini"iati! se e:amineaF! peste trei File de la data

preFent!rii 6n %arlament$ Guernul* 6n ansam&lu* demisioneaF!* şi 6n caFuldemisiei prim3ministrului$ .ine6n"eles* 6n toate aceste caFuri se 4ormeaF!noi ,uerne$ Ultimele actieaF! doar 6n perioada de actiitate a %arlamen3tului de le,islatura respecti!$

Guernul 6şi e:ercit! atri&u"iile 6n Fiua depunerii ur!m6ntului de c!tremem&rii lui 6n 4a"a %reşedintelui Repu&licii #oldoa$

%e parcursul actiit!"ii Guernului este posi&il! apari"ia unor situa"ii*c6nd este necesar! remanierea ,uernamental! <decese* stare de incompa3ti&ilitate* demisie etc$=$ 6n aceste caFuri* %reşedintele Repu&licii #oldoa*la propunerea prim3ministrului* reoc! şi numeşte pe unii mem&ri ai Gu3ernului$ Acestea 6şi e:ercit! 6mputernicirile de la data depunerii ur!m6n3tului$

!$!:!:! Atribuţiile Ouvernului

Constitu"ia Repu&licii #oldoa preede c! Guernul* potriit pro,ra3mului s!u de actiitate acceptat de %arlament* asi,ur! realiFarea politiciiinterne şi e:terne a statului şi e:ercitarea conducerii ,enerale a administra3"iei pu&liceM* oper6nd 6n acest scop prin or,anismele sociale interesate$

) 10 S-




O asemenea 4ormulare* &ine6n"eles* este 4oarte ,eneral! şi nu o4er! ocaracteristic! concret! actiit!"ii multilaterale a Guernului$ Cu at6t maimult c! nu numai ac"iunile Guernului* ci şi cele ale altor autorit!"i pu3

&lice* cum ar 4i* de e:emplu* %arlamentul sau %reşedintele Repu&licii* se6ncadreaF! 6n politica intern! şi e:tern! a statului$ Din aceste considerente*este necesar! studierea le,ii cu priire la Guern care detaliaF! atri&u"iileGuernului* 6n acest act normati distin,em* at6t direc"iile principale aleactiit!"ii Guernului* c6t şi o ,rupare a atri&u"iilor respectie$

6n con4ormitate cu 6mputernicirile sale* Guernul/ creeaF! condi"ii pentru realiFarea şi asi,urarea sueranit!"ii econo3

mice şi politice a "!riiP ela&oreaF! concep"ia deFolt!rii social3economice a repu&licii*

pro,ramul şi mecanismul trecerii la economia de pia"!P

asi,ur! li&era ini"iati!* deetatiFarea* demonopoliFarea economieişi deFolt!rii rela"iilor de pia"!P ela&oreaF! strate,ia deFolt!rii te+nico3ştiin"i4ice* promoeaF! po

litica na"ional! 6n domeniul culturii* ştiin"ei* te+nicii* te+nolo,ieiP ,aranteaF! tuturor su&iec"ilor propriet!"ii li&ertatea actiit!"ii eco

nomice şi e,alitatea lor 6n drepturiP proteeaF! interesele na"ionale 6n actiitatea economic!* 4inanciar!

şi alutar!P realiFeaF! cola&orarea economic! cu "!rile lumii şi asi,ur! protea

rea intereselor na"ionale 6n actiitatea economic! e:tern!P 4ormeaF! un sistem e4icient de ocrotire social! a popula"ieiP promoeaF! politica de stat acti! 6n domeniul ocrotirii s!n!t!"ii

popula"ieiP asi,ur! utiliFarea ra"ional! a resurselor naturale şi inte,ritatea lor*

protec"ia ecolo,ic! a popula"iei şi a mediuluiP 4aoriFeaF! deFoltarea autonomiei or,anelor administra"iei pu&li

ce de toate nielurileP asi,ur! le,alitatea* ordinea pu&lic!* drepturile şi li&ert!"ile cet!"e3

nilorP promoeaF! politica securit!"ii na"ionale dirieaF! actiitatea de

ap!rare a "!riiP asi,ur! respectarea şi e:ecutarea le,ilor* +ot!r6rilor %arlamentului*

decretelor preşedintelui* tratatele interna"ionaleP promoeaF! politica e:tern! 6n con4ormitate cu competen"a sa$

-t 11 t-




.*.. Administraţia pu%lica centrală de specialitate

Din aceast! cate,orie 4ac parte/

ministereleP departamenteleP sericiile şi inspectoratele de statP comisiile şi consiliile ,uernamentaleP alte or,ane centrale ale administra"iei de stat* autonome* cum ar 4i/

Curtea de Conturi* .anca Na"ional! ş$a$Alin$ <1= al art$ 1(8 din Constitu"ia Repu&licii #oldoa preede/ Or3

,anele centrale de specialitate ale statului s6nt ministerele$ Ele traduc 6nia"! 6n temeiul le,ii* politica Guernului* +ot!r6rile şi dispoFi"iile lui* do3meniile 6ncredin"ate şi s6nt responsa&ile de actiitatea lor$M

#inisterele* de asemenea* pro,noFeaF! deFoltarea domeniilor re3spectie ale actiit!"ii lor de &aF!* or,aniFeaF! studierea e:perien"ei mon3diale* conuncturii* ela&oreaF! pro,rame de deFoltare te+nico3ştiin"i4ic!şi social3economic!* au ,ri! de ocrotirea societ!"ii* a salaria"ilor lor* asi3,ur! pre,!tirea cadrelor$

#inisterele s6nt or,anele de conducere unipersonale$ In 4runtea lor st!ministrul care administreaF! ramura respecti! şi este responsa&il pentru6ndeplinirea sarcinilor puse 6n seama ministerului$

#ai preciF!m 4aptul c! 6n cadrul ministerelor* are loc 6m&inarea con3ducerii unipersonale cu cea cole,ial!$ In aceast! ordine de idei* 6n 4iecareminister se constituie un cole,iu* apro&at de Guern$ La şedin"a cole,iuluise solu"ioneaF! pro&lemele maore din domeniul respecti$

Num!rul ministerelor este determinat de 4unc"iile şi sarcinile admi3nistra"iei pu&lice* precum şi de interesele politice care se mani4est! la 4ac3torii ce compun sistemul politic$

6n a4ara ministerelor s6nt cons4in"ite şi alte or,ane de specialitate aleadministra"iei pu&lice* care poart! dierse denumiri$

6n4iin"area acestora este condi"ionat!* 6n principal* de s4era lar,! decuprindere şi comple:itatea pro&lemelor administra"iei pu&lice$ %osi&ili3tatea 6n4iin"!rii lor este pre!Fut! şi de alin$ 2 al art$ 1(8 al Constitu"ieiRepu&licii #oldoa* care sta&ileşte urm!toarele/ 6n scopul conducerii*

coordon!rii şi e:ercit!rii controlului 6n domeniul or,aniF!rii economiei şi6n alte domenii care nu intr! nemilocit 6n atri&u"iile ministerelor se 6n4iin3"eaF!* 6n condi"iile le,ii* şi alte autorit!"i administratie$M

1* -




Departamentele de pe l6n,! Guern se 4ormeaF! de %arlament* la pro3 punerea prim3ministrului$ Departamentele s6nt conduse de directori ,ene3rali* numi"i 6n 4unc"ie de Guern$

Le,ea cu priire la Guern preede* de asemenea* crearea serici3ilor şi inspectoratelor de stat$ Acestea se 4ormeaF! de Guern 6n scopule:ercit!rii controlului asupra e:ecut!rii le,ilor* +ot!r6rilor %arlamentului*a decretelor %reşedintelui Repu&licii* a +ot!r6rilor Guernului$ Sericiileşi inspectoratele de stat s6nt conduse de directori* numi"i 6n 4unc"ie de Gu3ern* 6n Repu&lica #oldoa actieaF! Sericiul de stat şi ar+i!* Sericiulde stat pentru pro&leme culturale* precum şi inspectoratul 4iscal$

Guernul poate s! creeFe comisii permanente şi proiForii pentrustudierea unor pro&leme şi ela&orarea unor +ot!r6ri 6n ederea deFolt!riieconomiei* politicii 6n domeniile 4inan"elor* creditelor* pre"urilor* alutei*circula"iei monetare* precum şi 6n domeniul deFolt!rii sociale* a 6n!3

"!m6ntului* culturii şi 6n alte s4ere ale ie"ii$ Comisiile se 4ormeaF! dinlucr!tori ai ministerelor* precum şi din saan"i* specialişti de 4runte* la pro3

punerea prim3ministrului sau a iceprim3ministrului$

7.%.. Administraţia publică locală

%uterea de stat tre&uie circumscris! unui spa"iu şi unei comunit!"iumane$ Ca urmare* ea se r!s4r6n,e 4ie asupra 6ntre,ului teritoriu statal şi6ntre,ii comunit!"i de indiiFi ce populeaF! acest teritoriu <6n caFul puteriide stat centrale=* 4ie asupra unui teritoriu distinct* limitat şi unei p!r"i a po3

pula"iei ce se a4l! pe acest teritoriu <6n caFul puterii de stat locale=$

Anterior s3a 4!cut o analiF! a puterii la niel central$ UrmeaF! ca 6ncontinuare s! caracteriF!m modalitatea de mani4estare a puterii de stat laniel local* 6n literatura uridic! aceast! putere a 4ost 6ncadrat! 6n no"iuneade administra"ie pu&lic! local!$

At6t Constitu"ia Repu&licii #oldoa* c6t şi le,isla"ia 6n i,oare* sta&i3lesc normele 4undamentale priind natura uridic! şi principiile care staula &aFa administra"iei pu&lice locale* precum şi rolul şi competen"ele auto3rit!"ilor administratie ale acesteia$

Administra"ia pu&lic! local! este autoritatea repreFentati!* or,ani3Fat! de popula"ia unit!"ii administrati3teritoriale pentru solu"ionarea pro3

&lemelor de importan"! local!* pornind de la interesele şi necesit!"ile* 6ncon4ormitate cu Constitu"ia$

Administra"ia pu&lic! local! se instituie 6n sate <comune=* oraşe <mu3nicipii= şi raioane$

-9 1+ ,



Boris /egru* &lina /egru

Unit!"ile administrati3teritoriale s6nt persoane uridice$ Ele au denu3mire* &ene4iciaF!* 6n condi"iile sta&ilite de le,e* de autonomie 4inanciar! şide autonomie 6n coordonarea 4inan"elor pu&lice* dispun de patrimoniu şi

de dreptul de ini"iati! 6n administrarea intereselor pu&lice locale* e:ercit36ndu3şi autoritatea prin intermediul autorit!"ilor pu&lice locale 6n limiteleteritorial3administratie sta&ilite$

Administra"ia pu&lic! 6n unit!"ile administrati3teritoriale se 6nteme3iaF! pe principiile autonomiei locale* descentraliF!rii sericiilor pu&licelocale* ale eli,i&ilit!"ii autorit!"ilor administra"iei pu&lice şi consult!rii ce3t!"enilor 6n pro&leme locale$

Un principiu 4undamental care ,uerneaF! actiitatea autorit!"ilor ad3ministra"iei pu&lice locale este autonomia lor$ Acest principiu presupunedreptul unit!"ilor administrati3teritoriale de a3şi satis4ace interesele pro3

prii 4!r! amestecul autorit!"ilor centrale$ El* de asemenea* st! la &aFa ra3

porturilor unit!"ilor administrati3teritoriale cu alte unit!"i$Alt principiu care caracteriFeaF! administra"ia pu&lic! 6n unit!"ile ad3ministrati3teritoriale este cel al descentraliF!rii sericiilor pu&lice$ Acest

principiu necesit! trans4erarea unor atri&u"ii ale puterii centrale 6n com3 peten"a unit!"ilor locale$ Nu 6nt6mpl!tor se a4irm! c! descentraliFarea estedemocra"ia aplicat! Ia administra"ie$

%rincipiul eli,i&ilit!"ii este un principiu 4undamental e:trem de im3 portant$ El su&liniaF! modalitatea de constituire a autorit!"ilor pu&lice lo3cale$ %ornind de la acest principiu* Constitu"ia Repu&licii #oldoa sta&i3leşte urm!toarele/ autorit!"ile administra"iei pu&lice* prin care se e:ercit!autonomia local! 6n sate şi 6n oraşe* s6nt consiliile locale alese şi primarii

aleşiM <alin$ <1= al art$ 112=$%rincipiul consult!rii cet!"enilor 6n pro&lemele locale de interes de3

ose&it scoate 6n eiden"! necesitatea autorit!"ilor pu&lice de a actia nuiFolat de popula"ie* ci 6n str6ns! cola&orare cu ea$

7.%.7. Autoritatea judecătorească

7.%.7.'! Instanţele judecătoreşti

Con4orm Constitu"iei Repu&lici #oldoa <art$ 11;= usti"ia se 6n4!ptu3ieşte 6n numele le,ii 6n instan"ele udec!toreşti$

Kusti"ia se 6n4!ptuieşte prin Curtea Suprem! de Kusti"ie* prin cur"ile deapel şi prin udec!torii$

%entru anumite cate,orii de cauFe pot 4unc"iona* potriit le,ii* udec!3torii specialiFate <udec!torii militare* udec!torii economice ş$ a$=$

-l 1! i)




6n con4ormitate cu principiul e4ectu!rii usti"iei numai de instan"ele udec!toreşti* Constitu"ia Repu&licii #oldoa interFice 6n4iin"area de in3stan"e e:traordinare <art$ 11)=$

Aşadar* totalitatea instan"elor udec!toreşti* indicate 6n Constitu"iaRepu&licii #oldoa* constituie sistemul udiciar al "!rii$Din punct de edere or,aniFa"ional instan"ele udec!toreşti s6nt le,ate

reciproc 6ntre ele ca or,ane ale di4eritor eri,i ale sistemului udiciar*6n a4ar! de le,!tura reciproc! din punct de edere or,aniFa"ional*

pentru sistemul udiciar al repu&licii s6nt proprii şi le,!turile 4unc"ionale$Le,!turile 4unc"ionale s6nt cauFate de 6ndeplinirea de c!tre instan"ele ude3c!toreşti a unei ori a mai multor 4unc"ii$

De e:emplu* udec!toria <prima eri,!= e:amineaF!* 6n 4ond* toatecauFele <penale* ciile= şi cererile* 6n a4ar! de cele prescrise prin le,e 6ncompeten"a altor instan"e <de e:emplu* cur"ile de apel=$ Acestea <eri,a a

doua= au dreptul de a e:amina apelurile şi recursurile declarate 6mpotria+ot!r6rilor pronun"ate de udec!torii 6n prima instan"!$

6n aşa mod se 6n4!ptuieşte suprae,+erea asupra le,alit!"ii şi temeini3ciei +ot!r6rilor udiciare$

Con4orm Constitu"iei Repu&licii #oldoa <art$ 115= udec!torii in3stan"elor udec!toreşti se numesc 6n 4unc"ie de %reşedintele Repu&licii#oldoa* la propunerea Consiliului Superior al #a,istraturii$ Kudec!toriicare au sus"inut concursul s6nt numi"i 6n 4unc"ie pentru prima dat! pe untermen de ) ani$ Dup! e:pirarea termenului de ) ani udec!torii or 4i nu3mi"i 6n 4unc"ie p6n! la atin,erea pla4onului de 6rst!$

%reşedintele şi mem&rii Cur"ii Supreme de Kusti"ie s6nt numi"i 6n 4unc3"ie de %arlament la propunerea Consiliului Superior al #a,istraturii$ Eitre&uie s! ai&! o ec+ime 6n munc! 6n udec!torii de cel pu"in 1( ani$

Aceste preederi ale Constitu"iei asi,ur! independen"a şi inamoi&i3litatea udec!torilor$

Structura instan"elor udec!toreşti depinde de competen"a şi 4unc"iile6ndeplinite$

7.2.7.2. Procuratura

Procuratura repreFint! interesele ,enerale ale societ!"ii şi ap!r! or3dinea de drept* precum şi drepturile şi li&ert!"ile cet!"enilor* conduce şi

e:ercit! urm!rirea penal!* repreFint! 6ninuirea 6n instan"ele udec!toreşti6n condi"iile le,ii$Sistemul or,anelor %rocuraturii cuprinde/ %rocuratura General!* pro3

curaturile teritoriale şi procuraturile specialiFate$

-# 1 t-




%rocurorul General este numit 6n 4unc"ie de c!tre %arlament* la propu3nerea %reşedintelui acestuia$

%rocurorii ierar+ic in4eriori s6nt numi"i 6n 4unc"ie de %rocurorul Gene3

ral şi 6i s6nt su&ordona"i$ #andatul procurorilor este de ) ani$

Cu6ntul (principiu+ ine de la latinescul (principium) care poate6nsemna 6nceputM* o&QrşieM$ In sensul o&işnuit cu6ntul principiuM se4oloseşte pentru a desemna/

**a= element 4undamental* idee de &aF! pe care se 6ntemeiaF! o teorieştiin"i4ic!* un sistem politic etc$ %repoFi"ie admis! ca ade!rat! care ser3

eşte la deducerea propoFi"iilor unui sistem deductiP &= le,ea 4undamental! a unei ştiin"e* a unei arte* a unei disciplineM<Dic"ionarul lim&ii romQne moderne* editura Academiei* .ucureşti* 17)9=$

%rin principiile de or,aniFare şi actiitate a aparatului de stat 6n"e3le,em cele mai importante idei şi teFe care stau la &aFa construc"iei şiactiit!"ii aparatului de stat care deF!luie esen"a şi destina"ia social! aacestuia$

Cele mai importante principii de or,aniFare şi actiitate a aparatuluide stat s6nt urm!toarele/ principiul separa"iei şi cola&or!rii puterilor* prin3cipiul le,alit!"ii* principiul ştiin"i4ic etc$ S! e:amin!m c6tea dintre ele$

H /epararea şi colaborarea puterilor Orice proces de conducere social3politic* care se des4!şoar! 6n ede3

rea realiF!rii unor o&iectie de interes ,eneral sau prin care se urm!reşte &inele comun al na"iunii* presupune specialiFarea actiit!"ilor statale* in3stituindu3se 6n acest scop or,anisme 6nestite cu autoritate* capa&ile s!des4!şoare continuu acelaşi tip de actiit!"i şi practici$

RealiFarea e4ecti! a acestor deFiderate se concretiFeaF! 6n principiulsepar!rii puterilor de stat* cons4in"ite ca un principiu 4undamental al Con3stitu"iei$ %rin 4ormularea şi men"ionarea e:pres! a acestuia 6n cuprinsul dis3

poFi"iilor constitu"ionale* se pune 6n eiden"! importan"a lui primordial!*se rele! concep"iile 4undamentale ale teoriei constitu"ionale şi se e:prim!

tendin"ele statului şi ale puterii lui de a realiFa principiile democratice şie:i,en"ele statului de drept$ Teoria separ!rii puterilor 6şi are ori,inea 6ncele mai ec+i timpuri* omenirea 4iind 6ntotdeauna 4r!m6ntat! de pro&le3

-s 1%




mele n!scute din nerespectarea principiilor 4undamentale de conie"uire6n societate* pro&leme care adesea au ,enerat dierse 4orme de uFurpare a

puterii* de instaurare a unor re,imuri autocratice sau de 4orme dictatoriale

de ,uern!m6nt$Separarea puterilor* ca un 6nceput de teorie* s3a cristaliFat 6nc! dinantic+itate* a4irma"ie ce poate 4i 4!cut! ,ra"ie lucr!rilor lui Yerodot* eno34on* %laton şi Aristote6$ Ultimul este considerat şi un prim autor de dreptconstitu"ional <drept constitu"ional comparat=* care a su,erat ideea separ!3rii puterilor 6n stat* prin descrierea statului atenian$1 6n Eul #ediu au 4ost4!cute mai multe 6ncerc!ri de a de4ini şi deFolta principiul separ!rii pute3rilor 6n stat$ S6nt semni4icatie ideile unor ast4el de ,6nditori ca #arsilio de%adoa* Dante* Tommaso Campanella* Kean .odin* Nicolo #ac+iaelli*care 6ns! edeau ca 4i,ur! central! 6n stat #onar+ul atotputernic $2

6n secolul -II s3a conturat un nou curent 6n 4iloso4ia politic!* repre3Fentant ilustru al ei 4iind en,leFul Ko+n Loce* care a sus"inut şi a demon3strat c! puterea a&solut! ar putea 4i diminuat! prin separarea unor 4unc"iiale statului <Coroanei= şi prin e:ercitarea lor de c!tre or,anisme şi structuridistincte$ #erit! remarcat de asemenea aportul la deFoltarea principiuluisepar!rii puterilor 4!cute de Kean Kaues Rousseau şi Denis Diderot$

ormularea elementelor constitutie ale principiului separa"iei pu3terilor 6n stat* r!mas! ca principal! şi istoric!* apar"ine ilustrului 4iloFo4 şi saant 4ranceF C+arles Louis #ontesuieu$ Acesta* 6n lucrarea Despre

spiritul legilor$ a 4ormulat principiul con4orm c!ruia 6n 4iecare stat e:ist!trei 4eluri de putere/ puterea le,islati!* puterea e:ecuti! priitoare la

c+estiunile ce "in de dreptul ,in"ilor şi puterea priitoare la cele care "in dedreptul ciil$6ntr3o 4ormulare modern!* principiul presupune c! 6n stat e:ist! pute3

rile le,islati!* e:ecuti! şi udec!toreasc!* separate una de alta$Treptat* omenirea a trecut la 4ormele şi principiile democratice de

,uernare* 6n cadrai c!rora principiul separa"iei puterilor a c!p!tat o im3 portan"! deose&it! şi a deenit o institu"ie indispensa&il!$ Separarea pute3rilor are menirea de a asi,ura realiFarea ,uern!rii democratice* eitareaa&uFului de putere$ Teoria separa"iei puterilor poate 4i considerat! ca unadintre cele mai aansate şi mai potriite concep"ii a puterilor de stat$

Importan"a principiului separa"iei puterilor este pus! 6n aloare şi prinincluderea normelor respectie 6n dispoFi"iile constitu"ionale stipulate care

1 ion Deleartu* Drept constituţional $* instituţii politice$ ,oi. W6* Iaşi* 177'* pa,$ 89$2 &storia filozofiei moderne$ Societatea !omFnă de :ilozofie$ -oi$ I* .ucureşti* 17'8* pa,$ 8737)$

89 177 gr




poate 4i ,!sit! sau care se su&6n"ele,e 6n maoritatea constitu"iilor statelor moderne$ Repu&lica #oldoa nu 4ace e:cep"ie$

6n condi"iile re,imului totalitar comunist* acest principiu nu a 4ost recu3noscut$ S3au 4!cut 6ncerc!ri de a doedi c! nu este or&a de o separa"ie a pu3terilor* ci de o diiFiune a muncii 6n e:ercitarea unei puteri unice* 6ntre timp*situa"ia eoluat! şi practica interna"ional! au demonstrat destul de conin,!3tor la ce consecin"e poate aduce ne,liarea principiului separa"iei puterilor$In le,!tur! cu aceasta nu putem s! nu amintim de spusele lui #ontesuieu*care* or&ind despre cele trei puteri ca despre trei 4or"e e,ale 6ncredin"ateunor cate,orii de or,ane* 4lecare a6nd rolul unei supape de si,uran"! pentrucelelalte dou! spre a se opri samaolnicia şi ar&itrarul 9le pouvoir arretele pouvoir, scria/ Totul ar fi pierdut dacă acelaşi om sau acelaşi corp de

fruntaşi, fie el al nobililor, fie al poporului, ar eercita aceste trei puteriF

pe cea de a face legi, pe cea de a duce la 3ndeplinirea *otăr3rilor obşteşti şi pe cea de a judeca infracţiunile sau litigiile dintre particulari

In perioada de dup! eli&erare de su& tutela ideolo,ic!* politic!* uri3dic! şi economic! a metropolei soietice şi de orientare a statului pe caleasueranit!"ii şi independen"ei reale* 6n Repu&lica #oldoa s3a procedat lacrearea 4undamentului politic şi uridic al statalit!"ii* &aFat pe concep"iileşi principiile democratice* 6n anii 17993177;* au 4ost a&ordate şi solu"io3nate un şir de pro&leme care* direct sau indirect* au contri&uit la ale,erea4ormei de or,aniFare a statului şi la determinarea atri&u"iilor constitu"iona3le ale ramurilor puterii de stat$ %erioada respecti! a 4inaliFat cu adoptarea*

la 27 iulie 177;* a noii Constitu"ii a Repu&licii #oldoa* act de importan"!incontesta&il!* care* odat! cu intrarea 6n i,oare la 28 au,ust 177;* a dee3nit Le,ea Suprem! a statului şi a societ!"ii$

Ca o 4inaliFare a proceselor men"ionate* a!nd 6n edere practica "!ri3lor cu ec+i tradi"ii şi cu o mare e:perien"! de statalitate şi independen"!*6n corelare cu doctrinele constitu"ionale moderne noua Constitu"ie a Repu3

&licii #oldoa preede e:pres 6n titlul art$ 5 SE%ARAREA BI COLA.O3RAREA %UTERILOR$

%ro&lema separa"iei puterilor şi principiul de la &aFa ei necesit! o e:a3minare aparte$ Statul* ca entitate politico3uridic! şi structur! social!* arede 6ndeplinit mai multe 4unc"ii* trei dintre acestea 4iind principale/

funcţia legislativă$ realiFat! prin emiterea <edictarea= re,ulilor ,e3neral3o&li,atorii <le,ilor=P

funcţia executivă$ realiFat! prin aplicarea sau e:ecutarea actelor le,islatieP

aniitor c

astile,i#oer art$

prir con

O Ci

acaFea/6nF< ur ndenae

nate:cdeşiareanu

pu"i

pu"ianu

din 2

8# 1$ t-




funcţia jurisdicţională, e:primat! prin reFolarea liti,iilor careapar 6n procesul aplic!rii şi realiF!rii actelor normatie$

%entru e:ercitarea 4iec!rei dintre aceste 4unc"ii e:ist!* respecti* o

anumit! putere/ le,islati! <care este şi repreFentati!=* e:ecuti!* udec!3toreasc!* 6ncredin"at! 4iecare unor autorit!"i distincte/

puterea legislativă repreFentan"ilor poporului* adun!rii repreFentan"ilor <%arlamentului=P

puterea executivă şe4ului de stat şi e:ecutiului <Guernului=P puterea 2udecătorească instan"elor udec!toreşti$In Repu&lica #oldoa* con4orm Constitu"iei* puterile se identi4ic!

ast4el/ puterea le,islati! cu %arlamentul* or,an repreFentati suprem şile,islati <art$ 5( 3 art$ 85=P puterea e:ecuti! cu %reşedintele Repu&licii#oldoa <a4lat 6n 4runtea puterii e:ecutie* dar nu şi 6n cea de şe4 al Gu3

ernului=1

* Guernul şi administra"ia pu&lic! <art$ 88 3 art$ 1('P art$ 1(83art$ 11'=P puterea udec!toreasc!* cu autorit!"ile udec!toreşti* repreFentate prin Curtea Suprem! de Kusti"ie* Cur"ile de Apel* şi udec!torii de dreptcomun sau specialiFate <art$ 11; 3 art$ 121=$

6ntre puterile men"ionate tre&uie s! e:iste un ec+ili&ru* care repreFint!o condi"ie a armoniei sociale şi o ,aran"ie a li&ert!"ii* un impediment alacapar!rii 6ntre,ii puteri de stat şi al a&uFului de ea$ Ec+ili&ru se reali3FeaF! prin sta&ilirea atri&u"iilor 4iec!rei puteri şi separarea lor strict!* prin6nFestrarea 4iec!reia cu miloace e4iciente de control asupra celorlalte$ %rinurmare* autonomia puterilor este relati!* 6ntre ele e:ist6nd o interdepen3den"!$ Separarea lor ri,id!* 4!r! a se asi,ura o cola&orare intens! nu aaea nici un aanta şi nu a 4i e4icient!$

Deşi se utiliFeaF! no"iune puteri, nu 6nseamn! c! este or&a despresepararea componentelor puterii de stat* deoarece* dup! cum s3a men"io3nat anterior* puterea de stat deri! din sueranitatea na"ional! şi apar"inee:clusi unui sin,ur titular* poporul Repu&licii #oldoa$ C6nd se or&eştedespre puterea le,islati!* puterea e:clusi! şi puterea udec!toreasc!* seare 6n edere c! puterea de stat este e:ercitat! 6n numele poporului deanumite autorit!"i* care* dac! erau separate totalmente şi a&solut* nu ar 4i

putut realiFa nici m!car prero,atiele ce le rein nemilocit* cu at6t mai pu"in* puterea de stat$ Alt4el spus* anumitelor autorit!"i li se 6ncredin"eaF!

anumite 6mputerniciri şi nu puterea ca atare$1 Despre raportul Preşedinte Guvern a se edea şi Y$ C$ C$ din (;$(;$1775* M. *. nr$ 9L

din 2)$(;$1775$

-= 13 ,




$! 5rincipiul democratismului

Democratic este statul 6n care 4orma de ,uern!m6nt* competen"a au3torit!"ilor* modul de or,aniFare* politica intern! şi e:tern! s6nt sta&ilite de

c!tre popor şi "in de competen"a e:clusi! a acestuia$1

%rin caracterul democratic al statului şi aparatul s!u se 6n"ele,e c!toate autorit!"ile pu&lice se 6ntemeiaF! pe oin"a poporului* e:primat! prinale,eri li&ere şi corecte$ De asemenea* democra"ia statului implic!/ pro3clamarea şi ,arantarea li&ert!"ilor pu&liceP un sistem pluralistP responsa&i3litatea ,uernan"ilor şi o&li,a"ia lor de a se con4orma le,ilorP e:ercitareaimpar"ial! a usti"iei de c!tre udec!tori independen"i şi inamoi&ili$ Tot3odat!* democra"ia are ca 4undament respectarea 4iin"ei umane şi a staruluide drept* deoarece caracterul democratic şi caracterul statului de drept*deoarece caracterul democratic şi caracterul statului de drept se implic!şi se presupun reciproc$ Tr!s!turile democra"iei pot 4i ,!site numai acolo

unde ec+ili&rul puterilor şi cola&orarea lor s6nt realiFate e4ecti* iar supre3ma"ia constitu"iei este ,arantat! şi asi,urat!$ Statul democratic mai poate4i de4init şi ca un stat 6n care e:ist! domnia dreptului$2

Democra"ia statului* ca un principiu* presupune/ e:ercitarea sueranit!"ii de c!tre popor <direct sau prin or,anele

repreFentatie=P participarea poporului la reFolarea tre&urilor pu&lice <prin re4e3

rendum sau or,anele repreFentatie=P separarea prero,atielor puterilor din cadrul puterii de stat* cola&o3

rarea şi controlul lor reciprocP pluralismul politic şi socialP aplicarea principiului maorit!"ii la deli&erareP consacrarea* ,arantarea şi realiFarea drepturilor şi li&ert!"ilor 4un

damentale ale omului$Constitu"ia con"ine o serie de repere ale statului democratic* cum ar 4i/ sueranitatea ce apar"ine poporului <art$ 2=P %arlamentul* or,an repreFentati suprem şi le,islati* ales prin ot

uniersal* e,al* direct* secret şi li&er e:primat <art$ 5(351=P e:primarea oin"ei poporului prin re4erendum <art$ 8)=P democra"ia şi pluralismul politic* care este o condi"ie a democra"iei

<art$ )=P

drepturile şi li&ert!"ile 4undamentale cons4in"ite <titlul II=P Constitu"ia 3 Le,ea Suprem! a statului <art$ 8=P1 -$ Gionea* N$ %ael* %urs de drept constituţional$ .ucureşti* 1775* pa,$ '($2 loan #oraru* *pera citată$ pa,$ 1;;$

-# 1$0




%rincipiul acumul!rii maorit!"ii necesare pentru adoptarea unor+ot!r6ri de c!tre or,anele repreFentatie <art$ 8;= etc$

7! 5rincipiul legalităţii

Acesta presupune 6n4!ptuirea tuturor 4unc"iilor proprii or,anelor de stat şi persoanelor o4iciale 6n strict! con4ormitate cu le,ile şi actele su&ordonate le,ii6n i,oare* con4orm competen"ei pre!Fute pe cale le,islati!$ El 6nseamn!*de asemenea* asi,urarea aplic!rii stricte şi nea&!tute de c!tre or,anele* or,a3niFa"iile şi institu"iile care le s6nt su&ordonate* a actelor normati3uridice 6ni,oare* a com&aterii tuturor 6nc!lc!rilor de drepturi ale cet!"enilor$

.aFa le,isla"iei o constituie Constitu"ia* le,ea suprem! a statului$ Con34orm Constitu"iei Repu&licii #oldoa nici o le,e şi nici un alt act uridiccare contraine preederilor Constitu"iei nu are putere uridic!M <art$ 8=$

A ,uerna &ine 3 men"iona %ortalis 3 6nseamn! a ,uerna con4orm le3

,ii/ &ine4acerea cea mai mare pentru oameni este s! dea şi s! tr!iasc! su&le,i &une/ ele 6m&l6nFesc puterea şi o 4ac s! se 4ac! respectat! ca şi cum ar 4i 6ns!şi usti"ia$ Ele au in4luen"! asupra 4iec!rui indiid* s6nt implicate 6n

principalele acte ale ie"ii* 6l 6nso"esc peste tot* s6nt uneori unica moral! aunui popor şi s6nt 6ntotdeauna parte component! a li&ert!"ii saleM$1

?. Principiul ştiinţificBtiin"a are 6n societatea contemporan! un du&lu statut* de aloare 3 repre3

Fent6nd o o&iectiare a actiit!"ii necontenit pro,resie de cunoaştere a omu3lui şi de institu"ie* ea deenind paradi,ma ra"ionalit!"ii institu"ionaliFateM$2

Ca principiu 6n or,aniFarea şi actiitatea aparatului de stat* principiul

ştiin"i4ic este condi"ionat de 4aptul c! 4unc"ionarea cu succes a aparatuluide stat este de neconceput iar! a&ordarea ştiin"i4ic! a solu"ion!rii pro&le3melor concrete* 4!r! o structur! ar,umentat! din punct de edere ştiin"i4ic$%rincipiul enun"at cere 6m&inarea armonioas! şi ra"ional! a 4actorului şti3in"i4ic cu 4actorul administrati şi deciFional$

!4. aporturile dintre autorităţile pulicede di+erite nieluri

Este ştiut c! puterea de stat se circumscrie unui spa"iu şi unei comuni3t!"i umane$ Ca urmare* ea se r!s4rQn,e 4ie asupra 6ntre,ului teritoriu al sta3tului şi a 6ntre,ii comunit!"i de indiiFi care31 populeaF! <6n caFul puterii

9 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$1983199$ Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 2;7$

-= 1$1 s-




de stat centrale=* 4ie asupra unui teritoriu distinct* limitat şi a popula"iei de pe acest teritoriu <6n caFul puterii de stat locale=$

Constitu"ia Repu&licii #oldoa cuprinde norme 4undamentale pri3

ind natura uridic! şi principiile care stau la &aFa 4orm!rii autorit!"ilor administra"iei pu&lice şi a raporturilor dintre ele$6n continuare ne om re4eri la raporturile dintre autorit!"ile pu&lice de

di4erite nieluri$

6elaţia 5reşedintele ţării # autorităţile publice locale%entru a elucida tema enun"at! 6n su&titlu e necesar s! pornim de la

premisa c! societatea noastr! este condus! de autorit!"i care nu s6nt or,a3niFate pe ertical!* ci mai de,ra&! pe oriFontal!* 4iecare din cele trei puteri3 le,islati!* e:ecuti! şi udec!toreasc! 3 dispunQnd de miloace de con3trol asupra celorlalte$1

Dat 4iind acest 4apt* pentru o actiitate e4icient! a autorit!"ilor pu&licelocale* 6n prim3plan se impune autonomia local!$

Con4orm art$ ' alin$ l din Carta European!* prin autonomia local! se6n"ele,e dreptul şi capacitatea e4ecti! a colectiit!"ilor locale de a reFolaşi a ,ira 6n cadrul le,ii* su& propria lor r!spundere şi 6n 4aoarea popula"i3ilor* o parte important! din tre&urile pu&liceM$

Acest drept este e:ercitat de consilii sau adun!ri compuse din mem&rialeşi şi de or,ane e:ecutie responsa&ile 6n 4a"a lor* daca e:isten"a acestoraeste determinat! de le,e$

AQnd 6n edere structura puterilor 6n statul nostru* putem a4irma c! posi&ilit!"ile %reşedintelui Repu&licii #oldoa de a adopta deciFii* care s!

o&li,e autorit!"ile pu&lice locale s! e:ecute actiit!"i concrete cu caracter pu&lic* s6nt reduse$Eident* aceast! a4irma"ie nu se re4er! la decretele preFiden"iale cu

caracter normati* care* con4orm art$ 7; alin$<l= din Constitu"ia Repu&licii#oldoa* s6nt (oligatorii pe întreg teritoriul statului+$ pentru to"i su&iec3"ii de drept* inclusi pentru autorit!"ile pu&lice locale$

Din cele enun"ate putem tra,e concluFia c! rela"ia %reşedintele Repu3 &licii #oldoa şi autorit!"ile pu&lice locale este de 4apt sim&olic!$

Dup! cum este 4iresc* şe4ul statului este lipsit de posi&ilitatea de ae:ercita un control direct asupra actiit!"ii autorit!"ilor pu&lice locale* careactieaF! 6n &aFa principiilor autonomiei şi descentraliF!rii sericiilor pu3

&lice locale$1 Genoiea-ra&ie* *rganizarea politicostatică a !omFniei. Drept constituţional şi institu

iiipolitice$ II* .ucureşti* 177)* pa,$ 225$

# 1$*




!elaţia Guvern autorităţile pulice localeDispoFi"iile constitu"ionale de4inesc 6n mod e:pres rolul Guernului

6n administrarea tre&urilor pu&lice$ Ast4el* potriit art$ 75$ din Constitu"ia

Repu&licii #oldoa/<1= Guernul asi,ur! realiFarea politicii interne şi e:terne a statuluişi exercită conducerea generală a administraţiei pulice <su&linierea neapar"ine 3 aut$=$

<2= In e:ercitarea atri&u"iilor$ Guernul se conduce de pro,ramul s!ude actiitate* acceptat de %arlamentM$

%rin asi,urarea realiF!rii politicii interne şi e:terne a statului Guer3nul se mani4est! ca 4actor politic important 6n stat* iar prin e:ercitarea con3ducerii ,enerale a administra"iei pu&lice 3 ca autoritate pu&lic! central! aadministra"iei$ %ea de3a doua calitate a Guernului determin! raporturilesale cu autorit!"ile pu&lice locale$

De su&liniat c! Guernul 6şi e:ercit! 4unc"ia de conduc!tor la niel general.

6n irtutea acestui rol Guernul des4!şoar! o actiitate e:clusi e:e3cuti!* 6n principal pentru or,aniFarea şi asi,urarea e:ecut!rii le,ilor dec!tre autorit!"ile administra"iei pu&lice$

Guernul 6şi realiFeaF! rolul s!u politic si e:ecuti potriit pro,ra3mului s!u de actiitate * acceptat de %arlament* 6ncrederea %arlamentuluiacordat! Guernului prin apro&area pro,ramului s!u de actiitate mar3c+eaF! raporturile Guernului cu celelalte autorit!"i pu&lice 6n e:ercitareaactiit!"ilor e:clusi e:ecutie ce3i s6nt atri&uite$

-om ilustra cele enun"ate prin cQtea e:emple$ Ast4el* 6n calitate deautoritate pu&lic! central! a administra"iei* Guernul* con4orm art$ '( dinLe,ea priind administra"ia pu&lic! local! nr$ 1953I- din (5$11$1779*

poate propune %arlamentului suspendarea actiit!"ii consiliului local* dac!acesta a adoptat deciFii repetate* care au fost anulate irevocail de cătreinstanţa de 2udecată întrucFt contraveneau intereselor generale ale satului;comunei8$ oraşului ;municipiului8 sau încălcau %onstituţia şi alte legi.

#en"ion!m 6n continuare c! preşedintele comitetului e:ecuti al con3siliului raional (prezintă anual Guvernului informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de serviciile pulice ale ministerelor$ departamentelor şiale celorlalte autorităţi centrale de specialitate$ constituite în raion + <art$

58* litera <r= din aceeaşi le,e=$Din preederile le,ale precitate reFult! c! Guernul "ine su& con3trol actiitatea autorit!"ilor pu&lice de nielul al doilea şi poate intereniatunci* cQnd acestea 6ncalc! le,ea$

-: 1$+ 9r




Aceast! e:trapolare constituie o e:presie a continuit!"ii aparenteM aatri&u"iilor Guernului pe ertical!* a e:isten"ei unei structuri ri,ide e:e3cutie or,aniFate pe ertical!* care c+ipurile ar tre&ui s! contri&uie la e4i3

cientiFarea actiit!"ii de administrare a tre&urilor pu&lice$Acest model este caracteristic pentru sistemul totalitar de comand!* 6ncare domin! un sin,ur partid* actiit!"ile autorit!"ilor pu&lice 4iind su&or3donate principiului centralismului democraticM* care determin! raporturi3le acestora pe erticala e:ecuti!$

Autorităţile publice locale de nivelul al doilea 3n raport cu cele denivelul întFi

Art$ 112 din Constitu"ia Repu&licii #oldoa statueaF! c! autonomialocal! 6n comune şi oraşe se realiFeaF! prin consiliile locale alese şi prima3rii aleşi$ Acestea s6nt autorit!"i pu&lice locale de nielul 6ntQi$

Autorit!"i pu&lice locale de nielul al doilea s6nt consiliile şi e:ecuti3ele raionale$La concretiFarea raporturilor dintre autorit!"ile pu&lice locale de ni3

elul al doilea şi cele de nielul 6ntQi om "ine cont de dispoFi"iile art$ 112alin$ <2= din Constitu"ie* care preciFeaF! re,ula dup! care 4unc"ioneaF!consiliile şi primarii aleşi/

Consiliile locale şi primarii actieaF!* 6n condi"iile le,ii* ca autorit!"iadministratie autonome şi reFol! tre&urile pu&lice din oraşe şi sateM$

%otriit art$ 11' alin$ <'= din Constitu"ie/ Raporturile dintre autorit!3"ile pu&lice locale au la &aF! principiul autonomiei* le,alit!"ii şi cola&or!rii

6n reFolarea pro&lemelor comuneM$De aici reFult! c! 6ntre consiliul local <comunal* or!şenesc=* respecti primar* pe de o parte* şi consiliul raional* pe de alt! parte* nu e:ist! o rela3"ie de su&ordonare$

Rela"ia de su&ordonare ar implica pentru or,anul ierar+ic superior 4a"! de or,anul su&ordonat urm!toarele drepturi/

a8 de ai organiza activitatea18 de ai da îndrumări cu caracter oligatoriu1c8 de a exercita controlul general asupra activităţii sale1d8 de ai anula actele şi c#iar de a@ sustitui în emiterea unui act1

e8 de a aplica sancţiuni administrativdisciplinare şi altele.Rela"ia de su&ordonare ar reduce la Fero autonomia local! a consiliilor comunale şi or!şeneşti$

-ş 1$! s-




7.4. L 6elaţia 5reşedintele tării # autorităţile publice locale

%entru a elucida tema enun"at! 6n su&titlu e necesar s! pornim de la

premisa c! societatea noastr! este condus! de autorit!"i care nu s6nt or,a3niFate pe ertical!* ci mai de,ra&! pe oriFontal!* 4iecare din cele trei puteri3 le,islati! e:ecuti!* udec!toreasc! 3 dispun6nd de miloace de controlasupra celorlalte$1

Dat 4iind acest 4apt* pentru o actiitate e4icient! a autorit!"ilor pu&licelocale* 6n prim3plan se impune autonomia local!$

Con4orm art$ ' alin$ l din Carta European!* prin autonomia local! se6n"ele,e dreptul şi capacitatea e4ecti! a colectiit!"ilor locale de a reFolaşi a ,ira 6n cadrul le,ii* su& propria lor r!spundere şi 6n 4aoarea popula"iei*o parte important! din tre&urile pu&liceM$

Acest drept este e:ercitat de consilii sau adun!ri compuse din mem3 &rii aleşi şi de or,ane e:ecutie responsa&ile 6n 4a"a lor* dac! e:isten"aacestora este determinat! de le,e$

A6nd 6n edere structura puterilor 6n statul nostru* putem a4irma c! posi&ilit!"ile %reşedintelui Repu&licii #oldoa de a adopta deciFii* care s!o&li,e autorit!"ile pu&lice locale s! e:ecute actiit!"i concrete cu caracter

pu&lic* s6nt reduse$Eident* aceast! a4irma"ie nu se re4er! la decretele preFiden"iale cu

caracter normati* care* con4orm art$ 7; alin$ <1= din Constitu"ia Repu&licii#oldoa* s6nt olilgatorii pe întreg teritoriul statului+$ pentru to"i su3

&iec"ii de drept* inclusi pentru autorit!"ile pu&lice locale$

Din cele enun"ate putem tra,e concluFia c! rela"ia %reşedintele Repu3 &liciW #oldoa şi Autorit!"ile pu&lice locale este de 4apt sim&o6ic!$

Dup! cum este 4iresc* şe4ul statului este lipsit de posi&ilitatea de ae:ercita un control direct asupra actiit!"ii autorit!"ilor pu&lice locale* careactieaF! 6n &aFa principiilor autonomiei şi descentraliF!rii sericiilor pu3

&lice locale$

7.:!$! 6elaţia Ouvern # autorităţile publice locale

DispoFi"iile constitu"ionale de4inesc 6n mod e:pres rolul Guernului6n administrarea tre&urilor pu&lice$ Ast4el* potriit ai t$ 75 din Constitu"iaRepu&licii #oldoa/

Genoiea -ra&ie* *pera citată$ pa,$ 225$

8? 1=5 B#




1$ Guernul asi,ur! realiFarea politicii interne şi e:terne a statului şiexercitată conducerea generală a administraţiei pulice <su&linierea ne apar"ine 3 aut$=$

2$ 6n e:ercitarea atri&u"iilor* Guernul se conduce de pro,ramul s!ude actiitate* acceptat de %arlamentM$%rin asi,urarea realiF!rii politicii interne şi e:terne a statului Guer3

nul se mani4est! ca 4actor politic important 6n stat* iar prin e:ercitarea con3ducerii ,enerale a administra"iei pu&lice ca autoritate pu&lic! central! aadministra"iei$ Cea de3a doua calitate a Guernului determin! raporturilesale cu autorit!"ile pu&lice locale$

De suliniat că Guvernul îşi exercită funcţia de conducător # nivel generai

6n irtutea acestui rol* Guernul des4!şoar! o actiitate e:clusi e:e3cuti!* 6n principal pentru or,aniFarea şi asi,urarea e:ecut!rii le,ilor dec!tre autorit!"ile administra"iei pu&lice$

Guernul 6şi realiFeaF! rolul s!u politic şi e:ecuti potriit pro,ramu3lui s!u de actiitate* acceptat de %arlament* 6ncrederea %arlamentului acor3dat! Guernului prin apro&area pro,ramului s!u de actiitate marc+eaF!raporturile Guernului cu celelalte autorit!"i pu&lice 6n e:ercitarea actii3t!"ilor e:clusi e:ecutie ce3i s6nt atri&uite$

-om ilustra cele enun"ate prin c6tea e:emple$ Ast4el* 6n calitate deautoritate pu&lic! central! a administra"iei* Ouvernul, con4orm art$ '( dinLe,ea priind administra"ia pu&lic! local! nr$ 1953I- din (5$11$1779*

poate propune 5arlamentului suspendarea activităţii consiliului local,dacă acesta a adoptat decizii repetate$$$ care au fost anulate irevocail de că

tre instanţa de 2udecată întrucît contraveneau intereselor generale ale satului;comunei8$ oraşului ;municipiului8 sau încălcau %onstituţia si alte legi+.#en"ion!m 6n continuare c! preşedintele comitetului e:ecuti al con3

siliului raional preFint! anual Guernului in4orma"ii cu priire la actii3tatea des4!şurat! de sericiile pu&lice ale ministerelor* departamentelor şiale celorlalte autorit!"i centrale de specialitate* constituite 6n raionM <art$ 58litera rM= din aceeaşi le,e=$

Din preederile le,ale precitate reFult! c! Guernul "ine su& con3trol actiitatea autorit!"ilor pu&lice de nielul al doilea şi poate intereniatunci* c6nd acestea 6ncalc! le,ea$

Aceast! e:trapolare constituie o e:presie a continuit!"ii aparenteM aatri&u"iilor Guernului pe ertical!* a e:isten"ei unei structuri ri,ide e:e3cutie or,aniFate pe ertical!* care c+ipurile* ar tre&ui s! contri&uie la e4i3cientiFarea actiit!"ii de administrare a tre&urilor pu&lice$

3H 195 H3




Acest model este caracteristic pentru sistemul totalitar de comand!* 6ncare domin! un sin,ur partid* actiit!"ile autorit!"ilor pu&lice 4iind su&or3donate principiului centralismului democraticM* care determin! raporturi3

le acestora pe ertical! e:ecuti!$Se creeaF! impresia c! prin modi4ic!rile men"ionate se urm!reşte in3stituirea raporturilor de su&ordonare dup! principiul centralismului de3mocraticM dominante 6n re,imul de odinioar!$

.. etăţenii, so#ietatea #i5ilă şi administraţia pu'li#ă

Societatea ciil! e:ercit! o in4luen"! mare asupra autorit!"ilor pu&lice*asi,urQnd repreFentarea şi ap!rarea intereselor di4eritelor cate,orii şi ,ru3

puri sociale$ %resiunea elementelor constitutie ale societ!"ii asupra auto3rit!"ilor pu&lice nu tre&uie s! dep!şeasc! limitele le,ale$

..1. /ocietatea ci&ilă ,i administraţia pu%lică

Societatea şi statul deseori s6nt priite 6ntr3o anumit! unitate* lucru 4i3resc ce reFult! din le,!turile puternice ce le apropie sau din tr!s!turile careuneori le dep!rteaF!* dar pe un 4ond comun* 6n"ele,erea corect! a rela"ieisocietate3stat are* indiscuta&il* o 6nsemn!tate cardinal!$

/ocietatea şi statul s3nt subiecte distincte de drept! ?e aici 3nsă nure0ultă că ele pot fi opuse unul altuia,

Societatea poate 4i desc#isă$ atunci c6nd e o societate li&er!* creat! de

oameni li&eri$Dar societatea poate 4i şi înc#isă$ 6ntr3o ast4el de societate toate re3,ulile de comportament s6nt sta&ilite de c!tre conduc!tori* omul neaQnd

posi&ilitatea de a3şi e:pune propria iFiune$In aceast! ordine de idei* este incontesta&il c! tranFi"ia de la o socie3

tate 6nc+is! spre una desc+is! poate 4i considerat! ca o reolu"ie pro4und!*necesar! societ!"ilor$

ara noastr!* dup! cum am men"ionat anterior* nu are e:perien"! isto3ric! de li&er! a4irmare politic!* economic! şi social!$

Indiscuta&il* democratiFarea societ!"ii impune un nou mod de ,6ndiresi comportament$

%entru a reuşi* este necesar s! cre!m un mecanism social per4ect* cuelemente şi institu"ii democratice* care s! contri&uie e4icient la edi4icareaunui stat democratic şi de drept$

-i 1#7 ir




6n r6ndurile ce urmeaF! om e:amina c6tea elemente ale acestui me3canism$

7.:.2.Participarea cetăţenilor la procesul deci0ional al autorităţilor pu%lice

Doar statul în care poporul guvernează poate fi democratic şi dedrept.

Aceast! a:iom! şi3a ,!sit e:presie 6n art$ 2 din Constitu"ia Repu&li3cii #oldoa care statueaF! c! sueranitatea na"ional! apar"ine poporuluiRepu&licii #oldoa* care o e:ercit! 6n mod direct şi prin or,anele salerepreFentatieM şi c! nici o persoan! particular!* nici o parte din popor*nici un ,rup social* nici un partid politic sau o alt! 4orma"iune o&şteasc!nu poate e:ercita puterea de stat 6n nume propriu$ UFurparea puterii de stat

constituie cea mai ,ra! crim! 6mpotria poporuluiM$6n aceast! ordine de idei* o importan"! maor! are dreptul electoral

ca o totalitate de norme uridice* care re,lementeaF! raporturile sociale priind participarea cet!"enilor la 4ormarea autorit!"ilor pu&lice şi la solu3"ionarea celor mai importante pro&leme ale societ!"ii şi statului$

Dreptul electoral constituie un drept e:clusi politic şi are un caracter comple:* cuprinF6nd at6t dreptul de a ale,e c6t şi dreptul de a 4i ales$

Ast4el* cet!"eanul are dreptul s! participe direct sau indirect la proce3sul deciFional al autorit!"ilor pu&lice$

Art$ '7 din Constitu"ie proclam! dreptul la administrare$ %otriit aces3

tui articol/<1= Cet!"enii Repu&licii #oldoa au dreptul de a participa Iaadministrarea tre&urilor pu&lice nemilocit* precum şi prin repreFen3tan"ii lor$

<2= Oric!rui cet!"ean i se asi,ur!* potriit le,ii* accesul 6a o 4unc3"ie pu&lic!M$

Una din modalit!"ile cele mai democratice de e:primare a oin"ei po3 porului este re4erendumul$

Constitu"ia Repu&licii #oldoa* 6n art$ 8)* statueaF! c! cele mai im3 portante pro&leme ale societ!"ii şi ale statului s6nt supuse re4erendumuluiM$

Aceast! dispoFi"ie constitu"ional! iFeaF! referendumul general.

!eferendumul poate fi şi local. %otriit art$ 1(7 din Constitu"ie* pot fi organizate consultări ale cetăţenilor în prolemele locale de interes deoseii$

-# 1$$




Cu re,ret* atQt %arlamentul* cQt şi autorit!"ile administra"iei pu&licelocale au r!mas re4ractare la necesitatea or,aniF!rii unor re4erendumuri6n pro&leme de interes ,eneral$ Ast4el* de la declararea independen"ei şi

pQn! 6n preFent nici un %arlament şi nici un Guern* an,aate 6n e4ectua3rea dierselor re4ormeM* nu au utiliFat aceast! modalitate democratic! deconsultare a opiniei pu&lice$

Ne,liQnd opinia poporului* neconsultQndu31 6n pro&lemele locale deinteres deose&itM* ,uernan"ii s3au str!duit s!3şi reFole mai 6ntQi de toateinteresele politice proprii* diiFQnd "ara dup! principiul al,oritmului po3liticM* apoi dup! principiul ierar+iei administratie$

De aceea &atem pasul pe loc* pentru c! ,uernan"ilor nu le pas! deopinia cet!"enilor asupra re4ormelor promoate* considerQnd c! ei ştiu şisin,uri cum s! 4ac! poporal 4ericitM$ Bi 13au 4!cut$

locală

Societatea desc+is!* cu ade!rat democratic!* e o societate 6n carestatul* 6n ansam&lu* autorit!"ile acestuia lucreaF! 6n !Ful tuturor$ #em&riiunei societ!"i contemporane democratice* aQnd o educa"ie comple:! şi ocultur! politic! real!* cerceteaF! necontenit realitatea 6n care tr!iesc* ana3liFeaF! critic propriile ac"iuni şi ac"iunile or,anelor de stat şi* atunci cQndsesiFeaF! a&ateri de la consens$$$ 6ntreprind m!suri concrete de sanc"ionarea celor responsa&ili$

Transparenţa presupune o informare corectă a membrilor societăţii

Constitu"ia Repu&licii #oldoa* 6n art$';* statueaF! dreptul la in4or3ma"ie* un drept nou pentru le,isla"ia noastr!* aderQnd ast4el la instrumen3tele uridice interna"ionale$ %otriit art$'; din Constitu"ie* (dreptulper#soanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi3ngrădit)!

Con"inutul dreptului la in4orma"ie este comple:$ El presupune c! au3torit!"ile pu&lice* potriit competen"elor ce le rein* s6nt o&li,ate s! asi3,ure in4ormarea corect! a cet!"enilor asupra tre&urilor pu&lice şi asupra

pro&lemelor de interes personal$Constitu"ia nu a&solutiFeaF! dreptul la in4orma"ie* speci4icQnd c! el

nu tre&uie s! preudicieFe m!surile de protec"ie a cet!"enilor sau si,uran3

"a na"ional!$ %rin urmare* dreptul la in4orma"ie nu presupune accesul lain4orma"ie cu caracter secret şi nici o&li,a"ia autorit!"ilor pu&lice de a daasemenea in4orma"ii$

-= 1$3 t-




AQnd 6n edere rolul deose&it al statului 6n asi,urarea dreptului la in34orma"ie* constat!m cu re,ret c! deseori urnaliştilor li se interFice s! asistela şedin"ele %arlamentului* Guernului* altor autorit!"i pu&lice* inclusi lo3

cale* ceea ce 6nedereaF! 6nc!lcarea 4la,rant! a Constitu"iei* care proclam!dreptul la in4orma"ie ca 4iind un drept 4undamental al persoanei$Este alarmant c! radioul şi teleiFiunea pu&lic! se a4l! su& controlul

statului* 6mpiedicQnd di4uFarea unor in4orma"ii eridice despre situa"ia dinRepu&lica #oldoa$

6ntr3o societate democratic!* desc+is! este de neconceput adoptareaunor dispoFi"ii contrare ade!rului istoric* normelor* principiilor şi stan3dardelor interna"ionale ,eneral recunoscute$

..!. 5olul *orţelor politice ,i ;"-rilor

!n promo&area intereselor cetăţenilor 5artidele şi organi0aţiile social#politiceUna din condi"iile primordiale ale democra"iei o constituie pluralis3

mul* 6n ,eneral* şi cel politic* 6n special$%luralismul politic este un sistem politic 6n cadrul c!ruia puterea se

e:ercit! prin or,aniFa"ii social3po6itice şi alte 4orma"iuni o&şteşti* care co3opereaF! şi se ec+ili&reaF! unele pe altele$

In urma acestor cola&or!ri se realiFeaF! compromisurile politice* 6ntr3un sens mai pro4und* pluralismul politic nu este pur şi simplu o pluralitatede ,rupuri or,aniFate* ci o sueranitate diiFat!* care admite principiul

separ!rii puterilor 6n stat$1

%luralismul politic se &aFeaF! pe urm!toarele principii şi norme uridice/ egalitatea juridică 6ntre partide* care 6nseamn! c! 4iecare partid

tre&uie s! 6ntruneasc! aceleaşi condi"ii le,ale pentru a 4i 6nre,istratşi pentru a 4unc"iona* precum şi 4aptul c! toate partidele au acelaşistatut electoralP

dialogul politic 6ntre partide* care presupune respectul reciproc*circumscrierea luptei politice la dispute de idei* eitarea con4runt!rilor iolente ş$ a$P

consensul politic, care semni4ic! participarea conştient!* pe &aF!de e,alitate uridic!* a tuturor 4or"elor politice la ia"a şi actiitatea

social!* 6n scopul or,aniF!rii armoniei diersit!"ii$2

< 'oi şi >egea. Manual experimental$ ci$ a 3a* C+işin!u* 1777* pa,$ 8$ =

Idem$

) 130 t-




6n sens comun* prin pluralism se 6n"ele,e o multitudine de 4actoriec+ialen"i* care nu pot 4i reduşi la unitate$

Ast4el* ap!r6nd lucrurile* pluralismul este un opus al unanimit!"ii$

Constitu"ia Repu&licii #oldoa* 6n art$ ;1* statueaF! urm!toarele/<1= Cet!"enii se pot asocia li&er 6n partide şi 6n alte or,aniFa"ii so3cial3politice$ Ele contri&uie la de4inirea şi la e:ercitarea oin"ei

politice a cet!"enilor şi* 6n condi"iile le,ii* particip! la ale,eri$<2= %artidele şi alte or,aniFa"ii social3politice s6nt e,ale 6n 4a"a le,ii$<'= Statul asi,ur! respectarea drepturilor şi intereselor le,itime ale

partidelor şi ale altor or,aniFa"ii social3po6itice$<;= %artidele şi alte or,aniFa"ii social3politice care* prin scopurile ori

prin actiitatea lor* militeaF! 6mpotria pluralismului politic* a principiilor statului de drept* a sueranit!"ii şi independen"ei* a inte,rit!"ii teritoriale a Repu&licii #oldoa s6nt neconstitu"ionale$$$M$

Aceste dispoFi"ii constitu"ionale scot 6n eiden"! esen"a partidelor şialtor or,aniFa"ii social3politice$ iind e:ponentele intereselor politice aledi4eritelor ,rupuri sociale* partidele şi or,aniFa"iile social3politice parti3cip! la ia"a politic! a societ!"ii* la solu"ionarea dierselor pro&leme alestatului$

6n acelaşi timp* men"ion!m c! 6n sistemele constitu"ionale democrati3ce se practic! teoria neutralit!"ii sericiilor pu&lice* care implic! o detaşarea 4unc"ionarilor pu&lici <sau a unor cate,orii= de pro&leme politice$

Asemenea preederi se con"in şi 6n le,isla"ia Repu&licii #oldoa$ Elese e:plic! prin e,alitatea cet!"enilor 6n 4a"a le,ii şi a autorit!"ilor pu&lice*

4!r! discrimin!ri şi 4!r! priile,ii$Din acest principiu constitu"ional reFult! c! 4unc"ia pu&lic! este ac3cesi&il! 6n mod e,al tuturor celor care doedesc capacitatea şi aptitudinilecerute de le,e pentru ocuparea acesteia$

Rrgani0aţiile nonguvernamentale ;*'G86n actiitatea multilateral! 6ntreprins! de Or,aniFa"ia Na"iunilor Uni3

te* Consiliul Europei ş$a$* pe l6n,! participarea ,uernelor şi a institu"iilor acestora din statele3mem&re* se 6nscrie şi actiitatea or,aniFa"iilor non,u3ernamentale cu caracter interna"ional sau na"ional$

Dac! p6n! la s46rşitul anilor 9( 6n Repu&lica #oldoa or,aniFa"iile

non,uernamentale erau casi3admise <prioritar ca 4iliale ale ONG3urilor de la #oscoa= numai 6n domeniul culturii* ştiin"ei* odat! cu sc+im&!riledemocratice* ele au putut s! apar! 6n cele mai dierse domenii de actiitatesocial!$

-$ 131 m-




La 6nceput* aceste or,aniFa"ii au luat 4iin"! ca prelun,iri ale unor or,a3niFa"ii interna"ionale non,uernamentale* dar 6n scurt timp ele au deenitde sine st!t!toare* a4irm6ndu3se 6n cele mai dierse domenii de actiitate

din "ara noastr!$Aceste or,aniFa"ii 6ntrunesc repreFentan"i ai di4eritelor p!turi şi cate3,orii sociale şi urm!resc/ promovarea în ţara noastră a valorilor întregiicomunităţi umane.


1$ Ce 6n"ele,e"i prin aparatul de stat

2$ 6n ce coraport se a4l! cate,oriile statM* aparat de statM* mecanismul statuluiM

'$ Numi"i structura aparatului de stat$

;$ Ce loc ocup! %arlamentul 6n sistemul autorit!"ilor pu&lice

)$ Ce rol reine %reşedintelui Repu&licii 6n sistemul autorit!"ilor

pu&lice

5$ Ce rol reine Guernului 6n sistemul autorit!"ilor pu&lice

8$ Ce presupune cola&orarea puterilor 6n stat

9$ 6n ce raporturi se a4l! autorit!"ile de di4erite nieluri


<. Ion Deleanu* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ I* II* .ucu

reşti* 1775$9. Tudor Dr!,anu* Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar$ -oi$ I* II* Clu3Napoca* 2((($

J. Toan #oraru* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi I* II* .ucureşti* 1775$

?. C+arles Louis de Secondat #ontesuieou* > Oesprit des lois.L. Ye,el* Principiile filozofiei dreptului$ .ucureşti* 1757$W. #!ria Orlo* .oris Ne,ru* Tatiana Cune"c+i* Eu,enia Coocaru* Eu,en

Yristie* #i+ail %eri&inos* Quo vadis Moldova 0dministraţie pulică$C+işin!u* 2((2$

f

-s 13*



*-, 2 7

Consideraţii

asu

,

ra

dreptului

55 •

l OT CnNd

Conceptul dreptului$ Etimolo,ie şi accep"iune$

actorii de con4i,urare a dreptului$

Le,it!"ile deFolt!rii istorice a dreptului$

Tipul istoric de drept$

Accep"iunile dreptului$

Esen"a* con"inutul şi 4orma dreptului$



=.1. Conceptul dreptului

Cu6ntul (drept+ proine din latinescul (directus), ceea ce 6n tra3ducere 6nseamn! drept 3 oriFontal sau ertical 3 de3a dreptul* direct* liniedreapt!* 6n lim&!* 6ns!* cu6ntul care corespunde su&stantiului drept* era

2ust <drept* dreptate* le,i=$ Cu6ntul este 6nt6lnit şi 6n alte lim&i* cu aceeaşisemni4ica"ie 3 droit$ la 4ranceFi* dritti la italieni* derec#e la spanioli*reg#t la ,ermani* rig#t la en,leFi$

E:presia aceasta nu o ,!sim la romani* care numeau dreptul 2us. Deunde ine cu6ntul 2us] Dup! urni$ 2us ar eni de la2uere$ a porunci$

Dup! al"ii* 6ntre care şi I+erin,s ar eni de la sanscritulV* le,!tur!*dreptul 4iind ceea ce lea,! pe toat! lumea$ Oricare ar 4i ipoteFa pe care amaccepta3o* dreptul 6nseamn! ceea ce este o&li,atoriu* ceea ce lea,!* 4iindcon4orm cu re,ula$M

Cu6ntul 2ustiţie sus"ine 6n continuare pro4esorul Ale:andru -alli3m!rescu 3 ine de la latinescul 2uristare$ a se &aFa pe drept$ Le:* le,e* ar

eni de la legere$ ceea ce se citeşte* ceea ce este scris* dup! uniiP dup! al"ii*de la ligare$ a le,a* ceea ce lea,!$ In acest caF* lex ca şi 2us ar 4i am&ele &aFate pe ideea de le,!tur!* deci de o&li,atoriu$

O&li,atiitatea este aşadar de esen"a dreptului* su& orice 4orm!M$2

6n ia"a de toate Filele cu6ntul drept este 4olosit 6n mai multe sensurişi anume/

a= dreptul 3 ca o cate,orie de norme sociale ce re,lementeaF! anumite domenii de actiitate social!* domenii care* ca re,ul!* preFint!un interes sporit pentru societateP

&= dreptul 3 ca un sistem de re,uli ,enerale şi o&li,atorii de conduit!,arantate* 6n caF de necesitate* de c!tre statP

c= dreptul 3 ca posi&ilitatea recunoscut! unei persoane de a pretindecea de la o alt! persoan!Pd= dreptul 3 ca ştiin"!* adic! dreptul ca o totalitate de cunoştin"e des

pre ia"a uridic! a societ!"ii* luat! 6n comple:itatea eiPe= dreptul ca sistem uridic* adic! un ansam&lu al 4enomenelor a6nd

acest caracter* incluF6nd 6n cadrul acestuia/ conştiin"a uridic!* nor mele uridice* raporturile uridice şi 4ormele institu"ionale cu caracter uridicP

a= dreptul 3 ca arta &inelui şi a ec+it!"ii$1 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ ;;$2 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ ;13;2$

#m 1)4 s#




Cu6ntul drept M este 4olosit şi 6n calitate de adecti* pentru a 4aceunele aprecieri de natur! moral! <de e:emplu* om drept* ac"iune dreapt!*

pedeaps! dreapt! etc$=$ Cu6ntul dreptM* de asemenea* poate 4i utiliFat 6n

sens de ader& <de e:emplu/ a procedat drept=$6n continuare ne om opri asupra de4inirii dreptului$ Ce este dreptul*

4iecare ştie 6n mod apro:imati$ Romanii postulau eşnicia dreptului$ Eispuneau c! acolo unde e:ist! societate* e:ist! drept/ ui societas$ ii2us$Din punctul lor de edere şi iceersa era e:act!/ ui 2us$ ii societas.Credin"a romanilor 6n eşnicia dreptului corespundea credin"ei 6n eşniciasociet!"ii$ In acest sens* drepturile oamenilor s6nt naturale* iFor6te din na3tura 6ns!şi a lucrurilor$

A de4ini dreptul pare a 4i o 6ncercare descuraant!* c!ci* aşa cum spu3nea S4$ Au,ustin despre drept* 3 ce este dreptul* ştii dac! nu te 6ntrea&!nimeni* dar dac! doreşti s! e:plici aceast! ştiin"! a ta consta"i c! 6l i,nori$

E imposi&il de a enumera toate de4ini"iile date dreptului pe parcursulistoriei şi totuşi* o analiF! super4icial! a unora din ele ne permite s! eiden3"iem trei cate,orii de de4ini"ii a dreptului/

a= de4ini"ii care pleac! de la con"inutul ideii de dreptP &= de4ini"ii care pornesc de la iFoarele dreptuluiPc= de4ini"ii care pornesc de la 4orma pe care dreptul o 6m&rac!$

La romani* cea mai cele&r! dintre de4ini"iile* care pleac! de la con3"inutul dreptului* este aceea a urisconsultului Ulpianus/ $@uris praecepta sînt #aec" #oneste vivere$ alterum non laedere$ suum cul\ne triuere+

Q 8 8 8 8 8 ......................... 8 . 8 8 8 8 8 8 F J888Q.8 88+e 8 ...... 8 . . . 8 G 8 *

3 %receptele dreptului s6nt acestea/ s! tr!ieşti cinstit s! nu d!uneFi altuia** .A 3 O3 OO $$$$$$Nti $$$333333333 $ .. .. $ $ $ 33333 3 333333ama4s d $I3ID `` mL nurorii$

s! dai 4iec!ruia ce i se cuine$1 De4ini"ia nominaliFat! are o concep"ie spe3cial! a no"iunii de drept$ Ea* 6n principiu* nu deose&eşte dreptul de moral!*4iind 6n a4ara domeniului strict al dreptului$

( alt! de4ini"ie pe care o ,!sim la romani este aceea a lui Celsul/ @usest ars oni et ae\ui Dreptul este arta &inelui şi a ec+it!"ii$ Ca şi 6n caFul

precedent* este o de4ini"ie* mult prea lar,!* cupriF6nd principii care ies dins4era dreptului$

6n secolul al III3lea* St$ Tomas dAuino* de4ineşte dreptul ca/ %ro3 por"ia 6ntre dou! lucruri$ Aceast! propor"ie are drept scop de a sta&ili e,a3

litatea* care este o&iectul usti"ieiM2

$ Aceast! de4ini"ie are* ca 4undament*ideea de e,alitate şi nu poate 4i aplicat! dec6t sistemelor sociale &aFate pe1 -ir,il #atei* Dicţionar de maxime$ reflecţii$ expresii la tine comentate$ .ucureşti* 1779*

pa,$ 11'$2 :ilosofici dreptului. Marele curente$ pa,$ 71$

RH 1)5 @




e,alitate$ %rin urmare* nu e accepta&il! sistemelor care consacr! ine,alitatea*cum ar 4i sistemul castelor* st!rilor sociale etc$

/iccolo Dac2iaelîi* conins c! primii oameni au tr!it dispersa"i* ca

animalele* arat! c!* pe m!sura creşterii lui* ,enul uman a sim"it neoia de ase uni şi de a se ap!ra/ cel mai curaos şi mai destoinic a 4ost pus 6n 4runte*ceilal"i promit6ndu3i s! i se supun!$ Odat! cu naşterea societ!"ii* oameniiau 6nceput s! distin,! ce e &un şi ce e r!u$ #ac+ieelli e:plic! apari"iadreptului prin dispari"ia 6rstei de aur a umanit!"ii/ unde &inele domneştenatural şi 4!r! le,e* oamenii se pot lipsi de le,eP dar* 6ndat! ce e:pir! epoca6rstei de aur* le,ea deine necesar!$ De aceea* pentru a preeni comporta3mentele rele* oamenii s3au +ot!r6t s! 4ac! le,i şi s! dicteFe pedepse contracelor care le3ar 6nc!lca$ Aceasta a 4ost* 6n opinia lui* ori,inea usti"iei$ 1

La Rugo Mrotius <1)9'315;)= dreptul natural este totalitatea princi3

piilor pe care ra" iunea le dicteaF! pentru sat is4acerea 6nclin!rii naturale aomului pentru ia"a social!$ Aceste principii se re4er! la/ a&"inerea cu reli,ioFitate de la ceea ce apar"ine altuia* mer,6nd p6n!

la restituirea a ceea ce se ,!seşte pe nedrept 6n st!p6nirea noastr!*deci respectarea propriet!"iiP

repararea o4enselor sau daunelor cauFate altora cu ino!"ieP respectarea promisiunilor adic!* 6ndeplinirea 6noielilor* cerin"!

care 6n enun"area latin! cele&r! pacta s6nt serandasM <tratateletre&uie respectate 3 n$ n$= deine a:a 6ntre,ului drept* inclusi adreptului interna"ional pu&lic <ius ,entium=* al c!ruia p!rinte 3 6n4orma sa modern! 3 este Grotius$

propor"ionaliFarea pedepselor cu 4aptele ile,ale s!6rşite$ 2

In iFiunea lui Dontesuieu <dar Dumnealui ec+ialeaF! le,ea cudreptul=* Mle,ea* 6n ,eneral* este ra"iunea omeneasc!* 6n m!sura 6n care ea,uerneaF! toate popoarele de pe p!m6nt* iar le,ile politice şi cele ciileale 4iec!rui popor nu tre&uie s! 4ie dec6t caFurile particulare la care se apli3c! aceast! ra"iune omeneasc!M$'

Benedict Spinoza <15'231588= considera c! dreptul natural al 4i3ec!rui om nu e $$$ determinat de ra"iune* ci de po4t! şi putereM$ Cu toateaceste* este de p!rere SpinoFa* este mai &ine pentru oameni s! tr!iasc!

1 Bte4an Geor,escu* :ilozofia dreptului. * istorie a ideilor din ultimii 9.LVV de ani$ .ucureşti* 2((1* pa,$ ;8$

2 I&idem* pa,$ 52$' Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ pa,$ 18($

175 J3




dup! le,ile şi poruncile ra"iunii lor* care au cu ade!rat 6n edere 4olosullor$ Datorit! acestui 4apt* edem 4oarte limpede c!* pentru a tr!i 4!r! ,ri!şi 6n 4oarte &une condi"ii* oamenii au 4ost neoi"i s! se 6n"elea,! 6ntre ei

şi s! 4ac! 6n aşa 4el 6nc6t dreptul pe care31 aea 4iecare de la natur! asupratuturor lucrurilor s!31 de"in! 6n colecti şi s! nu mai 4ie determina"i de puterea şi de dorin"a 4iec!ruia 6n parte* ci de puterea şi oin"a tuturorM$ Deaceea* oamenii au tre&uit s! se +ot!rasc! şi s! se le,e 6ntre ei printr3unle,!m6nt 4oarte puternic* c! se or conduce 6n toate numai dup! pornireara"iunii* c!reia nimeni nu 6ndr!Fneşte s! i se 6mpotrieasc! pe 4a"! şi c!3şior 6n4r6na po4ta atunci c6nd 6i a 6ndemna la cea 6n dauna altuia* c! nuor 4ace nim!nui ceea ce n3ar rea s! li se 4ac! lor* 6n s46rşit* c! or ap!radreptul altuia ca pe al lor propriuM$

#mmanuel Tant <182;319(;=* pe drept cu6nt* este considerat omuldreptuluiM$ C+iar şi statul* 6n iFiunea sa* nu este altcea dec6t o multitudi3ne de oameni tr!ind dup! le,ile dreptului* şi asociate printr3un contractM$ 2

Lui 6i reine cele&ra de4ini"ie* con4orm c!reia* dreptul este no"iunea carese desprinde din condi"iile 6n care 4acultatea de a se deFolta a aproapelui*6n &aFa unei le,i uniersale de li&ertateM$' Aceeaşi de4ini"ie* 6n lucrareaDoctrina uridic!M ; este e:pus! 6n alt! ariant!/ dreptul este totalitateacondi"iilor* con4orm c!rora li&erul ar&itru al unui om se poate uni cu li&e3rul ar&itru al altui om* con4orm unei le,i uniersale a li&ert!"iiM$

Din cele spuse reFult! c!* pentru Zant* dreptul const! 6n coe:isten"ali&ert!"ilor* respectul li&ert!"ii altora* con4orm unei le,i uniersale$ Ca po3runc! a&solut! care se impune 4!r! condi"ii* dreptul* ca imperati cate,oric*

are iForul 6n conştiin"a uman!$ Zant arat! c! 4iecare om are o conştiin"!şi se consider! o&serat de un udec!tor interior* amenin"at şi* 6n ,enere*"inut la respect <prin teama care 6nso"eşte respectul* iar aceast! putere caree,+eaF! 6n el asupra le,ii nu este cea 4!cut de el 6nsuşi <ar&itrar=* ci este6ncorporat 4iin"ei sale$ Ea 6l urmeaF! precum um&ra sa atunci c6nd el ,6n3deşte s! se sustra,!$ El poate s! se ame"easc! cu satis4ac"ii şi amuFamentesau s! adoarm!* dar nu s! eite s! se 6ntoarc! din c6nd 6n c6nd la sine sau s!se treFeasc! de 6ndat! ce aude ocea sa de temut$ El poate aun,e eentualla o in4amie e:trem!* ast4el 6nc6t s! nu3i mai pese de nimic* 6ns! el nu poateeita* totuşi s! o mai aud!$M) Aceast! oce 6l o&li,! pe om s! 4ac! nu ceea

1 :ilosofia dreptului. Marile curente$ pa,$ 1;231;'$2 I&idem* pa,$ 22;$' Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ ;)$; Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 197$) Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 9;$

3B 178 J




ce el rea* ci ceea ce el tre&uie s! 4ac!$ Zant preciFeaF! c! moralitatea oa 3menilor tre&uie s! 4ie apreciat! con4orm le,ii* care porunceşte cate,oricPnu dup! cunoaşterea empiric! a oamenilor aşa cum s6nt* ci dup! cea ra"io3

nal!* aşa cum tre&uie s! 4ie* con4orm ideii de umanitateM$1

Regel* Geor, 6il2elm $riedric2 <188(319'1= consider! c! terenuldreptului este 6n ,enere ce e spiritual şi locul s!u mai apropiat şi punctuls!u de plecare este oin"a* care este li&er!* ast4el 6nc6t li&ertatea constituiesu&stan"a şi determina"ia lui* şi sistemul dreptului este domeniul li&ert!"ii6n4!ptuite* lumea spiritului produs din el 6nsuşiM$ 2 Din cele spuse reFult!c! dreptul este e:isten"! a oin"ei li&ere* este li&ertatea* ca idee$ Dreptul

sus"ine Ye,el 3 este cea 6n ,enere s4int* numai 4iindc! el este e:isten"a3 6n 4apt a conceptului a&solut* a li&ert!"ii conştiente de sineM$ '

iecare treapt! a deFolt!rii ideii li&ert!"ii are dreptul ei propriu* 4iind3c! ea este e:isten"a 6n 4apt a li&ert!"ii 6ntr3una din determina"iile ei proprii$

Dreptul este oin"a li&er! e:terioar!* adic! dreptul este voinţa statului.-oin"a de la sine 6nc! nu constituie dreptul$ Ea deine drept prin le,e* re,u 3lamente* statute$ Drept deine doar oin"a ridicat! la uniersalitatea saM$

Uniersalitatea acestei oin"e li&ere este 4ormal!* su&iectul ei 4iind per3soan!/ oin"a* 4iind pentru sine* adic! oin"a a&stract! este persoana$ Ceeste mai 6nalt pentru om este de a 4i persoan!M$; Imperatiul dreptului* sus"i3ne Ye,el* este deci/ (fii o persoană şi respectă pe ceilalţi ca persoane+.L

udol+ on #2eiing <191931972=* socotit ca unul din cei mai mari urişti ai timpului* consider! c! dreptul este reFultatul unei lupteP el estearistocratic prin uFa* democratic prin oca"ieP 4iecare om tre&uie s! lupte

pentru dreptul s!u şi umil ap!r!tor al intereselor sale* contri&uie la men"i 3nerea dreptuluiM$5

Dreptul nu apare de la sine$ El este un rod colecti al societ!"ii/ drep3tul* asemenea lim&ii* este un reFultat al e:isten"ei colectie$ Este ade!ratc! scopul şi planurile oamenilor au o contri&u"ie la crearea dreptului* dar 6n priin"a aceasta ei ,!sesc dea 4!cut mult mai mult dec6t 4ac ei 6nşişi$Rela"iile umane nu aşteapt! s! 4ie 6ncremenite şi 4i:e 6n norme* ci e:ercit!şi ele* constant* o in4luen"!* eolu6nd o dat! cu dreptulM$ 8

1 Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 9;$2 Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 2(7$'

I&idem* pa,$ 227$; I&idem* pa,$ 2')$) I&idem* pa,$ 2'5$5 A$ .rimo* *pera citată$ pa,$ 2'8$8 %+ilippe #alasurie* *pera citată$ pa,$ 28;328)$

3H 179 H




Orice drept din lume a tre&uit s! 4ie cucerit 4iecare principiu 4undamen3tal al dreptului a tre&uit s! 4ie smuls prin lupt! din m6na celor care s3au opusşi orice drept at6t dreptul unui popor* cQt şi a unui indiid presupune continu!

dispoFi"iune de a31 ap!ra$ Dreptul 3 consider! I+erin, 3 nu este simpl! cu3,etare ci o 4or"! ie$ De aceea şi ima,inea Kusti"iei poart! 6ntr3o m6n! o cum3 p!n! cu care c6nt!reşte dreptul* iar 6n cealalt! "ine o sa&ie cu care 6l ap!r!$Sa&ia tar! cump!n! nu e dec6t 4or"a ,oal!* cump!na 4!r! sa&ie 6nsemneaF!neputin"a dreptului$ Am6ndou! 4ac 4or"e dintr3unul şi acelaşi tot şi o staredes!6rşit! de drept poate domni acolo numai* unde puterea* cu care Kusti"ia

poart! sa&ia* este e,al! cu priceperea cu care se slueşte de cump!n!M$1

6ntrea,a operă a lui &#ering e azata pe dou! principii 4trnc4amenta4e/1$ Lupta pentru drept este o datorie a celui 6n drept* 4a"! de el 6nsuşi$1$ Ap!rarea dreptului este o datorie 4a"! de societate 6n lupt! 6"i ei

,!si dreptul t!uM 3 conc+ide I+erin, 3 şi din momentul 6n caredreptul renun"! la dispoFi"ia com&ati! se pred! sin,ur 3 şi despredrept se poate spune ca poetul/2

Iat! ultimul cu6nt al 6n"elepciunii/6şi merit! li&ertatea şi ia"a*

Numai acela care şi le cucereşte FilnicM$'

Cele spuse 6i şi permit lui I+erin, s! concluFioneFe c! dreptul estesuma condi"iilor ie"ii sociale* 6n sensul lar, al termenului* asi,urat! prin

puterea de stat prin miloace de constr6n,ere e:terioareM şi c! dreptul esteo armonie social!* o etic! de interese$ Ec+ili&rul despre care este or&a aicieste asi,urat de c!tre statM$;

%reFint! interes şi multe alte de4ini"ii* 4ie cu nuan"! accentuat 4iloFo4i3c!* 4ie cu nuan"! 4ormal3normatiist!* 4ie cu nuan"! sociolo,ic! etc$* e:pusede dierşi autori$ #ultiplicitatea de4ini"iilor 6ns! nu re4lect!* incertitudineaautorilor* ci* dimpotri!* comple:itatea dreptului* &o,!"ia lui* caracterullui multilateral$ -om nominaliFa doar unele din ele$

Dircea -0uara re,ula de drept* aşadar* este norma necondi"ionat!de conduit! ra"ional! re4eritoare la 4aptele e:terne ale persoanelor 6n con3tact cu alte persoaneMP dreptul arat! actele permise* interFise sau impuse6n societate pe &aFa ideii de usti"ieM ;Teoria generală a dreptului ;/nciclo

pedia 2uridică8 drept raţional$ izvoare şi drept pozitiv$ .ucureşti* 177)=$

< Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 28( 3281$2 aust* / vora de Goet#e.' Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ '11$; :ilozofia dreptului$ Marile curente$ pa,$ '5)$

8P 1)) @




Nugeniu Speranţia de4ineşte dreptul ca un sistem deducti de nor3me sociale destinate printr3un ma:imum de usti"ie realiFa&il! s! asi,ureun ma:imum de socialitate 6ntr3un ,rup social determinatM <%rincipii 4un3

damentale de 4iloFo4ie uridic!* Clu* 17'5=$Leon -uguit Dreptul este linia de conduit! care se impune indiiFi3lor 6n societate* respectul c!reia este considerat la un moment dat de c!treo societate ca o ,aran"ie a interesului comun* a c!rui iolare antreneaF! oreac"ie colecti! 6mpotria autorului acestei iol!riM* <citat/ iloFo4ia drep3tului$ #arele curente=$

&ndre Rauriou Dreptul este un ansam&lu de percepte de conduit!sta&ilite 6n 4orm! de re,uli o&li,atorii şi destinate a 4ace s! domneasc!6ntre oameni tr!ind 6n societate ordinea şi usti"iaM <citat dup!/ Radu I$ #o3tic!P G+eor,+e #i+ai* Teoria ,eneral! a dreptului* .ucureşti* 2((1=$

6n cursul primei treimi a secolului 3lea 6n Europa se instaureaF!dou! re,imuri totalitare$ Acest lucru 6şi las! amprenta şi asupra concep3tului dreptului* 6n "!rile la,!rului socialistM* pentru mult timp* unica de34ini"ie corect!M dat! dreptului era considerat! de4ini"ia lui #ar: şi En,e3Is din #ani4estul %artidului ComunistM* 6n iFiunea lui #ar: şi En,els*dreptul &ur,+eF nu este altcea dec6t oin"a acestei clase eriat! 6n le,e*oin"! al c!rei con"inut este determinat de condi"iile materiale de e:isten"!ale acestei claseM$ Atra,em aten"ie asupra 4aptului c! toate de4ini"iile datedreptului socialistM porneau de la conceptul mar:ist$ Ast4el* se considerac! dreptul socialist la etapa dictaturii proletariatului este oin"a claseimuncitoare <oin"a proletariatului= eriat! 6n le,e$$$M* dreptul* statul 6ntre3

,ului poporM este oin"a 6ntre,ului popor eriat! 6n le,e $$M$ Alte de4ini"iinu aeau* pur şi simplu* dreptul la e:isten"!* 6n acele condi"ii* dreptul numai este considerat ca o cate,orie uridic!* ci politic!$ Dreptul 6ndeplineştescopurile reolu"ionareM prin medierea statului$ El deine un sistem denorme politice 6n sericiul scopului colectiM$ Respectul dreptului s! 4ieasi,urat prin toate 4or"ele coercitie ale statului socialist$

Comunismul a rut s! aduc! o li&erate care nu apar"ine indiiFilor* cisociet!"ii idealiste şi a&stracte* r!mase la 6ndem6na unei minorit!"ii politici*6n numele interesului reolu"iei* li&ert!"ile politice au 4ost capturateM 6n

pro4itul unei minorit!"i* şi indiiFii au pierdut sentimentul de a e:ersa oin4luen"! direct! asupra destinului colectiit!"ii lor socialeM$1

Intelectualitatea a 4ost* la 6nceput* 6n mare parte* suprimat!* iar dup!aceea trecut! la peri4eria politicului$ Cei mai mul"i şi cei mai &uni urişti*

1 :ilozofia dreptului. Marile curente$ pa,$ ;5;3;5)$

-i *00 t-




ade!ra"ii urişti* au 6ndurat pentru delictul de opinie$ Elementele cele maicapa&ile ale societ!"ii au deenit simpli pioni 6n m6na politicului$ Dreptula 4ost decapitat ca ştiin"!$

Ast!Fi* 6n condi"iile unui mod de ,6ndire lo,ic 6n domeniul uridic*se 6ncearc! de a reeni la alorile şi 4aptele reale$ Aceasta* indiscuta&il* seresimte şi 6n numeroasele de4ini"ii* ap!rute recent* asupra dreptului$

%ro4esorii uniersitari !adu &. Mgnca444#eorg4M@4ai consider!c! dreptul este ansam&lul re,ulilor sociale instituite sau sanc"ionate dec!tre o autoritate pu&lic! recunoscut! de comunitate* de o&icei stat* caree:prim! oin"a şi interese ,enerale* asi,urate 6n aplic!rile lor* de 4or"a deconstr6n,ere a acestei autorit!"i* de o&icei a statuluiM$1

%ro4esorul uniersitar 'icolae Popa de4ineşte dreptul ast4el/ ansam3 &lul re,ulilor asi,urate şi ,arantate de c!tre stat* care au ca scop or,aniFa3rea şi disciplinarea comportamentului uman 6n principalele rela"ii din soci3

etate* 6ntr3un climat speci4ic mani4est!rii coe:isten"ei li&ert!"ilor* ap!r!riidrepturilor esen"iale ale omului şi usti"iei socialeM$2

%ro4esorii uniersitari loan %eîerc#i şi &on %raiovan consider! c!dreptul este sistemul normelor de conduit!* ela&orate sau recunoscute de

puterea de stat* care orienteaF! comportamentul uman 6n con4ormitate cualorile sociale ale societ!"ii respectie* sta&ilind drepturi şi o&li,a"ii uri3dice a c!ror respectare este asi,urat! la neoie de 4or"a coerciti! a puterii

pu&lice <de stat=$'

%ro4esorul G#eorg#e 0vornic consider! c! dreptul poate 4i de4init ca4iind totalitatea normelor uridice ,enerale şi impersonale* strict deter3minate şi o&li,atorii* sta&ilite sau sanc"ionate de c!tre stat* care 4i:eaF!cadrul uridic de or,aniFare a statului şi de conducere a societ!"ii şl oarere,lementeaF! cele mai importante rela"ii sociale* sta&ilind c!ile şi miloa3cele de ap!rare* consolidare şi deFoltare a ordinii şi a raporturilor sociale*repreFent6nd oin"a clasei <claselor= dominante* iar la etapa contemporan!3 a maorit!"ii popula"iei sau a 6ntre,ului popor a c!rui aplicare şi respec3tare este ,arantat! de c!tre stat* put6nd 4i impus!* la neoie* prin 4or"a deconstr6n,ere a acestuiaM;

AnaliF6nd di4erite concep"ii şi de4ini"ii date pe parcursul a mai multor ani putem constata c! 6ntr3o de4ini"ie* ca re,ul!* se re,!sesc urm!toareleelemente/

1 Radu I$ #otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1* pa,$ ))$2 Nicolae %opa* *pera citată$ 1778* pa,$ 78$' Ion Ceterc+i* Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 29$; G+eor,+e Aornic* *pera citată$ pa,$ 1)'$

U %!1 @




a= o constatare a tr!s!turilor speci4ice ale dreptului* tr!s!turi care per mit de a di4eren"ia dreptul de alte 4enomene sociale str6ns le,ate cudreptulP

&= enumerarea elementelor dreptului/ dreptul const! dintr3un ansam&lu de re,uli de conduit!P re,ulile de conduit! din care este 4ormat dreptul s6nt ,arantate

de c!tre statP re,ulile de conduit! care 4ormeaF! dreptul s6nt re,uli ,enerale*

impersonale* o&li,atoriiP scopul re,ulilor de conduit! din care este 4ormat dreptul e de a

disciplina comportarea mem&rilor societ!"ii* con4orm unor e:i,en"e şi standarde recunoscute$

ReFult6nd din cele spuse putem constata 4aptul c! dreptul repre0in#tă sistemul normelor juridice, adoptate sau acceptate de către stat, care

reglementea0ă cele mai importante relaţii sociale, 3n scopul organi0ării şi disciplinării comportamentului uman, conform unor valori şi unor

standarde sociale recunoscute, stabilind drepturi, libertăţi şi obligaţiuni juridice a căror reali0are practică este asigurată, 3n ca0 de necesitate

prin forţa de constr3ngere a statului!

Cu6ntul drept cunoaşte multe accep"iuni* cum ar 4i de e:emplu/ dreptul o&iecti* dreptul su&iecti* dreptul poFitiP

dreptul na"ional* dreptul str!in* dreptul interna"ionalP dreptul pu&lic* dreptul priat ş$a$-or&ind de drept obiectiv şi subiectiv men"ion!m 4aptul c! cuintele

obiectiv ) şi I subiectiv + 6n caFul de 4a"! nu s6nt aplicate 6n sensul lor strict4iloso4ic$ Ast4el* 6n sens 4iloFo4ic strict cu6ntul (obiectiv) desemneaF! o6nsuşire inaliena&il! a o&iectelor şi 4enomenelor de a e:ista 6n a4ara conşti3in"ei omului şi independent de eaP 6n timp ce su&iectiM desemneaF! o 6n3suşire care depinde de oin"a uman!* se &aFeaF! pe o udecat! p!rtinitoare$

iind o cate,orie social!* dreptul este un produs social comple: 6ncare se 6ntruc+ipeaF! oin"a uman!$ Aceasta permite de a spune c! dreptuleste o re4lectare su&iecti! a intereselor sociale$ Din aceste considerente*reFult! c! cate,oria drept o&iectiM e c+emat! s! su&linieFe o realitate so3cial!* o necesitate 4!r! de care societatea nu poate 4i conceput! la o anumit!etap! de deFoltare istoric!$ Ast4el* indi4erent de oin"a uman! dreptul se

Pm 2(2 e3




impune societ!"ii 6n scopul or,aniF!rii ie"ii 6n comun a acesteia$ Dreptuleste acela ce contri&uie la disciplinarea societ!"ii* la ocrotirea ei de anu3mite e:cese$

In lucrarea sa Lupta pentru dreptM I+erin, men"iona/ e:presiuneade drept se 6ntre&uin"eaF! dup! cum se ştie 6n 6ndoit 6n"eles/ o&iecti şi su3 &iecti$ Dreptul 6n 6n"elesul o&iecti 6nsemneaF! suma tuturor principiilor de drept* aplicate de c!tre un stat* ordinea le,al! a ie"ii$ Dreptul 6n 6n"elessu&iecti e un reFultat concret a unei re,uli a&stracte printr3o 6ndrituireconcret! a persoaneiM$1

Dreptul o&iecti se preFint! ca o totalitate de norme adoptate sau sanc3"ionate de stat$ Dup! cum men"ioneaF! Nicolae %opa el 6m&in! necesita3tea şi li&ertatea$ Necesitatea* ca un domeniu speci4ic dreptului* reFult! dinc+iar scopurile ,enerale ale ie"ii sociale* scopuri pre4i,urate 6n ansam&lulnormelor le,ale$ Acest ansam&lu alc!tuieşte dreptul o&iecti$ El prieşteaceea coordonare imperati! prin norme $$$* 4iind premisa necesar! a coe3:isten"ei li&ert!"ilor$ Re,ulile sta&ilite prin norme tre&uie s!3şi ,!seasc! uncadru minim de le,itimitate pentru a putea 4i condi"ia e:isten"ei posi&ile acomunit!"iiM$2

6ntre cele dou! sensuri e:ist! o le,!tur! indisolu&il!* le,!tur! careconst! 6n aceea c! drepturile su&iectie e:ist! şi se pot e:ercita numai 6nm!sura 6n care s6nt recunoscute de dreptul o&iecti$ Cu alte cuinte* dreptulo&iecti <poFiti= se 6n4!"işeaF! ca 4iind totalitatea normelor uridice ce ac3tieaF! 6ntr3un stat* 6n timp ce dreptul su&iecti este le,at de titularul lui$

6n timp ce dreptul o&iecti include re,uli de drept* care* c6t de multe

ar 4i ele la num!r s6nt totuşi limitate la num!r* drepturile su&iectie s6ntin4inite ca num!r$Rela"ia dintre dreptul o&iecti şi dreptul su&iecti a dat naştere la di3

erse discu"ii* 6n iFiunea unor autori 6n prima um!tate a secolului I6n rela"ia drept o&iectiM 3 drept su&iectiM primordial este dreptul su3

&iecti$ Se l!mureşte acest lucru prin 4aptul c! 4!r! un drept al cuia 4a"!de altcinea nu poate 4i 6n"eleas! e:isten"a normei$ Norma nu 4ace dec6t s!constate drepturile p!r"ilor şi* prin urmare* norme* dreptul o&iecti reFult!din dreptul su&iect$

O alt! concep"ie repreFentat! prin ,ermanul lellinec şi 4ranceFul LeonDu,uit a4irm! contrariul/ principalul e dreptul o&iecti şu nu cel su&iecti$ Ast34el* 6ellinec a4irma c! nu am putea aea un drept* dac! nu ar e:ista o norm!$

Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 282$ Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ ;)$

-t *0+ ,




Din aceast! discu"ie credem c! se poate tra,e o concluFie$ Dreptulo&iecti şi dreptul su&iecti s6nt dou! 4e"e lo,ice ale unei şi aceleişi reali3t!"i şi nu se poate or&i de o prioritate a uneia 4a"! de cealalt!$ 1

Una din mani4est!rile realit!"ii uridice a societ!"ii este dreptul poFiti$Dreptul poFiti se 6n4!"işeaF! ca totalitatea normelor uridice 6n i,oare<actie= dintr3un statP un drept aplica&il imediat şi continuu* o&li,atoriu şisuscepti&il a 4i adus la 6ndeplinire printr3o 4or"! e:terioar! <coerci"iune sta3tal!=* ca o 6ndrept!"ire le,itim! a unor instan"e sociale special a&ilitateM$2

Dreptul poFiti* scria #ircea Duara Meste dreptul care se aplic! 6ntr3o societate dat! la un moment dat* su& auspiciile statului respectiM$ '

Aşadar* dreptul poFiti* este dreptul care actieaF! 6ntr3o societate$C6nd se consider! c! le,isla"ia anterioar! este insu4icient! se modi4ic!dreptul poFiti$

iec!rui stat este caracteristic un anumit sistem de re,uli de conduit!care alc!tuiesc dreptul o&iecti <poFiti=$ Acest drept se 6ncadreaF! şi 6n4ormula sistemul na"ional de dreptM sau dreptul na"ional$ a"! de dreptulna"ional* ce ac"ioneaF! 6ntr3un stat* sistemele dreptului na"ional din altestate se preFint! ca drept străin!

%aralel cu dreptul na"ional* dreptul str!in* termenul dreptM cunoaşteşi o aşa accep"iune cum ar 4i drept internaţional! Dreptul interna"ionalcuprinde normele uridice ce se con"in 6n dierse iFoare interna"ionale<tratate* declara"ii* pacte* conen"ii* acorduri* memorandumuri* protocoaleetc$=$ Spre deose&ire de dreptul interna"ional care este un rod al actiit!"iiunui stat luat 6n parte* dreptul interna"ional apare ca un reFultat al actiit!"ii

6ntre,ii comunit!"i umane$Aparent dreptul na"ionalM <intern=* dreptul str!inM şi dreptul interna3"ionalM* ar putea 4i considerate ca cate,orii separate 4!r! le,!tur! 6ntre ele$

Aceste trei accep"iuni* 6n realitate* se a4l! 6ntr3o str6ns! le,!tur!/ #ai 6nt6i* pentru c! le,ea na"ional! a unui stat este cea care 6n,!du

ie c! 6n "ara respecti! 6n condi"iile* limitele şi materiile presta&ilite c+iar de normele sale* s! se aplice le,ea na"ional! a altui stat$

In al doilea r6nd* pentru c! le,ea na"ional! care permite aplicareaunei le,i str!ine* la r6ndul ei* pe &aF! de reciprocitate şi 6n condi"iile limitele şi materiile presta&ilite de normele unei le,i str!ine* s!se aplice 6n "ara al c!rei or,an le,islati a emis acea le,e <str!in!=$

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 2'932'7$2 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ ;)$' #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 2)5$

-t *0! i




6n al treilea r6nd* normele uridice cuprinse 6n le,ile uni4orme lacare un stat este parte nu s6nt c+iar str!ine de le,ea na"ional! a ace3lui stat de reme ce şi oin"a acelui stat este 6ncorporat! de normele

acesteia$ Eident* s6nt şi alte aspecte ce su&liniaF! le,!tura str6ns!dintre ceea ce poate 4i denumit drept internM <le,ea na"ional!M şidrept interna"ionalM=* drept str!inM şi drept interna"ionalM$1

6n ceea ce prieşte accep"iunile dreptului 3 drept pu&licM şi drept priatM asupra acestei pro&leme om reeni la tema Sistemul dreptuluiM$

$.+. 2egităţile dez5oltării istori#e a dreptului.onstantele dreptului

Odat! ap!rut* dreptul ca şi statul nu r!m6ne imo&il* ci se deFolt!* se

modi4ic!$ Dreptul e supus unui 4lu: continuu$ Normele uridice r!m6n 6ni,oare un timp oarecare* apoi s6nt 6nlocuite cu altele$ Aceast! re6nnoirecontinu! a dreptului depinde* 6n mare m!sur!* de 4aptul c! dreptul e un

produs al spiritului uman$ Dup! cum spiritul uman se deFolt!* ridic6ndu3se de la st!ri in4erioare la st!ri superioare de conştiin"! şi actiitate* tot aşase deFolt! şi dreptul$ A4l6ndu3se 6n str6ns! le,!tur! cu alte 4enomene so3ciale* dreptul reac"ioneaF!* 6ntr3o m!sur! mai mare sau mai mic!* la toatesc+im&!rile ce au loc 6n cadrul acestor 4enomene$

După cum am menţionat anterior$ la caracteristica evoluţiei dreptului putem eiden"ia urm!toarele tr!s!turi principale ale acestui proces/

1$ Eolu"ia dreptului repreFint! o trecere de la ela&orarea spontan!*

inconştient!* la ela&orarea deli&erat!* conştient! a lui$2$ Tot mai pronun"at are loc trecerea de la particularitate la uniersalitate

a dreptului* adic! 6n dreptul 4iec!rui popor tot mai 4recent 6nt6lnimnorme ce "in de interes ,eneral uman$ Aceasta se re4er! mai mult lanormele uridice ce re,lementeaF! drepturile şi li&ert!"ile omului$

'$ Eolu"ia dreptului repreFint! o trecere de la motie psi+ololo,icein4erioare la motie superioare$ Dac! la 6nceput dreptul se naştedin impulsuri imediate* instinctie cum ar 4i* de e:emplu* 4rica de

pericol şi de necunoscut* la etapele mai aansate tot mai mult seeiden"iaF! motiele ar,umentate din punct de edere ştiin"i4ic$

;$ Ideolo,iei primitie şi* deseori* inutil! a dreptului i s3a su&stituitideolo,ia unui drept poFiti a4lat 6ntr3un ne6ncetat pro,res social$

Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 12$

-= *0




Dup! cum men"iona marele uniersitar 4ranceF Geor,es Ripert nuse poate spune c! una este mai &un! dec6t cealalt!$ Toate ideolo,iileintroduc 6n lupta pentru crearea dreptului un element arti4icial$$ $-

Ar 4i inutil s! a4irm!m c! dreptul n3ar tre&ui s! se sc+im&e$ Dar se poatea4irma c! sta&ilirea lui e necesar! şi trans4ormarea lui nu este o 4atalitateM$2

Ca şi 6n caFul statului* pentru descrierea procesului istoric şi al st!rii dedeFoltare a dreptului se eiden"iaF! dierse modalit!"i de a&ordare a pro&le3mei$ Cert este una/ Nici o norm! nu r!m6ne nesc+im&at! 6n timp şi 6n spa"iuPtoate s6nt aria&ile şi contin,ente $$$ Istorismul nu este dec6t unul dintre as3

pectele marii mişc!ri na"ionaliste $$$* iar 6n urma lui a r!m6ne aceast! ideec! nu a mai putea e:ista un drept care s! 4ie comun tuturor na"iunilorM$'

Dreptul este o 4orm! a ie"ii sociale* 6n societatea prestatal! nu e:istadreptul şi nici nu era neoie de el$ 6n acea perioad! totul era determinat deoin"a şi conştiin"a social!M$

Numai c6nd 6n s6nul societ!"ii se ciocnesc di4erite ,rupe sociale sesimte necesitatea unei or,aniFa"ii care ar asi,ura ordinea social!$ La atin3,erea noii ordini sociale un rol enorm 6l are dreptul care* dup! spusele luiI+erin,* este un moment de ec+ili&ru 6ntre di4eritele 4or"e sociale 6n lup3t!M* totalitatea condi"iilor itale ale societ!"ii* asi,urate prin constr6n,e3rea e:terioar! de c!tre puterea statuluiM$; 6n lucrarea Lupta pentru dreptM<Der Zamp4 ums Rec+tM= cele&rul pro4esor al Uniersit!"ii din Gotin,enI+erin, continu!/ Scopul dreptului e pacea* milocul e lupta$ At6ta timp c6tdreptul tre&uie s! se aştepte la atacuri din partea nedrept!"ii* 3 şi aceastaa 4i at6t c6t a dura şi lumea* 3 lupta nu 6i a 4i cru"at!$ -ia"a dreptului e olupt!* o lupt! a popoarelor* a autorit!"ii statului* a claselor* a indiiFilor$$$M

Toate cuceririle mari pe care istoria dreptului le3a 6nre,istrat* ca/ des4iin3"area sclaiei şi a sera,iului* li&ertatea propriet!"ii de p!m6nt* li&ertateameseriaşilor* a credin"elor reli,ioase şi altele* au tre&uit s! 4ie cucerite nu3mai pe aceast! cale* calea celei mai ,rele lupte prelun,ite adeseori timp desecole 6ntre,i şi dac! nu totdeauna urme de s6n,e* dar* 6n tot caFul* o mul"i3me de drepturi 6nc!lcate* traseaF! drumul pe care dreptul 13a str!&!tut$ C!cidreptul este un /aturn care 3şi măn3ncă singur copii!

Dreptul nu poate 6ntineri dec6t rup6nd3o cu propriul lui trecut$ Un dreptconcret care pentru motiul c! s3a n!scut şi tr!ieşte pretinde ca urmare şi odurat! eşnic! şi ne6n,r!dit!* seam!n! cu acei copii* care ridic! m6na 6mpotri3

1 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ ''2$2 Idem$' I&idem* pa,$ '';$; Constantin Stere* *pera citată$ pa,$ '''$

-i *0% ,




a mamei lorP dreptul acela 6şi r6de de ideea de drept c6nd o inoc!* c!ci ideeadreptului este o continu! eoluare/ ceea ce e:ist! 6n aceast! clip! tre&uie s!

cedeFe pre4acerii care ine* c!ci/ tot ce se naşte e foarte bun să piară!'

6nc! mai +ot!r6tor ne or&eşte rectorul uniersit!"ii din -iena Anton#en,er/ Orice ordine de drept este un mare sistem de putere* sistem 4or3mat treptat la 4iecare popor 6n cursul deFolt!rii sale istorice$ Intereseleclaselor st!p6nitoare se trans4orm! cu timpul 6n drepturi şi 6n norme dedrept şi celorlal"i mem&ri ai statului li se impune s! le recunoasc! ca niştedate o&iectie$ C6nd iar!şi cu timpul aceste raporturi de putere 6ntre di4e3rite clase se sc+im&!* atunci drepturile şi normele de drept pierd &aFa lor 4ireasc! şi cad din nou 6n s4ere de interese şi de lupte pentru intereseM$2

Din cele spuse* reFult! c! 4iecare pas 6n pro,resul social ,enereaF!

noi 4orme de or,aniFare social!* noi 4orme de re,lementare normati! arela"iilor sociale$ Ast4el* dup! lun,i icisitudini şi ,rele 6ncerc!ri c6nd me3canismul societ!"ii antice nu mai poate 4ace 4a"! noilor pro&leme ale ie"iiel cedeaF! locul societ!"ii medieale care deFl!n"uie noi iFoare de ener3,ie social!$ Societatea medieal!* la r6ndul s!u* cedeaF! locul societ!"iimoderne* iar ultima e su&stituit! de cea contemporan!$ Acelaşi lucru se6nt6mpl! şi cu dreptul ca 4enomen social$ De la primele le,iuiri cunoscute<Codul lui Yamura&i* Le,ile lui #Qnu* Codul lui #u* Le,ile lui Draconşi Solon* Le,ea celor II ta&le= la Le,ea Salic!* O,linda Sa:on!* Co3dul Carolina* #a,na C+arta Li&ertatum* Codul Callimac+* de la primeleConstitu"ii <Constitu"ia SUA de la 189;* Constitu"ia ran"ei de la 1871= la

constitu"iile contemporane şi dreptul institu"ional comunitar$-or&ind despre eolu"ia continu! a dreptului nu tre&uie de 6n"eles c!

eolu"ia repreFint! o sc+im&are a&solut!$ Ca şi oric!ror altor 4enomene*dreptului 6i s6nt speci4ice şi anumite elemente constante$ %rintre aceste ele3mente constante putem numi/

a8 un anumit respect al personalităţii umane18 o anumită limitare a liertăţii individuale.-or&ind de un anumit respect al personalit!"ii umane* e necesar de a

pomi de la 6ntre&area/ ce se 6n"ele,e prin personalitate uman!%e parcursul istoriei cate,oria dat! are un con"inut di4erit/ la 6nceput

num!rul personalit!"ilor umane e redus* unii <de e:emplu* ro&ii= ne4iind6n ,enere considera"i de oameni* mai apoi num!rul lor creşte de la o etap!istoric! la alta* de la o societate la alta$

1 Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 28(* 28;328)$2 Constantin Stere* *pera citată$ pa, '')$

89 %!7 @




Remarc!m şi 4aptul c! 6ntotdeauna* c+iar şi 6n condi"iile c6nd dreptulre4lect! oin"a unui num!r redus de indiiFi* au e:istat unele restric"ii* li 3mit!ri ale li&ert!"ii indiiduale* c+iar şi pentru acei care 4!ceau parte din

aceste minorit!"i* oin"a c!rora era re4lectat! 6n norme uridice$%ro&lema constantelor dreptului mai necesit! o preciFare$Se ştie* c! teoria ,eneral! a dreptului şi starului* a6nd drept o&iect

3 aşa cum am !Fut 3 dreptul* statul* lumea normelor uridice etc$ recur,ela cate,orii proprii de cercetare* pe care le e:plic! de la 6nceput pentru a da

posi&ilitatea 6n"ele,erii 6n ansam&lu a 4enomenelor e:aminate şi pentru aasi,ura cadrul uridic adecat 6n tratarea 4enomenelor şi proceselor uridicela nielul di4eritor ramuri ale ştiin"ei$

Cate,oriile ştiin"ei uridice au un caracter* de permanen"!* 4iind denu3mite şi constante 2uridice.<

actorii de con4i,urare a dreptuluiiind un 4enomen social comple:* dreptul 6şi circumscrie tr!s!turile

6n dependen"! de anumi"i 4actori de con4i,urare* prin care se identi4ic! ca3uFele care 6i determin! apari"ia* e:isten"a* eolu"ia* determin!rile 3 6ntr3osocietate comparati cu alta sau cu altele 3 etc$M$2

Ideea e:isten"ei unor 4actori care ar in4luen"a* direct sau indirect* 6ntr3o m!sur! mai mare sau mai mic!* asupra 4ormei şi con"inutului dreptuluicare 6i determin! su&stan"a şi 6i modeleaF! 4orma nu a r!mas nesc+im&at!

pe parcursul istoriei$ #ai mult ca at6t* 6n literatura de specialitate ea e in3terpretat! 6n mod di4erit$

Aşa* de e:emplu* Montes\uieu$ autorul lucr!rii (Spiritul legilor+

<18;9= sta&ileşte principiul relatiit!"ii le,ilor 6n timp şi spa"iu şi consider!c! 4orma şi con"inutul dreptului reFult! din/ aşeFarea ,eo,ra4ic! a "!riiP condi"iile climaterice <clima rece* cald! etc$=P m!rimea statuluiP ,enul de 6ndeletnicire a popula"iei ş$a$%ro4esorul &el,ian /dmond Picară nominaliFeaF! asemenea 4actori

de con4i,urare a dreptului/ rasa <aceleaşi le,i nu se pot aplica popoarelor ariene şi celor mon

,ole=P mediul <clima* teritoriul* morala* starea economic! şi social! etc$=P intruFiunea str!in!P

Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ '8$ 2 #!ria Dorace* *pera citată$ pa,$ ;)$

m 2(9 J




X imita"ia <caFul Turciei care a adoptat Codul ciil ele"ian=P marii urisconsul"i <inteli,en"a omului=P ataismul uridic <o&iectul implantat ad6nc* cum ar 4i caFul An,liei=P

pro,enismul <adic! ,ermenii dreptului iitor=P te+nica uridic!P densitatea popula"ieiP ac"iunea solidar! a marilor 4or"e sociale <in4luen"a elementelor re

li,ios* artistic* economic* literar etc$=$1

Spencer Yer&ert <192(317('=* plec6nd de la principiul eolu"iei na3turale* nominaliFeaF! asemenea 4actori* cum ar 4i/

in4luen"a eredit!"iiP lupta pentru ia"!P adaptarea mediului$Nenorocirea impruden"ilor* s!r!cia leneşilor şi striirea celor sla&i de

c!tre cei tari s6nt reFultatele unei le,i &ine4!c!toareM 3 sus"ine Spencer$2

Ale:andru -!llim!rescu<19773179;=$ Cele&ru pro4esor romQn* caredoar la 6rsta de )( de ani* 6n plin! 4or"! creatoare* este epurat de noua pu3tere comunist! deoarece re4uF! s! a&dice de la principiile ce 13au c!l!uFitşi 6i or c!l!uFi 6ntrea,a ia"!* neaccept6nd s! dein! unealta usti"iei declas!* se re4er! la urm!torii 4actori de con4i,urare a dreptului/

> :actorul material" rasa* mediul* densitatea popula"iei* starea eco3nomic! etc$

2$ :actorul moral$ adic! credin"ele* reli,ia* morala* marile curentede ideii$ Dac! n3ar 4i dec6t aceşti doi 4actori3sus"ine A$ -!lim!rescu

3 am putea* 6n mod apro:imati preedea institu"iile iitoare* 4a"!de condi"iile e:istente la un moment dat$

Dar mai s6nt doi 4actori* de o e,al! importan"!/7! Ramenii superiori,

:! Ka0ardul!

6n materie de discipline morale* unde inteli,en"a şi oin"a omului oa3c! un rol* pe care sociolo,ii ar oi s!31 reduc! la nimic* o personalitateFdro&itoare poate sc+im&a cu totul cursul eolu"iei$ De asemenea o &rusc!6ntors!tur! a lucrurilor a sc+im&a cu totul mersul eenimentelorM$'

In ceea ce ne prieşte* consider!m c! 4actorii de con4i,urare a dreptu3

lui repreFint! importante surse din care dreptul 6şi tra,e o&iectul* su&iecte31 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 25(325'$9 I&idem* pa,$ 2)7325($' I&idem* pa,$ 291$

89 %!) ?8




le* con"inutul* forma$ 4inalit!"ile etc$ %lec6nd de la e:aminarea rolului lor*4actorii de con4i,urare a dreptului pot 4i ,rupa"i 6n urm!toarele cate,orii/

4actorul naturalP

4actorul istoricP 4actorul social3politicP 4actorul socia63economicP 4actorul cultural3ideolo,icP 4actorul umanP 4actorul interna"ional$"actorul natural de con4i,urare a dreptului are la &aF! urm!toarele

componente/ a8 mediul geografic1 8 factorii iologici1 c8 factorii fiziolo gici1 d8 factorii demografici.

Natura a 4ost şi a 4i 6ntotdeauna o condi"ie 4ireasc! pentru e:isten"aoamenilor$ %!m6ntul* stratul atmos4eric ce31 6nconoar!* r6urile* m!rile şioceanele* clima şi solul* lumea e,etal! şi animal!* F!c!mintele etc$ 3 toa3te acestea constituie o condi"ie permanent! şi indispensa&il! a e:isten"eisociet!"ii$ Natura e:ercit! in4luen"a asupra actiit!"ii umane* asupra pro3ductiit!"ii muncii* a ritmului de deFoltare istoric! a popoarelor$ Aceastae lesne de !Fut$ Acolo unde nu s6nt p!şuni 6ntinse* oamenii nu se 6ndelet3nicesc cu creşterea animalelor* nimeni n3a 6n!"at a pescui acolo unde nueste peşte$

6n lumea antic! mun"ii* r6urile* m!rile erau &ariere nu c+iar at6t de uşor detrecut$ Ele* 6ns!* au ucat un rol esen"ial la sta&ilirea 4rontierelor dintre state$

Clima ca element ,eo,ra4ic are importan"! direct! asupra re,lemen3

t!rilor uridice$ Ast4el* 6n statele din Fonele calde c!s!toria este permis!de la o 6rst! mai mic!* de re,ul! 4a"! de statele din Fonele temperat! şirece$ Remunerarea muncii 6n re,iunile cu clim! aspr! di4er! de remune3rarea muncii 6n condi"ii o&işnuite* 6n aceast! ordine de idei* #ontesuieumen"iona/ Le,ile tre&uie s! 4ie potriite cu condi"iile 4iFice ale "!riiP cuclima rece* cald! sau temperatur! 3 cu calitatea solului* cu aşeFarea* cu6ndeletnicirea saM$1

%opoarele din climele calde s6nt timide ca &!tr6niiP cele din "!rile recis6nt curaoase cum s6nt tinerii* 6n ceea ce prieşte in4luen"a relie4ului asu3

pra le,ilor* #ontesuieu a4irm! c! locuitorii c6mpurilor m!noase* preaocupa"i* ca şi comercian"ii* s6nt mai indi4eren"i 4a"! de 4orma ,uern!rii$

Dimpotri!* muntenii s6nt mai aten"i la aceasta* mai dornici de ,uern!rimoderate* mai ener,ici* mai dispuşi s! o&"in! prin lupt! ceea ce nu le o4er!

1 #ontesuieu* Despre spiritul legilor$ -oi$ I* .ucureşti* 175;* pa,$ 18$

-^ 210 e-



Teoria generală a dreptului ,i statului

terenul$ ConcluFia e c! ,uern!rile monocratice se ,!sesc mai adesea 6n"!rile 4ertile* iar cele democratice 6n cele mai s!race$ Le,ile au un str6nsraport şi cu ocupa"iile/ tre&uie un cod de le,i mai e:tins pentru un popor

ataşat comer"ului şi m!rii* dec6t pentru un popor care se mul"umeşte s! cul3tie terenurile saleM$1 Acelaşi lucru 6l 6mp!rt!şeşte şi %ascal/ Un meridian+ot!r!şte asupra ade!rului$ Le,ile 4undamentale se modi4ic!$ YaFlie us3ti"ie* pe care o limiteaF! un r6u sau un munteP ade!r dincoace din %irinei*eroare dincoloM$2

%aralel cu aceasta* un rol considera&il reine eolu"iei istorice 6n ,e3neral şi eolu"iei uridice 6ndeose&i* mediului psi+ic* mentalit!"ii unei na3"iuni* aptitudinilor unui popor* 6n 4elul acesta se poate or&i şi despre oereditate uridic!$ Institu"iile trecute au tendin"a de a consera* ele su&sist!6n societate* reFist! 6ncerc!rilor de a le sc+im&a şi spiritul conserator estedin acest punct de edere una din caracteristicile dreptului$$$

Ast4el 6ntrea,a istorie* 6ntre,ul trecut* toate 4or"ele sociale* lim&a* eco3nomia "!rii respectie* industria* comer"ul* a,ricultura* politica* concep"ii3le morale şi ştiin"i4ice* concur! spre a e:ercita o in4luen"! puternic! asupraeolu"iei uridice* 6ntocmai cum şi dreptul e:ercit! o in4luen"! puternic!asupra eolu"iilor lor respectieM$'

"actorul istoric e un alt 4actor care 6şi las! amprenta asupra dreptului$DeFoltarea dreptului e un proces istoric continuu/ ceea ce e trecut a 4ost

preFent* ceea ce e preFent a 4i trecut$ La &aFa oric!rui sistem de drept st!un iFor istoric$ Un sistem de drept auto+ton nu a pro,resa* dac! nu a"ine cont de trecutul s!u* de tradi"iile şi o&iceiurile spirituale ale neamu3

lui$ Dreptul prieşte 4aptele omului 6ntr3un sistem de rela"ii sociale$ Dis3 pari"ia acestor rela"ii* modi4icarea lor se r!s4r6n,e şi asupra dreptului$ Ast34el un drept poart! pe 4runte pecetea ori,inii şi deFolt!rii sale$

#a: be&er '1=481)%!(* unul din p!rin"ii 4ondatori ai sociolo,ieimoderne* re4erindu3se la eolu"ia istoric! a dreptului* eiden"iaF! patruetape prin care acesta a trecut/ 6mp!r"it! 6n stadii teoretice de deFoltare*eolu"ia ,eneral! a dreptului şi a procedurii porneşte de la reela"ia caris3matic! a dreptului de c!tre pro4e"ii dreptuluiM <de pild!* Decalo,ul reelatlui #oise de c!tre DumneFeu=* apoi se aun,e la o crea"ie şi o crea"ie empi3ric! a dreptului de c!tre somit!"i ale ro&iei <crearea dreptului prin urispru3

1 Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 57$2 Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 8'$' #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 2)1$

- 211 t-




den"! tatonatoare şi prin antecedentele uridice=* <de e:emplu pretorul ro3man şi udec!torul en,leF=* mai departe se trece la administrarea dreptuluide c!tre imperiul laic şi de c!tre puterile teocratice <de pild! despotismul

luminat al secolului al -III3lea sau actele ponti4icale ale Decretului luiGratiani= şi* 6n 4ine* se aun,e la o ela&orare sistematic! a dreptului pe &aFaunei urisdic"ii* deFolt6ndu3se ,ra"ie unei 4ormul!ri literare şi lo,ice 6ncalitate de lucr!ri ale unor specialişti <urişti pro4esionişti=M$1

"actorul social#politic! Dreptul se realiFeaF! 6n &aFa statului* 6ntre3,ului sistem politic al societ!"ii* structurii sociale etc$ Nu 6nt6mpl!tor <ce3idrept* poate* prea e:a,erat= I+erin, credea c! de4ini"ia cea mai per4ect! adreptului e urm!toarea/ Dreptul este totalitatea condi"iilor itale ale so3ciet!"ii* asi,urate prin constr6n,ere e:terioar! de c!tre puterea statului$ Inlupta continu! a di4eritelor ,rup!ri sociale* 6n interesele pe care ultimele leurm!resc se spriin! dreptul$M

Asupra dreptului dintr3o societate in4luen"eaF! at6t autorit!"ile pu&lice<%arlamentul* Be4ul statului* Guernul* autorit!"ile pu&lice locale etc$= c6tşi partidele politice* ,rupurile de presiune etc$

6n principal* dreptul este in4luen"at de partidul <partidele= de ,uer3n!m6nt* coali"iile politice* care dispun de p6r,+iile puterii pentru a impu3ne oin"a lor societ!"ii prin actele normati3uridice$ %artidele 6şi urmeaF!

politica lor prin disciplina de partid pe care o impun şi 6n acest conte:t*6n realitate* ia"a politic! este determinat! de politica de partid* de 6ndru3m!rile pe care le d! deputa"ilor s!i pentru a ota 6ntr3un 4el sau altul* 6nacest conte:t rolul partidelor politice 6n re,imul pluralist democratic este

deose&it de important pentru 4ormarea politicii interne şi e:terne a statuluirespecti$O alt! in4luen"! o au ,rupurile de presiune$ Acestea s6nt asemenea

or,aniFa"ii care 6n urm!rirea intereselor mem&rilor lor e:ercit! o in4luen"!asupra puterii* 4ie asupra partidului de ,uern!m6nt* 4ie asupra or,anelor

puterii <parlament* ,uern=* pentru a determina adoptarea unor deciFii con34orm intereselor lor$ De aceea* uneori* ,rupurile de presiune mai poart! de3numirea şi de grupuri de interese! Grupurile de presiune ca o multitudinede 4orme de mani4estare$ Ele s6nt or,aniFate dup! dierse interese de ordincultural* etnic* na"ional* reli,ios* pro4esional etc$

"actorul social#economic! 6n rela"ia sa cu 4actorii economici* dreptul

p!streaF! o autonomie 6n m!sura 6n care el nu 4ace a&strac"ie de la realita3tea economic! a societ!"ii$ %ro,resul uridic se constituie numai printr3un

W %+illipe #alaurie* *pera citată$ pa,$ '293'27$

-9 *1*




pro,res economic$ C6t timp 4actorii economici nu permit transpunerea 6nia"! a dreptului* acesta apare doar 6n calitate de inten"ie* 4ie şi &un!$

6n acelaşi timp* dreptul apare ca un ,arant şi ocrotitor al pro,resului

economic$ Acest lucru e eident şi 6n condi"iile Repu&licii #oldoa* careşi3a pus drept scop re4orma economic! de propor"ie* trecerea la economiade pia"!$ Atin,erea acestui scop depinde 6n mare m!sur! de e4icien"a &aFeile,islatie respectie$

"actorul cultural#ideologic! Conştiin"a social! şi uridic!* cultura po3litic! şi uridic! a societ!"ii* destina"ia moral! a omului oac! un rol consi3dera&il 6n ia"a dreptului$

Cu autorul m!surilor le,islatie* statul asi,ur! li&ertatea conştiin"ei*asi,ur! o conştiin"! şi cultur! uridic! 6nalt!$ In acelaşi timp conştiin"a şicultura uridic! respin, 4aptele ilicite* asi,ur! ordinea le,al! din societate$

Totodat! o conştiin"! şi cultur! uridic! 6nalt! 6şi or ,!si re4lectare 6nactele normatie ale statului$

"actorul uman! Omul este şi su&iect de drept şi destinatar al re,le3ment!rilor uridice$ Din aceste considerente 4actorul uman repreFint! Fonacentral! de interes pentru le,iuitor$1 Dac! n3ar 4i omul* n3ar 4i neoie dedrept$ De aceea* dreptul 6ntotdeauna are la &aF! 4actorul uman$ Nu omule:ist! pentru drept* ci* dimpotri!* dreptul e:ist! pentru om$ Rolul dreptu3lui decur,e din urm!toarele/

Dreptul este implicat 6n procesul de adaptare a oamenilor la ia"asocial!*

Dreptul ,aranteaF! drepturile şi li&ert!"ile omului$ Dreptul 4undamenteaF! pentru om un cadru politic3administrati

şi udiciar care s! 4aoriFeFe alori4icarea intereselor le,itime aleomului$

"actorul internaţional! S3ar p!rea c! 4iecare stat e:ist! 4!r! a 4i in4lu3en"at de alte state* 6n realitate* 6ns!* 4iecare stat* 4iecare na"iune este produ3sul 6n mare parte al in4luen"ei mediului am&iant interna"ional$ Acest lucruse r!s4r6n,e şi asupra dreptului$ O le,!tur! mare e:ist! 6ntre sistemele dedrept ale statelor ce se atri&uie la aceeaşi 4amilie de drept* c6t şi 6ntre statelece se atri&uie la 4amilii de drept di4erite$

#ai mult ca at6t$ Unele pro&leme au 6ncetat de mult a 4i pro&leme in3

terne* na"ionale* trans4orm6ndu3se 6n pro&leme ,lo&ale* interna"ionale$ Ele*eident* necesit! un model comun de re,lementare$

Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 8($

#Ş %13 @




$.. #onţinutul şi ;orma dreptului6n a&ordarea teoretic! a pro&lemelor dreptului o 6nsemn!tate primor3

dial! reine cunoaşterii esen"ei* con"inutului şi 4ormelor lui ca 4enomensocial$ !r! cunoaşterea acestora e imposi&il de a 6n"ele,e la ust! aloare

pro&lematica dreptului$Dic"ionarul lim&ii romQne moderneM <.ucureşti* 17)9* Editura Aca3

demiei= interpreteaF! termenul (esenţă), ca ceea ce e:prim! principaluldin o&iecte şi 4enomene* latura lor interioar! cea mai important!* proceselecare se des4!şoar! 6n ad6ncul lorP ceea ce poate 4i cunoscut numai trec6ndde 4orma e:terioar! a lucrurilor* p!trunF6nd 6n ad6ncul lor cu autorul ,6n3dirii$M 6n Larousse* esen"a 4enomenelor este de4init! drept natur! intern!*caracterul lor propriu* care le e:prim! identitatea şi sta&ilitatea* deose&in3du3le unele de altele$

6n lumina acestor considera"ii* esenţa dreptului poate fi privită ca uni

tatea laturilor$ trăsăturilor$ raporturilor necesare care asigură identitatea şi stailitatea dreptului$ deoseindul de alte fenomene sociale.

A cerceta esen"a dreptului 6nseamn! a p!trunde 6n lumea intim!* inter3n! a dreptului* a sesiFa calit!"ile l!untrice ale acestuia* interac"iunea lor$

%rincipala calitate o repreFint! calitatea uridic! a voinţei exprimateîn drept şi calitatea interesului care conduc la ela&orarea şi adoptarea nor3melor uridice* 6n le,!tur! cu aceasta* Ye,el 6n renumita sa lucrare %rin3cipiile 4iloso4iei dreptuluiM men"iona/ Terenul dreptului este 6n ,enere cee spiritual şi locul s!u mai apropriat şi punctul s!u de plecare este voinţa$care este li&er!* ast4el 6nc6t li&ertatea constituie su&stan"a şi determina"ialuiP şi sistemul dreptului este domeniul li&ert!"ii 6n4!ptuite* lumea spiritu3

lui produs din el 6nsuşi* ca o a doua natur!M$1

-oin"a este o cate,orie psi+olo,ic! pentru a c!rei de4inire s3a conside3rat c! este neoie de a "ine cont de urm!toarele/

oin"a este o categorie psi#ologică ale c!rei premise se a4l! 6n poten"ialul psi+ic speci4ic umanP

X oin"a este o capacitate a omului şi numai a luiP oin"a implic! stailirea unor scopuri c!tre 6mplinirea c!rora omul tindeP scopurile pe care omul şi le propune* oin"a 6ns!şi* se realiFeaF!

prin activitatea sa voluntară$ oin"a 4iind deci reFultatul* nu premisa ac"iunii sau scopului propusP

actiitatea oluntar!* ac"iunile 6ntreprinse de om 6n ederea reali3F!rii scopurilor propuse presupun nevoia ca omul să învingă anumite ostacole1

Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 2(7$

-i *1! i)




X realiFarea actiit!"ii oluntare* ac"iunile 6ntreprinse de om 6n ede3rea realiF!rii scopurilor propuse implică folosirea tuturor resurselor sale psi#ice şi morale1

oin"a implic! puterea omului de a planifica$ organiza$ realiza şicontrola activitatea ce o desfăşoară 6n ederea 6n4!ptuirii scopurilor ce şi le propuneP

oin"a este o cate,orie psi+olo,ic! distinctă dar interdependentă$ pentru c! nu poate 4i conceput! 6n a4ara le,!turilor de interdependen"! şi interac"iune 6n care se a4l! cu toate celelalte cate,orii psi+olo,ice pe care se cl!deşte sistemul psi+ic uman$1

-oin"a are o du&l! semni4ica"ie/a= voinţa generală a ,rupurilor sociale sau a 6ntre,ii societ!"iP

&= voinţa individuală, caracteristic! unui indiid$C6nd cercet!m esen"a dreptului aem 6n edere oin"a ,eneral!$ Anu3

me aceast! oin"! tinde s! se o4icialiFeFe prin intermediul actiit!"ii decreare a dreptului şi ea* 6n ultim! instan"!* se şi materialiFeaF! 6n actelenormati3uridice ale statului$ -oin"a ,eneral! este sin,ura care poate co3ordona 4or"ele statului 6n ederea realiF!rii scopului s!u* care este &inelecomunM 3 consider! Rousseau 6n Contractul socialM$2

-oin"a ,eneral! nu repreFint! o simpl! sum! aritmetic! a oin"elor in3diiduale$ Ea e superioar! acestora şi e mai puternic! dec6t ele$ %rimul lu3cru pe care omul este o&li,at s!31 admit! dac! nu rea s! ne,e orice conceptde drept 3 men"ioneaF! Zant 3 este principiul urm!tor/ el tre&uie s! ias! dinstarea sa de natur! 6n care 4iecare ac"ioneF! dup! propria3i oin"! şi s! seuneasc! cu to"i ceilal"i$$$ 6ntr3o comun! supunere la o constr6n,ere pu&lic!

le,al!* e:terioar!M$' %entru ca aceast! unire s! 4ie e4icient! ea tre&uie s! 4ie &eneol! şi s! men"in! concomitent li&ertatea 4iec!rui indiid$ -oin"a ,ene3ral! materialiFat! 6n le,e tre&uie s! 4ie o oin"! de compromis* care ar p!strac6te cea esen"ial* din oin"a 4iec!ruia sau* cel pu"in* din oin"a maorit!"iiasocia"ilor$ Rousseau arat! c! apari"ia corpului social şi a oin"ei ,eneraleinduce o transmuta"ie 6n natura omului* 6n sensul c! se trans4orm! dintr3untot 6ntre, 6ntr3o parte a unui tot mai mare* adic! se 6nlocuieşte e:isten"a4iFic! şi independen"a <iFolat!=* cu o e:isten"! par"ial!* dar moral!$ Are loc*6n esen"!* trans4ormarea omului 6n cet!"ean* 6n mem&ru li&er şi e,al al uneicet!"i* al unei societ!"i$; Este adeseori 3 scrie el 3 o mare di4eren"! 6ntreoin"a tuturor şi oin"a ,eneral!* aceasta nu prieşte dec6t interesul comun

Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 88389$9 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 1;2$' I&idem* pa,$ 15)$; Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 85$

-) *1




<su&linierea ne apar"ine Aut$=* cealalt! are 6n edere interesul priat şi nueste dec6t suma oin"elor particulareP sc!de"i din acestea n!Fuin"ele opusecare se compenseaF! şi a r!m6ne* ca reFultat* oin"a ,eneral!M$ E semni4i3

cati! 6n acest sens şi de4ini"ia statului dat! de Zelsen 6n renumita sa lucrareTeoria ,eneral! a statuluiM$ In iFiunea sa* statul apare ca oin"! suprain#dividualăF Statul nu se caracteriFeaF! numai ca o putereM ci şi ca o oin3"!M* 4ie c! este esen"ialmente oin"!* 4ie c! prin esen"! are o oin"!$ Aceast!oin"! 3 cum se sus"ine 3 este distinct! de oin"a indiiFilor* 6ntr3ade!r*statul ca oin"! are ca instrumente indiiFi şi oin"ele lor$ -oin"a Statului6nsuşi se deose&eşte 6ns! de oin"ele indiiFilor care s6nt supuse StatuluiP eaeste mai mult dec6t suma acestor oin"e* ea st! deasupra lorM$2

%6n! acum s3a ar!tat succint rolul oin"ei 6n drept$ Care este atuncirolul interesuluiL Cu6ntul (interes) desemneaF!/ %reocuparea de a o&3"ine un succes* un aantaP r6na depus! 6ntr3o ac"iune pentru satis4acereaunor neoi$$$M$' #ircea Duara men"iona c! interesul este motorul detoate Filele 6n ac"iunile noastre o&işnuite$$$ Dar interesul nu poate 4i luat 6nconsiderare dec6t c6nd este 6n con4ormitate cu idealul de usti"ie* aşa cum 6lconcepe societatea respecti!M$; Din cele spuse reFult! c! ideea de interese:plic! şi ea dreptul* dar mai presus de toate st! interesul moral* interesulideal* adic! interesul de importan"! social!* util 6ntre,ii colectiit!"i$ %rinurmare* nu orice interes ,enereaF! dreptul* 6n aceast! ordine de idei e sem3ni4icati! interpretarea pro&lemei de c!tre #ircea Duara/

%resupunem un 4alit sau un comerciant amenin"at de 4aliment$ Nuare interes s! nu pl!teasc! Interes poate s! ai&! cinea s! ia cea nedrept

de la altul* s! 4ureP interes poate aea un cet!"ean lipsit de miloace s! iacu 4or"a de la altul toate c6te el doreşteP interes poate s! ai&! oricine s! ,o3neasc! dintr3un palat pe proprietarul lui şi s!3i ia locul$ Interes poate aeaşi o autoritate pu&lic! a&uFi! s! supun! domina"iei sale o popula"ie etc$$$$S6nt oare interese usti4icate acestea Este su4icient s! inoc!m interesul*ca s! e:plic!m printr3aceasta dreptului Sim"im 6ndat!* c! un indiid carea inocat pur şi simplu 4or"a* oric6t interes personal* ar 4i aut* nu a 4!cut

prin aceasta o 4apt! con4orm cu normele uridice* aşa cum le 6n"ele,em noi*nici cele de drept poFiti* nici cele ideale* de moral!M$ ) Din aceste consi3derente* pro&lema este de a şti cum se întemeiază dreptul$ 6n ce m!sur!

1

Kean Ka,ues Rousseau* *pera citată$ pa,$ 91$2 Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ ;2)$' Dicţionarul limii romFne$ pag. 127$; #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 127$) I&idem*pa,$ 1293127$

-t 216 e-




el corespunde interesului ,eneral uman* 6n ce m!sur! el e oportun şi utiltuturor mem&rilor societ!"ii$

ConcluFia ar putea 4i una/ interesul ,eneral nu tre&uie 6n"eles ca antipod

al ec+it!"ii şi usti"iei* ca oprimatorul intereselor persoanelor ori de ,rup$Interesul ,enerator de drept nu d! curs tuturor neoilor indiiduale* ci tre&u3in"elor sociale ,enerale şi 4undamentale* care constituie o sinteF! practic!*nu a&stract!* nu iluForie a societ!"ii* 6n aceast! ordine de idei* interesul social,eneral e str6ns le,at de oin"a ,eneral! re4lectat! 6n normele uridice$ -oin"a,eneral! materialiFat! 6n drept e:prim! sintetic interesul comun social$

Esen"a constituie una din pro&lemele dreptului$ O alt! pro&lem!* numai pu"in important!* e cea ce se re4er! la con"inutul lui$

Conţinutul, 6n ,eneral* are sens de/ ceea ce 6ncape 6ntr3un spa"iu limi3tatP totalitatea elementelor care constituie esen"a lucrurilor şi a 4enomene3lor* 4orm6nd o unitate dialectic! cu 4orma$1 In ceea ce prieşte conţinutul dreptului$ acesta const! din ansam&lul elementelor* al laturilor şi al cone3:iunilor care dau e:presie concret! <contur= oin"ei şi intereselor socialece reclam! o4icialiFarea şi ,arantarea pe cale etatic!M$2

Dup! olum* con"inutul dreptului este mai &o,at dec6t esen"a lui$ Ast34el* dac! esen"a caracteriFeaF! dreptul 6n pro4unFimea sa* con"inutul ca3racteriFeaF! dreptul 6n aspectul s!u dimensional* 6n 6ntindere$ Con"inutuldreptului este mai aproape de realit!"ile sociale* este mai mo&il* a6ndu3şi odinamic! proprie$ Con"inutul este mult mai recepti la sc+im&!rile produse6n societate$ S3a spus* pe &un! dreptate c!* 6n con"inutul lor le,isla"iile s6ntmereu altele* dar e:ist! cea care planeaF! deasupra lor şi le sereşte de

cadru permanent* element care din cauFa aceasta* poate 4i numit 4ormal şie:ist! 6n mod necesar 6n orice rela"ie uridic!$ %rin elementele sale 4ormaleşi permanente* 4enomenul dreptului se distin,e de celelalte 4enomeneM$'

ReFult! c!* 6n priin"a con"inutului s!u* dreptul se caracteriFeaF! printr3odinamic! pronun"at!$ Aşa* de e:emplu* con"inutul dreptului Repu&licii #oldo3a de ast!Fi* se deose&eşte de con"inutul pe care 63a aut acum 1( ani$ Esen"adreptului r!m6ne aceeaşi pentru c! este e:presia oin"ei uridice* dar con"inutuls!u este modi4icat ,ra"ie neoilor sc+im&!toare ale societ!"ii noastre$

Componen"a dominant! a con"inutului dreptului este ansam&lul nor3melor uridice* 4apt ce3i determin! pe unii autori s! or&easc! despre con

ţinutul normativ al dreptului <normatiitatea dreptului=$

1 Dicţionarul limii romFne moderne$ pa,$ 19;$9 Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 5;$' #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 9$

-9 *1




6n priin"a con"inutului dreptului s6nt de men"ionat unele poFi"ii teoreticeP1$ Con4orm conceptului elsian, dreptul este doar şi numai un sistem

de norme$ Teoria Zelsian! se numeşte teoria pur ă a dreptului pentru c! ea

rea s! de&araseFe ştiin"a dreptului de toate elementele care 6i s6nt str!ine$Zelsen atri&uie normelor uridice dou! caracteristici de4initorii/ aliditateaşi e4icacitatea$ %rima desemneaF! condi"ia e:isten"ial! a normelor şi esteun /ollen, a doua e:prim! rolul lor şi "ine de /ein! Cu alte cuinte* normeşi 4apte* respecti/ treuie să fie şi este 4ac parte din lumi di4erite* pentru c!nu deri! unul din altul$ Nimeni nu poate ne,a 3 scrie Zelsen 3 c! a4irma"ia care descrie un 4apt poFiti <ar!t6nd ca şi cum esteM= e 6n mod esen"ialdi4erit! de propoFi"ia c! cea tre&uie s! e:isteM a4irma"ia care descrie onorm!* şi nimeni nu poate ne,a c! din 4aptul c! cea este nu poate urmac! cea tre&uie s! 4ie şi nici c!* iners* din aceea c! cea tre&uie s! 4ie* nu

poate urma c! cea esteM$1 E or&a aici de di4eren"a incontesta&il! dintre

uşa este 6nc+is! şi uşa tre&uie <s! 4ie= 6nc+is!M$22$ Rrientările sociologice 6n domeniul dreptului ;curentul sociologic8

repreFentate de $ GenV* E$ E+rlic+* G$ Guritc+ ş$a$Critic6nd normatiismul dreptului* repreFentan"ii curentului sociolo3

,ic* iFeaF! spre realitatea social! a dreptului* prin sus"inerea teFei potriitc!reia dreptul nu se limiteaF! la lumea normelor uridice$ Ast4el* Eu,enE+rlic+ <195231722=* urist austriac de marc! şi pro4esor de drept roman laUniersitatea din Cern!u"i* men"iona/ centrul de ,raitate a dreptului 6nepoca noastr!* ca şi 6n toate celelalte timpuri nu tre&uie s! 4ie c!utat nici 6nle,e* nici 6n urispruden"! sau 6n doctrin!* nici* mai ,eneral* 6ntr3un sistemde re,uli* ci 6n societatea 6ns!şiM$' Bi mai e:pres acest lucru e re4lectat dec!tre rancois GenV <1951317);=* urist 4ranceF 6n lucrarea sa Btiin"a şite+nica 6n dreptul priat poFiti$M 6n aceast! lucrare este e:pus! cea maiori,inal! contri&u"ie a sa re4eritor la drept* care const! 6n distinc"ia 6ntre(dat+ şi (construit)! %entru c! le,ea scris! nu are* din punct de edere lo3,ic* plenitudinea necesar!* udec!torul are dreptul şi datoria de a proceda laun e:amen ştiin"i4ic li&er* analiF6nd (datul) pentru a realiFa (construitul)!

E:ist! patru cate,orii de asemenea (date)F datele reale, datele istorice$ datele raţionale şi datul real!:

'$ Tendinţa actuală este de a e:plica şi concepe dreptul* consider6ndc! 6n con"inutul s!u intr! 4actori comple:i* at6t normatii* c6t şi sociali* so3

1 Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 152$2 Idem$' Ion -l!du"* *pera citată$ pa,$ ;8$; %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$'18$

-S *1$ ir




Iu"ii care o4er! r!spunsuri pentru mo&ilitatea dreptului ca urmare a sc+im3 &!rilor surenite 6n societate$1 Btiin"i4ic s3a doedit c!* 6n studiul dreptului*conţinutul nu poate 4i disociat Sfarmă.

"orma dreptului are 6n edere modul de e:primare a normelor uridi3ce$ Ea desemneaF! modul de structurare şi organizare a elementelor lui deconţinut$ precum şi modul acestuia de exteriorizare.

orma dreptului are dou! dimensiuni <laturi=/ 4orma internă şi 4ormaeternă!

"orma internă a dreptului repreFint! c+iar sistemul dreptului 6n com3 ple:itatea sa* p!r"ile constitutie ale acestuia* ,ruparea normelor uridicece 4ormeaF! acest tot 6ntre, <sistemul= pe ramuri* su&ramuri* institu"ii uri3dice* coraportul şi interac"iunea acestora$

"orma eterioară <e:tern!= a dreptului poate 4i analiFat! din maimulte puncte de edere/

a= din punct de edere al modalit!"ilor de e:primare a oin"ei le,iuitorului 3 izvoarele dreptuluiM

( din punct de edere al modalit!"ilor de sistematiFare a le,isla"iei8 codificării incorporării etc.G

c( din punct de edere al modalit!"ilor de e:primare a normelor dedrept 6n di4erite acte normati uridice ale autorit!"ilor pu&lice 3legi, ordonanţe, *otăr3ri, decrete etc$2

1$ E:plica"i sensul cu6ntului dreptM$2$ Cum poate 4i de4init dreptul'$ Cum a eoluat ideea dreptului pe parcursul istoriei ace"i o ca

racteristic! comparati! a conceptului dreptului$;$ De4ini"i 4actorii de con4i,urare a dreptului şi 4ace"i o caracteristi

c! ampl! cate,oriilor principale de 4actori$)$ Esen"a dreptului* semni4ica"ia şi importan"a ei$5$ CaracteriFa"i con"inutul dreptului* 6n ce le,!tur! şi interac"iune

se a4l! esen"a şi con"inutul dreptului8$ Ce caracteriFeaF! 4orma dreptului9$ CaracteriFa"i coraportul cate,oriilor esen"aM* con"inutulM* 4or

ma dreptuluiM$1 Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 9($2 Di4erite aspecte ale 4ormei dreptului or 4i o&iect de analiF! 6n continuare$ -eFi* spre e:em

plu* capitolele/ &zvoarele dreptului$ Te#nica 2uridică$ Sistemul dreptului.

-= *13




Interpreta"i urm!toarele ,6nduri ale lui %ascal* .laise <152'31552=/a= Nu edem nimic drept sau nedrept* care sa nu3şi sc+im&e calitatea

o dat! cu sc+im&area locului* trei ,rade de latitudine r!stoarn! toat! urispru3

dcn"a* un meridian +ot!r!şte 6n priin"a ade!ruluiP dup! c6"ia ani de priile,iu* le,ile 4undamentale se sc+im&!P dreptul 6şi are perioadele lui* p!trunderea 6n Leu a lui Satura ne arat! ori,inea cut!rei crime$ Ridicol! dreptate*m!r,init! de un r6u$ Ade!r dincoace de %irinei* eroare dincoloM$

&= Ce +imer! mai este şi omul Ce inoa"ie* ce monstru* ce +aos*ce ,+em de contradic"ii* ce minuneW Kudec!tor a toate* ne,+ioa&! r6m!*de"in!tor al ade!rului* cloac! de erori şi incertitudini* 4al! şi deşeu al cre3a"iuniiW A4l!* 4iin"! tru4aş!* ce parado: eşti pentru tine 6nsu"iW Umileşte3te*ra"iune neputincioas!* amu"eşte* 4ire nemernic!* ia aminte c! omul estemult deasupra omului şi a4l! de la st!p6nul t!u cine eşti cu ade!rat* 4iindc!nu ştii$ Ascult!31 pe DomnulWM

2iteratura re#omandată6 777777777777777777777777777 Y

1$ Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ .ucureşti* 1777$1$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$2$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$2$ #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8.

Dreptul raţional$ izvoare şi drept pozitiv$ )ucureşti$ 177)$'$ Bte4an Geor,escu* :ilosofia dreptului. * istorie a ideilor din ultimii

9LVV de ani$ .ucureşti* 2((1$

'$ G$ b$ $ Ye,el* Principiilefilosofiei dreptului$ .ucureşti* 1757$;$ Zant* Immanuel* Scrieri moralpolitice$ .ucureşti* 1771$)$ Yans Zelsen* Teoria generală a statului$ .ucureşti* 1729$5$ %+ilippe #alaurie* 0ntalogia gîndirii 2uridice$ .ucureşti* 1775$

1($ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($1($ Radu I$ #otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((111$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((211$ Nicolae %opa* Ion Do,aru* G+eor,+e D!nişor* Dan Claudiu D!nişor*

:ilosofia dreptului. Marile curente$ .ucureşti* 2((212$ Ale:andru -allim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$ .ucureşti*

1777$12$ Gior,io Del -ecc+io* >ecţii defilosofie 2uridică$ .ucureşti* 177'$1'$ Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$

%%! @



Scop* idealşi 4unc"ie 6n drept

>?:>

bIIIII

• C@5 !itA5ii

Scopul dreptului$ Rolul dreptului 6n societate$unc"iile dreptului/ concept* clasi4ic!ri*caracteristic! ,eneral!* important! teoretic! şi practic!$

inalit!"ile dreptului$ -alorile 6n drept$



)F. Scopul dreptului

Termenul (scop) desemneaF!/ "inta c!tre care tinde cineaP ceea ce6şi propune cinea s! 6n4!ptuiasc!*1

%ro&lematica scopului 3 ca stare iitoare* anticipat! şi dorit!* produs

al ac"iunii umane oluntare 3 c6t şi a idealului 3 ca repreFentare a per4ec3"iunii 6ntr3un domeniu dat* model mereu r6nit dar niciodat! atins 6n 6ntre3,ime 3 se 6mpletesc pe teren uridic* nu pot 4i rupte de un conte:t teoretic

pro:im ce iFeaF! de4inirea dreptului 6nsuşi* a locului şi rolului s!u 6nlume$$$M2 3 sus"ine* pe &un! dreptate* pro4esorul romQn Ion Craioan$

Din de4ini"iile dreptului* nominaliFate de noi anterior* reFult! c! drep3tul* ca 4enomen social comple:* 6şi 6ndeplineşte rolul ce3i reine* re,le3ment6nd conduita oamenilor şi orient6nd actiitatea oamenilor 6n con4or3mitate cu interesele ,enerale ale societ!"ii$ Actiitatea oamenilor* supus!unei re,lement!ri uridice* urm!reşte 6ntotdeauna anumite* scopuri$ Ar 4i

a&surd ca cinea s! 4ac! cea 4!r! nici un 4el de scop$ 6n aceast! ordinede idei* #ircea Duara men"iona/ Nu numai 6n conştiin"a omeneasc! st!necesitatea unui scop pentru toate ac"iunile noastre* ceea ce se numeşte oteleolo,ic* dar* c+iar la animale* toate 4aptele* conştient sau inconştient*se 6ndreapt! c!tre un scop$ A presupune c! s3ar 4ace un act 4!r! scop esteo a&surditate* 6ntr3o ima,ine 4oarte pre,nant! I+erin, spune/ A 6ncercas! e:plici dreptul prin ac"iuni 4!r! scop* este aceeaşi 4apt! ca aceea a unui

&aron #unc++ausen care* c!Fut 6ntr3o &alt! de noroi* 6ncerca s! ias! deacolo* tr!,6ndu3se de &ar&işon$ Dreptul nu se poate e:plica 4!r! un scop alac"iunilor umaneM$'

Dar* dac! e aşa* dac! 4iecare ac"iune* dup! cum Fice I+erin,* repre3Fint! un scop* atunci* ca prima aparen"! cel pu"in* ac"iunea* se e:plic! prine,oismul indiidual$

Dac! cinea urm!reşte un scop* este c! rea cea pentru sine şi caatare ac"iunea are la &aF! interesul indiidual$ Interesul acesta care st! la

&aFa oric!rei ac"iuni omeneşti* se a4irm!* 6n mod 4iFic prin lupta pentruconserarea e:isten"ei noastre şi se a4irm! 6n mod economic prin luptanoastr! pentru c6şti,area unui c6t mai lar, patrimoniu$

1 Dicţionarul limii romFne moderne$ pa,$ 8)($2 Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ pa,$ 117$' #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 12;312)$

8l %%% t8




Dar se 6nt6mpl! aici* o&ser! I+erin,* cea interesant$ Scopul e,oistal indiidului nu31 sereşte numai pe el* nu este numai un scop su&iecti*un interes al lui* ci are ca e4ect satis4acerea unei utilit!"i mai ,enerale a

societ!"ii$ !r! s!3şi dea seama 4iecare lucreaF! ast4el pentru societatea 6ncare tr!ieşte$1

Indiidul nu e:ist! 6n ade!r numai pentru elM* Fice I+erin,* el estesolidar cu societatea $$$Mşi realiFeaF! ast4el scopul suprem al e:isten"eisaleM$2

Din cele spuse reFult! c! dreptul* 6n iFiunea lui I+erin,* are ca scops! asi,ure condi"ii de ia"! 6n societate$

O alt! iFiune asupra scopului dreptului o are pro4esorul Ale:andru-!llim!rescu$ Rolul dreptului const! 6n reglementarea raporturilor 3n#tre oameni, evitarea şi aplanarea conflictelor 3ntre ei!!! Aceast! idee se

poate reFuma 6ntr3o 4ormul! mai simpl! şi mai su,esti!/ dreptul urm!reş3te realizarea armoniei sociale.3 Este 4atal ca interesele indiiFilor s! 4ie6n con4lict unele cu altele şi de aceea interine dreptul spre a realiFa ec+i3li&ru* armonia lor$ Deci 3 concluFioneaF! A$ -!llim!rescu scopul drep3tului este realiFarea unui ec*ilibru de interese, din care s! reFultearmonia socială)L 6n ce mod realiFeaF! dreptul acest ec+ili&ru* aceast!armonie %rin ocul a doi 4actori a c!ror importan"! ariaF! dup! epoci/un 4actor de ordin moral* ideal* ideea de justiţie)M un 4actor de ordin

practic* utilitar* ideea de ordine)!Dreptul nu este altcea dec6t o tranFac"ie 6ntre aceste dou! elemente*

6n tot cursul istoriei* lupta se d! 6ntre usti"ie şi ordine* trium46nd c6nd una*

c6nd cealalt!$ Ordinea 6nin,e 6n cele din urm!* inte,r6ndu3şi sau nu noielemente de usti"ie* 6n a4ar! de epocile de anar+ie* 4enomen patolo,ic 6nistoria societ!"ii$ Aceasta nu poate e:ista 4!r! ordine şi de multe ori trium4a6n detrimentul usti"iei* 6n interesul societ!"ii$

6n aceast! ordine de idei* Ale:andru -!llim!rescu continu! cu o re34erin"! la I+erin,/ Despotismul cel mai des4r6nat d! 6nc! ima,inea unuistatP el este 6nc! un mecanism al 4or"ei sociale$ Anar+ia nuW C!ci aceastaeste neputin"a puterii politice* este o stare antisocial!* descompunerea* di3solu"ia societ!"ii$ Cine o r!pune* oricum ar 4i* prin 4oc sau sa&ie* oricine*uFurpator sau cuceritor a &ine meritat de la societateP c!ci orice 4orm! de

#ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 12)$2 I&idem* pa,$ 129$' Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 59$; Idem$

) * * +



!Boris Negru, Alina Negru

stat* oric6t de detesta&il! ar 4i* este 6nc! pre4era&il! a&sen"ei complete deor,aniFare social!M$1

Din reFumatul iFiunii pro4esorul Ale:andru -!llim!rescu reFult! c!armonia social! ideal! a 4i doar atunci* c6nd e:ist! ec+ili&ru de interese*

&aFat pe ordine şi usti"ie* pe ideea de respect a indiidualit!"ii şi al &ineluicomun* al interesului social$

6n ceea ce ne prieşte* consider!m c! dreptul poate s!3şi atin,! scopuldoar cu condi"ia c! este un 4actor real al pro,resului social şi al ec+ili&rului6n rela"iile interumane$ 6mp!rt!şim conceptul pro4esorului Dumitru #aFilu*care men"ioneaF!/ Scopul şi rolul dreptului 6şi ,!sesc e:presia* 6n modulcel mai elocent 6n ,arantarea uridic! a a4irm!rii personalit!"ii umane* 6n6mplinirea deFideratelor şi intereselor le,itime ale tuturor 4iin"elor umane$%edepsind tot ceea ce contraine acestor e:i,en"e 4ireşti* dreptul promoea3F! idealurile de dreptate şi usti"ie at6t de apropiate su4letului omenescM$2

&$, $uncţiile dreptului

Termenul (funcţie+ ine de la latinescul (functio) care se traduce prin munc!M* deprindereM* 6ndeplinireM$ La acest termen* 6n ultimultimp* se apeleaF! tot mai 4recent* deoarece e imposi&il de a caracteriFareun 4enomen social la usta sa aloare dac! nu om 6n"ele,e cum 4eno3menul dat actieaF!* lucreaF!* 4unc"ioneaF!$ unc"iile permit caracteristicamai ampl! a esen"ei şi destina"iei 4enomenului$

%ro&lema 4unc"iilor dreptului e o pro&lem! relati nou!$ Ani 6n şir pro&lemei date nu i3a 4ost acordat! aten"ia respecti!* consider6ndu3se c!dreptului 6i rein aceleaşi 4unc"ii ca şi starului$ O asemenea interpretare6ns! nu s3a 6ncununat de succes$ Deşi statul şi dreptul s6nt indisolu&il le3,ate 6ntre ele aceasta 6nc! nu 6nseamn! c! ceea ce3i caracteristic statului6n mod automat poate 4i atri&uit dreptului şi iners$ iec!rui din ele 6i s6ntspeci4ice anumite caracteristici şi tr!s!turi proprii$ Din aceste consideren3te* 6n teoria contemporan! a dreptului conceptul de 4unc"ie este utiliFat 6ncercet!rile şi analiFele 4unc"ionale ale dreptului$

Dreptul are ca scop disciplinarea societ!"ii umane$ Acest scop esteserit de o mul"ime de 4unc"ii* 6n literatur! pot 4i 6nt6lnite mai multe de4ini3

"ii ale 4unc"iilor dreptului$6n ştiin"ele care se ocup! cu analiFa sistemelor care se autoor,aniFeaF!6n raport cu 4inalit!"ile lor <cum este şi societatea=* 4unc"ia repreFint! con3

1 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 8($2 Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 1)2$

Pm 22; J




tri&u"ia pe care un element o aduce la satis4acerea unei cerin"e a sistemuluidin care 4ace parte* contri&u"ia la men"inerea şi deFoltarea acestuiaM$1 Re34erindu3se la 4unc"iile dreptului ca element al sistemului social ,lo&al* Ion

-l!du" consider! c! acestea or prii contri&u"ia su&sistemului uridic lamen"inerea şi deFoltarea societ!"iiM* 6n acest caF dreptul e priitM ca parteinte,rant!* ca su&sistem al societ!"ii* 6n calitatea lui de realitate social!care cuprinde/ normele uridice* ideile* teoriile* concep"iile şi doctrinele

priitoare la dreptP elementele a4ectie şi oli"ionale cu con"inut uridic*raporturile şi situa"iile uridice şi* nu 6n ultimul r6nd* a,en"iiM* actoriiMdreptului <at6t instan"ele care ela&oreaF! dreptul* c6t şi su&iectele rapor3turilor uridice=M$2 Accept6nd* 6n principiu* de4inirea 4unc"iilor dreptului*consider!m e:a,erat! concep"ia autorului 6n ceea ce prieşte elementeleconstitutie ale con"inutului dreptului$

%ro4esorul Radu I$ #otica consider! c! prin 4unc"ie a dreptului 6n"e3le,em alori4icarea atri&utelor lui 6n ederea men"inerii ordinii sociale* aec+ili&rului şi p!cii socialeM$'

%ro4esorul Costic! -oicu de4ineşte 4unc"iile dreptului ca acele acti3it!"i concrete pe care le des4!şoar! <le e:ecut!=dreptu6 pentru a3şi realiFascopul s!u 4undamental* acela de a re,lementa conduita oamenilor şi de aasi,ura ordinea 6n societate potriit oin"ei ,eneraleM$;

%ro4esorul Nicolae %opa propune urm!toarea de4ini"ie/ unc"iiledreptului s6nt acele direc"ii <orient!ri= 4undamentale ale ac"iunii mecanis3mului uridic* la 6ndeplinirea c!rora particip! 6ntre,ul sistem al dreptului<ramurile* institu"iile* normele dreptului=* precum şi instan"ele sociale spe3cial a&ilitate cu atri&u"ii 6n domeniul realiF!rii dreptuluiM$)

6n ceea ce ne prieşte consider!m c! 4unc"iile dreptului s6nt direc"iile4undamentale de actiitate a dreptului 6n ansam&lu şi a elementelor saleconstitutie 6n ederea realiF!rii scopului propus pentru asi,urarea unuiec+ili&ru dintre interesele personale şi cele ,enerale din care s! reFultearmonia social! şi trium4ul ordinii şi usti"iei$

unc"iile dreptului caracteriFeaF! rolul acti şi multilateral al drep3tului 6n ia"a şi actiitatea societ!"ii* din punct de edere al destina"iei

principale a dreptului$

Dicţionar de sociologie$ Coord$ C!t!lin >am4ir* LaF!r -l!sceanu* .ucureşti* 177'* pa,$

252$2 Ion -l!du"* *pera citată$ pa,$ 18($' Radu I$ #otica* G+eor,+e #i+ai* *pera citată$ pa,$ 51$; Costic! -oicu* *pera citată$ pa,$ 118$) Nicolae %opa* *pera citată$ 1772* pa,$ 9($

8? %%5 @




In opiniile dierşilor autori* 4unc"iile dreptului nu se preFint! uni4orm*ele cuprinF6nd* dup! cum om edea* o lar,! diersitate$

%ro4esorul Dan .anciu* analiF6nd 4unc"iile dreptului dmtr3o perspecti3

! sociolo,ico3uridic!* apreciaF! c! dreptul urm!reşte dou! scopuri/a= de a 4ormula re,uli de comportare prin sta&ilirea unor roluriP &= de a 4ace ca re,ulile s! 4ie o&serate* prin utiliFarea unor miloace

capa&ile s! asi,ure ordinea social! şi s! 4ie respectate aştept!rileindiiFilor$ Limit6nd şi control6nd ac"iunile şi conduitele sociale şiindiiduale 3 continu! autorul 3 dreptul 6ndeplineşte o 4unc"ie deordine şi inte,rareM$1

Doctorul 6n drept Ion -l!du" consider! c! dreptul 6şi e:ercit! ro3lul s!u de instrument al controlului social* 6n principal* printr3o funcţienormativă şi o funcţie de transpunere a sistemelor normelor juridice 3nrealitatea socială)!$

%ro4esorul Nicolae %opa rele! patru 4unc"ii importante ale dreptului/4unc"ia de institu"ionaliFare sau 4ormaliFarea uridic! a or,aniF!rii social3

politiceP 4unc"ia de conserare* ap!rare şi ,arantare a alorilor 4undamen3tale ale societ!"iiP 4unc"ia de conducere a societ!"iiP 4unc"ia normati!$'

Aceeaşi poFi"ie o 6mp!rt!şeşte şi pro4esorul Ion Do,aru$;

%ro4esorul Dumitru #aFilu caracteriFeaF! asemenea 4unc"ii ale drep3tului* cum ar 4i/ 4unc"ia de re,lementare a conduitei umaneP 4unc"ia deap!rare a alorilor 4undamentale ale societ!"ii$)

%ro4esorul Costic! -oicu 4ace o analiF! analitic! a urm!toarelor 4unc3"ii ale dreptului/

a= 4unc"ia de institu"ionaliFare sau 4ormaliFare uridic! a or,aniF!riisocial3politiceP &= 4unc"ia de conserare* ap!rare şi ,arantare a alorilor 4undamenta

le ale societ!"iiPc= 4unc"ia de conducere a societ!"iiPd= 4unc"ia normati! a dreptuluiPe= 4unc"ia preenti! a dreptului$5

O asemenea diersitate de p!reri asupra actiit!"ii 4unc"ionale a dreptu3lui reFult! din comple:itatea dreptului ca 4enomen social şi din sensul* 4ina3

Dan .anciu* %ontrol social şi sancţiuni sociale$ .ucureşti* 1792* pa,$ '13'2$2 Ion -l!du"* *pera citată$ pa,$ 182*' Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 12;3125$; Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 12;3128$) Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 1)9315'$5 Costic! -oicu* *pera citată$ pa,$ 1193121$

3H 225 m.




litatea şi dinamica tuturor elementelor constitutie ale dreptului$ O analiFaanalitic! a conceptelor eiden"iate mai sus ne conin,e 6n 4aptul c! autorii*direct sau indirect* 6ntr3o m!sur! mai mare sau mai mic!* or&esc despre

aproape aceleaşi lucruri* care* 6n esen"!* şi caracteriFeaF! 4unc"ionai dieptul$Consider!m c! la 4unc"iile principale ale dreptului se atri&uie urm!toarele/ 4unc"ia de institu"ionaliFare uridic! a or,aniF!rii social3politiceP 4unc"ia de conserare* ap!rare şi ,arantare a alorilor 4undamenta

le ale societ!"iiP 4unc"ia de conducere a societ!"iiP 4unc"ia normati!P 4unc"ia in4ormati!P 4unc"ia educati!$

"uncţia de instituţionali0are juridică

a organi0ării social#politiceSe mani4est! prin 4aptul c! dreptul* prin normele sale* re,lementeaF!

or,aniFarea autorit!"ilor pu&lice ale statului* atri&u"iile lor* coraportul au3torit!"ilor pu&lice* modalitatea de e:ercitare a celor trei puteri dintr3un stat/

puterilor le,islati!* e:ecuti! şi udec!toreasc!$6nsemn!tatea acestei 4unc"ii reFult! şi din 4aptul c! prin intermediul

dreptului s6nt cons4in"ite principiile care ,uerneaF! or,aniFarea politico3etatic! a Repu&licii #oldoa* cum ar 4i/ Sueranitatea poporuluiP e:er3citarea sueranit!"ii poporului prin repreFentan"ii s!i şi prin re4erendumP

pluralismul politicP principiul separa"iei puterilor 6n statP principiul auto3nomiei locale şi al descentraliF!riiP orientarea 6ntre,ului proces de or,ani3Fare politico3etatic! 6n direc"ia atin,erii scopurilor ce reies din interpreta3rea Constitu"iei Repu&licii #oldoa şi a documentelor politico3ideolo,icecare au stat la &aFa adopt!rii eiP principiul statului de drept$

"uncţia de conservare, apărare şi garantarea valorilor fundamentale ale societăţii

A&ordarea dreptului prin prisma alorilor 6nseamn! a scoate 6n eiden3"! acele alori pe care societatea dat! le promoeaF!* le ia su& controlul s!ustrict pentru a 4i promoate$ iecare comunitate uman! 6şi are sistemul s!u

propriu de alori$ Eolu"ia istoric! a societ!"ii duce la modi4ic!ri 6n ceea ce prieşte criteriile de aloriFare şi ierar+ia acestor alori$ Totodat! pot 4iremarcate e:isten"a unor alori ,eneral3umane* alori care r!spunF6nd unor tre&uin"e <neoi şi aspira"ii= uniersale ale tuturor oamenilor* aceştia le3aualoriFat <pre"uit şi dorit= şi alori4icat indi4erent de timpul istoric$

-t ** %-




Dreptul implic! o ierar+ie de alori 4!r! de care consisten"a sa a4i ine:plica&il!* 6ns! c6t prieşte ,!sirea alorii unice* şi ultime* dar şi aansam&lului construc"iei aloriceM* 4iloso4ia şi doctrina uridic! rele! un

ade!rat caleidoscop/ &inele <%laton=P usti"ia <Aristotel=P ordinea <Cicero=P pacea <S4$ Au,ustin=P &inele comun <S4$ T+omas=P puterea <#ac+iaelli=Pcertitudinea <.acon=P securitatea <Yo&&es=P e,alitatea democra"ia <Ro3usseau=P li&ertatea <Zant=P utilitatea ,eneral! <.ent+am=P statul <Ye,el=P

preiFiunea <Comte=P solidaritatea <Du,uit=M$1

Con"inutul acestei 4unc"ii şi preFentarea ei mai reFult! şi din aseme3nea idei* dup! cum urmeaF!/

dreptul se 6n4!"işeaF! ca un sistem de norme uridice c+emate s!asi,ure procesul deFolt!rii sociale* prin ocrotirea şi ,arantarea or dinii constitu"ionale* propriet!"ii* statului şi indiiduluiP

dreptul prin miloacele sale speci4ice ap!r! ia"a 6n comun 6mpotria

eentualelor e:cese indiiduale şi asi,ur! securitatea persoaneiP dreptul asi,ur! coeFiunea interioar! a colectiit!"ii* preenind deF3

or,aniFarea* anar+iaP dreptul sta&ileşte principiile de &aF! ale conie"uirii socialeP dreptul ocroteşte alorile care s6nt le,ate nemilocit de 4unc"iona

rea normal! a mecanismelor sociale$2

Nu putem trece cu ederea nici 4aptul c! Constitu"ia Repu&licii #ol3doa* de asemenea* eiden"iaF! o serie de alori* ridic6ndu3le la ran, devalori supreme! Ast4el* alin$ <'= al art$ l al Constitu"iei proclam!/ Repu3

&lica #oldoa este un stat de drept* democratic* 6n care demnitatea omu#

lui, drepturile şi libertăţile lui, libera de0voltare a personalităţii umane,dreptatea şi pluralismul politic repre0intă valori supreme şi s3nt garanta#te) <su&l$ ne apar"ine 3 aut$=$

"uncţia de conducere a societăţii Dreptul este cel mai important instrument de realiFare a conducerii

sociale* a scopurilor social3politice pe care societatea şi le propune$ Esen"aacestei 4unc"ii se mani4est! prin urm!toarele/

actul normati uridic este 6n 4apt un act de conducere a societ!"ii prin drept$ El scoate 6n eiden"! scopurile şi n!Fuin"ele sociale*c!l!uFind actiitatea tuturor su&iec"ilor de dreptP

dreptul apare ca o tranFi"ie 6ntre di4eritele interese* adesea contradictorii* ale c!ror ar&itru suprem esteP1 Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ pa,$ 273'($2 Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 12)$

-# **$ t-




dreptul c6rmuieşte rela"iile su&iec"ilor indiiduali sau colectii*sta&ilind drepturile* li&ert!"ile şi o&li,a"iunile tuturorP

X dreptul cuprinde 6n sine nu pur şi simplu aprecieri normatie* el

apare ca un ordin$ un comandament$ c!rora tre&uie s! se supun!to"i su&iec"ii dreptului* inclusi statul şi autorit!"ile lui$

"uncţia normativă

Aceast! 4unc"ie deri! din necesitatea su&ordon!rii ac"iunilor indii3duale 4a"! de conduita tip prescris! prin normele uridice$ Su&liniind prinnormele uridice modalitatea de comportare a or,anelor statului* or,ani3Fa"iilor o&şteşti* a cet!"enilor* statul* 6n acelaşi timp* eri4ic! 6n ce m!sur!acest comportament prescris se realiFeaF! 6n practic!$ E important ca nor3matii tatea uridic! s! 4ie completat! cu normatiitatea social!$

E4ectul acestei 4unc"ii const! 6n urm!toarele/ prin intermediul normelor uridice se creeaF! drepturi şi o&li,a"ii care

materialiFeaF! di4erite rela"ii* interese* scopuri şi idealuri sociale* sti3mul6ndu3le pe cele deFira&ile şi sanc"ion6nd pe cele indeFira&ileP

se asi,ur! socia&ilitatea uman! prin diriarea 6n mod consecenta ac"iunilor şi conduitelor indiiduale* cre6nd ast4el o lo,ic!M aacestora* orientati! pentru mem&rii societ!"iiP

se eit! con4lictele şi tensiunile prin limitarea reciproc! a oin"elor indiiduale şi se asi,ur! 6nt!rirea coeFiunii colectieP

se 6nt!resc sentimentele de solidaritate social! şi securitatea indiiFilor 6n raport cu eentualele a,resiuni sau acte de iolen"! care ar

putea 4i e:ercitate asupra lor$1

"uncţia informativă

Re4lect6nd realitatea 6n normele uridice se acumuleaF! cunoştin"edespre ia"a multilateral! a societ!"ii* despre pro&lemele strin,ente ale so3ciet!"ii$ Dreptul concentreaF! 6n sine sc+im&!rile ce au loc 6n societate$in6nd cont de normele uridice 6n i,oare* putem tra,e concluFii pentrua aprecia principiile or6nduirii sociale şi de stat* structura politic! a socie3t!"ii* caracterul rela"iilor economice* nielul de democratiFare a societ!"iietc$ Ca urmare* din normele uridice putem cule,e o in4orma"ie ampl! des3

pre societatea dat! la acea sau alt! etap! de deFoltare$

!c6nd cunoştin"! cu actele le,islatie ale unui stat* cape"i nu mai pu"in! in4orma"ie* dec6t cea care se con"ine 6n anumite tractate ştiin"i4ice$

1 Sorin #$ R!dulescu* Como sociologicus. !aţionalitate şi iraţionalitate în acţiunea umană$.ucureşti* 177;* pa,$ )7$

8t %%) 98




De e:emplu* e ,reu de apreciat in4orma"ia ce se con"ine 6n Constitu"ia Re 3 pu&licii #oldoa/

Repu&lica #oldoa este un stat sueran şi independent* unitar şi in 3

diiFi&ilM <alin$ <1=* art$ 1=P 6n Repu&lica #oldoa puterea le,islati!*e:ecuti! şi udec!toreasc! s6nt separate şi cola&oreaF! 6n e:ercitarea pre 3ro,atielor ce le rein* potriit preederilor Constitu"iei <art$ 5=P

Economia Repu&licii #oldoa este economia de pia"!* de orientaresocial!* &aFat! pe proprietatea priat! şi pe proprietatea pu&lic!* antrenate6n concuren"! li&er!M <alin$ <1= art$ 125=P #oneda na"ional! a Repu&licii#oldoa este leul moldoenescM <alin$ <2=* art$ 1'(=P etc$

Ast4el* din ansam&lul normelor uridice ale statului reFult! realitatea

juridică a societ!"ii$ Incontesta&il* in4orma"ia c!p!tat! 6n urma studierii nor3melor uridice nu a 4i deplin! şi corect!* dac! nu om "ine cont şi de 4aptul*cum normele uridice din "ara respecti! s6nt realiFate* transpuse 6n ia"!$

"uncţia educativăAdopt6nd normele uridice statul* asi,ur! cadrul or,aniFatoric necesar

actiit!"ii spirituale şi pune la dispoFi"ia oamenilor o serie de miloace cultu3rale şi spirituale prin intermediul c!rora se realiFeaF! educa"ia$ Dreptul* prinnormele sale* ocroteşte alorile spirituale şi culturale care s6nt le,ate nemi3locit de 4unc"ionarea normal! a mecanismelor sociale$ Ele sta&ilesc normeleconie"uirii sociale* orient6ndu3i pe oameni ca aceste norme s! dein! domi3nante$ C+iar şi 6n caFul aplic!rii sanc"iunilor* scopul urm!tor e de a preeni6n iitor a&ateri de la normele uridice* de a educa şi reeduca persoanele$

6n ştiin"a contemporan! cucereşte tot mai mult teren concep"ia con34orm c!reia crea"ia de valori este considerat! ca o coordonat! esen"ial! aac"iunii umane* o dimensiune a umanului$ iecare comunitate uman!* 4ie3care epoc! istoric! 6şi au sistemul lor propriu de alori* 6n aceast! ordinede idei* se pune 6ntre&area* ce preFint! aloarea propriu3Fis! şi prin ce ease caracteriFeaF!$

%entru a proceda la de4inirea alorii* se impun c6tea preciF!ri preliminare/a= alorile nu s3nt concepte! Oric6te ra"ionamente ar 4ace cinea* nu poa

te e:plica de ce 6i place muFica lui -erdi sau sculptura lui .r6ncuşiP

&= alorile nu s3nt lucruri! Ele constituie o lume aparte de cea a lucrurilor* o lume de sensuri care o du&leaF! pe cea a o&iectelor 4iFice$ -alorile nu se pot con4unda cu purt!torii lor materiali$ #armura

8P %3! t8




unei statui nu este o aloare* nici m!car 4i,ura sculptat! 6n ea* cidoar semnul eiP

c= alorile nu s3nt fenomene psi*ice, c+iar dac! s6nt str6ns le,ate de

dorin"ele su&iectului umanPd= alorile nu s3nt obiecte ideale, asemeni modelelor din 4iFica teoretic!$1

-alorile s6nt calit!"i pe care le cap!t! pentru om anumite elemente alerealit!"ii$ -aloarea e:prim! pre"uirea acordat! de om* de o colectiitateuman! unor o&iecte* 4enomene* procese* ac"iuni etc$ Din aceste conside3rente* aloare poate 4i de4init! ca acea rela"ie social! 6n care se e:prim!

pre"uirea acordat! unor lucruri* 6nsuşiri* procese* ac"iuni de c!tre o co3munitate uman! 6n irtutea unor coresponden"e cu necesit!"ile sociale şiidealurile ,enerate de acesteaM$2

Domeniul alorilor se caracteriFeaF! printr3o pluralitate de alori şi deraporturi reciproce$ Dup! natura domeniului* deose&im aşa alori* cum ar 4i/ alori economice <au"ie* proprietate* &un!stare* prosperitate=P valori politice <democra"ie* li&ertate* pluralism=P valon 2uridice <dreptate* le,alitate* responsa&ilitate=P alori morale <&ine* cinste* datorie* omenie=P alori artistice <4rumos* comic* tra,ic* su&lim=P alori ştiinţifice <ade!r* certitudine* o&iectiitate=P valori filosofice <6n"elepciune* 4ericire* umanism* ideal=P alori religioase <sacru* diin=$'

Speci4icul alorilor uridice const! 6n urm!toarele/

a= alorile uridice se preFint! cu un ,rad mai ridicat de obiectivitateşi s6nt bilaterale, accentul c!F6nd pe rela"iile dintre indiiFiP

&= alorile uridice au un caracter coercitiv! / or&a de o coerci"ie prin sanc"iune* deci de norme care pre!d 6n mod o&li,atoriu sanc"iunea 6n caFul 6n care ele s6nt 6nc!lcateP

c= o alt! caracteristic! a alorilor uridice este imperativitateaM

d= 6n s4irşit* poate 4i eiden"iat! şi tr!s!tura de generalitate a alorilor uridice$;

6n iFiunea autorului loan .iriş* lumea alorilor este or,aniFat! piramidal* 6n 6r4ul piramidei se a4l! alorile intrinsec* alorile 3 scop*

1 Nicolae RQm&u* &ntroducere în filozofie$ Iaşi* 177'* pa,$ 2213222$2 Constantin Stroe* *pera citată$ pa,$ 21'$' I&idem* pa,$ 21)$; loan .iriş* ,alorile dreptului şi logica intenţională$ Arad* 1775* pa,$ 11)3119$

-= *+1 <-




cele care con4er! unitate* iar la &aFa piramidei ,!sim diersitatea aloric!*multiplicitatea domeniilor 6n care se 6ncarneaF! unitatea$ Aceast! structur!este proprie şi domeniului dreptului$ Con4orm acestei structuri* putem spu3

ne c! 6n s4era dreptului aem c6tea alori 4undamentale* pe care le a4l!m*de re,ul!* 6ncarnate 6n Constitu"ie <c6nd e or&a de statele modeme= sau6n cutum! <c6nd e or&a de societ!"ile ar+aice= şi o multiplicitate de aloriinstrumentale* care au menirea de a regla viata de zi cu 0i a mem&rilor comunit!"ii 6n 4unc"ie de comandamentele principale ale alorilor intrin3seciM$1

In iFiunea autorului citat* s4era dreptului este alc!tuit! din c6tea alori4undamentale şi dintr3o pluralitate de alori instrumentale* puse 6n slu&a ce3lor dint6i$ -aloarea cardinal! este dreptatea, iar alorile uridice satelite s6nt/le,alitatea* le,itimitatea* ec+itatea* impar"ialitatea* clementa etc$

6n iFiunea pro4esorului Ion Craioan* e:presia concentrat! a unui

sistem aloric care orienteF! dreptul ar putea 4i demnitatea uman!* 6n sen 3sul cel mai lar,* ca respect al condi"iei umane 6n toat! arietatea sa$M 2

%ronun"6ndu3ne pentru conceptele re4lectate mai sus* credem c! aloa3rea uridic! cardinal!* esen"ial! 6şi ,!seşte e:presia 6n ,arantarea uridic!a a4irm!rii personalit!"ii umane$ Dar o asemenea a4irmare e de neconceput4!r! dreptate* 4!r! un respect necondi"ionat al personalit!"ii umane$

).4. $inalităţile dreptului

Cu6ntul finalitate este interpretat ca un scop 6n ederea c!ruia se

des4!şoar! o actiitate$'

Din aceast! perspecti!* pro4esorul Ion Craioanconsider! c! conceptul de 4inalitate de4init 6n mod tradi"ional ca orienta3re spre un anumit scopM are irtu"i uni4icatoare* cone:6nd scopul cu o anu3mit! procesualitate care poate con"ine principii directoare apte s! ,+ideFesuccesiunea unor scopuri spre idealM$;

In literatura uridic! se remarc! ne,lien"a prea adeseori a studierii4inalit!"ii dreptului$ Conceptul de 4inalitate este deseori inocat* dar 4oarte

pu"in e:plicat$ Nu poate 4i contestat 4aptul c! locul şi rolul dreptului poate4i mai &ine apreciat* dac! mai apro4undat om cerceta pro&lema 4inalit!"i3lor lui* destina"iei sale$ 6n le,!tur! cu aceasta* Eu,eniu Speran"ia* unul dindistinşii 4iloso4i ai dreptului* men"iona/ Ceea ce determin! dreptul 6n to3

1 loan .iriş* *pera citată$ pa,$ 11'$2 Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ '($' Dicţionarul limii romFne moderne$ pa,$ '(;$; Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ pa,$ 12;$

Qm %3% 98




talitatea sa nu st!$$$ numai 6n trecutul s!u istoric* 6n condi"iile determinanteale apari"iunii sale şi 6n notele de4ini"iei sale lo,ice ci* 6n mai mare m!sur!*in destina"ia sa ideal!M$1

Eident c! apare 6ntre&area/ ce 6n"ele,em prin 4inalit!"ile dreptului%ronunt6ndu3se asupra acestei pro&leme* pro4esorul Ion Craioan conside3r! c! 4inalit!"ile dreptului$$$ desemneaF! un model deFira&il de eolu"ie arealit!"ilor uridice care s! satis4ac! neoile şi aspira"iile indiidului uman*cerin"ele pro,resului SOCial 6n acord CU alorile unui timp istoric* modelcare s! contri&uie la promoarea speci4icit!"ii dreptului dar şi la eitareadenatur!rii sale ca miloc al re,lement!rii sociale* la ma:imiFarea presta"ieisale 6n raport cu indiidul şi societatea* la concentrarea sa cu alte sisteme denorme socialeM$2

Trecerea 6n reist! a principalelor concep"ii despre 4inalit!"ile drep3tului ne conin, 6n 4aptul c! 4inalitatea constituie un concept inte,rator*comple: ce 6ntruneşte 6n sine scopul* idealul şi 4unc"iile dreptului$ A a&or3da pro&lema 4inalit!"ilor dreptului 6nseamn! practic a eiden"ia* su& aspect

prospecti* rolul dreptului ca 4enomen social$ Dreptul este cel care oac!rol* dac! nu determinant* important 6n/ asi,urarea coeren"ei* 4unc"ion!rii şi autore,l!rii sistemului socialP con4i,urarea* des4!şurarea* ordonarea* orientarea rela"iilor sociale

4undamentaleP4

solu"ionarea con4lictelor rela"iilor interumane* a realiF!rii usti"ieiunui anumit timp istoricP

represiunea şi preenirea 4aptelor antisocialeP

ap!rarea demnit!"ii umane* a drepturilor şi li&ert!"ilor 4undamentale ale omuluiP ap!rarea şi promoarea alorilor socialeP realiFarea unui proiect social deFira&ilP realiFarea pro,resului contemporan$'

-edem aşadar c! este e:trem de di4icil s! distin,em o 4inalitate con3cret!$ Dat 4iind comple:itatea dreptului ca 4enomen social se impune şimultiplicitatea 4inalit!"ilor dreptului$ #ai mult ca at6t* cercet!rile despre4inalit!"ile dreptului la nielul inte,rit!"ii sale presupun inesti,area 4inali3t!"ilor dreptului la niel de ramur!* su&ramur!* institu"ie uridic!$

1 Eu,eniu Speran"ia* Principii fundamentale de filozofie 2uridică$ Clu* 17'5* pa,$ ;$

2 6on Craioan* *pera citată$ pa,$ 12)$' I&idem* pa,$ 127$

-Ş *++ t-





1$ Ce se 6n"ele,e prin scopul dreptului

2$ Da"i o caracteristic! scopurilor dreptului la di4erite etape de deFoltare istoric!$

'$ Ce se 6n"ele,e prin 4unc"ii ale dreptului Da"i o clasi4icare 4unc"iilor dreptului$

;$ Ce le,!tur! e:ist! 6ntre scopul şi 4unc"iile dreptului$

)$ Care este importan"a teoretic! şi practic! a 4unc"iilor dreptului$

5$ Ce constituie alorile uridice Da"i o caracteristic! acestora$

8$ Care e importan"a 4inalit!"ilor dreptului 6n determinarea roluluidreptului

9$ Interpreta"i urm!toarele cuinte ale lui I+erin,/ Un drept do&6ndit4!r! e4ort este ca şi copilul ,!sit/ 6l poate lua <şi a&andona= oricine$#ama nu a&andoneaF! copilul* popoarele nu a&andoneaF! dreptullorM$

2iteratura re#omandată6 7777777777777777777777 B

1$ loan .iriş* ,alorile dreptului şi logica intenţională$ Arad* 1775$2$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$

'$ Ion Craioan* :inalităţile dreptului$ .ucureşti* 177)$;$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$)$ #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8.

Drept raţional &zvoare şi drept pozitiv$ .ucureşti* 177)$5$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$8$ Nicolae RQm&u* &ntroducere în filosofic$ Iaşi* 177'$9$ Constantin Stroe* %ompendiu defilosofia dreptului$ .ucureşti* 1777$7$ Ion -l!du"* &ntroducere în sociologia 2uridică$ .ucureşti* 2((($

1($ Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$ .ucureşti*1777$

89 %34 98



%rincipiile

dreptului

Conceptul principiilor dreptului$ Delimitare$

%rincipiile 4undamentale ale dreptului şi a:iomele* ma:imele şia4orismele$

Importan"a teoretic! şi practic! a principiilor dreptului$ %reFentarea

analitic! a principiilor 4undamentale ale dreptului$ Considera"ii

,enerale priind principiile unor ramuri ale dreptului$



1!.1. Conceptul principiilor dreptului

Termenul de principiu 6şi are ori,inea 6n ,recescul ar#e care desem3neaF! ac"iunea de a conduce* dar şi mişcarea de a 6ncepe$ Su&stantiul ar#on 6nseamn! ceea ce st! de conduc!tor* de c!petenie* pe c6nd ar#eic este

6nceputul* temei lo,ic al lucrurilor$ Latinii au tradus din ,reaca ec+e er3 &ul ar#e cuprincipium$ ceea ce 6nseamn! 6nceput* prim* temei$ Din latin!principium 6şi p!streaF! intact r!d!cina/ 6n romQn! principiu1 4ranceF!principe1 italianăprincipia1 englezăprincipie1 msăprinţip etc$1

No"iunea 4iloso4ic! de principiu are dou! sensuri/a8 sensul metafizic" origini prime din care au derivat şi sau dezvoltat

lucrurile18 sensul epistemologic" supoziţiile fundamentale ale gîndirii$ cu

noaşterii şi acţiunii.In sens uridic* termenul principiu 6nseamn! ideile de &aF!* ideile di3

ri,uitoare* c!l!uFitoare$

6n literatura uridic! principiile dreptului au 4ost de4inite 6n mod di4e3rit$

%ro4esorul Costic! -oicu consider! c! principiile 4undamentale aledreptului s6nt acele idei ,enerale* diri,uitoare care stau la &aFa ela&or!riişi aplic!rii dreptuluiM$2

%ro4esoara So4ia %opescu de4ineşte principiile ,enerale ale dreptu3luiM ca un ansam&lu de idei directoare care 4!r! a aea caracterul precisşi concret al normelor de drept poFiti orienteaF! aplicarea dreptului şieolu"ia luiM$'

6n iFiunea pro4esorului Nicolae %opa* principiile de drept s6nt ideile

conduc!toare <prescrip"iile 4undamentale= ale con"inutului tuturor norme3lor uridiceM$;

%ro4esorul Ion Do,aru ede 6n principiile 4undamentale ale dreptuluiacele idei diri,uitoare care se de,a!* ca urmare a raportului dintre le,ea4undamental! şi celelalte le,i$$$ şi care se ,!sesc şi a tre&ui s! se ,!seasc!6n 6ntre,ul nostru sistem de dreptM$)

1 Elena .otnari* Principiile dreptului" aspecte teoreticopractice. TeF! de dr$ 6n drept* C+i3şin!u* 2((;* pa,$ 1($

2 Costic! -oicu* *pera citată$ pa,$ 1(($' So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 15'$; Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1(;$' Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 11;$

8i %3 @




Consider!m ca principiile dreptului s3nt acele idei 9prescripţii fun#damentale, diriguitoare ale sistemului de drept şi ale compartimentelor acestuia, precum şi modalitatea de coordonare a normelor juridice 3n

jurul unei idei călău0itoare!%rincipiile dreptului se caracteriFeaF! prin urm!toarele tr!s!turi/a= ele au 4or"a şi semni4ica"ia unor norme superioare* ,enerale ce pot

4i 4ormulate 6n te:tele actelor normatie* de re,ul!* 6n Constitu"ii*sau dac! nu s6nt 4ormulate e:pres* s6nt deduse 6n lumina alorilor sociale promoateP1

&= la &aFa oric!rui sistem na"ional de drept stau principiile 4undamentale proprii 4iec!ruia* 6n acelaşi timp 6ns! anumite principii pot 4icaracteristice mai multor sisteme na"ionale de dreptP

c= principiile 4undamentale ale dreptului s6nt construc"ii care serescdrept &aF! dreptului* ca surse de creare şi aplicare a dreptuluiP

d= principiile dreptului repreFint! re,uli 4oarte ,enerale care re4lect!scopurile şi alorile esen"iale pe care le promoeaF! dreptulP

e= principiile dreptului stau la &aFa inte,r!rii noilor norme uridice 6nsistemul dreptului e:istentP

4= principiile dreptului se pot 6n4!"işa 4ie su& 4orma unei a:iome* 4iesu& 4orma unei deduc"ii* 4ie su& 4orma unei ,eneraliF!ri de 4aptee:perimentaleP

,= principiile 4undamentale ale dreptului se caracteriFeaF! printr3o pronun"at! a4initate lo,ic! 6ntre ele$ 6n le,!tur! cu aceasta Eu,eniuSperan"ia men"iona/ Dac! dreptul apare ca un total de norme soci

ale o&li,atorii* unitatea acestei totalit!"i este datorit! consecen"eituturor normelor* 4a"! de un num!r de principii 4undamentale* ele6nsele preFent6nd un ma:imum de a4initate lo,ic! 6ntre eleMP2

+= principiile dreptului re4lect! 4unc"ionarea şi deFoltarea dreptului$Ele ariaF!* se sc+im&! con4orm con4i,ura"iei dreptului dup! ca3drul politic* economic* cultural* na"ional* interna"ional etc$ %rin3cipiile s6nt alori4icate odat! cu eolu"ia 4enomenului uridic* deaceea* principiile dreptului s6nt principii de deFoltare$ S6nt re,uliale pro,resului sistemului şi surse reale ale acestuia$ %rincipiiledreptului s6nt ectorii deFolt!rii sistemului uridic* 6n sensul c!ele* pro,res6nd* impulsioneaF! pro,resul sistemului uridicMP'

1 Ion Craioan* Tratat de teoria generală a dreptului$ pa,$ 2(9$9 Eu,eniu Speran"ia* *pera citată$ pa,$ 9$' Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* T Opera citată$ pa,$ 1)($

-t *+ t-




i= principiile 4undamentale ale dreptului stau la &aFa principiilor deramur!$ Acestea din urm! nu numai c! se azează pe cele 4unda3mentale* ci constituie o prelun,ire* o concretiFare a lorP

= principiile dreptului nu s6nt create nici de le,iuitori* nici de 4iloso4işi nici de practicieni$ Ele s6nt doar descoperite de aceştia şi re4lect!necesit!"ile societ!"iiP

= principiile dreptului repreFint! un 4actor de sta&ilitate* adaptare şiinte,rare 6n ordinea uridic!* iar din punct de edere al te+nicii u3ridice ele completeaF! lacunele* corieaF! e:cesele şi anomaliile 6n

procesul de inte,rare şi aplicare a dreptului$

*. >elimitare

%entru 6n"ele,erea con"inutului principiilor de drept este util s! le de3limit!m de conceptele dreptului* de normele uridice şi de a:iomele* ma:i3mele şi a4orismele uridice$

; 5rincipiile dreptului s6nt str6ns le,ate de categoriile şi conceptele uridice$ Aceast! le,!tur! const! 6n aceea c! respectiele concepte şi ca3te,orii uridice seresc ca elemente de milocire pentru principiile 4unda3mentale ale dreptului* iar acestea* la r6ndul lor* dau con"inut concret cate3,oriilor uridiceM$1

Se ştie c! cate,oria este no"iunea lo,ic! 4undamental! care re4lect!realitatea o&iecti! 6n modul cel mai ,eneral$ Cate,oriile pot aea ,ra3

de di4erite de ,eneraliFare şi a&stractiFare$ De e:emplu* cate,oria norm! uridic! constitu"ional!M este ,enerat! pentru dreptul constitu"ional* dar especie a cate,oriei norm! uridic!M* care* la r6ndul ei* e specie pentru ca3te,oria norm!M$ Dat 4iind 4aptul c! cate,oria norm! uridic! constitu"i3onal!M are importan"! pentru 6ntre,imea dreptului constitu"ional* spunemc! este cate,orie a lui$ Btiin"a dreptului constitu"ional are cate,oriile ei*ştiin"a dreptului administrati are cate,oriile ei* la 4el ştiin"a dreptului ciiletc$ %rin urmare* cate,oria norm! uridic!M are importan"! pentru oriceştiin"! a dreptuluiP ea este o no"iune 4undamental! şi o om numi concept

juridic! Sistemul ştiin"elor dreptului se constituie dintr3un ansam&lu de

concepte uridice studiate de Teoria General! a Dreptului şi Statului$ !r!cunoştin"a acestui ansam&lu e imposi&il! cunoştin"a oric!rei cate,orii şino"iuni uridice$

Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1(5$

-Ş *+$




Dar conceptele uridice* la r6ndul lor* interac"ioneaF! cu alte concepte*De e:emplu* norma uridic!M* raport uridicM* r!spundere uridic!M secone:eaF! cu norma te+nic!M* raport economicM* r!spundere politic!M

etc$* de care se delimiteaF! şi cu care au tr!s!turi comune$Conceptele do&6ndesc un con"inut concret cu autorul principiilor de drept$ Anume principiile dreptului s6nt acelea care dau 4unc"ionalitateconceptelor şi cate,oriilor uridice* care asi,ur! concordan"a sistemului

uridic 6n ansam&lu cu sc+im&!rile care au loc 6n diersele domenii alerealit!"ii o&iectie$

Principiile ,enerale ale dreptului s6nt str6ns le,ate şi de normele 2uridice. Se ştie c! normele uridice s6nt prescrip"ii elementare care re3,lementeaF! rela"iile sociale$ Normele uridice se raporteaF! la principiiledreptului 6n dou! sensuri/

1$ Ele <normele=MmaterialiFeaF!M* dau ia"! determinat! principiilor dreptului$ ReFult! c! normele uridice con"in şi descriu principiiledreptului$

2$ %rincipiile dreptului 6şi realiFeaF! con"inutul prin transpunerea 6nia"! a conduitei prescrise de normele uridice$

Deose&irea normelor uridice de principiile dreptului const! 6n urm!3toarele/

a8 valoarea teleologicăexplicativă a normelor 2uridice e mult maimodestă. 'ormele 2uridice au ca scop conservarea şi garantareavalorilor sociale$ nu dezvăluirea raţiunilor întemeietoare ale existenţei acestora1

8 valoarea explicativă a principiilor dreptului e mult mai semnificativă. Principiile dreptului pătrund în esenţa fenomenelor$ explicînd raţiunea cauzală a existenţei$ evoluţiei si transformărilor ei.

Principiile 4undamentale ale dreptului şi axiomele$ maximele şiaforismele! Termenii la care se raporteaF! principiile 4undamentale aledreptului 6n aceast! rela"ie au urm!torul con"inut/

H Aioma semni4ic! un ade!r 4undamental admis 4!r! demonstra3"ie* 4iind eident prin el 6nsuşi$ E:emple de a:iome ne pot seri/

(Acta, non verbal + <apte* nu or&eWM aptele s6nt totdeauna maiconin,!toare=P E&rius* stomac*us satur non bene p*ilosop*a#

tur) <Omul &eat şi cel s!tul nu 4iloso4eaF! &ineM=$ 9. 8aimasemni4ic! o ,6ndire 4ormulat! concis* e:prim6nd un principiu etic sauo norm! de conduit!$ De e:emplu/ Controversias inter se iure ac

iudicio disceptanto + <Oamenii s!3şi deF&at! ne3

89 %3) 9 8




6n"ele,erile dintre ei inusti"ie şi prin udecat!M=P $$'emo diu gau#det .ui indice vincit ini.uo + <Nu se &ucur! mult timp cel care ac6şti,at un proces cu un udec!tor necinstitM=$

3. Aforism 6nseamn! cea mai mult dec6t ma:ima* 6nseamn! cu,etare*sentin"!/ (6aramfacit mituram cum sapientia forma) <Rareori mt6lneşti4rumuse"ea şi 6n"elepciunea 6mpreun!M=$ A:iomele* ma:imele* a4orismelenu "in loc de principii de drept* c!ci ele sintetiFeaF! e:perien"ele uridiceşi oac! un rol limitat 6n interpretarea realit!"ii uridice$ E ade!rat* cummaoritatea ma:imelor* ada,iilor se p!streaF! 6n lim&a latin!* unele par a4i:a principiiP par* 4!r! s! 4ieM$1

10+. lasi;i#area prin#ipiilor dreptului

O etap! important! 6n studierea principiilor dreptului o constituie cla3

si4icarea acestora$ Este normal s! e:iste un sistem de criterii de clasi4icare* pentru c! ast4el se eiden"iaF! un aspect sau altul al principiilor dreptului$In continuare ne om re4eri la unele criterii de clasi4icare$

1$ Dup! gradul lor de generali0are şi sfera lor de acţiune, principiiledreptului se 6mpart 6n/ principii generale, principii ramurale <de ramur!= şi

principii interramur ale! 6n doctrina uridic!* a6nd 6n edere criteriul autorit!"ii lor* principiile ,enerale care se impun le,iuitorului 6nsuşi* a6nd aloareconstitu"ional!* mai s6nt denumite principii fundamentale ale dreptului$

2$ Din punct de edere al conţinutului principiilor dreptului se poateconstata etero,enitatea acestora$ Ca urmare* principiile dreptului pot 4i de

inspiraţie filosofică$ politică, socială <de e:emplu* principiul li&ert!"ii= saus! ai&! un caracter preponderent sau c+iar e:clusi juridic <de e:emplu* principiul le,alit!"ii=$

'$ Dup! K$ L$ .er,el* 6n dependen"! de funcţiile pe care le 3ndepli nesc principiile ,enerale ale dreptului* putem distin,e* pe de o parte* 4unc"ia fundamentală, iar pe de alt! parte* 4unc"ia te*nică! unc"ia 4undamental! const! 6n 4undamentarea oric!rei construc"ii uridice* normele uridiceneput6nd 4i ela&orate şi neput6nd eolua dec6t 6n concordan"! cu principiile,enerale ale dreptului$

unc"ia te+nic! este 6ndeplinit! de principii ,enerale* cum s6nt princi3 piile de interpretare a normelor şi actelor uridice* a6nd ca 4inalitate asi,u3

rarea coeFiunii ordinii de drept şi a adecatei aplic!ri a dreptului$K G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* :undamentele dreptului. Teoria şi filosofici dreptului$

.ucureşti* 1778* pa,$ 12;$

7 2;( H3




Dup! ,enul de 4unc"ie te+nic! pe care o 6ndeplinesc* principiile ,ene3rale ale dreptului se 6mpart 6n principii directoare şi principii corective.

Directoare s6nt acele principii de care depinde ordinea social!* <de

e:emplu* preFum"ia de cunoaştere a le,ii* principiul e,alit!"ii 6n 4a"a le,ii=$%orective s6nt principiile 6n a&sen"a c!rora solu"iile le,ale ar putea 4ineuste sau neadecate <De e:emplu* principiul &unei credin"e sau princi3

piul c! nimeni nu poate s! o&"in! aantae din propria culp! ;'emo auditur propria suam turpitudinem ale2ans$<

;$ Dup! sfera de aplicare$ principiile dreptului pot 4i diiFate 6n/a8principii de drept naţional ;intern8 ce se aplică în cadrul unui stat18principii de drept comunitar ;supranaţional8 ce se aplică în cadrul

%omunităţii /uropene$ cu referinţă la Statele 3niunii /uropene1c8 principii de drept internaţional ce se aplică în cadrul societăţii

internaţionale$ cu referire la statele lumii.

L. După diviziunea dreptului$ deose&im/a8 principii de drept pulic18 principii de drept privat.Am preFentat doar unele criterii de clasi4icare a principiilor dreptului$

Eident* ele s6nt* şi e 4iresc s! 4ie* cu mult mai multe$ Remarc!m doar 4aptul*c!* 6n maoritatea a&solut! a caFurilor* autorii* ca re,ul!* 6şi e:pun p!rerileasupra principiilor ,enerale <4undamentale=* ramurale <de ramur!=* interra3murale$ Anume asupra acestor cate,orii de principii ne om pronun"a$

%rincipiile 4undamentale <,enerale= caracteriFeaF! 6ntre,ul sistem dedrept$ Ele* 6n acelaşi timp* scot 6n eiden"! tr!s!turile esen"iale ale unui tipistoric de drept* ale unor 4amilii <mari sisteme= de drept contemporane$

%rincipiile ramurale ale dreptului caracteriFeaF! o ramur! de drept$Ele repreFint! o prelun,ire* o deFoltare* o particulariFare* o concretiFaredetaliat! a principiilor 4undamentale ale dreptului$

%rincipiile interramurale dep!şesc cadrul unei ramuri de drept$ Ele scot6n eiden"! tr!s!turile distincte comune a dou! sau c6tea ramuri de drept$

In literatura de specialitate e:ist! dierse p!reri 6n ceea ce prieşteconcretiFarea principiilor ,enerale <4undamentale= ale dreptului$

Dintr3o perspecti! contemporan!* mai lar,! <4iloso4ic!* politic!* social!=şi care are 6n edere interdependen"a stat3drept* pro4esorii loan Ceterc+i şi IonCraioan se pronun"! asupra asemenea principii ale dreptului* cum ar 4i/ de3mocratismului puterii* pluralismul politic* separa"ia puterilor 6n stat* indepen3den"a udec!torilor* drepturile omului* pluralismul 4ormelor de proprietate$ 2

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 1553158$2 loan Ceterc+i* Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 25$

-Ş *!1 t-




%ro4esorul Dumitru #aFilu caracteriFeaF!/ principiul pluralismului politic* principiul le,alit!"ii* principiul li&ert!"ii* principiul e,alit!"ii* prin3cipiul ec+it!"ii* principiul usti"iei* principiul &unei3credin"e* principiul 6n3

deplinirii an,aamentelor asumate* principiul responsa&ilit!"ii$1

%ro4esorul Nicolae %opa re"ine şi analiFeaF! ca principii ale dreptului/asi,urarea &aFelor le,ale de 4unc"ionare a statului* principiul li&ert!"ii şie,alit!"ii* principiul responsa&ilit!"ii* principiul ec+it!"ii şi al usti"iei*2

%ro4esorii L Do,aru* D$ C$ D!nişor* G+$ D!nişor nominaliFeaF! şi ca3racteriFeaF!/ principiul li&ert!"ii* principiul usti"iei* principiul e,alit!"ii*

principiul responsa&ilit!"ii$'

6n iFiunea pro4esorului Radu I$ #otic! şi G+eor,+e #inai* dreptul se4undamenteaF! pe urm!toarele principii/ principiul le,alit!"ii* al li&ert!"ii*al e,alit!"ii* al ec+it!"ii* al usti"iei* al responsa&ilit!"ii$;

Un studiu analitic asupra principiilor dreptului ne conin,e 6n 4aptulc! ele au un anumit ,rad de su&iectiitate* 4iind e:trase din dispoFi"iileconstitu"ionale sau deduse pe cale de interpretare$ De asemenea* ele s6ntstipulate 6n unele documente interna"ionale* 6n lumina celor e:puse distin3,em mai multe principii ,enerale ale dreptului* asupra c!rora ne om re4erimai departe$

10.!. S#urtă prezentare analiti#ă a prin#ipiilor

generale ale dreptului

H 5rincipiul asigurării ba0elor legale de funcţionare a statului

Acesta e un principiu3c+eie al oric!rui stat$ El constituie de aseme3nea o premis! a e:isten"ei statului de drept* 6ntr3o societate democratic!

puterea nu poate s! nu apar"in! poporului$ Aceasta tre&uie s!3şi ,!seasc!4ormule uridice poFitie şi structuri or,aniFatorice oportune care i3ar per3mite un cu6nt +ot!r6tor 6n solu"ionarea pro&lemelor principale ale statului$%rincipiul dat şi3a ,!sit re4lectare 6n Constitu"ia Repu&licii #oldoa$ Art$2 al Constitu"iei preede/

<1= Sueranitatea na"ional! apar"ine poporului Repu&licii #oldoa*care o e:ercit! 6n mod direct şi prin or,anele sale repreFentatie* 6n 4orme3le sta&ilite de Constitu"ie$

Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 12731;;$ Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 111312($Ion Do,aru* G+eor,+e D!nişor* Dan Claudin D!nişor* Teoria generală a dreptului$ pa,$ 8(39;$Radu #otic!* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ pa,$ 5($

-= *!* i-




<2= Nici o persoan! particular!* nici o parte din popor* nici un ,rup so3cial* nici un partid politic sau o alt! 4orma"iune o&şteasc! nu poate e:ercita

puterea de stat 6n nume propriu$ UFurparea puterii de stat constituie cea

mai ,ra! crim! 6mpotria poporuluiM$%rincipiu şi3a ,!sit re4lectare şi 6n alte articole constitu"ionale$ Aşa*de e:emplu* con4orm alin$`<l=`al`a$rt$`'9* oin"a poporului constituie

&aFa puterii de stat$ Aceast! oin"! se e:prim! prin ale,eri li&ere* careau loc 6n mod periodic prin su4ra,iu uniersal* e,al* direct* secret* li&er e:primatM$

Constitu"ia* de asemenea* sta&ileşte modalitatea 4i:! de 4ormare a au3torit!"ilor pu&lice* atri&u"iilor lor* coraportu6 6n e:ercitarea prero,atielor ce le rein etc$

6n aceast! ordine de idei* o semni4ica"ie deose&it! o are e:isten"a unor ,aran"ii constitu"ionale pentru a asi,ura e:erci"iul puterii pe cele trei pla3nuri/ le,islati* e:ecuti* udec!toresc* 6ntruc6t numai ast4el puterea a 4ie:ercitat! potriit cu cerin"ele le,alit!"ii ca principiu 4undamental şi meto3d! de conducere social!$

$! 5rincipiul libertăţii

Dic"ionarul lim&ii romQne modeme men"ioneaF! urm!toarele/ HibertateF Starea unei persoane li&ere care se &ucur! de deplin!tatea

drepturilor politice şi ciile 6n stat$$$ Starea celui care nu e supus unui st!3 p6n$ Situa"ia unei persoane care nu se a4l! 6nc+is! sau 6ntemni"at!M$

6ntr3o societate democratic! statul or,anismul politic care dispunede 4or"! şi decide cu priire la 6ntre&uin"area ei 3 ,aranteaF! uridic şi

e4ecti li&ertatea indiidului$ Li&ertatea este calitatea speci4ic! a omului$A renun"a la li&ertate 6nseamn! a renun"a la calitatea ta de om* la drepturileumane* &a c+iar la datoriile sale 3 men"iona Kean3Kacues Rousseau$

Dup! Ye,el* dreptul este 6n ,enere li&ertate ca idee/ Dreptul estecea 6n ,enere s46nt* numai 4iindc! el este e:isten"a 6n 4apt a conceptuluia&solut* a li&ert!"ii conştiente de sineM$1 6ns!şi istoria uniersal! este pro3,resul 6n conştiin"a li&ert!"ii$ iecare treapt! a deFolt!rii ideii li&ert!"iiare dreptul ei propriu* 4iindc! ea este e:isten"a 6n 4apt a li&ert!"ii* 6ntr3unadin determina"iile proprii$$$ #oralitatea* eticul* interesul statului constituie4iecare un drept special* 4iindc! 4iecare dintre aceste 4orme este o determi3

nare şi o e:isten"! 6n 4apt a li&ert!"ii* 6n con4lict ele nu pot intra dec6t 6nm!sura 6n care stau pe aceeaşi linie* aceea de a 4i drepturi* dac! punctul

1 Ye,el* *pera citată$ pa,$ )1$

3Q 2;'




de edere moral al spiritului nu ar fi şi el un drept* li&ertatea 6n una din4ormele sale* ea nu ar putea s! intre 6n nici un 4el de con4lict cu dreptul

personalit!"ii sau cu un altulP 4iindc! dreptul cuprinde 6n sine conceptul

li&ert!"ii* cea mai 6nalt! determinare a spiritului 4a"! de care orice altceaeste lipsit de su&stan"!M$1

6n aceast! ordine de idei* putem constata contradic"ia dintre caracteruletern al li&ert!"ii 4iin"ei umane şi re,ulile dreptului poFiti$ Li&ertatea nu6nseamn! a tr!i dup! &unul plac* ci a tr!i dup! re,ulile* pe care le impunesocietatea$ Edmund .ure <182731878=* teoretician al dreptului constitu3"ional &ritanic* pe &un! dreptate spunea/ Li&ertatea ciil!$$$ este o &ine3cu6ntare şi o &ine4acere* nu o specula"ie a&stract!$$$ Li&ertatea nu e:ist!dec6t dac! este limitat!$ Gradul de limitare este imposi&il de sta&ilit cu pre3ciFie 6n toate situa"iile$$$ <Tre&uie ,!site= minima şi ma:ima acestei limit!ri

ast4el 6nc6t comunitatea s! supraie"uiasc!M$

2

.ure adau,! c! nu pot e:istadrepturi e4ectie 4!r! 6ndatoriri* li&ert!"i erita&ile 4!r! constr6n,eri$Din cele spuse putem spune c! numim li&ertate condi"iile 6n care po"i

4ace tot ceea ce nu interFice le,ea$ Care le,e 3 ne putem 6ntre&a$ Desi,ur* seare 6n edere le,ea natural!* corect!M sau dreapt!* deoarece mai pot 4i şi se6nt6lnesc le,i draconice* le,i care 6n ultima instan"! nu contri&uie la li&ertatereal!* ci contri&uie la su,rumarea acesteia$ Constitu"ia Repu&licii #oldoatrateaF! pro&lema li&ert!"ii 6n strict! con4ormitate cu Declara"ia Uniersal!a Drepturilor Omului* cu pactele şi cu celelalte tratate la care Repu&lica#oldoa este parte* sta&ilind totodat! prioritatea re,lement!rilor interna"io3nale 4a"! de cele interne$ Ea sta&ileşte* de e:emplu* li&ertatea indiidual! şi

si,uran"a persoanei <art$ 2)=* li&ertatea conştiin"ei <art$ '1=* li&ertatea opinieişi e:prim!rii <art$ '2=* li&ertatea crea"iei <art$ ''=* li&ertatea 6ntrunirilor <art$;(=* li&ertatea partidelor şi a altor or,aniFa"ii social3politice ş$a$

Ast4el* li&ertatea se 6ncadreaF! 6n sistemul normati3social$ Necesita3tea e:isten"ei le,ilor este le,at! de 6ns!şi e:isten"a societ!"ii* de supraie3"uire a unei comunit!"i$ Dac! nu a 4i diriat! de anumite le,i* iar mem&riis!i nu or accepta s! respecte o anumit! ordine 3 men"iona K$ Loce 3 nicio societate 3 oric6t de li&er! ar 4i sau oric6t de lipsit! de importan"! ar 4iocaFia pentru care a 4ost constituit!$$$ 3 nu a putea s! su&Fiste sau s! semen"in! unit!* ci se a destr!ma şi s4!r6ma 6n &uc!"iM$'

1 Ye,el* *pera citată$ pa,$ )1$2 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 189$' Ko+n Loce* /seu despre toleranţă (:undamentele gîndirii politici i moderne+$ Iaşi*

1777* pa,$ 5)$

3H 2;; J




7! 5rincipiul egalităţii Dic"ionarul lim&ii romQne moderne preede/

1galitateF $$$ %rincipiu potriit c!ruia tuturor oamenilor şi tuturor

statelor sau na"iunilor li se recunosc aceleaşi drepturi şi li se impun ace3leaşi 6ndatoriri pre!Fute* de re,ul!* de dreptP situa"ia 6n care oamenii se &ucur! de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi 6ndatoririM$

In ?eclaraţia 3niversală a ?repturilor Rmului, principiul e,alit!"iieste aşeFat l6n,! acela al li&ert!"ii* pentru c! e,alitatea se poate 6mplini6ntre oameni li&eri* li&ertatea 6şi a4l! e:presia 6ntre oameni e,aliM$1

6n iFiunea lui Ale:is de Tocueille <19()319)7=* unul din cei maimari ,6nditori politici şi uridici 4ranceFi şi un ap!r!tor al li&ert!"ii politice*ca şi #ontesuieu* c!ruia 6i seam!n! 6n multe priin"e* e,alitatea este maiademenitoare dec6t li&ertatea* şi* dac! ar aea de ales* oamenii ar pre4erasclaia 6n e,alitate li&ert!"ii 6n ine,alitate/

.inele pe care 6l aduce li&ertatea nu se arat! dec6t cu timpul şi esteuşor s! su&linieFi cauFa care i3a dat naştere$Aantaele e,alit!"ii se 4ac sim"ite de 6ndat! şi le eFi decur,6nd 6n

4iecare Fi din sursa lor$Li&ertatea politic! d!* din c6nd 6n c6nd* pl!ceri su&lime unui anumit

num!r de cet!"eni$E,alitatea o4er! 6n 4iecare Fi 4iec!rui om o mul"ime de mici satis4ac"ii$

armecul e,alit!"ii se simte 6n 4iecare moment şi el este la 6ndem6na oricuiPcele mai no&ile inimi s6nt sensi&ile la acest 4armec* iar su4letele cele maicomune ,!sesc 6n el o satis4ac"ie nespus!$ %asiunea c!reia 6i d! naşteree,alitatea tre&uie s! 4ie deci 6n acelaşi timp ener,ic! şi ,eneral!$

Cred c! popoarele democratice au un ,ust 4iresc pentru li&ertateP l!sa3te 6n seama lor* o caut!* o iu&esc şi nu !d dec6t cu durere c! s6nt 6ndep!r3ta"i de ea$ Dar au pentru e,alitate o pasiune 4ier&inte* neostoit!* eşnic!* dene6n4r6ntP aceste na"iuni or e,alitatea 6n li&ertate şi dac! nu o pot o&"inecontinu! s! o doreasc! c+iar şi 6n sclaie$ -or suporta s!r!cia* aserirea*

&ar&aria* dar nu or suporta aristocra"iaM$2

Ca aloare* proteat! de drept* e,alitatea este rela"ia cet!"enilor 6n &aFac!reia nimeni nu poate o&li,a uridic pe al"ii 4!r! s! se supun! el 6nsuşi 6nacelaşi timp le,ii$ C! le,ea este e,al! pentru to"i* s3a spus prin 4rumoasameta4or! /ol 3ncet omnes <Soarele str!luceşte pentru to"i=$ E,alitatea ci3ic! const! deci 6n a nu recunoaşte un superior 6nFestrat cu puterea de aconstr6n,e uridic* 4!r! ca şi ceilal"i s!31 poat! constr6n,e pe el$ '

1 Nicolae %opa* *pera citată$ K 775* pa,$ 121312'$ %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 2))32)5$ 1

Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 7($

3Q 2;) J




undamentul e,alit!"ii este* 6n concep"ia lui Zant demnitatea pe careo are 4iecare om ca persoan!$ Zant admite umilin"a omului numai 6n raport

cu Hegea, nu cu al"i oameni/ S! nu 4i"i slu,! omuluiP nu l!sa"i nepedepsit pe cel care ! calc! dreptul 6n picioareM$ Zant sanc"ioneaF! tendin"a spreslu,!rnicie cu aertismentul/ Cine se tQr!şte ca un ierme* nu poate pl6n3,e apoi c! a 4ost c!lcat 6n picioareM$1

E,alitatea* ca principiu al dreptului nu tre&uie con4undat! cu egali#tarismul, concep"ie care preconiFeaF! ideea unei niel!ri a oamenilor 6nceea ce prieşte consumul şi condi"iile de trai* indi4erent de cantitatea şi decalitatea muncii lor$

Istoria cunoaşte şi caFuri* c6nd apelul la e,alitate se 4ace pentru a limi3ta diersitatea* pentru a introduce un sistem social uni4ormiFat$ Un ast4elde scop urm!reau* de e:emplu* conduc!torii comunişti ai Cam&od,iei$ Se

aun,e atunci la o e,alitate 6n 4ric! şi 6n ro&ie$ Aceeaşi e,alitateM a 4ost promoat! şi 6n condi"iile re,imului stalinist 6n Uniunea Soietic!$

Este de men"ionat şi 4aptul c! tre&uie 4!cut! o di4eren"iere 6ntre e,ali3tatea 6n drepturi şi e,alitatea 6n 4a"a le,ii/ E:ist! o di4eren"! de terminolo3,ie care poate deruta$ Este acelaşi lucru e,alitatea 6n drepturi cu e,alitatea6n 4a"a le,ii E:presia e,alitate 6n 4a"a le,iiM conduce 6n primul momentla ideea c! e,alitatea prieşte aplicarea le,ii$ Ceea ce adau,! dreptul lae,alitate sau e,alitatea 6n drepturi este e,alitatea 6n ela&orarea le,ii$ O ade3!rat! e,alitate 6n drepturi presupune deci* cu necesitate posi&ilitatea unuicontrol al le,i4er!rii$ !r! controlul constitu"ionalit!"ii le,ilor* e,alitatea 6n

4a"a acestora este ine4icient!M$%rincipiul e,alit!"ii presupune tratarea tuturor oamenilor 6n mod e,al*ceea ce 6nseamn! c! 6n situa"ii con4lictuale solu"ionarea uridic! a acestoranu tre&uie s! 4ie discriminatorie$ %ornind de la aloarea practic! a acestui

principiu* Constitu"ia Repu&licii #oldoa acord! pro&lemei e,alit!"ii unarticol aparte <art$15=/

<1= Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o 6ndatorire primor dial! a statului$

<2= To"i cet!"enii Repu&licii #oldoa s6nt e,ali 6n 4a"a le,ii şi a autorit!"ilor pu&lice* 4!r! deose&ire de ras!* na"ionalitate* ori,ine etnic!* lim&!*reli,ie* se:* opinie* apartenen"! politic!* aere sau de ori,ine social!M$

:! 5rincipiul justiţiei, ec*ităţii şi dreptăţii

Re4erindu3se la justiţie, Dic"ionarul lim&ii romQne moderneM inter3 preteaF! justiţia ca dreptate, ec*itate!

1 Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 7(*

-9 *!%




La popoarele primitie ideea de usti"ie se con4und! cu le,ea talionului/oc+i pentru oc+i* dinte pentru dinte$ Ast4el !d primitiii le,ea usti"iei diine$

Ideea 4undamental! a lui %laton este c! irtu"ile au &aFa lor 6n 6n"elep3

ciune şi unitatea lor inusti"ie$ Toate cele trei irtu"i 3 temperan"!* cura şi6n"elepciune se unesc 6n ederea unei alori mai 6nalte/ usti"ia$Aristotel ede 6n usti"ie o irtute care const! 6n a respecta &unul al3

tuia$ El consider! c! e:ist! dou! 4eluri de usti"ie/ justiţia comutativă şi justiţia distributivă! Cea dint6i const! 6n e,alitatea 6n sc+im&/ a da 4iec!reiao aloare ec+ialent! alorii pe care a prestat3o$ Aceast! usti"ie mai estenumit! reparatoare, purificatoare! Cea de3a doua const! 6n a da 4iec!ruiadup! meritele sale <este o egalitate proporţională!

Dacă trecem la romani* ,!sim aceeaşi de4ini"ie a usti"iei ca şi la Aris3totel* &aFat! pe atri&uirea 4iec!ruia a ceea ce3i apar"ine$

La etapa medieal! timpurie constat!m in4luen"a co6rşitoare a creş3tinismului* care consider! pe to"i oamenii e,ali 6naintea lui DumneFeu$%rimii 4iloso4i creştini nu concep usti"ia dec6t 6ntr3o e,alitate deplin! 6ntreoameni$ Nu e:ist! nici creştin* nici ereu* nici &ar&ar* nici scit* nici scla*nici li&er/ lisus C+ristos este 6ntru to"iM3 Fice S 4$ %aul <Epistola c!tre Corin3teni=$1 %entru S4$ Tomas DAuino usti"ia se caracteriFeaF! tot prin egali#

tate, distin,6nd usti"ia comutati! şi usti"ia distri&uti!* ca şi Aristotel$La Yu,o Grotius preceptele usti"iei se impun ra"iunii$ Ra"iunea uman!

este 6n 6ntre,ime capa&il! s! deose&easc! &inele de r!u ceea ce este ustde ceea ce este inust$ Din aceasta reFult! o su&stan"ial! independen"! aDreptului de Teolo,ie şi Grotius este poate primul care a4irm! 6n mod e:pres

aceast! independen"!M2

3 consider! Gior,io Del -ecc+io$ Grotius a4irm! c! * usti"ia popoarelor creştine tre&uie s! 4ie mai per4ect! şi mai s4int! dec6t a popoarelor lipsite de aceast! lumin! diin!M$' Sus"in6nd c! dreptul naturaleste imua&il* Grotius a spune c! aceasta nu numai c! nu depinde de oin"aomului şi nici c+iar oin"a lui DumneFeu nu31 poate sc+im&a pentru c! aşacum DumneFeu nu poate 4ace ca doi şi cu doi s! nu 4ac! patru* tot ast4el el nu

poate 4ace ca ceea ce este r!u prin 6ns!şi natura sa s! nu 4ie r!uM$;

%oate 4i remarcat şi 4aptul c!* 6ncep6nd cu Grotius* 6n con"inutul no3"iunii de usti"ie p!trunde o nou! idee/ ideea de li&ertate Grotius de4ineşte

usti"ia ca respectul demnit!"ii şi li&ert!"ii omeneşti$)

1

Ale:andru -!llim!rescu**pera citată$

pa,$ 8;$2 Gior,io Del -ecc+io* *pera citată$ pa,$ 92$' Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 51$; :ilosofici dreptului. Marile curente$ pag. 1(2$) Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 8;$

-# *! t-




Ideea aceasta o ,!sim şi la Loce* 6n Eseu asupra ,uern!rii ciileM*

care consider! c! primul drept al omului este li&ertatea* usti"ia ne4iind altce3

a dec6t a ,aranta 4iec!ruia posi&ilitatea de a se 4olosi de 4acult!"ile sale$Ideea li&ert!"ii o om ,!si la #ontesuieu* la Rousseau şi* 6n s46rşitla Zant* pentru care dreptul* ca şi usti"ia se reFum! 6n respectul li&ert!"ii4iec!ruia$ Oamenii tre&uie s! aspire la e,alitate şi usti"ie/ Atunci c6nd

usti"ia dispare 3 scrie Zant 3 nu mai e:ist! nici o aloare pentru care s!tr!iasc! oamenii pe p!m6ntM$1

Concep"ia li&er! a usti"iei 6şi a ,!si consacrarea 6n marea Reolu3"ie 4ranceF!* care proclam! ca prim drept al omului li&ertatea <Declara"iaDrepturilor Omului din 1897* art$ 2=$

Dac! arunc!m o priire asupra doctrinelor mai aproape de Filele noas3tre asupra usti"iei* ,!sim aceeaşi arietate de idei$

laco& bassermann <198'317';=* cunoscut romancier ,erman arat! c!omul posed! un drept primar 6n inima lui* un drept 6nn!scut$ "iecare omare dreptul la Sustiţie, aşa cum are dreptul la aer$ Dac! acesta 6i este r!pit*su4letul se 6n!&uş!M* iar Kuls Renard <195;3171(=* remarca&il scriitor şi

poet 4ranceF* su&linia semni4ica"ia usti"iei 6n 6n"ele,erea oamenilor$ Cu36ntul Sustiţie este cel mai 4rumos cu6nt din lim&aul oamenilor şi e aide ei c6nd aun, s! nu31 mai 6n"elea,!M$2

%ro4esorul Nicolae %opa men"ioneaF! c! (justiţia <sora roman! a luiDie= repreFint! acea stare ,eneral! ideal! a societ!"ii* realiFa&il! prin asi3,urarea pentru 4iecare indiid 6n parte şi pentru to"i 6mpreun! a satis4acerii

drepturilor şi a intereselor lor le,itimeM$'

Ideea de justiţie este str6ns le,at! de dreptate, ec*itate! Acelaşi Dic3"ionarul lim&ii romQne moderneM de4ineşte dreptatea ca principiul carecere s! se dea 4iec!ruia ceea ce i se cuine şi s! i se respecte drepturilePec+itate$$$M$

Dreptatea ca idee este produsul unei 6ndelun,ate ,6ndiri sociale$ %as3cal consider! c!/ Dreptatea este ceea ce este statornicitP şi ast4el toatele,ile noastre statornicite or 4i socotite 6n c+ip necesar drepte* 4!r! a mai4i cercetate* pentru c! s6nt statorniciteM$ E cunoscut! şi cele&ra sa a4irma"ie/Drept este c! ceea ce e drept s! 4ie urmat* necesar este c! ceea ce e mai

puternic s! 4ie ascultat$ Dreptatea 4!r! putere este neputincioas!* puterea4!r! dreptate este tiranic!$ Dreptatea 4!r! putere este contestat!* 4iindc!

Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 72$2 Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 1'9$' Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 115$

-Ş *!$ t-




e:ist! 6ntotdeauna r!uoitoriP puterea 4!r! dreptate este 6ninuit!$ Aşadar* puterea şi dreptatea tre&uie aşeFate laolalt! şi pentru aceasta tre&uie 4!cutast4el 6nc6t ceea ce e drept s! 4ie puternic* sau ceea ce e puternic s! 4ie drept$

Dreptatea poate 4i discutat!* puterea e uşor de recunoscut şi nu se discut!$Aşa se 4ace c! dreptatea n3a putut c!p!ta putere* pentru c! puterea a com3 &!tut dreptatea* a4irm6nd c! este nedreapt! şi c! ea este cea care e dreapt!*6nc6t neput6nd 4ace s! 4ie şi puternic ceea ce este drept* am 4!cut s! 4ie dreptceea ce este puternicM$1 Cele spuse cu mai &ine de trei secole de marele,6nditor nu şi3au pierdut nici p6n! aFi actualitatea$

6n ceea ce prieşte ec*itatea ori,inea acestui cu6nt se a4l! 6n latines3cul ae\uitos$ care se traduce prin dreptate* nep!rtinire* cump!tare* potrii3re* 6n 6n"elesul modern al cu6ntului* ec+itatea prieşte at6t actiitatea deela&orare a dreptului c6t şi cea de aplicare şi interpretare a acestuia$

5. 5rincipiul responsabilităţii

Responsa&ilitatea se 6n4!"işeaF! ca un 4enomen social 6ntruc6t e:pri3m! un act de an,aare a indiidului 6n conte:tul rela"iilor sociale$ Respon3sa&ilitatea determin! un anumit comportament al indiidului 4a"! de al"iindiiFi* al indiidului 4a"! de societate şi al societ!"ii 4a"! de indiid$

Responsa&ilitatea presupune asumarea r!spunderii 4a"! de reFultatulac"iunii sociale a omului$

Responsa&ilitatea este str6ns le,at! de li&ertate$ #ai mult ca at6t/ li3 &ertatea este o condi"ie 4undamental! a responsa&ilit!"ii$

Ca principiu 4undamental al dreptului* responsa&ilitatea apare ca unraport conştient al indiidului la alorile şi normele sociale$

Responsa&ilitatea uridic! nu tre&uie con4undat! cu r!spunderea uri3dic! pentru c! aceasta din urm!* repreFint! un raport uridic impus din a4a3ra indiidului* pe c6nd responsa&ilitatea repreFint! actul personal* pe careindiidul 6l 4ace 6n raport cu propria conştiin"!* raport6ndu3se la normele şialorile societ!"ii$ Responsa&ilitatea social!* consider! dr$ Lidia .arac* ar

putea 4i de4init! ca 4iind acea institu"ie social! care cuprinde comple:ulde atitudini ale omului 6n raport cu sistemul de alori* institu"ionaliFat desocietatea 6n care tr!ieşte* 6n ederea conser!rii şi promo!rii acestor a3lori* 6n scopul per4ec"ion!rii 4iin"ei umane şi conser!rii ie"ii 6n comun* pecalea men"inerii şi promo!rii ordinii sociale şi &inelui pu&licM$2

Responsa&ilitatea reine numai omului li&er care are li&ertatea de aac"iona* de a3şi determina conştient comportamentul s!u$ Omul este socotit

1 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 1('31(;$2 Lidia .arac* !ăspunderea şi sancţiunea 2uridica$ .ucureşti* 1778* pa,$ 1)$

-; *!3 #-




responsa&il numai pentru ac"iunile sale oluntare* adic! pentru ac"iunile pecare le s!6rşeşte conştient* de &un! oie* pe care le poate controla$ %rin ur3mare* responsa&ilitatea e condi"ionat! de capacitatea omului de a usti4ica

motiele ce 13au determinat 6n declanşarea ac"iunilor lui şi de a lua asuprasa 6n mod conştient consecin"ele ac"iunilor 6ntreprinse$ In condi"iile 6n careac"iunile omului ar 4i inoluntare* determinate de 4actori e:teriori* respon3sa&ilitatea nu e posi&il!* 6n aceast! ordine de idei* %eter Z$#cinerneV men3"ioneaF! / Oamenii s6nt responsa&ili numai pentru ac"iunile oluntare şireFultatele acestora <ceea ce o persoan! normal! ar considera a 4i reFultatulunei ac"iuni oluntare=$ Ceilal"i oameni şi autorit!"ile le,ale ne pot 4ace 6nmod le,itim responsa&ili numai dac! comportamentul se a4l! su& controlulnostru$ Dac! putem doedi c! ac"iunea noastr! nu era oluntar!* ne putemap!ra 6n 4a"a pedepsei şi a &lamuluiM$1

Responsa&ilitatea social! cunoaşte dierse 4orme/ ciic!* moral!* u3

ridic!* politic! etc$ Dimensiunea uridic! a responsa&ilit!"ii s3a impus trep3tat* deenind unul din principiile ,enerale ale dreptului$

* * *

Ne3am pronun"at asupra unor principii ,enerale ale dreptului$ Aceste principii s6nt reFultatul unor e:perien"e sociale şi re4lect! cerin"ele o&iec3tie ale deFolt!rii societ!"ii$ Eident* ele re4lect! şi o parte a con"inutuluiconştiin"ei umane* omul 4iind creatorul* purt!torul şi promoatorul lor$ S!nu uit!m 6ns! c! dreptul prin comple:itatea sa poate re"ine şi multe alteidei c!l!uFitoare* care* 4!r! reFere pot 4i considerate 6n calitate de princi3

pii ale dreptului$ Iat! doar unele din ele$3manismul <proine de la latinescul 2umanismus( se interpreteaF!drept concep"ie care proclam! ca principii etice supreme li&ertatea şi dem3nitatea uman!* necesitatea des!6rşirii personalit!"ii umane$

Umanismul ca principiu al dreptului a&ordeaF! o pro&lem! pe c6t desimpl!* pe at6t de complicat! de a 4i realiFat! la usta ei aloare 6n ia"a detoate Filele/ nu omul e:ist! pentru drept* ci dreptul e:ist! pentru om$ Caurmare* sistemul de drept 6n ansam&lu* ramurile şi institu"iile uridice* 4ie3ce norm! 6n parte urmeaF! s! 4ie p!trunse de ,ria 4a"! de om* de intereselelui$ %rincipiul dat şi3a ,!sit re4lectare 6n art$ l al Constitu"iei Repu&licii#oldoa/

$$$<'= Repu&lica #oldoa este un stat de drept* democratic* 6n caredemnitatea omului* drepturile şi li&ert!"ile lui* li&era deFoltare a persona3

%eter Z$$ #cinerneV* &ntroducere în filosofic$ )ucureşti$ 1779* pa,$ 17;$

-s 2.0 g-




lit!"ii umane* dreptatea şi pluralismul politic repreFint! alori supreme şis6nt ,arantateM$

Hegalitatea 4aptul de a 4i con4orm cu le,ileP respectare a le,ilorP sta3

re de ordine capa&il! s! asi,ure* prin le,e* ia"a şi actiitatea unei societ!"i*a unui stat$Le,alitatea* ca principiu al dreptului* se re4er! la dou! aspecte prin3

cipale/a8 activitatea autorităţilor pulice treuie să se desfăşoare conform

legilor18 comportamentul suiecţilor de drept să corespundă legii.Aceste dou! aspecte principale scot 6n eiden"! 4aptul c! nimeni nu

este mai presus de lege!

'emo censetur ignorare legem <Nimeni nu are oie s! nu cunoasc!le,ea=$ Ada,iu din dreptul roman/ necucoaşterea le,ii nu constituie o us3ti4icare a nerespect!rii ei$

10.. <rezentarea unor prin#ipii spe#i;i#edi;eritelor ramuri ale dreptului

Principiile specifice dreptului civil" %rincipiul e,alit!"ii p!r"ilor %rincipiul responsa&ilit!"ii ciile

Principii specifice dreptului penal" Nullum crimen sine le,e 3 nu e:ist! in4rac"iuni 4!r! le,e Nulla poena sine le,e 3 nu e:ist! pedeaps! 4!r! le,e IndiidualiFarea pedepsei

Principii specifice dreptului comercial" Li&ertatea comer"ului Concuren"a loial! Principii specifice dreptului procesual" %rincipiul contradictorialit!"ii %rincipiul disponi&ilit!"iiX %rincipiul oralit!"ii deF&aterilor %rincipiul a4l!rii ade!rului

%rincipiul ,arant!rii li&ert!"ii persoanei %rincipiul respect!rii demnit!"ii umane %rincipiul ,arant!rii dreptului la ap!rare

-= *1 i-




10.%. Fmportanţa teoreti#ă şi a prin#ipiilor dreptului

&mportanţa teoretică! Importan"a teoretic! a principiilor dreptului re3

Fid! din aportul lor la opera de creare a dreptului$ Acest rol este e:ercitatsu& in4luen"a tradiţiei şi inovaţiei!

Tradiţia, din 6ns!şi sensul ei* presupune o moştenire de o&iceiuri* da3tini* credin"e care se transmit din ,enera"ie 6n ,enera"ie şi constituie o tr!3s!tur! speci4ic! a unui popor$ Ast4el* ea apare ca o constantă a unui popor*ce nu poate 4i ne,liat! 6n nici un domeniu de actiitate social!* inclusi* 6ncea de creare a dreptului$ Cunosc6nd principiile dreptului* ştim ce remşi putem aun,e unde ne3am propusM$ %rincipiile direc"ioneaF! actiitateale,iuitorului şi asi,ur! o continuitate 6n eolu"ia dreptului* o sta&ilitaterelati! a acestuia$

Inovaţia <noutate* sc+im&are* pre4acere= asi,ur! trans4ormarea per3manent! a dreptului con4orm noilor cerin"e sociale$ %rincipiile dreptuluidein puncte de plecare* de re4erin"!* de spriin 6n modi4icarea sistemuluidreptului$

Importan"a teoretic! a principiilor ,enerale ale dreptului reFult! şi din4aptul c! ele stau la &aFa principiilor de ramur! şi a celor interramurale$

Importanţa practică! Importan"a practic! a principiilor dreptului re3Fult! din urm!toarele idei/

principiile ,enerale ale dreptului s6nt i0voare creatoare ale dreptului$ Con"inutul normelor uridice este determinat de principiile,enerale ale dreptuluiP

principiile ,enerale ale dreptului impun s! se 4ac! dreptateM* s! &iruiasc! usti"iaM* nimeni s! nu 4ie 4aoriFat* pentru c! nimeni nueste mai presus de le,eM* to"i s6nt e,ali dup! le,e şi 6n 4a"a le,iiMetc$P

principiile dreptului priesc omul* li&ertatea şi demnitatea lui* inclusi ap!rarea acestor drepturi or,aniFat! prin statP

6n caFuri determinate* principiile dreptului "in loc de norme de re,lementare$ Atunci c6nd* 6ntr3o cauF! le,ea tace* udec!torul solu"ioneaF! cauFa 6n temeiul principiilor ,enerale ale dreptului$

89 %5% @



Teoria generală a dreptului şi s;atului


1$ Ce se 6n"ele,e prin principiile dreptului

2$ %rin ce se caracteriFeaF! principiile dreptului1$ Delimita"i principiile dreptului de normele uridice* de cate,oriile şi

conceptele uridice* de a:iome* ma:ime şi a4orisme$ Da"i e:emple$

'$ Clasi4ica"i principiile dreptului* 6n dependen"! de di4erite criterii$

2$ ace"i o preFentare analitic! a principiilor ,enerale* ramurale* in3terramurale ale dreptului$

;$ Care este importan"a teoretic! şi practic! a principiilor dreptului

)$ Interpreta"i urm!toarele/a8 ('imeni nu treuie să fie atît de ogat încît săl poată cumpăra

pe altul$ şi nimeni atît de sărac încît să fie silit să se vîndă+ ;@ean @ac\ues !ousseau8.8 ( %înd se aude spunînd că liertatea în genere este să poţi acţi

ona aşa cum vrei$ o atare reprezentare poate fi luată numai catotală lipsă a culturii gîndirii$ în care nu se găseşte încă nici ourmă a ceea ce este voinţă lieră în şi pentru sine$ dreptul$ moralitatea etc.+ ;Cegel8.


1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$2$ Elena .otnari* Principiile dreptului" aspecte teoreticopractice$ TeF!

de dr$ 6n drept* C+işin!u* 2((;$'$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$;$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$)$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$5$ Bte4an Geor,escu* :ilosofia dreptului. * istorie a ideilor din ultimii

9LVV de ani$ .ucureşti* 2((1$

8$ Geor, bil+elm riedric+ Ye,el* Principiile filosofiei dreptului$ .ucureşti* 1757$9$ %+ilippe #alaurie* 0ntologia gîndirii 2uridice$ .ucureşti* 1775$7$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

89 %53 @




1($ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$11$ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($12$ Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$

.ucureşti* 1777$1'$ Gior,io Del -ecc+io* >ecţii de filosofic 2uridică$ .ucureşti* 177'$1;$ Ion -l!du"* &ntroducere în sociologia 2uridică$ .ucureşti* 2((2$1)$ Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$



* PP Pr $$infsnt2iţia fără forţ PP/" 3 puterea\ M/_P fără Oforţă es2"e conie#tată1.pOtFi.tffi

în"otiieai#i.a oameni răii fc

>

Societatea şi necesitatea reglementării normatie./ormele sociale* trăsăturile lor. Clasi+icarea normelor sociale.

-reptul şi alte norme sociale.

-reptul în sistemul

i normati social



11.1. So#ietatea şi reglementarea normati5ă a

relaţiilor so#iale

Societatea uman! constituie un or,anism iu* un sistem lo,ic or6nduitşi &ine 6nc+e,at de elemente care se a4l! 6n raporturi şi le,!turi reciproceşi care 4ormeaF! un tot 6ntre,$ Ca şi oric!rui sistem* societ!"ii i se impunediriarea comport!rii şi 4unc"ion!rii elementelor ei constitutie$ Diriarea

permite orientarea societ!"ii* a elementelor acesteia spre un scop anumit$Din aceste considerente* e necesar! o re,lementare social!* care ar asi,urao ordine şi disciplin! 6n societate$

A re,lementa* 6n sens social* 6nseamn! a determina comportamentuloamenilor* al colectielor de oameni* a impune o actiitate uman! 6n anu3mite limite accepta&ile societ!"ii$ Re,lementarea social! se caracteriFeaF!

prin urm!toarele/6n primul r6nd* 4iec!rui tip istoric de societate 6i este caracteristic! o

anumit! m!sur! de re,lementare social! <mai mareM sau mai mic!M=$In al doilea r6nd* pe m!sura deFolt!rii societ!"ii umane creşte nielulsocialiF!riiM ie"ii* adic! tot mai multe rela"ii dintre oameni necesit! ore,lementare social!$

6n al treilea r6nd* o tendin"! de deFoltare a re,lement!rii sociale o consti3tuie 4ormarea unor mecanisme de re,lementare normati! a rela"iilor socialeP

6n s46rşit* pe m!sura deFolt!rii ie"ii sociale* au loc sc+im&!ri calita3tie ale mecanismului de re,lementare normati!$1

Re,lementarea social! poate 4i de dou! 4eluri/ individuală şi normativă.Re,lementarea indiidual! se 4ace prin adres!ri personale concrete

pentru caFuri concrete$ Aceste adres!ri <comenFi= s6nt ala&ile doar pentru

o sin,ur! dat!$Re,lementarea normati! e o re,lementare mult mai comple:!$ Ea presupune o diriare a comport!rii umane prin intermediul anumitor mode3le* etaloane* adic! prin intermediul unor re,uli ,enerale de conduit!* carese atri&uie la toate caFurile de ,enul respecti* re,uli* c!rora tre&uie s! sesupun! toate persoanele ce nimeresc 6n situa"iile pro,ramate$

Am&ele modalit!"i de re,lementare se practic! 6n ia"a de toate Filele$At6t 6n primul* c6t şi 6n al doilea caF* se atin,e reFultatul scontat/ actiita3tea* comportamentul uman e diriat con4orm interesului urm!rit$

Cepre! Aneicceea* *Wvan meopust npasa$ T$ l* #ocZ.a* 1791* pa,$ ;93;7$

#< %5 @




6n acelaşi timp 6ns! ele au o s4er! de aplicare ce di4er!$ Cu c6t o so3cietate e mai aansat! cu at6t se impune tot mai mult o re,lementare nor3mati!$ Re,lementarea normati! repreFint! un comandament al societ!"ii

adresat mem&rilor societ!"ii care o compun* colectiit!"ilor acestora etc$ Normarea 6nseamn! sta&ilirea unor re,uli care or,aniFeaF! conduitauman!$ Nici un proces social nu poate aea loc 4!r! re,lementare* 4!r!normare* 6n aceast! ordine de idei* pro4esorul %ael Apostol men"ioneaF!4aptul c! "ine de natura 6ns!şi a ac"iunii umane ca ea s! 4ie normat!M$1 6ns!spre deose&ire de animal* care se caracteriFeaF! printr3un comportamentce se realiFeaF! prin mecanisme automate 3 re4le:e sau instincte* actiit!3"ile omului s6nt normate conştient* pe &aFa unor criterii de natur! social!$Crea"iunea de norme 3 scria E$Speran"ia 3 este un 4enomen c6t se poatede re,ulat şi 4iresc 6n ia"a social!$ Aceasta decur,e din le,ile ie"ii 6n ,e3neral* apoi din le,ile min"ii omeneşti 6n ,eneral şi* 6n 4ine* din 6ns!şi natura

şi condi"iile ie"ii socialeM$2

Din cele spuse reFult! c! E$Speran"ia eiden"iaF! trei domenii din caredecur,e neoia de supunere la norme/ primul 3 le,ile ie"ii 6n ,eneralP doi3 le,ile min"ii omeneştiP trei 3 6ns!şi natura socialului$

%roced6nd 6n 4elul acesta* Speran"ia aduce su& un sin,ur numitor treidomenii di4erite <ia"a* ra"iunea* societatea=$ Acest liant* care se adun!6ntr3un sin,ur tot* este norma$ De aici deduc"ia con4orm c!reia normatii3tatea este constituti! 4iin"ei omeneşti şi con4irm! ipoteFa neoii noastrede a ne supune la norme$ Normatiitatea semni4ic! 4aptul c! 6n toate ac"i3unile sale omul tre&uie s! urmeFe anumite direcţii şi c! tre&uie s! respecteri,uros anumite limite. Norma ne arat! c! aşa treuie s! 4ie sau s! nu 4ie$Se o&ser! c! atunci c6nd or&im de norm!* intr!m pe t!r6mul lui treuie$care deine dominant 6n raport cu ceea ce este+

Normarea actiit!"ii oamenilor se realiFeaF! prin ela&orarea unui an3sam&lu de re,uli* principii* constr6n,eri* o&li,a"ii* drepturi şi 6ndatoriri denatur! moral!* reli,ioas!* uridic!* economic!* politic!* estetic! etc$* carere,lementeaF! conduita şi comportamentele indiiduale şi de ,rup$

Societatea 6şi 4ormeaF! treptat un ansam&lu de re,uli care are menireas! contri&uie la ordonarea şi armoniFarea rela"iilor din societate$ Ca ur3mare* 6ntrea,a ia"! social! se des4!şoar! 6ntr3un cadru normati* 4!r! decare societatea ar 4i prada anar+iei* a iolen"ei şi a e,oismului indiidual$ ;

1 %ael Apostol* 'ormă etică şi activitate normată$ .ucureşti* 1759* pa,$ 59$2 Eu,eniu Speran"ia* *pera citată$ pa,$ '()$' :ilosofia dreptului. Marile curente$ pa,$ 259$; #!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* *pera citată$ pa,$ 72$

-i 2.7 t-




Re,lementarea normati! porneşte de la 4apte* de la caFuri particulare*de la o&serarea rela"iei sociale şi de la aprecierea rolului acesteia 6n socie3tate$ Nu e:ist! o rela"ie social! c!reia s! nu3i corespund! o apreciere socia3

l!$ iecare 4apt! <ac"iune sau inac"iune= uman! este sau permis! sau interFi3s!$ Aprecierile sociale se 4ac la di4erite nieluri/ ele pot 4i 4!cute de un ,rupsocial* de anumite or,aniFa"ii sociale* de stat* de 6ntrea,a societate$ Dese3ori aprecierile 4!cute la niel di4erit coincid* alteori 6ns! aprecierile 4!cutedi4er!* &a c+iar pot 4i şi contradictorii$ .ine6n"eles* cu c6t aceste apreciericoincid* cu at6t putem 4i mai si,uri c! rela"ia social!* 4apta social! a cores3

punde modelului prescris$ iecare etap! de deFoltare social! d! prioritateunei 4orme de apreciere social!$ Dac! ne om re4eri la etapa contemporan!*ea* indiscuta&il* pune pe prim plan aprecierea pe care o d! statul unei rela"iisociale respectie$ O asemenea apreciere se con"ine 6n re,ula de drept$ Re3,ula de drept* men"iona #ircea Duara* e:ist! cu scopul de a ocroti oin"a4iec!ruia din noi* 6n actiitatea ei le,itim! 6n aşa 4el 6nc6t 4iecare din noi s!

putem s! urm!rim* prin concep"ia pe care o aem* idealurile morale care neconin* 6n cadrul idealului moral al societ!"ii respectieM$1

11.*. Normele so#iale, #lasi;i#area şi trăsăturile lor

%entru o mai pro4und! cunoaştere a esen"ei* particularit!"ilor speci4iceale dreptului* a rolului acestuia 6n ia"a societ!"ii* este necesar ca dreptuls! 4ie e:aminat 6n sistemul ,eneral al normelor sociale* s! se sta&ileasc!le,!turile reciproce ale dreptului cu alte eri,i ale sistemului$

Normele sociale constituie totalitatea normelor ce re,lementeaF! re3la"iile sociale* comportamentul oamenilor* ac"iunile colectielor* cate,ori3ilor sociale$ %reFen"a sistemului inte,ral al normelor sociale este una dintrecondi"iile necesare ale ie"ii societ!"ii* un miloc de administrare social!*de asi,urare a interac"iunii Filnice* coordonate ale oamenilor$

Normele sociale re,lementeaF! conduita oamenilor 6n di4erite dome3nii de actiitate social!$ !r! ac"iunea normelor ar 4i imposi&il! des4!şu3rarea normal! a ie"ii sociale$ %e m!sura deFolt!rii societ!"ii se deFolt!şi sistemul normelor sociale$ Indi4erent de domeniul pe care 6l re,lemen3teaF!* (normele sociale con"in re,uli adresate indiiFilor* descriind şi de3

taliind modalit!"ile 6n care alorile tre&uie concretiFate 6n comportamentele,itime şi acceptate de societateM$2

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 219$2 Dan .anciu* *pera citată$ pa,$ 1)$

ni 2.# ir




%rescriind comportamentul omului* normele sociale contri&uie laatin,erea ordinii 6n societate* la sta&ilirea acesteia$ Totodat!$* prin interme3diul normelor* ,rupurile sociale* societatea 6n ansam&lu* 6şi e:ercit! con3

trolul asupra conduitelor indiiduale* le induce o anumit! uni4ormitate* leimprim! coner,en"a* 4apt deose&it de important pentru realiFarea unit!"iişi coeFiunii ,rupuluiM$1

Dat 4iind diersitatea rela"iilor sociale* care necesit! re,lementare so3cial!* ariate şi numeroase s6nt şi normele sociale$ Ins! num!rul e:tremde mare al normelor sociale nu tre&uie s! ne creeFe impresia unui +aosnormati$ Aceste norme nu ac"ioneaF! iFolat unele de altele* ci* dimpotri 3!* 6ntre acestea se mani4est! multiple interdependen"e şi interac"iuni careasi,ur! o anumit! ierar+iFare şi or,aniFare a lor 6n cadrul unui ansam&lu*unei totalit!"i* unui sistem a normelor socialeM$2

In cadrul societ!"ii omul se supune <sau nu= normelor sociale$ Ten3din"a comportamentului uman de a 4i 6n concordan"! cu re,ulile prescriseale ,rupului sau ale societ!"ii* cu aştept!rile acestora* se numeşte conformitate M$'

Con4ormitatea ca acceptare şi respectare de c!tre indiid a norme3lor sociale nu tre&uie con4undat! cu conformismul$ concept ce e:prim!o tr!s!tur! de personalitate reproşa&il! adesea din punct de edere etic*const6nd 6n eitarea a4irm!rii unei idei* opinii şi atitudini proprii 6n raportcu un 4apt* o pro&lem!* un eeniment oarecareM$;

Con4ormitatea 4aciliteaF! ordinea 6n societate$ Eident* ar 4i ideal dac!comportamentul uman ar corespunde e:i,en"elor 6naintate de normele so3ciale$ Aceasta 6ns! nicic6nd nu poate 4i atins!* 6n aceste condi"ii* apare un4enomen opus con4ormit!"ii* numit devianţă. Deian"a cunoaşte mai multe4orme şi tot normele sociale s6nt acelea care sta&ilesc reac"ia ,rupului so3cial* a societ!"ii 6n ansam&lu 6n caFul comiterii lor$

Cele spuse 6nc! o dat! scot 6n eiden"! comple:itatea ie"ii sociale* arela"iilor sociale caracteristice acesteia$

Dat 4iind 4aptul c! rela"iile sociale s6nt e:trem de ariate* e:trem deariate s6nt şi normele sociale care re,lementeaF! aceste rela"ii* 6n cadrulsistemului de norme sociale pot 4i eiden"iate urm!toarele sisteme de nor3me <6n acest caF cu6ntul sistemM e 4olosit 6ntr3un sens mai restr6ns=/

1 Ion -l!du"* *pera citată$ pa,$ 12($ I&idem* pa,$ 122$' Idem$; Dicţionar de psi#ologie socială$ .ucureşti* 1791 pa,$ 52$

3i 2)7 53




a8 norme etice ;norme de morală818 norme oişnuielnice ;sau pur şi simplu" oiceiuri81c8 norme ale partidelor şi ale altor organizaţii socialpolitice ;norme

politice8$ normele diverselor organizaţii nonguvernamentale ;nor me corporative81d8 norme religioase1e8 norme 2uridice1

f8 un loc aparte în sistemul normelor ce activează în societate revinenormelor te#nice.

Normele sociale pot 4i clasi4icate şi dup! multe alte criterii$Ast4el* normele sociale pot 4i di4eren"iate/a= 3n dependenţă de sfera de reglementare normativă! %ornind de la

acest criteriu* di4eren"iem norme sociale ,eneral3umane <interna"ionale= şinorme sociale caracteristice unei societ!"i luate 6n parteP

&= după modul de apariţie! %ot 4i deose&ite norme ce au ap!rut spontan* neor,aniFat <o&iceiuri* norme morale= şi norme ap!rate 6n mod or,aniFat <norme uridice* norme ale unor or,aniFa"ii non,uernamentale=P

c= după conţinutul lor$ adic! 6n dependen"! de domeniul ie"ii sociale la care ele <normele= se re4er! <norme politice* uridice* reli,ioase etc$=P

d= după natura ocrotirii, garantării lor etc$Sistemul normelor sociale re4lect! ,radul realiFat 6n deFoltarea ie"ii

economice* social3politice* culturale etc$ a societ!"ii* 6n normele socialese r!s4r6n,* de asemenea* caracterul puterii de stat* particularit!"ile na"io3nale şi istorice ale ie"ii "!rii$ Normele care re,lementeaF! rela"iile soci3

ale re4lect! şi concentreaF! 6n totalitatea lor ac"iunea le,ilor o&iectie aledeFolt!rii sociale* adic! a unor asemenea le,i care ac"ioneaF! 6n irtuteanecesit!"ii natural3istorice$

Deşi cuprind dierse domenii de re,lementare social! şi* ca urmare*se clasi4ic! 6n dierse cate,orii* normele sociale ac"ioneaF! 6ntr3o anumit!le,!tur! reciproc!$ In procesul interac"iunii un ,rup de norme se comple3teaF! cu altul$ Totodat!* toate p!r"ile componente care alc!tuiesc sistemulnormelor sociale* cap!t! propriet!"i noi$ E4icien"a ac"iunilor normelor so3ciale 6şi ,!seşte e:presia 6ntr3o ordine pu&lic! trainic!* 6n disciplin!* 6ntr3oatmos4er! de cola&orare a oamenilor$ orm6nd un tot 6ntre,* normele soci3ale* deşi s6nt dierse* au unele tr!s!turi comune/

1$ Orice norm!* indi4erent de natura ei <moral!* politic!* uridic!etc$=* re4lect! condi"iile epocii istorice* structura social!* intereseledierselor ,rup!ri sociale* interesele ,uernan"ilor$ Ca urmare* ele

-) *%0 e-




nu s6nt date odat! pentru totdeauna* ci eolueaF! 6n 4unc"ie de na3tura or6nduirii sociale$

2$ Normele sociale re,lementeaF! rela"iile sociale pentru a condi"io

na des4!şurarea normal! a actiit!"ilor umane$ In acest scop nor mele sociale semni4ic! un anumit standard al comportamentului* prescriind anumite ac"iuni o&li,atorii sau* dimpotri!* interFic6ndanumite ac"iuni$ Ele* de asemenea* pot sta&ili caFurile* 6n caresu&iec"ii dispun de dreptul de a3şi ale,e arianta de comportare$Totodat!* prin intermediul normelor sociale se prescriu drepturile*li&ert!"ile şi 6ndatoririle su&iec"ilor rela"iilor sociale$

'$ Normele sociale pre!d şi se &aFeaF! pe anumite situa"ii tipice*carese 6nt6lnesc 6n societate* 6n ia"a de toate Filele$ Ca urmare* normelesociale nu pot cere o ac"iune irealiFa&il! sau nu pot interFice ceace nu poate 4i interFis$ E important* de asemenea* ca situa"ia tipic!

re4lectat! 6n norme s! ai&! o 6nsemn!tate social!$;$ Normele sociale se adreseaF! unor su&iec"i principali şi au un ca

racter impersonal$ Ele nu au adresa"i concre"i$ Norma nu este adresat! unei persoane la concret* ci anumitor cate,orii de persoaneP

)$ Normele sociale s6nt norme destinate pentru a 4i 4olosite de nenum!rate ori$

5$ Normele sociale urm!resc 6ncuraarea ac"iunilor şi comportamentelor care s6nt 6n concordan"! cu scopul ,eneral şi preenirea conduitelor deiante$ De aceea normele s6nt pre!Fute cu anumite stimulente pentru comportamentul con4orm cu preederile lor sau cusanc"iuni pentru comportamentul deiant de la re,ula prescris!$

8$ Normele sociale ce re,lementeaF! aceeaşi actiitate tre&uie s! 4iereciproc ra"ionale* adic! nu i se poate cere aceleiaşi persoane s!e:ecute şi s! nu e:ecute o ac"iune 6n acelaşi timp$

11.+ orelaţia normeior "uridi#e#u alte #ategorii de norme so#iale

Dreptul nu apare pe loc ,ol$ Istoriceşte* dreptul s3a desprins treptat dinnormele de moral! şi din o&iceiuri$ In acest sens* morala precede dreptului$

< Dorala repreFint! un ansam&lu de concep"ii şi re,uli cu priire la &ine sau ia r!u* drept sau nedrept* permis sau nepermis$ -alorile moralerepreFint! scopuri sociale şi atitudini pre4eren"iale* cum s6nt/ responsa&ili3tatea* ec+itatea* demnitatea* dreptatea* li&ertatea$

) *%1




Dreptul nu numai c! s3a desprins treptat din moral!* dar s3a deFoltat*a eoluat o dat! cu aceasta$

6n ce prieşte raportul dintre drept şi moral!* 6n timp* s3au conturat mai

multe puncte de edere* printre care un loc dominant ocup! urm!toarele/ H ?reptul este conceput ca un minim de moral!* 6n diiFiunea acestei

concep"ii* dreptul şi morala nu s6nt altcea dec6t cele dou! 4a"ete ale unui4enomen* şi anume/

3 morala este etica su&iecti!P3 dreptul este etica o&iecti!$2$ Statul este sin,urul temei al dreptului$ Sus"in6nd c! statul este sin

,urul temei al dreptului* aceast! concep"ie concepe o ordine de drept 4!r!moral!$ %!rtaşii acestei concep"ii priesc dreptul ca un 4enomen 6n sine*desprins de orice alt! realitate$ De aici reFult! c! nu se poate a4irma c!

dreptul tre&uie s! 4ie moral* deoarece nu e:ist! moral! a&solut!$ O re,lementare uridic! poate 4i concomitent con4orm! cu un sistem de moral! şi6n contraFicere cu alt sistem$

'$ Curente sociologice, 6ntre primele dou! concep"ii <dreptul un minimum de moral!M şi statul este unicul temei al dreptuluiM= se plaseaF! curentele sociolo,ice care admit preFen"a spontan! a dreptului 6n ia"a social!*ca urmare a presiunii unor 4actori social3politici$ Aşa* de e:emplu* 4ranceFulLeon Du,uit consider! c!* 6n procesul de creare a dreptului* le,iuitorul "inecont de conştiin"a social!* sentimentul societ!"ii* solidarit!"ii sociale$

Indi4erent de modul de a&ordare a pro&lemei coraportului drept3mo3

ral!M* se impune ca dreptul s! ai&! un con"inut moral* 6n aceast! ordine deidei* e semni4icati! poFi"ia lui Gior,io del -ecc+io* care men"iona c! re3la"iile dintre moral! şi drept s6nt aşa de str6nse 6nc6t am&ele aceste cate,oriiau esen"ial acelaşi ,rad de ade!r* aceeaşi aloareM$ 1 O poFi"ie asem!n!3toare 6mp!rt!şeşte şi #atei CantacuFino/ $$$ o&iceiurile şi le,ile 6n care seconcretiFeaF! normele dreptului se inspir! necontenit din concep"iile mo3rale ale societ!"ii şi se 4asoneaF! prin modul lor de 6ndrumare şi de aplicaredup! pro,resul sau re,resul ce se mani4est! 6n concep"ia moral! dominant!6ntr3un anumit moment şi 6ntr3un anumit mediu socialM$2

Asemenea a&ordare a pro&lemei constituie o continuitate a cele&rei

de4ini"ii dat! dreptului de c!tre Celsus/ Kus est ars &oni et aeuiM <dreptuleste arta &inelui şi a ec+it!"ii=$

1 Gior,io del -ecc+io* *pera citată$ pa,$ 177$2 #atei CantacuFino* /lementele dreptului civil$ .ucureşti* 1721* pa,$ 12$

3t 252 53




AnaliFa comparati! a dreptului şi a moralei duce la concluFia c! am3 &ele s6nt ordini sociale normatie* dar de tip di4erit$ S6nt ordini socialenormatie pentru c! am&ele re,leaF! conduita oamenilor 6n m!sura 6n care

ea intr! 6n raport direct sau indirect cu cea a altor oameni$ unc"ia oric!reiordini sociale normatie e de a prooca o anumit! conduit! a oamenilor care3i s6nt supuşi* de a incita aceşti oameni 4ie de a se a&"ine de la anumiteacte* considerate pentru anumite motie ca d!un!toare pentru ceilal"i oa3meni* 4ie* dimpotri!* de a 6ndeplini anumite acte considerate socialmenteutile$

Cu toat! a4initatea lor* dreptul nu se con4und! totuşi cu morala* 6ntrecele dou! cate,orii de re,uli e:ist! şi unele di4eren"e* şi anume/

a8 morala$ spre deoseire de drept$ are o vîrstă mult mai avansată. &n timp ce normele 2uridice apar doar o dată cu apariţia statului$normele de morală sînt cunoscute şi societăţii preş tataie1

8 domeniul moralei este mult mai vast decît cel al dreptului. Dreptul nu reglementează decît conduita oamenilor în măsura în caretrăiesc în societate$ neatriuinduse la gîndurile umane. Morala$dimpotrivă$ (ne cere cont de gîndurile noastre cele mai intime+$( ate la fereastra sufletului şi o penetrează cu uşurinţă răscolind (/ul+pînă la autodistrugere prin mustrarea de conştiinţă+. < %ualte cuvinte$ ( morala are de oiect reglementarea faptelor interne$intenţia noastră1 dreptul are de oiect reglementarea faptelor materiale externe ale noastre +19

c8 morala este mult mai exigentă decît dreptul. 0ltfel spus$ morala

este mult mai pretenţioasă faţă de drept$ cere mai mult. Morala activează cu unele categorii$ despre care dreptul nu voreşte" mila$recunoştinţa$ unăvoinţa etc.1

d8 modalitatea de garantare a moralei şi dreptului este diferită. Diferite sînt şi sancţiunile prevăzute pentru aaterile de la prevederiledreptului şi cele ale moralei.

Normele o&işnuielnice <o&iceiurile=$ Aşa cum am su&liniat dea*istoriceşte* dreptul nu s3a desprins treptat* numai din moral!* ci şi din o&i3cei$ Normele o&iceiului constituie o cate,orie a normelor sociale$ O&i3ceiurile repreFint! nişte re,uli* 6ncet!"enite 6n practica social! ca reFultat

al aplic!rii lor 6n repetate r6nduri* criteriul statornicit 6n aprecierea unuianumit ,en de rela"ii* ac"iuni ale persoanei* ale colectiului de oameni$1 #!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* *pera citată$ pa,$ 12($2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ '21$

89 %3 @




oarte apropiate de o&iceiuri s6nt tradi"iile* care s6nt modalit!"i constituite6n comportamentul oamenilor* cate,oriilor sociale şi care se transmit din,enera"ie 6n ,enera"ie$ O&iceiurile şi tradi"iile au* de re,ul!* un caracter

sta&il$6n ia"a social! şi* 6n primul r6nd* 6n s4era rela"iilor traiului de 4amilie*o&iceiurile* tradi"iile 6şi ,!sesc e:presia 6n ritualuri$ Ritualul este o ac"iunesau un comple: de acte ale omului* ale unui ,rup de oameni a6nd un anu3mit caracter$ Aşa s6nt* &un!oar!* ritualurile nup"iale* ritualurile de cum!3trie* ritualurile de a s!r&!tori 6n cadrul 4amiliei a Filelor de naştere etc$

O&iceiurile se concretiFeaF! 6n 4ormule orale$ Autoritatea lor se &a3FeaF! pe 4aptul c! ele s6nt reFultatul unei practici ec+i şi incontesta&ile$Dimitrie Guşti men"iona/ In mod ,eneral* trei su&iecte s6nt produc!toarede le,isla"ie/ indiidul* statul şi societatea$ Indiidul 6şi creaF! o le,isla"iea lui proprie* de conducere prin aşa3Fisa o&işnuin"!P statul prin sistemulcunoscut* iar societatea* prin o&iceiuri$ O&iceiul e le,isla"ia proprie pe caresocietatea şi3o d! ei 6ns!şi pentru ca s! tr!iasc! şi s! se deFolteM$ 1

Totodat!* D$ Guşti 4ace unele preciF!ri a termenilor aplica"i/ obişnu#inţa este totdeauna repetarea unei oin"e indiidualeP moda este o repe3tare a unei oin"e sociale* 6ns! de ori,ine indiidual!P datina e repetareare,ulat! a unei oin"e sociale particulareP obiceiul e repetarea unei oin"ere,ulate sociale ,enerale$2

Normele politice 4ac parte dintre cele mai importante norme soci3ale$ Ele re4lect! le,!turile politice din societate şi re,lementeaF! rela"iile

politice dintre autorit!"ile pu&lice* dintre autorit!"ile pu&lice şi cet!"eni etc$

Normele politice s6nt di4erite prin o&iectul re,lement!rii rela"iilor po3litice* olumul con"inutului$ Normele de cea mai mare importan"! social3

politic! şi cu un con"inut lar, se numesc principii politice$ Din principiile politice ale societ!"ii 4ac parte principiile sueranit!"ii poporului* separa"ieişi cola&or!rii puterilor 6n stat* pluralismul politic ş$a$

Sistemul normelor politice e:ercit! in4luen"a asupra tuturor laturilor ie"ii societ!"ii$ Normele politice* materialiFate 6n actele uridice ale sta3tului* de e:emplu* 6n Constitu"ie* cap!t! 4orm! de norme uridice$ Ast4el$

principiul le,alit!"ii este un principiu politic şi* totodat!* uridic al ie"iisociet!"ii$

%ro&lema cu priire la corelarea normelor politice şi uridice nu sereFol! 6n mod unioc$ Tre&uie s! distin,em norma politic! şi aprecierea1 Dimitrie Guşti* %urs de etică$ .ucureşti* 17'1317'2* pa,$ 197$2 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 1;9$

3H 25; H3



politic! a normei sociale$ Norma politic! poate 4i materialiFat! nunumai 6n actul uridic de stat* ci şi 6n alte acte politice* cum ar 4i* dee:emplu* plat4ormele politice electorale ale partidelor$

iecare norm! uridic! are şi un aspect politic* deoarece la

aprecierea ei se aplic! un criteriu politic$ .ine6n"eles* aspectul politicdi4er! de la o norm! Ia alta$ Cel mai 6nalt ,rad politic 6l au normeledreptului constitu"ional$

Normele reli,ioase$ Reli,ia repreFint! un sistem de credin"e*conin,eri* practici 6mp!rt!şite de un ,rup* o4erind 4iec!rui mem&ru uno&iect de adora"ie 4a"! de DumneFeu* Fei etc$ Ea* de asemenea*constituie un sistem de norme sau porunci 6ntemeiate pe 6n!"!turac!r"ilor s4inte sau pe autoritatea 6ntemeietorilor* pro4e"ilor*6n!"!torilor etc$* un mod de ia"! recunoscut ca o&li,atoriu deade!ra"ii credincioşi$

Ini"ial normele uridice s6nt amestecate cu cele reli,ioase$ #aiapoi ele se des4ac de la acestea$ O asemenea des4acere a normelor uridice de cele reli,ioase nu tre&uie 6ns! a&solutiFat!$ Bi p6n! 6nFilele noastre s4era de re,lementare a normelor uridice coincide cucea de re,lementare a normelor reli,ioase$

Nu 6nt6mpl!tor* Centrul de 4iloso4ia dreptului de la Uniersitateadin %aris II a or,aniFat un ciclu de con4erin"e 6n urul temei Reli,ia şi4undamentele dreptuluiM$

6n .i&lie dreptul apare su& 4orma unui comandament al luiDumneFeu$ Cele 1( porunciM cuprind re,uli ordonate de diinitate*care s6nt preFente ast!Fi 6n le,isla"ia contemporan!/ S! nu uciFiM$ S!nu preacureştiM$ S! nu 4uriM$ S! nu m!rturiseşti str6m& 6mpotriaaproapelui t!uM$ S! nu po4teşti casa aproapelui t!uM$

In epistola S46ntului %ael c!tre corinteni* c6nd se or&eşte desprerespectarea unor re,uli institu"ionale* se spune/ Nu eu poruncesc* ciDomnulM* iar 6n capitolul -* ersetul 18 dup! #atei* se spune c! lisusYristos declar! ucenicilor s!i c! n3a enit s! strice le,ea ce a dat3oDomnul* ci ca s3o apliceM$2

Normele te+nice$ Normele te+nice s6nt re,uli carere,lementeaF! procesul producti$ Ele se statornicesc 6ntre oameni 6ncadrai particip!rii lor la ia"a economic!* social! şi cultural!$ Scopulnormelor te+nice este de a o&"ine un minimum de e4ort* ma:imum dereFultat$ Normele te+nice pot 4i 6nc!lcate de oameni şi de aceea şi eles6nt sanc"ionate$ O asemenea

1 )ilia sau S@înta Scriptură$ 177(* pa,$ 9(391$2 Adam %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1777* pa,$ 81$

3H 25) B3




sanc"ionare se 4ace deoarece nerespectarea lor duce la o&"inerea unui re3Fultat ne4aora&il* di4erit de cel scontat* urm!rit* precum şi la accidente demunc! etc$

Deşi le,!tura acestor norme cu normele uridice e mai pu"in pronun3"at!* normele te+nice se interac"ioneaF! cu cele uridice$ Aşa* de e:emplu*normele uridice* consacr6nd o serie de norme te+nice* concur! la deFol3tarea produc"iei 6n di4erite domenii$ La r6ndul lor* normele te+nice pot 4i4olosite şi 6n actiitatea uridic!* prin prelucrarea mecanic!* ci&ernetic! aunor date şi 4apte uridice$


1$ Ce 6n"ele,em prin re,lementare normati! %rin ce se deose&eştere,lementarea normati! de re,lementarea indiidual!

2$ Numi"i criteriile de clasi4icare a normelor sociale$

'$ CaracteriFa"i coraportul cate,oriilor dreptM 3 moral!M$

;$ Ce aport şi3au adus o&iceiurile la deFoltarea dreptului

)$ CaracteriFa"i aspectul uridic al %oruncilor DumneFeieşti$

5$ CaracteriFa"i rolul normelor te+nice$


7777777777777777777777777777777777777777777777

1$ Ser,+ei Ale:ee* *WuţcZ meopm npaea$ . 23: TO#Y* #ocZ.a* 1791$

2$ Dan Cio&anu* &ntroducere în studiul dreptului$ .ucureşti* 177'$

'$ Ion Craioan* Tratat elementar de teorie generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$

;$ #!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* Teoria generală a dreptului$ Iaşi*1775$

)$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1775* 2((2$

5$ Adam %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1777$

8$ .$ C$ Yepcec4lYU** Cpaeo e cucrneme coifua2inou peeAmifuit$ #ocZ.a*1795*

9$ Ion -l!du"* &ntroducere în sociologia 2uridică$ .ucureşti* 2((($

-ă *%% i-



: :

5

$$ $/ setare$ .permitere$ punlre+.K/$$PPi<6

8gr"a le,ii cansiă m" c ordone*

/P c Wr64e6a\cePMa permice$

M*$M*M$ @iNfa"non smguîasperşonas$

PM/ r O+O. Oşed Oge2ieraliter constttirtu2O+."O ;*reptBl tsA$ rmdmefte Ori3 pen t m.fiecare omOvţ naris4cimniru iotî8O.

/oţiunea şi trăsăturile esenţiale ale normei 0uridice.

Structura normei 0uridice.

/orma 0uridică şi articolul actului normati.

Dodalităţile de e>punere a elementelor normelor 0uridice în

articolele actului normati.

Categoriile normelor 0uridice. Criteriile de clasi+icare a normelor 0uridice.

/orma 0uridica




11,1. Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale normei "uridi#e

Din capitolul precedent s3a desprins concluFia c! re,lementarea re3la"iilor sociale are loc prin intermediul normelor sociale$ Dat 4iind 4aptulc! aceste rela"ii "in de dierse domenii de actiitate uman!* di4erite s6nt şinormele care le re,lementeaF!$

O modalitate a normelor sociale s6nt normele uridice$ Aprecierea şicunoaşterea mai corect! a normei uridice implic! at6t caracteriFarea tr!3s!turilor comune tuturor normelor sociale* c6t şi caracteriFarea tr!s!turi3lor lor speci4ice$ %unctul de pornire la caracteriFarea ei e urm!torul/ oricenorm! uridic! e norm! social!* 6ns! nu 4iecare norm! social! e şi uridic!$

Norma uridic! poate 4i numit! doar acea norm! social! ce con"ine o re,ul!

de conduit!* sta&ilit! sau autoriFat! <sanc"ionat!= de stat* menit! s! re,le3menteFe cele mai importante domenii de actiitate uman! şi ocrotit!* 6ncaF de necesitate* de 4or"a coerciti! a statului$

6n literatura de specialitate pot 4i 6nt6lnite şi alte de4ini"ii$ -om eiden3"ia doar unele din ele$

Nicolae %opa consider! c! norma uridic! poate 4i de4init! ca o re,u3l! ,eneral! şi o&li,atorie de conduit!* al c!rei scop este acela de a asi,uraordinea social!* re,ul! ce poate 4i adus! la 6ndeplinire pe cale statal!* 6ncaF de neoie* prin constr6n,ereM$1

6n iFiunea lui Ion Do,aru norma uridic! este o re,ul! de conduit!

,eneral!* impersonal! şi o&li,atorie* care e:prim! oin"a electoratului 6n34!"işat de or,anul le,islati* re,ul! al c!rei scop este de a asi,ura ordineasocial! şi care poate 4i adus! la 6ndeplinire pe cale statal!* la neoie* princonstr6n,ereM$2

G+eor,+e Lupu ede 6n norma uridic! re,ula social! de conduit!,eneral! şi o&li,atorie* ela&orat!* recunoscut! sau acceptat! de c!tre stat şiimpus!* dac! este caFul* prin 4or"a coerciti! a statuluiM$'

Dup! p!rerea lui Dumitru .alta, norma uridic! ca element constitu3ti al dreptului este o re,ul! de conduit!* instituit! de puterea pu&lic! saurecunoscut! de aceasta* a c!rei respectare este asi,urat!* la neoie* prin4or"a coerciti! a statuluiM$;

Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 1)7$Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 1;;$G+eor,+e Lupu* G+eor,+e Aornic* *pera citată$ pa,$ 5;$Dumitru .alta,* *pera citată$ pa,$ 117$

-9 *%$ ,




Cert este c! de4ini"iile enumerate mai sus nu scot 6n eiden"! deose&iri principale$ Autorii pun la &aFa de4ini"iilor acele 6nsuşiri care permit deo3se&irea normelor uridice de celelalte norme sociale$ Din analiFa atent! a

elementelor pe care se cl!desc de4ini"iile* şi a de4ini"iilor 6nseşi* se de,a!urm!toarele idei/1$ Normele uridice s6nt sta&ilite sau autoriFate de c!tre or,anele

competente de stat$ Ele e:prim! oin"a statului* 6ndreptat! sprere,lementarea unui anumit tip de rela"ii din societate$ E:primat! prin norm!* oin"a de stat este adresat! oin"ei participan"ilor la raporturile din societate* care tre&uie s!3şi coreleFe conduita cu6ndatorirea sau interdic"ia inclus! 6n norm!$ Norma este pre!Fut!6ntotdeauna pentru situa"ii din ia"!* 6n care este posi&il! selectareadi4eritelor ariante ale conduitei$ Anume de aceea participan"ilor laraporturile din societate li se indic! arianta necesar!* scontat! 6nconduit!$ %rin urmare* norma uridic! se reduce 6ntotdeauna la uncomandament edictat de autoritatea competent!M$1

2$ Norma uridic! are un caracter ,eneral$ Ea sta&ileşte tr!s!turile ti pice ale situa"iilor de ia"!* la apari"ia c!rora tre&uie aplicat indice3le3tip al rela"iilor sociale$ Acest indice e determinat de norm!$ Caurmare* norma uridic! apare ca model de conduit! a participan"ilor la rela"ia social! dat!$ Norma nu este indiidual!* adic! nu e:prim!numai o situa"ie de drept* determinat! in concreta 6ntre anumite

persoane date 4a"! de anumite ac"iuni date ale lor$ Din contra* eleiFeaF! un num!r nedeterminat de caFuri eentuale de acelaşi 4el*

c+iar dac! acele caFuri nu s3ar realiFa 6n iitor niciodat! sau dac!nu s3ar realiFa dec6t o sin,ur! dat!$2

'$ Norma de drept are menirea de a re,lementa nu o rela"ie aparte*sin,ular!* ci un tip de rela"ii$ %rin aceasta ea se distin,e de acteleaplic!rii dreptului <a +ot!r6rilor autorit!"ilor pu&lice asupra unor caFuri concrete= şi dispoFi"iilor lor indiiduale$ Ast4el* norma dedrept re,lementeaF! tipul de caFuri şi raporturi* este adresat! unuicerc de persoane determinate prin indicii3tip <cet!"eni* alte persoane 4iFice* persoane uridice* persoane o4iciale etc$=$

;$ Norma de drept* la 4el ca şi dreptul 6n ansam&lu* este pre!Fut! s!re,lementeFe conduita oamenilor printr3un tip special de rela"ii*le,!tur!* la care participan"ii reFid! 6n drepturi şi 6ndatoriri reci3

1 Ale: beill* Droit civil. &ntmduction generale$ Troiseme edition* DalloF* 178'* pa,$ 5$2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ ;)93;)7$

8P %) @




proce$ Acest mod de re,lementare a rela"iilor sociale şi a condu3itei oamenilor alc!tuieşte tr!s!tura speci4ic! a realiF!rii dreptului$

Normele de drept au un caracter de dispoFi"ie o&li,atorie/ c6nd 6n

deFoltarea rela"iilor sociale se creeaF! sau apar condi"iile de reali3Fare pre!Fute de norm!* participan"ii la aceste rela"ii cap!t! drep3turi concrete care 4ormeaF! raporturile uridice$ Norma ca model alraportului de drept 6n 4orma ,eneral! determin! dreptul su&iecti*conduita posi&il! a unei p!r"i care particip! la raport$

)$ Un indiciu speci4ic al normelor uridice este ocrotirea lor prin con3str6n,ere de stat$ Dreptul n3are nici o aloare 4!r! un aparat 6n stares! impun! prin constr6n,ere respectarea normelor de drept$ %rinaceasta* normele de drept se deose&esc de alte norme sociale* precum şi apelurile şi adres!rile* pe care le impun actele autorit!"ilor

pu&lice$ #!surile de constr6n,ere de c!tre stat* aplicate 6n caFurile

6nc!lc!rii normelor de drept* s6nt ariate$ Ele s6nt 6ndreptate spree:ercitarea dreptului iolat sau spre realiFarea 6ndatoririi ne6nde plinite* precum şi spre pedeapsa in4ractorului$#erit! a 4i reamintit! aici* mai mult ca oriunde* re4lec"ia lui .laise%ascal/ MKusti"ia 4!r! 4or"! este neputincioas!$$$ %rin urmare* tre&u3ie s! punem la un loc usti"ia şi 4or"a şi$$$ s! 4acem ca ce3i drept s!4ie puternic şi ce3i puternic s! 4ie drept$ %receptele* le,ile* re,ulileela&orate de stat* care ,uerneaF! actiitatea uman! 6n societates6nt impuse* la neoie* prin constr6n,ere social!* alt4el spus* prin4or"a pu&lic!M$1

5$ Norma uridic!* 6n sens lar, or&ind* din perspecti! sistemic!*

dreptul eoc! ideea de dreptate 3 ins est ars oni et ale\ui. E,alitatea 6ntre oameni* inspirat! de dreptate sau sinonim! cu ea* poate4i* 6ns!* teoretic! şi a&solut! sau practic! şi relati!P2

8$ Norma uridic! este elementul de &aF! al sistemului de drept* estecelula de &aF! a dreptului* sistemul uridic elementar$ <Dreptul estepluralulM* norma de drept este sin,ularulM=$

%reFint! interes deose&it caracteristica normei uridice 4!cut! de YansZelsen 6n renumita sa lucrare Teoria pur! a dreptuluiM/ Cu6ntul norm!3 consider! Zelsen 3 e:prim! ideea c! cea tre&uie s! 4ie sau s! se produ3c!* 6n particular* c! un om tre&uie s! se comporte de o anumit! manier!$Aceasta este semni4ica"ia ce o posed! unele acte umane care* dup! inten"ia

autorilor lor* iFeaF! s! prooace o conduit! altuiaM$

'

1 #!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* *pera citată$ pa,$ 22(3221$2 Ion Deleanu* *pera citată$ pa,$ 17$' Yans Zelsen* Teorie pure du droit$ .ruilant* .el,iue* 1777* pa,$ 1'$

ni 270 t-




Norma uridic! se caracteriFeaF! prin cinci elemente/ imperatiul ipo3tetic* constr6n,erea* aliditatea* 6nl!n"uirea şi e4icacitatea$

1$ Spre deose&ire de norma moral!* care apare ca un imperati ca

te,oric <s! nu min"iM=* norma uridic! este un imperativ ipotetic.%reederile ei s6nt su&ordonate unei condi"ii <dac! nu3"i pl!teştidatoriile* 6"i or 4i con4iscate &unurileM=$1

2$ Norma uridic!* spre deose&ire de cea moral!* comport! o con strîngere" lisus* 6n predica de pe munte* propo!duieşte un ade!r moral 4!r! sanc"iuniM$ Aceasta şi deose&eşte* 6n mare m!sur!*dreptul de moral!/ Deose&irea esen"ial! 6ntre drept şi moral! nuse poate sta&ili dec6t dac!31 concepem pe primul su& re,imul con3str6n,erii$$$ 6n timp ce morala este un 4apt social care nu sta&ileşteasemenea sanc"iuni* ci ale c!rei sanc"iuni reFid! e:clusi 6n apro

&area atitudinilor con4orme cu morala şi deFapro&area atitudinilor ce contrain normelorM$2

'$ Conceptul de validitate este unul din conceptele c+eie prin careZelsen 4undamenteaF! teoria pur! a dreptului* 6n iFiunea lui Zel3sen* aliditatea este condi"ia e:isten"ial! sine \ua non a normei

uridice$ Zelsen se 6ntrea&! cum 6i este con4erit!* care este 4undamentul ei$ Cum reFult! din ar,umentarea sa anterioar!* 4aptelede orice 4el 3 economice* politice* morale* reli,ioase etc$ 3 nu potconstitui 4undamentul normelor* pentru c! din aceea c! cea este *nu poate reFulta c! cea tre&uie s! 4ie$ ConcluFia tras! de Zelseneste c! aliditatea unei norme nu poate aea alt 4undament dec6t

aliditatea altei norme/ Norma care constituie 4undamentul uneialte norme este* prin raportare la aceasta* o norm! superioar!M$' Bi6n continuare/ Norma suprem! nu poate* deci* 4i dec6t presupus!$ -aliditatea sa nu mai poate 4i dedus! dintr3o norm! superioar!P4undamentul alidit!"ii sale nu mai poate 4ace o&iectul unei alte6ntre&!riM$; O asemenea norm! este norma 4undamental!$ Toatenormele* a c!ror aliditate poate 4i raportat! la una şi aceeaşi nor m! 4undamental! 4ormeaF! un sistem de norme* o ordine normati!$ Norma 4undamental! este sursa comun! a alidit!"ii tuturor normelor care apar"in la una şi aceeaşi ordineP ea este 4undamentul

%+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ ''9$I&idem* pa,$ ''93''7$Yans Zelsen* *pera citată$ pa,$ 17;$Idem$

8# *1 t-




comun al alidit!"ii lorM$1 Din cele spuse reFult! c! 6n iFiunea luiZe6sen* normele uridice 6n totalitatea lor nu constituie un sistemde norme uridice situate toate la acelaşi niel* ci un edi4iciu cu mai

multe etae* o piramid!* o ierar+ie 4ormat! din mai multe nieluri$;$ înlănţuirea normei uridice reFult! din 4aptul c! norma uridic!constituie un element al totalit!"ii* o eri,! dintr3un sistem de nor me care tre&uie s! 4ie coerent* ordonat$ Normele uridice 4ormeaF!un sistem lo,ic per4ect* unitar* uni4orm$

)$ O norm! uridic! nu este ala&il! dec6t dac! este efectivă. Nuconsider!m o norm! uridic! ca o&iecti* ala&il!* 3 a4irm! Zel3sen dec6t dac! conduita uman! pe care o re,leaF! 6i corespundee4ecti* cel pu"in p6n! la un anumit punct$ O norm! care nu esteaplicat!* nici urmat! nic!ieri şi niciodat!* adic! o norm! care* aşacum ne e:prim!m 6n mod o&işnuit* nu &ene4iciaF! de un minim de

e4icacitateM* nu este recunoscut! drept o norm! uridic!* o&iectiala&il!$ Un minim de e4icacitateM este* deci* o condi"ie a alidit!"ii normelor uridiceM$2

#ircea Duara indic! patru elemente distincte pentru norma uridic!/a= re,lementeaF! numai inten"ii e:terioriFateP &= o&li,a"iile ei au at6t caracter poFiti <de 4acere=* c6t şi ne,ati <de ne,are=Pc= norma uridic! o&li,! numai 4a"! de altul <al"ii=Pd= constr6n,erea <sanc"iunea= interine inaria&il din e:teriorul per

soanei* pentru a o determina s! intre 6n ordinea instituit! şi pentrua re4ace aceast! ordine deFec+ili&rat! 6ntr3un mod oarecare$'

GenV rancois <1951317);=* urist 4ranceF* cel mai cunoscut 6n str!i3n!tate* sus"ine c! normele uridice se distin, de acelea ale moralei prin/a8 sancţiunile din afară18 ideea de 2ust1c8 imperativul categoric al normei 2uridice.?

Raport6nd normele uridice la mem&rii societ!"ii şi la putere* N$ S$Timoc+e44 distin,e urm!toarele caracteristici particulare ale acestora/

a8 recunoaşterea lor de către memrii grupului18 respectarea acestora în calitate de comandamente generale1c8 recunoaşterea normelor 2uridice de către guvernanţi1

Yans Ze6sen* *pera citată$ pa,$ 17)$I&idem* pa,$ 17$G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* *pera citată$ pa,$ 22$Ion -l!du"* *pera citată$ pa,$ 1'1$

#< $$ t8




d8 garantarea lor de către guvernanţi.O #en"ion6nd 4aptul c! dreptul nu poate e:ista şi nu poate 4i e:plicat 6n

a4ara realit!"ii sale normatie* pro4esorul Nicolae %opa su&liniaF! urm!3toarele tr!s!turi ale normelor uridice/

a8 norma 2uridică are un caracter general şi impersonal18 norma 2uridică are un caracter tipic1c8 norma 2uridică implică un raport inter suiectiv1d8 norma 2uridică este oligatorie.J

%ro4esorul rus A$ -$ #i"eici se pronun"! asupra unor asemenea tr!3s!turi de4initorii ale normelor uridice* cum ar 4i/

a8 caracterul general şi oligatoriu de conduită al normei1a8 adoptarea sau sancţionarea ;acceptarea8 şi asigurarea în cazul în

călcării lor de către stat18 caracterul strict formulat al normei 2uridice1c8 cerinţa respectării formei scrise$ documentate a normei 2uridice.J

1*.*. Stru#tura normei "uridi#e

Norma uridic! constituie elementul primar al sistemului de drept* ce3lula din care se construieşte 6ntre,ul edi4iciu al dreptului$ %entru a putea 4ireceptat!* 6n"eleas! de c!tre to"i su&iec"ii de drept* norma uridic! tre&uies! ai&! o anumit! structur! lo,ic! din care s! reFulte c6t mai e:act r!spun3surile la c6tea 6ntre&!ri/

a8 cui îi este adresată norma 2uridică şi în ce condiţii$ împre2urărinorma dată activează

8 ce comportament prescrie statul suiectului de drept$ adică ce treuie să facă$ ce nu treuie să facă suiectul sau ce comportament acceptă statul suiectului

c8 care vor fi urmările$ consecinţele realizării sau nerealizării pre scripţiilor normativ 2uridice

R!spunsurile la aceste 6ntre&!ri pot 4i ,!site 6n elementele normei u3ridice care* 6n ansam&lul lor* 4ormeaF! structura normei$

%ro&lema structurii normei uridice este* 6n 4ond* aceea a e:prim!rii

c6t mai e:acte* 6ntr3o 4orm! corespunF!toare* a 6mpreur!rilor la care se1 Ion -l!du"* *pera citată$ pa,$ 1'1$2 Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1;(31;)$' flpod2ieM3 o*uţeu ineopuu npaea u zocAdapcmea$ no4l$ pe4l$ npo^k_$ .$ C$ Yepcecs44lua$

pa,$ 2;932)($

-Ş *+ t-




re4er! conduita de urmat* şi a consecin"elor uridice ale realiF!rii sau nere3aliF!rii acestei conduite$

Structura normei uridice poate 4i a&ordat! din dou! puncte de edere/

unul intern 3 alc!tuirea lo,ic! a normei* şi unul e:terior 3 modul de e:pri3mare a elementelor lo,ice ale normei uridice$Din punct de edere lo,ico3uridic* norma uridic! are o structur! tri3

+otomic!* ale c!rei elemente s6nt/ ipote0a, dispo0iţia şi sancţiunea!

'! #poteza este acea parte a normei uridice care determin! cercul desu&iec"i* c!rora le este adresat! norma şi sta&ileşte condi"iile* 6mpreur!rilesau 4aptele la care se re4er! prescrip"ia acesteia$

0stfel$ oricare norma 2uridică concretizează suiecţii de drept$ căroraea este destinat!$ Cate,oria su&iec"ilor poate 4i determinat! 6n mod di4erit$Aşa* de e:emplu* poate 4i de4init! o calitate social! a su&iec"ilor <cet!"ean*apatrid* p!rinte* copil etc$= sau poate 4i caracteriFat su&iectul 6n mod ,ene3

ric <persoan! uridic!* persoan! 4iFic!* oricine* to"i* 4iecare* acela care$$$M ^

etc$=$ In acest sens* aducem urm!toarele e:emple/ Cet!"enii Repu&licii#oldoa şi apatriFii cu domiciliul permanent pe teritoriul Repu&licii #ol3doa care au s!6rşit in4rac"iuni 6n a4ara teritoriului "!rii s6nt pasi&ili der!spundere penal! 6n con4ormitate cu preFentul codM <alin$ <2=* art$ 11*Codul %enal al Repu&licii #oldoa=P Orice persoan! acuFat! de un delicteste preFumat! neinoat! p6n! c6nd ino!"ia sa a 4i doedit! 6n modle,al* 6n cursul unui proces udiciar pu&lic* 6n cadrul c!ruia i s3au asi,u3rat toate ,aran"iile necesare ap!r!rii saleM <art$ 21* Constitu"ia Repu&licii#oldoa=$

Condi"iile* 6mpreur!rile la care se re4er! prescrip"ia normei uridice pot consta/ 6ntr3o stare de dreptP 6n anumite circumstan"e de 4aptP 6ntr3unamestec al celor dou!$

/tarea de drept! Uneori aplicarea unei prescrip"ii normatie este con3di"ionat! de o stare de drept pree:istent!$ De e:emplu/ %roprietarul deteren poate cere proprietarului de teren ecin s! ia parte la instalarea unui+otar sta&il de demarcare sau la resta&ilirea unui +otar deterioratM <alin$ <1=*art$ '7'* Codul Ciil al Repu&licii #oldoa=$

6n acest caF starea de drept <4aptul de a 4i proprietar= repreFint! ipote3Fa normei uridice$

Circumstanţe de fapt!Aceste circumstan"e pot 4i/ 4apte naturale <de

e:emplu* desc+iderea succesiunii 6n urma decesului persoanei 4iFice=* 4ap3te ale omului* materiale <4urtul* adic! sustra,erea pe ascuns a &unurilor altei persoane= sau intelectuale <utiliFarea numelui altei persoane=$

-9 *! =-




Amestec de stări de drept şi de fapt! Uneori aplicarea normei estecondi"ionat! de pree:istenta unei st!ri de drept* c!reia i se adau,! anumite4apte sau mani4est!ri de oin"!$ De e:emplu* a&uFul de putere sau a&uFul

de sericiu presupune mai 6nt6i o stare de drept <4aptul de a 4i o persoan!cu 4unc"ie de r!spundere= şi apoi o stare de 4apt <4olosirea inten"ionat! asitua"iei de sericiu=$

Oric!rei norme uridice i se poate sta&ili ipoteFa* c+iar dac! nu estee:pres 4ormulat! 6n te:t* prin deduc"ie* pe cale lo,ic!* 6n dependen"! de

gradul de preci0ie a formulării, de gradul de determinare, ipoteFele pot 4ide mai multe 4eluri/ determinate şi relativ determinate!

IpoteFa este determinată 6n situa"ia 6n care* 6n aceast! parte a normei uridice s6nt sta&ilite e:act cercul de su&iec"i* c!rora le este adresat! normaşi 6mpreur!rile la care se re4er! prescrip"ia normei$ De e:emplu* alin$<)=alart$89 al Constitu"iei Repu&licii #oldoa sta&ileşte e:pres/ Dac! şi dup!ale,erile repetate %reşedintele Repu&licii #oldoa nu a 4i ales* %reşedin3tele 6n e:erci"iu diFol! %arlamentul şi sta&ileşte data ale,erilor 6n noul%arlamentM$

IpoteFa este relativ determinată 6n situa"ia 6n care 6mpreur!rile deaplicare a prescrip"iei normei* prin natura lor* nu s6nt 4ormulate 6n moddetaliat$ De e:emplu* con4orm alin$<l= al art$122 din Codul #uncii al Re3

pu&licii #oldoa* salariatul poate 4i rec+emat din concediul de odi+n!anual prin ordinul <dispoFi"ia* deciFia* +ot!r6rea= an,aatorului numai cuacordul scris al salariatului şi numai pentru situaţii de serviciu neprevăzute... + <su&linierea ne apar"ine 3 aut$=$

6n dependen"! de num!rul 6mpreur!rilor 6n care se aplic! dispoFi"ianormei* ipoteFele pot 4i simple sau complee,

&potezele simple s6nt cele 6n care este 4ormulat! o sin,ur! condi"ie sau6mpreur!rile pentru a se aplica dispoFi"ia normei uridice$

&potezele complexe s6nt cele 6n care s6nt 4ormulate dou! sau mai multecondi"ii şi 6mpreur!ri pentru a se aplica dispoFi"ia normei uridice$

IpoteFa comple:! poate 4i cumulativă sau alternativă!

%umulativă ipoteFa este atunci* c6nd s6nt pre!Fute dou! sau mai mul3te 6mpreur!ri care tre&uie s! e:iste 6mpreun! pentru ca prescrip"ia normei

uridice s! 4ie aplicat!$ %entru ipoteFa comple:! cumulati! poate 4i date:emplul din punctul ,=* alin$ <1= al art$ 95 din Codul #uncii* care pree3de c! concedierea 3 des4acerea din ini"iatia an,aatorului a contractuluiindiidual de munc! pe durat! nedeterminat!* precum şi a celui pe durat!determinat! 3 se admite pentru urm!toarele motie/ 6nc!lcarea repetat!*

?) *



.oris Ne,ru* Alina Ne,rui

pe parcursul unui an* a o&li,a"iilor de munc!* dac! anterior au 4ost aplicatesanc"iuni disciplinareM$Este ipoteF! comple:! alternativă aceea 6n care s6nt pre!Fute dou!

sau mai multe 6mpreur!ri* iar pentru aplicarea dispoFi"iei normei uridiceeste necesar! e:isten"a 4ie a unei 6mpreur!ri* 4ie a celeilalte sau a celorlal3te$ De e:emplu* alin$ <1= al art$ 1;;( al Codului Ciil preede c! succesi3unea se desc+ide 6n urma decesului persoanei 4iFice sau declar!rii mor"ii eide c!tre instan"a de udecat!M$

IpoteFele pot 4i* de asemenea* enunţative cu caracter de e:empli4icaresau ipoteFe limitative caz 6n care 6mpreur!rile la care se a aplica dispo3Fi"ia normei uridice s6nt enumerate precis <limitati= şi nu pot 4i e:tinse la

alte situa"ii asem!n!toare$1

%. -ispoziţia este acea parte a normei uridice care sta&ileşte conduitacare tre&uie respectat!* 6n condi"iile şi 6mpreur!rile date de ipoteF!$ Alt4elspus* dispoFi"ia 4ormuleaF! drepturile su&iectie şi o&li,a"iile corespun3F!toare ce rein su&iec"ilor iFa"i de ipoteFa normei uridice$ De aceea sea4irm! c! dispoFi"ia normei uridice 4ormeaF! con"inutul* mieFul normei

uridice$DispoFi"ia cuprinde un ordin* o porunc!* un comandament care se re3

4er! 4ie la s!6rşirea unei ac"iuni* 4ie la a&"inerea su&iectului de la o ac"iune$Aşadar* ea poate s! impun! o anumit! conduit!* s! interFic! o conduit!*

sau s! nu interFic! dar nici s! nu o&li,e o conduit!$Dup! ,radul de determinare a conduitei prescrise ac"iune sau inac3"iune 3 dispoFi"ia normei uridice poate 4i determinată sau relativ deter#minată!

DispoFi"ia normei uridice este determinată atunci c6nd sta&ileşte ca3te,oric şi 4!r! nici o posi&ilitate de dero,are drepturile şi o&li,a"iile su3

&iec"ilor iFa"i de le,iuitor$ In acest caF conduita su&iec"ilor este cate,oriccerut! de le,e* 4ormul!rile 4iind de ,enul/ tre&uieM* este o&li,atM* esteinterFisM* este opritM etc$

E:emple de dispoFi"ii determinate ne pot seri/ #unca 4or"at! esteinterFis!M* Dreptul la ,re! este recunoscut$$$M* Dreptul la proprietate

priat!* precum şi crean"ele asupra statului* s6nt ,arantateM* Statul esteo&li,at s! ia m!suri pentru ca orice om s! ai&! un niel de trai decent$$$M<alineatele <1= ale articolelor ;;* ;) *;5 *;8 ale Constitu"iei Repu&licii#oldoa$

1 Anca R!dulescu* Ion Cor&eanu* Teoria generală a dreptului. 'ote de curs$ .ucureşti*2(((* pa,$ ;'$

3s 285 J




6n caFul dispoFi"iei relativ determinată om ,!si ariante sau limite

ale conduitei urm6nd ca su&iec"ii s! alea,! una dintre ele sau sin,uri saşi

determine* 6n limitele propuse* conduita lor$ In acest caF 4ormul!rile4olosite de le,iuitor or fi de ,enul/ este 6n dreptM* are dreptulM* este6ndrept!"itM* este autoriFatM* poateM etc$

E:emple de dispoFi"ii relati determinate ne pot seri urm!toarele/Cet!"enii Repu&licii #oldoa au dreptul de a participa la administrareatre&urilor pu&lice$$$MP Cet!"enii se pot asocia li&er 6n partide şi 6n alte or3,aniFa"ii social3politice$$$MP Orice salariat are dreptul de a 6ntemeia şi dea se a4ilia 6n sindicate pentru ap!rarea intereselor saleM <alineatele <1= alearticolelor '7* ;1* ;2 ale Constitu"iei Repu&licii #oldoa=$

Dup! caracterul conduitei prescrise şi dup! latitudinea l!sat! destina3tarilor lor* dispoFi"iile normelor uridice pot 4i imperative sau categoriceşipermisive!

Imperative sau categorice s6nt dispoFi"iile care impun un respect a&3solut de la care nu se poate dero,a$ Aceste dispoFi"ii* 6n 4unc"ie de pre3scrip"ia ce o con"in pot 4i onerative şi pro*ibitive!

?ispo0iţiile imperative onerative prin prescrip"ia lor comand!* ordo3n!* impun o ac"iune* pretind o conduit! acti! a destinatarilor$ E:emple dedispoFi"ii imperatie oneratie ne pot seri urm!toarele/ Creditorul esteo&li,at s! repare preudiciul cauFat de&itorului prin 6nt6rFierea accept!rii

presta"ieiM <art$ )7) al Codului Ciil al Repu&licii #oldoa=P An,aatorulare o&li,a"ia s! asi,ure permanent condi"iile te+nice şi or,aniFatorice care

au 4ost puse la &aFa ela&or!rii normelor de munc! şi s! creeFe condi"iide munc! necesare 6ndeplinirii normelor de produc"ie <de deserire=$$$M<art$ 181 al Codului #uncii al Repu&licii #oldoa=$

?ispo0iţiile imperative pro*ibitive prin prescrip"ia lor interFic* di3rect sau indirect* o anumit! ac"iune şi se re,!sesc* cu prec!dere* 6n dreptul

penal <dispoFi"iile priind in4rac"iunile= şi 6n dreptul administrati <dis3 poFi"iile priind contraen"iile=$ Desi,ur* nu numai 6n ramurile de dreptmen"ionate* ci şi 6n alte ramuri de drept pot 4i 6nt6lnite norme cu dispoFi"iiimperatie pro+i&itie$ E:emplu de dispoFi"ie imperati! pro+i&iti! ne

poate seri prescrip"ia normati! al alin$ <1= al art$ 1() al Codului #unciial Repu&licii #oldoa/ Nu se admite atra,erea la munc! suplimentar! asalaria"ilor 6n 6rst! de p6n! la 19 ani* a 4emeilor ,raide* a 4emeilor a4late6n concediu postnatal* a 4emeilor care au copii 6n 6rst! de p6n! la ' ani*

precum şi a persoanelor c!rora munca suplimentar! le este contraindicat!con4orm certi4icatului medicalM$

) * = -




( a doua cate,orie de dispoFi"ii reFultat! 6n urma clasi4ic!rii* 6n 4unc"ie de caracterul con"inutului prescrip"iei normatie* o constituie dispoFi"iile permisie$ In caFul acestora* dispoFi"ia nu cuprinde un imperati

eident/ ea nici nu ordon!* nici nu interFice$DispoFi"iile permisie sta&ilesc capacitatea uridic! sau competen"a*acord! 6mputerniciri* o4er! posi&ilitatea de e:ercitare a anumitor drepturişi de satis4acere a unor interese le,itime$

3. Sancţiunea este al treilea element structural al normei uridice*care preciFeaF! urm!rile* consecin"ele ce apar 6n caFul realiF!rii sau nere3aliF!rii dispoFi"iei normei uridice$

Sanc"iunea repreFint! modul de reac"ie* r!spunsul uridic al societ!"ii4a"! de conduita necon4orm! cu dispoFi"ia normei uridice* m!surile con3crete luate 6mpotria persoanelor care au 6nc!lcat le,ea$

Sanc"iunea se poate re4eri 6ns! şi la m!suri de stimulare* de cointere3sare a su&siec"ilor conduitelor dorite de le,iuitor$

Ne om re4eri* 6n principal la sanc"iunile care reFult! 6n caFurile nere3aliF!rii dispoFi"iilor normelor uridice$

Se ştie c! toate normele sociale* 4ie cele uridice sau nonuridice* s6nt6nso"ite de sanc"iuni$ Apar 6ns! deose&iri 6n sensul c! dreptul se caracte3riFeaF! prin sanc"iuni 4ormaliFate* prin reac"ia or,aniFat!* statal! 4a"! decomportamentul care lezează ordinea social!$ Alte sanc"iuni 3 morale* sa3tirice* reli,ioase etc$ 3 s6nt ne4ormaleP ele s6nt reFultatul unei reac"ii spon3tane şi care se concretiFeaF! 6n mani4est!ri de &lam pu&lic* de deFapro&are<a unei conduite morale* spre e:emplu=* de &atocur!* de ironie* peniten"e

etc$M1

De asemenea* iolarea normelor uridice atra,e interen"ia institu3"iilor specialiFate ale autorit!"ilor pu&lice <poli"ie* usti"ie etc$=* pe c6nd6nc!lcarea normelor nonuridice presupune interen"ia spontan! şi di4uF! aunor instan"e a4late la nielul ,rupurilor şi colectiit!"ilor sociale$

Sanc"iunea are aloarea unei aertiF!ri* indic6nd deFaantaele la carese e:pune cel care 6ncalc! prescrip"ia normati3uridic!$ E:isten"a sanc3"iunii este usti4icat! prin 6ns!şi interesul ,eneral al conie"uirii sociale*normele uridice sta&ilindu3se 6n 4olosul tuturor* ,arant6nd 4iec!ruia c! nua aea de su4erit de pe urma celor care or atenta la &inele comun* laordinea social!$

Dreptul nu se limiteaF! numai la preederea sanc"iunilor* ci şi la apli3carea lor$ Ast4el* dreptul preede şi posi&ilitatea aplic!rii* 6n caF de nece3sitate a constr6n,erii$ Deşi se mani4est! 6n di4erite 4orme* constr6n,erea

1 Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1;7$

?+ *$ t-




uridic! 3 men"ioneaF! pro4$ So4ia %opescu se deose&eşte de celelalte4orme de constr6n,ere prin/

a= caracterul ei material c!ci nu este numai o constr6n,ere psi+olo,i

c!* ci şi 4iFic! 3 (manus militaris+ e:ercitat! asupra corpului sau &unurilor persoanei* aduc6ndu3se atin,ere li&ert!"ii* onoarei şi actiit!"ii sale$Sanc"iunea repreFint! o ac"iune material! a unor persoane* e:ercitat! 6nnumele statului* asupra altor persoane sau &unurilor lorP

&= caracterul ei or,aniFatPc= caracterul ei te+nicM$1

Re4erindu3ne la sancţiune şi constrîngere$ tre&uie s! "inem cont de4aptul c! aceste cate,orii nu s6nt identice$ E:ist! sanc"iuni care nu au nimiccomun cu constr6n,erea şi dimpotri!* e:ist! caFuri c6nd se aplic! con3str6n,erea 6n a4ara unor sanc"iuni$

6n decursul istoriei* sanc"iunile au di4erit* de la o epoc! la alta* de laun stat la altul$ Acelaşi lucru poate 4i spus şi la etapa contemporan!$ Sanc3"iunile aplica&ile 6n di4erite state nu coincid$ In multe state* de e:emplu*

pedeapsa cu moartea a 4ost a&olit!$ La etapa contemporan! tot mai 4recentse pune accentul pe m!surile umane de com&atere a deiantelor sociale* 6naceast! ordine de idei* o actualitate mai mare cap!t! ideea renumitului pro34esor #ircea Duara* care men"iona necesitatea 6nr!d!cin!rii 6n societate aumanismului* ec+it!"ii şi drept!"ii/ Dar* pe c6t statul are ast4el o&li,a"ia dea intereni acolo unde este posi&il* pe at6t are 6ndatorirea s! eite de a o 4aceacolo unde situa"ia nu comport! 6n 4apt aplicarea sanc"iunii$ C6nd este or&ade credin"a noastr! intern!* de idealul 6nsuşi moral* pe care31 aem 4iecare 6n

su4letul nostru* cum e idealul na"ional* idealul reli,ios* idealul ştiin"i4ic* sta3tul nu poate s! interin! prin sanc"iuni* 6n Fadar Giordano .runo a 4ost ars pe ru,P el a creFut mai departe c! p!m6ntul se 6n6rteşte 6n urul soarelui şinu soarele 6n urul p!m6ntului$ 6n Fadar au 4ost arşi şi au 4ost supuşi torturii

pro4e"iiP ei au continuat a crede mai departe* 6n nici un 4el statul nu poate s!treac! 6n domeniul su4letului* 6n domeniul inten"iei propriu3Fise care nu s3amani4estat 6n a4ar!* 6n domeniul credin"elor noastre$ Domeniul moral esteast4el strict intan,i&il pentru sanc"iunea material! aşa cum este or,aniFat!de stat* şi numai concluFia 6ntre cele dou! domenii a putut s! duc! la cala3mit!"i istorice* cum au 4ost r!F&oaiele reli,ioase din trecutM$2

6n le,!tur! cu sanc"iunea normei midice* se discut! mult 6n urul pro3 &lemei aplic!rii e4ectie a constr6n,erii$ Aşa cum su,esti noteaF! Eu,eniu

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 177$2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ '(;3'()$

-s *3




Speran"ia c6nd doar 4rica de pedeaps! constituie temeiul aplic!rii le,ilor*se poate distin,e 6n ia"a societ!"ilor un 4el de 4lu: şi re4lu:$ Ast4el/

c6nd creşte 4recen"a pedepsei* creşte 4ricaP c6nd creşte 4rica* creşte respectul le,iiP c6nd creşte respectul le,ii* scade 4recen"a pedepseiP c6nd scade 4recen"a pedepsei* scade 4ricaP c6nd scade 4rica* scade respectul le,iiP c6nd scade respectul le,ii* creşte 4recen"a pedepsei etc$1

Din cele men"ionate reFult! c! sanc"iunea tre&uie s! 4ie priit! şi in3terpretat! nu ca un scop 6n sine* ci ca un miloc poten"ial de in4luen"!* ca om!sur! de e:cep"ie 6n determinarea conduitei licite a su&iec"ilor de drept$

Doctrina 4urniFeaF! o serie de criterii* care stau la &aFa identi4ic!riidierselor tipuri de sanc"iuni$

Ast4el* dup! natura lor sanc"iunile pot 4i/ patrimoniale şi nepatrimo#niale! Cele patrimoniale iFeaF! patrimoniul su&iectului$ Cele nepatrimo#niale s6nt cele priitoare la drepturile persoanei <dec!derea din drepturi=*cele priitoare la actele persoanei <nulit!"ile=* cele priitoare la persoan!<priarea de li&ertate* recluFiunea=$

După ramura de drept 6n care interin* deose&im/ sancţiuni civile$disciplinare$ penale$ administrative$ financiare etc.

După rolul lor$ deose&im/ sancţiuni cu caracter reprimator şi sancţiuni cu caracter reparator.

După modul de reglementare$ deose&im/ sancţiuni generale$ cuprinse

în legicadru$ coduri etc. şi sancţiuni speciale$ reglementate prin norme speciale. După efectele produse$ deose&im/ sancţiuni cu efect precumpănitor

moral şi sancţiuni cu efect precumpănitor patrimonial. După regimul lor 2uridic$ deose&im/ sancţiuni transmisiile şi sancţi

uni netransmisiile.6n raport cu natura 6nc!lc!rii* cu 4orma pe care o 6m&rac! conduita

ilicit! ce reclam! o anume sanc"iune* deose&im/ sanc"iuni penale* sanc"iuniadministratie* sanc"iuni disciplinare* sanc"iuni ciile$2

Din punct de edere al ,radului de determinare* sanc"iunile pot 4i/determinate$ relativdeterminate$ alternative şi cumulative.

Determinate s6nt sanc"iunile care se sta&ilesc precis de norma uridic!*4!r! a se putea da o alt! interpretare sau deiere de la norma uridic!$ De

Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1)($Lidia .arac* *pera citată$ pa,$ 2;($

-9 *$0




e:emplu* nerespectarea 4ormei autentice atra,e nulitatea actului uridicM<alin$ <1= al art$ 21' al Codului Ciil al Repu&licii #oldoa=$

!elativ determinate s6nt sanc"iunile care pot 4i sta&ilite numai pe caFul

concret* a6nd o limit! minim! şi ma:im! pe care autoritatea pu&lic! derealiFare a dreptului o a sta&ili 6n 4unc"ie de situa"ia concret!$ De e:em3 plu* omorul unei persoane se pedepseşte de la 12 la 2( de aniM <alin$ <1=al art$ 1;) al Codului %enal al Repu&licii #oldoa=$

%umulative s6nt sanc"iunile 6n caFul 6n care or,anul de aplicare tre3 &uie s! aplice dou! sau mai multe sanc"iuni 6n acelaşi timp$ De e:emplu*4a&ricarea 6n scopul punerii 6n circula"ie sau punerea 6n circula"ie a cQrdu3rilor sau a altor carnete de plat! 4alse* care nu constituie alut! sau titluride aloare* dar care con4irm!* sta&ilesc sau acord! drepturi sau o&li,a"ii

patrimoniale* s!6rşite de un 4unc"ionar ori alt salariat 6n e:erci"iul 4unc"i3unii* se pedepseşte cu 6nc+isoare de la ) la 1( ani* cu priarea de dreptul

de a e:ercita o anumit! actiitate <alin$ <2= al art$ 2'8 al Codului %enal alRepu&licii #oldoa=$

0lternative s6nt sanc"iunile 6n caFul 6n care or,anul de aplicare poateopta 6ntre mai multe sanc"iuni$ De e:emplu* l!sarea cu &un! ştiin"! 4!r!autor a unei persoane care se a4l! 6ntr3o stare periculoas! pentru ia"! şieste lipsit! de posi&ilitatea de a se sala din cauFa 6rstei 4ra,ede sau 6n3aintate* a &olii sau a neputin"ei* 6n caFurile c6nd cel inoat* 4ie c! a aut

posi&ilitatea de a acorda autor p!r"ii !t!mate* 4iind o&li,at s! 6i poartede ,ri!* 4ie c! el 6nsuşi a pus3o 6ntr3o situa"ie periculoas! pentru ia"! se

pedepseşte cu amend! 6n m!rime de p6n! la 2(( unit!"i conen"ionale sau

cu 6nc+isoare de p6n! la 2 ani <alin$ <1= al art$ 15' al Codului penal alRepu&licii #oldoa=$Structura lo,ico3uridic! a normei1 e sta&il!/ o norm! are 6ntotdeauna

cele trei elemente* adic! con"ine şi ipoteF! şi dispoFi"ie şi sanc"iune$ Dar aceste trei elemente rar le 6nt6lnim 6ntrunite la un loc* 6ntr3un articol alactului uridic normati sau c+eia 6n actul normati dat luat 6n ansam&lu$%entru a reproduce norma uridic! 6n competen"a ei deplin!* de multe ori enecesar s! lu!m 6n considera"ie preederile ce se con"in 6n mai multe arti3cole ale actului normati dat sau* dac! aceasta e insu4icient* preederile cese con"in şi 6n alte acte normatie$

Din acest punct de edere par a 4i incorecte p!rerile unor autori* pre3

cum c! norma uridic! poate s! nu con"in! 6n mod o&li,atoriu cele trei ele3mente$ Asemenea a4irma"ii se 4ac* pro&a&il* din simplul moti c! structura

1 E:cep"ie 4ac6nd doar cu destina"ie special! <nonnele3de4ini"ii* normele3principii=$

-i *$1 <-




lo,ico3uridic! a normei se con4und! cu structura ei te+nico3le,islati!*redat! 6n articolele actului normati$

Ast4el* saantul rus -$ Beidlin consider! c! norma uridic! ar putea

aea doar un sin,ur element al normei uridice dispoFi"ia$1

Al"i saan"i ruşi <N$ %$ Tomaşesii* A$ $ Cerdan"e= consider! c!norma uridic! ar putea aea doar dou! elemente <ipoteFa* dispoFi"ia=$ Re34uFul de a recunoaşte sanc"iunea ca element o&li,atoriu al normei uridicese l!mureşte prin 4aptul* c! nu 6n toate actele normatie emise de stat pot4i ,!site sanc"iuni$

Cu o asemenea a4irma"ie nu putem 4i de acord$ E ştiut 4aptul c! anumesanc"iunea 6i implic! normei uridice un caracter ,eneral o&li,atoriu$

#ai mult ca at6t* norma uridic! ce deose&eşte de alte norme socialeanume prin 4aptul c! este ,arantat!* asi,urat!* ocrotit! de c!tre stat$ Dac! eneoie* poate fi aplicată c#iar şi forţa coercitivă a starului$

Consider!m c! o norm! uridic! 6n a4ara unei structuri tripartite 6n3ceteaF! de a 4i norm!$ Nu ne putem 6nc+ipui o norm! uridic! care nuse adreseaF! nim!nui şi nu concretiFeaF! 4aptul 6n ce condi"ii ea <norma=actieaF!$ Nu ne putem 6nc+ipui şi o norm! uridic! care n3ar concretiFacomportamentul su&iec"ilor dreptului* 6n s46rşit* o norm!* dup! cum ammen"ionat anterior* nu poate e:ista şi 4!r! sanc"iuni$

( norm! nu tre&uie con4undat! cu un articol$ oarte rar un articol con"ine o norm! uridic!$ De cele mai multe ori* un articol ori con"ine uneleelemente ale normei* ori con"ine elemente ale mai multor norme uridice$

Iat! de ce la caracteriFarea structurii unei norme e necesar s! nu uit!mniciodat! de caracterul sistematic al dreptului$ Toate normele uridice s6ntindisolu&il le,ate 6ntre ele$

1*.+. Norma "uridi#ă şi arti#olul a#tului normati5.8odalităţi de eprimare a elementelor normelor

"uridi#e n arti#olele a#tului normati5

Dup! cum am men"ionat 6n para,ra4ul precedent* din punct de ederea structurii sale lo,ice* norma uridic! este alc!tuit! din ipoteF!* dispoFi"ieşi sanc"iune$ Ast4el* structura unei norme uridice poate 4i sc+ematic repre3Fentat! 6n 4elul urm!tor/ Dac! 3 amnci 3 ca urinare <6n caF contrar* de nuetc$=M/ A4l6ndu3ne pe teritoriul statului <4iind* de e:emplu* cet!"eni ai sta3tului=* tre&uie s! ne con4orm!m prescrip"iilor normati3uridice ale acestui

1 .$ Ule!4liYY* %AufCocni coeemcBozo npaao$ KleYYYrpaa* 17)7* pa,$ 7(37;$

) *$* s-




stat <s! 4acem sau s! nu 4acem cea=* ca urmare a realiF!rii <sau nerealiF!3rii= prescrip"iilor normatie* iat! ce consecin"e uridice or sureniM$

Cele trei elemente structurale repreFint! structura lo,ic! intern!$* sta3

&il! a 4iec!rei norme$ Bi cu toate c! 6n unele caFuri nu le re,!sim e:pres4ormulate* ele se deduc printr3o analiF! lo,ic! a te:tului respecti$A6nd 6n edere c! nu toate normele uridice se constituie potriit

sc+emei* aceast! sc+em! se construieşte de cel ce interpreteaF! norma 6nederea de4inirii mai precise a te:tului de le,e$ Cele trei elemente ale nor3mei se or putea identi4ica pe &aFa unei analiFe lo,ice 6n oricare norm!

uridic!$ 'i8 ne putem aştepte$ desigur$ ca alimentele coroponante ale normei

uridice s! 4ie re,!site* 6n totalitatea lor* 6n unul şi acelaşi articol$ Iat! de cenu tre&uie s! con4und!m norma uridic! cu articolul de le,e$

E:pun6nd 6n articolele de le,e elementele componente ale normelor

uridice* le,iuitorul se conduce de nişte re,uli* care se re4er! la te+nicale,islati!$ Iat! doar unele din aceste re,uli/

a8 %eea ce de la sine e clar$ e evident nu e cazul să expui$ să formulezi.#odalitatea de e:punere a elementelor poate 4i adaptat! ramurii de drept*c!reia 6i apar"ine norma* 6ntr3un mod se or e:pune* de e:emplu* prescrip3"iile normatie 6n dreptul penal şi 6n alt mod or 4i e:puse acestea 6n drep3tul constitu"ional$ Ast4el* se consider! de c!tre unii specialişti 3 remarc!

pro4$ So4ia %opescu 3 c! maoritatea normelor dreptului penal au numaiipoteF! şi sanc"iune* dispoFi"ia const6nd 6n interdic"ia 4aptei descris! 6nipoteF!* 4iind su&6n"eleas!* iar 6ntr3o alt! opinie* ea reFult! din sanc"iunea

normeiM$ Acelaşi lucru 6l sus"ine şi pro4$ Nicolae %opa$ 6n aceast! ordinede idei* dumnealui atra,e aten"ie la 4aptul c!* 6n ,eneral* comandamentulnormelor penale este su&6n"eles <s! nu 4uri* s! nu omori* s! nu atenteFi lademnitatea sau la onoarea semenilor t!i etc$=$ Acest lucru este comun şialtor cate,orii de norme pro+i&itie din alte ramuri ale dreptuluiM$2

6n dreptul constitu"ional* de e:emplu* pare la prima edere* c! normele uridice ar 4i lipsite de sanc"iuni$ Dac!* din punctul de edere al 4ormu3l!rii e:prese acest lucru poate 4i ade!rat* el este 4als dac! priim lucruriledin alt un,+i de edere$ Sanc"iunea implicit! a 6nc!lc!rii oric!rei normeconstitu"ionale este neconstitu"ionalitatea actuluiM$'

Toate normele uridice <constitu"ionale* administratie* 4unciare* pro3

cesuale etc$= con"in sanc"iuni* 6n caFul 6nc!lc!rii oric!rei norme uridice1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 198$2 Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1)1 31)2$J Ion Do,arii* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ 2;2$

-+ *$+ ir




este posi&il! aplicarea constrm,erii$ E altcea c! sanc"iunile* 6n acest caF*or tre&ui c!utate 6n normele administratie* penale etc$* pentru c! acesteramuri se specialiFeaF! pe re,lementarea r!spunderii pentru a&aterile de la

prescrip"iile norma"i3uridice$8 %eea ce e expus odată$ legiuitorul nu repetă a doua oară. Din aces

te considerente prescrip"iile normati3uridice* de care urmeaF! s! "inemcont la 4iece pas* preederile care orienteaF! 6ntrea,a re,lementare* determin! o&iectul* şi principiile acesteia s6nt re4lectate* ca re,ul!* 6n partea,eneral! a le,ii <codul de le,i=$ Aşa* de e:emplu* 6n %artea General! a Codului %enal al Repu&licii #oldoa ,!sim r!spunsuri la asemenea 6ntre&!ride importan"! maor!* cum ar 4i/ ce constituie in4rac"iuneaP cum se deter min! ,radul preudicia&il al in4rac"iuniiP ce 4apt! <ac"iune sau inac"iune=e considerat! s!6rşit! cu ino!"ie şi pasi&il! de pedeaps! penal!P cine

<ce= poate 4i considerat su&iectul in4rac"iunii şi 6n ce condi"ii acestea s6nt pasi&ili de r!spundere penal!P ce preFint! responsa&ilitatea* ca stare psi+olo,ic! a persoanei şi ce preFint! iresponsa&ilitateaP care cauFe 6nl!tur!caracterul penal al 4apteiP 6n ce caFuri instan"a de udecat! poate li&era per soana care a s!6rşit o 4apt! ce con"ine semnele componen"ei de in4rac"iuneetc$ R!spunsurile c!p!tate completeaF! prescrip"iile elementelor normelor

uridice* 6n ,eneral* şi* 6n deose&i* a ipoteFelor normelor uridice$La cele spuse e important s! lu!m 6n calcul şi 4aptul c! normele uri3

dice nu s6nt separate şi independente una 4a"! de cealalt!* ci se 6nl!n"uie* secompleteaF! reciproc* interac"ioneaF! acti 6ntre ele$ 6n aceast! ordine de

idei* 6mp!rt!şim poFi"ia pro4esoarei So4ia %opescu* care men"ioneaF!/ Unelement component sau altul al normei uridice poate 4i cuprins implicit6n sau dedus dintr3un principiu ,eneral al dreptului* sau poate 4i sta&ilitcu autorul unei alte norme$ De pild!* ipoteFa unei norme uridice poateconsta 6n respectarea sau nerespectarea unei alte norme$ Orice norm! caresta&ileşte o sanc"iune <de e:emplu* nulitatea actului= are la &aF! o alt! nor3m!* e:plicit! sau implicit! şi anume* aceea a c!rei 6nc!lcare a determinatnecesitatea sanc"iuniiM$1

c8 3na şi aceeaşi prescripţie normativ2uridică$ una şi aceeaşi for mulare poate îndeplini concomitent mai multe funcţii. ormularea* care

6ndeplineşte 6ntr3o norm! uridic! rolul de dispoFi"ie* poate 6ndeplini pentru alt! norm! uridic! rolul de ipoteF!$ ormularea ce 6ndeplineşte 6ntr3o

So4ia %opescu* *pera citată$ pa,* 198$

?) *$!




norm! uridic! rolul de sanc"iune* poate 6ndeplini 6n alt! norm! uridic!rolul de dispoFi"ie etc$

Normele uridice se cuprind 6n acte normati3uridice$ Elementul de

&aF! al actului normati3uridic este articolul$ Re4erindu3ne la raportul ca3te,oriilor norm! uridic!M 3 articol al actului normatiM* putem men"ionac! e or&a de raportul care e:ist! 6ntre cate,oriile con"inutM 3 4orm!M <6ncalitate de con"inut este cate,oria norm! uridic!M* iar 6n calitate de 4orm!3 cate,oria articol al actului normatiM=$

Deşi rar* dar pot 4i 6nt6lnite caFuri* c6nd un articol al actului norma3ti coincide cu o norm! uridic!* 6n acest caF* elementele normei uridice<ipoteFa* dispoFi"ia* sanc"iunea= pot 4i identi4icate cu uşurin"!$ O ast4el demodalitate de e:punere a elementelor normei uridice 6n articol poart! de3numirea de e:punere directă.

O asemenea modalitate de e:punere* 6ns!* nu 6ntotdeauna e posi&i3l!* dar nici nu3i necesar!$ Din aceste considerente* le,iuitorul aplic! altemodalit!"i de e:punere a elementelor normei uridice 6n articolele actuluinormati$ Ast4el* destul de 4recent se apeleaF! la metoda trimiterii, 6nacest caF* pentru a reproduce norma uridic! la usta sa aloare* cunosc6ndtoate elementele ei* e necesar s! "inem cont de alte articole din acelaşi actnormati$ O asemenea modalitate de e:punere 6nt6lnim* de e:emplu* 6n%odul penal$ unde e necesar s! se "in! cont nu numai de preederile cese con"in 6n partea special!* ci şi de cele ce se con"in 6n partea ,eneral! a%odului penal.

Alteori* 6ns!* urmeaF! s! "inem cont şi de preederile ce se con"in6n alte acte normatie$ Cu ocaFia aplic!rii* or,anul de aplicare tre&uie s!coreleFe te:te din mai multe acte normatie$ O asemenea modalitate dee:punere a elementelor normei uridice poart! denumirea de e:punere 6nal ;norme 3n alb!

Destul de 4recent 6nt6lnim şi caFuri c6nd 6ntr3un articol al unui act uridic s6nt cuprinse mai multe norme uridice sau* cel pu"in* unele <dar nutoate= elemente ale mai multor norme uridice$

Din cele e:puse reFult! 4aptul c! nu 6ntotdeauna construc"ia te+nico3le,islati! a normei coincide cu structura ei lo,ic!$ Din aceste conside3rente* cei care aplic! normele uridice s6nt o&li,a"i s! interpreteFe e:act

con"inutul lo,ic al normelor$ Interpretarea şi aplicarea corect! a normelor uridice tre&uie s! ai&! 6n edere at6t structura lo,ico3uridic!* c6t şi 4ormu3larea te+nico3le,islati! a te:telor respectie$

29) 4




1*.!. lasi;i#area normelor "uridi#e

A clasi4ica* 6n ,eneral* 6nseamn! a sistematiFa* a arana 6ntr3o anumit!ordine* a determina 6n ce ,rup* 6n ce cate,orii poate 4i 6mp!r"it un tot 6n3tre,$

A clasi4ica normele uridice 6nseamn! a le ,rupa pe cate,orii pentru ane orienta 6n oceanul de norme uridice care ne 6nconoar!* a le recunoaşte*a le deose&i mai uşor 6n caFul realiF!rii lor$

6n acest conte:t* se poate a4irma c! pro&lema clasi4ic!rilor normelor uridice preFint! un interes deose&it at6t din punct de edere teoretic* c6t şidin punct de edere practic$

6n literatura uridic!* pornindu3se de la necesitatea cunoaşterii mai pro4unde a aplic!rii corecte a normelor uridice* se 4ac multiple clasi4ic!ri

dup! di4erite criterii/ ramur! de drept* 4or"a uridic! a normei* caracterul prescrip"iilor normelor etc$

1*.!.. 5amura de drept

Ramura de drept constituie un criteriu important pentru clasi4icareanormelor uridice$ Se l!mureşte acest lucru prin 4aptul c! ramura de drept

pune la &aF! di4eren"ierea normelor 6n dependen"! de o&iectul re,lement!3rii normatie şi metoda re,lement!rii normatie* adic! d! r!spuns la dou!6ntre&!ri e:trem de importante şi anume/

a= ce domeniu de actiitate re,lementeaF! normele uridice dateP &= 6n ce mod* cum se 4ace acest lucru%otriit acestui criteriu* normele uridice pot 4i clasi4icate 6n/ X

norme de drept constitu"ionalP norme de dreptadministratiP norme de drept ciilP norme de drept penalPX norme de drept 4amilialPX norme de drept al muncii etc$

1%.4.%. "orţa juridică

or"a uridic! a normelor de drept depinde* 6n primul r6nd* de 4aptul6n ce acte normatie se con"in acestea şi care e locul pe care 6l ocup! actulnormati dat 6n sistemul actelor normatie$ Reieşind din aceasta* putemdi4eren"ia/

drepriudo nomodi

C

acestea

&

9: 2#6 t-




9 a8 norme 2uridice în legi$ care$ la rîndul lor$ pot fi" norme uridice cuprinse 6n Constitu"ie* le,i constitu"ionaleP norme uridice cuprinse 6n le,i or,aniceP norme uridice cuprinse 6n le,i ordinare$

8 norme 2uridice cuprinse în acte normative suordonate legii$care$la rîndul lor$ pot fi" norme uridice cuprinse 6n +ot!r6rile normatie ale%arlamentuluiP norme uridice cuprinse 6n ordonan"ele GuernuluiP

norme uridice cuprinse 6n decrete ale %reşedinteluiRepu&liciiP norme uridice cuprinse 6n +ot!r6ri ale GuernuluiP norme uridice cuprinse 6n alte acte normatie <ordine

ministeri



ale ş

ide

par tamentale*nor me

ur idice c

u pr inse 6n

acte

normatieale autorit!"ilor pu&lice locale etc$=$

*.! 4. /tructura te4nico-legislati&ă sau modul de redactare

Remarc!m de la &un 6nceput c! unii autori or&esc de structuralo,ic! drept criteriu de clasi4icare a normelor uridice$ Consider!m c!drept criteriu de clasi4icare poate seri nu structura lo,ic! <din punct deedere lo,ic o norm! 6ntotdeauna e complet!=* ci structura ei te+nico3le,islati! sau modul de redactare a normei$ %otriit acestui criteriu* pot4i/

a= norme 2uridice complete. S6nt norme uridic complete acelenormecare con"in 6n te:tul lor* 6ntrunite la un loc* cele trei elementedestructur!/ ipoteFa* dispoFi"ia* sanc"iuneaP

&= norme 2uridice incomplete. Caracteristic pentru aceste normee4aptul c! nu toate elementele de structur! ale normei se6ntrunesc6ntr3un te:t al normei$

La r6ndul lor* normele 2uridice incomplete pot 4i/ norme de trimitere <cele care necesit! luarea 6n consuidera"ie

ate:tului complet al acrului normati dat=P

norme 6n al& <cele care necesit! luarea 6n considera"ie a

te:telor altor acte normatie=*

12.$.$. )aracterul conduitei prescrise

Caracterul conduitei prescrise reFult! din modul de re,lementare aacestei conduite* 6n dependen"! de aceasta* normele uridice se clasi4ic!6n/

a= norme imperatieP &= norme dispoFitie$

-Ş *$




'ormele imperative s6nt normele care prescriu comportamentul su 3 &iec"ilor de drept şi nu admit nici o a&atere de la aceasta$ La r6ndul lor*normele imperatie pot 4i/

norme onerative care prescriu 6n mod e:pres o&li,a"ia s!6rşiriiunei ac"iuni <de e:emplu* con4orm alin$ <;= al art$ ;9 al Constitu"ieiRepu&licii #oldoa copiii s6nt o&li,a"i s! ai&! ,ri! de p!rin"i şis! le acorde autorM=P

X norme pro#iitive care interFic s!6rşirea unor ac"iuni <de e:emplu*maoritatea normelor de drept penal con"in interdic"ii=$ 'ormeledispozitive s6nt normele care acord! posi&ilitatea unui lar,comportament su&iec"ilor de drept* adic! normele care nici nu o&li,!* nicinu interFic o ac"iune$ La r6ndul lor* aceste norme pot 4i/

norme permisive care permit o anumit! conduit!P

norme supletive care acord! su&iectului posi&ilitatea s! alea,!una din ariantele de conduit! pre!Fute de norm!$

•

7%.4.5. Oradul şi intensitatea incidenţei

Dup! acest criteriu normele uridice se clasi4ic! 6n/ 'orme 3 principii sau norme cardinale. Acestea s6nt normele cu

prinse 6n Constitu"ii* declara"ii <de e:emplu* Declaraţia de înde'

pendenţă a !epulicii Moldova8$ ori s6nt deduse pe cale de inter3 pretare* ca principii ,enerale de drept$

'orme mi2loace normative. Acestea s6nt normele care asi,ur!traducerea cerin"elor 4undamentale de re,lementare a ordinii sociale* 6n lim&aul speci4ic dreptului$

>!:!G! /fera de aplicare

%otriit acestui criteriu* normele uridice pot 4i/ norme generale 3 care au cea mai lar,! s4er! de aplicareP norme speciale aplicate 6ntr3un domeniu restr6ns de rela"ii socialeP norme de excepţie 3 care sta&ilesc e:cep"ii de la re,ula ,eneral!$

Normele cu caracter ,eneral şi special s6nt pe lar, aplicate 6n cadruldierselor coduri care con"in* ca re,ul!* p!r"i ,enerale şi speciale$

-9 *$$ t-




7%.4*7.

%otriit acestui criteriu* normele uridice se clasi4ic! 6n /

a= norme punitive care con4er! pedeaps! uridic! pentru cei ce nurespect! comportamentul prescris de le,eP &= norme stimulative care sta&ilesc un anumit sistem de stimulente$

12.$.<. Alte criterii de clasi*icare a normelorjurid=e

Un criteriu de clasi4icare a normelor uridice poate 4i şi ,radul de preci3Fiune şi de speci4icitate* 6n raport cu acest criteriu* normele uridice pot 4i/

'orme de drept strict. Acestea s6nt norme de strict! interpretare$ Directive sau standarde. Acest ,en de norme seresc ca criteriu de

aplicare a ac"iunilor su&iec"ilor$

O cate,orie distinct! de norme s6nt normele uridice organi0atorice!Acestea mai s6nt numite norme de 3mputernicire sau de competenţă! Sco3

pul primordial al acestor norme este acela de a 4undamenta cadrul le,al deor,aniFare şi 4unc"ionare a dierselor autorit!"i pu&lice$

Distin,em* de asemenea* norme uridice materiale şi procesuale!

Normele materiale sta&ilesc anumite drepturi* li&ert!"i* o&li,a"iuni* 6m3 puterniciri etc$ Normele procesuale sta&ilesc modalit!"ile de realiFare* detranspunere 6n ia"! a normelor materiale$

Un ,rup distinct de norme uridice s6nt normeledefiniţii.Aceste norme nu cuprind re,lement!ri de conduit!* ci de4inesc* de3

scriu sau con4er! 3 o&li,atoriu 3 un anumit 6n"eles unor termeni ai lim3 &aului uridic$ Ele au menirea de a da preciFie şi 6n"eles clar no"iunilor uridice$

Normele uridice pot 4i clasi4icate şi dup! multe alte criterii* 6n le,!tu3r! cu aceasta nu putem s! nu 4im de acord cu pro4esorul uniersitar Nicolae%opa care consider!* c! pentru a 4i 4unc"ionale* clasi4ic!rile tre&uie* pe c6t

posi&il* s! con"in! un num!r limitat de criteriiM$1

Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 1);$

3 297 J





1$ Ce este norma uridic!2$ Care s6nt tr!s!turile esen"iale ale normei uridice

'$ Ce elemente constitutie con"ine o norm! uridic!

;$ %rin ce se deose&eşte structura lo,ic! de structura te+nico3le,islati!

)$ Ce le,!tur! e:ist! 6ntre norma uridic! şi articolul actului normati

1$ Ce modalit!"i de e:punere a elementelor normei uridice 6n articolele actului normati cunoaşte"i

5$ Care s6nt criteriile de clasi4icare a normelor uridice8$ G!si"i e:emple de norme uridice* care se con"in /

6ntr3un articol al actului normati3uridicP 6n mai multe articole ale actului normati3uridic datP 6n dou! sau mai multe acte normati3uridice$

Da"i e:emple de articole ale actelor normati3uridice* care s! con"in!mai multe norme uridice$


1$ %onstituţia !epulicii Moldova$ %odul civil$ %odul muncii$ %odul penal etc$

2$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$'$ Lidia .arac* !ăspunderea şi sancţiunea 2uridică$ .ucureşti* 1778$;$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$

)$ #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8. Drept raţional$ izvoare şi drept pozitiv$ )ucureşti$ 177)$

5$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$8$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$9$ Radu 6$ #otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$

7$ Carmen %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$1($ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$

-ă *30 t-



1' `l

O

8 is/ u

l

#zoarel

e

dreptul

ui:

(Drepţ2iî na este dreptOdecît " P "ipnn forma ideedă carei $

determină p nimic nupoaiă fi cunoscut ca drept$ ăeFţ in

rsiaţiiis cu această f armaOO )$ ]S /$$$ l ImnianZel iSCari6

Conceptul izorului de drept.

&ccepţiuni.

Clasi+icarea izorului dreptului.

,rezentarea izoarelor dreptului.

Oiceiul 0uridic 'cutuma(. ,recedentul 0uridic.

-octrina. Contractul normati. &ctele normatie.

Constituţia 8 legea tuturor legilor. Legile organice şi legile

ordinare. &cţiunea legii în timp* spaţiu şi asupra persoanelor.



13.1. /oţiunea de izor de drept

%rin izvoare ale dreptului 3 men"iona pro4esorul Ale:andru -!llim!3rescu 3 înţelegem materia$ elementele care formează sustratul regulilor dreptului şi diferitele moduri prin care aceste reguli sînt stailite şi ne sînt

cunoscute.%ro4esorul #ircea Duara scria/ Dreptul poFiti* c6nd e:ist!* tre&uie

s! 4ie consacrat prin cea* tre&uie s!31 cunoaştem 6n anumite cristaliF!ri*care s! ni31 arate ce este$ Tre&uie s! e:iste oarecare 4orme 6n care s!31 ,!3sim* şi prin care el se mani4est!$ Aceste 4orme* care ne arat! 6n ce const!dreptul poFiti* s6nt iFoarele 4ormale de dreptM$2

Gior,io Del -ecc+io* 4ost rector al Uniersit!"ii din Roma* spunea/* fiecare popor are în mod necesar un drept$ pozitiv propriu$ ce corespunde voinţei sale preponderente. Modurile de manifestare ale acestei voinţe

sociale predominante se numesc izvoarele dreptului+ Dreptul scria Ye,el 3 trece în existenţa faptică mai întîi prin for

mă$ prin faptul că este pus ca lege+ $$$;

Din cele men"ionate reFult! c! dreptul constituie un sistem de nor3me care 6m&rac! o anumit! +ain! uridic!* iau o anumit! 4orm! datorit!c!reia s6nt aduse la cunoştin"a 6ntre,ii societ!"i$ :orma de exprimare aalegerilor 2uridice$ modalitatea generală prin care dreptul devine cunoscut de cei al căror comportament îl prescrie poart! denumirea deizvor de drept.

E:presia izvoare ale dreptului este 6ntre&uin"at! at6t ca cate,orie uri3dic!* c6t şi ca cate,orie istoric!$ Ca cate,orie istoric!* iFoarele dreptuluidesemneaF! documentele 6n care ,!sim dreptul di4eritor state la dierse

etape de deFoltare istoric!$ Aceste documente <cum ar 4i* de e:emplu/ Co3dul lui Yammura&i 6n #esopotamia* Codul lui #Qnu 6n India* Le,ea celor II ta&le la romani etc$= s6nt poFitie 6n m!sura 6n care ele 6şi au importan"aşi utilitatea lor dup! circumstan"e$ Ele 3 dup! cum men"iona Ye,el 3 nu audec6t o aloare istoric! şi de aceea s6nt de o natur! trec!toare$ Cumin"eniale,iuitorului şi a ,uernelor* 6n ce au 4!cut pentru 6mpreur!ri date şi austa&ilit pentru situa"iile epocii* este un lucru pentru sine care apar"ine

1 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 1)7$9 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 2)7$' Gior,io Del -ecc+io* *pera citată$ pa,$ 225$; Ye,el* *pera citată$ pa,$ 2;2$

8? %)% ?8



Teoria generală a dreptului ţi statului

aprecierii istoriei* de care ea a 4i cu at6t mai mult recunoscut!* cu c6t maimult! aceast! usti4icare a 4i spriinit! de un punct de edea 4iloFo4icM$1

Nu ne om ocupa aici de aceast! accep"iune a no"iunii de iFor al

dreptului* e:plica"iile noastre 4iind consacrate e:clusi iForului de drept6n accep"iunea sa uridic!$ No"iunea de iFor de drept este utiliFat! 6n mai multe sensuri* dintre

care cele mai r!sp6ndite s6nt/ iFor material şi iFor 4ormal al dreptuluiPe iFor direct şi iFor indirect <mediat= al dreptuluiP XiFor scris şi iFor nescris al dreptuluiP iFor intern şi iFor e:tern al dreptuluiP iFor creati şi iFor interpretati$IFoarele materiale ale dreptului mai s6nt denumite şi iFoare reale$

Ele s6nt concepute ca un sistem de 4actori sociali* politici* ideolo,ici* ma3teriali* precum şi cadrul natural* social3politic* uman etc$* care determin!ac"iunea le,iuitorului sau dau naştere unor re,uli iFor6te din necesit!"ile

practice de re,lementare prin norme uridice a unor rela"ii sociale$IForul 4ormal al dreptului se concepe ca 4orm! de adoptare sau sanc3

"ionare a normelor uridice* modul de e:primare a normelor* adic! sursa6n care normele uridice s6nt re4lectate$ IForul 4ormal caracteriFeaF! mi3loacele speciale pe care statul le aplic! pentru ca oin"a ,uernan"ilor s!capete un eşm6nt uridic$ De o&icei* acest rol reine actelor normatie$

IForul direct al dreptului preFint! modalitatea prin care normele u3ridice s6nt e:primate$ IFoarele directe ale dreptului s6nt considerate actele

şi contractele normatie$Indirecte s6nt considerate acele iFoare care* pentru a 4i considerate uridice* tre&uie s! 4ie alidate* sanc"ionate de o autoritate pu&lic! com3 petent!$ In calitate de iFor indirect pot seri* de e:emplu* o&iceiurile saunormele ela&orate de or,aniFa"ii nestatale$ Aceste norme dein uridicenumai din momentul 6n care au 4ost con4irmate 6n modul respecti de au3toritatea pu&lic!$

Scrise s6nt considerate iFoarele care necesit! o 4ormulare strict!* de3terminat! de principiile le,i4er!rii$ De e:emplu* actul normati se preFint!totdeauna su& 4orm! scris!* pe c6nd o&iceiul poate 4i transmis şi pe caleer&al!$

Nu s6nt unanime p!rerile ce "in de iForul intern şi iForul e:tern aldreptului$ Unii autori consider! c! iForul intern al dreptului 6l constituie

Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ pa,$ 2(8$

#m %)3 ş8




normele uridice$ Al"ii sus"in s! iForul intern 6l 4ormeaF! 6ns!şi oin"a,eneral3o&6i,atorie* ridicat! la ran,ul de le,e$ 6n ceea ce prieşte iForul

e:tern al dreptului* el caracteriFeaF! miloacele prin care oin"a* deenit!statal!* cap!t! o +ain! uridic! adecat!$

IFoarele creatie apar ca un rod al actiit!"ii autorit!"ilor pu&lice$Locul predominant reine* indiscuta&il* actelor normatie$ Aceste iFoare*mai mult ca oricare altele* r!spund cerin"elor de mo&ilitate a dreptului caurmare a dinamicii rela"iilor sociale supuse re,lement!rii uridice$

IFoarele interpretatie apar ca un reFultat al opera"iei lo,ico3ra"iona3le* care are drept scop l!murirea 6n"elesului e:act al normelor uridice ce secon"in 6n iFoarele creatie$ Remarc!m 4aptul c! la iFoarele interpretatienu se atri&uie toate actele interpretatie* ci doar acele din ele care con"ininterpret!ri o4iciale şi* ca urmare* au un caracter ,eneral3o&li,atoriu$

6n literatura uridic! s6nt propuse şi multe alte clasi4ic!ri ale iFoa3relor dreptului$ Aşa* de e:emplu* pro4esorii G+eor,+e C$ #i+ai şi RaduI$ #otica 6n lucrarea undamentele dreptului$ Teoria şi 4iloso4ia dreptu3luiM consider! c! ar 4i oportun! clasi4icarea iFoarelor dreptului 6n urm!3toarele cate,orii/

izvoare fundamentale a unui sistem poFiti de drept/ Constitu"ii*%rincipiile Dreptului* tratatele interna"ionale priind drepturile şili&ert!"ile omuluiP

iFoare generale" le,ile ordinare* codurileP iFoare detaliatoare" decretele* ordonan"ele ,uernamentale* deci

Fiile <o4iciale= şi teoriile uridice <neo4iciale=P izvoare întregitoareO$ cutuma* urispruden"a$Autorii I$ Do,aru* D$ C$ Danişor* G+$ Danişor re"in urm!toarea clasi3

4icare a surselor 4ormalePa 3n funcţie de i0vorul material al normei se distin,/ surse naţionale <normele proin de la autoritatea statal! sau din

o&iceiul comunit!"ilor sta&ilite pe teritoriul statului=PX surse internaţionale <norme proenind de la or,anisme interna"ionale

dotate cu putere de re,lementare sau cutume interna"ionale=P surse străine <surse ataşate ordinii uridice a unui alt stat=$( alt! clasi4icare este/ surse pulice <normele s6nt edictate de autori

tatea pu&lic!= şi surse autonome <6şi ,!sesc 4undamentul 6n autonomia şi puterea unor corpora"ii priate sau semipu&lice/ 6ntreprinderi* or,aniFa"iinon,uernamenta6e=$

1 G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* *pera citată$ pa,$ 7;$

-D 234 =r




O a treia clasi4icare se poate 4ace ast4el/ acte normative <norme edic3tate de autoritatea pu&lic! pe cale unilateral!=P contracte internaţionale<norme conen"ionale=$

b In funcţie de sursa formală se distin,/ surse scrise şi surse nescriseP surse directe şi surse indirecte$

c 3n funcţie de ierar*ia normelor se distin,/ surse suverane <pot re,lementa orice materie* de e:emplu* Con

stitu"ia* alte le,i=P surse suordonate <limitate 6n aplicare de sursele sueraneP de

e:emplu* ordonan"ele şi +ot!r6rile Guernului* decretele preFiden"iale etc$=P

surse susidare <surse li&ere 6n ce prieşte domeniul* dar care*6n caF de contradic"ie* s6nt su&ordonate surselor superioareP dee:emplu* actele normatie adoptate de autorit!"ile pu&lice locale s6nt su&ordonate celor suerane=$1

No"iunea de iFor al dreptului este utiliFat! şi 6n alte sensuri$ Aşa* dee:emplu* se consider! c! politica constituie iForul politic al dreptului* 6nsensul c! autoritatea pu&lic! este cea care concepe iitoarele norme uridi3ce$ Conştiin"a uridic! este considerat!* de asemenea* drept iFor ideolo,ical dreptului$

Aşadar* studierea iFoarelor dreptului ne permite de a aun,e la con3cluFia c! e:ist! multiple şi ariate 4orme pe care dreptul le 6m&rac!* e:ist!o diersitate de iFoare ale dreptului$ #ultiplicarea iFoarelor* de 4apt*

este proprie tuturor sistemelor de drept$ Ea se l!mureşte* 6n primul r6nd* prin diersitatea rela"iilor sociale supuse re,lement!rii uridice$ Nu 6ncape6ndoial! c! o sin,ur! 4orm! de e:primare a dreptului ar 6n,reuia 4olosireae4icient! a acestuia$

Remarc!m 4aptul c! la di4erite etape de deFoltare istoric!* 6n di4eritestate* 6n dependen"! de sistemul de drept propriu statului dat* de le,!turalui cu alte alori normatie* de comple:itatea rela"iilor sociale re,lemen3tate* prioritatea a 4ost dat! unuia sau altui iFor de drept$

6n eolu"ia sa* dreptul a cunoscut urm!toarele 4orme de e:primare<iFoare 4ormale=/

a= o&iceiul uridic <cutuma=P &= practica udiciar! şi precedentul udiciarPc= doctrinaP

Ion Do,arii* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor$ *pera citata$ pa,$ 12)3125$

89 %)5 @




d= contractul normatiPe= actul normatiP4= alte iFoare ale dreptului$

'7!$! H Rbiceiul juridic 9cutuma,

6n succesiunea istoric! a iFoarelor de drept* o&iceiul uridic ocup!*4!r! 6ndoial!* primul loc$ O&iceiul este cea mai ori,inal! 4orm! de mani34estare a oin"ei speciale$ C+iar 6n 4ormele cele mat rudimentare* primiti3e* de conie"uire uman! ,!sim unele re,uli care nu s6nt impuse 6n mode:pres* dar de 4apt s6nt respectate aproape din instinct$ Aceste re,uli apar

prin repetarea constant! a unor acte* repet!ri* c!rora li se impune o o&li3

,atiitate$ Elementul lor material* elementul central 6l constituie repetareaconstant!$ .ine6n"eles* o repetare constant!* continu!* nu e su4icient! ca4apta s! se trans4orme 6n o&icei uridic <s! lu!m* de e:emplu* re,ulile de

pruden"!* de i,ien!* de conduit! personal! etc$=$ %entru aceasta se cere carepetarea s! se spriine pe conin,erea c! aceast! repetare e a&solut o&li3,atorie* aşa 6nc6t al"ii pot s! o cear!M$

Dac! se 4ace o analiF! a cutumei ca iFor 4ormal al dreptului se aconstata c! ea se 6ntemeiaF! pe caFuri concrete care au precedat$ AcestecaFuri 3 dup! cum consider! pro4esorul #ircea Duara 3 au tre&uit s! 4ieconsacrate* adic! s! se recunoasc! aloarea lor uridic!* 6ntocmai cum serecunoaşte aloarea uridic! a unei le,i 6n sistemul nostru* 6n 4iecare din

aceste caFuri concrete* ra"iunea uridic! analiFeaF! comple:ul de rela"ii uridice care31 compun* şi constat! c! unele se repet!P 6n 4elul acesta seconstituie o no"iune ,eneral!* de,a6ndu3se ceea ce e comun 6ntr3o serie decaFuri concreteP aceasta este norma generală ast4el consacrat! prin cutu3m!$ Numai ,ra"ie acestei no"iuni ,enerale se poate* 6n 4ine* apoi ,!si 6ntr3un caF nou o asem!nare cu caFurile precedenteP se constat! c! o anumerela"ie uridic! se repet! şi 6n acest caF nouM$2

In 4elul acesta cutuma se aplic! la caFurile care surin$ Cutuma apareast4el 6ntr3o practic! 6ndelun,at!$ Cutuma are dou! elemente constitutie/

uza2ul4 adic!`o `practic! social! constant! şi ani4orni! %entru cauFaul s! 4ie consider!TcuTurn!8el tre&uie s! 6ndeplineasc! anumitecondi"ii/ repetarea* durata* constan"a* claritateaP```

1 Gior,io Del -ecc+io* *pera citată$ pa,$ 225$ #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 25)$

3i 275 t3




convingerea juridică! %entru ca uFaul s! se trans4orme 6n cutum!*el tre&uie s! 4ie conceput dePolectii"a"e4Vndicesar$

#ecanismul trecerii unui o&icei din sistemul ,eneral al normelor so3

ciale 6n sistemul iFoarelor dreptului este marcat de dou! momente impor3tante/a= 4ie c! statul sanc"ioneaF! <recunoaşte= un o&icei şi31 incorporeaF!

6ntr3o norm! o4icial!P &= 4ie c! o&iceiul este inocat de p!r"i ca norm! de conduit! 6n 4a"a

unei instan"e de udecat! şi aceasta 6l alideaF! ca re,ul! uridic!$ Normele o&işnuielnice* recunoscute de puterea de stat* 4ormeaF! drep3

tul o&işnuielnic sau dreptul cutumiar$ El a ucat un rol destul de importantca iFor de drept* mai ales 6n dreptul epocii antice şi medieale$

6n plan istoric* o&iceiul uridic sau dreptul consuetudinar <consuetu3dine H cutum! H o&iceiul p!m6ntului= este modul ori,inar de mani4estare

a oin"ei sociale$C+iar 6n 4ormele cele mai rudimentare* primitie de conie"uire* ,!3

sim unele re,uli care nu s6nt impuse 6n mod e:pres* dar de 4apt s6nt respec3tate aproape din instinct$ Bcoala istoric! a dreptului a su&liniat importan"aacestei etape 6n 4ormarea dreptului$ Nu le,ea* ci cutuma repreFint! princi3

palul iFor al dreptului şi &aFa acestuia$ Le,isla"ia nu are dec!t o impor3tan"! secundar!$ Le,ea nu 4ormuleaF! re,uli conştiente$ Ea nu poate 4acealtcea* dec6t s! capteFe ceea ce s3a deFoltat de la sine 6n ia"a social!*de3a lun,ul istoriei unui popor şi s!3i asi,ure 4ormularea$

%otriit şcolii istorice* orice popor are un spirit* un su4let al s!u* carese o,lindeşte 6n moral!* drept* art!* lim&a* toate 4iind considerate pro3duse spontane şi imediate ale spiritului popularM <-ol,list=$ 6n iFiunealui Sai,nV* dreptul este 6n primul r6nd creat de o&iceiuri şi credin"ele

populare* apoi de urispruden"!* deci* de tot 4elul de cauFe* de 4or"e interneac"ion6nd 6n linişteM*1 ca totalitate a tr!irilor poporului* 6n aceast! ordine deidei* 4orma ori,inar!* erita&il! a dreptului este cutuma$ Dreptul cutumiar este cu ade!rat dreptul iu$ Comparati cu el* le,isla"ia este ne6nsemna3t!$ Dreptul ori,inar* proprietatea comun! a poporului 6ntre,* ca urmarea rami4ic!rii rela"iilor ie"ii reale* 3 men"ioneaF! Sai,nV 3 s3a deFoltat6ntr3at6t 6n detaliile sale 6nc6t n3a mai putut 4i st!p6nit de popor 6n ,eneral$Atunci s3a 4ormat o clas! separat! de e:per"i ai dreptului care* ei 6nşişi

4iind un element al poporului* repreFint! comunitatea 6n acest domeniual ,6ndirii$ 6n conştiin"a specialiFat! a acestei clase* dreptul este numai o

:ilosofici dreptului. Marile curente$ pa,$ '2'$

7 278 S3




continuare şi o deFoltare deose&it! a -alsrec+t3ului$ Acesta din urm!duce* de acum 6nainte* o ia"! du&l!* 6n principiile sale 4undamentale* elcontinu! s! tr!iasc! 6n conştiin"a comun! a poporuluiP determinarea e:act!şi aplicarea 6n detalii este 6ndeletnicirea unei clase de uriştiM 1$ Dreptul 6şiare temeiul* 6n ultim! analiF!* 6n cutumă şi 6n istorie.

%rimele acte normatie scrise s6nt de 4apt mai mult nişte cule,eri decutume uridice şi mai pu"in o crea"ie conştient! a le,iuitorului$ Acest lu3cru poate 4i lesne de 6n"eles* analiF6nd con"inutul >egii celor <9 Tale laRoma* >egea salică la 4ranci* etc$

In epoca medieal!* num!rul cutumelor a sporit şi mai mult 6nc6t s3a pus pro&lema sistematiF!rii lor$ S6nt cunoscute asemenea cule,eri de cu3tume* cum ar 4i O,linda sa:on! <Sac+senspie,el= din 12'(P O,linda şa3

&! <Sc+a&ensple,el= din 128'31292P AşeF!mintele lui Ludoic cel S4int<128(=P Ordonan"a dat! de Carol al -ll3lea al ran"ei pentru redactareatuturor cutumelor şi pu&licarea lor 6ntr3un cod <1;)'= etc$

Dreptul cutumiar a aut o importan"! maor! şi pentru "ara noastr!$%rimele le,iuiri <a lui Ale:andru cel .un* a lui -asile Lupu* a lui #atei.asara& etc$= l!sau loc lar, de mani4estare a o&iceiurilor$ Aşa* de e:emplu*Codul Calimac+ <1918= preedea urm!toarele/ Dac! 6n acest cod nu s3ar a4la nici o le,e potriit! la pricina 6n4!"işat! atunci se cuine a se urma

p!m6ntescu o&icei* carele* 6n cur,erea de mul"i ani de o&şte p!Findu3se şi6ntre udec!tori cercet6ndu3se* s3au 6nt!rit şi cu c+ipul acesta au do&6ndit

putere le,iuit!M$O&iceiul* deşi e:trem de rar* mai continu! s! ac"ioneFe şi 6n Filele

noastre$ El nu constituie un iFor de drept important 6n statele ce "in deciiliFa"ia uridic! romano3,ermanic!$ Dreptul cutumiar ocup! un loc ma3

or 6n sistemul iFoarelor de drept 6n statele ce se atri&uie la ciiliFa"ia<4amilia= uridic! an,lo3sa:on! <Common La=* precum şi 6n statele ce seatri&uie la sistemul dreptului cutumiar a4rican$

Ast4el* 6n unele state a4ricane* e4ortul de creare a unei le,isla"ii na3

"ionale nu a 4ost 6n stare s! elimine dreptul cutumiar$ Acesta are o s4er!de aplicare 4oarte lar,!$ Ra"iunile acestei supraie"uiri au 4ost ar!tate de%reşedintele Cur"ii Supreme din Coasta de ildeş/ Nu tre&uie pierdut dinedere c! 6n "!rile noastre miloacele de comunica"ie s6nt 6nc! precare* c!unele sate s6nt 6nc! iFolate 6n plin! p!dure şi mai ales c! anal4a&etismul 6şimai 6ntinde încă trista sa p6nF! pentru un anumit timpM$2

1 Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 1(2$2 -ictor Dan >l!tescu* *pera citată$ pa,$ '(53'(8$

4 279 J




O&iceiul uridic e o component! a tradi"iei normatie şi* de aceea* poart! tr!s!turile acesteia/ ri,iditate* conseratism$ iind o conen"ie ta3cit! a mem&rilor comunit!"ii* o&iceiul şi3a adus un aport considera&il 6n

deFoltarea dreptului* 6n particular* şi 6n deFoltarea societ!"ii* 6n ,eneral*6n acelaşi timp* cutumele pot s! oace şi un rol ne4ast* c6nd se cristaliFeaF!$Ele aun, s! nu 6n,!duie deFoltarea societ!"ii respectie şi tocmai inter3en"ia unor le,i scrise rupe aceast! anc+iloFare* prooc6nd reolu"iuni şisc+im&!ri sociale* care aduc posi&ilitatea pro,resului$

Se o&ser!* ast4el* cu drept cu6nt* c! dac! societatea indian! a r!mas6n 4orma caracteristic! a castelor* care dup! o 6n4lorire e:traordinar! a oprittrrice 646nt spre pro,res* aceasta s3ar datora m mare parte 4aptului 3 men"i3oneaF! pro4esorul #ircea Duara 3 c! nu a interenit* la un moment dat*

posi&ilitatea unei le,isla"ii scrise$ De unde la 6nceput cutumele corespun3deau neoilor* sta&ilind clase 6n societate* au auns 6n cele din urm! s! se4i:eFe 6n caste* şi nee:ist6nd nici un miloc de a le sc+im&a spre a desc!tuşaia"a social! şi a3i da putin"! pro,resului* societatea a r!mas pe loc 6n 4ormaaceasta$ S3a Fis c+iar c! un mare noroc al romanilor a 4ost c! a enit le,eascris!* a celor II ta&le* care a r!pit puterea cutumelor şi a introdus siste3mul cel nou tocmai 6n momentul oportun$ Gra"ie acestui 4enomen inciden3tal* 6nt6mplat la romani* s3a putut da curs deFolt!rii lor uridice şi politiceulterioare$ Le,ile indiene* cum s6nt le,ile lui #a+u* care au ap!rut aşa det6rFiu* nu s6nt le,i* ci simple deFiderate ale &ra+manilor* aşa 6nc6t nici su&aceast! 4orm! t6rFie nu s3a putut 6nl!tura rolul ne4ast al cutumelor$M 1

In concluFie* men"ion!m 4aptul c! le,ea cap!t! teren 6n detrimentul

o&iceiului$ Aceasta 6ns! nu tre&uie 6n"eleas! ca o dispari"ie total! a o&i3ceiului$ El continu! s! e:iste şi s! ac"ioneFe 6n scopul re,lement!rii unor rela"ii sociale* el "ine at6t de dreptul pu&lic* c6t şi de dreptul priat$ Aşa* dee:emplu* 6n dreptul pu&lic el se p!streaF! prin ceea ce se c+eam!/ tradi"iiconstitu"ionaleM* tradi"ii parlamentareM* tradi"ii repu&licaneM* tradi"iimonar+iceM* tradi"ii ale or,aniF!rii administrati3teritorialeM etc$

6n dreptul priat o&iceiul se 6nt6lneşte 6n materie de drept ciil* comer3cial* 4amilial etc$

6n "ara noastr! cutuma ca iFor de drept are o s4er! de aplicare re3str6ns!$ Se l!mureşte acest lucru prin 4aptul c! unele tradi"ii <repu&licane*democratice etc$= pur şi simplu n3au de unde e:ista$ Altele* printre care şiunele tradi"ionale* s!n!toase* ale neamului nostru au 4ost distruse de re,i3mul totalitar comunist$ Aea per4ect! dreptate #i+ai Eminescu spun6nd/

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 297$

3i 277 t3




Natura poporului* instinctele şi 6nclin!rile lui moştenite* ,eniul lui* careadesea* neconştient* urm!reşte o idee pe c6nd "ese la r!F&oiul remii* aces3tea s! 4ie determinante 6n ia"a unui stat* nu maimu"!rea le,ilor şi o&iceiu3

rilor str!ine$$$M

13.2.2. Precedentul judiciar ,i practica judiciară

5recedentul judiciar este o solu"ie dat! de instan"! 6ntr3un caF similar anterior$

%recedentul udiciar multiplu este ceea ce numim practică 2udiciară$sau* cu alte cuinte* totalitatea #otărîrilor 2udecătoreşti pronunţate de către instanţe.

Totalitatea +ot!r6rilor udec!toreşti pronun"ate de c!tre instan"e mai poart! denumirea de jurisprudenţă ;2urisprudenţă 2us <usti"ie= dictio

<pronun"are= 6n sens de sta&ilire* de creare a dreptului$A6nd 6n edere c! nu numai instan"ele udec!toreşti* ci şi or,anele

administratie aplic! dreptul* precedentul udiciar şi practica udiciar! se6nt6lnesc şi 6n solu"iile date de c!tre aceste or,ane$

Actiitatea care urm!reşte solu"ionarea pro&lemelor ce apar 6n rela"iileintersu&iectie are o importan"! maor! 6n deFoltarea dreptului$ Aceast! ac3tiitate* numit! şi jurisdicţie, se mani4est! 6n mod necesar de 6ndat! ce ia"asocial! a ieşit din 4aFa pur instincti! <cum era de multe ori* mai ales la 6nce3

put=* cer6nd adoptarea unor deciFii$ Kudec!torul care aplic! normele uridiceconstat! 6n ce m!sur! pro&lema ap!rut! se 6ncadreaF! 6n sistemul normelor

uridice e:istente* 6n acelaşi timp* actiitatea urisdic"ional! poate su,era şinoi idei* impuse de deFoltarea şi comple:itatea raporturilor sociale$

Rolul practicii udiciare* 6ntr3o m!sur! mai mare sau mai mic!* a 4ostapreciat pe parcursul eolu"iei$ Datorit! actiit!"ii udec!toreşti* practiciiacumulate s3au 4!cut recti4ic!rile respectie* c!ut6ndu3se cele mai oportunesolu"ii$

Se ştie c! orice norm! le,al! sau cutumiar! este ,eneral!$ %rintr3aceasta ea are neoie s! 4ie indiidualiFat! la caFul dat$ Aceast! opera"i3une* prin care e:perien"a trecut!* reFumat! 6n normele ,enerale se lea,!de caFurile noi care se preFint!* las! 6ntotdeauna un c6mp de apreciereinterpretatorului* c6mp care uneori poate 4i 4oarte astM$2 Cu toate acestea*

urispruden"! se caracteriFeaF! prin tendin"a de a aplica unitar le,ea$ E1 #i+ai Eminescu* *pera citată$ pa,$ ;(5$2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 29'$

-ş +00 t-




mai simplu atunci* c6nd le,ea e clar!$ In aceste caFuri* udec!torul nu aredec6t sarcina s3o aplice/ optima lex$ \ual minimum 2udici$ optimus 2udex\ui minimum sii 3 cea mai &un! le,e este aceea care las! c6t mai pu"in la

aprecierea udec!torului şi cel mai &un udec!tor este acela care* 6n +ot!3r6rea pe care o d!* se 6ntemeiaF! 6n aşa 4el pe le,e* 6nc6t ar&itrarul s!u s! 4iec6t mai redusM$1

Esen"a urispruden"ei nu const! 6n deciFia &aFat! pe interpretarea şiaplicarea sentimental! a udec!torului* pentru c! aceasta ar 6nsemna des34iin"area dreptului propriu3Fis$ E important ca din analiFa am!nun"it! a4aptelor s! se deduc! ceea ce 6n mod necesar se impune* ca principiu dedreptate$ Cu alte cuinte* practica udec!toreasc!* precedentele uridices6nt &une 6n m!sura 6n care practicienii "in cont de ele* nea&solutiF6ndu3le*6n m!sura 6n care ei nu or 4i ro&ii practicii anterioare$ E semni4icati!*6n aceast! ordine de idei remarca lui Ye,el/ Ce monstruoas! 6ncurc!tur!

6nc! domneşte acolo* at6t 6n e:erci"iul usti"iei* c6t şi 6n dreptul 6nsuşi* nespun cunosc!torii acestora$ Ei o&ser!* mai ales* 6mpreurarea c!* 6ntruc6tle,ea aceasta nescris! este cuprins! 6n deciFiile cur"ilor de usti"ie şi ale

udec!torilor* udec!torii s6nt continuu c+ema"i s! le,i4ereFe prin aceea c!ei s6nt deopotri! "inu"i s! se re4ere la autoritatea predecesorilor lor* carenu ai 4!cut dec6t s! pronun"e le,ea nescris!* dar* totodat!* şi li&er! s! nuse re4ere la aceast! autoritate 6ntruc6t ei 6nşişi au 6n ei le,ea nescris!* şi peacest temei au dreptul de a se pronun"a asupra deciFiilor anterioare* dac!ele s6nt sau nu 6n acord cu aceast! le,eM$2

Unele sisteme de drept* precum ar 4i şi cele de tipul an,lo3sa:on

<Common3La3An,lia* S$U$A$* Canada= apreciaF! +ot!r6rile pronun"atede instan"ele udec!toreşti ca iFoare ale dreptului$ %recedentele udiciares6nt considerate iFoare de drept şi 6n statele de alt sistem de drept$ Aşa* dee:emplu* 6n Ele"ia e:ist! opinia c! unele +ot!r6ri ale Tri&unalului 4ederalconstituie ade!rate iFoare de drept$

Dup! cum men"ioneaF! .lacstone* con4ormitatea cu precedentuleste o re,ul! dea sta&ilit! pentru situa"ia 6n care aspectele care au mai 4ost

udecate rein 6n 4a"a udec!torilor$ C!ci tre&uie ca &alan"a usti"iei s! semen"in! sta&il! şi s! nu oscileFe dup! opinia 4iec!rui udec!tor 6n parte $$$nu st! 6n puterea nici unuia s! altereFe şi s! modi4ice Common La dup!

propriile sentimente* pentru c! s3a an,aat prin ur!m6nt s! ne udece nu

dup! udecata lui personal!* ci dup! le,ile şi tradi"iile "!rii* dea cunoscute$

#ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 29'$Geor, bil+clm riedric+ Ye,el* *pera citată$ pa,$ 2;($

-Ş +01 t-




#isiunea lui nu este s! creeFe un nou drept ci s!31 p!streFe şi s!31 repreFin3te pe cel ec+iM$1

Aceast! iFiune o 6mp!rt!şeşte şi lordul #ans4ield <18()3187;=* unul

dintre 6nal"ii ma,istra"i &ritanici/ O le,e poate rareori preedea toate ca3Furile 6n spe"!P de aceea Common La care3şi are iFoarele 6n ran"a drep3t!"ii* se a4l! mai presus dec6t un Act al %arlamentuluiM$2

6n esen"!* rolul urispruden"ei const! 6n interpretarea şi aplicarea le,iila caFuri concrete$ Dac! le,ea se impune instan"elor udec!toreşti prin ea6ns!şi* +ot!r6rile instan"elor udec!toreşti constituie un iFor al dreptuluidoar atunci* c6nd 6n urma unor repetate solu"ii 6n acelaşi sens* se reineasupra lor şi s6nt considerate ca 4orm6nd o re,ul! de drept o&li,atorie$

6n iFiunea pro4esorului Ale:andru -!llim!rescu* urispruden"a 6nde3 plineşte mai multe roluri/

de a interpreta le,ea şi de a o aplica caFurilor concrete ce se preFint!P de a completa le,ea atunci c6nd aceasta nu se pronun"! asupra unei

c+estiuniP de a adopta le,ea noilor condi"ii de ia"! ale societ!"ii$'

In "ara noastr!* deşi practicii udiciare i se acord! o aten"ie sporit!* ea* care,ul!* nu este considerat! ca un iFor de drept$ Cu unele reFere se accept!de a 4i recunoscute ca iFor de drept +ot!r6rile udec!toreşti ce "in de uneleramuri ale dreptului <dreptul ciil* dreptul 4amilial* dreptul muncii etc$=$

Consider!rii practicii udiciare ca iFor de drept se opune* de aseme3nea* principiul separa"iei puterilor 6n stat$

+.*.+. >octrina ',tiinţa juridică(Dic"ionarul lim&ii romQne moderne de4ineşte doctrina ca totalitatea

principiilor* teFelor* 6n!"!turilor 4undamentale ale unui sistem politic sauştiin"i4icM$

-oca&ularul uridicM* pu&licat de Asocia"ia Yenri Capitant* d! doctrinei urm!toarea de4ini"ie/ Opinie 6n mod comun sus"inut! de cei care

predau dreptul ;communis opinia doctontm8$ sau c+iar de cei care* 4!r! s! predea* scriu asupra dreptuluiM$

%ro4esorul Ale:andru -!llim!rescu consider! doctrina ca (totalitatea părerilor 2urisconsulţilor$ exprimate oral sau în scris în operele lor+.?

1 %+ilippe #alaurie* *pera citata$ pa,$ 1')$2 I&idem* pa,$ 1'5$ Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 2'7$; I&idem* pa,$ 2;2$

) +0* s-




%ro4esoara So4ia %opescu sus"ine c! doctrina 6nseamn! dreptul* ast34el* cum este conceput de teorie* e:plicarea lui ştiin"i4ic!* ,eneraliFarea şisistematiFarea luiM$1

Aşadar* doctrina este ştiinţa 2uridică care cuprinde analizele$ investi gaţiile$ interpretările făcute de specialişti fenomenului 2uridic.Doctrina se mani4est! su& di4erite 4orme* cum ar 4i/a= tratatele şi cursurile care s6nt e:puneri sistematice* 6n care este pre3

Ferrtalal6ecare ramur! de dreptP &= ci44l4inta:nleirepind in"erpretQnleectelore,iiPc= repertoriile sistematice sau al4a&etice* 6n special ale +ot!r6rilor u

dec!toreştiPd= mono,ra4iileca lucr!ri consacrate unor pro&leme uridicePe= Mstudiile* articolele* teFele şi altele* ela&orate* preF"aeKnYi&Yca3

"ii ştiin"i4ice\eş'ciali"ale$2

Btim"Quridic! are o importan"! maor!$ Ea contri&uie la cunoaşterea4enomenului uridic* la cunoaşterea rela"iilor sociale supuse re,lement!rii

uridice* 6n interpretarea şi aplicarea corect! a le,ii* 6n deFoltarea şi per34ec"ionarea dreptului$

Istoriceşte or&ind* doctrinei* 6n timp* i3a reenit un rol creator direct*6n acelaşi timp* 6ns!* ea nu poate 4i considerat! ca un iFor de drept$ Ca iFor de drept* ştiin"a uridic! a 4ost recunoscut! mai mult 6n epoca antic! şi ceamedieal!$ Aşa* de e:emplu* 6mp!ratul romanilor Adrian a decis c! udec!3torii s6nt o&li,a"i s! "in! seama de p!rerea unanim! a celor ce creau dreptul$

Adrian a adoptat o dispoFi"ie o&li,atorie/ Dac! urisconsul"ii ale c!3

ror p!reri s6n" produse s6nt unanimi* udec!torul nu poate statua 6n senscontrar$MM#ai apoi* 6n epoca din urm! a Imperiului Roman* s3a 4ormat o&iceiul

de a reFola c+estiunile de drept* cit6ndu3se p!rerile ec+ilor urisconsul"i$Ast4el* nu se mai recur,ea la te:tul le,ii$ #ai mult ca at6t* s3a sta&ilit un4el de clasare 6ntre urisconsul"i$ %!rerile a patru dintre ei* %apinian* %aul*Alpren* #odestin erau considerate drept le,e$

Bi 6n Eul #ediu doctrina a aut un rol important* udec!torii apel6ndla operele ştiin"i4ice spre a ,!si solu"ii potriite pentru cauFele aduse 6n 4a"alor$ S3a mers c+iar p6n! la aceea c! se or&ea de un drept al pro4esorilorM*de cutuma specialiştilorM etc$

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ W )7$9 I&idem* pa,$ 1)7315($' #ircea Duara* *pera citata$ pa,$ 28'$

-= +0+




Doctrinei 6i reine un rol 4oarte 6nsemnat datorit! 4aptului c! dreptulnu era codi4icat* de multe ori* nici scris* şi saan"ii* urisconsul"ii erau aceia

care interpretau sau c+iar releau dreptul$ In ran"a* de e:emplu* lucr!ri3le unor asemenea autori* cum ar 4i LoVsel* %ot+ier* Dumoulin constituiauade!rate iFoare ale dreptului* din care se inspirau tri&unalele* 6n Ger3mania autoritatea autorilor era at6t de mare* 6nc6t ei reuşesc s! introduc! 6nsecolul al -3lea dreptul roman ca drept comun al imperiului* ceea ce secunoaşte su& numele de !ecepţia dreptului roman.

Apo,eul in4luen"ei doctrinei s3a 6nre,istrat 6nainte de marile codi4ic!riale dreptului din ran"a şi Germania din secolul al l3lea$

Dup! codi4icarea napoleonian! urmeaF! o perioad! de sta&ilitate adreptului scris şi de pierdere a poFi"iei doctrinei 6n calitate de iFor al drep 3tului$

La s46rşitul secolului I* doctrina* su& impulsul lui ran"ois GenV<1951317);=* 6şi reia rolul de ap!r!toare a urispruden"ei şi* de multe ori*de inspiratoare a le,ii$ Asemenea autori ca $flaniol$ )audrA$ >acantinerie$%olin şi %upitant$ !ipert$ care 6n 4a"a instan"elor udec!toreşti nu s6nt de3

parte de a aea autoritatea unui 3lpianus$ Popinianus$ !ot#ier sau Domat.Autoritatea lor* deşi morală$ este e:trem de important!$ Totuşi doctrina nu

poate 4i considerat! ca un iFor 4ormal al dreptului* neimpun6ndu3se nici 3odat! 6n mod ,eneral şi permanent şi 6n plus neput6ndu3se asi,ura unitateade solu"ii$$$M$

!r! a 4i la etapa contemporan! un iFor 4ormal al dreptului* doctrina

uridic! contri&uie esen"ial la deFoltarea dreptului* la ela&orarea* inter 3 pretarea şi aplicarea dreptului$ Ra"iunea* inteli,en"a* ştiin"a constituie iF 3orul permanent de 6m&o,!"ire a dreptului* 6n aceast! ordine de idei* aea

per4ect! dreptate I+erin,* spun6nd c! dreptul este opera oin"ei şi a calcu 3lului omenesc* care la 4iecare etap! a c!utat s! realiFeFe un pro,res$ Istoriadreptului este istoria ,6ndirii omeneşti 6ndreptat! spre realiFarea practic! 6ncondi"iile de ia"! ale colectiit!"ii omeneştiM2$ Numai prin ra"iune* prininteli,en"!* care ştie s! aleagă printre di4eritele cerin"e* re,ulile cele maicon4orme cu necesit!"ile şi spiritul timpului 3 sus"ine Dain se ela&oreaF!şi eolueaF! dreptulM$'

Picară$ de asemenea* considera c! rolul saan"ilor urisconsul"ilor este de a e:prima ideile unui popor prin intermediul normelor uridice$

1 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 2;)$/ I&idem* pa,$ 25)$ ' I&idem* pa,$ 55$

3B '(; t3




Kurisconsultul 3 a4irm! %icard 3 tre&uie s! r!m6n! p!stor* preocupat 6nmod constant de neoile şi instinctele turmei sale* servitor luminai al in3stinctelor şi neoilor şi s! nu se constituie creator de +imereM$1

71.%.4. Contractul normativ

Contractul <de la latinescul contractusM 3 a str6n,e= este un acord 6n3c+eiat 6ntre dou! sau mai multe persoane 4iFice ori uridice* din care decur,anumite drepturi şi o&li,a"ii$ Ca act uridic* contractul constituie acordul6ntre dou! sau mai multe persoane 6n scopul de a produce e4ecte uridice*adic! acordul naşte* modi4ic!* transmite sau stin,e raporturi uridice$Contractul reFult! din norme uridice şi se 4ace 6n strict! con4ormitate cuele$ #ai s6nt 6ns! şi contracte care con"in* sta&ilesc anumite re,uli deconduit!$ In asemenea caFuri* se spune c! acordul dat este normati$ Spre

deose&ire de celelalte contracte* contractul normati este iFor al dreptului$Contractele normatie pot opera 6n aşa domenii* cum ar 4i/a8 în dreptul constituţional$ în materia organizării şi funcţionării

structurii federative a statelor18 în dreptul muncii şi securităţii sociale contractul colectiv de mun

că este un contract normativ$ deoarece$ prin conţinutul său$ staileşte reguli de conduită generală şi oligatorii1

c8 în dreptul internaţional pulic contractul normativ poate fi întîlnit su forma tratatelor şi acordurilor internaţionale.

Ca iFor de drept* contractul normati e cunoscut demult$ Ast4el* ecunoscut! cele&ra #a,na C+arta Li&ertatumM <121)=* conen"ie 6nc+eiat!6ntre &aronii* caalerii şi or!şenii r!scula"i* pe de o parte* şi re,ele loan 4!r!de "ar!* pe de alt! parte* conen"ie care primeşte considerare uridic! decontract normati$

Rolul contractelor normatie a crescut considera&il la etapa contem3 poran!$ Aceasta e şi 4iresc/ multe pro&leme au 6ncetat de a mai 4i priite ca pro&leme interne ale unor state luate aparte* deenind pro&leme interna"io3nale* pro&leme ce preocup! 6ntrea,a comunitate uman!$ Aceasta se re4er!*6n primul r6nd* la pro&lema drepturilor şi li&ert!"ilor omului$

Din e:aminarea preederilor constitu"ionale ale Repu&licii #oldo3a reFult! o solu"ie uridic!* 4ormulat! clar şi 4!r! ec+ioc* priind rapor3

tul dintre re,lement!rile interna"ionale şi cele interne din acest domeniu$Aceast! solu"ie constitu"ional! const! 6n 4aptul c! asemenea iFoare in3

Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 55$

3 '() ,3




terna"ionale* adoptate 6n ultimele cinci decenii de la crearea Or,aniFa"iei Na"iunilor Unite* cum ar 4i* &un!oar!* Declara"ia Uniersal! a Drepturilor Omului <17;9=* %actul interna"ional cu priire la drepturile ciile şi politice

<1755=* %actul interna"ional cu priire la drepturile economice* sociale şiculturale <1755=* Actul 4inal al Con4erin"ei pentru Securitate şi Cooperare6n Europa <Yelsini* 178)=* Carta de la %aris pentru o nou! Europ!<177(=* Conen"ia European! a Drepturilor Omului etc$ la care a aderat şiRepu&lica #oldoa* constituie acea piatr! de temelie ce st! la &aFa dimen3siunii umane a statului nostru$

Con4orm preederilor Constitu"iei Repu&licii #oldoa* pactele şi tra3tatele priitoare la drepturile 4undamentale ale omului* la care Repu&lica#oldoa este parte* constituie un iFor de drept$

Consideraţii generale

Actul normati3uridic poate 4i de4init ca 4iind iForul de drept creatde autorit!"ile pu&lice <%arlament* Guern* %reşedinte* or,anele autorit!"i3lor pu&lice locale=* iFor care con"ine re,uli ,enerale şi o&li,atorii* a c!ror aplicare la neoie este asi,urat! prin 4or"a coerciti! a statului$

Caracteristice pentru actele normati3uridice s6nt urm!toarele tr!s!3turi ,enerale/

1$ Ele s6nt acte ale actiit!"ii de ela&orare a dreptului de c!tre stat<or,anele sale= şi includ prescrip"ii uridice o&li,atorii cu caracter ,eneral

prioritar la conduita oamenilor şi or,aniFa"ilor 3 normele uridice* precumşi prescrip"iile priind instituirea* modi4icarea sau suspendarea ac"iunii<anularea= normelor uridice$

2$ Actele normati3uridice 6şi e:tind ac"iunea nu asupra unui raportconcret şi nu asupra unui cerc indiidual concret de raporturi* ci asupraunui sau altui tip de raporturi sociale şi asupra tipului de ac"iuni ale oamenilor* care alc!tuiesc con"inutul lor$

'$ Spre deose&ire de actele indiidual3uridice <actele de e:ecu"ie şiaplicarea normelor de drept=* actele normati3uridice s6nt adresate oric!rui su&iect ce particip! la aceste rela"ii* pot 4i aplicate 6n mai multe r6nduri*adic! de 4iece dat! c6nd e or&a de tipul respecti de raporturi şi 6şi men"in

ac"iunea* indi4erent de 4aptul dac! au ap!rut sau au 6ncetat raporturile indiiduale pre!Fute 6n acest caF$ De e:emplu* prescrip"iile Codului ciils6nt aplica&ile oric!rui cet!"ean sau or,aniFa"ie* care au intrat 6n rela"ii

' ( 5 J




patrimoniale de proprietate* cump!rare3 6nFare* 6nc+irierii aerii sau a 6nc!3 perii de locuit şi alte raporturi re,lementate prin dreptul ciil$ Codul penal poate 4i aplicat oric!rei persoane* care a s!6rşit o ac"iune periculoas! pentru

societate* pre!Fut! 6n el$ %rescrip"iile acestor acte nu3şi epuiFeaF! ac"iuneaca urmare a unui sau c+iar a mai multor acte de aplicare sau 6ndeplinire alor$ Ele se aplic! şi se utiliFeaF! 6n repetate r6nduri$ Anume aceasta denot! c!

prescrip"iile uridice ale actelor men"ionate s6nt aplica&ile la un tip sau altulde rela"ii sociale* au un caracter normati ,eneral* s6nt norme de drept$

Spre deose&ire de actele normatie* actele indiiduale de sta&ilire a pensiei* de numire a unei persoane 6n 4unc"ie* de an,aare la lucru <con3tractul de munc!=* de 6nscriere ca mem&ru al cooperatiei se re4er! nula 4iecare persoan!* ci personal la participan"ii acestui raport indiidual$Actele priind 4ormarea unui or,an* priind con4erirea unui titlu onori4ics6nt* de asemenea* indiiduale prin aloarea lor$ Tre&uie s! le distin,emde actele indiiduale* care se re4er! la persoane* or,ane sau localit!"i con3crete* preederile sau statutele unui sau altui or,an sau or,aniFa"ii$ Acesteacte s6nt doar aparent indiiduale* prin denumirea lor* 6ns! prescrip"iile lor re,lementeaF! toate tipurile de rela"ii* la care particip! or,anul sau or,a3niFa"ia respecti!* ele nu se epuiFeaF! prin 4olosirea lor de o sin,ur! dat!şi se e:tind asupra 4iec!ruia care intr! 6n rela"ii cu or,anul <or,aniFa"ia=*cu raportare la care a 4ost emis! preederea <statutul=$ %rin urmare* ele s6ntnormatie$ Drept e:emplu pot seri/ Re,ulamentul de ordine interioar! amuncii la 6ntreprindere* or,aniFa"ie* institu"ie$

Bi iners* contractul concret de lirare sau contractul de antrepriF!

pentru construc"ii capitale se 6nc+eie 6ntre dou! 6ntreprinderi <p!r"i= şi e:3 pir! dup! termenul sta&ilit sau dup! 6ndeplinirea condi"iilor contractului$6n 4elul acesta prescrip"iile actului* deşi se 6ndeplinesc nu o sin,ur! dat! 6n

perioada ac"iunii lor* au un caracter indiidual* nu s6nt norme de drept$Actele normati3uridice* care includ norme de drept* se deose&esc*

de asemenea* de alte acte uridice cu caracter ,eneral$ Ast4el* dispoFi"iileadresate unui cerc lar, de or,ane şi or,aniFa"ii <&un!oar!* tuturor ministe3relor şi departamentelor sau or,anelor locale= cu prescrip"iile de a inten3si4ica controlulM 6n ederea respect!rii ordinii* de a se lua m!suri pentru6ndeplinirea planurilorM au o importan"! ,eneral! şi nu indiidual!$

Asemenea acte dispoFitie şi de control au o importan"! deose&it! pentru conducerea de stat şi un caracter ,eneral* 6ns! nu sta&ilesc norme uridice noi şi nici nu le modi4ic! pe cele 6n i,oare* adic! nu s6nt acte deela&orare a dreptului$

3' '(8 s3




Actele normati3uridice* adic! actele de ela&orare a dreptului* se deo3se&esc şi de actele ,enerale de l!murire sau interpretare o4icial! a normelor

uridice* care* de asemenea* nu sta&ilesc noi norme de drept* nu modi4ic!con"inutul celor 6n i,oare* ci doar preciFeaF! esen"a lor* uneori insu4icientdeF!luit! 6n te:tul le,ii$

%rintre actele de ela&orare a dreptului s6nt şi acte 6n care nu se e:punecon"inutul normelor uridice* dar care determin! sau con4irm! din punctde edere uridic sta&ilirea* modi4icarea sau anularea normelor incluse 6nalte acte$ Asemenea acte se deose&esc de actele indiiduale sau de actele,enerale cu aloare dispoFiti!* de control/ cu autorul lor se sta&ilesc nor3me uridice noi* se modi4ic! sau se anuleaF! cele 6n i,oare p6n! atunciPele s6nt adresate unui cerc nedeterminat de persoane* nu se epuiFeaF! prin6ndeplinirea de o sin,ur! dat! etc$ lat! de ce aceste acte s6nt acte ale ela&o3

r!rii dreptului şi au un caracter normati$Categoriile actelor normativeSistemul actelor normatie ale or,anelor de stat* interdependen"a

acestor acte* precum şi ordinea emiterii lor s6nt re,lementate de constitu"iişi de alte le,i$ Aceast! re,lementare asi,ur! realiFarea principiilor demo3cratice ale sistemului de iFoare ale dreptului 3 suprema"ia le,ii* caracterulo&li,atoriu al +ot!r6rilor or,anelor ierar+ic superioare pentru cele ierar+icin4erioare* al +ot!r6rilor or,anelor locale ale puterii 6n limitele teritoriuluidin su&ordine* 6n 4elul acesta se asi,ur! +ot!r6rea uni4orm! a c+estiunilor

principale ale politicii statului 6n 6ntre,ul sistem de acte normatie$

Locul pe care 6l ocup! un act uridic sau altui 6n sistemul ,eneral alacestor acte este determinat de locul or,anului care 13a emis 6n sistemul or3,anelor statului* iar s4era ac"iunii* orientarea şi limitele con"inutului actelor 3 de competen"a or,anului men"ionat$ %e aceast! &aF! apare interdepen3den"a actelor normati3uridice ale or,anelor de stat* e:primat! 6n 4or"a lor

uridic!$ Actele or,anelor ierar+ic superioare dispun de o putere uridic!mai mare* iar actele or,anelor ierar+ic in4erioare <su&ordonate=* care tre3

&uie emise 6n corespundere cu primele* au o 4or"! uridic! mai mic!$

Hegile%rintre actele normatie* locul central 6i reine le,ii$ Termenul le,eM

este 4olosit at6t 6n sensul lar, ;lato sensu8$ c6t şi 6n sensul 6n,ust ;stricto sensu8 al cu6ntului$6n sensul ,eneral* prin le,e se 6n"ele,e orice act normati ela&orat de

autorit!"ile pu&lice* 6n sens restr6ns al cu6ntutui* termenul le,eM desem3neaF! actul normati care eman! de la or,anul le,islati <%arlament=$

8P 3!= t8




6n ierar+ia lor* le,ile propriu3Fise s6nt situate dup! criteriul 4or"ei lor uridice$

%arlamentul Repu&licii #oldoa* sin,urul de"in!tor al puterii de a re3

,lementa prin le,e rela"iile sociale* emite 6n e:ercitarea acestei puteri treicate,orii de le,i/ le,i constitu"ionale* le,i or,anice şi le,i ordinare$

Hegile constituţionaleLegile constituţionale ocupa primul loc 6n ierar+ia le,ilor at6t prin

con"inutul lor* c6t şi datorit! procedurii speciale de adoptare a acestora$Ast4el* prin con"inutul lor* le,ile constitu"ionale s6nt le,i care introduc te:3te noi 6n Constitu"ie* a&ro,! anumite te:te constitu"ionale sau le modi4ic!

pe ceie e:istente$Dat 4iind 4aptul c! printre actele normatie rolul maor reine Consti3

tu"iei* ne om re4eri la o caracteristic! mai ampl! a ei/

a 2oţiunea de Constituţie, trăsăturile eiConstitu"ia este le,ea suprem! a unui stat$ Aceast! accep"iune esteast!Fi 6ncet!"enit! 6n toate statele lumii$ De aceea nu e 6nt6mpl!tor 4aptulc! adoptarea constitu"iei 6ntr3un stat sau altul a deenit un eeniment deimportan"! maor! pentru societatea respecti!$ O constitu"ie marc+eaF!anumite ictorii şi 6mpliniri şi* 6n acelaşi timp* propune noi perspectie dedeFoltare pentru societate şi stat$

In aceast! ordine de idei* o constitu"ie repreFint! nu numai o 6nscrie3re* o totaliFare a reFultatelor luptei 6nre,istrate dup! un şir de &iruin"e alenoului asupra ec+iului$ O constitu"ie mai este şi un pro,ram de actiitate*dat 4iind 4aptul c! 6n ea s6nt cons4in"ite principiile 4undamentale ale 6ntre,ii

ie"i economice* politice* sociale şi uridice$ Constitu"ia 4i:eaF! inten"iileunui stat* cadrai uridic al politicii interne şi e:terne a statului$ Constitu"ia*se mai a4irm! uneori* şi nu 4!r! temeiuri* e o le,e suprem! nu numai a sta3tului* dar şi a societ!"ii 6n ansam&lu$

Etimolo,ic* cu6ntul constitu"ie proine de la latinescul constitutioM*ceea ce 6n traducere 6nseamn! aşeFarea cu temeiM* starea unui lucruM$In dreptul roman antic termenul constitu"ie era ec+ialent cu cel de le,e$Cu toate acestea* nici societatea antic!* nici cea medieal! n3au ştiut 6nc!despre constitu"ie ca le,e 4undamental! a statului$ Constitu"iile 6n sensul

propriu 3 statal al cu6ntului au ap!rut mai t6rFiu* 6n cursul primelor reolu"ii &ur,+eFe$

Ideile cu priire la constitu"ie ca le,e 4undamental! au ap!rut ini"ialin ran"a şi au 4ost apoi transplantate pe continentul american$ Anume aiciaceste idei s3au materialiFat 6n mod practic la 6nceput 6n calitate de con3

3i '(7 J



.oris Ne,ru* A4ina Ne,ru

stitu"ii ale anumitor state* iar mai t6rFiu de constitu"ie a Statelor Unite aleAmericii$ Ast4el* 6n 1898 americanii au declarat/ Noi* poporul Statelor

Unite pentru 4ormarea unei mai str6nse uniuni* pentru instituirea drept!"ii* pentru asi,urarea liniştii interne* pentru asi,urarea m!surilor de ap!rare acomunit!"ilor* pentru promoarea prosperit!"ii ,enerale şi pentru ,aranta3rea &inecuQnt!rilor* li&ert!"ii* nou! şi urmaşilor noştri* declar!m şi pro3mul,!m Constitu"ia S$U$A$M$

%e continentul european primele constitu"ii au 4ost adoptate 6n 1871*la 6nceput 6n %olonia* apoi 6n ran"a$ Anume aici s3a su&liniat 6n ce const!esen"a propriu3Fis! a unei constitu"ii$ Aşa* de e:emplu* 6n te:tul Decla3ra"iei drepturilor omului şi cet!"eanului din 25 au,ust 1897 se men"iona/Orice societate 6n care ,aran"ia drepturilor nu este asi,urat!* nici separa 3"ia puterilor determinat!* nu are constitu"ieM$

ran"a poate seri drept e:emplu de "ar! unde au 4ost adoptate deose&itde multe constitu"ii$ Constitu"ia 6n i,oare* adoptat! 6n 17)9* supus! unor modi4ic!ri esen"iale 6n 177)* este a cincispreFecea constitu"ie a acestei "!ri$Aceasta se e:plic! prin 4aptul c! anume 6n ran"a lupta dintre anumite ,ru3

p!ri sociale s3a des4!şurat 6n mod deose&it de ascu"it$ Dac! analiF!m date leadopt!rii di4eritelor constitu"ii 4ranceFe* edem c! ele s6nt condi"ionate decele mai +ot!r6toare eenimente des4!şurate 6n aceast! "ar!$ E:emplulran"ei 6n aceast! priin"! este tipic şi pentru alte state$

Constitu"ia se deose&eşte de alte le,i su& mai multe aspecte şi anume/a8 din punct de vedere al oiectivului lor1

8 din punct de vedere formal1c8 din punct de vedere al forţei 2uridice.Din punctul de edere al o&iectiului lor* at6t constitu"ia* c6t şi le,ile

constitu"ionale* re,lementeaF!* 6n principal* institu"ionaliFarea puterii şie:ercitarea ei$ Constitu"iile cuprind modalit!"ile de or,aniFare a puterii/4orma* re,imul politic* sistemul autorit!"ilor pu&lice* principiile 4unda3mentale ale sistemului electoral etc$

Constitu"ia* de asemenea* cuprinde re,lementarea detaliat! de princi3 piu a drepturilor* li&ert!"ilor şi 6ndatoririlor 4undamentale$

De men"ionat c! celelalte le,i* c+iar re,lement6nd asemenea pro&le3me* detaliFeaF! doar prescrip"iile constitu"ionale şi se su&ordoneaF! cu to3tul acestora$

Din punct de edere 4ormal* constitu"iile şi le,ile constitu"ionale s6ntsupuse unor proceduri speciale de adoptare şi modi4icare$ Ast4el* potriitart$ 1'9 al Constitu"iei Italiei* le,ile constitu"ionale s6nt adoptate de 4iecare

3 '1( b




camer!* cu maoritatea a&solut! a mem&rilor* la cea de3a doua otare* caretre&uie s! urmeFe primei deli&er!ri la nu mai pu"in de ' luni$

6n Repu&lica #oldoa* %arlamentul este 6n drept s! adopte o le,e con3

stitu"ional! dup! cel pu"in 5 luni de la data preFent!rii ini"iatiei corespun3F!toare$ Le,ea se adopt! cu otul a dou! treimi din deputa"i$Din punct de edere al 4or"ei uridice* constitu"iile şi le,ile con3

stitu"ionale s6nt superioare tuturor celorlalte le,i* situ6ndu3se 6n 6r4ul pira3midei tuturor actelor normatie$ Ele seresc* 6n cele din urm!* drept reper decisi pentru aprecierea alidit!"ii tuturor actelor şi 4aptelor uridice$

ReFum6nd cele e:puse mai sus* aun,em la concluFia/ constitu"ia esteacea le,e care* a6nd 4or"! uridic! superioar! celorlalte le,i* re,lementeaF!*6n &aFa celor o&"inute* structurile economice şi 4ormele propriet!"ii* or,a3niFarea de stat* statutul uridic al omului şi cet!"eanului şi cons4in"eşte per3spectia politicii interne şi e:terne a statului$

b ?e0voltarea constituţională a 6epublicii 8oldovaUn r!spuns adecat la 6ntre&area ce "ine de deFoltarea constitu"ional!

a Repu&licii #oldoa nu poate 4i dat dac! nu se a "ine cont de istoria real!a neamului nostru$

Actualul stat Repu&lica #oldoa a ap!rut pe +arta lumii la 28 au,ust1771 ca reFultat al adopt!rii de c!tre %arlamentul Repu&licii #oldoa aDeclara"iei de Independen"!$ Eolu"ia ce a precedat acestui eeniment nueste un 4enomen autonom şi nici iFolat$ Actualul stat Repu&lica #oldoaa 4ost istoriceşte din totdeauna 3 parte component! a statului 4eudal#oldoa* 6ntemeiat 6n secolul I-$ ca şi "ara RomQneasc!* pe p!m6nturile

str!moşilor romQnilor 3 ,eto3dacii romaniFa"i$6ncep6nd cu secolul -I* am&ele "!ri romQneşti se a4l!* mat &ine detrei secole* su& un re,im de suFeranitate a Imperiului Otoman$ C!tre adoua um!tate a secolului -III* principatele romQneşti aun, a 4i la in3tersec"ia intereselor Rusiei 6n .alcani* a preten"iilor Imperiului Austriacşi a e4orturilor Turciei de a3şi men"ine domina"ia 6n aceast! parte a lumii*conu,ate cu poFi"iile ran"ei şi An,liei$ La 1872* con4orm tratatului 6n3c+eiat 6ntre Turcia şi Rusia* Nistrul deine linia de demarcare a acestor dou! imperii$ La 1912* ca reFultat al tratatului ruso3turc din 1529 mai dela .ucureşti* Rusia ocup! teritoriul dintre %rut şi Nistru$ %entru a camu4laade!rul despre #oldoa s46rtecat! 6n dou!* Rusia denumeşte noul terito3riu ocupat .asara&iaM$ #ai &ine de un secol* .asara&ia se a4l! su& un crudre,im de deFna"ionaliFare* neparticip6nd <cu e:cep"ia ude"elor .ol,rad*Ismail* Ca+ul* reenite la #oldoa pentru 22 de ani 6n urma 6n4r6n,erii Ru3

•$ %11 i



Boris Negru, Alina Negrufi

siei la 19)5 6n r!F&oiul din Crimeea= la actul Unirii şi constituirii statuluiromQn modera$

6n po4ida politicii "arismului rus de a şter,e de pe 4a"a p!m6ntului po3 pula"ia auto+ton!* &!ştinaşii din acest teritoriu şi3au p!strat lim&a şi o&i3ceiurile$ La mişcarea de eli&erare na"ional! a popoarelor neruse particip!acti şi popula"ia din .asara&ia şi st6n,a Nistrului$ Aceast! lupt! se 6n3cununeaF! cu succes prin proclamarea autonomiei teritoriale şi politice a.asara&iei de c!tre Con,resul ostaşilor moldoeni ce şi3a "inut lucr!rile la2(328 octom&rie 1718$

6ntr3un timp 4oarte scurt este ales %arlamentul .asara&iei 3 S4atul "!rii3 constituit pe &aFe le,ale din repreFentan"i ai tuturor p!turilor sociale şiai etniilor conlocuitoare$

La 2 decem&rie 1718 S4atul "!rii adopt! o Declara"ie o4icial! prin care proclam! Repu&lica %opular! #oldoeneasc!* la 6nceput ca mem&ru* cudrepturi e,ale* al Repu&licii ederatie Ruse* apoi <6n noaptea de 2' spre2; ianuarie 1719= ca stat independent cu numele de Repu&lica Demo3cratic! #oldoeneasc! slo&od!* de sine st!t!toare şi neat6rnat!* a6nd ea6ns!şi dreptul de a3şi +ot!r6 soarta 6n iitorM$

La 28 martie 1719* S4atul "!rii oteaF! actul Unirii* 6n &aFa c!ruiaRepu&lica Democratic! #oldoeneasc! <.asara&ia= 6n +otarele ei dintre%rut* Nistru* #area Nea,r! şi ec+ile ,rani"e cu Austria* rupt! de c!treRusia acum o sut! şi mai &ine de ani din trupul ec+ii #oldoe* 6n putereadreptului istoric şi dreptului de neam* pe &aFa principiului c! noroade lesin,ure s!3şi +ot!rasc! soarta lor* de aFi 6nainte şi pentru totdeauna seuneşte cu mama sa RomQniaM$

6n acelaşi an* Con,resul ,eneral al .ucoinei oteaF! unirea necon3di"ionat! şi pentru ecie a .ucoinei* 6n ec+ile ei +otare p6n! la Ceremuş*Colacin şi Nistru* cu re,atul RomQnieiM$

Actele Unirii au 4ost recunoscute prin tratatele interna"ionale 6nc+eia3te 6ntre 171(3172( la %aris$

Timp de mai &ine de dou! decenii* noile teritorii reenite la spa"iulstr!moşesc cunosc o perioad! de 6n4lorire a culturii* 6n!"!m6ntului* eco3nomiei şi ie"ii pu&lice$ Acest lucru nu poate 4i spus despre popula"ia din

st6n,a Nistrului* care a 4ost 6ncadrat! 6ntr3un nou imperiu* denumit de dataaceasta Uniunea Soietic!$6n 172; conducerea soietic! creeaF! arti4icial Repu&lica Autonom!

Soietic! Socialist! #oldoeneasc! pentru ca ea s! poat! uca acelaşirol$$$ politico3propa,andistic* pe care 6l oac! Repu&lica .elorus! 4a"! de

9: %12 ir




%olonia şi cea C!reia 3 4a"! de inlandaM$ #ai ales* dup! cum declara 6n3suşi Stalin* dac! .asara&ia a 4i propa,andistic pre,!tit! pentru unirea cuR$A$S$S$#$ şi dac! se a depune e4ortul necesar* ocuparea acestei proin3

cii de c!tre Armata Roşie poate 4i realiFat! cu rapiditateM$Acest lucru s3a 6nt6mplat la 29 iunie 17;(* c6nd U$R$S$S$ a ocupat prin4or"! armat! .asara&ia şi .ucoina de Nord$ Bi de data aceasta s3au doedita 4i actuale spusele cronicarului din secolul -II c! #oldoa este aşeFat!6n calea tuturor r!ut!"ilorM$ De data aceasta r!uoitorii s3au doedit a 4i altedou! puteri/ U$R$S$S$ şi Germania naFist!* care prin protocolul adi"ionalsecret al Tratatului soieto3,erman din 2' au,ust 17'7 sta&ileau/ %arteasoietic! su&liniaF! interesul pe ca3re31 mani4est! pentru .asara&iaM$

La 2 au,ust 17;( este 4ormat! Repu&lica Soietic! Socialist! #ol3doeneasc! care* deşi o4icial era socotit! stat sueranM s3a doedit a 4i o,u&ernie a Imperiului$

Odat! cu instaurarea re,imului soietic 6ncepe teroarea comunist!/omoruri 6n mas!* deport!ri* 4oame or,aniFat!* ,enocid na"ionalist$ Bi acestlucra se 4ace acti6nd 6n &aFa celor mai democratice constitu"iiM din lume/Constitu"iile U$R$S$S$ din 172;* 17'5* 1788$

Cele e:puse mai sus ne permit s! aun,em la concluFia c! 6ncerca3rea de a analiFa deFoltarea constitu"ional! a Repu&licii #oldoa 6n con3te:tul deFolt!rii constitu"ionale a U$R$S$S$ şi a R$A$S$S$#$* iar mai apoiR$S$S$#$ n3are sor"i de iF&6nd!$ Nu putem ne,a 4aptul c! au 4ost/ Constitu3"ia R$A$S$S$#$ din 2' aprilie 172)* Constitu"ia R$A$S$S$#$ din ) ianuarie17'9* Constitu"ia R$S$S$#$ din 7 4e&ruarie 17;1* Constitu"ia R$S$S$#$ din

1) aprilie 1789$ Toate aceste constitu"ii* 6ns!* n3au 4ost dec6t nişte copiioar&e ale constitu"iilor imperiale$Ca urmare* Constitu"ia Repu&lici #oldoa din 27 iulie 177; este pri3

ma constitu"ie a statului ap!rut pe +arta lumii la 28 au,ust 1771 3 Repu&li3ca #oldoa* mem&ru al Or,aniFa"iei Na"iunilor Unite din 1772* mem&rual Consiliului Europei din 177)$

c8 %aracteristica generală a conceptului %onstituţiei !epulicii Moldova din 9 iulie <?

Eolu"iile mondiale din ultimii ani pun tot mai clar 6n lumin! 4aptul c! printre premisele esen"iale ale noii ordini interna"ionale democra"ia ocup!

un loc central$Reenit!* dup! cinciFeci de ani de ,uernare dictatorial!* la normali3tatea ie"ii democratice* Repu&lica #oldoa* stat ce 6ncununeaF! ani 6nde3lun,a"i şi ,rei de lupt! a poporului pentru ap!rarea independen"ei na"iona3

'1' J




le* a lim&ii şi culturii romQneşti* pentru 6nl!turarea icisitudinilor la care a4ost supus 6n timpul domina"iei str!ine "ariste şi al re,imului totalitar co3munist* 6n urma aplic!rii preederilor %actului Ri&&entropp3#oloto din

au,ust 17'7* are de solu"ionat mai multe pro&leme maore$%rintre ele un loc central reine celei ce "ine de edi4icarea unui me3canism uridic respecti$ %rimul pas 6n aceast! direc"ie a 4ost 4!cut prinadoptarea la 27 iulie 177; a Constitu"iei Repu&licii #oldoa$ AdoptareaConstitu"iei a 4ost un imperati al timpului$ Numai ea poate cons4in"i me3canismul de edi4icare şi de 4unc"ionare a unui stat democratic şi de drept$Su&liniem acest lucru* 4iindc! nici un alt act normati nu dispune şi nici nu

poate dispune de acele calit!"i pe care le are o constitu"ie$ Ea este sin,ura6n m!sur! s! contri&uie la 4unc"ionarea normal! a 6ntre,ului or,anism so3cial$ Relu6nd cuintele lui I+erin,* constitu"ia este sora ,eam!n! a li&er3t!"iiM$ %e scurt* numai constitu"ia institu"ionaliFeaF! puterea şi totodat! olimiteaF! 6n e:erci"iul ei$

-or&ind de Constitu"ia Repu&licii #oldoa* adoptat! de %arlamentdup! o munc! ,rea şi 6ndelun,at!* conştient nu o numim o nou! Consti3tu"ieM* 4iindc! le,ile 4undamentale ale 4ostelor repu&lici din 4osta U$R$S$S$*inclusi şi Constitu"ia Repu&licii #oldoa* adoptat! 6n 1789* cu multiplemodi4ic!ri* de care ne3am condus anterior 3 au aut calitatea unui decor democratic* propa,andistic$ Ele au aut mai mult un caracter 4ormal şinu puteau s! se a&at! cu nimic de la Constitu"ia U$R$S$S$* constitu"ia ace3lui imperiu* care doar 6n scopuri politice era considerat ca stat 4ederati*constituit pe &aFa principiului unirii &eneole a su&iectelor 6n 4edera"ieM$

Decenii de3a r6ndul s3a dus un oc camu4lat de3a stateleM$ Oricum* era maicomod pentru ideolo,ia o4icial! a statului soietic s! a4irme c! #oldoa*Estonia* Letonia* Lituania etc$ s6nt state suerane e,ale 6ntre e,aliM şi nunişte ,u&ernii ale unui imperiu$ Dar toate s6nt p6n! la o reme şi nici unimperiu nu este eşnic$

%roclam6ndu3şi sueranitatea <2' iunie 177(= şi independen"a <28au,ust 1771=* Repu&lica #oldoa a declarat 4erm şi r!spicat c! nu mairea s! 4ie ce a 4ost at6"ia ani* c! rea s! 4ie un stat 6n sensul deplin al cu36ntului* casa comun! a multp!timitului nostru popor* compus din romQni<moldoeni= auto+toni <5;*)= şi cet!"eni de alt! ori,ine etnic! <ucraineni 1'*9* ruşi 3 1'* ,!,!uFi 3 '*)* &ul,ari 3 2*(* erei 3 1*) etc=$Repu&lica #oldoa este un stat sueran* independent şi democratic* li&er s!3şi +ot!rasc! preFentul şi iitorul 4!r! nici un amestec din a4ar!* 6n con34ormitate cu idealurile şi n!Fuin"ele s4inte ale poporului 6n spa"iul istoric

-! %14 $-




şi etnic al deenirii sale na"ionaleM$ Aceast! 4raF! din Declara"ia de inde3 penden"! a Repu&licii #oldoa a serit drept c!p!t6i 6n lucrul aneoios alComisiei pentru ela&orarea proiectului Constitu"iei Repu&licii #oldoa*

4ormat! de 4orul le,islati suprem la 17 iunie 177($%re,!tirii proiectului Constitu"iei i3a precedat o munc! intens!$ Aceastaeste şi 4iresc$ iind aşeF!m6ntul politic şi uridic 4undamental al unui stat*Constitu"ia repreFint! acel act uridic care se &ucur! de suprema"ie 6nraport cu toate celelalte* act ce sta&ileşte principiile* modul de or,aniFareşi 4unc"ionare a autorit!"ilor pu&lice şi raporturile dintre ele* raporturiledintre aceste autorit!"i şi cet!"eni$

Tmqn!iUpiuiirdLunsituliraMse adopta pe o perioad! M6ndelun,at!*e:trem de important! a 4ost ale,erea unor 4orme noi* mult mai e4ectie a or,a3niF!rii de stat$ Concomitent s3a "inut cont şi de aceea c! ea* a6nd menirea de are,lementa &aFele actiit!"ii itale ale societ!"ii şi statului* s! 4ie un document4le:i&il şi s! nu 6nc+id! 6ntr3un strict cadru uridic toate nuan"ele ie"ii politice$

Ca urmare* Comisia pentru ela&orarea proiectului de Constitu"ie* 4iindautonom! 6n identi4icarea şi motiarea solu"iilor constitu"ionale* la &aFaconceptului Constitu"iei a pus acele principii unanim recunoscute* reali3Farea practic! a c!rora ne permite a ne rupe de4initi de acea atmos4er!a trecutului* care mai continu! s! ne 6nc!tuşeFe* lu6nd calea ireersi&il! ademocratiF!rii şi prosper!rii sociale* calea de perspecti! a 6ntre,ii comu3nit!"i umane$ Am rea s! ne oprim doar la unele din ele$

1$ Sistemul de stat sta&ilit 6n con4ormitate cu Constitu"ia nu poate 4isocialistM sau capitalistM* el tre&uie s! 4ie constituţional. O Con

stitu"ie a unui stat democratic şi de drept nu este c+emat! s! deainstruc"iuni re4eritor la caracterul sistemului de stat$ Determinarea caracterului or6nduirii nu constituie o pro&lem! a Constitu"iei*

l aceasta este o pro&lem! a ie"ii politice* parlamentare$2$ E:ponentul sueranit!"ii şi unica surs! a puterii de stat este po

porul* care o e:ercit! at6t 6n mod direct* c6t şi prin or,anele salerepreFentatie$

/ '$ O condi"ie şi o ,aran"ie a democra"iei constitu"ionale o constituie4 pluralismul politic şi ideolo,ic* incompati&il cu dictatura şi totali3

tarismul$ Nici o ideolo,ie nu poate 4i ridicat! la ran,ul de ideolo,ieo4icial! a statului$

;$ Un stat democratic şi de drept poate 4i constituit pe principiul sepa3r!rii puterii de stat 6n putere le,islati!* putere e:ecuti! şi putere

udec!toreasc!$

-Ş %1. &



!


)$ La &aFa ie"ii economice a statului st! principiul e,alit!"ii tuturor tipurilor şi 4ormelor de proprietate$ .unurile materiale pot 4i pro prietate pu&lic! sau priat!$

5$ Criteriul3c+eie de apreciere a democra"iei statului este cel ce caracteriFeaF! misia lui uman!* statornicia li&ert!"ii personalit!"ii$ Caurmare* statul nu tre&uie considerat ca donator* ci* 6n primul r6nd*ca ocrotitor al drepturilor şi li&ert!"ilor omului$

Con"inutul normati al Constitu"iei adoptate este structurat* din punctde edere uridic* 6n 1)1 de articole* ,rupate 6n şapte titluri* unele a6ndcapitole şi sec"iuni$

Hegile organice >egile organice ocup! locul secund 6n ierar+ia le,ilor$ Ele au 4or"! uri3dic! mai mic! dec6t Constitu"ia şi le,ile constitu"ionale* dar mai mare dec6ttoate celelalte iFoare de drept* datorit! importan"ei deose&ite a o&iectuluilor de re,lementare uridic!$ Con4orm alin$ <'= al art$ 82 al Constitu"iei*%rin le,e or,anic! se re,lementeaF!/

a= sistemul electoralP &= or,aniFarea şi des4!şurarea re4erendumuluiPc= or,aniFarea şi 4unc"ionarea %arlamentuluiPd= or,aniFarea şi 4unc"ionarea GuernuluiPe= or,aniFarea şi 4unc"ionarea Cur"ii Constitu"ionale* a Consiliului

Superior al #a,istraturii* a instan"elor udec!toreşti* a contenciosului administratiP

4= or,aniFarea administra"iei locale* a teritoriului* precum şi re,imul,eneral priind autonomia local!P

,= or,aniFarea şi 4unc"ionarea partidelor politiceP+= modul de sta&ilire a Fonei economice e:clusiePi= re,imul uridic ,eneral al propriet!"ii şi al moşteniriiP

= re,imul ,eneral priind raporturile de munc!* sindicatele şi protec3"ia social!P

= or,aniFarea ,eneral! a 6n!"!m6ntuluiP

1= re,imul ,eneral al cultelor reli,ioasePm=re,imul st!rii de ur,en"!* de asediu şi de r!F&oiPn= in4rac"iunile* pedepsele şi re,imul e:ecut!rii acestoraPo= acordarea amnistiei şi ,ra"ieriiP

p= celelalte domenii pentru care* 6n Constitu"ie* se preede adoptareade le,i or,aniceP

'15




= alte domenii pentru care %arlamentul consider! necesar! adoptarea

de le,i or,aniceM$Le,ile or,anice se adopt! cu otul maorit!"ii deputa"ilor aleşi dup!cel pu"in dou! lecturi$ Eident* şi modi4icarea acestora necesit! otul ma3

orit!"ii deputa"ilor$ E:cep"ie de la re,ula ,eneral! o 4ace le,ea or,anic!care re,lementeaF! statutul special al unit!"ii teritoriale autonome G!,!3uFia* care poate 4i modi4icat! cu otul a trei cincimi din num!rul deputa3"ilor aleşi 6n %arlament <eFi alin$ <8= al art$ 111 al Constitu"iei Repu&licii#oldoa$

Hegile ordinare

Dup! cum am men"ionat* 6n Constitu"ie s6nt pre!Fute domeniile* care

se re,lementeaF! prin le,e or,anic!* ceea ce 6nseamn!* per a contraria c!re,lementarea celorlalte domenii nesupuse prin le,e or,anic! se 4ace prinlegi ordinare. %rin le,i ordinare se re,lementeaF! orice materie care nu"ine de domeniul le,ilor constitu"ionale sau or,anice* r!m6n6nd %arlamen3tului puterea de a decide c6nd o materie necesit! re,lementare le,islati!$

%rocedura de adoptare a le,ilor ordinare este mai accesi&il! %arla3mentului datorit! 4aptului c! este necesar otul unei maorit!"i simple* dinnum!rul deputa"ilor preFen"i la deF&aterea proiectului de le,e$ Eident* c!este neoie de corumul de şedin"! a %arlamentului$

Kotăr3rile 5arlamentului

Acestea repreFint! o cate,orie de acte normatie cu pondere de re3,lementare destul de restr6nsQ$ Ca re,ul!* prin ele se solu"ioneaF! situa"iiconcrete* ceea ce 4ace ca maoritatea a&solut! a +ot!r6rilor %arlamentuluis! ai&! jm caracter aplicati* indiidual şi nu normati* 6n mod e:cep"ional*ele pot con"ine re,uli de conduit! ,enerale şi o&li,atorii$ Doar 6n acestecaFuri ele s6nt iFoare de drept$

Rrdonanţele GuvernuluiCon4orm art$ 5( al Constitu"iei* %arlamentul este or,anul repreFenta3

ti suprem al poporului Repu&licii #oldoa şi unica autoritate legislativăa statului+ <su&linierea ne apar"ine 3 aut$=$ unc"ia le,islati! este* prinurmare* e:ercitat! de c!tre %arlament$ Totuşi* date 4iind comple:itatea şinecesitatea rapidit!"ii cu care sistemul le,islati tre&uie adaptat realit!"ii*Constitu"ia Repu&licii #oldoa permite* prin art$ 1(52* dele,area 4unc"ieile,islatie c!tre Guern$

Aceast! dele,are a 4unc"iei le,islatie este o e:cep"ie de la principiulsepara"iei puterilor 6n stat şi se 4ace su& controlul strict al %arlamentului$

-m %17 s-




Ordonan"ele se emit 6n temeiul unei le,i temporare de a&ilitare* 6n condi"i3ile dele,!rii le,islatieM* 6n domenii ce "in de le,ile ordinare$ Acest lucru

reFult! din te:tul constitu"ional al art$ 1(52

/<1= 6n ederea realiF!rii pro,ramului de actiitate al Guernului*%arlamentul poate adopta* la propunerea acestuia* o le,e special! de a&ili3tare a Guernului pentru a emite ordonan"e 6n domenii care nu 4ac o&iectulle,ilor or,anice$

<2= Le,ea de a&ilitare a sta&ili* 6n mod o&li,atoriu domeniul şi data p6n! la care se pot emite ordonan"e $$$M$

Articolul constitu"ional nominaliFat mai preciFeaF! c!/ Ordonan"ele intr! 6n i,oare la data pu&lic!rii* 4!r! a 4i promul,ate$ Dac! le,ea de a&ilitare o cere* ordonan"ele se supun apro&!rii %ar

lamentului$%roiectul de le,e priind apro&area ordonan"elor se preFint! 6n ter3

menul sta&ilit de le,ea de a&ilitare$ Nerespectarea acestui termen atra,e6ncetarea e4ectelor ordonan"ei$ Dac! %arlamentul nu respin,e proiectul dele,e priind apro&area ordonan"elor* acestea r!m6n 6n i,oare$

Dup! e:pirarea termenului sta&ilit pentru emiterea ordonan"elor*acestea pot 4i apro&ate* suspendate sau modi4icate numai prin le,e$

Din cele spuse nu se poate tra,e concluFia c! Guernului i se recu3noaşte calitatea de or,an le,islati/

6n primul r6nd* pentru c! domeniile de re,lementare se reduc ladomeniul concret pentru care este a&ilitat prin le,e special!P

6n al doilea r6nd* pentru c! ordonan"ele Guernului au 4or"! uridic!in4erioar! le,ii or,anice$

Kotăr3rile Ouvernului

Acestea* ca re,ul!* s6nt acte aplicatie care se re4er! la aplicarea le,i3lor emise de %arlament$ In unele caFuri +ot!r6rile pot 4i acte normatie$

Dat 4iind 4aptul c! ele s6nt emise de puterea e:ecuti! pentru or,ani3Farea e:ecut!rii le,ilorM <eFi alin$ <2= al art$ 1(2 al Constitu"iei=* +ot!r6rileGuernului cu caracter normati 6ntotdeauna s6nt acte su&ordonate le,ii$

?ecretele 5reşedintelui 6epublicii

Con4orm alin$ <1= al art$ 7; al Constitu"iei* 6n e:ercitarea atri&u"ii3

lor sale* %reşedintele Repu&licii #oldoa emite decrete o&li,atorii pentrue:ecutare pe 6ntre, teritoriul statului$ Decretele se pu&lic! 6n #onitorulO4icial al Repu&licii #oldoaM$ In maoritatea a&solut! a caFurilor decre3tele %reşedintelui s6nt* 6n principiu* acte concrete* indiiduale* cu caracter

+1$ t-




aplicati <de numiri 6n 4unc"ie* de con4erire a decora"iilor şi titlurilor deonoare* de acord!ri şi aans!ri 6n ,rade militare etc$=$

Totuşi* practica arat! c! 6n 4unc"ie de speci4icul re,imului dintr3o "ar!

sau alta se emit decrete cu caracter normati* 4iind su&ordonate le,ilor$6n practica interna"ional! se mai 6nt6lnesc şi decretelegi. Acestea re3 preFint! 4orme de acte normatie speci4ice unor perioade de anormalitatedemocratic!* ap!rute 6n ia"a societ!"ii$

Emiterea lor presupune situa"ii politice tranFitorii interenite 6n urmaunor loituri de stat* a unei reolu"ii* a unor demisii 6n &locM a autorit!"i3lor le,islatie şi e:ecutie ale statului şi p6n! la constituirea pe cale le,al!a unui nou edi4iciu institu"ional$

Alte acte normative

In aceast! cate,orie s6nt cuprinse actele emise de or,anele centrale de

specialitate* de conduc!torii lor* precum şi cele care proin de la autorit!3"ile pu&lice locale <consiliile locale* e:ecutiele lor=$ Ele s6nt considerateiFoare de drept numai 6n m!sura 6n care con"in norme uridice cu caracter ,eneral şi o&li,atoriu* 6n aceast! cate,orie intr!/ instruc"iuni* re,ulamente*ordine* norme metodolo,ice* deciFii$

or"a uridic! a acestor acte normatie şi* prin urmare* locul ocupat pescara ierar+ic! a iFoarelor de drept depind de poFi"ia de autoritate a or,a3nelor care le emit 6n cadrul sistemului autorit!"ilor pu&lice şi de caracterul,eneral sau special al competen"ei sale materiale$

l 7!$!G! Alte i0voare ale dreptului ui unei s4ere pro3

prii* ac"ioneaF! prin intermediul actelor priate* care s6nt adoptate de di3erse 4orma"iuni sociale <corpora"ii intermediareM=$ Dup! scopul pe care31urm!resc* aceste corpora"ii pot 4i/

%orporaţii cu caracter economic ;societăţile comerciale$ coopera ţiile etc.81 %orporaţii cu caracter social ;sindicatele$ fundaţiile

caritaile etc.81 %orporaţii cu caracter educativ$ sportiv sau cultural ;şcolile$ insti

tuţiile ştiinţifice$ asociaţiile sportive etc.81 %omunităţile ideologice şi religioase.<

Aceste corpora"ii sta&ilesc anumite re,uli* care au menirea s! re,le3menteFe ia"a lor intern!$ Re,ulile respectie se con"in 6n dierse statu3

lon Do,aru* Dan Claudin D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ 1;8$

3s '17 i




te* re,ulamente* conen"ii şi s6nt o&li,atorii pentru 4iecare mem&ru al lor$Deşi s6nt surse de drept autonome* ele tre&uie s! se con4orme re,ulilor <normelor uridice= adoptate de c!tre stat$

1+.+. A#ţiunea legii n timp, spaţiu şi asupra

Normele uridice s6nt adoptate 6n ederea realiF!rii lor practice$ Ad3opt6nd un act normati* le,iuitorul urm!reşte scopul ca normele ce se con3"in 6n el s! produc! efecte 2uridice$ adic! s! contri&uie la re,lementareamai e4icient! a rela"iilor sociale respectie* s! o4ere ,aran"ii acestor rela"ii*s! proteeFe anumite alori sociale etc$

Din aceste considerente o importan"! mare o are ac"iunea normelor uridice$ Coordonatele principale ale ac"iunii actului normati s6nt/ timpul$ spaţiul şi cercul de persoane.

%e parcurs ne om re4eri la ac"iunea le,ii* ca act normati uridic prin3cipal al statului$

Re,ula ,eneral! este c! le,ea ac"ioneaF! pe timp nelimitat* 6ntr3unspa"iu &ine determinat de no"iunea de teritoriu şi asupra unor su&iec"i care*indiidual sau colecti* particip! la ia"a uridic! a societ!"ii 6n cadrulacestui teritoriu$

Ca orice 4enomen social* le,ile uridice se raporteaF! şi se circumscriutimpului$ Timpul desemneaF! durata de 4iin"are a o&iectelor şi 4enomene3

lor precum şi totalitatea raporturilor de succesiune şi simultanietate dintreeleM1$ Acest concept repreFint! o ima,ine ,eneraliFat! a duratei eenimen3telor* a interalelor dintre ele* a ritmurilor lor de eolu"ie şi deFoltare$Timpul se caracteriFeaF! prin/ unidimensionalitate <o sin,ur! dimensiune*lun,ime ca distan"aM dintre di4erite momente succesie=P ireversiilitate<6n sensul c! eenimentele* procesele se des4!şoar! ine:ora&il 6ntr3un sin3,ur sens* de la trecut* prin preFent spre iitorP asimetrie <6n ideea c! iitorulşi trecutul nu s6nt simetrice 6n raport cu preFentul$ Ele nu se pot suprapune*deoarece trecutul poate in4luen"a* 6ntre anumite limite* iitorul* dar iitorulnu poate in4luen"a trecutul* datorit! ireersi&ilit!"ii timpului=$2

No"iunea de timp are 6n drept sensul s!u* 4apt ce31 di4eren"iaF! de tim3 pul cosmic ;fizic8$ psi#ologic$ iologic etc$ In aceast! ordine de idei* pro4e31 Constantin Stroe* *pera citată$ pa,$ ))$2 Idem$

?: +*0 t-




sorii G+eor,+e C$#i+ai şi Radu I$#otica* autorii lucr!rii undamenteledreptului$ Teoria şi 4iloso4ia dreptuluiM men"ioneaF!/ $$$ timpul normei

uridice este social* deci el nu cade su& reo de4ini"ie 4iFicalist!P tempus

regit actum <timpul ,uerneaF! actul uridic= 6n sensul duratei sta&ilit! dele,iuitor* delimitat! de termene de la care intr! 6n i,oare ;terminus a \uo8şi p6n! la care este 6n i,oare ;terminus ad \ueiri8 norma uridic!$ Durataare m!sur! natural!* c!ci orice entitate are 6nceput şi s46rşit* dar m!surarea

ei c6t mai precis! are loc dup! anumite unit!"iP secunde* minute* ore* File* luni*ani$ Le,iuitorul sta&ileşte duratele introduc6nd cantit!"i uridice/ o or! didactic! <;)

de minute=* o pauF! la mas! <'( de minute=* File lucr!toare saunelucr!toare* p6n! la ac+itarea datorieiM$1

tTimpul uridic* prin urmare* de4ineşte lon,eitatea actelor normatie

uridice* a le,ilor* a normelor uridice* a 4enomenelor şi proceselor uri3dice* a e4ectelor lor$ Istoria cunoaşte le,i cu ac"iune 4oarte 6ndelun,at! 6n timp$ Ecunoscut!* de e:emplu* Le,ea celor II Ta&le* care a reFistat* cu unele modi4ic!ri

neesen"iale* peste 1((( de ani* dup! cum dreptul islamic con"ine norme uridice 4i:ate 6n Coran ce dep!şesc mai mult de 1'(( de ani$4

E caracteristic 4aptul c! 6n ec+ime ritmul modi4ic!rilor le,islatieera lent$ Nu 6nt6mpl!tor* oli,ar+ia locrian! a anticei Grecii a ima,inat* dealt4el* o&iceiul ca acela care se 6ncumeta s! propun! o nou! le,e tre&uia s!se 6n4!"işeFe poporului cu ştrean,ul de ,6t$ Dac! le,ea c!dea* noatorul erasp6nFurat pe locM2$

Dreptul medieal şi cel modern 4unc"ioneaF! la o alt! dura"ie$ Dee:emplu* Constitu"ia S$U$A$ din 1898* Codul ciil 4ranceF din 19(;* deşi

continu! s! 4unc"ioneFe e4icient* or reFista 6n timp nu c+iar at6t de uşor*comparati cu le,ile men"ionate$O alt! 4unc"ionalitate temporal! e caracteristic! dreptului contempo3

ran$ Aceasta* ca re,ul!* e mult mai redus!$ Necesitatea ela&or!rii unor noi le,i* a unor noi norme uridice e con3

di"ionat!* 6n primul r6nd* de ritmul trans4orm!rilor social3economice$ Ac3celerarea acestui ritm duce la sc+im&!ri importante 6n dinamica le,i4er!rii$E alta şi presiunea su& care lucreaF! or,anele le,iuitoare$ Creşte şi num!3rul situa"iilor care impun adoptarea 6n re,im de ur,en"! a unor noi le,i$

Oric6t de &un! nu ar 4i o le,e* ea totuşi* nu este eşnic!$ Le,ea are pro3 pria sa ia"!/ este creat! <se naşte=* produce e4ecte uridice <tr!ieşte e4ec3

1 G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* *pera citată$ pa,$ ;2$9 Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 1)7$

ni +*1 t-




ti= şi moare* adic! 6şi epuiFeaF! resursele sale* nu mai este necesar!$ Inaceast! ordine de idei* RK+erin, men"iona/ Un drept concret* care pentrumotiul c! s3a n!scut şi tr!ieşte* pretinde ca urmare şi o durat! eşnic! şi

ne6n,r!dit!* seam!n! cu acei copii* care ridic! mQna 6mpotria mamei lorPdreptul acela 6şi rQde de ideea de drept cQnd o inoac!* c!ci ideea dreptuluieste o continu! ealuare/ ceea ce e:ist! 6n aceast! clip! tre&uie s! cedeFe

pre4acerii care ine* c!ci tot ce se naşte e foarte un să piarăO+O .Ast4el* pentru caracteristica ac"iunii 6n timp a le,ii aem neoie s!

eiden"iem trei momente principale/<. &ntrarea în vigoare a legii.9. 0cţiunea efectivă a legii.J. &eşirea din vigoare a legii.

'7!7! H '! Intrarea 3n vigoare a legii

Intrarea 6n i,oare a le,ii marc+eaF! momentul 6n care le,ea do&6n3deşte 4or"! o&li,atorie pentru to"i cei c!rora li se adreseaF!$

%entru aceasta le,iuitorul urmeaF! s! aduc! le,ea la cunoştin"a pu&li3c! a cet!"enilor* 6n aceast! priin"! este semni4icati! remarca lui Ye,el/O&li,a"ia supunerii 4a"! de le,e implic!* 6n irtutea dreptului conştiin"eide sine* necesitatea ca le,ile s! 4ie aduse la cunoştinţa generală.

A at6rna le,ile* cum 4!cea DimAsius Tiranul$ at6t de sus 6nc6t nici uncet!"ean s! nu le poat! citi* sau a le 6nmorm6nta 6n aparatul ast al c!r"ilor erudite* al cule,erilor de deciFii* de udec!"i şi opinii dier,ente* cutumeetc$ şi pe deasupra* 6ntr3o lim&! str!in!* ast4el 6nc6t cunoaşterea dreptului

6n i,oare s! nu 4ie accesi&il! dec6t celor care s3au instruit 6n aceast! ma3i ş2 aceeaşi FAuftiţie.

lor c+iar numai o cule,ere in4orm!* ca Kustinian* cu at6t mai mult un drept civil su& 4orm! de cod ordonat şi precis* au deenit nu numai cei mai mari

&ine4!c!tori ai acestor popoare* 4iind l!uda"i de ele cu recunoştin"!* ci ei au6n4!ptuit prin aceasta şi un mare act de dreptate+ 9.

Aceasta se 4ace* de re,ul!* prin pu&licarea actelor normati3uridice*6n special a le,ilor* 6ntr3o pu&lica"ie special!* cum este 6n "ara noastr! Monitorul *ficial.

In ederea realiF!rii pu&licit!"ii actelor normati3uridice adoptate de

autorit!"ile pu&lice centrale <%arlament* %reşedintele Repu&licii #oldo3a* Guern* ministere şi alte autorit!"i ori institu"ii= se sta&ileşte* cu unele1 Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 9IL.2 I&idem* pa,$ 2;;$

8i 3%% t8

care sa1




a&ateri* sancţiunea inexistenţei actului din punct de vedere 2uridic. Aşa*de e:emplu* Constitu"ia Repu&licii #oldoa preede/ Nepu&licarea le,ii

atra,e ine:isten"a acesteiaM <art$ 85=P $$$ Nepu&licarea atra,e ine:isten"a+ot!r6rii sau ordonan"eiM <alin$ <;= al art$ 1(2 3Actele Guernului=P De3cretele se pu&lic! 6n #onitorul O4icial al Repu&licii #oldoaM <alin$ <1= alart$ 7; 3 Actele %reşedintelui=$

%u&licarea este prima condi"ie ca le,ea s! poat! intra 6n i,oare şis! produc! e4ecte uridice$ Aceast! condi"ie a pu&lic!rii nu este totdeaunasu4icient! pentru ca le,ea s! intre 6n i,oare$ Ast4el* art$ 85 al Constitu"ieiRepu&licii #oldoa sta&ileşte c!/ Le,ea se pu&lic! 6n #onitorul O4icialal Repu&licii #oldoa şi intr! 6n i,oare la data pu&lic!rii sau la data pre3!Fut! 6n te:tul eiM$

Din cele spuse reFult!/1$ O prim! re,ul! const! 6n intrarea 6n i,oare a le,ii la data pulică

rii ei în Monitorul *ficial. Sistemul are aantaul certitudinei dateiintr!rii 6n i,oare* dar deFaantaeaF! su&iec"ii 6n sensul c! ei nuau timpul necesar cunoaşterii e4ectie a le,ii$

2$ O alt! re,ul! const! 6n intrarea 6n i,oare a le,ii la data prevăzutăîn textul ei.

6n acest caF le,iuitorul 4i:eaF! clar Fiua* luna şi anul intr!rii 6n i,oarea le,ii* pornind de la data pu&lic!rii ei$ Aici e necesar! urm!toarea preciFa3re/ a6nd 6n edere 4aptul c! nepu&licarea le,ii atra,e ine:isten"a aceste3iaM* eident* c! aceast! dat! indicat! 6n te:tul le,ii se preFum! a urma datei

pu&lic!rii ei 6n #onitorul O4icial şi nu iners$Sistemul are aantaul 6n sensul c! su&iec"ii or aea timpul necesar cunoaşterii e4ectie a le,ii$

Nu putem ne,a nici 4aptul c!* 6n unele caFuri intrarea 6n i,oare ale,ii nu poate 4i posi&il! la data pu&lic!rii ei$ 6n practic! ne con4runt!m cunecesitatea unor perioade de tranziţii. Aceste perioade s6nt condi"ionate deintroducerea unor re,lement!ri normati3uridice 6n domenii nere,lemen3tate anterior* de sc+im&are a unor sisteme şi re,imuri ec+i cu altele noi*6n caFul unor le,i cu o s4er! de ac"iune lar,!* cum s6nt codurile* de nume3roasele raporturi uridice care au o e:isten"! 6ndelun,at!* produc6nd e4ecte

uridice ne6ntrerupte* şi 6n materie apar re,lement!ri uridice succesie ce pot di4eri su&stan"ial 6ntre ele etc$

'$ O a treia re,ul! const! 6n intrarea în vigoare a legii$ în ansamlu$treptat. Le,iuitorul poate dispune intrarea 6n i,oare a unor com3

Dan Cio&anii* &ntroducere în studiul dreptului$ .ucureşti* 1772* pa,$ )9$

-t +*+ ,




partimente ale le,ii la momentul pu&lic!rii ei* iar a altor compartimente<capitole* sec"iuni* articole= 3 la o dat! pre!Fut! de te:tul ei$ Din

momentul intr!rii 6n i,oare* le,ea deine o&li,atorie pentru to"i su&iec"iic!rora este destinat! şi se preFum! c! to"i o cunosc$ $flemo censeturignorare legeni+ <Nim!nui nu3i este scuFat! necunoaşterea le,ii=$ 6n teoriadreptului se admit totuşi dou! e:cep"ii/

prima* se re4er! la situa"ii 6n care un act normati r!m6ne necunoscut destinatarilor s!i* ca urmare a unei cauFe maore$* const6nd6n r!m6nerea unei p!r"i a teritoriului 6n iFolare* ca urmare a unor 6mpreur!ri o&iectieP

a doua* surine 6n domeniul conen"iilor <ciile sau comerciale= şiopereaF! 6n situa"ia 6n care o parte a 4ost 6n eroare de drept priitor la consecin"ele pe care le,ea le 4ace s! decur,! din 6nc+eierea acestor contracte$1 %artea a4lat! 6n eroare de drept poate cere anulareaconen"iei$

+.3.1.2. Acţiunea e*ecti&ă a legii

Ac"iunea e4ecti! a le,ii 6n timp este ,uernat! de principii 4erme*care nu admit re4uFul de la caracterul acti al le,ii$ Ast4el* le,ea nu retroactivează şi nu ultraactivează. Aceasta 6nseamn! c! le,ea nu3şi e:tinde ac3"iunea sa nici 6nainte de intrarea 6n i,oare şi nici dup! ieşirea din i,oare$Ca urmare* normele uridice nu pot şi nu tre&uie s! produc! e4ecte uridice

pentru trecut ci numai pentru iitor$

Ac"iunea e4ecti! a le,ii 6n timp e caracteriFat! de urm!toarele principii/a8 principiul efectului imediat al legii noi18 principiul neretroactivităţii legii.

Principiul efectului imediat al legii noi presupune c! le,ea nou! ,u3erneaF! imediat toate situa"iile uridice actuale care intr! 6n s4era ei deac"iune$ Odat! intrat! 6n i,oare* le,ea nou! se aplic! 4aptelor şi actelor

posterioare$ %ro4esorul uniersitar So4ia %opescu are per4ect! dreptateconsider6nd c! principiul e4ectului imediat al le,ii noi urm!reşte s!3i asi3,ure e4icacitatea 3 le,ea nou! 4iind considerat! a corespunde* 6n cea maimare m!sur!* condi"iilor şi normelor momentului 3 şi s! asi,ure unitateale,islati!M$2

Principiul neretroactivităţii legii porneşte de la premisa con4orm c!3reia trecutul apar"ine le,ii ec+i$ Le,ii noi nu 6i este permis a se raporta la

1 Nicolae %opa* *pera diată$ pa,$ 151$2 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 28($

m

-l +*! ,




trecut* adic! de a se aplica situa"iilor uridice sta&ilite su& ,uernarea le,iiec+i$1

Acest principiu decur,e din 6mpreurarea 4ireasc! potriit c!reia statul

nu poate impune cet!"enilor s! se supun! unei le,i ale c!rei re,lementarinu se cunosc* 6ntruc6t le,ea 6nc! nu e:ist!$6n iFiunea pro4esorului uniersitar Costic! -oicu* ar,umentele principale

pentru care opereaF! principiul neretroactiit!"ii le,ii s6nt urm!toarele/ 6n primul r6nd* este or&a de ar,umentul ce iFeaF! sta&ilitatea

ordinii de drept$ O le,e care s3ar aplica retroacti ar produce undeFec+ili&ru 6n ordinea de dreptP

6n al doilea r6nd* nu este ec+ita&il* nu este ust ca o le,e s!3şi e:tind! e4ectele asupra unei st!ri de 4apt şi raporturi consumate 6nainteaintr!rii 6n i,oare a le,ii noiP

6n al treilea r6nd* le,ea nou! are ca scop principal s! modeleFe condi"iile preFente şi iitoare şi nicidecum cele trecuteP

6n al patrulea r6nd* sta&ilind şi respect6nd principiul neretroacti3it!"ii le,ii* dreptul 6şi rea4irm! şi pro&eaF! idealul de motor al

pro,resului$2

Ar,umentele e:puse re4lect! o e:perien"! uridic! 6ndelun,at!$ Bi to3tuşi* ce se 6nt6mpl! cu raporturile uridice* cu st!rile de 4apt concrete care*la momentul intr!rii 6n i,oare a le,ii noi* s6nt 6n des4!şurare su& ,uerna3rea le,ii ec+i

j

In aceste caFuri* 6n teoria clasic! se procedeaF! ast4el/a= 6n domeniul dreptului pulic <6n primul r6nd* constitu"ional* admi

nistrati etc$= este de principiu c! aplicarea imediat! a normei noieste de strict! necesitateMP'

&= 6n domeniul dreptului privat$ s3a a4irmat c! at6ta timp c6t normanou! ar iFa drepturile c6şti,ate su& norma ec+e* ea ar dero,a dela principiul neretroactiit!"ii <ar 4i retroacti!=M$;

Re,lement6nd pro&lema ac"iunii 6n timp a le,ii ciile* Codul Ciil alRepu&licii #oldoa din 1' iunie 2((2* prin art$5* pronun"6ndu3se pentruneretroactiitatea le,ii ciile* preede urm!toarele/

$$$ <'= De la data intr!rii 6n i,oare a le,ii noi* e4ectele le,ii ec+i6nceteaF!* cu e:cep"ia caFurilor 6n care le,ea nou! preede alt4el$

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 28($2 Costic! -oicu* *pera citată$ pa,$ 152315'$' Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 152$; Idem$

-+ +*




<;= In caFul situa"iilor uridice contractuale 6n curs de realiFare la dataintr!rii 6n i,oare a le,ii noi* le,ea ec+e a continua s! ,uerneFe naturaşi 6ntinderea drepturilor şi o&li,a"iilor p!r"ilor* precum şi orice alte e4ecte

contractuale* dac! le,ea nou! nu preede alt4el$$$ M$Credem c! supraie"uirea le,ii ec+i sau* dup! caF* retroactiitateale,ii noi ar tre&ui acceptat! 6n practica udec!toreasc! pentru caFurile 6ncare dreptul cîşîigat ar reeni su&iec"ilor pria"i şi nu statului$

Ra"iuni de ordin umanitar şi unele necesit!"i practice determin! unelee:cep"ii de la principiul neretroactiit!"ii le,ii$ Iat! care s6nt acestea/

<. >egea penală mai lindaE4ectul retroacti al le,ii penale care preede deFincriminarea unei

4apte sau r!spunderea con4orm le,ii noi mai &l6nde reFult!/a= din Constitu"ia Repu&licii #oldoaP

&= din Codul %enal al Repu&licii #oldoa din 19 aprilie 2((2$Aşa* de e:emplu* con4orm art$ 22 al Constitu"iei <Neretroactiitateale,ii=* nimeni nu a 4i condamnat pentru ac"iuni sau omisiuni care* 6n mo3mentul comiterii* nu constituiau un act delictuos$ De asemenea* nu se aaplica nici o pedeaps! mai aspr! dec6t cea care era aplica&il! 6n momentulcomiterii actului delictuosM$

DeFolt6nd şi concretiF6nd preederile constitu"ionale men"ionate* le3,iuitorul* prin art$ 1( al Codului %enal <E4ectul retroacti al le,ii penale=stipuleaF!/

<1= Le,ea penal! care 6nl!tur! caracterul in4rac"ional al 4aptei* careuşureaF! pedeapsa ori* 6n alt mod* amelioreaF! situa"ia persoanei ce a co3

mis in4rac"iunea are e4ect retroacti* adic! se e:tinde asupra persoanelor care au s!6rşit 4aptele respectie p6n! la intrarea 6n i,oare a acestei le,i*inclusi asupra persoanelor care e:ecut! pedeapsa ori care au e:ecutat pe3deapsa* dar au antecedente penale$

<2= Le,ea penal! care 6n!spreşte pedeapsa sau 6nr!ut!"eşte situa"ia persoanei inoate de s!6rşirea unei in4rac"iuni nu are e4ect retroactiM$

9. >egea interpretativăAceste le,i se adopt! doar 6n caFurile c6nd apare necesitatea unor

interpret!ri o4iciale a le,ilor or,anice sau ordinare$ Su&iectul 6n drept s!interpreteFe o4icial le,ile or,anice* sau cele ordinare este %arlamentul$

%arlamentul a interpreta aceste le,i prin acte interpretatie ce or aeaeşm6nt uridic şi or aea aceeaşi 4or"! uridic! ca şi le,ile care se inter3 preteaF!$ Le,ea interpretati! a 4i pus! la ot şi a tre&ui s! acumuleFeacelaşi num!r de oturi necesare ca şi le,ea care se interpreteaF!$ Le,ea

-t +*% t-




interpretati! se consider! parte component! a le,ii interpretate$ Retroac3tiitatea acestor le,i reFult! din 4aptul c! le,ea interpretati! nu ,enereaF!noi norme uridice$ Ea se re4er! doar la normele dea e:istente din le,ea

interpretat! şi a asi,ura doar o corect! şi unitar! aplicare a acestora$O alt! situa"ie om 6nt6lni 6n caFul interpret!rii o4iciale a le,ilor con3stitu"ionale <a Constitu"iei=$ Unica autoritate 6n drept s! interpreteFe o4icialConstitu"ia este Curtea Constitu"ional!$ %entru a interpreta o4icial anumite

preederi constitu"ionale* Curtea Constitu"ional! a adopta actul aplicatisu& 4orm! de Yot!r6re$ Aceasta e şi 4iresc* deoarece unica autoritate le3,islati! a statului este %arlamentul$ Yot!r6rile Cur"ii Constitu"ionale s6ntde4initie şi nu pot 4i atacate* 6n acelaşi timp* ele s6nt o&li,atorii pentruto"i su&iec"ii dreptului şi or 4i aplica&ile necondi"ionat 6n caFul realiF!rii

preederilor normati3uridice interpretate$

J. !etroactivitatea expresăAceast! 4orm! de retroactiitate reFult! c+iar din te:tul normei uridice$

Le,iuitorul preede 6n mod e:pres 4aptul c! norma uridic! se a aplica retro3acti* 6n practic! asemenea situa"ii nu se 6nt6lnesc 4recent* ele constituie e:3cep"ii$ Aplicarea retroacti! a normelor uridice poate 4i condi"ionat! 6n scopulde a 6nl!tura unele piedici care 4rQneaF! procesul trans4orm!rilor sociale$

?. Principiul neultractivităţiiAcest principiu se re4er! la 4aptul c! o norm! uridic! nu3şi poate e:3

tinde e4ectele dup! ieşirea sa din i,oare$ De la acest principiu 4ac e:cep"ienormele uridice cu caracter temporar sau e:cep"ional$

? 4. 1.3. e,irea din &igoare a legii Ac"iunea le,ii 6n timp e un proces comple: cu un (de la+ şi un (pînăla+. -ia"a le,ii 6ncepe cu un (de aM <intrarea 6n i,oare a le,ii= şi se termi3n! cu un (pînă la+ <ieşirea din i,oare a le,ii=$

Se cunosc trei modalit!"i prin care o le,e iese din i,oare/a8 a2ungerea la termen18 arogarea1c8 desuetudinea.

'! Ajungerea la termenCa re,ul!* le,ea se adopt! pe o perioad! nedeterminat!* urm6nd ca

ulterior s! se sta&ileasc! asupra 6ncet!rii ac"iunii ei$6n practica le,islati! se 6nt6lnesc şi caFuri 6n care o le,e se edicteaF!cu termen* pre!F6ndu3se c+iar 6n te:tul ei termenul p6n! la care a ac"iona<a 4i 6n i,oare=$

-i +* ,




%rin aun,erea la termenul respecti ac"iunea le,ii 6nceteaF! 4!r! amai 4i neoie de procesul te+nico3uridic de a&ro,are a ei$

E:ist! anumite le,i care prin natura lor s6nt temporare$ De e:emplu*le,ile de a&ilitare a Guernului pentru a emite ordonan"e* c!ci una dintrecondi"iile acestor le,i este de a determina 6n mod cert care este durata a&i3lit!rii$ Aşa* de e:emplu* alin$ <2= al art$1(52 al Constitu"iei Repu&licii #ol3doa preede/ Le,ea de a&ilitare a sta&ili* 6n mod o&li,atoriu* domeniulşi data p6n! la care se pot emite ordonan"eM$

$! Abrogarea legii 0rogarea poate 4i de4init! ca 4iind procedeul te+nico3uridic prin care

le,ile 4!r! termen 6şi 6nceteaF! actiitatea prin renun"are la ele$A&ro,area nu tre&uie con4undat! cu derogarea$ 6n timp ce a&ro,a3

rea e:clude orice aplicare a le,ii respectie* dero,area instituie doar unelee:cep"ii put6nd 4ace ca le,ea 6n ansam&lu sau unele preederi ale ei s! 4ieinaplica&ile unor cate,orii de su&iec"i şi put6nd 6n acelaşi timp s! r!m6n!6n i,oare pentru al"ii$ Aşa dar* dero,area nu scoate le,ea din i,oare* ceeace 6nseamn! c!* 6nl!tur6ndu3se aceast! e:cep"ie* le,ea redeine aplica&il!$Spre deose&ire de dero,are* a&ro,area 6nceteaF! de4initi e4ectele le,ii* iar

pentru a 4i din nou aplicat! se impune o readaptare a ei$A&ro,area nu tre&uie con4undat! nici cu revocarea. Reocarea pre3

supune ca le,ea s! nu 4i produs e4ecte uridice* deoarece e retras! 6naintede pu&licare şi de intrarea acesteia 6n i,oare$ A&ro,area se re4er! la le,eacare produce e4ecte le,ale* 4unc"ioneaF!$

0rogarea şi nulitatea legiiAt6t a&ro,area* c6t şi nulitatea le,ii presupune* 6ncetarea caracterului

o&li,atoriu al acesteia$ Deose&irea esen"ial! a acestora const! 6n 4aptul c!6n timp ce a&ro,area se re4er! la un act normati uridic le,al* 4unc"ional*nulitatea este o sancţiune a dreptului pozitiv care suprimă retroactiv efectele actului normativ 2uridic.<

Nulitatea interine 6n le,!tur! cu nerespectarea at6t a condi"iilor de4ond* c6t şi a condi"iilor de 4orm! ale le,ii$ %rin urmare* nulitatea e condi"i3onat! de de4ectele* iciile pe care le,ea 6n ansam&lu sau anumite preederiale ei le con"in$ Acest iciu sau de4ect al le,ii o a4ecteaF! de la data intr!rii

6n i,oare$ Din aceste considerente sanc"iunea nulit!"ii a produce e4ectede la acest moment ;ex tune8. Le,ea nu numai c! 6nceteaF! s!3şi produc!e4ectele <a&ro,are=* ci şi de a 4i produs reodat! e4ecte$ E4ectele sale se

1 Dan Cio&anu* *pera citată$ pa,$ 15)$

-i +*$ i-




şter, retroacti$ Le,ea se preFum! a nu 4i aut niciodat! 4or"! o&li,ato3rie$ Esen"ial nulit!"ii este 6nc!lcarea dreptului la momentul adopt!rii ei$%rincipiile ce stau la &aFa nulit!"ii s6nt principiile cunoscute 6nc! 6n Roma

Antic!$/ contra legem a\it ni#it a\it <ceea ce este 6mpotria le,ii nu estenimic= şifraus omnia corrumpit <4rauda distru,e tot=$ Nulitatea ca sanc"iune şi3a ,!sit re4lectare şi 6n Constitu"ia Repu&li3

cii #oldoa$ Aşa* de e:emplu* art$8 al Constitu"iei <Constitu"ia* Le,e Su3 prem!= preede/ Constitu"ia Repu&licii #oldoa este Le,ea ei Suprem!$ Nici o le,e şi nici un alt act uridic care contraine preederilor Consti3tu"iei nu are putere uridic!M$ In aceeaşi ordine de idei* alin$ <1= al art$1;(al Constitu"iei conc+ide/ Le,ile şi alte acte normatie sau unele p!r"i aleacestora dein nule din momentul adopt!rii +ot!r6rii corespunF!toare aCur"ii Constitu"ionaleM$

0rogare şi revizuireDeose&irea dintre aceste dou! no"iuni pare doar terminolo,ic!$ A&ro3

,area se re4er! la le,ile or,anice şi la cele ordinare$ ReiFuirea se re4er! laConstitu"ie$ Totuşi* utiliFarea no"iunii de reiFuire şi nu a celei de a&ro,are6n caFul Constitu"iei* nu este 6nt6mpl!toare$ Constitu"ia constituie nu pur şisimplu o le,e/ ea este le,ea tuturor le,ilor* le,ea nr$l* le,ea* 6n 4a"a c!reiacelelalte le,i tre&uie s! stea 6n poFi"ie de dreptM* statutul dup! care 4unc3"ioneaF! statul şi societatea 6n ansam&lu$ ReiFuirea presupune procedurimult mai complicate şi cu e4ecte comple:e* ultimele re4erindu3se practicasupra 6ntre,ii le,isla"ii$ Ast4el* 6n DispoFi"ii inale şi TranFitoriiM aleConstitu"iei Repu&licii #oldoa din 27 iulie 177; s3a pronun"at clar c!

le,ile şi celelalte acte normatie r!m6n 6n i,oare 6n m!sura 6n care nucontrain preFentei Constitu"iiM <alin$ <1= al art$ II=$

Modalităţile arogăriiA&ro,area unui act normati uridic poate 4i 4!cut! numai printr3un

act normati uridic care are cel pu"in* aceeaşi 4or"! uridic! ca şi actula&ro,at$ Aceasta este re,ula ,eneral! care este pus! la &aFa a&ro,!rii$ %rinurmare* actul a&ro,ati are aceeaşi natur! uridic! ca şi actul a&ro,at$ Oa doua condi"ie a a&ro,!rii const! 6n 4aptul ca actul a&ro,ati s! ocupe pescar! ierar+ic! a actelor normatie aceeaşi poFi"ie sau o poFi"ie mai supe3rioar! comparati cu actul supus a&ro,!rii$ %rin urmare* o le,e a putea 4i

a&ro,at! numai printr3o le,e ec+ialent! sau superioar! ei$A&ro,area cunoaşte dou! 4orme/a8 arogarea expresă18 arogarea tacită.

8t 3%) @




A&ro,area expresă este acea 4orm! a a&ro,!rii care reFult! dintr3omani4estare e:plicit!* clar! a oin"ei or,anului de stat de a scoate din i3,oare le,ea respecti!$

A&ro,area e:pres!* la r6ndul ei* poate 4i directă şi indirectă.A&ro,area e:pres! directă const! 6n anularea e4ectelor le,ii ec+i prin

preciFarea 6n detaliu* 6n con"inutul le,ii noi* a le,ii scoase din i,oare$ Dee:emplu* Le,ea pentru punerea 6n aplicare a Codului Ciil al Repu&licii#oldoa nr$ 112)3- din 1' iunie 2((2 preede e:pres/

$$$ Art$ l 3 Codul ciil al Repu&licii #oldoa nr$ 11(83- din 5 iunie2((2 intr! 6n i,oare la l ianuarie 2(('$

Art$ 2 3 La data intr!rii 6n i,oare a Codului ciil al Repu&licii #ol3doa nr$ 11(83- din 5 iunie 2((2/ se a a&ro,a Codul ciil apro&at prinLe,ea R$S$S$ #oldoeneşti cu priire la apro&area Codului ciil al R$S$S$

#oldoeneşti din 25 decem&rie 175; <-eştile Soietului Suprem al R$S$S$#oldoeneşti* 175;* nr$ '5* art$ 91= cu toate modi4ic!rile şi complet!rileulterioare$$$M

A&ro,area e:pres! indirectă const! 6n anularea e4ectelor le,ii ec+i prin utiliFarea 6n le,ea nou! a 4ormulei/ pe data intr!rii 6n i,oare a pre3Fentei le,i se a&ro,! orice dispoFi"ie le,al! contrar!M$

0rogarea tacită sau implicită interine 6n situa"ia c6nd le,ea nou!nu 4ace nici o preciFare e:pres! <direct! sau indirect!= de a&ro,are a le,iiec+i* dar re,lementarea pe care o cuprinde se a&ate de la ec+ea re,le3mentare* con4orm re,ulii @ex posteriori derogat priori+.

6n literatura de specialitate s3a atras aten"ie asupra 4aptului c! a&3ro,area tacită sau implicită este şi ea o mani4estare de oin"! a or,anelor le,islatie competente* e:primat! 6ntr3un act normati corespunF!torM$ Se6n"ele,e c!* acest act normati c+iar dac! nu cunoaşte nici o clauF! e:pre3s! de a&ro,are* 4iind 6ns! o le,e posterioar!* des4iin"eaF! orice alt! dispo3Fi"ie contrar!* dac! aceea este anterioar!M$1 Bi* totuşi* aceasta este o 4orm!in4erioar! a&ro,!rii e:prese$

S6ntem de acord cu autorii romQni I$ Do,aru* D$ C$ D!nişor* G+$ D!nişor$care 6n cursul de &aF! uniersitar Teoria ,eneral! a dreptuluiM sus"in/ A&3ro,area tacit! este un procedeu periculos de te+nic! le,islati!$ El las! locunei practici 4luctuante* actele de aplicare ce constat! a&ro,area implicit!

a6nd* 6n principiu* doar un e4ect inter partes$ ceea ce conduce la insecu3ritate uridic!$ De aceea* a&ro,area tacit! tre&uie totdeauna interpretat! 6n

Dumitru #aFilii* *pera citată$ pa,$ 2(5$

8U 33! @



eoria generala a dreptului şi statului

sens restricti$ Dac! te:tele nu s6nt esen"ial inaplica&ile 6mpreun!* tre&uieca interpretul s! se 4or"eFe a le armoniFa* doar 6n lipsa acestei posi&ilit!"iel put6nd s! constate a&ro,area implicit! a le,ii anterioare$ %ericolul ca uti3

liFarea a&ro,!rii tacite s! lase pro&lema ieşirii din i,oare a le,ii la latitu3dinea interpretului* cre6nd posi&ilitatea unor eentuale a&uFuri* tre&uie s!conduc! la a4irmarea* ca pe un principiu al te+nicii le,islatie* a necesit!"iiutiliF!rii a&ro,!rii e:prese <directe=M$1

6n raport cu 6ntinderea e4ectelor* a&ro,area poate 4i/a= totală$ atunci c6nd toate dispoFi"iile cuprinse 6n le,e sau 6ntr3un alt

act normati s6nt a&ro,ateP &= parţială$ arunci c6nd numai o parte din dispoFi"iile le,ii sau altui

normati s6nt a&ro,ate* celelalte continu6nd s! r!m6n! ala&ile$7! Căderea 3n desuetudine

Una din caracteristicile le,ii const! 6n aceea c! ea continu! s! r!ni6nQ6n i,oare at6ta timp c6t nu a 4ost a&ro,at!$ Cu alte cuinte* e4ectele uridi3ce ale le,ii* ale normelor pe care ea le con"ine nu depind de frecvenţa saude continuitatea aplic!rii lor$ Cel pu"in acesta este principiul teoretic lacare se atra,e aten"ie c6nd se caracteriFeaF! pro&lema ac"iunii le,ii 6n timp$6n realitate* 6ns!* ne putem con4runta cu caFuri* c6nd unele le,i 6şi 6nceteaF!ala&ilitatea prin lipsa de uF sau aplicare de3a lun,ul unei perioade mari$6n aceste caFuri e or&a de c!derea le,ii 6n desuetudine. Dic"ionarul lim&iiromQne moderne interpreteaF! desuetudinea ca/ a ieşi din uF* a nu mai 4io&işnuitM* a se 6nec+i* a se perimaM$

O le,e e considerat! c!Fut! 6n desuetudine atunci c6nd* deşi nu estea&ro,at! sau neauns! 6n termen* nu se mai aplic! datorit! sc+im&!rii con3di"iilor social3economice şi politice care au impus ini"ial adoptarea ei$

Aceast! modalitate de ieşire din i,oare a le,ii e condi"ionat!* prinurmare* de le,!tura indisolu&il! ce e:ist! 6ntre re,lement!rile uridice şirealit!"ile sociale$ (3i cessat ratio legîs$ ii cessat lex+ acolo unde 6n3ceteaF! ra"iunea* temeiul aplic!rii le,ii* 6nceteaF! şi ac"iunea le,ii$

C!derea 6n desuetudine a le,ilor este speci4ic! perioadelor de trecerede la un re,im politic la altul* c6nd se impun şi apar modi4ic!ri su&stan"iale6n toate domeniile de actiitate social!$

De e:emplu* cursul Repu&licii #oldoa spre un re,im democratic*

an,aamentul constituirii 6n "ara noastr! a unui stat de drept au condi"ionatc!derea 6n desuetudine a mai multor le,i$

Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ '5;$

-# ++1 ir




6n iFiunea unor autori* desuetudinea nu constituie o simpl! neapli3care prelun,it! a te:tului le,ii care duce la dispari"ia lui$ 6n aceast! ordi3ne de idei* consider!m accepta&il! a4irma"ia pro4esorului uniersitar So4ia

%opescu* con4orm c!reia neaplicarea repreFint! o condi"ie necesar!* dar nu su4icient! a c!derii 6n desuetudine$ %entru a e:ista desuetudinea estenecesar! interen"ia unui al doilea element şi anume* ca neaplicarea s!reFulte din conin,erea c! norma aut! 6n edere este rea din punct de e3dere uridic şi moral sau* pur şi simplu* inutil!$ Aceasta ar repreFenta 4a"etane,ati! a lui opinia iuris$ ca element constituti al cutumei$

Deci* ca s! e:iste desuetudinea* neaplicarea tre&uie s! reFulte nu dindorin"a de sustra,ere de la le,e sau din simpla indi4eren"!* ci din conin3,erea c! norma desuet! nu mai tre&uie spriinit!* 4iind incompati&il! cuconin,erile uridice şi morale elementare* curente 6n societate* sau* pur şisimplu* pentru c! ea constituie un nonsensO+.<

'77!$! Acţiunea legii 3n spaţiu

Spa"iul ca şi timpul repreFint! condi"ii 4undamentale de e:isten"! aunui 4enomen* proces* o&iect* c!ci este o a&surditate a concepe o e:isten"!6n a4ara spa"iului şi a timpului$

(Spaţiul desemneaF! totalitatea raporturilor de e:isten"! dintre o&iec3te şi 4enomene su& aspectul 4ormei* distan"ei* ordinii poFi"iei lor$ La modul,eneral 3 consider! pro4esorul uniersitar Constantin Stroe 3 conceptul despa"iu indic! o repreFentare ,eneraliFat! a dimensiunilor corpurilor şi dis3tan"elor dintre eleM$2 6n ceea ce prieşte caracteristicile spa"iului ele s6nt/tridimensionalitatea <lun,ime* l!"ime* 6n!l"ime=P reversiilitatea <6n sensulc!* principial un mo&il poate parcur,e o distan"! A.* dar şi distan"a iners!.A=P simetrie <6n sens c! se poate concepe simetricul unui o&iect 6n raportcu un punct* o dreapt!* un plan=$'

No"iunea de spaţiu are 6n drept sensul s!u* 4apt ce31 di4eren"iaF! despa"iul cosmic <4iFic=* iologic$ psi#ologic etc$ Re4erindu3se la aceasta*

pro4esorii uniersitari G+eor,+e C$#i+ai şi Radu l$#otica men"ioneaF!/Spa"ialitatea normei uridice este socială$ deci nu cade su& reo de4ini"ie4iFicalist!P 3i societas$ ii2us$ precum se ede* e:clude an,aarea inter3

pret!rilor ,eometrice cu care s3ar sta&ili unitatea de m!sur! a 6ntinderii

societ!"iiM$1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 259$2 Constantin Stroe* *pera citată$ pa,$ );$' I&idem* pa,$ );3))$

#< 33% @




%e de alt! parte* socialmente spa"ial!* norma uridic! are e4ecte localizaile 6n!untrul ,rani"elor care delimiteaF! teritoriul statului$1 rontiereles6nt linii <reale sau ima,inare= care despart* pe uscat şi pe ap!* teritoriul

statului dat de teritoriile statelor ecine* iar 6n plan ertical* delimiteaF!spa"iul aerian şi su&solul de spa"iul aerian şi su&solul statelor ecine$rontiera de stat sta&ileşte limitele spa"iale de ac"iune a sueranit!"ii

statului$2 In irtutea sueranit!"ii sale* 4iecare stat sta&ileşte anumite normede conduit!* ,eneral3o&li,atorii pe teritoriul s!u$ Ast4el* prin le,ile sale*4iecare stat e 6n drept s! re,lementeFe conduitele su&iec"ilor de drept pe te3ritoriul s!u$ 6n aparen"!* delimitarea 6ntre s4erele de sueranitate le,islati!a statelor pare clar!/ ac"iunea le,ilor unui stat se e:tinde asupra 6ntre,uluis!u teritoriu* e:cluF6nd* totodat!* ac"iunea le,ilor altor stateM$'

In realitate* 6ns!* pro&lema dat! nu tre&uie priit! simplist şi e multmai comple:!$ Aceasta se datoreşte 4aptelor şi situa"iilor le,ate de dou!sau mai multe sisteme de drept na"ional* 4ie din cauFa deplas!rilor unor

persoane* 4ie din cauFa locului 6n care a 4ost 6nc+eiat un act uridic* 4ie dincauFa locului unde se a4l! un anumit &un etc$ aptele şi situa"iile men"io3nate pot ,enera con4licte de le,i şi con4licte 6ntre norme uridice de oricenatur!/ de drept pu&lic* de drept priat* 6n statele 4ederale mai pot ap!reacon4licte 6ntre le,isla"ia 4ederal! şi le,isla"ia su&iectelor 4ederale$

La cele spuse* men"ion!m şi 4aptul c! deFoltarea şi comple:iFarearela"iilor interna"ionale* mai ales 6n condi"iile e:tinderii proceselor de inte3,rare re,ional! şi european!* 6n deose&i* de asemenea* pot ,enera con4lictede le,i$ %entru a eita acest lucru tot mai 4recent 6nt6lnim caFuri de e:cep3

"ii de la e:clusiitatea aplic!rii le,ilor "!rii respectie pe teritoriul s!u$ Dat4iind principiul e,alit!"ii depline a statelor* aceste e:cep"ii nu ioleaF! principiul sueranit!"ii statelor şi se &aFeaF! pe lierul consimţămînt al statelor+ ?.

E:perien"a istoric! arat! c! 6nc! din antic+itate dreptul şi3a do&6ndit propria sa personalitate$ 6n sensul c! 4iecare popor este c6rmuit de dreptuls!u <4iecare 2ure suo =M$ Aşa* de e:emplu* 4rancii erau c6rmui"i de >ex

salica <le,ea salic!=* romanii 3 de dreptul roman* ,ermanii 3 de dreptulalleman etc$ Asemenea ac"iune a le,ii 6n spa"iu este &aFat! pQ principiul teritorialităţii legii. Acest principiu se aplic! strict 6n caFul legii penale. Ast3

1 G+cor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* *pera citată$ pa,$ ;2$9 >egea !epulicii Moldova m" >VH-<& din <I.VL.<? privind frontiera de stat.' Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 2(8$; Idem$

8U 333 @




4el* alin$ <1= al art 11 al Codului %enal al Repu&licii #oldoa <Aplicareale,ii penale 6n spa"iu= preede e:pres/ Toate persoanele care au s!6rşit

in4rac"iuni pe teritoriul Repu&licii #oldoa urmeaF! a 4i trase la r!spun3dere penal! 6n con4ormitate cu preFentul codM* iar urm!torul alineat* <2=*al aceluiaşi articol sta&ileşte c! Cet!"enii Repu&licii #oldoa şi apatriFiicu domiciliu permanent pe teritoriul Repu&licii #oldoa care au s!6rşitin4rac"iuni 6n a4ara teritoriului "!rii s6nt pasi&ili de r!spundere penal! 6ncon4ormitate cu preFentul codM$

Norma uridic! penal! de4ineşte şi no"iunea de teritoriu <art$ 12( alCodul %enal=* 6n sensul le,ii penale* prin teritoriul Repu&licii #oldoa şiteritoriul "!rii se 6n"ele,e 6ntinderea de p!m6nt şi apele cuprinse 6ntre 4ron3tierele Repu&licii #oldoa* cu su&solul şi spa"iul ei aerianM$

Ast4el* principiul teritorialit!"ii le,ii* 6n dreptul penal* se 6m&in! cu principiul personalităţii legii penale.

Din cele spuse reFult! c! teritorialitatea le,ii nu este a&solut!$ %rin3cipiul teritorialit!"ii are mai multe e:cep"ii cunoscute 6n literatura uridic!su& denumirea de excepţiile extraieritorialităţii. Acestea pot 4i priite 6ndu&lu sens/

a= le,ea nu se aplic! pe teritoriul statului respecti 6n priin"a unor cate,orii de persoane str!ine şi a &unurilor acestora$ Este caFul

persoanelor care &ene4iciaF! de imunitate diplomatic!* de cl!dirilerepreFentan"elor diplomatice etc$P

&= le,ea unui stat urm!reşte pe cet!"enii statului respecti c+iar atunci

c6nd ei 6şi au domiciliul sau reşedin"a 6n str!in!tate* pe teritoriulaltui stat$

13.3.3. Acţiunea legii asupra persoanelor

O pro&lem! nu mai pu"in important! e cea ce se re4er! la ac"iuneale,ii asupra persoanelor$ Se ştie c! le,ea* normele uridice pe care ea lecon"ine au un caracter ,eneral* impersonal* 6n sensul c! ele se adreseaF!6n mod a&stract su&iec"ilor* 4!r! s!3i indiidualiFeFe$ Aceasta nu 6nseamn!c! ele se adreseaF! 6ntotdeauna tuturor su&iec"ilor de drept$ Destinatarulle,ii este omul priit indiidual* ca persoan! 4iFic!* sau 6n colecti* ca per3

soan! uridic!$ Aşadar* omul şi* numai el* priit 6n cele dou! ipostaFe3 ca persoan! 4iFic! şi ca persoan! uridic! 3 poate 4i su&iect al raportului

uridicM$1

1 Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 22;$

3i ''; J




Ac"iunea normelor uridice asupra persoanelor nu se 6n4!ptuieşte la

4el* 4a"! de to"i su&iec"ii de drept$ Bi* totuşi* s6nt dou! principii 4undamen3

tale care ,uerneaF! aplicarea dreptului asupra persoanelor$ Acestea s6ntPa8principiul personalităţii legiiO$8principiul egalităţi 2uridice în faţa legii. Principiul personalităţii legii porneşte de la premisa con4orm c!reia

persoanele a4late pe teritoriul unui stat se supun le,ilor statului respecti$Aceste persoane pot 4i cet!"eni ai acestui stat* cet!"eni str!ini sau apatriFi$aptul c! normele uridice se adreseaF! persoanelor a4late pe teritoriulunui stat nu 6nseamn! c! se adreseaF! 6ntotdeauna tuturor$ Aceste persoane

pot 4ace parte din cate,orii di4erite/ persoane a4late 6ntre anumite limite de6rst!* cate,orii pro4esionale* societ!"i comerciale etc$

Aşadar* s4era persoanelor pe care le,ea le iFeaF! poate aria$ Dar 6ninteriorul acestor cate,orii se aplic! un alt principiu/ principiul egalităţii

2uridice în faţa legii. Acest principiu si3a ,!sit re4lectare 6n art$15 al Con3stitu"iei Repu&licii #oldoa/

<1= Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o 6ndatorire primor3dial! a statului$

<2= To"i cet!"enii Repu&licii #oldoa s6nt e,ali 6n 4a"a le,ii şi a auto3rit!"ilor pu&lice* 4!r! deose&ire de ras!* na"ionalitate* ori,ine etnic!* lim&!*reli,ie* se:* opinie* apartenen"! politic!* aere sau de ori,ine social!M$

Acest principiu e deFoltat mai departe de alin$ <1= ai art$ 17 al Con3stitu"iei* potriit c!ruia cet!"enii str!ini şi apatriFii au aceleaşi drepturi

şi 6ndatoriri ca şi cet!"enii Repu&licii #oldoa* cu e:cep"iile sta&ilite dele,eM$E,alitatea 6n drepturi este prin ea 6ns!şi o e,alitate de şanse pe care

Constitu"ia o acord! tuturor$ Totuşi* acest principiu nu este a&solut$ Unele persoane s6nt sustrase 6ntr3o m!sur! mai mare sau mai mic! de la aplicareaanumitor le,i$ Ast4el* se 6nt6lnesc unele e:cep"ii de la aceste principii$

De la principiile caracteriFate mai sus* scoatem 6n eiden"! urm!toa3rele e:cep"ii de la ele/

a= imunitatea diplomatic! şi re,imul uridic al consulilorP &= re,imul uridic al str!inilor şi al apatriFilorPc= re,imul uridic al cet!"eanului a4lat 6n str!in!tatePd= recunoaşterea e4ectelor actelor şi e4ectelor uridice ale raporturilor

uridice 6nc+eiate pe teritoriul altor state$ &munitatea diplomatică const! 6n e:ceptarea personalului corpului di3

plomatic şi a persoanelor asimilate de la urisdic"ia statului de reşedin"!$

-s ++ i-




%ersonalul diplomatic <acesta nu tre&uie con4undat cu personalul te+3nic* administrati şi cel de sericiu= se &ucur! de imunitate diplomatic!*adic! de un sistem de drepturi şi priile,ii/ iniola&ilitatea persoanei* in3

iola&ilitate de urisdic"ie* scutire de impoFite şi ta:e amale etc$ Statulacreditar nu poate s!3i tra,! la r!spundere pe mem&rii corpului diplomatic$Acestea pot 4i declara"i (persana non grata+ şi e:pulFa"i$

Con4orm art$ '8 al Conen"iei de la -iena* personalul te+nic adminis3trati &ene4iciaF! de priile,iile şi imunit!"ile de care se &ucur! mem&riicorpului diplomatic* cu e:cep"ia imunit!"ii de urisdic"ie* numai pentruactele s!6rşite 6n cadrul e:ercit!rii 4unc"iilor lor o4iciale$ %ersonalul desericiu se &ucur! de imunitate doar pentru actele s!6rşite 6n e:ercitarea4unc"iilor lor* 4iind scuti"i şi de impoFite şi ta:e pentru salariile cu care s6ntremunera"i$

Totodat!* s6nt iniola&ile documentele diplomatice$Consulii se ocup! de interesele economice* uridice* culturale etc$ ale

statului pe care 6l repreFint!$ Ei se preocup! 3 6n le,!tur! direct! cu or,a3nele locale 3 de reFolarea pro&lemelor cet!"enilor statului propriu$

%reederile şi imunit!"ile proin at6t din dreptul na"ional* c6t şi din celinterna"ional* 6n aceast! ordine de idei pro4esorul So4ia %opescu* pe &un!dreptate men"ioneaF!/ Nu e:ist! priile,ii 6n dreptul na"ional* 6n irtu3tea principiului constitu"ional al e,alit!"ii$ E:cep"iile de la acest principiutre&uie pre!Fute de le,eM$1 Este caFul imunit!"ii şi iniola&ilit!"ii %reşe3dintelui Repu&licii #oldoa <<2= %reşedintele Repu&licii #oldoa se &u3cur! de imunitate$ El nu poate 4i tras la r!spundere uridic! pentru opiniile

e:primate 6n e:ercitarea mandatuluiM 3 art$ 91 al Constitu"iei=P deputa"ilor %arlamentului <<'= Deputatul nu poate 4i re"inut* arestat* perc+eFi"ionat$cu e:cep"ia caFurilor de in4rac"iune 4la,rant!* sau trimis 6n udecat! 4!r!6ncuiin"area %arlamentului* dup! ascultarea aM 3 art$ 8( al Constitu"ieiPDeputatul nu poate 4i persecutat sau tras la r!spundere uridic! pentruoturile sau pentru opiniile e:primate 6n e:ercitarea mandatuluiM 3 art$ 81al Constitu"iei Repu&licii #oldoa=$ Un alt e:emplu 6l constituie re,imul

urisdic"ional special al udec!torilor$ Acest re,im de e:cep"ie 6şi re,!seşte usti4icarea 6n principiul independen"ei puterii udec!toreşti$

!egimul 2uridic al străinilor. Statutul uridic de străin 6l are acea per3soan! 4iFic! determinat!* a4lat! pe teritoriul unui stat* care are cet!"eniaaltui stat sau este lipsit! de cet!"enie$2 6n practica interna"ional! s6nt cu3

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 289$ G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otica* *pera citată$ pa,$ 1(2$

-i ++% t-




noscute trei 4orme de re,lementare de c!tre state a re,imurilor uridiceaplica&ile str!inilor/

a8 regimul naţional1

8 regimul special1c8 regimul ce decurge din ( clauza naţiunii celei mai favorizate +.6n caFul regimului naţional$ str!inilor* 6n condi"ii de reciprocitate* li

se acord! toate drepturile sociale* economice* culturale şi ciile ce le s6ntrecunoscute şi cet!"enilor statului ,aFd!$ E:cep"ie 4ac doar drepturile poli3tice <de a ale,e şi de a 4i ales=$

6n caFul regimului special aplica&il str!inilor se are 6n edere 4aptulatri&uirii unor cate,orii de str!ini a unor drepturi sta&ilite prin acorduriinterna"ionale sau 6n le,ile na"ionale <e:emplu ne pot seri normele deeitare a du&lei impuneri=$

!egimul clauzei naţiunii celei mai favorizate se sta&ileşte* de re,ul!*

6n acorduri &ilaterale* 6n acest caF statul acord! str!inilor a4la"i pe teritoriuls!u un tratament la 4el de aantaos ca acela con4erit unui stat ter"* conside3rat ca 4aoriFat$ Domeniile care pot 4ace o&iectul clauFei s6nt/ tari4ele a3male* importuri* e:porturi* tranFit* drepturi personale nepatrimoniale ş$a$

!egimul 2uridic al cetăţeanului aflat în străinătate. Deşi sueranita3tea unui stat se e:tinde numai 6n limitele 4rontierelor sale* e:ist! anumitesitua"ii c6nd le,ea statului respecti se aplic! şi asupra unor 4apte petrecute6n a4ara ,rani"elor sale$ Acest lucru poate 4i condi"ionat de necesitatea ap!3r!rii unor interese deose&it de importante pentru statul respecti$

Cet!"enii Repu&licii #oldoa 6n str!in!tate se &ucur! de protec"ia sta3tului$ Ast4el* con4orm Constitu"iei* cet!"enii Repu&licii #oldoa &ene4i3ciaF! de protec"ia statului at6t 6n "ar!* c6t şi 6n str!in!tateM <alin$ <1= al art$19 al Constitu"iei=$

C6t prieşte starea ciil! şi capacitatea persoanelor* se aplic! le,ea personal!* 6n sensul c! persoana Repu&licii #oldoa a4lat! 6n str!in!tater!m6ne supus! le,ilor Repu&licii #oldoa$ Desi,ur c!* a4la"i 6n str!in!tate*cet!"enii noştri tre&uie s! se supun! şi le,ilor statului respecti$

* * *

Am caracteriFat pro&lemele principale care "in de ac"iunea le,ii asu3 pra persoanelor$ Eident* 4iecare le,e 6şi poate aea şi particularit!"ile sale$

Din acest punct de edere distin,em/a= le,i cu oca"ie ,eneral! de aplicare at6t 4a"! de persoanele 4iFice c6tşi 4a"! de persoanele uridiceP

&= le,i care se aplic! numai persoanelor 4iFiceP

) ++ t-




c= le,i care se aplic! numai persoanelor uridicePd= le,i care se aplic! numai anumitor cate,orii de su&iec"i de drept

<de e:emplu* se aplic! numai 4a"! de udec!tori sau 4a"! de pensio

nari etc$=Pe= le,i care se aplic! unei sin,ure persoane* dar nu 6n calitatea sa de persoan! 4iFic!* ci 6n calitate de de"in!tor al unei anumite 4unc"iuni*indi4erent de cine este aceast! persoan! <de e:emplu* dispoFi"iileconstitu"ionale re4eritoare la %reşedintele Repu&licii etc$=$

!


1$ Ce se 6n"ele,e prin iFor al dreptului

2$ Cum pot 4i clasi4icate iFoarele dreptului Ce criterii pot 4i pusela &aFa clasi4ic!rii iFoarelor dreptului ace"i o caracteristic! aaccep"iunilor iFoarelor de drept$

'$ Ce este şi prin ce se caracteriFeaF! o&iceiul uridic <cutuma=

;$ Ce este şi prin ce se caracteriFeaF! precedentul uridic 6n cestate precedentul uridic are o s4er! de aplicare mai lar,! CaracteriFa"i rolul precedentului uridic 6n Repu&lica #oldoa$

)$ Ce este şi prin ce se caracteriFeaF! doctrina ca iFor de drept

5$ Ce este şi prin ce se caracteriFeaF! contractul normati CaracteriFa"i rolul contractului normati pentru Repu&lica #oldoa$

8$ Ce este actul normati Care s6nt tr!s!turile de4initorii ale actuluinormati %rin ce actul normati se deose&eşte de actul aplicatişi de actul interpretati

9$ Ce cate,orii de acte normatie uridice cunoaşte"i

7$ Ce este le,ea Ce cate,orii de le,i cunoaşte"i

1($ Ce şti"i despre Constitu"ie ca iFor de drept ace"i o caracteristic! conceptului Constitu"iei Repu&licii #oldoa$

11$ Da"i e:emple de le,i or,anice şi de le,i ordinare$12$ Ce 6n"ele,e"i prin acte normati3uridice su&ordonate le,ii

1'$ Enumera"i autorit!"ile pu&lice şi actele normati3uridice pe careacestea le adopt!$

1;$ CaracteriFa"i ac"iunea le,ii 6n timp* spa"iu şi asupra persoanelor$

^ % % # ^





1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$

2$ Dumitru .alta,* Ale:ei Gu"u* I,or Ursan* Teoria generală a dreptului$C+işin!u* 2((2$'$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$;$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e DQnişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$)$ #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8.

Drept raţional$ izvoare şi drept pozitiv$ .ucureşti* 177)$5$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($8$ Radu I$ #otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$

9$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$7$ Carmen %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$

1($ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($1($ Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$ .ucureşti*

1777$

11$ KI$ SY.C* CcmoCC3B3 npaea$ #ocZ.a* 1791$

-9 ++3



e2nica elaorării

Te+nica uridic! şi te+nica le,islati!$

#odalit!"i* scopuri şi utilit!"i ale te+nicii uridice$

Re,uli şi principii <cerin"e= ale le,i4er!rii$

Etapele procesului de ela&orare a actelor normatie$

%!r"ile constitutie şi structura intern! a actelor normatie$

Lim&a şi stil 6n ela&orarea actelor normatie$ ic"iuni şi preFum"ii$

Eenimente le,islatie$



14.1. e2nica 0uridică şi te2nica legislatiă

E:aminarea iFoarelor dreptului ne3a demonstrat c! normele uridices6nt re4lectate 6n dierse acte normatie$ Acestea din urm! apar ca un reFul3tat al actiit!"ii normatie a or,anelor de stat$

Actiitatea normati! este una din actiit!"ile 4undamentale de e:er3citare a 4unc"iilor statului* ea are drept scop sta&ilirea unor ariante deconduit! care ar permite deFoltarea normal! a societ!"ii$ Actiitatea nor3mati! 6ntr3un stat este des4!şurat! de anumite or,ane de stat sta&ilite deconstitu"ie şi alte le,i$ Aceste or,ane desemnate de le,isla"ie poart!* deo&icei* denumirea de le,iuitorM* le,islatorM* or,an le,iuitorM* or,an le3,islatiM$ Rolul primordial dintre acestea reine* indiscuta&il* %arlamentu3lui* c!ruia 6i este 6ncredin"at! misiunea principal! 6n actiitatea normati!a statului$ Spre deose&ire de alte or,ane de stat* %arlamentul dispune de

prero,atia de a adopta le,i$ Toate celelalte or,ane nu dispun de o aseme3nea prero,ati! şi nici nu pot s! dispun!$ Ele s6nt 6n drept s! adopte numaiacte normatie su&ordonate le,ii$

Din aceste considerente* Constitu"ia Repu&licii #oldoa <eFi alin$<1= al art$ 5(= preede c! %arlamentul este unica autoritate le,islati! astatuluiM* 6n acest caF* se su&liniaF! 4aptul c! numai %arlamentul are meni3rea s! re,lementeFe primar şi ori,inar rela"iile sociale 4undamentale şi s!asi,ure unitatea re,lement!rilor le,islatie pe 6ntre, teritoriul "!rii$

Actiitatea le,islati! <le,i4erarea= necesit! respectarea strict! a unor re,uli ce "in de te+nica uridic!M şi te+nica le,islati!M$ O asemenea ac3tiitate o 6nt6lnim 6nc! la Roma Antic!$

Ilustrul pro4esor romQn A$-!llim!rescu* pe &un! dreptate considera

c! nic!ieri nu om ,!si o te+nic! mai &o,at! dec6t 6n dreptul roman* osu&tilitate mai in,enioas! şi o arietate mai mare de arti4icii pentru adap3tarea dreptului necesit!"ilor sc+im&!toare ale ie"ii$ Bi aceasta se e:plic!

prin 4aptul c! pretorul şi pruden"ii* oind s! p!streFe intan,i&il! le,ea* auadaptat3o noilor cerin"e ale ie"ii numai prin arti4icii* 4ic"iuni şi preFum"ii$Deşi la urisconsul"ii romani nu ,!sim deose&irea propriu3Fis! 6ntre te+3nic! şi ştiin"!* ideea unei opere omeneşti arti4iciale şi 6ndreptat! spre unscop practic* al!turi de opera de inesti,a"ie a principiilor superioare şi anecesit!"ilor sociale* a 4ost 6ntreF!rit! de eiM$1

Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 2783279$

ni ';2 ,3



Teoria generală s dreptului şi statului

SavignA şi &#ering !d 6n te+nic! arta* opera proprie a omului de drept*a uristului* prin opoFi"ie cu con"inutul* cu materia asupra c!reia lucreaF!acesta$ Ast4el* Sai,nV a4irm! c! (norma ia naştere dintro idee de drept

împărtăşită de popor în totalitatea lui sau din convingerea nemi2locită căea este adevărată şi oligatorie prin ea însăşi$ independent de orice confirmare exterioară1 dreptul* la 4el ca lim&a* moraurile şi 4ormele de or,ani3Fare politic!* 6şi are ori,inea 6n conştiin"a colecti! a poporului ;,ol[srec#f8şi deine treptat opera uriştilor ;@uristenrec#f8. Statului şi le,ii nu le reinedec6t un rol secundar* acela de a 4ace e:plicite normele care le pree:ist!M$1

I+erin, pune pro&lema ast4el/ Cum tre&uie or,aniFat şi sta&ilit drep3tul* a&strac"ie 4!c6ndu3se de con"inutul lui* pentru ca mecanismul s!u s!simpli4ice* s! uşureFe şi s! asi,ure 6n mod c6t mai lar, aplicarea re,ulilor de drept caFurilor concrete Apoi de4ineşte te+nica uridic!* ramura artei

uridice care are drept scop de a per4ec"iona 4orma materiei uridice* cu altecuinte metoda te#nică şi mecanismul te#nic$ sau totalitatea de procedee

prin care acest scop poate 4i atinsM$2

Tanon de4ineşte te+nica studiul care are de o&iect recunoaşterea mi3loacelor prin care o re,ul! ideal! de purtare o&"ine caracterele poFitiit!"iişi se trans4orm! 6ntr3o re,ul! uridic! o&li,atorieM$'

Eminentul urist 4ranceF :rancois GenA 6n opera sa 4undamental!Btiin"! şi te+nic! 6n dreptul priat poFitiM* ap!rut! la 6nceputul secolu3lui al 3lea* sus"ine c! te+nica uridic! repreFint! 4orma opus! materiei*4orm! care r!m6ne 6n mod esen"ial o construc"ie arti4icial! a ceea ce estedat şi este mai mult o oper! de ac"iune dec6t de inteli,en"!M$ AnaliF6nd

pentru prima dat! raportul comple: dintre ştiin"! şi te+nic! <Este dreptulo ştiin"!* o te+nic! sau o art!M=* pro4esorul r$ GenV porneşte de la dou!concepte/ (datu: şi (construitul+.

6n opinia lui r$ GenV* un lucru este (dat+ atunci c6nd e:ist! ca o&iect6n a4ara actiit!"ii productie a omului$ La (dat+ se atri&uie/ natura* rela"iiledintre oameni* eenimentele istorice etc$ In acest sens r$ GenV distin,e ;cate,orii/

<. Datul real. Acesta cuprinde realit!"ile 4iFice şi psi+olo,ice precumclima* tradi"iile reli,ioase* o&iceiurile populare etc$

9. Datul istoric. Acesta reFult! din eolu"ia particular! a tuturor 4aptelor sociale* a tradi"iilor etc$

1 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 2(;$ Citat dup!/ Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 277$' I&idem* pa,$ '(($

-= +!+ t-




J. Datul raţional. Acesta const! 6n acele principii care decur, dinconsidera"ia care tre&uie ar!tat! omului şi rela"iilor umane precumcaracterul sacra al ie"ii umane* li&ertatea ,6ndirii* iniola&ilitatea

persoanei$?. Datul ideal. Acesta 4urniFeaF! un element dinamic* respecti* aspira"iile morale şi spirituale ale unei perioade şi ciiliFa"ii particulare$

Un lucru este (construit+ atunci c6nd este reFultat de om <cas!* mas!*oper! de art! etc$=$ (%onstruitul+ o dat! realiFat deine (dat+ pentru toat!lumea* inclusi pentru autorul s!u$

$@8atuî+ este relati 6n sensul c! el este in4luen"at de (construit+$ deactiitatea uman!* 6n ceea ce prieşte (datul+ atitudinea omului const! 6na31 cunoaşte cu autorul ştiin"ei$ In ce prieşte (construitul+ omul este prinipoteF! constructorul$ Aceasta nu 6nseamn! ca cunoaşterea e:clude cu to3tul construc"ia* 6n raport cu 4aptul &rut* 4aptul ştiin"i4ic este (construit+

Din cele spuse* reFult! c! pentru r$ GenV din te+nica uridic! reFult!dreptul* adic! (construitul+. DatulM* 6n concep"ia sa* corespunde apro:i3mati no"iunii 4undamentale de drept natural$ El const! din anumite ade!3ruri morale şi economice care stau la &aFa dreptului poFiti$

Su& in4luen"a !dit! a lui GenV* K$ .onnecase de4ineşte te+nica uri3dic! ca totalitate a miloacelor cu autorul c!rora se ela&oreaF!* apar* setrans4orm!* se aplic! şi se stin, re,ulile de dreptP ea 6m&r!"işeaF! at6t lim3

&aul dreptului* c6t şi procedeele de interpretare şi de punere 6n practic! aunei re,uli de drept oarecare* at6t caractere 4ormale ale le,ii şi ale o&iceiu3lui* c6t şi cadrul tradi"ional al +ot!r6rilor udec!toreşti* precum şi metodelede e:punere ale doctrineiP 6ntr3un cu6nt* orice mani4estare a unei re,uli dedrept* indi4erent de 4iFionomia eiM$2

S! lu!m de4ini"ii mai noi$%ro4esorul uniersitar Dumitru #aFilu conc+ide c! prin te+nica le3

,islati! 6n"ele,em un ansam&lu de procedee 4olosite 6n ela&orarea şi apli3carea dreptului* 6n scopul de a da e4icien"! uridic! re,ulilor de conduit!*l!s6ndu3le* ast4el* aplica&ile la arietatea şi comple:itatea ie"ii socialeM$'

%ro4esoral uniersitar Costic! -oicu consider! c! te+nica uridic!desemneaF! totalitatea miloacelor* metodelor* procedeelor şi te+nicilor utiliFate de or,anele puterii de stat 6n procesul de ini"iere* ela&orare* adap3tare şi ampli4icare a actelor normatieM$;

1 Ion Craioan* &ntroducere în filosofici dreptului$ pa,$ 5'$2 Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 2'9$' I&idem* pa,$ 2'7$; Costic! -oicu* *pera citată$ pa,$ 178$

-ş +!! %-




6n iFiunea pro4esorului uniersitar Nicolae %opa* te+nica uridic!constituie ansam&lul miloacelor* procedeelor* arti4iciilor prin care necesi3t!"ile pe care le 6n4!"işeaF! ia"a social! cap!t! 4orm! uridic! <se e:prim!

6n con"inutul normei de drept= şi se realiFeaF! apoi 6n procesul conie"uiriiumaneM1$ Tot D3lui consider! c! te+nica le,islati! este parte constituti!a te+nicii uridice şi este alc!tuit! dintr3un comple: de metode şi procedee*menite s! asi,ure o 4orm! corespunF!toare con"inutului <su&stan"ei= re,le3ment!rilor uridiceM$2

Eminentul urist* pro4esorul uniersitar Nicolae Titulescu* considerac! rolul te+nicii uridice este s! o4ere le,iuitorului posi&ilit!"i de adaptarea sistemului de re,lement!ri uridice şi a sistemului institu"iilor uridicela necesit!"ile sociale ce apar* aceasta r!spunF6nd cel mai &ine intereselor sociale practice şi neoii de pro,res uridic$'

Traian lonescu şi Eu,en .arasc+ prin te+nic! uridic! 6n"ele, to3talitatea arti4iciilor ori procedeelor prin care cerin"ele sociale* tendin"elede or,aniFare şi sc+im&are deFira&il! 6şi primesc* 6ntr3un sistem de drept*consacrarea su& 4orma normei uridiceM$;

Dup! p!rerea pro4esorului uniersitar G+eor,+e Aornic* te+nica u3ridic! este un concept comple:* care cuprinde at6t te+nica ela&or!rii drep3tului* te+nica le,islati!* c6t şi te+nica realiF!rii* aplic!rii şi interpret!riidreptuluiM$)

6n ceea ce ne prieşte* consider!m c! te+nica uridic! apare ca o cate3,orie comple:! ce include 6n sine un ansam&lu de metode* miloace* pro3cedee 4olosite 6n procesul de ela&orare* interpretare şi realiFare a dreptului

6n scopul de a da e4icien"! uridic! re,ulilor de comportament social$Te+nica le,islati!* ca o parte component! a te+nicii uridice* caracte3

riFeaF! metodele* miloacele şi procedeele* pe care le aplic! le,iuitorul 6n procesul de le,i4erare$

Le,i4erarea e o actiitate e:trem de responsa&il!$ Nu 6nt6mpl!tor ea econsiderat! ca un sinonim al ,uern!rii* conducerii statale$

%rintre procedeele de te+nic! le,islati!* aplica&ile 6n procesul deconceptualiFare a le,ii* pot 4i men"ionate urm!toarele/

a8 inventarierea legislaţiei în vigoare1

1

Nicolae %opa* *pera citată$ 2((2* pa,$ 2('$9 I&idem* pa,$ 2('$' Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 197$; Studii şi cercetări 2uridice$ 175;* nr$ 2* pa,$ 19($) G+eor,+e Lupu* G+eor,+e Aornic* *pera citată$ pa,$ 198$

-t +! t-




8 întocmirea unor studii economice$ sociologice etc. privind evolu ţia şi tendinţele fenomenelor şi relaţiilor sociale ce urmează a fioiect de reglementare normativă1

c8 examinarea legislaţiei din alte ţări privind reglementarea prolemelor analogice.O

1!.*. 8odalităţi, s#opuri şi utilităţi ale teni#ii "uridi#e

Din cele spuse reFult!* c! te+nica uridic! constituie un ansam&lucomple: care desemneaF! anumite re,uli* principii* metode* procedee*opera"ii utiliFate 6n procesul de ela&orare* adoptare* realiFare* interpretareşi sistematiFare a normelor uridice$

In iFiunea pro4esorului uniersitar Costic! -oicu* te+nica uridic!cuprinde dou! se,mente principale/

un prim segment este acela al cre!rii dreptului care se deruleaF!6n cele trei momente/ ini"ierea actului normati* ela&orarea actuluinormati şi adoptarea actului normati$ Acest se,ment este de4initdrept T/C'&% >/G&S>0T&,1

un al doilea segment este acela al aplic!rii actelor normatie* respectial transpunerii 6n ia"! a normelor uridice$ Acest se,ment este de4initdrept T/C'&%0 !/0>&Y!&& D!/PT3>3&+.9 Ale:andru -!llim!rescu*reFult6nd din punct de edere al autorit!"ii care o 6ntre&uin"eaF!* distin,etrei aspecte ale te+nicii/ (te#nica legislativă$ care eman! de la le,iuitorPte#nica 2urisprudenţială de care se seresc instan"ele udiciareP te#nicadoctrinală de care se sereşte doctrina$

iecare dintre aceste te+nici* deşi su&ordonat! şi tri&utar! te+nicii ,e3nerale $$$ 6şi are principiile şi procedeele ei speci4ice* principii deri6nd dinscopul special pe care31 urm!resc 4iecare dintre aceste iFoare şi din rolul4iec!ruia 6n cadrul ie"ii uridice$

Ast4el te#nica legislativă a 4i adaptat! 4unc"iunii pe care o 6ndepli3neşte le,ea şi care* 6n primul r6nd* este o&"inerea unui instrument precis$uniform şi sigur de e:primare a dreptului $$$ Te#nica 2urisprudenţială a4i* pe deoparte* o te+nic! a interpretării legii$ pe de alta* o te+nic! a creăriidreptului... In s46rşit* te#nica doctrinală a 4i* mai ales* o te+nic! construc3ti!* 6n care procedeele intelectuale or domina* dat 4iind relatia indepen3

dent! a doctrinei 4a"! de practica Filnic!M$'

.oris Ne,ru* -ioleta Coocaru* Te#nica legislativă$ C+işin!u* 1778$2 Costic! -oicu* *pera citată$ pa,$ 178$' Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ ''7$

3 H ' ; 5



Teoria generală a dreptului ;i statului

Nu ne om re4eri aici la 6ntrea,a palet! de pro&leme ale te+nicii u3ridice$ iind o pro&lem! mult prea comple:!* ea* indiscuta&il* include 6nsine şi te+nica constat!rii e:isten"ei situa"iilor sociale care necesit! re,le3

mentare uridic!* şi te+nica ela&or!rii actului normati* şi te+nica adopt!riiactului normati* şi te+nica interpret!rii acestuia* şi te+nica realiF!rii actu3lui normati* şi te+nica sistematiF!rii actelor normatie etc$ Acestea or 4io&iecte distincte de cercetare$

De aceea ne om re4eri 6n continuare la pro&lema te+nicii le,islati3e* care şi constituie partea component! principal! a te+nicii uridice$ Inliteratura de specialitate unii autori socot c! termenii te+nic! uridic!M şi

Anita N!şit 6n"ele,e prin te+nic! le,islati! totalitatea procedeelor*opera"iilor prin care solu"iile de 4ond do&6ndesc practica&ilitate* capacitatede 6nserare 6n ia"a social!* iar #reeru consider! c! ea poate 4i de4init! caun ansam&lu de metode şi procedee 4olosite 6n actiitatea de ela&orare aunor proiecte de le,i şi a altor acte normatie* care aut! la determinareaunor solu"ii le,islatie udicios alese 3 potriit cerin"ei sociale 3 şi* deo3

potri! 3 la modul de e:primare al acestora 6n te:te corespunF!tor redac3tate$1

%ro4esorul Nicolae %opa consider! c! te+nica le,islati! este alc!3tuit! dintr3un comple: de metode şi procedee* menite s! asi,ure o 4orm!corespunF!toare con"inutului <su&stan"ei= re,lement!rilor uridiceM$2

Le,i4erarea* 6n iFiunea pro4esorului #ircea Duara este opera"iu3nea prin care re,ula de drept* aşa cum se constat! şi cum o concepe mintea

noastr! 4a"! de o situa"ie de 4apt dat! 6n societate* se trans4orm! 6n re,ul!de drept poFitiM

Le,i4erarea nu apare de la sine$ Ea a putea pomi numai de la spe"econcrete/ le a analiFa* l!murind situa"iile de 4apt care le corespundP a re3cunoaşte toate rela"iile uridice* pe care 4iecare din spe"ele ast4el analiFatele comport!P a desprinde ast4el re,uli ,enerale comune unei serii c6t maimari de spe"e* pun6nd 6n lumin! uneori şi irtualit!"ile latente ale normelor ast4el constituiteP a con4runta 6n 4ine normele ast4el de,aate cu cele cares3au de,aat 6n acelaşi 4el* 6n trecut* 6n 4elul acesta 3 conc+ide #ircea Du3ara 3 se o&"ine 4ormularea unor re,uli ,enerale <norme= noi$;

1 lorin #reeru* Te#nică legislativă$ .ucureşti* 1787$2 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 2('$' #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ '1)$; Idem$

- ) + ! )




Actiitatea de le,i4erare cunoaşte dou! momente esen"iale/a8 constatarea existenţei situaţiilor sociale care reclamă reglementa

re 2uridică18 stailirea idealului 2uridic care treuie să se aplice acestor situaţiiîn funcţie de conştiinţa 2uridică a societăţii.

Care este utilitatea* scopul le,i4er!rii* a te+nicii uridice* 6n ,eneralR!spunsurile la aceast! 6ntre&are nu s6nt aceleaşi$

Unii <de e:emplu* I+erin,= ne or spune c! te+nica are drept scop realizarea dreptului* adic! aplicarea re,ulilor a&stracte* caFurilor concrete$

Al"ii or edea scopul ei 6n siguranţa pe care tre&uie s! o preFintedreptul <GenV* de e:emplu=$ Al"ii* 6n s46rşit* or edea 6n te+nic!* opera deadoptare sau de sincronism a indiidualului cu socialul <de e:emplu* De%a,e=$1 Din arietatea 4ormulelor 6ntre&uin"ate se desprinde o idee princi3

pal!/ ideea de siguranţă$ elementul esen"ial al ordinii uridice$ %entru care,ula de drept s! corespund! acestei neoi de si,uran"!* tre&uie s! preFintecaracterul de precizie$ certitudine şi uniformitate$ pe care* de cele mai multeori* nu i3o poate da dec6t te+nica$ Din aceste considerente pro4esorul Ale3:andru -!llim!rescu concluFioneaF!/ Scopul primordial al te+nicii uridi3ce/ a da siguranţa$ cu a2utorul preciziei$ stailităţii şi uniformităţii+.9

Care s6nt condi"iile pe care a tre&ui s! le 6ndeplineasc! te+nica pentrua atin,e acest scop

6n iFiunea pro4esorului din NancV rancois GenV* calit!"ile pe caretre&uie s! le posede o te+nic! uridic! pentru a 4i satis4!c!toare s6nt/ &ine

delimitat!* adapta&il!* simpl!* si,ur! şi nei,nor6nd prea mult natura lu3crurilor$ Arat! mai departe ce s6nt re,ulile 4ormale* concep"iile* 4ic"iunile* preFum"iile* cate,oriile/ acestea nu mai au importan"a primordial! pe careo aeau la Roma* dar au aantaul (de a turna instituţiile recunoscute în

forme dinainte concepute$ care le asigură în acelaşi timp precizia condiţiilor şi fermitatea efectelor fără de care nu există ordine socială solid întemeiată+

Da&in cere ca te+nica s! ne dea un drept coerent şi logic nu pentrumotie de ele,an"! sau estetic! uridic!* dar pentru motiul 4oarte utilitar c! un drept coerent şi lo,ic se 4ace 6n"eles şi p!truns mai uşor dec6t un dreptdiiFat contra lui 6nsuşi şi compus din solu"ii contradictoriiM$;

Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '15$I&idem* pa,$ '18$%+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ '19$Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '19$

3' ';9 J




%ro4esorul Ale:andru -!llim!rescu deduce trei postulate 4undamen3tale ale oric!rei te+nici/

<. Te+nica tre&uie s! se caracteriFeFe mai 6nt6i prin simplicitate$ sim

plicitate care s! reFume 6n instrumente precise şi uniforme$ com ple:itatea e:i,en"elor sociale$9. Te+nica tre&uie s! 4ac! din drept un tot coerent şi logic$ pentru a nu

crea incertitudine şi contraFiceri$J. Te+nica tre&uie s! asi,ure stailitatea situaţiilor doîndite şi certi

tudinea siguranţei.Eident* per4ec"ionarea permanent! a re,lement!rilor uridice cereadaptarea te+nicii uridice noilor e:i,en"e* optimiFarea miloacelor şi pro3cedeelor acesteia timpului nostru* al popoarelor$ Un popor 3 oricum ar 4i el3 are dreptul de a3şi le,iui tre&uin"ele şi tranFac"iunile ce reFult! neap!ratdin acele tre&uin"e* reciprocitatea rela"iunilor sale* 6ntr3un cu6nt/ le,ile unui

popor* drepturile sale nu pot purcede dec6t din el 6nsuşi$ Alt element str!in*esen"ial* di4erit de al lui* nu3i poate impune nimicaP şi dac!3i impune* atunceae numai prin superioritatea demn! de recunoscut a indiidualit!"ii sale $$$M$#enirea dreptului este s! ordoneFe adecat diersit!"ile ,eopolitice*na"ionale* lin,istice* economice* culturale etc$

O a treia regulă reFult! din 4aptul c! dreptul re,lementeaF! doar con3duita e:terioar! a indiiFilor* c!ci doar raporturile intersu&iectie intere3seaF! ia"a social! şi* deci* ordinea uridic!$ Le,i4erarea 3 sus"in autoriicursului de &aF! Teoria Generală a Dreptului <.ucureşti* 1777* EdituraBtiin"i4ic!= 3 nu tre&uie s! 6ncerce s! normeFe dec6t comportamentele e:3

terioare ale indiiFilor* e:clus! 4iind orice tentati! de a re,lementa modulintim de ,6ndire* sentimentele* dorin"ele acestoraM$2 %rin aceasta* dreptulca o etic! o&iecti!* se deose&eşte de morala ca etic! su&iecti!* 6n aceast!ordine de idei* pro4esorul #ircea Duara men"iona c! morala are deo&iect re,lementarea 4aptelor interne* inten"iunea noastr!* dreptul are deo&iect re,ulamentarea 4aptelor e:terne ale noastre la lumina inten"iunilor*ceea ce este cu totul altcea$ C6nd re,ula moral! comand! cuia s! 4ie &un*6i comand! o atitudine su4leteasc!* o inten"iune sincer!* 6ndat! ce aceast!inten"iune s3a mani4estat 6n a4ar!* printr3un 4apt 6n le,!tur! cu alt! persoa3n!* 6ndat! apare 4enomenul dreptM$' Le,ea poate 6ncerca s! orienteFe prineduca"ie sentimentele* dar nu le poate 4or"a/ O le,e poate s!3mi interFic!

1 #i+ai Eminescu* *pera citată$ pa,$ )$2 Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ 221$' #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ '21$

#T 34) 98




să practic 6n mod pu&lic un cult reli,ios* dar nu3mi poate interFice s! cred6n DumneFeu* 6nc!lcarea acestei limite a norm!rii a 4ost o alt! ,reşeal! acomunismului/ dreptul socialist a 6ncercat s! ,uerneFe conştiin"ele* nu

e:terioritatea comportamentelorP de alt4el* acesta era şi sensul ultim al aşa3numitului om nouM$1

O a patra regulă a le,i4er!rii porneşte de la premisa c! dreptul tre&uies! se a&"in! s! interin!* c+iar dac! re,ula proiectat! urm!reşte &inele pu3

&lic* c6nd o ast4el de interen"ie ar cauFa preudicii acestuia datorit! limite3lor psi+olo,ice ale destinatarilor normei$ Dreptul tre&uie* cu alte cuinte*s! impun! maximul de constrîngere suportailă pentru destinatarii s!i$2

%edepsele care dep!şesc necesitatea nu numai c! s6nt inuste* dup! naturalor şi nu au e4ectul scontat$ Ele* dimpotri!* pot aduce la reFultate inerse*6n aceast! ordine de idei* marc+iFul milaneF .eccaria <18'93187;= pree3dea c! pedeapsa nu tre&uie s! 4ie niciodat! e:cesi!/ Omul* udec!tor sau

c!l!u* 6şi pierde toat! demnitatea aplic6nd pedepse crude$ O pierde c+iar şinumai asist6nd la e:ecutarea lorM$ %edeapsa tre&uie s! 4ie e4icace/ %entruca o pedeaps! s!3şi atin,! e4ectul dorit* ea tre&uie s! dep!şeasc! aantaulreFultat din delictM$'

O a cincea regulă cere ca interen"ia le,iuitorului s! ai&! loc doar atunci* c6nd interesul social şi &unul mers al lucrurilor o cere$ Tre&uie deeitat situa"iile c6nd le,i4erarea se 4ace pentru le,i4erare* c6nd ea deine unspectacol politic$ Le,iuitorul interine cu norme uridice noi* doar atunci*c6nd e conins 6n 4aptul c! acestea or 6m&un!t!"i su&stan"ial mersul demai departe al lucrurilor* or duce la o mai &un! solu"ionare a pro&lemelor cu care societatea se con4runt! la momentul dat$ #ontesuieu* nu 6nt6m3

pl!tor* 6n opera sa 4undamental! Spiritul le,ilorM men"iona c! le,ile in3utile sl!&esc le,ile necesareM şi c! tre&uie s! se eite cu tot dinadinsul dea se modi4ica spiritul ,eneral al unui popor* atunci c6nd acest spirit nu estecontrar principiilor ,uern!m6ntuluiM$;

La acelaşi lucru atr!,ea aten"ia şi #i+ai Eminescu/ O teorie 4iloso34ic! a istoriei nu ne pare de prisos aicea$ %opoarele nu s6nt producte aleinteli,en"ei* ci ale naturii* 3 aceasta tre&uie sta&ilit* 6n 6nceputul deFolt!riilor ele au neoie de un punct sta&il* 6mpreurul c!ruia s! se cristaliFeFelucrarea lor comun!* statul lor* precum roiul are neoie de o matc!$ Dac!al&inele ar aea urnale* acestea ar 4i 4oarte legitimiste. C6nd mersul liniştit

1 Ion Do,aru* Dan Claudiu DQnişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ 221$2 Idem$' %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 19;$; I&idem* pa,$ 122$

-t +0




şi re,ulat al a4acerilor este loit 6n centrul* 6n re,ulatorul s!u* trea&a nu poate mer,e &ineM$1

* altă regulă ar necesita 6ncadrarea* pe m!sura posi&ilit!"ilor* a re,le3

ment!rilor normati3uridice 6n sistemul ,eneral al re,lement!rilor norma3ti3sociale$ Cu alte cuinte* un le,iuitor iscusit se a str!dui s! nu accepte*s! eite con4lictul normelor uridice cu alte cate,orii de norme sociale$#en"ion!m 4aptul c! multitudinea normelor sociale nu e 6nt6mpl!toare şinu duce la un +aos normati$ De cele mai multe ori toate cate,oriile de nor3me sociale cola&oreaF! 6ntre ele 6n re,lementarea uni4orm! a unora şi ace3leaşi rela"ii sociale* 6nainteaF! aceleaşi e:i,en"e* cer acelaşi comportamentdin$ partea su&iec"ilor rela"iilor sociale$ Le,iuitorul a tre&uie s! pro4ite deacest lucru$ De e:emplu* str!&uneii noştri nu prea ştiau de con"inutul nor3melor uridice* dar comportamentul lor era le,al* dat 4iind 4aptul c! aeauacei şapte ani de acas!M <respectau strict normele morale= şi aeau 4ric! de

DumneFei <respectau strict normele reli,ioase=$ Din aceste considerente*le,iuitorul a intra 6n con4lict cu alte norme sociale <de e:emplu* cu uneleo&iceiuri=* c6nd o alt! ariant! de a proceda nu este posi&il!$

O ultimă şi* 6n acelaşi timp* totdeauna prim! re,ul! de determinare a politicii le,islatie const! 6n 4aptul c! le,ea tre&uie s! urm!reasc! &inelecomun$

Aceasta e o cerin"! e:trem de a,!* dat! 4iind impreciFiunea no"iunii6nşişi* ea nu limiteaF! propriu3Fis puterea politic! 6n actiitatea de orientarea politicii le,islatie* c!ci tot ea determin! &inele comunM* adic! scopulac"iunii socialeM$2

.inele comun cuprinde o serie de aspecte &iolo,ice* economice* mo3rale* intelectuale care iFeaF! alorile care per4ec"ioneaF! indiidul* in3cluF6nd 6n şinele s!u uniersalitatea alorilor interesului umanM$ Re4erin3du3se la &inele comun* ca 4inalitate a dreptului* autorul &el,ian K$Da&in

propune ca 6n caF de con4lict de alori* r!spunsul s! 4ie inspirat de ade!rulşi con4ormitatea cu tradi"iile creştine şi 6l reFum! 6n trei puncte/

X primatul spiritului asupra materiei ;şi prin spirit înţelegem nu numai valorile intelectuale$ dar înainte de toate valorile moralevirtuţile şi caracterul81

preeminenţa persoanei umane individuale asupra colectivităţii1 suordonarea societăţiistat societăţii întregi.

( importan"! nu mai mic! 6n determinarea politicii le,islatie a statului reine* de asemenea* principiilor legiferării.1 #i+ai Eminescu* *pera citată$ pa,$ 2'$9 Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ 22(3221$' K$ Da&in* T#eorie generale du droit$ .ru:elles* 17)'* pa,$ 15)* 158* 18($

-Ş +1 g-




3n prim principiu se re4er! la plani4icarea actiit!"ii le,islatie şi nor3

matie 6n ,eneral$ Le,i4e"area constituie un element central şi de4initoriu pentru ,uernare şi de aceea ea nu poate 4i +aotic!* 6nt6mpl!toare$ Ea se frazează pe preiFiune* 4iind pro,ramat! cu perspectia de deFoltare astatului şi societ!"ii$ Aşa* de e:emplu* intrarea 6n i,oare a Constitu"ieiRepu&licii #oldoa din 27 iulie 177; a condi"ionat necesitatea unui lucruamplu de a aduce le,isla"ia statului 6n con4ormitate cu le,ea lui 4undamen3tal!* 6n aceast! ordine de idei* %arlamentul Repu&licii #oldoa a adoptatKa 22 septemrie K 77; un program Fe activitate în vederea reahizărOă prevederilor Constitu"iei$ %ro,ramul preedea adoptarea unui pac+et de le,i ce"in de re4orma udiciar! şi de drept* re4orma economic! etc$ 6n stat$

Principiul supremaţiei legii o,lindeşte 4aptul c! 6n sistemul iFoare3

lor dreptului locul cel mai de seam! 6l ocup! le,ea$ Anume le,ii 6i reinemenirea de a re,lementa cele mai importante domenii de actiitate uman!$#ai mult ca at6t* unele domenii pot 4i re,lementate 6n e:clusiitate numai

DrinKs,e* neadmi"6ndu3se re,lementarea lor cu autorul altor acte normati3e$ Aşa* de e:`emplu* actele normatie sii+nrdnnatg le,iLmi pnt:R,i,mRnta

pro&leme ce 4in dp drepturi şi ii+prt!"i1 pmiilui Principiul corelării actelor normative. Sistemul de drept 6ntr3un stat

se edi4ic! prin intermediul actelor normatie din acest stat$ Sistemul acte3lor normatie sau* cum mai este denumit* sistemul le,isla"iei ori sistemulle,islati se 6n4!"işeaF!* ca şi sistemul de drept* ca un tot unitar$ Iat! de ce

6ntre,ul sistem le,islati tre&uie s! se a4le 6ntr3o corela"ie per4ect!** 6ntr3un sistem de le,!turi per4ecte care ar permite 4unc"ionarea ireproşa&il! asistemului$

6ntre actele normatie ce 4ormeaF! sistemul le,islati <le,i* ordonan3"e* +ot!r6ri* decrete etc$= e:ist! o str6ns! le,!tur!$ Aceast! le,!tur! nu ad3mite con4licte de re,lement!ri şi asi,ur! o re,lementare unic! pe 6ntre,teritoriul statului$

Principiul asigurării unui raport dialectic între stailitatea şi moilitatea reglementărilor. Con4orm acestui principiu* se urm!reşte o ast4elde re,lementare care ar asi,ura o sta&ilitate social!* care n3ar admite osc+im&are cardinal! neusti4icat! a re,lement!rii uridice$ Concomitent*dreptul nu poate s! nu "in! cont de sc+im&!rile 6n societate$ Acestesc+im&!ri se r!s4r6n, nemilocit şi asupra rela"iilor sociale/ unele rela"iise stin,* apar altele noi* restul 3 se modi4ic!$ Unele din aceste rela"ii au

')2




neoie de re,lementare uridic!* ceea ce şi duce la adoptarea unor noinorme uridice$

Anume rela"ia mo&ilitate 3 sta&ilitate* sincronie 3 diacronie permite

ca dreptul s! contri&uie la solu"ionarea tuturor pro&lemelor esen"iale cucare se con4runt! o societate $ Principiul fundamentării ştiinţifice a activităţii de elaorare a nor

melor 2uridice. Acest principiu porneşte de la necesitatea ela&or!rii actelor normatie pe &aFa unor studii preala&ile şi a unei document!ri ştiin"i4icecare ar usti4ica adoptarea lor$ %entru aprecierea calit!"ii actului normati*tre&uie ca p6n! la apari"ia lui s! se e4ectueFe* 6n dependen"! de o&iectulre,lement!rii normatie* e:pertiFa ştiin"i4ic! respecti!/ uridic!* econo3mic!* 4inanciar!* ecolo,ic! etc$

%rincipiul dat presupune* de asemenea* ale,erea modalit!"ii optimalede re,lementare normati!* adic! ale,erea at6t a 4ormei e:terioare de e:3

primare a normelor uridice <le,e* decret* +ot!r6re etc$=* c6t şi a con"inutului propriu3Fis al normei$

1!.!. Gtapele pro#esului legi;erării

Dup! cum s3a men"ionat anterior* actiitatea le,islati! a statului areca o&iect sta&ilirea de re,uli de conduit! social! ,enerale şi impersonale*cu caracter o&li,atoriu şi suscepti&ile de a 4i sanc"ionate* dac! ar 4i 6nc!l3cate* prin 4or"a de constr6n,ere a statului$ Actiitatea le,islati! se deo3se&eşte de alte actiit!"i <e:ecuti!* urisdic"ional!= prin 4aptul c! are un

caracter originar. Cu alte cuinte* re,ulile cu caracter ,eneral adoptate pe404444îi.O444ai4Bt4i44dfid424t4BTi44$ constituit pe planna"ional şi* ca atare* &ene4iciaF! de o 4or"! uridic! superioar! oric!ror altenorme uridice$ Aceasta presupune respectarea unei proceduri comple:e*eşalonat! 6n mai multe etape$

In sistemul nostru constitu"ional* aceste etape s6nt urm!toarele/a= ini"iatia le,islati!P

&= aiFarea proiectelor de le,i sau a propunerilor le,islatiePc= deF&aterea proiectelor de le,iPd= otarea proiectelor de le,i <adoptarea propriu3Fis! a le,ii= şi sem

narea lor de c!tre %reşedintele %arlamentuluiPe= promul,area le,ii de c!tre %reşedintele Repu&liciiP4= pu&licarea le,ii 6n #onitorul O4icialP,= intrarea 6n i,oare a le,ii$

-l ++ t-




Iniţiativa legislativă6n le,!tur! cu iniţierea actului normativ$ sistemul procedeelor te+nice

uridice di4er! dup! cum este or&a despre o le,e <le,e constitu"ional!*le,e or,anic!* le,e ordinar!= sau alt act normati su&ordonat le,ii$ Desi3,ur* pro&lema ini"ierii actului normati uridic este de domeniul iFoarelor dreptului$ Dar pentru ca ini"iatia le,islati! s! ai&! o deplin! ala&ilitate*

&ucur6ndu3se de e4ectele 4!r! de care ar r!m6ne neconcretiFat!* este necesar a se respecta anumite procedee$ Atr!,6nd aten"ie la acest lucru* pro4esorulDumitru #aFilu* pe &un! dreptate* men"ioneaF! c! pentru ca ini"ierea unuiact normati s! se &ucure de e4icacitate* printr3o preciFiune indiscuta&il!* enecesar ca.proiectul$ su aspect te#nic$ să îmrace 4orma pe care o cere actulce urmeaF! a 4i adoptatM$1 Aşa* de e:emplu* dac! se pre,!teşte un act nor3mati uridic ce urmeaF! a 4i adoptat de %arlamentul Repu&licii #oldoa*

proiectul tre&uie s! 6m&race 4orma legii1 dac! se pre,!teşte un act normati uridic ce urmeaF! a 4i adoptat de Guern* proiectul tre&uie s! 6m&race 4or3ma ordonanţei sau #otărîrii etc$ Totodat!* tre&uie respectate anumite cerin"e

priind utiliFarea unor construc"ii* 4ormule* termeni corespunF!tori ş$a$%otriit Constitu"iei Repu&licii #oldoa ini"iatia le,islati! are loc

prin sesiFarea %arlamentului şi poate 4i de dou! 4eluri/a8 iniţiativă legislativă constituţională1

&= iniţiativă legislativă pentru adoptarea legilor organice şi ordinare.Ini"iatia le,islati! constitu"ional!* 6n doctrina uridic!* mai poart!

denumirea de iniţiativa revizuirii Constitu"iei$Constitu"ia Repu&licii #oldoa* ca le,e suprem! 6n sistemul uridic

normati* este o constitu"ie relati ri,id!* 6n sensul c! ea admite reiFuirea*dar numai printr3un sistem te+nic presta&ilit* iF6nd ini"iatia reiFuirii*

procedura acesteia şi limitele reiFuirii$Ini"iatia reiFuirii apar"ine unor su&iecte e:pres şi limitati ar!tate 6n

alin$ <1= al art$ 1;1 al Constitu"iei$ Ast4el* se preede/<1= ReiFuirea Constitu"iei poate 4i ini"iat! de/a= un num!r de cel pu"in 2((((( de cet!"eni ai Repu&licii #oldoa cu

drept de ot$ Cet!"enii care ini"iaF! reiFuirea Constitu"iei tre&uies! proin! din cel pu"in um!tate din unit!"ile administrati3terito3riale de nielul doi* iar 6n 4iecare din ele tre&uie s! 4ie 6nre,istrate

cel pu"in 2(((( de semn!turi 6n spriinul acestei ini"iatieP &= un num!r de cel pu"in o treime de deputa"i 6n %arlamentPc= GuernM$

Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 2;1

-Ş +!




De aici reFult! c!* 6n caFul unei (iniţiative populare+ de reiFuire aConstitu"iei* repreFentatiitatea tre&uie s! se realiFeFe su& un du&lu as3

pect/ un num!r minim de cet!"eni din r6ndul acelora care au drept de otPun num!r minim de unit!"i administrati3teritoriale de nielul doi <la ele*6n condi"iile statului nostru* se atri&uie raioanele* municipiile şi unitateaadministrati3teritorial! G!,!uFia= din care s! reFulte spriinul acestei ini3"iatie$

Aceasta* 6ns!* nu e tot$ Din ipoteFa ini"iatiei de reiFuire a Consti3tu"iei reFult! şi 4aptul c! su&iec"ii ce dispun de acest drept or preFenta

proiectele de le,i constitu"ionale %arlamentului numai 6mpreun! cu aiFulCur"ii Constitu"ionale* adoptat cu otul a cel pu"in ; udec!tori <eFi alin$<2= al art$ 1;1 al Constitu"iei=$

In materia le,ilor or,anice şi ordinare* con4orm art$ 8' al Constitu"i3ei* dreptul de ini"iati! le,islati! apar"ine deputa"ilor 6n %arlament* %re3şedintelui Repu&licii #oldoa* Guernului* Adun!rii %opularea a unit!"iiteritoriale autonome G!,!uFiaM$

6n practica le,islati! a tuturor statelor* inclusi Repu&lica #oldoa*ini"iatia le,islati! a Guernului prealeaF!$ Acest lucru* 6n mare m!sur!*e determinat de locul şi rolul Guernului 6n sistemul autorit!"ilor pu&lice

ale statului$A6nd un aparat 4unc"ion!resc specialiFat* Guernul* prin intermediulor,anelor centrale de specialitate ale administra"iei pu&lice* se con4runt!Filnic cu cele mai dierse pro&leme ale colectiit!"ii$ #en"ion!m şi 4aptulc!* spre deose&ire de alte autorit!"i pu&lice* aparatul Guernului este mai

&ine plasat 6n teritoriu* cunoaşte mai pro4und realitatea şi poate intereni 6nscopul per4ec"ion!rii re,lement!rilor normati3uridice$ Aceasta* 6ns!* nu6ndrept!"eşte a&solutiFarea rolului Guernului 6n ceea ce prieşte ini"ierea

proiectelor de le,i$ Nu poate s! nu 6n,rioreFe 4aptul c! la momentul de4a"! partea co6rşitoare a le,ilor adoptate <peste 9(= de c!tre %arlament

au 4ost ini"iate de Guern$O urm!toare etap! a procesului le,i4er!rii* de alt4el* nu o&li,atorie*este pulicarea proiectelor de legi. Ca re,ul!* nu toate proiectele de le,is6nt pu&licate* ci doar acele din ele* adoptarea c!rora ar aea o semni4ica"iedeose&it! pentru 6ntrea,a societate$

Avi0area proiectelor de legi 6n sistemul nostru de drept* 6nainte ca proiectele de le,i s! 4ie aduse 6n

deF&aterea plenului %arlamentului* ele tre&uie supuse unei aiF!ri$

8ş 355 @




AiFarea se 4ace de comisiile permanente competente ale %arlamentu3lui şi de Direc"ia uridic! a Aparatului %arlamentului$ AiFarea este menit!s! analiFeFe proiectele de le,i din punct de edere te+nico3uridic* adic!

prin prisma utiliF!rii corecte a no"iunilor uridice* a ordon!rii sistemice are,lement!rilor uridice* a coordon!rii lor cu ansam&lul re,lement!rilor uridice 6n i,oare* a con4ormit!"ii lor cu Constitu"ia$

Dup! deF&ateri* comisiile permanente competente 6ntocmesc aiFul* propun6nd* dup! caF* adoptarea* modi4icarea sau respin,erea proiectuluide le,e$

Indi4erent de con"inutul lor* aiFele comisiilor permanente au un ca3racter consultati$ Ca atare* atunci c6nd s6nt c+ema"i s! oteFe un proiectde le,e* deputa"ii comisiilor permanente ce au preFentat aiFe s6nt li&eri s!li se con4ormeFe sau nu$

AiFe asupra proiectelor de le,i pot sureni* de asemenea* din partea

4rac"iunilor parlamentare* a deputa"ilor* a di4eritelor or,anisme şi or,aniFa"iinon,uernamentale* a di4eritelor 4or"e şi mişc!ri politice* precum şi a a,en"ilor sociali implica"i 6n traducerea 6n ia"! a preederilor noilor acte normatie$

O semni4ica"ie deose&it! reine* indiscuta&il* studiilor* aiF!rilor şidocument!rilor din partea unor centre ştiin"i4ice* specialiFate* na"ionale şiinterna"ionale$ Acestea se or pronun"a asupra corel!rii proiectelor de le,icu sistemele le,islatie din alte "!ri şi strate,ia de inte,rare 6n UniuneaEuropean!$

?e0baterea proiectelor de legi O dat! epuiFat!* procedura de aiFare a proiectelor de le,i* acestea

s6nt supuse spre deF&atere %arlamentului$ DeF&aterea proiectului de le,e oac! un rol important 6n de4initiarea acestuia 6n ederea adopt!rii lui$DeF&aterea proiectului de le,e 6n %arlament cunoaşte dou! 4orme/ deF&aterea ,eneral! a proiectuluiP deF&aterea pe articole a proiectului$DeF&aterea generală a proiectului urm!reşte sa dea deputa"ilor posi&i3

litatea de a 4ace o prim! ealuare a con"inutului acestuia$ Aceast! deF&atereare un o&iect limitat* 6n cadrul ei deputa"ii se pronun"! doar asupra oportu3nit!"ii proiectului de le,e* a principiilor ce stau la &aFa lui şi a consecin"elor iitoarei le,i pentru deFoltarea societ!"ii* 6ntruc6t nu are ca scop analiFasistematic! a articolelor proiectelor de le,i* deF&aterea ,eneral! nu se 4inali3

FeaF! cu un ot$ Totuşi* 6n caFul 6n care comisia permanent!* 6ns!rcinat! s!raporteFe* propune respin,erea proiectului de le,e* %arlamentul* dup! 6nce3tarea deF&aterilor ,enerale se a pronun"a prin ot asupra propunerii$

#m 35 @




Dup! 6nc+eierea deF&aterilor ,enerale* se trece la deF&aterea pe articolea proiectului de le,e$ Discutarea articolelor 6ncepe cu amendamentele$

Acestea tre&uie s! 4ie depuse 6n scris* 6n termenul sta&ilit de re,ula3

ment* 6n timpul deF&aterilor* noi amendamente nu pot 4i depuse dec6t 6nmod e:cep"ional$ Amendamentele tre&uie s! se re4ere la con"inutul unuisin,ur articol al proiectului de le,e$

Articolele proiectului de le,e* 4ie c! s6nt modi4icate* con4orm amenda3mentelor* 4ie c! nu$ Ele se supun otului parlamentar$

Votarea proiectelor de legi 9adoptarea legilor

6n procesul adopt!rii le,ilor 6nt6lnim o serie de procedee a c!ror res3 pectare este* de asemenea* o&li,atorie* ocup6nd un loc de seam! 6n pro3cesul ,eneral al le,i4er!rii$ Aşa* de pild!* pentru ca o le,e or,anic! s! 4ieadoptat!* tre&uie s! se respecte procedura sta&ilit! de alin$ <1= al art$ 8;

al Constitu"iei/ Le,ile or,anice se adopt! cu otul maorit!"ii deputa"i3lor aleşi* dup! cel pu"in dou! lecturiM$ Atra,e aten"ie 4aptul c! le,iuitorulcere s! 4ie asi,urat! maoritatea simpl! a or,anului repreFentati supremal poporului Repu&licii #oldoa <e necesar otul a cel pu"in )1 deputa"i ai%arlamentului=$ O a doua condi"ie impus! s! 4ie respectat! este minimul delecturi/ le,ea or,anic! poate 4i otat! după cel puţin două lecturi.

6n materia le,ilor ordinare este sta&ilit! o alt! procedur!/ Le,ile ordi3nare şi +ot!r6rile se adopt! cu otul maorit!"ii deputa"ilor preFen"iM <alin$<2= al art$ 8; al Constitu"iei=$ Deşi le,iuitorul nu men"ioneaF! acest 4apt*dar se su&6n"ele,e* c! şedin"a %arlamentului tre&uie s! 4ie deli&erati!* adi3

c! s! se respecte corumul$Cele men"ionate se re4er! la procedura o&işnuit! de adoptare a le,i3lor or,anice şi ordinare$ Uneori* 6ns!* pot 4i 6nt6lnite e:cep"ii de la re,ula,eneral!$ Ast4el* alin$ <8= al art$ 111 al Constitu"iei Repu&licii #oldoa

preede e:pres una din e:cep"iile de la re,ula ,eneral!/ Le,ea or,anic!care re,lementeaF! statutul special al unit!"ii teritoriale autonome G!,!u3Fia poate 4i modi4icat! cu otul a trei cincimi <su&l$ ne apar"ine 3 aut$= dinnum!rul deputa"ilor aleşi 6n %arlamentM$

O procedur! special! se preede 6n caFul adopt!rii le,ilor constitu"io3nale$ Ast4el* art$ 1;' al Constitu"iei Repu&licii #oldoa <6ntitulat/ Le,ea

priind modi4icarea Constitu"ieiM= preede urm!toarele/<6= %arlamentul este 6n drept s! adopte o le,e cu priire la modi4i3

carea Constitu"iei dup! cel pu"in 5 luni de la data preFent!rii ini"iatieicorespunF!toare$ Le,ea se adopt! cu otul a dou! treimi de deputa"i$

+ t-




<2= Dac! de la preFentarea ini"iatiei cu priire la modi4icarea Consti3

tu"iei %arlamentul nu a adoptat timp de un an le,ea constitu"ional! cores3

punF!toare* propunerea se consider! nul!M$Din cele citate putem concluFiona urm!toarele/1$ De la data preFent!rii proiectului de le,e constitu"ional! 6mpreun!

cu aiFul Cur"ii Constitu"ionale p6n! la data adopt!rii le,ii constitu"ionalecorespunF!toare tre&uie s! treac! cel pu"in 5 luni$ Acest termen e pre!Futnu 6nt6mpl!tor$ O modi4icare constitu"ional! poate duce uneori la sc+im&!ri6n dierse le,i şi acte normatie su&ordonate le,ii$ Eident* pe parcursulacestor luni se or pre,!ti şi proiectele de acte normati3uridice care or 4i supuse modi4ic!rilor$

2$ Le,ea constitu"ional! poate 4i adoptat! nu mai t6rFiu de un an dela data preFent!rii proiectului le,ii constitu"ionale %arlamentului* 6n acestcaF este or&a de o limitare 6n timp$ Soarta proiectului le,ii constitu"ionalea tre&ui s! 4ie +ot!r6t! pe parcursul a 5 luni de la data deF&aterii proiectului de le,e la şedin"a 6n plen a %arlamentului$

'$ 6n caFul le,ilor constitu"ionale* tre&uie s! se respecte proceduraot!rii lor de c!tre o maoritate de dou! treimi <minimum 58 deputa"i=$

Constitu"ia* totodat!* preede e:cep"ii de la re,ula ,eneral!$ Ast4el*alin$ <1= al art$ 1;2 al Constitu"iei <6ntitulat/ Limitele reiFuiriiM= pree3de/

<1= DispoFi"iile priind caracterul sueran* independent şi unitar alstatului* precum şi cele re4eritoare la neutralitatea permanent! a statului*

pot 4i reiFuite numai cu apro&area lor prin re4erendum* cu otul maorit!3"ii cet!"enilor 6nscrişi 6n listele electoraleM$Din cele men"ionate* scoatem 6n eiden"! 4aptul c!* 6n procedura de re3

iFuire a Constitu"iei* pe pro&lemele nominaliFate* le,iuitorul 6m&in! te+3nicile speci4ice democra"iei repreFentatie cu cele ale democra"iei directe3 re4erendumul$ Ast4el* reiFuirea acestor pro&leme* 4!cute 6n %arlament*nu este su4icient!$ Ea a 4i de4initi! doar dup! apro&area ei prin re4eren3dum şi doar cu otul maorit!"ii <)(1= cet!"enilor Repu&licii #oldoacu drept de ot$

Constitu"ia Repu&licii #oldoa <alin$ <'= al art$ 1;2= mai preede ocondi"ie imperati!/

<'= Constitu"ia nu poate 4i reiFuit! pe durata st!rii de ur,en"! deasediu şi de r!F&oiM$

Eident* nerespectarea procedurilor sta&ilite duce la inalidarea deciFi3ilor de adoptare a le,ilor şi* prin urmare* la neconstitu"ionalitatea acestora$

) +$ t-




Scoatem 6n eiden"! şi preederea constitu"ional!* pre!Fut! de alin$<'=alart$ 8;/

%roiectele de le,i preFentate de Guern* precum şi propunerile le3

,islatie ale deputa"ilor acceptate de acesta s6nt e:aminate de %arlament6n modul şi dup! priorit!"ile sta&ilite de Guern* inclusi 6n procedur! deur,en"!$ Alte propuneri le,islatie se e:amineaF! 6n modul sta&ilitM$

Ast4el* 4!r! s! preciFeFe 6n ce constau 4ormalit!"ile operatie* pe care le preconiFeaF!* preederea constitu"ional!* numai ce citat!* presupune proce3dur! special! de ur,en"! pentru proiectele de le,i preFentate de Guern$

Le,ile adoptate de c!tre %arlament s6nt semnate de %reşedintele aces3tuia şi s6nt trimise spre promul,are %reşedintelui Repu&licii$

5romulgarea legii

Deşi adoptat! cu maoritatea corespunF!toare ale deputa"ilor %arla3

mentului* o le,e nu a putea intra 6n i,oare şi nu a putea 4i aplicat! deautorit!"ile statului* dac! nu a 4i promulgată de %reşedintele Repu&licii#oldoa$ %romul,area le,ii de c!tre %reşedintele Repu&licii* de şe4ul sta3tului nu repreFint! o simpl! 4ormalitate te+nic!$ %romul,area* mai de,ra3

&!* constituie o e:presie elocent! a diiFiunii puterii 6ntr3un stat demo3craticM$1 %rin promul,are şe4ul statului con4irm! o4icial c! o le,e a 4ostadoptat! de %arlament cu respectarea procedurii pre!Fute 6n acest scop deConstitu"ie şi dispune ca urmare punerea ei 6n aplicare de c!tre or,anelecompetente ale statuluiM$2

Cele spuse nu e:clud toate pro&lemele care pot s! apar! 6n le,!tur!cu natura 2uridică a promul,!rii le,ilor/ constituie aceasta o sanc"iune sau

urm!reşte alte scopuri Este %reşedintele Repu&licii un su&iect al le,i4e3r!rii sau nu

6n Statele Unite ale Americii* spre e:emplu* preşedintele particip! lae:ecutarea puterii le,islatie$ El are dreptul de a3şi 4ace cunoscut! p!rerea*6n ce prieşte proiectul de le,e adoptat 6n Con,res* 6n 6ntre,ul s!u* sau

poate indica numai acele p!r"i care 13ar 4ace s! nu 6l semneFe$ Dac! preşe3dintele decide s! nu semneFe proiectul adoptat al le,ii 3 sau cum se spune*6şi e:ercit! dreptul de veto 3 proiectul a 4i 6naintat Con,resului pentru onou! e:aminare$ Dac! dup! ree:aminare preşedintele opune veto pentrua doua oar!* Con,resul poate adopta le,ea* 4!r! a 4i neoie de acordul

preşedintelui* cu condi"ia ca o maoritate de dou! treimi s! se pronun"! 6n4aoarea ei* at6t 6n Con,res* c6t şi 6n Senat$

Dan Cio&anu* *pera citată$ pa,$ 1(1$Tudor Dr!,anu* *pera citată$ pa,$ 121$

U 3 5 ) @




In condi"iile noastre preşedintele nu poate 4i considerat ca su&iect cee:ercit! puterea le,islati!$ %reşedintele nu dispune nici de dreptul de veto.El mai de,ra&! poate 4i priit ca acel su&iect* care asi,ur! cola&orarea pu3

terilor 6n stat$ iind* indiscuta&il* unul din su&iec"ii puterii e:ecutie laniel central <alt su&iect 4iind Guernul=* %reşedintele Repu&licii 6şi aducecontri&u"ia la e:ercitarea puterii le,islatie şi are posi&ilitatea s! o in4lu3en"eFe$ Acest lucra reFult! din con"inutul art$ 7' al Constitu"iei <6ntitulat/%romul,area le,ilorM=/

<1= %reşedintele Repu&licii #oldoa promul,! le,ile$<2= %reşedintele Repu&licii #oldoa este 6n drept* 6n caFul 6n care are

o&iec"ii asupra unei le,i* s! o trimit!* 6n termen de cel mult dou! s!pt!m6ni*spre ree:aminare %arlamentului* 6n caFul 6n care %arlamentul 6şi men"ine+ot!r6rea adoptat! anterior* %reşedintele promul,! le,eaM$

6n preFen"a acestei re,lement!ri este eident! respectarea unei proce3duri te+nico3uridice şi anume/

1$ %entru promul,area le,ii %reşedintele are la dispoFi"ie dou! s!pt!m6ni$ %e parcursul acestui timp* %reşedintele Repu&licii a promul,a le,ea sau o a trimite spre ree:aminare %arlamentului* 6ncaFul 6n care %reşedintele promul,! le,ea* aceasta din urm! aurma etapele respectie ale procesului le,i4erati$

2$ %reşedintele Repu&licii poate cere %arlamentului* 6n acelaşi termenree:aminarea le,ii pentru orice motie* care pot mer,e de la inac3cepta&ilitatea unor te:te* 6ndreptarea unor erori p6n! Ia neoportuni3tatea* 6n ,eneral* a le,ii$

'$ Ree:aminarea le,ii poate 4i cerut! de c!tre %reşedintele Repu&licii

de c!tre %arlament$;$ E:amin6nd o&iec"iile %reşedintelui Repu&licii* %arlamentul e 6n

drept s! accepte sau s! respin,! o&iec"iile %reşedintelui* cu maoritatea de oturi cerut! pentru adoptarea le,ii* 6n 4unc"ie de naturaacesteia$ De reFultatul reot!rii depinde soarta de mai departe a le,ii$ 6n caFul 6n care %arlamentul reoteaF! le,ea* adic! 6şi men"ine+ot!r6rea adoptat! anterior* %reşedintele Repu&licii este o&li,at s!

promul,e le,ea* indi4erent de 4aptul* 6n ce m!sur! %arlamentul a

"inut cont de o&iec"iile sale$6n caFul 6n care %arlamentul nu a acumula num!rul necesar deoturi* le,ea 6şi pierde aliditatea$

)$ %reşedintele promul,! le,ea prin emiterea unui decret$

8? 3! r



Teoria gener"!ă a dreptului şi st"!u!ui

5ublicarea legii 3n 8onitorul Rficial %u&licarea este opera"iunea prin care le,ea este adus! la cunoştin"a

societ!"ii$ Le,ea se pu&lic! 6mpreun! cu decretul %reşedintelui Repu&licii

de promul,are a ei$ Necesitatea pu&lic!rii este o consecin"! a principiului c! nimeni nu se poate ap!ra cu necunoaşterea le,ii ;nemo censetur ignorare legeni8. %entrua se putea presupune c! toate persoanele iFate de le,e o cunosc* ele tre&uie

puse 6n situa"ia de a o putea cunoaşte* condi"ie ce se realiFeaF! prin pu&licare$in6nd cont de acest 4apt* art$ 85 al Constitu"iei preede c! le,ea se

pu&lic! 6n #onitorul O4icial al Repu&licii #oldoa $$$M$Te:tul acestei preederi constitu"ionale o&li,! #onitorul O4icial al

Repu&licii #oldoa s! dea curs le,ii* s!3i dea ia"!* s3o aduc! la cunoştin"atuturor$ Totodat!* se su&liniaF! 4aptul c! pu&licarea le,ii 6n alte surse* in3di4erent de natura acestora* nu produce e4ecte uridice$ E4ectele uridice se

or produce numai prin pu&licarea le,ii 6n #onitorul O4icial al Repu&licii#oldoa$ Constitu"ia e:clude posi&ilitatea de a nu pu&lica le,ea/ Nepu3

&licarea le,ii atra,e ine:isten"a acesteiaM <art$ 85 al Constitu"iei=$Constitu"ia Repu&licii #oldoa nu preede 6n ce termen dup! pro3

mul,are tre&uie s! ai&! loc pu&licarea le,ii 6n #onitorul O4icial$ Credemc! o preciFare 6n aceast! priin"! ar 4i constituit o ,aran"ie 6n plus 6n des4!3şurarea normal! a le,i4er!rii$

Intrarea 3n vigoare a legii Con4orm art$ 85 al Constitu"iei* Le,ea se pu&lic! 6n #onitorul O4i3

cial al Repu&licii #oldoa şi intr! 6n i,oare la data pu&lic!rii sau la data

pre!Fut! 6n te:tul eiM$%rin* urmare* dac! le,ea nu cuprinde un termen pentru intrarea ei 6ni,oare* data pu&lic!rii acesteia 6n #onitorul O4icial repreFint! data de lacare ea deine e:ecutorie pentru to"i cei c!rora i se adreseaF!$

1!.. <ărţile #onstituti5e ale legii

Transpunerea 6n te:t a 4ondului de idei ce e:prim! con"inutul unei le,ise 4ace 6n aşa 4el 6nc6t materia re,lementat! s! ai&! un aspect ordonat şi

&ine sistematiFat$ %e planul sistematiF!rii o le,e are* de re,ul!* urm!toare3le p!r"i constitutie/

a= e:punerea de motieP &= titlul le,iiPc= pream&ululPd= 4ormula introducti!P

-m %6i e-




e= dispoFi"ii <principii= ,eneraleP4= dispoFi"ii de con"inutP

,= dispoFi"ii 4inaleP+= dispoFi"ii tranFitoriiP i=ane:e <dup! caF=$a8 /xpunerea de motiveAceasta se re,!seşte mai ales 6n caFul le,ilor de importan"! deose&it!

şi con"ine o succint! preFentare a le,ii* a necesit!"ilor edict!rii ei şi a sco3 pului pentru care a 4ost adoptat!$

8 Titlul este elementul principal de identi4icare a le,ii <a actului nor mati=$ El este constituit dintr3o e:primare sintetic! a o&iectului re,lement!rii$ %entru uşurin"a identi4ic!rii* titlul le,ii se 6ntre,eşte cuun num!r de ordine 6n cadrul anului 6n care aceasta a 4ost adoptat!$Titlul se e:prim!* de re,ul!* 6n dou! 4eluri/ întro formă descriptivă$ care începe$ de oicei$ cu prepoziţia

(privind+$ (cuprivire la+ etc.$ urmată de exprimarea sinteticăa oiectului reglementării1

întro formă sustantivată$ oiectul reglementării fiind sinteti zat întrun cuvînt sau două ;de ex.$ >egea finanţelor$ >egea viei şi vinului etc.8.

c= Preamulul constituie o introducere ce preede re,lementarea pro3 priu3Fis!* prin care se e:prim! motia"ia politico3social! a inter en"iei le,islatie$ %ream&ulul nu e un element o&li,atoriu al le,ii$

El se 4oloseşte* de re,ul!* 6n caFul le,ilor de propor"ii mai mari sau6n caFul le,ilor ce preFint! un interes maor pentru societate$d= :ormula introductivă e:prim! o idee de re4erire la dispoFi"iile con

stitu"ionale sau ale unei alte le,i sau act normati superior* ce constituie temeiul le,al al adopt!rii actului normati$

e= Dispoziţiile generale e:prim! preederi prin care se determin!o&iectul* scopul* s4era rela"iilor sociale ce se re,lementeaF!* precum şi unele preederi de natur! s! orienteFe 6ntrea,a re,lementare* 6n dispoFi"iile ,enerale se mai re,!sesc* de asemenea* e:plicarea şi de4inirea unor no"iuni de concepte* pe care le instituie şi cucare opereaF! actul normati$

Ideile re4lectate 6n dispoFi"iile ,enerale* 6n principiu* nu tre&uie relua3te 6n celelalte p!r"i ale proiectului* pentru a nu repeta unele preederi$Compartimentul respecti are o importan"! maor!* mai ales 6n caFul

adopt!rii unor coduri* re,ulamente etc$ 6n unele acte normatie termenuldispoFi"ii ,eneraleM poate 4i 6nlocuit cu termenul principii ,eneraleM$

preiconf

c

6n "inedei

ci4reca şiP

-Ş +%* t-




/a

r3

uE

a ă

4= Dispoziţiile de conţinut urmeaF! dup! dispoFi"iile ,enerale$ Eleocup! partea cea mai mare a actului normati$ Aceasta e şi 4iresc$In ele se re4lect! principalele re,lement!ri normatie$ DispoFi"iilede con"inut se ,rupeaF! 6n compartimente de di4erite ,rade/ titluri*capitole* sec"iuni etc$

,= Dispoziţiile finale cuprind* de re,ul!* preederi 6n le,!tur! cu/

punerea 6n aplicare a actului normatiP intrarea 6n i,oare a actului normatiP reFolarea incidentelor pe care actul normati dat le are asupra

unor alte acte cu care ine 6n atin,ere$

#8 Dispoziţiile tranzitorii. %romo6nd alte solu"ii le,islatie* o le,enou! ine* 4!r! 6ndoial!* 6n contradic"ie cu ec+ea re,lementare pecare o 6nlocuieşte$ Acest con4lict poten"ial este reFolat* de re,ul!*

prin a&ro,area re,lement!rii ec+i$ Aplicarea de 6ndat! a noilor solu"ii poate s! creeFe* 6n unele caFuri* anumite neconcordan"e*incompati&ilit!"i* 6n special* 6n caFul unor raporturi sau situa"ii

uridice n!scute su& ac"iunea normelor ec+i* dar neconsumate

6n 6ntre,ime p6n! la data intr!rii 6n i,oare a noului act$ <De e:$/%arlamentul Repu&licii #oldoa* ales 6n 4e&ruarie 177;* con4ormle,ii din 1; octom&rie 177' priind ale,erea %arlamentului* eraconstituit din 1(; deputa"iP Constitu"ia Repu&licii #oldoa din 27iulie 177; a sta&ilit c! %arlamentul e constituit din 1(1 deputa"i=$

6n asemenea condi"ii apare necesitatea ca 6n noul act s! se cuprind! preederi prin care s3ar accepta raporturile sau situa"iile ap!rute anterior*con4orm ec+iului act* dar neconsumate$

%rin 4inalitatea lor* dispoFi"iile tranFitorii reFol! un con4lict al le,ilor 6n timp* ,enerat de imposi&ilitatea adopt!rii imediate a unor solu"ii la pre3

ederile le,ii noi$i8 0nexe. Un procedeu deseori 6nt6lnit 6n redactarea le,ilor şi altor

acte normatie 6l constituie 6ntocmirea* al!turi de corpul propriu3Fis al le,ii* a unor ane:e$ Ane:ele se 4olosesc* 6n principal* pentru ase reda unele preederi ce presupun e:prim!ri ci4rice sau statistice*or,ani,rame* desene* ta&ele* sc+i"e etc$

6n caFul 6n care o le,e are mai multe ane:e* acestea se numeroteaF! cuci4re 6n ordinea citirii lor 6n te:tul le,ii$ Ane:ele au aceeaşi putere uridic!ca şi actul normati la care ele se re4er!$

) +%+ t-




Elementul structural de &aF! al actului normati este articolul$ Artico3lul re4lect! con"inutul actului normati şi se 6nt6lneşte 6n toate p!r"ile con3stitutie ale actului* e:cep"ie 4iind pream&ulul care* prin natura şi 4unc"iasa uridic!* nu are con"inut dispoFiti$

iecare articol cuprinde* de re,ul!* o sin,ur! dispoFi"ie* dar s6nt situ3a"ii c6nd unul şi acelaşi articol con"ine mai multe dispoFi"ii$

%entru identi4icare* articolele dintr3un act normati se numeroteaF! cuci4re ara&e* 6ncep6nd cu l* 2* ' $$$ 6n unele caFuri* articolul poate 4i intitulat*titlul sco"6nd 6n eiden"! ima,inea articolului* con"inutul acestuia$ In caFulcomplet!rii te:tului unui act cu noi articole* numerotarea poate 4i 4!cut!cu numere 6nso"ite de indici de di4eren"iere$ Asemenea procedeu permite

p!strarea numerota"iei ec+i a articolelor$Un alt element de structur! al actului normati este alineatul$ Alineatul

repreFint! o parte dintr3un articol şi poate 4i 4ormat* dup! caF* dintr3o propo3Fi"ie* o 4raF! sau mai multe 4raFe aşeFate 6n te:t 6ntr3o anumit! 4orm!$

De re,ul!* articolele s6nt 4ormate din dou! sau mai multe alineate$ Serecomand!* pentru claritate* preciFie şi caracterul unitar al articolului* caacesta s! nu 4ie 4ormat dintr3un num!r prea mare de alineate$

6n caFul actelor normatie oluminoase* alineatele pot 4i marcate* 6n ca3drul 4iec!rui articol* 6n ordinea succesi! cu ci4re ara&e puse 6ntre paranteFe$

Determinarea cu preciFie a alineatelor dintr3un articol preFint! impor3

tan"!* 6n special* 6n caFul a&ro,!rii sau 6n caFul e:isten"ei unor norme detrimitere* 6n asemenea situa"ii* o eronat! determinare a alineatelor este denatur! de a crea con4uFii sau c+iar de a da o aplicare ,reşit! a te:telor$

1! 4. G5enimente legislati5e

O importan"! deose&it! 6n ia"a uridic! a societ!"ii o au evenimentelelegislative. La ele pot 4i atri&uite urm!toarele/

a= modi4icarea actelor normatieP &= completarea actelor normatiePc= repu&licarea actelor normatiePd= suspendarea actelor normatiePe= a&ro,area actelor normatieP4= recti4icarea actelor normatie$1

Costic! -oicu* *pera citată$ pa,$ 217$

-Ş +%! t-




Modificarea constituie o ac"iune c+emat! s! sc+im&e aspectul* 4ormaşi con"inutul o&iectului$ In ceea ce prieşte modi4icarea actului normati*aceasta const! 6n sc+im&area e:pres! a unui sau mai multe articole ori

alineate şi redactarea lor 6ntr3o nou! 4ormulare$ #odi4icarea actelor nor3matie necesit! respectarea unor re,uli/a= modi4icarea unui act normati se 4ace printr3un act normati de

aceeaşi 4or"! uridic!/ le,ea constitu"ional! se modi4ic! printr3ole,e constitu"ional!* le,ea or,anic! 3 printr3o le,e or,anic!* ceaordinar! prin le,e ordinar! etc$P

&= printr3un act normati cu 4or"! uridic! in4erioar! nu se poate modi4ica un act normati cu 4or"! uridic! superioar!P

c= printr3un act normati cu 4or"! uridic! superioar! se poate modi4ica un act normati in4erior$ Acest lucru* 6ns!* poate 4i 4!cut 6ncaFuri e:cep"ionale* cu condi"ia c! or,anele care au emis actul nor

mati supus modi4ic!rii s!31 reconsidere$#odi4icarea se poate realiFa pe dou! c!i/ printr3un act normati e:pres emis 6n acest scopP printr3un act normati care* 6n principal* re,lementeaF! altcea dar

care* printre altele* modi4ic! un alt act normati$Completarea actului normati const! 6n introducerea 6n actul normati

e:istent a unor dispoFi"ii noi care se adau,! elementelor structurale e:istente$Completarea necesit! respectarea aceloraşi re,uli* caracteristice modi4ic!rii$

#en"ion!m 4aptul c! at6t modi4icarea c6t şi completarea actelor nor3matie este admis! cu condi"ia s! nu a4ecteFe concep"ia ,eneral! ori ca3racterul unitar al actelor normatie supuse modi4ic!rii sau complet!rii$ Eimportant şi se cere ca preederile de modi4icare şi completare s! se inte3,reFe armonios cu preederile e:istente$

!epulicarea interine 6n situa"ia actelor normatie modi4icate saucompletate su&stan"ial$ %reederile de modi4icare sau completare a actu3lui normati se or inte,ra la cele e:istente* actualiF6ndu3se denumirilesc+im&ate 6ntre timp şi realiF6nd o nou! numerotare a articolelor* alineate3lor* capitolelor şi celorlalte structuri ale actului$

Suspendarea actului normati const! 6n 6ntreruperea temporar! a ac"i3unii actului normati* 6n ansam&lu* sau a unor preederi ale acestuia$ Sus3

pendarea poate aea loc doar 6n caFuri speciale$

Suspendarea este dictat! printr3un act normati de acelaşi niel saude niel superior$ In actul de suspendare tre&uie s! se pread!* 6n mod e:3 pres* data la care se produce* durata concret! de suspendare şi preederilesupuse suspend!rii$

83 35 m#




La data pre!Fut! 6n te:t sau la e:pirarea duratei de suspendare* actul

normati sau preederile a4ectate de suspendare* reintr! de drept 6n i,oare$

0rogarea este opera"iunea care anuleaF! actul normati* 6n ansam3 &lu* sau anumite preederi ale acestuia <-eFi/ Ac"iunea le,ii 6n timp* spa"iuşi asupra persoanelor=$

!ectificarea actelor normatie interine 6n caFul 6n care* dup! pu&li3carea actului normati se descoper! erori materiale 6n cuprinsul acesteia*adic! preederile pu&licate nu corespund celor otate$

Recti4icarea se 4ace de c!tre autoritatea care a emis actul normatirespecti$

1!.$. 2im'a" şi stil n ela'orarea a#telor normati5e

Un loc important 6n ela&orarea actelor normatie 6l ocup! stilul şilim&aul lor$ Con"inutul actului normati* modul de 6m&inare a elementelor structurale ale acestuia* claritatea* accesi&ilitatea* s6nt 6ntotdeauna pro&eale m!iestriei le,iuitorului$ Cei care s6nt 6nFestra"i cu un spirit destul decuprinF!tor pentru a putea da le,i propriului popor sau altui popor* 3 men3"iona #ontesuieu 3 tre&uie s! 4ie aten"i la anumite lucruri priitoare la4elul de a le alc!tui$

Stilul lor tre&uie s! 4ie concis$ Le,ile celor Dou!spreFece Ta&le s6ntun mod de conciFie/ copiii le 6n!"au pe de rost$ Noellele lui Kustinian s6ntat6t de diluate 6nc6t ar tre&ui s! 4ie prescurtate$

Stilul le,ilor tre&uie s! 4ie simpluP e:presia 4ireasc! se 6n"ele,e 6ntot3deauna mai &ine dec6t e:presia c!utat!M$ Bi mai departe/ Le,ile nu tre&uies! 4ie su&tileP ele s6nt 4!cute pentru oameni cu 6n"ele,ere mediocr!P elenu s6nt e:presia artei lo,icii* ci a udec!"ii simple a unui tat! de 4amilieM1$Le,iuitorul 3 remarca I+erin, 3 tre&uie s! ,6ndeasc! pro4und ca un 4iloso4*dar tre&uie s! se e:prime ca un "!ran$

%entru a asi,ura o claritate şi accesi&ilitate a actelor normatie* aces3tea tre&uie s! s! 4ie clar 4ormulate şi relati uşor de 6n"eles* s! nu prooa3ce con4uFii$ Dac! dreptul a 6ntre&uin"a 6nc! ştampila uridic! 3 preciFaAle:andru -!llim!rescu 3 incertitudinea şi aria"ia interpret!rilor 6şi or da li&er curs$ Dimpotri!* cu c6t lim&a uridic! a 4i mai precis!* mai 4or3

mat!* cu at6t dreptul a preFenta o uni4ormitate mai complet!* iFor6t! dinunitatea interpret!rilorM$2

ser

spu

pre

ridiau uneno"

te!c

1 Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ pa,$ 19(* 192$2 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '';$

-= +%%




Romanii 6n"eleser! at6t de &ine acest lucru* 6nc6t 6n Digeste consacra3ser! o carte 6ntrea,! e:plica"iei di4eritor termeni uridici* $@8e verorum

significatione+.

De asemenea* proiectul de Cod ciil 4ranceF con"inea un te:t carespunea/ Atunci c6nd o le,e este clar! nu tre&uie s!3i ocoleşti litera su& prete:tul de a3i respecta spiritulM$

Autorii Codului ciil ,erman au dat o mare aten"ie terminolo,iei u3ridice şi au de4init cei mai mul"i termeni pe care 6i 6ntre&uin"eaF!* &a c+iar au creat unele e:presii noi* luate din lim&a ul,ar!* 6ns! c!rora le3au datun sens uridic special$ Cum Fice autorul ,erman Martin bolff$ acest codeit! cu o mare ,ri! de a 6ntre&uin"a 4ie di4erite cuinte pentru aceeaşino"iune* 4ie un sin,ur cu6nt pentru di4erite no"iuniM$1

-or&ind despre lim&aul şi stilul uridic 6n procesul de ela&orare a ac3telor normatie* e caFul s! eiden"iem c6tea re,uli de te+nic! le,islati!/

1$ Lim&aul actelor normatie tre&uie s! 4ie lim&aul destinatarilor s!i$ Lim&aul tre&uie s! 4ie deci clar* concis şi precis$

2$ Te:tul actului normati tre&uie s! utiliFeFe cuinte proprii lim&iior&ite* s! eite neolo,ismele 6nc! neasimilate 6n lim&aul comun*acestea urm6nd s! 4ie 4olosite doar 6n m!sura 6n care 6n lim&a romQn! lipsesc termenii care s! desemneFe realitatea iFat!* 6n aceast!ordine de idei* s6nt 6nc! actuale cuintele spuse de %esare )eccaria<18'93187;= 6n lucrarea sa Despre in4rac"iuni şi pedepseM/ Dac!interpretarea le,ilor este un r!u* de &un! seam! c! o&scuritatea lor*care atra,e 6n mod necesar dup! sine interpretarea* este un alt r!uP

şi acesta a 4i 4oarte mare dac! le,ile s6nt scrise 6ntr3o lim&! str!in! poporului 3 ceea ce 6l 4ace s! depind! de c6"ia* neput6nd udeca elsin,ur ce s3ar putea 6nt6mpla cu li&ertatea sa ori a mem&rilor s!i3 6ntr3o lim&! care 4ace dintr3o carte solemn! şi pu&lic! una aproa

pe priat! şi 4amilial!$ Cu c6t a 4i mai mare num!rul acelora careor 6n"ele,e şi or aea 6n m6inile lor codicele sacru al le,ilor* cuat6t mai pu"in 4recente or 4i 6nc!lc!rile de le,eM$2

'$ Cunoaştem c! o ştiin"! tre&uie s! posede un lim&a propriu* &inede4init$ Acest lucru se atri&uie şi dreptului$ Le,iuitorul tre&uie s!tind! spre un sistem terminolo,ic propriu* uni4orm* 6n care ar 4iclar sensul 4iec!rui termen utiliFat$ De e:emplu* nu apar di4icult!"i6n ceea ce prieşte 6n"ele,erea corect! a sensului unor termeni spe3

1 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '')$2 Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ pa,$ 258$

8U 37 8




ciali* cum ar 4i/ persoan! uridic!* 4apt uridic* in4rac"iune etc$ Deaceea* atunci c6nd le,iuitorul utiliFeaF! termeni care ar putea aeamai multe sensuri* se recomand! ca 6n te:tul actului normati s! se

e:plice termenul respecti$;$ Stilul actelor normatie presupune reducerea re,ulilor de conduit! printr3un num!r c6t mai mic de cuinte$ Din aceste considerente*ceea ce de la sine e 6n"eles nu e caFul s! e:pui 6n te:t$ Ceea ce a 4ostmen"ionat odat!* nu e caFul s! repe"i$

Un loc deose&it de important 6n lim&aul şi 6n stilul de ela&orare aactelor normatie 6l ocup! arti4iciile de te+nic! uridic!* 6ntre care cele maieiden"iate sini ficţiunile şi prezumţiile.

Acestea s6nt nişte procedee intelectuale$ Dat 4iind 6ns! rolul lor specialşi important pe care31 oac!* GenA le claseaF! 6n mod separat/

%reFum"iile le,ale şi 4ic"iunile s6nt 6n mod iFi&il apropiate* prin ace3ea c! printr3un e4ort al spiritului ele tind s! modi4ice oarecum realitatea*ast4el cum ne apare 6n modul cel mai simplu 6n scopul de a determina saua 6nlesni anumite scopuri practiceM$1

:icţiunileRealitatea social! este mult mai comple:! dec6t posi&ilitatea re,le3

ment!rii ei uridice 6n toate aspectele şi cu un 6nalt ,rad de acurate"e$ Ne3c!t6nd la aceast!* instan"! udec!toreasc! este o&li,at! s! solu"ioneFe toatecaFurile <spe"ele= cu care a 4ost sesiFat!$2

Le,iuitorii din toate "!rile 6ncearc! s! reFole aceast! pro&lem! prac3tic! prin crearea de 4ic"iuni$

:icţiunea 2uridică ;fictio 2uris8 este un procedeu de te+nic! 6n con34ormitate cu care un anumit 4apt este considerat ca e:istent sau ca sta&ilit*deşi el nu a 4ost sta&ilit sau nu e:ist! 6n realitate$ Cu autorul 4ic"iunilor consider!m 6n mod 4icti* c! cea este e:act* cu toate c! despre acel ceaaem cunoştin"e insu4iciente sau imper4ecte$ Spre e:emplu* copilul nen!s3cut* dar conceput se consider! c! e:ist!* cu toate c!* acesta nu s3a n!scut$Ast4el* prin aceast! 4ic"iune uridic!* el deine capa&il a31 moşteni pe tat!ls!u* care este posi&il s! decedeFe p6n! la naşterea lui <cu condi"ia 6ns! ca4!tul s! se nasc! iu=$

ic"iunea era cunoscut! 6nc! 6n Roma Antic! su& denumirea de 3 fans conceptus+. Ast4el* la Roma e:ista principiul c! numai un cet!"eanroman poate l!sa un testament$ Deşi testamentul unui indiid care apoi c!3

1 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '27$ Dan Cio&anu* *pera citată$ pa,$ ;5$

#m 3= t8




dea 6n captiitate* preFent6ndu3şi status civitatis$ nu mai era ala&il* Le,ea%ornelia declara* printr3o 4ic"iune* c! testamentul este ala&il* consider6ndc! autorul lui a murit 6nainte de a c!dea priFonier$

&#ering demonstreaF! utilitatea istoric! şi do,matic! a 4ic"iunii$Rolul istoric const! 6n introducerea unor re,uli de drept noi* tar! aconstrui un principiu nou* ci numai consider6nd c! anumite caFuri se 6nca3dreaF! 6ntr3un principiu ec+i* deşi lucrul este ine:actP aceasta numai sprea nu modi4ica principiul$

Rolul dogmatic al 4ic"iunii const! 6n a p!stra unitatea lo,ic! a sistemu3lui uridic* necre6nd concepte noi* ci numai din cele ce r!m6n 6n armoniecu cele e:istente$

S3a spus c! aFi n3ar mai tre&ui admise 4ic"iunile* le,iuitorul 4iind li&er de a 4ace complet!ri 6n le,isla"ie$ Totuşi* marea parte a autorilor se pronun3"! 6n 4aoarea p!str!rii lor$ Cum men"iona &#ering DeFordinii 4!r! 4ic"iune

6i este de o mie de ori pre4era&il! ordinea cu 4ic"iuneM$2

In iFiunea pro4esorului Uniersit!"ii O:4ord Y$ L$ A$ Yart* 4ic"iuneaapare ca un element e:traM* care ,+ideaF! udec!torul şi 6i o4er! o us3ti4icare$$$ Oamenilor li se pare c! 6n re,ul! e:ist! cea* care 6i o&li,! s!4ac! anumite lucruri şi le sereşte drept ,+id şi udec!tor* aceasta este 6ns!numai o iluFie* 4ie ea şi util!$ Tot ceea ce e:ist! 6n plus 6n 4aptele uşor constata&ile de comportament de ,rup* este doar impulsul puterii de a necomporta 6n corespundere cu re,ula şi de a 6ntreprinde ac"iuni 6mpotriacelor care nu 4ac acest lucru$ Dar* 6n loc s! apreciem acest impuls la ustalui aloare* noi ne ima,in!m c! e:ist! cea e:tern* o parte iniFi&il! a

uniersului* care ne ,+ideaF! şi ne controleaF! aceste actiit!"i$ Ne a4l!m*ast4el* pe t!r6mul 4ic"iunii* 6!r6m cu care* se Fice* dreptul a aut 6ntotdeaunacone:iuni$ Numai datorit! 4aptului c! accept!m aceast! 4ic"iune* putemor&i r!spicat de ,uernarea le,ilor* şi nu a oamenilorM$'

Le,isla"ia Repu&licii #oldoa* de asemenea* utiliFeaF!* 6n diersecaFuri* 4ic"iunile$ Aşa* de e:emplu* art$ )2 al Codului Ciil al Repu&licii#oldoa <Declararea persoanei decedat!M= preede/

<1= %ersoana poate 4i declarat! decedat! prin +ot!r6re a instan"ei de udecat! dac! timp de ' ani la domiciliul s!u lipsesc ştiri despre locul undese a4l! sau dup! 5 luni dac! a disp!rut 6n 6mpreur!ri ce preFentau o prime3die de moarte sau care dau temei a presupune c! a decedat 6n urma unui

anumit accident$

l 1 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ ''13''2$2 I&idem* pa,$ '''$J Y$ L$ A$ Yart* %onceptul de drept$ pa,$ 2'$

8P 3) iU




<2= Un militar sau o alt! persoan! disp!rut! 4!r! este 6n le,!tur! cuac"iuni militare poate 4i declarat! decedat! numai dup! e:pirarea a 2 ani dela 6ncetarea ac"iunii militare $$$M$

Este eident c! termenii indica"i pentru declararea persoanei decedat!este o 4ic"iune* 4iindc! cel disp!rut ar 4i putut s! nu 4i murit sau nu$ C+iar dac! persoana disp!rut! a decedat* este aproape cert c! moartea nu a inter3enit e:act la data scur,erii timpului indicat$

Prezumţiile s6nt procedee te+nice prin care le,iuitorul accept! sauc+iar impune c! cea e:ist! 4!r! s! 4ie neoie de a pro&a o atare situa"ie$ 1

%reFum"ia este deci un act oluntar al spiritului* consider6nd casi,ur ceea ce este 6ndoielnic* ca nediscuta&ii ceea ce este cel mai pro3

&a&ilM$2 Ea porneşte de la o pro&a&ilitate spre a proclama o certitudine$E:emplu de preFum"ii ne pot seri/ preFum"ia cunoaşterii le,ii din mo3

mentul pu&lic!rii ei* preFum"ia con4orm c!reia copilul n!scut 6n timpulc!s!torie are ca tat! pe so"ul mamei* se preFum! ca ade!rat ceea ce s3a udecat ş$a$

%reFum"iile pot 4i/ relative ;2us tuntum8 şi asolute ;2uri set de 2ure8.%reFum"iile relatie pot 4i in4irmate prin pro&e contrare$ De e:emplu*

se doedeşte c! nu so"ul este tat!l copilului* sau* pornind de la preFum"iade neino!"ie* se aduc pro&e care doedesc ino!"ia$

%reFum"iile a&solute nu pot 4i r!sturnate prin nici un 4el de doad!$E:emplu ne poate seri preFum"ia de necunoaştere a le,ii c! minorul su&1; ani nu are discera!m6nt pentru a r!spunde penal pentru 4apta sa$

%reFum"iile* de asemenea* se di4eren"iaF! 6n preFum"ii legale şi pre3Fum"ii 2udiciare.

>egale s6nt preFum"iile determinate 6n special prin le,e$ De e:emplu*art$ '(5 al Codului Ciil al Repu&licii #oldoa <%reFum"ia de posesiunene6ntrerupt!M= preede urm!toarele/ Dac! persoana a posedat &unul la6nceputul şi la s46rşitul unei perioade* se preFum! c! a posedat ne6ntrerupt

pe parcursul 6ntre,ii perioadeM$ Prezumţiile 2udiciare s6nt l!sate de a 4i sta&ilite de instan"ele de ude3

cat!$ Ele depind de aprecierea udec!torului$Ca procedee ale te+nici uridice* 4ic"iunile şi preFum"iile 6şi aduc con3

tri&u"ia la realiFarea 4unc"iilor dreptului$ In acelaşi timp* 6ns!* ele nu pot 4i

utiliFate 6n mod ar&itrar* ci numai 6n con4ormitate cu le,ea$

Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ pa,$ 257$Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '27$

#Ş 37! ?8




1!.3. Sistematizarea şi per;e#ţionarea legislaţiei

Conceptul de sistematiFare şi per4ec"ionare a le,isla"iei se discut! 6n

str6ns! le,!tur! cu te+nica uridic! şi 6şi propune drept scop perfecţionarea periodică a legislaţiei$ aşezarea actelor normative$ ordonarea lor pentru a4i mai comod! realiFarea lor etc$

ee>aminarea periodică a legislaţiei6n ac"iunea de ree:aminare se cuprinde 6ntre,ul 4ond de acte normatie

adoptate de stat* autorit!"ile acestuia* persoane o4iciale etc$ Ree:aminarease 4ace de c!tre 4iecare autoritate pu&lic! pentru 4ondul s!u de acte norma3tie$ Ea const! 6n analiFa periodic! a con"inutului 4iec!rui act normati* ur3m6nd ca pe &aFa constat!rilor 4!cute s! se tra,! concluFia asupra e4icien"ei

pe care o are acesta$Ree:aminarea se 4ace pe etape$ %rima etap! are 6n edere determina3

rea 4ondului de acte ce urmeaF! a 4i analiFate şi ,ruparea lor 6n dependen"!de cone:iunile dintre ele$

Dup! ,ruparea lor tematic!* urmeaF! a doua etap!* care 6şi propunedrept scop e:aminarea propriu3Fis! a 4iec!rui act normati luat 6n parte$E:aminarea se 4ace* lu6nd 6n considera"ie urm!toarele/

actualitatea şi e4icien"a re,lement!rii* determin6ndu3se m!sura 6ncare actul respecti corespunde stadiului actual şi cerin"elor de per specti!P

e:isten"a unor paralelisme ori contradic"ii cu alte acte normatieP e:isten"a unor lacune 6n re,lementareP

posi&ilitatea concentr!rii unor re,lement!ri dispersate <ce se con"in 6n mai multe acte normatie=P determinarea caracterului desuet al actului* prin lipsa unei cerin"e

de aplicare* ca urmare a trans4orm!rilor sociale$Ca reFultat al analiFei actelor normatie* poate 4i pus! pro&lema a&3

ro,!rii lor$A&ro,area este o opera"iune a&solut necesar! pentru men"inerea ec+i3

li&rului dintre cerin"ele sociale şi re,lementarea le,al!* este instrumentul prin care s6nt scoase din i,oare acele acte care nu mai corespund cerin"e3lor timpului$

A&ro,area 6şi propune drept scop/ 6nl!turarea te:telor dintr3un act normati care au intrat 6n con4lict

cu dispoFi"iile dintr3un act normati ulteriorP 6nl!turarea eentualelor paralelisme 6n le,isla"ieP

?! +1 t-




6nl!turarea neclarit!"ilor normatieP de,rearea 4ondului normati de actele normatie c!Fute 6n desue

tudine şi* ca urmare* nu mai s6nt aplicate$Sistematizarea legislaţiei-arietatea şi multiplicitatea actelor normatie impune necesitatea siste3

matiF!rii lor$ Consult6nd Dic"ionarul E:plicati al lim&ii romQne constat!m/(Sistematizare 3 ac"iunea de a sistematiFa şi reFultatul eiP aranare*

ordonare* clasare <a unui material= dup! un anumit sistem $$$MSistematiFarea actelor normatie constituie o actiitate uridic! deo3

se&it de important! at6t pentru ela&orarea* c6t şi pentru realiFarea dreptului$Ea are drept scop o anumit! or,aniFare a actelor normatie 6n i,oare con34orm unor criterii o&iectie şi su&iectie$

SistematiFarea le,isla"iei prieşte o anumit! aşeFare a actelor nor3matie 6n i,oare* a6nd ca reFultat ela&orarea unor cule,eri de acte nor3matie* coduri* colec"ii etc$

%rincipalele 4orme de sistematiFare a le,isla"iei 6n i,oare s6nt/ 6ncor3 porarea şi codi4icarea$

încorporarea este 4orma simpl! <in4erioar!* ini"ial!= de sistematiFarea actelor normatie ce const! 6n ,ruparea* aranarea actelor normatie con34orm unor criterii <cronolo,ic* al4a&etic* o&iectul re,lement!rii normatie*ramura de drept etc$=$

Caracteristic pentru 6ncorporarea ca 4orm! de sistematiFare a le,isla3"iei este c! aceast! opera"ie utiliFeaF! materialul normati aşa cum el este

alc!tuit* 4!r! a se sc+im&a cea 6n con"inutul actelor normatie <cu e:cep3"ia erorilor de ordin ,ramatical sau tipo,ra4ic=$Incorporarea este de dou! 4eluri/ oficială şi neoficială.Este oficială 6ncorporarea realiFat! de autorit!"ile pu&lice care au

competen"a respecti! <%arlament* Guern=$Este neoficială 6ncorporarea* realiFat! de persoane ce nu de"in putere

de stat$Codificarea este 4orma superioar! de sistematiFare a actelor care con3

st! 6n procesul de prelucrare şi alc!tuire a unui sin,ur act normati cu pute3re de le,e* numit cod* din toate sau aproape toate actele normatie dintr3oramur! de drept$1

Spre deose&ire de 6ncorporare* care poate 4i at6t o4icial! c6t şi ne3o4icial!* codi4icarea e o 4orm! de sistematiFare numai o4icial!$ Ca urmare*ea "ine de competen"a e:clusi! a %arlamentului$

Codi4icarea este 6n acelaşi timp şi/1 Ion Do,aru* *pera citată$ pa, 2('$

m

-Ş +*




a8 o formă de sistematizare a legislaţiei1 &= o parte componentă a activităţii de elaorare a dreptului.Codi4icarea este o opera"ie comple:! de o deose&it! importan"!$ Dup!

cum men"ioneaF! Ye,el* codul sesiFeaF! principiile de drept şi le e:prim! pe calea ,6ndirii 6n uniersalitatea lor şi* prin aceasta* 6n determina"ia lorM$1

Codul apare ca un reFultat al unui comple: de opera"ii$ El necesit! pro4esionalism* preiFiune* r!spundere$ Nu 6nt6mpl!tor* mari oameni destat au dedicat e4orturi speciale ac"iunii de codi4icare$

Cu6ntul cod este ec+i$ La romani code 6nsemna o adunare laolalt!de t!&li"e cerate* volumen era o adunare de per,amente$ La romani s3auadunat ast4el serii de le,i$ A r!mas un code: Yermo,enianus* un Code:T+eodosianus* un code: Gre,orianus* care s6nt le,i adunate* dar nesiste3matiFateM$2 Colec"ii de asemenea le,i au 4ost 4!cute 6n eacurile al -II3leaşi al -III3lea 6n toate "!rile ciiliFate* 6n Spania* %ortu,alia* Danemarca$

La noi ele au e:istat su& numele de praile$E:emple de coduri mai ec+i ne pot seri şi cel prusian de la 182;* şi

codul Sardiniei de la 182'$Dar una dintre cele mai importante realiF!ri le,islatie s3a doedit a

4i Codul ciil din ran"a* Fis Codul Napoleon din 19(;$ Autorii codului* urişti 3 te+nicieni de reputa"ie 3 ca %ortalis sau Tronc+et auseser! unanumit rol şi 6n perioadele reolu"iei$ %e aceştia i3a 6ns!rcinat Napoleon s!

purcead! de ur,en"! la redactarea codului$ El 6nsuşi a participat e4ecti laaceast! oper!* uimind pe specialişti cu cunoştin"ele sale pro4unde* su,esti3e şi puterea de sintetiFare 6n domeniul dreptului$

#ai t6rFiu* Napoleon aea s! se m6ndreasc! nu cu ictoriile sale mili3tare* ci cu opera trainic!* 6n4!ptuit! 6n domeniul dreptului şi care a in4luen3"at mai toate statele din Europa$'

6n aceast! ordine de idei* e semni4icati! remarca lui Ye,el/ C6rmui3torii care au dat popoarelor lor c+iar numai o cule,ere in4orm!* ca Kustini3an* cu at6t mai mult un drept civil su& 4orm! de Cod ordonat şi precis* audeenit nu numai cei mai mari &ine4!c!tori* dar au 6n4!ptuit prin aceasta şiun mare act de dreptateM$;

Codi4icarea ca o ac"iune ştiin"i4ic! repreFint! o ade!rat! reolu"ie le,is3lati!$ Ast!Fi* c6nd Repu&lica #oldoa 4ace primii paşi 6n edi4icarea propriu3lui sistem de drept* pro&lema codi4ic!rii cap!t! o importan"! primordial!$

1 Ye,el* *pera citată$ pa,$ 2;($2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 282$O %aul Go,eanu* *pera citată$ pa,$ 2293227$; Ye,el* *pera citată$ pa,$ 2;)$

ni 373





1$ Ce desemneaF! conceptul de te+nic! uridic!2$ CaracteriFa"i raportul cate,oriilor te+nica uridic!M 3 te+nica

le,islati!M$'$ Ce 6n"ele,em prin le,i4erare;$ Determina"i şi caracteriFa"i re,ulile şi principiile le,i4er!rii$)$ Care s6nt etapele procesului de creare a dreptului CaracteriFa"i3le$5$ Numi"i su&iec"ii dreptului de ini"iati! le,islati!$8$ Care s6nt modalit!"ile de adoptare a le,ilor constitu"ionale* a le

,ilor or,anice şi a le,ilor ordinare9$ CaracteriFa"i importan"a promul,!rii le,ilor$7$ Care s6nt p!r"ile constitutie ale actului normati CaracteriFa"i3le$

1($ Care este structura actului normati

11$ CaracteriFa"i p!r"ile constitutie ale Constitu"iei Repu&licii #oldoa$12$ Ce eenimente le,islatie cunoaşte"i ace"i o caracteristic! a acestora$1'$ Ce rol oac! lim&aul şi stilul 6n ela&orarea actelor normatie$1;$ Determina"i importan"a 4ic"iunilor şi preFum"iilor uridice$1($ Ce importan"! are sistematiFarea le,isla"iei CaracteriFa"i incor

porarea şi codi4icarea şi rolul acestora$


1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$2$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$'$ #ircea Duara* Teoria generala a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8$ Drept raţional$ izvoare şi drept pozitiv$ .ucureşti* 177)$

;$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$)$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$5$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($8$ Radu I$ #otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$9$ .oris Ne,ru* -ioleta Coocaru* Te#nica legislativă$ C+işin!u* 1778$7$ Carmen %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$

1($ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$W l$ Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$ .ucureşti*1777$ 12$ Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$

.ucureşti* 2((2$

) +!



F

Sistemuldreptului

ăe lintitimFr rnînim de+pidndpii

Caracteristica sistemului şi Conceptul sistemului de drept$Criteriile de structurare a sistemului de drept$ Ramura* su&ramura*institu"ia uridic!$%ro&lemele compartiment!rii dreptului$Dreptul pu&lic şi dreptul priat$ Dreptul na"ional şi dreptulinterna"ional$Caracteristica sistemului de drept şi a unor ramuri ale dreptuluiRepu&licii #oldoa$

Drept comparat şi mari sisteme contemporane de drept$



1.1. on#eptul şi #ara#teristi#a sistemului

enomenele* o&iectele* lucrurile* adic! tot ceea ce ne 6nconoar! nuconstituie o simpl! al!turare* o simpl! sum! aritmetic!$ Ele constituie sis3teme şi su&sisteme* care posed! o anumit! structur! de elemente a4late

6ntr3o str6ns! le,!tur! şi interac"iune$ Cunoaşterea lor la usta aloare pre3supune cercetarea preala&il! a sistemului.6ntemeiat! de Ludi, or .ertalan4lV cu apropare )( de ani şi deFolta3

t! amplu 6n ultimii ani* teoria $,eneral! a sistemelor a 6ncetat de a mai 4i doar o teorie apar"in6nd unor ştiin"e$ Dimpotri!* ea tot mai pronun"at a deenit o

pro&lem! uniersal! care este studiat! de 4iloso4i* economişti* urişti etc$Sistemul nu este un simplu con,lomerat de p!r"i componente* ci con3

stituie un ansamlu de elemente aflate în interacţiune.Intruc6t* din cele spuse reFult! c! sistemul este constituit din elemente

<cel pu"in dou!=* a4late 6n interac"iune* o 6n"ele,ere corect! a sistemului presupune analiFa ini"ial! a cate,oriilor de element şi interacţiune.

Cate,oria de element se re4er! la orice o&iect* 4enomen* proces* 6n3suşire etc$ Elementul constituie o parte componentă a unui tot întreg. Dee:emplu* omul e un element a unei comunit!"i* norma uridic! e un ele3ment a dreptului* articolul e un element al actului normati etc$

In ceea ce prieşte cate,oria de interacţiune$ c+iar şi studiul super34icial al realit!"ii ne conin,e 6n 4aptul c! nimeni şi nimic nu este iFolat*solitar$ Toate 4enomenele* o&iectele* lucrurile se a4l! 6n le,!turi str6nse* 6nac"iuni reciproce* s6nt condi"ionate reciproc$ Aceste interac"iuni pot 4i/

1$ Interac"iuni sustanţiale. Acestor le,!turi le este caracteristic sc+im &ul de su&stan"e$ De e:emplu* 6n &aFa unui contract o 4irm! produc!

toare de materiale de construc"ii 4urniFeaF! altei 4irme de construc"ii*materiale de construc"ie <adic! su&stan"e/ ar* ciment etc$=$2$ Interac"iuni energetice$ 6n acest caF interac"iunea se re4er! la di

erse 4orme ale mişc!rii* respecti la ener,ie mecanic!* termic!*electric! etc$ De e:emplu* o 6ntreprindere produc!toare de ener,ieelectric! transmite alteia ener,ie respecti!$

'$ Interac"iuni informaţionale. De e:emplu* te:tul unei le,i n3are aloare prin ceea ce preFint! ca su&stan"!* ci prin in4orma"ia pe careo 4urniFeaF!$1 Dat 4iind 4aptul c! sistemul se naşte din interac"iunea

1 Constantin Stroe* *pera citată$ pa,$ 8238'$

3H '85 t3




p!r"ilor componente* natura lui depinde de natura elementelor dincare este constituit$ Sistemul apare ca o cate,orie nou!* compara3ti cu elementele din care este constituit$ Lumea sistemelor este

e:trem de comple:!$ Se l!mureşte acest lucru prin 4aptul* c! unaşi aceeaşi cate,orie poate s! apar! 6n roluri di4erite/ ca sistem şica element$ De e:emplu* norma uridic! apare 6n calitate de ele3ment al sistemului de drept* 6n acelaşi timp* norma uridic! apareca sistem pentru elementele din care ea este constituit! <ipoteF!*dispoFi"ie* sanc"iune=$ Sau* &un!oar!* sistemul dreptului 6n,lo&ea3F! 6n sine asemenea elemente constitutie* cum ar 4i/ norma uri3dic!* institu"ia uridic!* su&ramura* ramura de drept$ Dar sistemuldreptului apare 6n calitate de element* c6nd este or&a de sistemulnormati social* care 6ntruneşte 6n sine sistemul dreptului* sistemulnormelor morale* sistemul normelor reli,ioase* sistemul normelor o&işnuielnice ş$a$

!c6nd o ,eneraliFare a principalelor propriet!"i ale sistemului* ei3den"iem urm!toarele/

1$ Sistemul este un 4enomen comple: alc!tuit dintr3un num!r oarecare de elemente$ Elementele apar ca p!r"i ale sistemului* dar casisteme 6n raport cu propria lor structur!$

2$ Suma p!r"ilor este mai mic! dec6t 6ntre,ul* 6ntre,ul apare ca cea* pe care nici un element al s!u nu31 are$

'$ Elementele sistemului s6nt str6ns le,ate 6ntre ele* at6t pe oriFontal!* c6t şi pe ertical! şi* 6n acelaşi timp* interac"ioneaF! cu sistemul 6n ansam&lu$

;$ Nu orice elemente pot constitui un sistem* ci doar acele din ele*care s6nt compati&ile$ Concomitent* un sistem nu poate 4i lipsit 6nmod ar&itrar de unele sau altele elemente* 4iindc! risc! s!3şi piard!calitatea de sistem$

)$ Sistemul este un ansam&lu comple:* care are drept scop asi,urareaunor reFultate constante* 6n condi"iile speci4ice ale mediului 6n careac"ioneaF! şi care in4luen"eaF! comportamentul s!u$

Sistemului 6i pot 4i atri&uite urm!toarele caracteristici/

a8 &ntegralitateaAceast! caracteristic! ine s! su&linieFe 4aptul c! sistemul nu este

un con,lomerat 6nt6mpl!tor de elemente$ El asam&leaF! aceste elemente* p!str6nd o propor"ionalitate a lor* 4iec!rui element reenind anumite 4unc"iiconcrete$ Spre e:emplu* 4Qc6nd analiFa c+imic! a unui or,anism uman acui ,reutate este de 8( ,* om constata c! acesta este compus din circa ;1

-ş +




, o:i,en* 11*) , car&on* 5*; , +idro,en uşor* 2*; , aFot* 1*' , calciu*cu un adaos de c6te l *2 , 4os4or* potasiu* sodiu* sul4* clor* 4ier* ma,neFiu*

plus c6tea Feci de ,rame de Finc* co&alt* man,an$ Eident* omul ca sistem

nu se reduce la elementele din care este constituit* ci la coeFiunea şi 4unc3"ionalitatea acestora$8 !elativitateaAceast! tr!s!tur! su&liniaF! 4aptul c! lumea sistemelor este in4init!$

Un sistem poate 4i element constituti al altui sistem* acesta* la r6ndul s!u*element al altuia ş$a$m$d$

c8 &sîoricitateaEste o proprietate ce pune 6n eiden"! 4aptul c! orice sistem dinamic

din uniers este limitat at6t 6n spa"iu* c6t şi 6n timp$ Un sistem apare* sedeFolt!* 4unc"ioneaF!* apoi treptat dispare* ced6nd locul altui sistem$

d8 0utoreglareaAceast! proprietate a sistemului presupune capacitatea lui de control*de a3şi produce sieşi anumite modi4ic!ri* de a se per4ec"iona$1

Cele men"ionate ne or permite* indiscuta&il* s! 6n"ele,em mai detali3at pro&lemele ce se re4er! la sistemul dreptului$

1.*. on#eptul sistemului de drept

6n conceptul dreptului* cu6ntul sistemM se aplic! pentru a desemna*ca re,ul!* trei cate,orii esen"iale care* deşi au unele tr!s!turi comune* nutre&uie con4undate$ La aceste cate,orii se atri&uie/

1$ Sistemul 2uridic caracteriFeaF! 6ntrea,a realitate uridic! a societ!"ii <sistemul dreptului* sistemul le,isla"iei* raporturile uridice* conştiin"aşi cultura uridic! etc$=$

2$ Sistemul legislaţiei cuprinde* dup! cum am men"ionat 6n capitolul precedent* totalitatea* ansam&lul tuturor actelor normatie care s6nt 6ni,oare 6ntr3un stat$

'$ Sistemul de drept con4i,urat pe &aFa analiFei de sistem a or ,aniF!rii dreptului ca sistem normati* cu componentele sale <ramuri*su&ramuri* institu"ii uridice=$ Sistemul de drept caracteriFeaF! structuradreptului$6n continuare* om e:amina am!nun"it sistemul de drept$ Normele

uridice dintr3un stat* oric6t ar 4i de deose&ite unele de altele princon"inutul şi 4orma lor* repreFint!* totuşi* o anumit! unitate 6n an3

1 Constan"i Stroe* *pera citată$ pa,$ 87392$

-i %7# t-




sam&lul lor* 4iind le,ate 6ntre ele şi or,aniFate 6ntr3un anumit sistem$ %rinurmare* normele uridice nu s6nt o 6n,r!m!dire de piese ce n3au nimic co3mun$ Ele* dimpotri!* se asam&leaF! 6n mod or,anic* contri&uind ast4el la

o re,lementare unic! a rela"iilor sociale respectie pe 6ntre, teritoriului$6ncadrarea normelor uridice 6ntr3un sistem presupune o actiitate per4ect! a le,iuitorului pentru ordonarea normelor uridice* pentru asi,u3rarea unei re,lement!ri normati3uridice uni4orme* 6n acest sens uristul4ranceF Kean Da&in men"iona c! normele uridice nu s6nt o 6n,r!m!dire de

piese detaşate* ci* dimpotri!* se asam&leaF! 6n mod or,anicM$1

6n aceeaşi ordine de idei se includ si cele men"ionate de renumitul pro4esor romQn loan Ceterc+i/ Nici o norm! uridic! nu poate ac"ionadetaşat!* rupt! de restul normelor* 6n a4ara ansam&lurilor* adic! iFolat! deanumite institu"ii şi ramuri$ Dar nici institu"iile uridice şi ramurile de dreptnu s6nt ,rup!ri de norme complet separate$ Aşadar* normele uridice dintr3

un stat 4ormeaF! un sistem 6n care se re4lect! at6t unitatea dintre ele c6t şicaracterul di4eren"iat pe ramuri şi institu"ii uridiceM$2

CauFele care 4ac ca dreptul dintr3un anumit stat s! 4ie p!truns de uni3tate 6n ansam&lul normelor sale şi* ca 6ntre aceste norme s! e:iste o con3cordan"! intern! s6nt urm!toarele/

In primul rind, 6nseşi rela"iile sociale supuse re,lement!rii uridice*deşi s6nt di4erite* 4ormeaF!* totuşi* un ansam&lu* un sistem$ Aceste rela"iire4lect! un anumit niel de deFoltare a societ!"ii la etapa respecti!$

In al doilea r3nd, la &aFa 6ntre,ului sistem de norme stau unele siaceleaşi principii 4undamentale ale dreptului* adic! unele şi aceleaşi ideidiri,uitoare se de,a! din le,ea 4undamental! a statului şi celelalte le,i$

3n al treilea r3nd, normele uridice e:prim! o oin"! statal! unic!* o3in"! e:primat! primordial prin intermediul or,anului le,iuitor* adic! prin%arlament$ Normele uridice* 6ntr3o m!sur! mai mare sau mai mic!* trans3

pun idealul uridic al societ!"ii$3n al patrulea r3nd, la ela&orarea normelor uridice nu poate s! nu

se "in! cont de con"inutul 6ntre,ului sistem de norme sociale* unele dintrecare au un caracter destul de sta&il <morala* tradi"iile* o&iceiurile* normelereli,ioase etc$=$

3n al cincilea r3nd, armonia interioar! a sistemului de drept se dato3reaF! şi 4actorului su&iecti$ Este necesar! o permanent! analiF! şi inter3

en"ie a le,iuitorului 6n scopul 6nl!tur!rii normelor perimate* dep!şite deia"! şi actualiF!rii re,lement!rilor uridice$1 -ictor Dan >l!tescu* &ntroducere în legislaţia formală$ .ucureşti* 177)* pa,$ 11'$9 loan Ceterc+i* Teoria generală a statului ţi dreptului$ .ucureşti* 1758* pa,* ;17$

) +3




3n al şaselea r3nd, sistemul dreptului unui stat nu are un caracter 4i:*nesc+im&!tor$ Trans4orm!rile ce se produc 6n ia"a economic! şi social!duc la trans4orm!ri respectie ale sistemului de drept$

Sistemul dreptului apare ca un o&iect comple:* alc!tuit dintr3un nu3m!r de elemente* indisolu&il le,ate 6ntre ele$ %rin urmare* el constituie unansam&lu or,aniFat$ Elementele se comport! ca p!r"iM 6n raport cu proprialor structur!$ Unul şi acelaşi element este* deci* 6n acelaşi timp* su&sistem4a"! de 6ntre,ul 6n care se inte,reaF!* şi sistem 4a"! de elementele ce3i s6ntsu&ordonate$

Ast4el* sistemul dreptului apare ca unitate o&iecti determinat! a ra3 B'miar" 0cOSstee$ fa tffx[t ifff$ ise@ud A sm sarafnafr şf iftstitaţfi 2uridice.Su&ramura şi institu"ia uridic! 6n,lo&eaF! 6n sine ,rupe de norme uridice*6n aceast! ordine de idei* norma uridic! constituie elementul principal alsistemului* &aFa lui$

Sistemul dreptului constituie ,eneralul 6n raport cu norma uridic!*care repreFint! indiidualul$1 Generalul* men"iona Constantin Noica* eade!rul indiidualului$ Indiidualul e e:actitatea ,eneraluluiM$2

Intre elementele sistemului dreptului <norme* institu"ii* su&ramuri*ramuri= e:ist! o unitate omo,en!* o interac"iune str6ns!$ Aceast! unitate6şi permite o re,lementare uni4orm! a rela"iilor sociale pe 6ntre, teritoriulstatului$

In literatura de specialitate pot 4i 6nt6lnite dierse de4ini"ii ale sistemu3lui de drept$ Ne om re4eri la unele din ele$

6n iFiunea pro4esorului uniersitar Ion Do,aru* sistemul de drept

poate 4i de4init ca 4iind structura intern! a dreptului <or,aniFarea intern!a dreptului= 6ntr3un stat* structura c+emat! s! asi,ure 6n4!ptuirea unit!"iinormelor uridice şi ,ruparea lor pe p!r"i interdependente <su&sisteme alesistemului= şi anume* pe ramuri de drept şi institu"ii uridiceM$ '

Genoea -ra&ie şi So4ia %opescu consider! c! sistemul de drept esteconstituit din totalitatea normelor uridice 6ntre care e:ist! rela"ii relatista&ile şi dura&ile$;

Un ,rup destul de impun!tor de autori <G+$ Aornic* D$ .alta,* G+$.o&oş* #$ Dorace* G+$ Lupu= sus"in că sistemul de drept repre0intăstructura internă a dreptului dintr#un stat, prin care se reali0ea0ă uni#

Nicolae %opa* *pera citată$ 1775* pa,$ 2;2$Constantin Noica* @urnal de idei$ .ucureşti* 177(* pa,$ '9'$Ion Do,aru* *pera citată$ pa,$ 2()$Genoiea -ra&ie* So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ Iaşi* 177)* pa,$ 9;$

-t %#0 ir




tatea normelor juridice şi gruparea lor 3n anumite părţi interdependente

# ramuri de drept şi instituţii juridice!Credem c! de4ini"ia dat! scoate 6n eiden"! tr!s!turile 4undamentale

caracteristice sistemului de drept/a8 sistemul dreptului ca un ansamlu organizat şi logic$ care implicărelaţia ( întreg + (parte +1

8 sistemul dreptului concretizează idealul 2uridic al unei societăţi.Constituirea normelor uridice 6n cadrul sistemului de drept are nu

numai o 6nsemn!tate teoretic!* ci şi practic!$ Importan"a lui se mani4est! prin urm!toarele/

1$ Sistemul dreptului se constituie 6ntr3un important ,+id la 6ndem6naautorit!"ilor pu&lice 6n procesul ela&or!rii şi per4ec"ion!rii dreptului$ Ast4el* sistemul dreptului aut! la scoaterea 6n eiden"! a lacunelor dreptului* contri&uie la or,aniFarea şi asi,urarea concordan"ei normelor uridice$

2$ Sistemul dreptului permite o mai e4icient! 6n"ele,ere a materialuluinormati* o interpretare a dreptului la usta sa aloare$

1.+. omponentele sistemului de drept

-or&ind de sistemul dreptului* men"ion!m 4aptul c! unitatea sistemu3lui nu poate 4i priit! ca 4iind a&solut!* ci ca o unitate 6n diersitate$

Ca urmare* caracteriF6ndu3se prin unitate* sistemul de drept este 6m3 p!r"it* totodat!* 6n elemente* este di4eren"iat$ Din punctul de edere al or3

,aniF!rii interne se distin, 3 6n a4ar! de normele uridice care repreFint!celulele elementare ale materiei uridice 3 su&sisteme compacte relatiomo,ene$ Ele constituie ,rupuri de norme uridice or,anic le,ate 6ntre ele*desemnate prin termenii institu"iiM şi ramuriM$ %rin urmare* sistemul dedrept este alc!tuit din di4erite institu"ii si ramuri$ Ramura dreptului* ca ceamai mare unitate uridic!* include 6n componen"a sa un anumit ,rup deinstitu"ii şi repreFint! o parte inte,rant!* un anumit element al dreptului şieste* totodat!* o structur! ,eneraliFatoare 3 un ,rup de norme care re,le3menteaF! un ,rup de raporturi sociale relati omo,ene$

In sistemul de componente structurale ale dreptului un loc deose&it6l ocup! principiile uridice/ ,eneral3ramurale* interramurale şi ramurale$E:prim6nd 6ntr3o 4orm! concentrat! esen"a* "elul* sarcinile şi 4unc"iile prin3cipale ale dreptului* ele repreFint! un centru care dirieaF! 6ntr3un modspeci4ic 6ntre,ul sistem$ %rincipiile dreptului in4luen"eaF! nu numai asupra

-# +$1 =-



Boris /egru* &lina /egru

structurii sistemului* ci şi asupra sc+im&!rilor lui$ Din punctul de edereal con"inutului concret* nici o norm! de drept* nici o institu"ie şi nici o ra 3mur! a dreptului nu tre&uie s! in! 6n contradic"ie cu principiile dreptului$

Sc+im&area con"inutului principiilor uridice sau apari"ia altor noi implic!6n mod ineita&il şi necesitatea sc+im&!rii 6n su&ramurile uridice cores3 punF!toare$

In aceast! ordine de idei* e interesant! remarca pe care o 4!cea pro4e3sorul din Clu Eu,eniu Speran"ia/ Dac! dreptul apare ca un total de nor3me sociale o&li,atorii* unitatea acestei totalit!"i este datorit! consecen"eituturor normelor 4a"! de un num!r minim de principii 4undamentale* ele6nsele preFent6nd un ma:imum de a4initate lo,ic! 6ntre eleM$ 1

Criteriul de4initoriu al di4eren"ierii normelor de drept pe ramuri esteo&iectul re,lement!rii uridice* care repreFint! un ,rup de raporturi socialecalitati omo,ene ce au c!p!tat 6n conştiin"a uridic! a le,islatorului 4orm!

de motia"ie uridic!* 6n o&iectul re,lement!rii uridice se r!s4r6n, rela"iilesociale e4ectie care* 6n calitate de &aF! material! o&iecti!* cap!t! 6n el o4orm! ideolo,ic! de4initiat! 3 raporturile uridice$ Ultimele s6nt cuprinse6ntr3un mod ideal 6n normele uridice* iar 6n procesul realiF!rii lor se ma3terialiFeaF! 6n di4erite acte reale şi cu semni4ica"ie uridic! de conduit! aunor su&iec"i concre"i ai drepturilor şi 6ndatoririlor$ Ast4el* rela"iile mate3riale de sc+im&* deenind o&iect de studiu pentru or,anele de ela&orare adreptului* se transpun 6ntr3o arietate a raporturilor uridice 3 contract de6nFare3cump!rare şi s6nt cons4in"ite 6n aşa ramur! ca dreptul ciil$

Un criteriu important al eiden"ierii ramurilor dreptului este* de ase3

menea* metoda reglementării 2uridice$ prin care se 6n"ele,e totali tatea de procedee de 6nr6urire a dreptului asupra part icipan"ilor la rela"iile sociale*cons4in"it! 6n normele uridice$

%articularit!"ile metodei de re,lementare s6nt e:primate c6t se poate declar 6n ramurile dreptului ciil şi administrati$ Ast4el* dreptului ciil 6i este$6n cea mai mare m!sur!* caracteristic! metoda autonomiei* care presupunee,alitatea 6n drepturi şi independen"a participan"ilor la raporturile uridice$Dimpotri!* pentru dreptul administrati este caracteristic! metoda etero3nomiei* &aFat! pe ine,alitatea uridic! a su&iec"ilor* pe raporturi de su&or3donare 6ntre ei$ In asemenea raporturi uridice o parte este* de re,ul!* purt!3toarea 6mputernicirilor autoritare* a c!rei e:primare a oin"ei are un caracter

poruncitor* 6n alte ramuri ale dreptului se o&ser! di4erite modi4ic!ri aleacestei metode 6n con4ormitate cu 6mpreur!rile men"ionate$ Din ele deri!

1 Eu,eniu Speran"ia* *pera citată$ pa,$ 9$

'92 t3



Teoria ,eneral! a dreptului şi statuii

e part icular it !" il e spec i4 ice al e metode i de re,lemen tare a ramuri i concre te

K dreptului$ .un!oar!* din punctul de edere al sanc"iunilor uridice* pentr L dreptul ciil s6nt caracteristice/ aplicarea desp!,u&irii* penaliF!rii pentr

a 6nt6rFiere* compensarea pa,u&elor etc$* pentru dreptul penal s6nt caracteristice pria"iunea de li&ertate* munca corec"ional!* con4iscarea aerii etc$Unele ramuri de drept mai comple:e con"in şi su&ramuri$Suramura e o ,rupare de norme uridice* relati mare* ce 4ormeaFo&iectul unor re,lement!ri uridice distincte$ In acelaşi timp* su&ramura n1

6 are o metod! de re,lementare uridic! proprie* speci4ic! numai ei$ Dreps e:emplu de su&ramura ne poate seri dreptul penal militar* 6ncadrat 6i

dreptul penal ca ramur!$ &nstituţia 2uridică repreFint! o ,rupare de norme ce re,lementeaF

o anumit! ,rup! unitar! de rela"ii sociale* contur6nd o cate,orie aparte draporturi uridice$ E:emplu de institu"ii uridice ne pot seri/ 6n4ierea 3 6idreptul 4amilial* %reşedin"ia Repu&licii 3 6n dreptul constitu"ional$

GeneraliF6nd cele e:puse mai sus* sistemul dreptului poate 4i de4initiat ca o unitate integrantă a normelor 2uridice$ împărţite pe instituţii

suramuri şi ramuri în conformitate cu oiectul şi metoda de reglementari 2uridică$ legate între ele prin relaţii ierar#ice şi coordonatoare şi care aica centru principiile 2uridice$ exprimînd întro formă concentrată esenţe

şi menirea socială a dreptului la etapa data.•

1)$;$ DiiFiunile ,enerale ale dreptului

%ro&lema diiF!rii dreptului este o pro&lem! ec+e care 6şi tra,e r!3d!cinile din timpurile cele mai 6ndep!rtate$ S6nt di4erite şi criteriile puse &aFa diiF!rii dreptului$

Kurisconsul"ii epocii clasice din Roma 4ac trei diiFiuni 4undamentale Prima şi cea mai important! este opera urisconsultului 3lpian <18(3229d$ Yr$= care distin,ea* dup! criteriul utilit!"ii şi al interesului ocrotit* $2m

pulicuniO+ şi @us privatum+. In Digeste citim/ $@us pulicum est \uod aa statum rei romanae spectat1 2us privatum \uod ad singulormum utilitatem pertinefK adic! dreptul pu&lic este acela care se ocup! cu or,aniFarearepu&licii* iar dreptul priat* acela care prieşte interesele indiidualeM$Aceast! diiFiune este şi aFi cea mai important!* deşi e:ist! dier,en"easupra celor dou! compartimente$

O alta diiFiune* pe care o ,!sim la romani* este diiFarea dreptului 6n 2us civile şi 2us #onorarium$ cel dint6i deri6nd din le,e şi din interpretarea

-D %#%




urisconsul"ilor* cel de al doilea* din opera ma,istratului* a pretorului ;#anos$ magistraturăR. Aceast! diiFiune se re4er! la iFoarele dreptului$

6n s46rşit* o a treia diiFiune* este diiFarea dreptului 6n 2us civile$

2us gentium şi 2us naturale$ 6n aceast! accep"iune* 2us civile desemneaF!dreptul propriu cet!"enilor unei cet!"i* care la romani se mai numea şi 2usQuiritium. In opoFi"ie cu acest 2us civile$ urisconsul"ii puneauVs gentium$sau dreptul popoarelor* adic! dreptul comun tuturor popoarelor* pe carenatura 6l impune tuturor popoarelor$

6ntr3un alt sens* 2us gentium este acel drept care se aplic! at6t romani3lor* c6t şi str!inilor$

6n ceea ce prieşte 2us naturale$ era dreptul care ,uerna toate 4iin"ele6nsu4le"ite* cum ar 4i unirea &!r&atului cu 4emeia* procrea"ia* ,ria de copiietc$* drept ale c!rui re,uli s6nt comune oamenilor şi animalelor$1

O alt! diiFare a dreptului o 6nt6lnim la urisconsultul Paul care distin3

,e Vs singulare ;dreptul de excepţie8 şi 2us comune ;dreptul comun8.Istoria cunoaşte şi multe alte diiF!ri ale dreptului* dintre care atra3

,em aten"ie la urm!toarele/ Dreptul pozitiv şi dreptul natural. Dreptul pozitiv este totalitatea

re,ulilor de drept 6n i,oare 6ntr3un stat$ Dreptul natural este tota3litatea de principii nesc+im&!toare şi uniersale* care s6nt de,aatede ra"iunea uman! şi care se impun c+iar le,iuitorului* 4iind idealulc!tre care tre&uie s! tind! dreptul$

Dreptul divin şi dreptul omenesc. %rimul eman! de la diinitate*cel de al doilea* de la oameni$ Cel omenesc$ la r6ndul s!u* se 6m

parte 6n drept eclesiastic$ care eman! de la autorit!"ile reli,ioase*şi drept civil$ care eman! de la autorit!"ile ciile$

Dreptul represiv şi dreptul restitutiv. Cel dint6i determin! miloacele prin care se reprim! in4rac"iunile la re,ulile dreptului* cel de aldoilea* sta&ilind repara"iunea care se cuine unei persoane* leFate6n drepturile sale$

Dreptul determinator şi dreptul sancţionator. Cel dint6i este dreptul care sta&ileştereuliledecoaduit! su&iec"ilor* pe c6nd celde al doilea 3 snctmmleLeTepect!rii lor$

Dreptul material ;sustanţial8 şi dreptul procesual. Dreptul material ;sustanţial8 re,lementeaF! 4elul de comp`orred`su&iec\ilor* drep

turile şi 6ndatoririle acestora$ Dreptul procesual sta&ileşte noda+t!3"ile prin care dreptul material este`aplicat de or,anele statului$

Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ 1'531'8$

3H '9; J




• Dreptul scris şi dreptul nescris. Aceast! distinc"ie se 4ace 6n &aFaiFoarelor dreptului$ Dreptul scris constituie ansam&lulre,ulilor*4ormulate e:pres 6ntr3o modalitate ,eneral! şi a&stract!$Gradulacestei a&stractiF!ri şi ,eneraliF!ri nu este 6ns! conturat$Dreptulscris mai este numit uneori şi lege. Termenul le,eM esteutiliFataici 6ntr3un sens lar, ;lato sensu8. Dreptul nescris mai estedenumituneori drept cutumiar. 6n acest caF termenul drept cutumiaresteutiliFat 6n sens lar,* a6nd 6n edere nu numai dreptul cuprins

6ncutum! ;stricto sensu8$ ci şi 6n anumite uFan"e sociale$ Dreptul oiectiv şi dreptul suiectiv$ diiFiune asupra c!reia ne3

amre4erit 6ntr3un capitol precedent$

Dreptul intern ;naţional8 şi dreptul extern ;internaţional8.6n continuare ne om opri şi om analiFa mai detaliat cate,oriile

drept pu&licM 3 drept priatMP drept intern <na"ional=M 3 drept e:tern<interna"ional=M$

Drept pulic şi drept privat Dup! cum am men"ionat* di+otomia drept pulic 3 drept privat 6şi

are ori,inea 6n dreptul roman$ Aşa* de e:emplu* urisconsultul Ulpiandistin,e 6ntre cele dou! compartimente* ast4el/

a82us pulicum <dreptul pu&lic= 3 compartimentul care se re4er!lainteresele statului romanP

82us privatum <dreptul priat= 3 compartimentul care se re4er!lainteresele di4eritelor persoane$

Aceast! mare diiFiune a dreptului prieşte at6t dreptul na"ional<intern= c6t şi dreptul interna"ional$

6n ceea ce prieşte dreptul pu&lic intern* din componen"a sa 4ac parte aşa ramuri ale dreptului* cum ar 4i dreptul constitu"ional* dreptuladministrati* dreptul penal* dreptul muncii şi protec"iei sociale* dreptul4inanciar* dreptul procesual <partea de or,aniFare* c!reia 6i s6ntconsacrate norme uridice imperatie= etc$

Din dreptul priat intern 4ac parte aşa ramuri ca/ dreptul ciil*dreptul 4amilial ş$a$

O&iectul de re,lementare uridic! a ramurilor care se atri&uie ladreptul pu&lic intern 6l constituie/

pro&lemele ce "in de or,aniFarea şi distri&uirea competen"eiautorit!"ilor pu&liceP

4orma statuluiP rela"iile de munc! şi protec"ie social!P

3t '9) J




rela"iile 4inanciar3&ancareP or,aniFarea ,eneral! a 6n!"!m6ntuluiP in4rac"iunile* pedepsele şi re,imul e:ecut!rii acestora etc$

O&iectul de re,lementare uridic! a ramurilor de drept* ce 4ac parte dindreptul priat intern* 6l constituie rela"iile sociale patrimoniale şi personalnepatrimoniale la care particip! persoanele particulare$

DiiFarea dreptului 6n drept pu&lic şi drept priat nu tre&uie a&soluti3Fat!$ Interesul ,eneral n3ar 4i nimic* ar 4i o a&surditate* dac! n3ar 4i 6mp!r3t!şit cu 4iecare particular* tot aşa precum şi interesul indiidual nu poate 4ine,liat de stat$ 6n le,!tur! cu aceasta* renumitul teoretician romQn #irceaDuara <1995317;;= aea per4ect! dreptate c6nd 6ntre&a/ Oare normeledreptului pu&lic nu intereseaF! pe particulari Ne este oare indi4erent mo3dul cum 4unc"ioneaF! sericiile pu&lice* 4!r! de care nici nu putem e:ista6n toat! 4iin"a noastr!$$$ Bi iners* dispoFi"iile de drept priat intereseaF!statul$ Cum ar e:ista 6ntr3ade!r starul 4!r! r6nduiala intereselor priate aleoamenilor DispoFi"iile de drept ciil re,lementeaF!* de e:$* 6ntre altele*aerea noastr!$ Dar nu poate 4i indi4erent statul dac! cet!"enii s!i tr!iesc6n aceast! priin"! 6ntr3un +aos* dac! nu e:ist! nici un 4el de sanc"iune*dac! se calc! continuu* 6n aceast! materie* normele de drept$ Tot dreptul

priat atin,e 6ndeaproape interesele pu&lice$ .a c+iar mai mult* dup! cuma ar!tat su& 4orm! m!iestrit!* marele urisconsult ,erman I+erin,* 6n carteasa $@%ampfums !ec#fK orice nedreptate s3ar comite contra unui particular*oric6t de mic! ar 4i* este o nedreptate care se 4ace 4a"! de societatea 6ntrea,!$Atunci c6nd cinea lupt! pentru dreptul s!u* lupt! 6n realitate pentru paFa

ordinii le,ale$ Dar paFa ordinii le,ale intereseaF!* 6n primul r6nd* statulP particularul* c6nd porneşte o ac"iune 6n usti"ie spre a realiFa dreptul s!usi lupt! pentru el* 6mplineşte prin aceasta o mare misiune social!M$1 Celespuse scot 6n eiden"! 4aptul c! respectarea dreptului su& toate 4ormele saleintereseaF! 6ntrea,a societate* c!ci 6ntrea,a societate nu ar putea s! e:iste*dac! respectul dreptului nu ar e:ista$

%rin urmare* nu se poate sus"ine c! deose&irea dintre dreptul pu&lic şidreptul priat se 6ntemeiaF!* e:clusi* numai pe ideea interesului* pe carenormele respectie 6l preFint! pentru stat sau particulari$ At6t dreptul pu&lic*c6t şi dreptul priat* intereseaF! 6n acelaşi 4el şi pe stat şi pe particulari$

Aceeaşi idee o ,!sim şi la #atei CantacuFino/ Cele mai multe rapor3turi de drept priat priesc şi interesul colecti al societ!"ii şi raporturilede drept pu&lic* priesc şi interesele priateM$ Normele de drept priat s6nt$

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ ;)$

^ %#6 i-




6n principiu* de ordine pu&lic!* pentru c! s6nt sta&ilite 6n ederea unui scopo&ştesc de si,uran"!* de or,aniFare şi de pace social!$ Deose&irea dintre

drept pu&lic şi drept priat nu prieşte deci natura intereselor care s6nt 6n oc* ci natura raporturilor care se lea,!* pe de o parte* raportat de la indiidla indiid* pe de alt! parte* raportat 6ntre indiidul priat ca un m!dular alsociet!"ii şi societatea 6ns!şi* repreFentat! prin or,anele saleM$1

Oricare ar 4i criteriul de la care se porneşte 6n diiFarea dreptului 6ndrept pu&lic şi drept priat* e:ist! mai multe semne distinctie ale celor dou! compartimente ale dreptului* care* c+iar dac! nu pot 4i priite ca a&3solute* au totuşi o aloare practic! şi teoretic! incontesta&il!/

1$ în ce priveşte generalitatea interesului. In timp ce dreptul pu&lic proteeaF! un interes comun tuturor cet!"enilor* un interes ,eneraial societ!"ii* dreptul priat proteeaF! prin normele sale interese

proprii unui indiid* unei 4amilii etc$2$ &n ce priveşte forţa oligatorie. Dreptul pu&lic este prin natura sa

un drept imperati* con"ine o sum! de ordine şi pro+i&i"ii care asi,ur! ordinea pu&lic!$ Dreptul priat este constituit* 6n principal*din norme dispoFitie* permisie sau supletie$

'$ &n ce priveşte modalităţile de exprimare a voinţei. Dreptul pu&licse mani4est! cu preponderen"! prin ac"iunea autoritar!* unilateral!a ,uernan"ilorP dreptul priat traduce normati li&era oin"! a p!r "ilor$2

6n literatura uridic! s3a conturat conceptul* potriit c!ruia* 6n a4ara

ramurilor de drept care pot 4i atri&uite dreptului pu&lic sau dreptului pri3at* mai e:ist! o cate,orie a ramurilor de drept cu caracter mi:t$ Ast4el*%$Rou&ier ar,umenteaF! e:isten"a unui drept mi:t concret 6n care ar intradreptul comercial* le,isla"ia rural! şi te,isAa"ia muncitoreasc! şi un dreptmi:t a&stract* 6n care s6nt incluse ramurile dreptului penal şi procedura<penal!* ciil!* administrati!=$'

Nu putem s! nu scoatem 6n eiden"! e:isten"a unor concep"ii care nurecunosc diiFiunea dreptului 6n pu&lic şi priat$

Ast4el* Leon Du,uit <19)731729=* decan al acult!"ii de Drept din.ordeau:* este unul din cei mai +ot!r6"i adersari al deose&irii de natur!dintre dreptul pu&lic şi priat* 6n iFiunea sa* 6ntre cele dou! drepturi nue:ist! deose&ire de 4undament* de metod!* de spirit sau de eolu"ie$ Actele

1 #atei CantacuFino* *pera citată$ pa,$ 18$2 Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ 2)832)9$ %$ Rou&ier* T#eorie generale du droit$ %aris* 17;5* pa,$ 2))$

3 '98 J




uridice de drept pu&lic şi cele de drept priat au acelaşi caracter şi li se cer aceleaşi condi"ii$ At6t ,uernan"ii* c!rora li se aplic! dreptul pu&lic* c6t şi,uerna"ii c!rora li se aplic! dreptul priat* s6nt indiiFii care 4ac acte de

oin"!* acte uridice* supuse aceloraşi re,uli de drept$Deose&irea 6ntre dreptul pu&lic şi dreptul priat se reduce numai laaceia c! 6n materie de drept pu&lic nu e:ist! sanc"iuni* pe c6nd 6n materiede drept priat e:ist! sanc"iuni$1

Nu putem trece cu ederea nici conceptul renumitului pro4esor YansZelsen* care* de asemenea* consider! c! nu se usti4ic! distinc"ia 6ntre dreptul

pu&lic şi dreptul priat/ Drepturile priate s6nt drepturi politice 6n acelaşisens cu cele care 6n mod curent s6nt desemnate ca atare $$$ Doar c!* ceea ce senumeşte drept priat 3 acel comple: de norme 6n care institu"ia propriet!"ii

priate sau indiiduale ocup! un loc central 3 este $$$ o 4orm! de crea"ie aunor norme uridice particulare* adecate sistemului economic capitalistM$2

Dreptul intern ;naţional8 şi dreptul extern ;internaţional8O alt! diiFiune a dreptului cu caracter ,eneral* recunoscut! de doctri3

na uridic! de3a lun,ul timpului* este cea 6n drept intern <na"ional= şi drepte:tern <interna"ional=$

( asemenea diiFiune a dreptului o 6nt6lnim la romani$ Dup! cumam men"ionat anterior* urisconsul"ii romani au ar,umentat nu numai diiFiunea dreptului 6n pu&lic şi priat* ci şi diiFiunea acestuia 6n dreptulcet!"ii şi dreptul popoarelor$ Clasi4icarea lui Ulpian 6n $2us civile+ şi $2us

gentium+$ reluat! de Gaius şi %aulus* e p!strat! şi aFi su& denumirile dedrept intern şi drept interna"ional$

%ro4esorul #ircea Duara* 4!c6nd distinc"ie 6ntre dreptul intern şi e:3tern* men"iona/ Aem* prin urmare* 6ntre normele de drept unele* care seaplic! numai statelor respectie 6n rela"iile lor interne şi acestea intere3seaF! ceea ce se c+eam! dreptul intern$ altele* care se re4er! la raporturiledintre state sau dintre cet!"enii unor state di4erite$ C!ci* aceste realit!"i4ormida&ile pe care le numim state* monştrii imenşi de putere* 4a"! de caree:isten"a indiidual! nu conteaF! şi o striesc de at6tea ori 6n mersul lor ,reoi 6nainte* intr! 6n contact 6ntre ele 6n ia"a interna"ional! şi din rela"iileacestea nasc norme de drept* care se aplic!* 4ie statelor ca atare* 4ie supuşi3lor mai multor state deose&ite* c6nd ei intr! 6n contact şi* ast4el* 4a"! 6n 4a"!

cu dreptul intern* aem şi dreptul extern+1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ )1$2 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ ';2$' #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ ;'$

-D %## t-




Dreptul intern este constituit din totalitatea re,lement!rilor normatieedictate 6ntr3un stat$ Dreptul intern mai este denumit drept na"ional$ El estestr6ns le,at de principiul sueranit!"ii* de no"iunea de teritoriu şi popula"ie

ce ocup! acest teritoriu$ Sueranitatea statului implic! o&li,atiitatea nor3melor dreptului na"ional pentru to"i/ cet!"eni* necet!"eni* institu"ii socialea4late pe teritoriul statului$

Dreptul interna"ional este alc!tuit din totaltatea re,lement!rilor priindrela"iile dintre state$ Dreptul interna"ional mai este numit drept e:tern$ Deasemenea* se mai utiliFeaF! 4ormula can"ian! de drept interstatal$ Re,lemen3t!rile ce le con"ine dreptul interna"ional s6nt create prin acordul statelor sue3rane şi e,ale 6n drepturi şi e:prim! oin"ele concordante ale acestor state$

Dreptul interna"ional cunoaşte* la r6ndul s!u* dou! su&diiFiuni/ dreptinterna"ional pu&lic şi drept interna"ional priat$

O pro&lem! teoretic! important! este pro&lema raportului dreptuluina"ional cu dreptul interna"ional* 6n dependen"! de r!spunsul dat la aceast!6ntre&are s3au conturat dou! poFi"ii principale/ dualismul şi monismul.

Concep"ia dualist! porneşte de la premisa c! aceste dou! su&ramuride drept <na"ional şi interna"ional= s6nt e,ale* independnete şi* ca urmare*normele dreptului interna"ional nu au 4or"! o&li,atorie pentru dreptul in3tern$ %entru ca o norm! de drept interna"ional s! intre 6n i,oare pe terito3riul unui stat* ea tre&uie trans4ormat! 6ntr3o norm! de drept intern$

Concep"ia monist! porneşte de la premisa con4orm c!reia dreptul na3"ional şi cel interna"ional actieaF! pe &aFa unei ierar+ii$

6n iFiunea lui Ye,el* dreptul interna"ional ar 4i un drept e:tern al sta3

tului şi este su&ordonat dreptului intern$ Aceast! iFiune tot mai pu"in este6mp!rt!şit! la etapa actual!$O alt! soart! o are arianta monismului cu primatul dreptului interna3

"ional 4a"! de dreptul na"ional$ Anume acestei ariante i se d! pre4erin"!*6n ultimul timp* 6ntr3o &un! parte din state* printre care putem enumera şiRepu&lica #oldoa$

Ast4el* art$ ; al Constitu"iei Repu&licii #oldoa proclam! principiul priorit!"ii re,lement!rilor interna"ionale la care Repu&lica #oldoa este parte* 4a"! de cele na"ionale 6n materia ce se re4er! la drepturile şi li&ert!"ileomului/

<1= DispoFi"iile constitu"ionale priind drepturile şi li&ert!"ile omu3lui se interpreteaF! şi se aplic! 6n concordan"! cu Declara"ia Uniersal!a Drepturilor Omului* cu pactele şi cu celelalte tratate la care Repu&lica#oldoa este parte$

3 '97 m



.oris #e,ru* Alina Ne,ru

<2= Dac! e:ist! neconcordan"e 6ntre pactele şi tratatele priitoare la

drepturile 4undamentale ale omului la care Repu&lica #oldoa este partesi le,ile ei interne* prioritate au re,lement!rile interna"ionaleM$

#erit! aten"ie şi preederile a rt$ 9 al Constitu"iei Repu&licii #oldoa3 LRespectarea dreptului interna"ional şi a tratatelor interna"ionaleM$ Denu 3

mirea normei respectie a 4ost 4ormulat! ca pacta sînt servanda <tratateletre&uie respectate=$

Aceste preederi constitu"ionale s6nt c+emate s! asi,ure corelarea

dreptului na"ional cu sistemul le,isla"iei şi strate,ia statului nostru de inte3,rare 6n Uniunea European!$

1.. >curtă c"r"cteristică " unor r"Guri (e (re)t AnHe)uI!ic" Jo!(oK"

Reenit!* dup! Feci de ani de ,uernare dictatorial!* la normali3tatea ie"ii democratice* Repu&lica #oldoa* stat ce cunoaşte ani 6n3delun,a"i şi ,rei de lupt! a poporului pentruap!rarea independen"eina"ionale* a lim&ii şi culturii sale romQneşti* pentru 6nl!turarea ici3situdinilor la care a 4ost supus 6n timpul domina"iei str!ine "ariste şi are,imului totalitar comunist* impus 6n urma aplic!rii preederilor %ac3tului Ri&&entrop3#oloto din au,ust 17'7* are de solu"ionat mai multe

pro&leme$%rintre ele un loc central reine 4orm!rii sistemului de drept$ Deşi*

pe parcursul anilor de ocupa"ie soietic! s3a or&it c! s6ntem un stat cu

atri&utele sale respectie <Constitu"ie* numeroase le,i* or,ane de stat etc$=*ia"a ne3a demonstrat c! nu a 4ost c+iar aşa$ Am 4ost nu un stat* ci o coloniea unui imperiu$

%roclam6ndu3şi sueranitatea <2' iunie 177(= şi independen"a <28 au3,ust 1771=* Repu&lica #oldoa a pornit pe calea cre!rii statalit!"ii şi asistemului propriu de drept$ Actualmente* procesul de constituire a siste3mului de drept 6n statul nostru continu!$ Un rol important* din acest punctde edere* a aut adoptarea Constitu"iei din 27 iulie 177;$

!c6nd o trecere 6n reist! a ramurilor de drept 6n stadiu de 4ormare*men"ion!m 4aptul c! lucrul principal e 6nainte$

%rincipalele ramuri ale dreptului 6n Repu&lica #oldoa s6nt urm!3toarele/ Dreptul constituţional <denumit şi drept de stat= cuprinde totalitatea

normelor uridice care cons4in"esc principiile 4undamentale ale or6nduirii

3Q '7( 7




ide stat$ Dreptul constitu"ional sta&ileşte principiile rela"iilor dintre stat şi

persoan!* re,lementeaF! pro&lemele cet!"eniei* determin! drepturile* li3 &ert!"ile şi 6ndatoririle principale ale cet!"enilor* le,i4ereaF! structura şicompeten"a autorit!"ilor pu&lice centrale şi locale$

Dreptul constituţional e acea ramur! a dreptului care 4ormeaF! nucle3ul sistemului de drept contemporan al oric!rui stat$

Dreptul administrativ cuprinde totalitatea normelor uridice care re3,lementeaF! raporturile sociale ce apar 6n le,!tur! cu e:ercitarea puteriie:ecutientat$

Dreptul financiar cuprinde normele care re,lementeaF! raporturilece apar 6n procesul 6ncas!rii le,ale şi a repartiF!rii miloacelor &!neşti dec!tre stat 6n con4orrnitate[u[necesTta"ile per4ec"ion!rii societ!"ii$

Dreptul funciar re,lementeaF! raporturile 4unciare 6n scopul 4olosiriira"ionale a p!m6nturilor* sporirii e4icien"ei lor* 6nt!ririi le,alit!"ii 6n s4eraraporturilor 4unciare şi ocrotirii drepturilor or,aniFa"iilor şi cet!"enilor$

Dreptul civil este sistemul de norme uridice care re,lementeaF!* pe

&aF! de paritate a participan"ilor* rartoileatnmoimle şi raporturile persoi,palrmorual le,ate de ele$ Dreptul muncii şi protecţiei sociale cuprinde totalitatea normelor u3

ridice care re,lementeaF! munca salaria"ilor* m!surile de protec"ie a lor* precum şi pro&lemele le,ate de an,aare* concediere* disciplin! de munc!*



salariFareetc$

Dreptul

familieicuprindenormele caresta&ilescmodulşi

condi"iile le,!rii c!sniciei* re,lementeaF! raporturile personale şi cele patrimoniale ce apar 6n 4amilie 6ntre so"i* 6ntre p!rin"i şi copii* 6ntre al"imem&ri ai 4amiliei* raporturi care apar 6n le,!tur! cu 6n4ierea* tutela şicuratela* cu asumarea responsa&ilit!"ii creşterii copiilor$

Dreptul penal este sistemul de norme care sta&ilesc ce 4apte <ac"iuni*

neac"iuni= periculoase* din punct de edere social* s6nt criminale şi care pre3!d pedeapsa ce urmeaF! a 4i aplicat! persoanelor care au s!6rşit crima$

Dreptul procesual penal cuprinde normele uridicete"Fiictiitatea or,anelor de urm!rire* a procuraturii şi a usti"iei 6n udecata clraFel::6

şi pedepsirea lor$

Dreptul procesual civil cuprinde normele uridice care re,lementeaF!ordinea deF&aterii şi reFol!rii de c!tre usti"ie a cauFelor ciile* precum şi6ndeplinirea +ot!r6rilor udec!toreşti 6n cauFele respectie$

-D %31 &




1.6 Lre)t coG)"r"t şi conteG)or"ne (e (re)t

Am ar!tat dea care este esen"a sistemului de drept şi 6n ce const!

con"inutul di4eritelor ramuri de drept$ Aceasta* 6ns!* nu epuiFeaF! 6ntrea,amaterie a dreptului$ Dreptul se mai poate studia şi din alt punct de ederedec6t acela al modului cum se preFint! la un anumit moment 6ntr3o anumit!"ar!$ El mai poate 4i studiat din punct de edere istoric* precum şi din punctde edere comparati <drept comparat=$

!r! istoria dreptului şi 4!r! drept comparat nici nu poate 4i 6n"eles la usta aloare dreptul* sistemul lui$

Dup! cum men"iona #ircea Duara/ A studia dreptul comparat* estea ale,e cum din neoile 4iec!rei societ!"i nasc institu"ii deose&ite* cumdin aceleaşi neoi c6teodat!* in,enioFitatea le,islatorilor şi practica scotconcluFii deose&ite$ Nimic nu e mai important pentru oriFontul ştiin"i4ic al

unui om de le,e* dec6t sentimentul relatiit!"ii uridice* aşa cum se desprin3de din acest studiu$ Un asemenea sentiment pune sin,ur institu"iile uridice6n ade!rata lor 4orm! ştiin"i4ic!$ Este* ast4el* necesar s! se studieFe iForullor istoric* eolu"ia prin care ele au auns s! 4ie ceea ce s6nt* precum şi mo3dul cum se 6n4!"işeaF! 6n celelalte le,isla"ii$

A studia o institu"ie 4!r! a o studia istoriceşte 6n trecut* 4!r! a o studia6n compara"ie cu institu"iile similare din alte "!ri* este a ne reduce la un stu3diu care poate s! ai&! oarecare 6nsemn!tate practic!* dar care nu 4ormeaF!mintea ade!ratului uristM$1

Dreptul comparat are dea o istorie respecta&il!$ O dat! de re4erin"!

6n istoria dreptului comparat e anul 17((* an* 6n care a aut loc primulCon,res de drept comparat de la %aris$ Un aport considera&il 6n deFolta3rea dreptului comparat ca ştiin"! au adus Gurite+* Gutterid,e* Yamson*Znepp* Rodiere* >l!tescu şi* 6ndeose&i* 4ranceFul Rene Daid$

Dreptul comparat nu este o ramur! de drept* deoarece nu este consti3tuit dintr3un ansam&lu de norme de drept aplica&ile la un sistem omo,ende rela"ii sociale$ El nu se reduce nici la o metod! de cercetare a realit!"ii

uridice dintr3o societate$ Dreptul comparat constituie un ansam&lu de procedee* potriit c!rora se realiFeaF! compararea unor norme* unor re3,lenentQri* unorriştitu"ii sau unor sisteme uridice na"ionale* cu norme*re,lement!ri* institu"ii sau sisteme uridice din alte "!ri 6n scopul practic de

a eiden"ia asem!n!rile şi deose&irile dintre ele şi a propune 6m&un!t!"ireaunora sau celorlalte$

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 1(1$

m '72




Doar la prima edere s3ar p!rea c! 4iecare stat 6şi are dreptul s!u pro3 priu* drept ne4iind supus unei in4luen"e din a4ar!* 6n realitate* 6ns!* le,is3la"ia oric!rui stat e supus! unei in4luen"e* mai mari sau mai mici* din a4a3

r!$ Cu at6t mai mult* orice stat se str!duie s! ia 6n considera"ie practicade re,lementare normati! din alte state$ Ca urmare* se o&ser! tendin"astatelor de a adera la anumite &aFine de ciiliFa"ie uridic!$ Aceasta per3mite eiden"ierea unor ,rupuri de sisteme de drept din mai multe state6n 4amilii de dreptM* no"iune care* eident* nu corespunde unei realit!"i

&iolo,ice$ %aralel cu cate,oria 4amilie de dreptM* 6n literatura uridic! seaplic! şi cate,oria mare sistem de dreptM$ Cate,oria sistem de dreptMsereşte pentru desemnarea unei ,rupe de sisteme de drept na"ionale careajiearamtetirajl6ide drept na"ionale 6n cadrul unui mare sistem de drept e relati! şi nu poate4i a&solut!$

Btiin"a dreptului 6nainteaF! mai multe idei* propuneri* criterii ce pot4i puse la &aFa di4eren"ierii sistemelor de drept na"ionale sau* dimpotri!*atri&uirii lor la anumite mari sisteme de drept şi anume/ ,radul de eolu"ieşi de cultur! al dierselor comunit!"i umaneP rolul predominant 6ntr3unanumit sistem de drept al le,ii* cutumei sau reli,iei etc$

Rene Daid* unul din patriar+ii dreptului comparat* 6nainteaF! ideeacon4orm c!reia 6n lume pot 4i eiden"iate urm!toarele 4amilii <mari siste3me= de drept/ romano3,ermanic! <sau sistemele uridice de tradi"ie roma3nic!=P an,lo3sa:on! <common la=P dreptul socialist* dreptul musulman*+indus* c+ineF* aponeF şi dreptul A4ricii ne,re şi al #ada,ascarului$ 1 O

poFi"ie asem!n!toare 6mp!rt!şeşte şi -ictor Dan >l!tescu$ 6n lucrarea sa#ari sisteme de drept 6n lumea contemporan!M <1772= autorul eiden"i3aF!/ marele sistem de drept romano3,ermanic* marele sistem de commonla* marele sistem de drept socialist* sistemele uridice reli,ioase şi tradi3"ional* dreptul a4rican cutumiar$2

a8 :amilia dreptului romanogermanic. Sistemele uridice de tra3di"ie romanic!* ap!rute 6n Europa şi e:istente 6n alte p!r"i ale* lumii* s6ntreFultatul recep"ion!rii dreptului roman$ Destul de esen"ial! s3a doedit a4i şi in4luen"a cutumelor ,ermanice$ E cunoscut!* de asemenea* şi in4luen"a4ranceF! asupra deFolt!rii dreptului modem$

Sistemele uridice de tradi"ie romanic!* la r6ndul lor* pot 4i clasi4icate6n/ sisteme care cunosc o mai pronunţată influenţă franceză <.el,ia* %or31 %ene "asim* *cnoenue npaeoeZe cucmeMu coepeMenuoanu$ #OCZ..* 1758$2 -ictor Dan >l!tescu* *pera citată$ pa,$ 1'$

3B '7' t3




tu,alia* Spania* Lu:em&ur, etc$=P sistemele de inspiraţie germanică <Ger3mania* Ele"ia* Austria etc$=P sisteme nordice. Ultimele* deşi s6nt sistemede tradi"ie romanic!* au cunoscut o puternic! in4luen"! ,ermanic! şi c+iar

şi de common3la$Ca reFultat al coloniF!rii unor imense teritorii* 4amilia de drept roma3no3,ermanic! a dep!şit continentul european$ Ast4el* la acest sistem ader!maoritatea statelor Americii Latine şi Centrale$ Acest sistem de drept ecaracteristic şi unor state care* deşi nu au 4ost supuse domina"iei str!ine*au mani4estat dorin"a de occidentaliFare a dreptului$

Acestui mare sistem de drept 6i s6nt caracteristice urm!toarele$ Statelecare ader! la acest sistem dau prioritate le,ii ca iFor de drept$ E speci4ic!*de asemenea* e:isten"a constitu"iilor* ca acte normatie 4undamentale alestatelor* precum şi a codurilor <cum ar 4i* de e:emplu* Codul ciil 4ranceFdin 19(;* Codul ciil ,erman din 17(( etc$=

8 :amilia dreptului anglosaxon. Acest sistem mai poart! denumi3rea de commonlaZ.

Common3la a ap!rut 6n An,lia şi preFint! caracteristici cu totul opu3se 4amiliei dreptului romano3,ermanic$ El repreFint! un sistem uridic ce,uerneaF! 6nc! teritorii 6ntinse ce dep!şesc cu mult limitele #arii .ri3tanii$ Acest drept s3a impus datorit! e:pansiunii coloniale &ritanice$ Deşiimperiul &ritanic nu mai este ast!Fi dec6t o amintire* 4ostele colonii &rita3nice au p!strat moştenirea sistemului de common3la$ Sistemul 6n cauF! eala&il şi pentru Statele Unite ale Americii care au ieşit de mult din or&ita

politic!* economic! şi cultural! en,leF!$

Dup! cum men"ioneaF! #!ria Dorace* common3la3ul este o crea3"ie a udec!torilor* con"ine re,uli statornice pe cale udec!toreasc! prin+ot!r6ri* care dein o&li,atorii 3 6n caFurile similare 3 pentru instan"ele in34erioare$ Norma uridic! de commonlaZ urm!reşte s! dea o solu"ie 6ntr3un

proces şi nu s! 4ormuleFe re,uli ,enerale de conduit! pentru iitor$$$ 6ntr3oiFiune ,eneral!* preocuparea dominant! a normelor de common3la esteresta&ilirea imediat! a ordinii uridice tul&urate şi nu sta&ilirea normelor de &aF! ale societ!"iiM$1

Din cele spuse* reFult! c! 6n statele care se atri&uie la sistemul dreptu3lui an,lo3sa:on rolul primordial reine practicii şi o&iceiurUor* tradi"iilor 6nr!d!cinate$ Aici nu om 6nt6lni coduri sau* 6n ,eneral* acte normatie cu3

prinF!toare* 6n aceast! ordine de idei* preFint! interes #area .ritanic$ Ea* &un!oar!* nu cunoaşte o constitu"ie 6n 6n"elesul de act 4undamental unic

#!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* *pera citată$ pa,$ 155$

'7; t3




care s! cuprind! norme ce ar re,lementa or,aniFarea ei politic!$ Constitu3"ia ei e 4ormat! din mai multe cate,orii de norme uridice$ Acestea se cu3

prind 6n dreptul statutar <StatutarV3la=* dreptul 2udiciar <common3la=*

oiceiul constituţional <ca drept nescris* alc!tuit din uFan"e=$c8 Sistemul de drept socialist. Acest sistem de drept nu poate 4i pus pe acelaşi plan cu alte sisteme mari de drept$ Una din tr!s!turile lui 4unda3mentale e ideolo,iFarea pronun"at! a dreptului şi contrapunerea lui drep3tului &ur,+eFM$

Dreptul socialistM pretindea a 4i un drept superior tuturor tipurilor de drept e:istente anterior* precum şi dreptului e:istent 6n statele contem3

porane care nu se atri&uiau la or6nduirea socialist!M$ Sistemul de dreptsocialist includea nu numai dreptul soietic* ci şi dreptul dintr3o serie destate din Europa de Est şi Central!* Asia* America$

Deşi a preluat* incontesta&il* de la sistemul dreptului romano3,erma3nic unele aspecte <de e:emplu* 6mp!r"irea dreptului pe ramuri=* sistemuldreptului socialist nu recunoştea diiFarea 6n drept pu&lic şi drept priat*consider6nd* 6n irtutea unor ra"iuni ideolo,ice* c! 6ntrea,a re,lementarele,al! este de drept pu&lic$ O asemenea teF! nu reFist! nici unei critici$

O tr!s!tur! caracteristic! acestui sistem e şi or,aniFarea udiciar! spe3ci4ic! şt or,aniFarea autorit!"ilor pu&lice 6n ,eneral$

%6n! la s46rşitul anilor 9(* 6nceputul anilor 7(* or&indu3se despre ceeace se numea sistemul mondial al socialismuluiM* se a4irma despre e:isten"aunui mare sistem de drept al statelor socialiste$ Eenimentele care au autloc 6n acea perioad! au 4!cut ca marele sistem uridicM s! se pr!&uşeasc!*

p!str6ndu3şi poFi"iile doar 6n unele state <Cu&a* Coreea de Nord ş$a$=$Sistemul dreptului socialist s3a mai p!strat par"ial şi 6n statele 4ormate pe ruinele 4ostului imperiu soietic$

d8 :amilia dreptului musulman. E un sistem de drept ce şi3a p!strat poFi"ii serioase 6ntr3o serie de state din Asia şi A4rica$ Dreptul musulmannu a putea sus"ine 6n pro4unFime compara"ia cu marile construc"ii uridice

pe care ni le3au l!sat Roma sau Napoleon* scria R$ C+arles$ Islamul <de lar!d!cina selam supunere 4a"! de DumneFeuM= este 6n cele dint6i o reli,ie*apoi un stat şi* 6n s46rşit* o cultur!M$1

Din punct de edere 4ormal* sursa dreptului musulman este doctrina$ Sur3

s! istoric! a acestui sistem o constituie/ Coranul* Sunna* Idma* Iditi+ad$Coranul* cartea s46nt! a musulmanilor* consacr! dreptului )(( din cele5';2 ersete$

1 R$ C+arles* >e droit musulman. %aris* 175)* pa,$ )$

3t '7) J




Sunna repreFint! tot ceea ce a 4ost atri&uit de c!tre tradi"ie pro4etului#a+omed$

Idma 6nseamn! preceptele 6n!"!torilor* care s6nt reFultatul unui consens$

Iditi+ad 6nseamn! urispruden"!$e8 :amilia dreptului tradiţional. Acest sistem de drept şi3a p!stratr!d!cinile mai ales 6n Kaponia şi* par"ial* 6n C+ina$ Dreptul tradi"ional* 6nesen"!* e un drept caracteristic epocii medieale şi* indiscuta&il* s4era sa deaplicare e e:trem de redus!$ Totuşi* o serie de re,uli s3au transmis le,is3la"iei moderne şi contemporane$ Ast4el* codul ciil aponeF con"ine re,le3ment!ri ce se deose&esc total de re,lement!rile contemporane$ Acest lucru

poate 4i o&serat* mai ales* 6n re,lementarea rela"iilor 4amiliale$ @8 Dreptul african cutumiar. E un sistem de drept ce con"ine re,uli

care re4lect! caracterul a,rar al ciiliFa"iei a4ricane$ Cea de3a doua caracte3ristic! a dreptului a4rican este caracterul s!u colectiist sau comunitar$ Cea

de3a treia caracteristic! este sensul s!u pro4und reli,ios* 6n s46rşit* este denotat caracterul oral al dreptului a4rican$

Al!turi de cutume şi norme reli,ioase se 6nt6lnesc şi alte modalit!"i dee:primare a dreptului* cum ar 4i edictele orale ale şe4ului comunit!"ii <tri&*uniuni de tri&uri=$

>uIiecte (e eK"!u"re

1$ Ce este sistemul dreptului1$ CaracteriFa"i cate,oriile/ sistemul dreptuluiM* sistemul le,isla

tiM* sistemul uridicM$ Ce deose&ire este 6ntre aceste cate,orii

2$ Ce 4actori contri&uie la inte,ritatea normelor uridice 6n cadrulunui sistem

2$ Care s6nt componentele principale ale sistemului de drept'$ CaracteriFa"i raportul cate,oriilor/ sistemul dreptuluiM 3 ramu

ra de dreptM 3 su&ramura de dreptM 3 institu"ie uridic!M 3 nor ma uridic!M$

'$ Ce 6n"ele,em prin dreptul pu&licM şi dreptul priatM;$ ace"i o caracteristic! diiFiunii dreptului 6n drept na"ional şi

drept interna"ional$)$ Ce diiFiuni ale dreptului mai cunoaşte"i ace"i o caracteristic!

a acestora$7$ ace"i o caracteristic! sistemului de drept al Repu&licii #oldoa$

1($ Ce sisteme <4amilii= mari de drept cunoaşte"i ace"i o caracteristic! a principalelor mari sisteme de drept contemporan$

7 '75 J




Eiter"tur" recoG"n("tă

1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$2$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$'$ %ene @ K Y)B@ $$ *cnoenue npaeoeie cuctneMi coepeMeuCocmu$ #ocZ.a*

1758$;$ #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8.

Drept raţional$ izvoare şi drept pozitiv$ .ucureşti* 177)$)$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$5$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$8$ MRadu 1$ #otica* Gneor,ne #inai* Teoria generală a ărepiuîui$ .ucu

reşti* 2((1$9$ Carmen %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$

7$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$1($ Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$ .ucureşti*

1777$11$ -ictor Dan >l!tescu* Mari sisteme de drept în lumea contemporană$

.ucureşti* 1772$

H '78 J



RealiFareadreptului

l O"""4nM "opuîsfe$4mfM

Conceptul realiF!rii dreptului* 6nsemn!tatea realiF!rii dreptului$

ormele realiF!rii dreptului$ Respectarea şi e:ecutarea ca 4ormede realiFare a dreptului$

Aplicarea ca 4orm! special! de realiFare a dreptului$ Etapele<4aFele= procesului de aplicare a dreptului$ Ideolo,ia aplic!riidreptului$

Lacunele 6n drept$ Completarea lacunelor$ Aplicarea analo,iei$Analo,ia le,ii şi analo,ia dreptului$



161 Conce)tu! şi AnseGnăt"te" re"!iMării (re)tu!ui

Adoptarea normelor uridice nu repreFint! un scop 6n sine* ci numai prima etap! o&li,atorie a procesului de re,lementare uridic! a rela"iilor sociale$ Urm!toarea etap! e transpunerea 6n ia"! a preederilor normelor

uridice$ In caF contrar* normele uridice şi3ar pierde sensul şi menirea lor social!$ Nu 6nt6mpl!tor* 6nc! Socrate a pus o 6ntre&are care şi p6n! aFi eactual!/ Oare creFi c! este cu putin"! s! d!inuiasc! şi s! nu se surpe statul6n care le,ile 4!urite n3au nici o putere* ci s6nt numai c!lcate şi nimicite de4iecare particularM lat! de ce traducerea 6n ia"! a normelor repreFint!*indiscuta&il* un moment esen"ial 6n ia"a dreptului$

RealiFarea 6n 4apt a preederilor cuprinse 6n normele de drept 6nain3teaF! mai multe condi"ii ce urmeaF! s! 4ie respectate* 6n lipsa lor* realiFa3rea dreptului e de neconceput$ La ele pot 4i atri&uite urm!toarele/

&n primul rînd$ traducerea 6n ia"! a preederilor cuprinse 6n normelede drept implic! participarea unor su&iecte respectie/ statul* autorit!"i3le pu&lice* or,aniFa"ii nestatale* persoane 4iFice <cet!"eni* cet!"eni str!ini*apatriFi=$

&n al doilea rînd$ e necesar ca 4iecare su&iect s!3şi cunoasc! statutuls!u uridic$ %entru aceasta e neoie de o ampl! actiitate ce "ine de ridica3rea conştiin"ei şi culturii uridice$ In ceea ce prieşte omul* statul asi,ur!dreptul 4iec!rui om de a3şi cunoaşte drepturile şi 6ndatoririle* 6n acest scop*statul pu&lic! şi 4ace accesi&ile toate le,ile şi alte acte normatieM <eFialin$ <2= al art$ 2' al Constitu"iei=$

&n al treilea rînd$ se impune asi,urarea de c!tre stat a unui cadru or,a3niFatoric care s! permit! tuturor* c!rora le s6nt adresate normele uridice*

s!3şi alori4ice din plin şi nestin,+erit prero,atiele le,ale$Concomitent* e necesar! sta&ilirea actiit!"ii de mai departe a auto3rit!"ilor pu&lice* c+emate s! asi,ure realiFarea dreptului 6n caFul s!6rşiriiunor 4apte <ac"iuni* neac"iuni= ce contrain re,lement!rilor uridice$

Ast4el* realiFarea dreptului constituie un proces de mare comple:ita3te care se des4!şoar! 6n 4unc"ie de o serie de 4actori/ tipul sistemului social*natura rela"iilor politice* a or,aniF!rii statale* tipul de rela"ii economice*,radul de ciiliFa"ie şi cultur!* condi"iile na"ionale şi interna"ionale* con3ştiin"a uridic! a societ!"ii etc$ RealiFarea dreptului este dependent! de 4ac3torii macrosociali* de 4elul celor enumera"i* dar 6n acelaşi timp* ea implic!*

4 400 &




6n cel mai 6nalt ,rad* personalitatea 4iec!rui indiid al c!rui comportamenteste re,lementat de normele uridice* li&ertatea indiidului care poate s!respecte sau nu preederile le,aleM$1

Li&ertatea* 6n iFiunea pro4esorului #ircea Duara* se e:plic! ca un principiu 4undamental al dreptuluiM2$ %ersonalitatea nu poate 4i dec6t li&er!$In lipsa li&ert!"ii nici nu se poate pune punctul de ederea practic* adic!

punctul de edere dac! persoana 4ace &ine sau 4ace r!u ce 4aceM$'

Eident* or&ind de li&ertate nu tre&uie s! accept!m caracterul ei ne3limitat* a&solut/ Ea nu poate 4i nelimitat! pentru c!* dac! ar 4i ast4el* ar ,enera o stare 6n care to"i oamenii ar putea* 4!r! nici o restric"ie* s! interi3n! 6n tre&urile altora* iar acest tip de li&ertate natural!M ar conduce la un+aos social 6n care neoile umane elementare n3ar mai 4i satis4!cute* undeli&ert!"ile celor sla&i ar 4i suprimate de c!tre cei puterniciM$; Din acesteconsiderente* li&ertatea are neoie de drept$

In acest sens* 4iloso4ul 4ranceF Riarol se e:prim! e:trem de su,es3ti/ Oamenii se nasc ,oi şi tr!iesc 6n eşminte precum se nasc li&eri şitr!iesc su& le,i$ -eşmintele incomodeaF! oarecum mişc!rile corpului* 6ns!6l ap!ra de accidentele e:terioare* le,ile str6mtoreaF! pasiunile* 6ns! ap!r!onoarea* ia"a şi aerileM$)

Aşadar* cadrul ac"iunii umane constituie principalul 4actor ce determin!transpunerea 6n ia"! a preederilor normelor uridice$ Realitatea dreptuluirepreFint! des4!şurarea ie"ii sociale 6n con4ormitate cu normele uridice$

162 orGe!e re"!iMării (re)tu!ui

RealiFarea dreptului* acest proces comple: de transpunere 6n ia"! a preederilor normelor uridice* are loc prin intermediul mai multor 4orme$%ro&lema 4ormelor de realiFare a dreptului este interpretat! 6n literatura despecialitate 6n mod di4erit$

%ro4esorul Nicolae %opa consider! c! realiFarea dreptului 6m&rac!dou! mari 4orme/ realiFarea dreptului prin respectarea şi e:ecutarea dispo3Fi"iilor le,ale de c!tre cet!"eni şi realiFarea dreptului prin aplicarea norme3lor uridice de c!tre or,anele de stat şi alte or,anisme socialeM$ 5

1 loan Ceterc+i* Ion Craioan* *pera citată$ pa,$ 72$2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ ;(($' I&idem* pa,$ ;(7$; Isaia+ .erlin* Patru eseuri despre liertate$ .ucureşti* 177;* pa,$ 2(5$) Constantin Stroe* *pera citată$ pa,$ 1)7$5 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 222$

-^ 401 i-



.oris Ne,ru* 0lina Ne,ru

Aceeaşi poFi"ie o 6mp!rt!şesc şi mul"i al"i autori* cum ar 4i* de e:em3 plu/ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Radu I$ #otica*G+eor,+e #i+ai* Carmen %opa* Ion Cor&eanu* #!ria Cor&eanu* Costic!*

-oicu1

ş$ a$( poFi"ie analo,ic! 6nt6lnim şi 6n literatura de specialitate occidental!$Ast4el* pro4esorul Y$ L$ A$ Yart consider! c! e:ist! dou! condi"ii necesare şi su4iciente pentru e:isten"a unui sistem uridic$ %e de o parte* tre&uies! e:iste o o&edien"! ,eneral! 4a"! de acele norme de conduit!* care s6ntalide con4orm criteriului ultim de aliditate* iar pe de alt! parte* normelede recunoaştere ale sistemului care speci4ic! criteriile de aliditate uridic!şi normele de modi4icare şi ad3udecare* tre&uie s! 4ie e4ecti acceptate dec!tre o4icialit!"i cu standarde pu&lice comune ale conduite/ oficiale. Primacondi"ie este sin,ura pe care tre&uie s! o satis4ac! cet!"enii pria"i/ ei o

pot satis4ace 4iecare 6n ceea ce31 prieşte pe elM şi din oricare motiP deşi

6ntr3o societate s!n!toas! ei or accepta* de 4apt* adesea* normele date castandarde comune de conduit! şi or recunoaşte o&li,a"ia de a li se supune*ori c+iar or urm!ri aceast! o&li,a"ie p6n! la o&li,a"ia mai ,eneral! de arespecta Constitu"ia$ Condi"ia a doua tre&uie s! 4ie satis4!cut! de persoanele o4iciale ale sistemului$ Ele s6nt datoare s! considere normele standardecomune de conduit! o4icial! şi s! cenFureFe critic a&aterile proprii şi alecelorlal"i drept erori$

6n 4elul acesta* a4irma"ia cu priire la e:isten"a unui sistem uridic are*aidoma 6ui Kanus* dou! 4e"e şi urm!reşte at6t supunerea din partea cet!"e3nilor de r6nd* c6t şi acceptarea de c!tre o4icialit!"i a normelor secundare custandarde comune critice a conduitei o4icialeM$2

%ro4esorii loan Ceterc+i şi Ion Craioan scot 6n eiden"! trei 4orme derealiFare a dreptului/

a8 realizarea normelor pro#iitive18 realizarea normelor permisive şi onerative1

c8 aplicarea normelor 2uridice de către organele de stat competente. J

%reFint! interes a&ordarea pro&lemei 6n cauF! de c!tre autorii din edera"ia Rus!$ Aşa* de e:emplu* pro4esorul -$ LaFare propune c6tea criterii de clasi4icare a 4ormelor de realiFare a dreptului$

1 Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală a dreptului$ pa,$';83'5(P Radu I$#otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ pa,$ 1753177P Carmen

%opa* Teoria generală a dreptului$ pa,$ 215322)P Ion Cor&eanu* #!ria Cor&eanu* Teoria generalăa dreptului$ pa,$ 17732(;P Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$ pa,$ 2'932;2$2 Y$ L$ A$ Yart* *pera citată$ pa,$ 12(3121$' loan Ceterc+i* Ion Craioan* &ntroducere în teoria generală a dreptului$ pa,$ 7'37;P Ion

Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ pa,$ 2813282$

3 ;(2 ş3




6n dependen"! de nielul <pro4unFimea= de realiFare a preederilor cese con"in 6n actele normatie* distin,em/

a= realiFarea preederilor ,enerale care se con"in 6n pream&ulul le,ii

şi 6n articolele care determin! sarcinile şi principiile ,enerale aledreptului şi actiit!"ii uridiceP &= realiFarea <6n lipsa raporturilor uridice= normelor ,enerale* care

determin! statutul uridic şi competen"aPc= realiFarea* prin intermediul raporturilor uridice* a normelor con

crete de drept$6n dependen"! de suiecţii de realizare a dreptului* putem distin,e

dou! 4orme de realiFare/ realiFarea individuală şi realiFarea colectivă adreptului$ S6nt norme uridice* care pot 4i realiFate de su&iec"i indiiduali*dar s6nt şi norme uridice* care pot 4i realiFate colecti* prin e4ortul maimultor su&iec"i de drept$

6n 4unc"ie de caracterul acţiunilor de realiFare a dreptului* se distin,asemenea 4orme de realiFare a dreptului* cum ar 4i/

<. !espectarea. %rin respectare se realiFeaF! normele pro+i&itie$Esen"a acestei 4orme se mani4est! prin a&"inerea de la s!6rşireaunor ac"iuni interFise de le,e$

9. /xecutarea. Necesit! ac"iuni actie ce reFult! din preederile im peratie ale normelor uridice$

)$ 3tilizarea ;folosirea8. %resupune e:ercitarea de c!tre su&iec"i aunor drepturi$ Ca urmare* 6n dependen"! de oin"a su&iectului*comportamentul acestora poate 4i acti sau pasi$ ?. 0plicarea

dreptului$ Constituie o actiitate comple:! a su&iec"ilor special6mputernici"i de a 4ace acest lucru* prin 6m&inarea di4eritor acte decomportament$ %ro4esorul rus A$ %i,olin consider! c! scoaterea 6n eiden"! a celor

patru 4orme de realiFare a dreptului <respectarea* e:ecutarea* utiliFarea*aplicarea= nu este e:act! şi are neaunsuri esen"ialeM$ Autorul a4irm!* dee:emplu* ca aplicarea dreptului* de asemenea* presupune e:ecutarea sauutiliFarea urupr norme uridice$ Con4orm acestei clasi4ic!ri* utiliFarea <4o3losirea= unor drepturi se poate mani4esta şi prin asemenea ac"iuni* 6n urmac!rora nu apar raporturi uridice <de e:emplu* participarea la demonstra"ie*mani4estarea li&ert!"ii cu6ntului=* precum şi prin 6nc+eierea unor contracteşi acorduri* prin 6naintarea unor reclama"ii şi cereri cu caracter uridic*

1 npoWne.Kii oWuţeu meopuu npaea zocAdapcmea$ -neGiiYZ AK# ropimnecZY: .Vsos* no4l$ npot"=$ .$ C$ Yepceoma* #ocZea* 1777* pa,$ ;223;2'$

-D 40% &




deşi$ eident* caracterul unor asemenea ac"iuni este di4erit$ Din aceste con3siderente* autorul consider! necesar! ar,umentarea altei clasi4ic!ri a 4or3

melor de realiFare a dreptului$ Ast4el* autorul consider! c! s6nt dou! 4ormede realiFare a dreptului/

1$ RealiFarea dreptului prin intermediul <apari"iei* modi4ic!rii şi stin,erii= raporturilor uridice$

2$ RealiFarea dreptului 6n a4ara raporturilor uridice$ O 4orm! de realiFare a normelor 6n lipsa raporturilor uridice este a&"inerea de la ac"iunile interFise de drept <4urtul* +uli,anismul* cauFarea preudiciilor materiale şi morale etc$=$ Interdic"ia uridic! are loc 6n ia"a de 4ieceFi* c6nd su&iec"ii nu comit 4apte* pe care le,iuitorul le interFice$

6n a4ara raporturilor uridice* normele uridice pot 4i realiFate prin ac3"iuni actie de realiFare a drepturilor şi prin e:ecutarea unor o&li,a"iuni$Speci4icul acestor ac"iuni const! 6n 4aptul c! ele <ac"iunile= reFult! directdin actele normatie şi nu ,enereaF! nici un 4el de consecin"e uridice sem3ni4icatie <participarea cet!"eanului la demonstra"ie* e:ercitarea dreptuluiconstitu"ional de a3şi e:prima li&er opinia sa* la mitin,uri şi demonstra"ii*respectarea re,ulilor de circula"ie rutier! ş$a$=$

Actiitatea or,anelor* or,aniFa"iilor* anumitor persoane* le,at! deapari"ia* modi4icarea sau stin,erea raporturilor uridice* la r6ndul ei* deasemenea* poate 4i 6mp!r"it! 6n dou! ,rupe autonome$

6n primul r6nd* raporturile uridice pot aea loc 6ntre su&iec"i cu statut uridic e,al* adic! 6ntre su&iec"i care nu s6nt su&ordona"i 6ntre ei$

In al doilea r6nd* raporturile uridice pot s! apar! 6ntre su&iec"i* undeunul are 6mputerniciri autoritare speciale$ O asemenea 4orm! de realiFare adreptului poart! denumirea de aplicarea dreptului.<

6n ceea ce ne prieşte* men"ion!m urm!toarele/6n cercetarea procesului de realiFare a normelor uridice e necesar s!

se "in! cont de cate,oria normelor uridice şi* 6n primul r6nd* de caracterulconduitei prescrise de normele de drept$

Cea mai simpl! situa"ie o preFint! realiFarea normelor pro+i&itie$Asemenea norme se 6nt6lnesc 6n mai multe ramuri de drept <drept penal*drept administrati* drept 4inanciar etc$=$ %entru a realiFa conduita prescri3s! de ele e su4icient ca persoanele iFate s! se a&"in! de la s!6rşirea 4apte3lor interFise$ Aceast! 4orm! de realiFare a normelor uridice este denumit!respectarea dreptului$

meopua npaea$ ieGYYZ 4lia sVso.* noa pea$ npoe=$ A$ C$ IlnroiiZYYa* #ocZ.a$1775* pa,$ 25;3255$

m ;(; S3




#ai comple:! e calea pe care o urmeaF! normele oneratie$ Reali3Farea lor impune su&iec"ii la anumite ac"iuni concrete* ac"iuni prescrise lanormele respectie$ Aceast! 4orm! de realiFare a dreptului* denumit! e:e3

cutarea sau 6ndeplinirea dreptului* se mani4est! la 4iecare pas/ ac+itarea latimp a pl!"ii pentru di4erite sericii* 6ndeplinirea conştiincioas! a actiit!"ii prescrise de contractul de munc!* acordarea autorului medical cali4icatdin partea medicului etc$

%entru respectarea şi e:ecutarea normelor de drept e su4icient! doar &un!oin"a su&iec"ilor de drept şi* 6n primul r6nd* a cet!"enilor$ Din acesteconsiderente* respectarea şi e:ecutarea normelor uridice mai s6nt numite4orme simple de realiFare a dreptului$

Ins! nu 6ntotdeauna realiFarea preederilor normelor de drept c ttt6tde simpl!$ De e:emplu* cet!"eanul care a atins 6rsta de pensionare şi areec+imea 6n munc! respecti! dispune de dreptul la pensie* 6ns! cet!"eanul

nu poate sin,ur sa3şi numeasc! pensia$ Acest lucru "ine de competen"a au3torit!"ii pu&lice* 6n caFul s!6rşirii unei in4rac"iuni* a intereni r!spunde3rea uridic! a in4ractorului* 6ns! pentru aplicarea sanc"iunilor respectie a4i necesar! o actiitate din partea autorit!"ilor pu&lice şi a persoanelor o4i3ciale$ De aici reFult! c! realiFarea preederilor unor norme uridice impu3ne m!suri concrete din partea statului* a autorit!"ilor pu&lice* a persoanelor o4iciale$ Aceast! 4orm! de realiFare 6n ştiin"a dreptului poart! denumireade aplicare a dreptului$

GeneraliFarea celor e:puse ne permite de a de4ini realiFarea dreptuluica un proces de transpunere 6n ia"! a prescrip"iilor normelor uridice 6ncadrul c!ruia oamenii ca su&iect de drept respect! şi e:ecut! dispoFi"iilenormatie* iar autorit!"ile pu&lice şi persoanele o4iciale aplic! dreptul 6ntemeiul competen"ei lor$

16% )!ic"re" c" forGă s)eci"!ă (e re"!iM"re " (re)tu!ui

Dup! cum s3a men"ionat anterior* realiFarea dreptului de c!tre cet!3"eni şi or,aniFa"ii nestatale se mani4est! prin respectarea şi e:ecutarea nor3melor uridice şi nu necesit! o interen"ie din partea statului$ O asemeneainteren"ie se impune la realiFarea dreptului prin aplicare$

Aplicarea* ca 4orm! special! de realiFare a dreptului* poate 4i de4init!

ca o actiitate practic! a starului prin care acesta* prin intermediul or,ane3lor sale* 6n4!ptuieşte preederile normelor uridice* ac"ion6nd ca titulari ai puterii de stat* actiitate ce se des4!şoar! 6n 4ormele o4iciale sta&ilite prinle,e$ De aici reFult! urm!toarele/

-t 40. i=-




a8 aplicarea e o activitate practică în cursul căreia organele de stat înfăptuiesc prevederile normelor 2uridice1

8 organele de stat acţionează$ potrivit competenţei lor$ ca titulari ai

autorităţii de stat1c8 aplicarea dreptului e o formă a activităţii statale1d8 activitatea de aplicare a dreptului se desfăşoară conform unei pro

ceduri speciale$ în forme strict stailite de lege1e8 spre deoseire de realizarea dreptului prin respectarea şi executa

rea normelor 2uridice care se poate desfăşura şi fără crearea unor raporturi 2uridice$ aplicarea dreptului este nemi2locit legată de ra

porturi 2uridice în care un suiect al lui întotdeauna este statul. No"iunea de aplicare a dreptului este reFerat! numai ace lor sete de

realiFare care s6nt 6n4!ptuite de or,anele statului* potrii competen"ei lor$Spre deose&ire de alte 4orme de realiFare a dreptului* aplicarea se deo3

se&eşte prin 4aptul c! ea impune 6ntotdeauna ac"iuni <respectarea* de e:em3 plu* impune a&"inerea de la anumite ac"iuni= şi acestea s6nt o&li,atorii$

Aplicarea dreptului are un caracter deriat* 6n sensul c! ea asi,ur!realiFarea dreptului pentru ter"e persoane$

Aplicarea unor norme uridice concomitent cere respectarea* e:ecuta3rea şi utiliFarea altor norme uridice$ De aici şi reFult! c! aplicarea dreptu3lui constituie o 4orm! comple:! de realiFare a dreptului$

A aplica norma uridic! 3 consider! pro4esorul So4ia %opescu 3 6n3seamn! trecerea de la norm!* ca precept ,eneral* la un caF indiidual* sta 3

&ilirea coresponden"ei 6ntre 4aptele priind caFul concret aut 6n edere

şi condi"iile de aplicare a normei uridice* pentru a se o&"ine consecin"eleurm!rite de aceast! norm!$

Aplic6nd le,ea* uristul parcur,e drumul de la ,eneralul* repreFentatde norma uridic!* la indiidualul* repreFentat de 4aptul concret$ #isiunea

uristului * a udec!torului * 6n special* este de a aplica 4aptelor* normele u 3ridice care le ,uerneaF!* de a asi,ura trecerea de la o situa"ie de 4apt dat!*la norma uridic! ce o ,uerneaF!$ De aceea* s3a spus c! 6n cadrul aplic!riidreptului* aem de 4apt* de a 4ace cu un dute3ino* de la drept la 4apte şide la 4apte la drept* 4aptele a6nd oca"ia de a 4i ,uernate de normele u 3ridice* iar acestea din urm!* de a ,uerna 4apteleM$ 1 Necesitatea aplic!riidreptului apare atunci c6nd/

l$ Drepturile şi o&li,a"iunile su&iec"ilor nu pot ap!rea 4!r! +o6!r6reaautorit!"ii pu&lice respectie$ De e:emplu* dreptul de a 4i pensionat

So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 2)132)2$

m ;(5 J




cet!"eanul 6l cap!t! numai dup! adoptarea deciFiei or,anului com3 petent$

2$ Aplicarea e necesar! 6n caFul apari"iei unor liti,ii 6ntre su&iec"ii

con4lictului priind anumite drepturi* 6nc!lc!rii unor drepturi* apari"iei unor &ariere pentru e:ercitarea drepturilor* 6n aceste caFurisu&iectul cointeresat se a adresa 6n instan"a de udecat! sau la autoritatea competent!* care or analiFa caFul şi or adopta deciFiilerespectie$

'$ Aplicarea dreptului e necesar! 6n caFul comiterii unor 4apte ilicite$La cercetarea caFului* se a sta&ili ino!"ia* preudiciul cauFat şise a adopta deciFia respecti!$

;$ 6n caFul unor 4apte ale persoanelor 4iFice şi uridice şi a unor eenimente de care le,isla"ia lea,! apari"ia unor e4ecte uridice$

Aplicarea dreptului poate 4i priit! ca un proces comple: ce se des4!3şoar! nu la oia 6nt6mpl!rii* ci con4orm unor cerin"e le,ate at6t de necesita3tea sta&ilirii corecte a 6mpreur!rilor de 4apt* c6t şi de necesitatea aplic!riicorecte a normei uridice ce re,lementeaF! situa"ia sta&ilit!$

6n le,!tur! cu aceasta* pot 4i eiden"iate mai multe etape* 4aFe ale pro3cesului de aplicare a dreptului$ Aceste 4aFe constituie un proces unic$ aFeleaplic!rii di4er! de la un caF la altul* 6n dependen"! de caracterul normei

uridice aplicate şi actul indiidual adoptat 6n le,!tur! cu aplicarea$Aşa* de e:emplu* dac! ne re4erim la actiitatea instan"ei udec!toreşti

6n procesul de aplicare a dreptului* pot 4i eiden"iate urm!toarele 4aFe/a= sta&ilirea st!rii de 4aptP

&= ale,erea normei de drept ce se re4er! la 4apta dat!Pc= interpretarea normei uridice alesePd= ela&orarea şi emiterea actului de aplicare a dreptuluiPe= e:ecutarea actului de aplicare şi controlul asupra e:ecut!rii lui$<. Stailirea stării de fapt constituie prima 4aF! a procesului de apli3

care a dreptului$ Ea presupune cercetarea şi cunoaşterea situa"iei concrete*a 6mpreur!rilor* 4aptelor ce 4ac o&iectul aprecierii$ Or,anul de aplicare*cercet6nd starea de 4apt* a tre&ui s! cunoasc! situa"ia real! su& toate as3

pectele ei* ade!rul o&iecti$ apta uridic! a tre&ui cercetat! la usta eialoare* pentru a o considera poFiti! sau ne,ati!* licit! sau ilicit!$ Laaceast! 4aF!* e:trem de important e de a di4eren"ia esen"ialul de secundar*le,itatea de 6nt6mplare$ E important!* de asemenea* acumularea pro&elor*a documentelor* a depoFi"iilor care pot contri&ui la solu"ionarea 4aptei re3spectie* 6n caF de necesitate* se a ini"ia e4ectuarea unor e:pertiFe$

-ş 407 &




E necesar de a "ine cont de 4aptul c! sta&ilirea st!rii de 4apt di4er! dela o ramur! de drept la alta* de la un caF la altul$ Aceast! etap! nicidecumnu poate 4i ne,liat!$ De e4icien"a şi calitatea inesti,a"iilor la aceast! 4aF!

depinde starea de mai departe a lucrului$2$ 0legerea normei de drept aplica&ile constituie urm!toarea 4aF!*care mai poart! denumirea de critică + <selec"ionarea normei=$ La aceast!4aF! urmeaF! ca 4apta respecti! s! 4ie apreciat! din punct de edere uridic$ Numai 6n caFul unei cali4ic!ri uridice e:acte a st!rii de 4apt or,anulde aplicare a dreptului a adopta o deciFie adecat! şi iners$ Iat! de ce laaceast! 4aF! e necesar s! 4ie alese din oceanul de norme uridice normelecare se atri&uie nemilocit la 4apta dat!$ E important de a eri4ica eridicitatea normei* concordan"a ei cu alte norme ale sistemului de drept$ Deseorie 4oarte di4icil de a 4ace 6ncadrarea uridic! e:act! a 4aptei$ Aceasta se

poate 6nt6mpla 6n caFurile c6nd una şi aceeaşi 4apt!* 6n dependen"! de anumite 6mpreur!ri <cum ar 4i* de e:emplu* ,radul de pericol social= poate 4i6ncadrat! 6n mod di4erit$ S! lu!m* &un!oar!* +uli,anismul ca 4apt! ilicit!$In anumite 6mpreur!ri* +uli,anismul constituie o contraen"ie administrati!* iar 6n altele 3 o in4rac"iune$ Din aceste considerente* pentru a eitaerorile uridice* or,anul de aplicare a dreptului tre&uie s! se conin,! c!anume aceast! norm! şi nu altele se re4er! la 4apta dat!$

'$ &nterpretarea normelor 2uridice repreFint! un moment important al procesului de aplicare a dreptului şi const! 6n l!murirea 6n"elesului e:actşi complet al normei uridice* ,!sirea celei mai adecate solu"ii uridice

pentru 4apta concret! dat!$1

;$ /laorarea şi emiterea actului de aplicare a dreptului constituiecea mai responsa&il! 4aF! a procesului de aplicare a dreptului$ Ea 6ncununeaF! actiitatea or,anului de aplicare a dreptului$ %rin actul de aplicareare loc indiidualiFarea normelor uridice$ Actele de aplicare ale or,anelor de stat constituie un temei uridic al apari"iei* modi4ic!rii sau stin,erii ra

porturilor uridice$ !r! e:isten"a acestor acte* 4!r! indiidualiFarea preederilor ,enerale la caFuri concrete* inten"ia le,iuitorului de a determinaconduita su&iectelor de drept nu şi3ar atin,e scopul$

Actul de aplicare a dreptului nu tre&uie con4undat cu actul normati*6n acelaşi timp tre&uie de "inut cont de urm!toarele/ unul şi acelaşi act

poate 4i priit uneori at6t ca act normati* c6t şt aplicati$ Aşa* de e:emplu*dup! ce %arlamentul ela&oreaF! o le,e* adesea s6nt adoptate* 6n ederea

1 Prolema interpretării va fi analizată mai detaliat întrun capitol distinct.

-^ 40# &




aplic!rii ei* dup! caF* +ot!r6ri ale %arlamentului* +ot!r6ri ale Guernuluisau instruc"iuni ministeriale şi departamentale$ Ele pot 4i priite ca acte deaplicare 4a"! de le,e şi* 6n acelaşi timp* ca acte normatie pentru su&iec"ii

de drept$)$ /xecutarea actului de aplicare şi controlul executării lui se impune

ca o 4aF! lo,ic! a procesului de aplicare a dreptului$ Important e şi 4aptulc! +ot!r6rea* deciFia luat! de or,anul de aplicare s! nu r!m6n! pe +6rtie* cis! 4ie realiFat! practic$ Dac!* de e:emplu* sentin"a sau +ot!r6rea instan"ei

udec!toreşti sau +ot!r6rea de numire a pensiei nu se e:ecut!* le,ea nu atrium4a$ Le,ea se traduce 6n ia"! prin actele de aplicare* e:ecutate strict şi6n termen$

ideolo,ia <principiile= aplic!rii dreptului

Ideolo,ia aplic!rii dreptului este constituit! din totalitatea ideilor*opiniilor* conceptelor* principiilor* cerin"elor* care se re4er! la 4aptul cumtreuie să fie aplicate normele 2uridice. Ideolo,ia determin! alorile caretre&uie realiFate 6n procesul de aplicare a dreptului* 6n sensul restr6ns alcu6ntului* ideolo,ia include principiile <alorile= care tre&uie realiFate 6n

procesul aplic!rii dreptului$ Cele mai importante dintre acestea s6nt/$ *perativitatea aplicării dreptului. Aceasta presupune rapiditate 6n

procesul de aplicare a dreptului şi constituie o condi"ie e4ecti!de com&atere a 4aptelor ilicite şi de ap!rare a intereselor le,iti3me ale oamenilor$ Eident* operatiitatea nu are nimic comun cu

solu"ionarea caFurilor concrete super4icial* 6n mod pripit şi 4!r! odocumentare temeinic!* dep!şind cadrul le,al de ac"ionare$ %entrua preeni acest lucru* operatiitatea presupune respectarea strict!a unor termene sta&ilite de le,iuitor* 6n acest scop* le,ea preedee:pres termenul de cercetare a cererilor* demersurilor* termenul 6ninteriorul c!ruia persoana poate s!3şi apere* pe calea intent!rii uneiac"iuni 6n instan"a de udecat! ş$a$

2$ *iectivitatea aplicării dreptului. Aceasta presupune nep!rtinire*impar"ialitate 6n procesul de aplicare a dreptului$ Aplicarea a 4io&iecti!* dac! deciFia adoptat! se a 4undamenta pe criterii cenu depind de oin"a su&iectului aplicator* ci pe 4apte şi ar,umenteincontesta&ile* reale$

'$ *portunitatea aplicării dreptului. Oportunitatea implic! cercetareaspeci4icului st!rii de 4apt la momentul emiterii actului de aplicare*

ni ;(7 m




eiden"a condi"iilor de aplicare a normelor uridice* pertinen"a nor3melor pentru caFurile cercetate* necesitatea ac"iunilor procesualedeterminate de starea de 4apt$

;$ >egalitatea aplicării dreptului. Le,alitatea implic! con4ormareaaplicantului dreptului literei şi spiritului le,ii* respectarea limitelor competen"elor de c!tre autorit!"ile pu&lice* respectarea strict! a procedurii sta&ilite prin le,e* ela&orarea şi limitarea actuluide aplicare corespunF!tor caFului e:aminat* 6n 4orma presta&ilit!$#en"ion!m şi preederea constitu"ional! <art$ 8= con4orm c!reianici o le,e şi nici un alt act uridic care contraine preederilor Constitu"iei nu are putere uridic!M$

)$ /c#itatea şi 2ustiţia în procesul aplicării dreptului. Ec+itatea readuce* 6n prim plan* pro&lema e:isten"ei unor prescrip"ii 4undamen

tale pree:istente* desprinse din natur! sau dintr3o ordine al c!ruiscop este acela de a da si,uran"! ie"ii sociale* de a da 4iec!ruiaceea ce el merit!$ Ea presupune potriire a +ot!r6rii luate 6n procesul de aplicare a dreptului cu starea de 4apt real!$

Kusti"ia repreFint! acea stare ,eneral! ideal! a societ!"ii* realiFa&il! prin asi,urare pentru 4iecare indiid 6n parte şi pentru to"i 6mpreun! a sati3s4acerii drepturilor şi intereselor lor le,itime$

W. 3nitatea în procesul aplicării dreptului. Aceasta se mani4est! prin4aptul c! pentru caFuri asem!n!toare se adopt! deciFii asem!n!toare$ DeciFiile or 4i omo,ene atunci* c6nd* pentru solu"ionarea unor cate,orii de caFuri se aplic! unele şi aceleaşi norme uridice$ Ca

urmare* se asi,ur! unitatea re,lement!rilor normati3uridice pe6ntre, teritoriul statului$

16. cte!e (e ")!ic"re " (re)tu!ui

Aplicarea dreptului repreFint! o actiitate e:ercitat! de autorit!"ile pu&lice* persoanele o4iciale şi* 6n limitele determinate* de or,aniFa"ii ne3statale* 6n 4orme special pre!Fute de le,e$ Aplicarea dreptului se concre3tiFeaF! 6ntr3un reFultat speci4ic 3 actul de aplicare.

Actul de aplicare a dreptului este actul uridic concret care produce

anumite e4ecte uridice concretiFate 6n naşterea* modi4icarea sau stin,ereaunor raporturi uridiceM 3 consider! pro4esorul Ion Do,aru$1

l Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ 219$

-$ 410 &




Actul de aplicare a dreptului este un act de putere de stat cu caracter indiidual concret* emis de un su&iect competent pentru un caF uridicconcret* 6n scopul sta&ilirii preFen"ei sau lipsei drepturilor sau o&li,a"i3

unilor su&iectie şi determin!rii* 6n &aFa normelor uridice respectie* aolumului lorM 3 sus"ine pro4esorul rus -$ LaFare$1

Din de4ini"iile preFentate reFult! o concluFie incontesta&il!/ actul deaplicare a dreptului nu tre&uie con4undat cu actul normati uridic$ Deose3

&irea acestora reFult! din urm!toarele/1$ Actul normati uridic este un act primar* pe c6nd actul aplicati

este un act deriat$ Actele aplicatie reFult! 6ntotdeauna din celenormatie şi s6nt adoptate 6n &aFa lor$

2$ Actul normati uridic interine pe planul ela&or!rii dreptului* pec6nd actul de aplicare a dreptului* pe planul transpunerii acestuia 6nia"!* pe planul aplic!rii dreptului$

'$ Actiitatea normati! uridic! este reFerat! doar unor autorit!"i pu&lice$ %ro4esorul Nicolae %opa are per4ect! dreptate a4irmmd c!*6n principiu* nimic nu se opune ca un or,an care ela&oreaF! un actnormati s! poat! ela&ora şi acte de aplicare ;a ma2ori ad minus8.Spre e:emplu/ ,uernul edicteaF! at6t +ot!r6ri 3 acte normatie3 c6t şi deciFii indiiduale* acte de aplicare a dreptuluiM$2

Dac! actiitatea normati! este strict re,lementat! 6n competen"a unor or,ane ale statului* actiitatea de aplicare poate 4i realiFat! de orice or,anal statului şi* 6n limite determinate* c+iar şi de or,aniFa"ii nestatale$

;$ Actele de aplicare 6ntotdeauna dau naştere unor raporturi uridice$Aceste raporturi uridice apar* 4ie 6ntre or,anul emitent şi un alt su

&iect de drept* 4ie 6ntre dou! su&iecte de drept distincte de or,anulde stat care a emis actul de aplicare$

)$ Spre deose&ire de actele normatie care au un caracter ,eneral*impersonal* tipic* inoncti şi irepro,a&il* actele de aplicare a dreptului s6nt acte indiiduale* concret determinate* re4erindu3se la ositua"ie de 4apt$

5$ Actul normati* a6nd un caracter ,eneral* ac"ioneaF! 6n mod re petat* continuu* 6n m!sura 6n care se produce ipoteFa pre!Fut! denorm!* produc6ndu3şi e4ectele impersonal şi di4uF p6n! la a&ro,area lui* e:pirarea termenului <dac! a 4ost edictat pentru o anumit!

perioad!=* sau p6n! la c!derea 6n desuetudine$ Actul de aplicare a1 CpoWneMi o)ufeu meopuu npaea u zocAdapcmea$ -neGmiic

.$ C$ YepcecYYiPa* #ocZ.a* 1777* pa,$ ;29$sVso.* ilo4l pe4l$npoc=$

2 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 227$

411




dreptului* 4iind indiidual* 6şi consum! e4ectele odat! cu solu"iona3rea spe"ei deduse$

8$ Emiterea actelor aplicatie nu este numai un drept al or,anelor de

stat* ci şi o o&li,a"ie uridic!$ Or,anul de stat este o&li,at s! emit!actul de aplicare$ Emiterea actului aplicati constituie una din atri &u"iile autorit!"ii respectie$

Dac! actul normati intr! şi iese din i,oare dup! re,uli strict determi3nate prin le,e* actul de aplicare deine o&li,atoriu din momentul comunic!3rii sale celor interesa"i$ C+iar din momentul comunic!rii 6ncepe s! se scur,!termenul 6n cadrul c!ruia poate 4i contestat de c!tre partea nemul"umit!$

6n timp ce acrul normati 6şi 6ntinde e4ectele pe toat! perioada 6n careeste 6n i,oare* actul de aplicare 6şi epuiFeaF! e4ectele 6n momentul adop3t!rii sale$

9$ Yotarul ce separ! actul normati de actul de aplicare 6l repreFint!denumirea* scopul urm!rit* con"inutul di4erit* 4inalitatea deose&it!ale celor dou! cate,orii de acte$ Denumirea nu 6ntotdeauna poate4i o&iect de distinc"ie a actului normati de cel aplicati$ Un lucrueste cert/ le,ea <constitu"ional!* or,anic!* ordinar!= 6ntotdeaunaeste act normati$ Acelaşi lucru se re4er! şi la ordonan"ele Guer nului* care 6ntotdeauna s6nt acte normatie* 6n ceea ce prieşte celelalte acte <decretele preşedin"iale* +ot!r6rile ,uernului etc$=* ele

pot 4i at6t normatie* c6t şi aplicatie$ Cali4icarea şi distinc"ia lor depinde de scopul urm!rit* con"inutul concret* 4inalit!"ile sale$

#ai mult ca at6t$ Unul şi acelaşi act poate 4i concomitent şi act norma3

ti şi act aplicati$ De e:emplu* o +ot!r6re cu caracter normati* adoptat!de c!tre Guern* este un act normati* dar* 6n acelaşi timp* are şi un carac3ter aplicati 4a"! de le,ea 6n &aFa c!reia ea a 4ost emis!$ Acest lucru reFult!c+iar şi din preederea constitu"ional! a alin$ <2= al art$ 1(2 al Constitu"ieiRepu&licii #oldoa/ <2= Yot!r6rile se adopt! pentru or,aniFarea e:ecu3t!rii le,ilorM$

Acest lucru* 6ns!* nu tre&uie a&solutiFat* cum au 4!cut* de alt4el* nor3matiiştii$ Normatiismul a&solut a des4iin"at practic +otarul 6ntre edicta3rea normelor şi aplicarea acestora$ In cunoscuta sa teorie priind 4ormareadreptului 6n trepte* Yans Zelsen consider! c! 4iecare act* a4lat pe o treapt!

determinat! a 4or"ei uridice* apare 4ie ca un act normati* 4ie ca act de apli3care* 6n raport de le,!turile sale cu actele in4erioare sau superioare luiM$1

Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 2'($

-m 412 $-




7$ Actiitatea normati! a statului este su&ordonat! unor re,uli meto3dolo,ice de te+nic! le,islati!$

Actiitatea aplicati! a su&iec"ilor speciali <autorit!"i pu&lice* persoa3

ne o4iciale ş$ a$= nu este su&ordonat! unor re,uli ,enerale$ Ea di4er! de la oramur! de drept la alta* &a c+iar şi 6n cadrul aceleaşi ramuri de drept$Remarc!m şi 4aptul c! un act de aplicare nu seam!n! cu un altul de

aceeaşi aloare* deoarece situa"iile concrete s6nt di4erite unele de altele$O 6ntre&are destul de actual! e şi cea ce se re4er! la suiecţii care ela

orează acte aplicative.Actele de aplicare a dreptului nu "in de competen"a e:clusi! a unei

sin,ure autorit!"i pu&lice$ Ele pot 4i emise de toate cele trei cate,orii deautorit!"i pu&lice <le,islatie* e:ecutie <udec!toreşti=$

Ast4el* %arlamentul* 4iind unica autoritate le,iuitoare a statului adopt!le,i$ In acelaşi timp* %arlamentul* con4orm atri&u"iilor sale* adopt! dierse

acte aplicatie$ E:emplu de acte aplicatie emise de %arlament ne pot ser3i/ +ot!r6rile %arlamentului de numire 6n 4unc"ie* +ot!r6rea priind otul de6ncredere acordat Guernului ş$ a$

%reşedintele Repu&licii* 6n e:ercitarea atri&u"iilor sale* emite decreteo&li,atorii pentru e:ecutare pe 6ntre, teritoriul statului <alin$ <6= al art$ 7;<Actele %reşedinteluiM= al Constitu"iei Repu&licii #oldoa=$ Unele dindecretele %reşedintelui pot 4i acte normatie$ #aoritatea a&solut! a de3cretelor %reşedintelui s6nt* totuşi* acte aplicatie$ E:emplu de decrete* acteaplicatie* ne pot seri/ decretele de numire 6n 4unc"ie* de decorare cu or3dine şi medalii* de ,ra"iere* de acordare a cet!"eniei etc$

Guernul* ca or,an al puterii e:ecutie* adopt! +ot!r6ri cu caracter aplicati$ %rim3ministru* pentru or,aniFarea actiit!"ii interne a Guernu3lui* emite dispoFi"ii$

#inisterele* departamentele* 6n e:ercitarea atri&u"iilor ce le rein*emit ordine şi instruc"iuni$Autorit!"ile pu&lice locale adopt! +ot!r6ri şi dispoFi"ii$ Instan"ele

udec!toreşti nu 4ac dec6t acte de aplicare a dreptului <+ot!r6rile udec!toreşti=* neput6nd emite acte normatie$

%rin actele de aplicare a dreptului se nasc* se modi4ic!* se stin, rapor3turi uridice concrete* ori apar drepturi şi o&li,a"ii 6n sarcina unor su&iec"ide drept concret$

E:emple de acte de aplicare a dreptului/ proces er&al de contraen3"ie* deciFie de sanc"ionare* deciFie de pensionare* deciFie de acordare aterenului de construc"ie* order de pec+eFi"ionare* order de arest etc$

41% t -




In doctrina uridic! au 4ost 4!cute mai multe propuneri de clasi4icarea actelor de aplicare a dreptului$ Ast4el* 6n dependen"! de normele uridicecare se aplic!* pot 4i distinse/ acte de aplicare constitu"ionale* administratie*

ciile* 4inanciare* 4unciare* penale* de dreptul muncii etc$ 6n 4unc"ie de struc3tura normei uridice* s3a 4!cut distinc"ie 6ntre actele de aplicare a dispoFi"ieinormei uridice şi actele de aplicare a sanc"iunilor normelor uridice

166 E"cuneie An (re)t CoG)!et"re" !"cune!or )!ic"re"

"n"!ogiei n"!ogi" !egii şi "n"!ogi" (re)tu!ui

Adopt6nd acte normatie* le,iuitorul tinde ca ele s! cuprind! cele maiimportante domenii de actiitate uman!* ca ele s! se re4ere la realitatea

uridic! a societ!"ii$ Dat 4iind 4aptul c! normei uridice 6i reine rolul de a

ordona* ap!ra şi consolida raporturile sociale de importan"! maor!* esteuşor de 6n"eles c! normele de drept tre&uie s! 4ie apte s! concorde mereucu dinamica rela"iilor pe care le re,lementeaF!$ De cele mai multe ori acestlucru se 4ace şi* ca urmare* normele uridice* dreptul 6n ansam&lu asi,ur!o re,lementare uridic! oportun! a situa"iilor de 4apt ce pot 4i trans4ormate6n situa"ii de drept$

Uneori 6ns! pot 4i 6nt6lnite şi caFuri* c6nd anumite rela"ii sociale* situ3a"ii de 4apt* deşi ar 4i tre&uit s! 4ie re,lementate de norme uridice* totuşi*s6nt ne,liate de c!tre le,iuitor$ In aceste caFuri* poate 4i or&a de lacuneîn drept <de la latinescul lacuna ,ol* lips! 6n continuitatea* 6n inte,ritateaunui lucruP 6ntrerupere 6ntr3un te:tP ceea ce lipseşte pentru ca un lucru s!

4ie des!6rşit=$1

.ine6n"eles* or&ind de lacune 6n drept* tre&uie s! "inem cont de 4aptulc! lipsa unei <unor= norme uridice pentru a re,lementa anumite rela"ii*situa"ii nu 6ntotdeauna poate 4i cali4icat! ca o lacun! 6n drept$ Uneori le,iu3itorul* special nu re,lementeaF! anumite rela"ii sociale* consider6nd c! elenu necesit! o asemenea re,lementare$ #ai mult ca at6t/ nici nu e caFul cale,iuitorul s! 4ac! a&uF de re,lementare normati! uridic!$ %rin urmare*

putem or&i de lacune 6n drept doar atunci* c6nd o re,lementare normati! uridic! e impus! de situa"ia concret! dat!* e usti4icat! at6t din punct deedere teoretic* c6t şi practic$

Apari"ia lacunelor 6n drept este condi"ionat! at6t de cauFe o&iectie*c6t şi su&iectie$

1 Dicţionarul limii romFne moderne$ pa,$ ;;'$

-$ 414 t-




Ast4el* s4era re,lement!rilor uridice nu este permanent!$ Apar noirela"ii şi situa"ii despre care la momentul adopt!rii actului normati nu seştia* sau* dac! se ştia* ele nu aeau un caracter tipic$

CauF! a lacunelor poate 4i şi i,norarea re,ulilor ela&or!rii actuluinormati$ Se ştie c! ela&orarea actelor normatie este un proces comple:6n care tre&uie lua"i 6n calcul 4actorii economici* politici* sociali* morali*istorici* na"ionali* naturali* precum şi tendin"ele de eolu"ie a societ!"ii*speci4icitatea normatiit!"ii uridice etc$

Ast4el* pentru preenirea apari"iei lacunelor 6n drept* 6n procesul ela3 &or!rii actelor normatie tre&uie s! se "in! cont de te+nica le,islati! carerepreFint! o totalitate de metode* procedee* principii 4olosite la ela&orareaactelor normatie* de te+nic! uridic!* repreFent6nd un comple: de re,uli*

principii* metode* procedee* opera"ii 4olosite la ela&orarea* interpretarea*realiFarea normelor uridice$ De asemenea* e necesar s! se "in! cont de eta3

pele procesului de ela&orare a actelor normatie* a principiilor le,i4er!rii* precum şi de p!r"ile constitutie şi structura intern! a actelor normatie*lim&a şi stil etc$

Se 6nt6inesc dierse lacune <de 4orm!* de con"inut etc$=* dar cert e4aptul c! ele aduc un anumit preudiciu re,lement!rii normatie a rela"iilor sociale$ Lacunele* de asemenea* pot 4i totale sau par"iale$

6n literatura de specialitate* pe l6n,! sinta,ma lacune 6n dreptM* care seraporteaF! la caracterul normati al dreptului* 6nt6lnim şi e:presia lacunelele,iiM* care se raporteaF! la caracterul 4ormal al dreptului$ >acuna legii poa3te 4i de4init! ca 4iind omisiunea le,ii de a reFola o pro&lem! care ar tre&ui

6n mod necesar s! 4ie reFolat!$ Aceast! omisiune ar tre&ui 6n"eleas! 6ntr3unsens lar,/ este or&a at6t de re,lementarea pur! şi simpl! a unei pro&leme*cit şi de re,lementarea insu4icient! a acesteia$ Necesitatea re,lement!riiunei pro&leme tre&uie* pentru a 4i 6n preFen"a unei lacune* s! 4ie de ordinlo,ic sau sistemic şi nu de ordin moral* social sau economicM 1$

%rin urmare* reFult! c! nu orice lips! a le,ii repreFint! o lacun!$ La3cuna nu tre&uie con4undat! cu imper4ec"iunea le,ii$

E:presia lacuna le,iiM pune 6n eiden"! 4orma principal! de e:primarea dreptului contemporan din maoritatea a&solut! a statelor$ Nu edem nici odeose&ire principial! 6ntre sinta,mele lacuna dreptuluiM şi lacuna le,iiM$

Lacunele 6n drept pot 4i diiFate 6n/a8adevărate18false.1 Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ ')$

-m 41. ^-




Deose&irea 6ntre ade!rata lacun! şi 4alsa lacun! const! 6n urm!toare3le$ Ade!rata lacun! const! 6n a&sen"a normei aplica&ile$ alsa lacun! con3st! 6n e:isten"a normei* considerat! nesatis4!c!toare$ Ade!ratele lacune

necesit! completareP 4alsele lacune nu necesit! completare* 4iind dedusec+iar din interpretarea e:tensi! a normei$

In literatura de specialitate se mai 4ace distinc"ie 6ntre lacune scuzaileşi lacune nescuzaile. Lacunele scuFa&ile mai s6nt numite şi primare. Eles6nt condi"ionate de a&sen"a necesit!"ii de re,lementare uridic! a unei rela"iisociale$ Lacunele nescuFa&ile* numite ulterioare ;posterioare8$ apar 6n pro3cesul redact!rii proiectului actului normati* c6nd este necesar! preiFiuneale,iuitorului priind noile rela"ii sociale ce pretind re,lementarea uridic!$Lacuna nescuFa&il! se constat! şi 6n caFul i,nor!rii re,ulilor te+nicii le,isla3tie* reFultatul c!reia este re,lementarea uridic! incomplet!* insu4icient!$ 2

O pro&lem! nu mai pu"in important! e şi ceea ce se re4er! la solu"io3narea lacunelor$ %ro&lema dat! implic! r!spunsul la cel pu"in dou! 6ntre3

&!ri/ cine poate constata şi cine poate s! l ic+ideFe lacuneleLacunele pot 4i constatate de dierşi su&iec"i şi 6n dierse 6mpreur!ri*

6n primul r6nd* lacunele pot 4i constatate de c!tre autorit!"ile statului$ Acestlucru poate 4i 4!cut şi de c!tre or,aniFa"ii nestatale* saan"i* specialişti 6nmaterie* particulari$ In special* lacunele se constat! de c!tre autorit!"ile

pu&lice 6n materie ce "ine de competen"a lor$ %rin urmare* constatarea la 3cunelor poate aea loc at6t 6n mod o4icial* c6t şi neo4icial$

6n ceea ce prieşte lic+idarea lacunelor* aceasta poate aea loc numai6n cadrul o4icial şi doar or,anele statului pot 4ace acest lucru$

%otriit ar,umentului a ma2ore ad minus ;de la mai mult la mai puţin8$or,anul le,islati adopt! le,i* ceea ce implic! interpretarea autentic! a aces3tora* precum şi 6nl!turarea lacunelor constatate$ Deci* %arlamentul tre&uie s!6nl!ture lacunele din le,i* declanş6nd procedura le,islati!$ De 4apt* 4iecareautoritate pu&lic! cu competen"e normatie tre&uie s! 6nl!ture lacunele din

propriile acte normatie$ Remarc!m şi 4aptul c! autorit!"ile pu&lice respecti 3e pot lic+ida lacunele constatate doar 6n limita atri&u"iilor lor normatie$

Le,iuitorul* eident* a completa lacunele constatate din le,i* +ot!r6ricu caracter normati* %reşedintele Repu&licii a completa lacunele con3statate din decretele sale* Guernul a completa lacunele constatate dinordonan"ele şi +ot!r6rile cu caracter normati* adoptate de el etc$

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 25;$9 *Wufan meopim npaaa u socvdapcmea. -e5YYZ noa pe$ .$ .$ Klasapesa* #OCRES* 177;*

pa,$ 211$

J ;15 i3




Din cele spuse reFult! c! autorit!"ile pu&lice de normare a rela"iilor sociale <le,islatiul* autorit!"ile e:ecutie= au dreptul de a solu"iona pro3

&lema lacunelor 6n actele normati3uridice$

( alt! situa"ie se creeaF! 6n caFul* c6nd aplicantul dreptului nu dispunede competen"! normati!$ Aşa* de e:emplu* autoritatea udec!toreasc! nu poate completa lacunele constatate 6n dierse acte normatie$ #ai mult caat6t* con4orm le,isla"iei 6n i,oare* instan"a de udecat! nu este 6n drepts! re4uFe 6n4!ptuirea usti"iei 6n cauFele ciile pe motiul c! norma uridic! lipseşte sau c! este neclar!M <eFi/ alin$ <;= al art$ ) al Codului Ciil alRepu&licii #oldoa=$

%entru aşa caFuri udec!torul r!m6ne 6n cadrul sistemului dreptului 6ni,oare* recur,6nd la re,lement!ri priind caFuri asem!n!toare$ O aseme3nea modalitate de solu"ionare a pro&lemelor e cunoscut! 6nc! din antic+ita3te$ Kuriştii romani sus"ineau c! se poate trece la cea asem!n!tor3 adsimila

procedere dac! e:ist! identitate de ra"iune* de unde* s3a 4ormulat re,ula(3i aedem est ratio$ aedem solutio esse deet+. E or&a de analogie.

In iFiunea pro4esorului uniersitar So4ia %opescu* analo,ia este unra"ionament inducti* incomplet* de o corectitudine apro:imati!* prin carese trece de la un caF particular* la alt caF particularM$1

Analo,ia nu completeaF! dreptul* nu lic+ideaF! lacuna$ Aceasta r!m63ne$ Unica modalitate de completare a lacunelor este doar adoptarea actuluinormati uridic* care ar con"ine normele uridice* lipsa c!rora e scoas! 6neiden"!$ Analo,ia este doar o modalitate de a solu"iona o pro&lem! con3cret! cu care ne con4runt!m 6n practic!$ %entru ca analo,ia s! 4ie acceptat!

este necesar s! 4ie 6ndeplinit! urm!toarea condi"ie/ asem!n!rile care e:ist!6ntre caFul nere,lementat de actul normati uridic şi cel similar* re,le3mentat de actul normati uridic tre&uie s! 4ie esen"iale şi s! prealeFeasupra deose&irilor dintre ele$

Analo,ia este utiliFat! 6n dou! ariante/a8 analogia legii18 analogia dreptului.

0nalogia legii ;analogia legis8 este un procedeu lo,ic la care se re3cur,e atunci c6nd se constat! lipsa normei uridice* care s! se re4ere e:presla caFul ce urmeaF! s! 4ie solu"ionat* c!ut6ndu3se o norm! uridic! care sere4er! la o situa"ie sau caF asem!n!tor* pentru a 4i aplicat! caFului supussolu"ion!rii$ Aplicarea analo,iei le,ii este admis! 6n multe ramuri ale drep3tului* cum ar 4i* de e:emplu* dreptul ciil* dreptul 4amilial* dreptul muncii

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 25;$

^ 417 t-




ş$a$ In acelaşi timp* solu"ionarea lacunelor dreptului prin analo,ia le,ii nueste a&solut!$ Analo,ia nu se poate aplica 6n dreptul penal* 6ntruc6t aici4unc"ioneaF! principiul le,alit!"ii incrimin!rii şi cel al le,alit!"ii pedepsei*

care nu permit interpretului s! declare noi 4apte ca in4rac"iuni şi nici s!sta&ileasc! alte pedepse dec6t cele pre!Fute de le,eM$1

0nalogia dreptului ;analogia iuris8 este procedeul la care se recur,eatunci c6nd la solu"ionarea unei cauFe se constat! nu numai c! lipseştenorma de drept care s! se re4ere 6n mod e:pres la cauF!* dar nu pot 4i ,!sitenici norme uridice care s! re,lementeFe caFuri sau situa"ii asem!n!toare$Aşadar* analo,ia dreptului este admis! doar atunci* c6nd nu este posi&il!analo,ia le,ii$ In acest caF* su&iectul aplicant a asi,ura solu"ionarea cau3Fei cu autorul principiilor ,enerale ale dreptului* 6n actul de aplicare* ap6i3cantul a usti4ica necesitatea utiliF!rii analogia iuris$ a numi principiileutiliFate şi a da e:plica"ia lor$

Am&ele modalit!"i de aplicare a analo,iei ;analogia legis şi analogiaiuris8 reclam! pruden"!$ UtiliFarea lor este posi&il! doar 6n caFuri strictnecesare şi 6n m!sura 6n care le,iuitorul permite acest lucru$


1$ 6n ce const! realiFarea dreptului ConcretiFa"i importan"a realiF!rii dreptului$

2$ ConcretiFa"i esen"a ideolo,iei realiF!rii dreptului$

'$ Ce 4orme de realiFare a dreptului cunoaşte"i Cum e tratat! pro &lema 6n literatura uridic!;$ 6n ce const! esen"a respect!rii* e:ecut!rii normelor uridice)$ 6n ce const! esen"a aplic!rii normelor uridice5$ 6n ce caFuri de realiFare a dreptului se impune interen"ia autori

t!"ilor pu&lice şi persoanelor o4iciale8$ Ce etape pot 4i eiden"iate 6n procesul de aplicare a dreptului

ace"i o caracteristic! a acestora$9$ Compara"i actul normati uridic cu cel aplicati$ Ce acte aplica

tie adopt! autorit!"ile pu&lice

7$ Ce 6n"ele,em prin lacune 6n drept şi care e cauFa apari"iei acestora1($ 6n ce caFuri e posi&il! analo,ia şi care s6nt modalit!"ile ei

1 G+eor,+e C$ #i+ai* :undamentele dreptului . 0rgumentare şi interpretare în drept$ .ucu3reşti* 1777* pa,$ '25$

;19 J





1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$

2$ Dumitru .alta,* Ale:ei Gu"u* I,or Ursan* Teoria generală a dreptului$C+işin!u* 2((2$'$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$;$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$)$ .aiepYY Klasapes* Tlpodenu e npaee u nAmu ux Acmpanenun$ Zasant*

178;$5$ Radu l$ #otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$8$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

9$ .oris Ne,ru* -ioleta Coocaru* Te#nica legislativă$ C+işin!u* 1778$7$ Tlpodnemu oWuţeu meopuu npaea u zocAdapcmea. -Ye5YYZ 4lm

rio*n o5mei6 pe"$ npoti$ .$ C$ YepceciiYua* #ocZ.a* 1777$

1($ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$11$ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($12$ Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$

413



Interpretareanormelor uridice

4

bBitf].si1l4şenîru apenmtegfea6tei soluţii \ 4i BX4tc ,Vee36g4e$ Mcîp?"o

S4Z

Ofe!e

Conceptul şi 6nsemn!tatea interpret!rii$ %rincipiileinterpret!rii$ O&iectul interpret!rii$ ormele

interpret!rii* caracteristica lor$ #etodele

interpret!rii$ #etoda lo,ic!$ Re,uli şi ar,umente

lo,ice de interpretare$ #etoda ,ramatical!$

#etoda sistematic!$ #etoda istoric!$ #etoda

teleolo,ic!$ ReFultatul interpret!rii$ Litera şi

spiritul le,ii$ A&uFul de drept şi 4rauda la le,e$



18$1$ Conceptul interpret!rii normelor uridice

Normele uridice* pentru a3şi atin,e scopul 6n ederea c!ruia au 4ostela&orate* tre&uie s! 4ie respectate* e:ecutate sau aplicate* adic! traduse 6nia"!$ Ins! pentru a putea 4i realiFate* normele uridice tre&uie s! 4ie cu3

noscute* 6n"elese de c!tre to"i su&iec"ii* 6n"ele,erea* cunoaşterea sensuluiadecat ai normei se impune 6n mod imperati* mai ales 6n procesul deaplicare a normelor de drept$ Or,anul de aplicare* persoana o4icial! tre&uies! clari4ice cu toat! preciFia te:tul normei uridice şi s! 4ie conins! 6neridicitatea ariantei de comportare prescrise de le,iuitor$ Acest lucru se4ace 6n cadrul interpret!rii normelor uridice$

Interpretarea constituie o opera"ie lo,ico3ra"ional! care* l!murind 6n3"elesul e:act şi complet al dispoFi"iilor normatie* o4er! solu"iile uridiceadecate pentru di4eritele situa"ii cu care ne con4runt!m$

Aşadar* interpretarea este opera"iunea prin care se sta&ileşte o le,!3tur! lo,ic! 6ntre dreptul ast4el conceput şi e:ecu"ia lui* 6ncerc6ndu3se s! sededuc! aceasta din urm! din cel din"iiM$1

Din cele e:puse mai sus* reFult! urm!toarele/a8 interpretarea apare ca o etapă a procesului de aplicare a dreptului1a8 scopul acestei operaţiuni logice constă în a scoate în evidenţă vo

inţa legiuitorului materializată în norma 2uridică ce se aplică18 suiectul care aplică norma 2uridică urmează să se convingă că

starea de fapt cu care el se confruntă se încadrează în ipoteza nor mei 2uridice ce se aplică.

%rin urmare* opera"ia lo,ico3ra"ional! de interpretare a le,ii se ca3racteriFeaF! prin 4inalitatea sa practic! <asi,urarea aplic!rii corecte a le,ii=

şi prin 4olosirea unor metode speci4ice* adecate opera"iunii de desluşire a6n"elesului e:act al le,iiM$2

Necesitatea interpret!rii e condi"ionat! de urm!torii 4actori* 6n primulr6nd* norma uridic! are un caracter ,eneral* impersonal* tipic şi nu poatecuprinde toate situa"iile posi&ile care apar 6n ia"!$ Dar ea se aplic! pentruanumite situa"ii concrete$ Deseori e necesar de a r!spunde la 6ntre&area/6n ce m!sur! caFul concret dat este cuprins de norma uridic! sau norma

uridic! dat! se re4er! sau nu şi la caFul concret dat %entru a da r!spuns

,,

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 292$9 Ion Do,arii* *pera citată$ pa,$ 225$

3l ;22 J




la aceast! 6ntre&are* e necesar de a cunoaşte norma uridic! la usta sa a3loare* de a şti precis ce a aut 6n edere le,iuitorul* ce scop a urm!rit el*adopt6nd norma uridic! dat!$

In al doilea r6nd* orice norm! uridic! nu actieaF! iFolat* ci 6n cadrulunui sistem &ine determinat* unde 4iecare norm! 6şi are menirea sa$ O nor3m! poate 4i 6n"eleas! mai &ine numai dac! a 4i priit! 6n conte:tul ,eneralal normelor sistemului de drept* ramurii de drept* actului normati dat$ La6n"ele,erea adecat! a sensului normei uridice ne aut! şi principiile drep3tului <principiile ,enerale* interramurale* ramurale=$

6n al treilea r6nd* adeseori interpretarea normelor dreptului se impuneşi de necesitatea de a 6n"ele,e terminolo,ia* stilul 4olosit de le,iuitor$

6n 4ine* 6n procesul de aplicare a dreptului pot 4i şi caFuri de re,le3ment!ri contradictorii* neclare* con4uFe$ %entru a ieşi din asemenea situa"ii

poate ap!rea necesitatea ca le,iuitorul s! 4ac! unele preciF!ri* concreti3F!ri$

.ine6n"eles* ar 4i ideal* dac! o le,e ar 4i scris! pe 6n"elesul tuturor*dac! ea ar 4i clar!* limpede$ Dup! cum men"iona #ircea Duara* dac!le,ea este limpede* udec!torul nu are dec6t sarcina s3o aplice/ optima lex$\ual minimum 2udici$ optimus2udex \ui minimum sii 3 cea mai &un! le,eeste aceea care las! c6t mai pu"in la aprecierea udec!torului şi cel mai &un

udec!tor este acela care* 6n +ot!r6rea pe care o d!* se 6ntemeiaF! 6n aşa 4el pe le,e* 6nc6t ar&itrarul s!u s! 4ie c6t mai redusM$

Re4erindu3ne la pro&lema interpret!rii* am rea s! atra,em aten"ia şila unele pro&leme ce "in de denumirea acestei institu"ii$ Denumirea are ca

punct de plecare preciFarea elementelor ce urmeaF! s! 4ie interpretate* 6ndependen"! de aceasta* 6n literatura ştiin"i4ic! s6nt utiliFate pe lar, aseme3nea denumiri* cum ar 4i/ (interpretarea legii+$ (interpretarea dreptului+.Am&ele e:presii s6nt cunoscute demult* la acestea ad!u,6ndu3se şi o a treiadenumire/ (interpretarea normelor 2uridice+. Eident* c! apare 6ntre&area/care din aceste denumiri este mai corect!

La &aFa e:presiei (interpretarea legii+$ st!* indiscuta&il* iForul drep3tului$ Dat 4iind 4aptul c! iForul principal al dreptului este actul normati*le,ea ocup6nd pe scara ierar+ic! primul loc* 6n practic! se utiliFeaF! maimult e:presia (interpretarea legii+.

6n acest caF cu6ntul le,e este utiliFat 6n sensul s!u lar,* a6ndu3se6n edere at6t le,ea propriu3Fis!* c6t şi actele normatie su&ordonate le,ii<ordonan"e* +ot!r6ri* decrete etc$=$

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 29'$

3 ;2' H3




E:presia (interpretarea dreptului+ a 4ost utiliFat! ini"ial pentru a e:3 prima interpretarea dreptului cutumiar şi a dreptului creat de udec!tor*interpretare ce aea la &aF! ideea caracterului nelacunar al dreptului$ #ai

t6rFiu aceast! e:presie a 6nceput s! 4ie 4olosit! at6t pentru dreptul scris* c6tşi pentru dreptul nescris$ In preFent e:presia (interpretarea dreptului+ este4olosit! pentru a denumi actiitatea de interpretare a dreptului creat deautorit!"ile pu&lice$

6n ultimul timp 6nt6lnim* de asemenea* e:presia (interpretarea normelor 2uridice+.

6n iFiunea noastr!* nu e caFul de a da prioritate uneia sau altei e:pre3sii$ Totul depinde 6n ce conte:t e studiat! pro&lema interpret!rii* ca acti3itate de concretiFare a con"inutului real al materialului normati uridic$Totuşi* o analiF! a e:presiilor utiliFate 6n literatura uridic! ne or&eştede 4aptul c! prioritate se d! e:presiei (interpretarea normelor 2uridice+.Acest lucru se 4ace* pro&a&il* din simplul considerent c! norma uridic!este celula de &aF!* elementul primar* piatra de temelie din care este con3stituit 6ntre,ul Fid normati3uridic al unui stat$ 6n ceea ce ne prieşte*la tratarea pro&lemei interpret!rii om utiliFa* dup! caF* toate e:presiilenominaliFate$

%e parcursul istoriei* pro&lema interpret!rii dreptului a 4ost tratat! 6nmod di4erit$ Ast4el* ini"ial a dominat principiul con4orm c!ruia nu poateinterpreta le,ea dec6t cei ce a 4!cut3oM ;e2us est interpretări legem cu2us est condere. Aplicarea acestui principiu e caracteristic! 6ndeose&i re,imurilor autoritare* despotice* 6n aceast! concep"ie* udec!torul repreFint! un

mecanism or& de aplicare a le,ii$ Cu alte cuinte* udec!torii nu s6nt dec6t,ura care rosteşte cuintele le,ii$$$M$ Concep"ia aceasta era cunoscut! de pe timpurile lui Kustinian* a 4ost mai ales concep"ia lui Napoleon şi a u3riştilor care au interpretat Codul Napoleon$ Ea este repreFentat! 6n ran"a

prin aşa3Fisa şcoal! a e:e,eFei* şcoal! care socoteşte c! te:tele 6m&r!"işea3F! toate 6mpreur!rile şi tre&uie prin urmare s! se aplice 6n mod mecanicde udec!tor 6n 4iecare spe"!$2

Cele e:puse scot 6n eiden"! ideea de la care porneşte teoria exegeticădespre care pomeneşte #ircea Duara/ tot dreptul se ,!seşte 6n le,e şi in3terpretul tre&uie s! caute solu"ia caFurilor nepre!Fute de le,e tot în lege.Aceast! teorie se poate reFuma* dup! cum pe &un! dreptate a4irm! Ale:an3dru -!llim!rescu* 6n dou! 4ormule su,estie ale pro4$ GenV/ fetişismul

1 #ontesuieu* *pera citată$ pa,$ 2('$2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 29'$

-Ş 424 &




legii scrise şi auzul astracţiunilor logice. De alt4el* cele dou! caracte3ristici s6nt str6ns le,ate 6ntre ele$ 6ntr3ade!r a&uFul a&strac"iunilor lo,icenu este dec6t o consecin"! a 4etişismului le,ii scriseM$1 La 4ormarea acestei

concep"ii a contri&uit şi 4aptul codi4ic!rii* 6n ,eneral* şi apari"iei Coduluiciil 4ranceF* 6n special$ Or* cum o remarc! GenV cu drept cu6nt şi cum aucreFut şi autorii Codului ciil* un cod este pur şi simplu o oper! de clasareşi uni4icare* iar nu o oper! de creare a dreptului$ On ne 4ait pas un Code*ii se 4ait aec le tempsM* Ficea %ortalis$2 <Un cod nu se 4ace* el se creaF! cutimpul 3 nota autorilor=$ Nici Napoleon nu admitea interpretarea normelor cuprinse 6n Codul ciil de la 19(;$ La apari"ia primelor comentarii 4!cutede urişti pe mar,inea Codului ciil* Napoleon ar 4i spus/ #on code este

perduWMP II nV a plus de Code ciilWM <Codul meu este pierdutWMP Numai e:ist! Cod ciilM=$

%e m!sura deFolt!rii societ!"ii* principiul nominaliFat mai sus e pus

la 6ndoial!$ Ca urmare* interpretarea dreptului* completarea sau c+iar mo3di4icarea normelor uridice pe aceast! cale este ar,umentat!$ Ast4el* dee:emplu* la s46rşitul secolului al l3lea* 6n Germania* I+erin,* condam3n6nd şcoala istoric! a lui Sai,nV* arat! c! dreptul este reFultatul unei lup3te/ Un drept c6şti,at 4!r! nici o silin"! st! pe aceeaşi linie cu copiii aduşide &arF!P ce a putut s! aduc! &arFa poate oric6nd r!pi ulpea sau ulturul*6ns! mama care şi3a n!scut copilul nu las! pe nimeni s! i31 r!peasc! şi nici

poporul drepturile şi institu"iile cucerite prin munc! s6n,eroas!$ Se poatespune tocmai c! ener,ia iu&irii* cu care un popor se alipeşte de un drept als!u şi 6l ap!r!* este determinat! de miFa de osteneal! şi de s4or"!rile carei3a costat$ Nu simpla o&işnuin"!* ci ert4a* este 6n stare s! 4!ureasc! ceamai puternic! le,!tur! 6ntre un popor şi dreptul s!u$ Bi dac! DumneFeurea &inele unui popor nu 6i dăruieşte lucrul de care are neoie* nici 6iuşureaF! munca pentru a31 do&6ndi* ci* dimpotri!* tocmai* i3o 6n,reuiaF!$In acest 6n"eles* nu şo!iesc s! spun/ lupta* pe care o reclam! dreptul ca s!

poat! lua naştere nu este un &lestem* ci o &inecu6ntareM$' Dup! el* solu"ia pro&lemelor uridice nu tre&uie c!utat! 6n ocul unei lo,ici a conceptelor*ci 6ntr3o conştientiFare* 6n"ele,ere a scopurilor practice şi a miloacelor derealiFare a dreptului 6n con4ormitate cu scopul propus* 6n aceeaşi ordine deidei* rancois GenV a4irm! cu putere c! dreptul nu 6nseamn! doar le,e$ 6nopera sa 4undamental! #etode de interpretare şi iFoare 6n dreptul pri3

at poFitiM* ap!rut! 6n 1977* GenV men"ioneaF!/ Oric6t! ascu"ime i3am1 Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '8($2 I&idem* pa,$ '81$' Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ pa,$ 288$

- $ 4 2 . $ -




atri&ui* mintea omului nu e capa&il! s! cuprind! 6n 6ntre,ul ei ima,inealumii 6n care se mişc!$ Bi aceast! iremedia&il! in4irmitate este cu deose&ireeident! 6n domeniul uridic care* pentru a 4i 6n"eles 6n totalitate* presupune

s! ştim dinainte toate raporturile umane apte s! dea naştere la con4licte deinterese şi aspira"ii$$$MA6nd 6n edere insu4icien"ele oin"ei parlamentare 6n a e:prima cu

e:actitate ce rea* GenV a4irm!/ -oin"a le,islati! care n3a ştiut s! dein!conştient! de ea 6ns!şi* s! se 4i:eFe 6ntr3un "el precis* pentru a31 traduce

prin actul autentic al le,ii* r!m6ne neaenit! pentru interpret şi nu poate 4iluat! 6n considera"ie 6n aplicarea dreptului poFiti $$$$ Tre&uie s! renun"!m*c+iar şi 6n re,imul nostru actual de codi4icare* s! edem 6n le,ea scris! osurs! complet! şi su4icient! de solu"ii uridiceM$1

La ideea unei interpret!ri liere a dreptului* adic! dincolo de nor3ma scris!* de norma uridic! 6n ,eneral* aun, şi repreFentan"ii doctrinelor

sociolo,ice$2 Unul din 4ondatorii erita&ili ai sociolo,iei dreptului Eu,enE+rlic+ iFeaF! orientarea sa spre realitatea social! a dreptului$ Lui 6i re3ine teFa potriit c!reia centrul de ,raitate a dreptului 6n epoca noastr!*ca şi 6n toate celelalte timpuri* nu tre&uie s! 4ie c!utat nici 6n le,e* nici 6n

urispruden"! sau 6n doctrin!* nici mai ,eneral* 6ntr3un sistem de re,uli* ci6n societatea 6ns!şiM$'

O alt! teorie* care se re4er! la pro&lema interpret!rii* este teoria au3tonomiei te:telor$ Aceast! teorie* ela&orat! de %ierre %escatore* sus"ine c!te:tul le,ii repreFint! limitele 6mputernicirilor le,iuitorului$ Tot ceea ceeste necesar dincolo de aceste limite* pentru a asi,ura aplicarea le,ii* rei3ne or,anelor de aplicare a dreptului$ Te:tul le,ii tre&uie 6n"eles şi interpre3tat 6n sine* 4!r! re4eriri la elementele de interpretare e:trinseci$;

172 rinci)ii!e inter)retării

Interpretarea are drept scop scoaterea 6n eiden"! a con"inutului e:actşi complet a preederilor normati3uridice$ %entru a atin,e acest scop su3

&iectul interpretati recur,e la anumite metode* miloace* procedee* te+nicişi principii* 6n aceast! ordine de idei preFint! un interes sporit pro&lema

principiilor interpret!rii$ Aceast! pro&lem! tot mai mult este a&ordat! 6ncursul Teoriei ,enerale a dreptului şi statului$

1 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ '15$2 Genoea -ra&ie* So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 58$' Ion -l!du"* *pera citată$ pa,$ ;8$; So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului. .ucureşti* 2(((* pa,$ 29'$

-^ 426 t-




%rincipiile interpret!rii pot 4i priite ca ideile 4undamentale* diri,ui3toare* c!l!uFitoare pe care se 6ntemeiaF! cel care interpreteaF! dreptul$

In iFiunea pro4esorilor uniersitari Ion Do,aru* Dan Claudiu D!ni3

şor* G+eor,+e D!nişor* aceste principii s6nt aplica&ile tuturor domeniilor dreptului$ La ele pot 4i atri&uite urm!toarele/$ (Tot ceea ce nu este pro#iit este permis+. Cu alte cuinte* se ad

mite tot ceea ce legea nu interzice. Acest principiu se pronun"! 6n4aoarea li&ert!"ii de ac"iune a indiidului$ El este per4ect aplica&iltuturor ramurilor de drept* inclusi dreptului penal* care consider!in4rac"iuni doar acele 4apte <ac"iuni* inac"iuni=* care s6nt pre!Futede partea special! a Codului %enal$ Rolul acestui principiu nutre&uie a&solutiFat şi cel care interpreteaF! dreptul a "ine cont deacest lucra$ De e:emplu* acest principiu nu se r!s4r6n,e asupratuturor su&iec"ilor dreptului$ .un!oar!* autorit!"ile pu&lice s6nt 6n

drept s! 4ac! doar ceea ce reFult! din competen"a lor$ %ersoanele uridice cu scop nelucrati pot des4!şura numai actiitatea pre!3Fut! de le,e şi de actul de constituire$

2$ !egula continuităţii interpretării. E un principiu care se pronun"!6n 4aoarea sta&ilit!"ii sensului normei uridice* sta&ilit!"ii raporturilor uridice$ Aceast! re,ul! arat! c! interpretarea* odat! sta&ilit!6ntr3un sens* nu tre&uie prea uşor s! 4ie modi4icat!$

'$ Principiul efectului util. Acest principiu porneşte de la premisa c!le,iuitorul a edictat norme uridice aplica&ile* care or producee4ecte uridice* utilitatea c!rora nu poate 4i contestat!$ Din aceste considerente preederile normati uridice or 4i interpretate 6n

scopul transpunerii lor 6n ia"!$;$ %ontrolul interpretării în raport cu rezultatul practic. Acest prin

cipiu porneşte de la premisa con4orm c!reia* 6n caFul 6n care te:tulnormei uridice permite mai multe interpret!ri* tre&uie s! eiden"iem reFultatul practic la care ar duce 4iecare din aceste interpret!ri$Cele a&surde or 4i respinse şi se a aplica arianta oportun!$

)$ Dispoziţiile generale nu derogă de la cele speciale ;generalia specialius non derogant8. %resupun6nd c! unei situa"ii i se pot aplicadou! norme* una 4iind ,eneral! şi alta special! unui caF dat* se aaplica norma special!$

5$ Treuie să interpretăm totdeauna cu un simţ. %rin aceasta se 6nainteaF! cerin"a ca interpretul s! 4ac!* prin interpretare* s! prealeFesensul uFual asupra celui te+nic$1

Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ ;('3;(;$

7 ;28 J




Apro:imati aceleaşi principii de interpretare s6nt nominaliFate şi dec!tre pro4esorul So4ia %opescu şi anume/

Normele uridice tre&uie s! 4ie 6ntotdeauna ast4el interpretate* 6nc6t

e4ectul lor s! 4ie asi,urat$ Este inadmisi&il! interpretarea care ar anula e4ectul practic al normei$ T!cerea le,ii poate 4i interpretat! 6n 4aoarea li&ert!"ii de ac"iune$

Se admite tot ceea ce le,ea nu interFice$ Tre&uie s! 4ie asi,urat! continuitatea 6n interpretare* 6n caFul 6n

care s3a consolidat* s3a statornicit o anumit! interpretare a le,ii* eanu tre&uie sc+im&at! cu uşurin"!$

Atunci c6nd un te:t este suscepti&il de mai multe interpret!ri* nu se poate re"ine interpretarea care ar duce la reFultate inuste* inec+ita&ile$1

%ro4esorul G+eor,+e #i+ai* 6n aloroasa sa lucrare undamenteledreptului$ Ar,umentare şi interpretare 6n dreptM <.ucureşti* 2(((=* consi3

der! c! principii care ar asi,ura 6ntre,imea ra"ional! a interpret!rii s6nt/ %rincipiul unit!"ii 6ntre litera şi spiritul le,ii* care are ca e4ect ei

tarea solu"iilor do,matice* a&uFul sau ar&itrariulP %rincipiul suprema"iei oin"ei le,iuitoruluiP %rincipiul conte:tualiF!riiP %rincipiul ealu!riiP %rincipiul corel!riiP %rincipiul adec!rii 4ormei uridice la semni4ica"ia din con"inutPX %rincipiul coeren"ei lo,icePX %rincipiul alidit!"ii uridice$2

17% OIiectu! inter)retării

Le,ea este expresia unei voinţe inteligente$ cum se e:prim! pro4eso3rul GenV$ Deci* 6n procesul interpret!rii* acesta a 4i elementul 4undamen3tal$ Interpretul se a interesa nu at6t de modalit!"ile de de4initiare a acesteivoinţe inteligente$ c6t de sensul le,ii 6n 4a"a unor caFuri pre!Fute de ea$Acest sens nu poate 4i ,!sit dec6t 6n oin"a le,iuitorului* care şi constituieo&iectul interpret!rii$

6n interpretarea le,ii distin,em dou! caFuri/a8 legea a statuat şi sensul ei este clar18 legea a statuat însă sensul ei este îndoielnic.J

1 So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 27;$2 G+eor,+e C$ #i+ai* *pera citată$ pa,$ 151$' Ale:andru -!llim!rescu* *pera citată$ pa,$ '))$

^ 42# g-




In doctrina tradi"ional! s3a sus"inut c! te:tele clare şi precise tre&uies! 4ie aplicate direct* c! ele nu tre&uie s! 4ie interpretate$ O asemenea a&or3dare a pro&lemei nu poate 4i acceptat!$ Interpretarea este o&li,atorie 6n

toate caFurile de aplicare a dreptului* ea 4iind o etap! o&li,atorie şi a&solutnecesar! a acestui proces$ %rin urmare* interpretarea nu tre&uie priit! ca oopera"iune ocaFional!* ca una necesar! doar 6n caFul imper4ec"iunii le,ii*6n acest sens* Laurent spunea/ 6nseamn! s! ne 4acem o 4als! idee asuprainterpret!rii creF6nd c! nu tre&uie s! recur,em la ea dec6t atunci c6nd le,iles6nt o&scure sau insu4iciente$ Dac! ar 4i 4ost aşa* s3ar 4i putut crede c! im3

per4ec"iunea le,ii 4ace interpretarea necesar! $$$ Este su4icient s! re4lect!mun moment la esen"a le,ilor* pentru a ne conin,e c! necesitatea interpre3t!rii reFult! mai pu"in din o&scuritatea sau insu4icien"a lor* dec6t din naturalor$$$ Le,iuitorul se ,!seşte 6n imposi&ilitatea de a lua o deciFie particular!

pentru toate di4erendele care se nasc 6ntre oameniP ce 6i r!m6ne atunci de4!cut El tre&uie s! procedeFe nu pe calea deciFiilor particulare* ci pe caleadeciFiilor ,enerale$ Ceea ce 6nseamn! c! el sta&ileşte principiile pe careapoi udec!torul tre&uie s! le aplice contesta"iilor ce s6nt aduse 6n 4a"a sa$Opera interpretului este aceast! aplicare a unui principiu la un caF dat$ Re3Fult! de aici c! interpretarea este o necesitate permanent!* indi4erent carear 4i per4ec"ion!rile care s3ar aduce le,isla"iei$ %rincipiile* oric6t de &ine4ormulate le3am presupune* r!m6n 6ntotdeauna a&strac"ii$ C6nd este or&ade a da ia"! lucrurilor a&stracte* di4icult!"ile s6nt nenum!rate$ Reine şti3in"ei interpretului s! le reFoleM$1 Din cele spuse reFult! c! interpretarea

este inerent! oric!rei norme uridice$6n le,!tur! cu o&iectul interpret!rii normelor uridice tre&uie s! pre3ciF!m c! sînt supuse interpretării toate cele trei elemente ale normelor"ipoteza$ dispoziţia$ sancţiunea.

IpoteFa normelor uridice este necesar de a 4i interpretat! pentru acunoaşte şi a clari4ica cu e:actitate/ c!ror cate,orii de su&iec"i de dreptnorma dat! se adreseaF! şi care s6nt condi"iile* 6mpreur!rile sau 4aptelela care se re4er! prescrip"ia acesteia$ Anumite pro&leme e posi&il s! apar!6n caFul ipoteFelor relati determinate* 6n situa"ia 6n care s6nt preFentate6mpreur!rile la care se aplic! dispoFi"ia* dar nu este pre!Fut con"inutul

concret al acestor 6mpreur!ri <6n caF de necesitateP orice persoan! $$$* 4i3ecare om $$$ etc$=$ Interpretul a tre&ui s! preciFeFe situa"iile c!rora nu lise aplic! preederile normei uridice* precum şi ,!sirea situa"iilor la care

Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ '873'9($

;27




le,ea deşi nu 4ace re4eriri e:prese* pot 4i solu"ionate potriit preederilor normei respectie$

La 4el este necesar! interpretarea dispoFi"iei normei uridice$ Interpre3

tarea are ca o&iect sta&ilirea drepturilor şi o&li,a"iilor ce rein persoane3lor 4iFice sau uridice* sta&ilite 6n cadrul dispoFi"iei normei uridice$ Se a preciFa* de asemenea* conduita concret! prescris! de le,iuitor su&iec"ilor/ce urmeaF! de 4!cut sau* dimpotri!* ce nu tre&uie de 4!cut$ Interpretul aconstata cu e:actitate modul de re,lementare a conduitei prescrise <e or3

&a de un ordin* o porunc!* un comandament care se re4er! 4ie la s!6rşireaunei ac"iuni* 4ie la inac"iune* sau e or&a de o posi&ilitate de a 4ace sau dea nu 4ace cea=P ,radul şi intensitatea inciden"ei* s4era de aplicare* 4or"a

uridic! a normelor etc$Interpretarea este necesar! şi 6n priin"a sanc"iunii normei uridice$

Interpretul a preciFa consecin"ele ce decur, din realiFarea sau nerealiFa3

rea prescrip"iilor normatie* ce anume m!suri or 4i aduse la 6ndepliniresu& şi prin autoritatea statului$

Ast4el* prin interpretare se a constata cu e:actitate c6mpul de aplicarea normelor uridice 6n timp* 6n spa"iu* asupra persoanelor$

Nu de pu"ine ori interpretarea a sta&ili dac! o norm! nou! a a&ro,atsau nu* total sau par"ial* o norm! mai ec+e$

17

Interpretarea dreptului cunoaşte mai multe 4orme$ %entru a sta&ili 4or3

mele <4elurile* ,enurile= interpret!rii se 4olosesc mai multe criterii/a= puterea o&li,atorie sau lipsa acesteiaP &= metoda 4olosit! pentru interpretarea normelor uridicePc= reFultatul la care se aun,e prin interpretare etc$

:ormele interpretării în funcţie de organul care o face%ro&lemele principale care 4ormeaF! o&iectul e:punerii ce urmeaF!

s6nt urm!toarele/1$ Cine s6nt cei care interpreteaF! normele uridice2$ Care este autoritatea interpret!rii pe care ei o 4ac'$ Cum urmeaF! s! utiliFeFe reFultatele interpret!rii cei care realiFea

F! normele uridice

Interpretarea dreptului constituie o actiitate la care particip! di4erite su3 &iecte* 6n dependen"! de calitatea su&iectului şi* ca urmare a acestei calit!"i* de4or"a ei uridic!* interpretarea poate 4i de dou! 4eluri/ oficială şi neoficială.

-i 4%0 &




Aceast! clasi4icare este cunoscut! 6nc! 6n doctrina Romei Antice şie pe lar, r!sp6ndit! 6n doctrina contemporan!$ Acest lucru se e:plic! prin4aptul c! criteriile acestei clasi4ic!ri au r!mas aceleaşi/ calitatea autorului

interpret!rii$ > &nterpretarea oficială este interpretarea ce se 6n4!ptuieşte de un

or,an de stat 6n e:ercitarea atri&u"iilor ce3i rein* potriit le,ii$Ca re,ul!* or,anele care emit acte normatie procedeaF! uneori la

interpretarea acestora prin acte interpretatie$ Atunci aceast! interpretare poart! denumirea de interpretare autentică.

Interpretarea o4icial! are 4or"! uridic! o&li,atorie$ Actul de interpre3tare o4icial! se ec+ialeaF! dup! 4or"a uridic! cu actul normati supusinterpret!rii$

S! analiF!m* de e:emplu* cine dispune de dreptul de a interpreta 6nRepu&lica #oldoa le,ea$ Amintim c! e:ist! trei cate,orii de le,i/ le,iconstitu"ionale* le,i or,anice şi le,i ordinare$

Con4orm Constitu"iei* interpretarea o4icial! a Constitu"iei şi a le,ilor constitu"ionale "ine de competen"a e:clusi! a Cur"ii Constitu"ionale <eFi

preederile de la litera &= a alin$ <1= al art$ 1')=$Interpretarea o4icial! a le,ilor or,anice şi ordinare "ine de competen"a

%arlamentului <eFi preederile literei c= al art$ 55 al Constitu"iei=$Curtea Constitu"ional!* 4iind unicul su&iect cu dreptul de a interpreta

le,ile constitu"ionale* poate s! interpreteFe o4iciai şi celelalte cate,orii dele,ii/ or,anice şi ordinare$ <Con4orm ar,umentului/ a ma2ori ad minuscine poate mai mult* poate şi mai pu"in=$

Scopul interpret!rii Constitu"iei de c!tre Curtea Constitu"ional! const!6n urm!toarele* 6n primul r6nd* clari4icarea sensului concret al normelor con3stitu"ionale 6n ederea solu"ion!rii unor liti,ii concrete* iar 6n al doilea r6nd*,!sirea modelului optim de a&ordare şi solu"ionare a unor situa"ii particulare

prin aplicarea principiilor ,enerale constitu"ionale$ O alt! contri&u"ie impor3tant! a Cur"ii Constitu"ionale la interpretarea dreptului se pre4i,ureaF! prinactiitatea de control a constitu"ionalit!"ii le,ilor* 6n aceast! actiitate CurteaConstitu"ional!* utiliF6nd principiile ,enerale ale dreptului* aut! or,anelor

uridice s! interpreteFe corect le,ile$1 Curtea Constitu"ional! 6n actiitateasa de interpretare adopt! #otărîri. Yot!r6rile Cur"ii Constitu"ionale s6nt de4i3nitie şi nu pot 4i atacate <eFi alin$ <2= al art$ 1;( al Constitu"iei=$ Atri&u"ia

de interpretare a Constitu"iei de c!tre Curtea Constitu"ional! este una 4unda3mental!* c!ci solu"ionarea oric!rui caF cere interpretarea normei sau norme3

Elena Aram!* luliana Sau* %ontroverse teoretice şi practice ale interpretării dreptului;Studiu didactic8$ C+işin!u* 2(()* pa,$ 12931'($

-D 4%1 &




lor supuse controlului de constitu"ionalitate 6n raport cu Constitu"ia$ Acteleinterpretatie ale Cur"ii Constitu"ionale s6nt considerate p!r"i constitutie aleactelor supuse interpret!rii şi au aceeaşi 4or"! uridic! ca şi acestea* 4iind

o&li,atorii pentru to"i su&iec"ii dreptului$Le,ile or,anice şi le,ile ordinare pot 4i interpretate şi de c!tre %arla3mentul Repu&licii #oldoa$ %arlamentul a interpreta le,ile* 6n ansam&lu*sau anumite p!r"i ale acestora* prin adoptarea unor acte interpretatie3legi interpretative. Le,ile interpretatie nu or ,enera noi norme uridice$Ele doar or e:plica* t!lm!ci acele preederi normati3uridice* care deae:ist! 6n le,ile supuse interpret!rii* dar care nu s6nt 6n"elese la usta lor aloare de c!tre cei care urmeaF! s! le transpun! 6n ia"!$ In aceast! ordinede idei* Duguit arat!/ Nu tre&uie ca* le,iuitorul* su& acoperirea c! 4ace ole,e interpretati!* s! edicteFe o dispoFi"ie nou!$ Dac! ar 4ace3o* caracterulinterpretati pe care el 6l a da le,ii* a ec+iala cu o dispoFi"ie prin care a

atri&ui caracter retroacti unei le,i$$$ Le,iuitorul* care* su& o 4orm! oare3care* d! e4ect retroacti unei le,i* edicteaF! o dispoFi"ie contrar! dreptuluisuperior$ %u"in import! c! le,iuitorul* pentru a acoperi 6nc!lcarea dreptului

pe care o comite* d! le,ii sale un caracter interpretati$ Este un act de ipo3criFie care nu poate acoperi o iolare 4la,rant! a dreptului$ Le,ea retroac3ti! r!m6ne o le,e contrar! dreptului c+iar c6nd ea se preFint! su& 4ormale,ii interpretatieM$1 Le,ile interpretatie* prin urmare* nu modi4ic!* cidoar completeaF! con"inutul dea e:istent al normelor uridice$ Ele nu s6ntle,i noi$ Ele s6nt p!r"i componente ale le,ilor 6n i,oare şi or aea aceeaşi4or"! uridic! ca şi acestea$ #odalitatea de adoptare a le,ilor interpretatieeste ec+ialent! cu modalitatea de adoptare a le,ilor <or,anice* ordinare=supuse interpret!rii$

Interpretarea o4icial! poate 4i at6t $,eneral!* c6t şi caFual!$General! este interpretarea care 6m&rac! 4orma unor norme o&li,ato3

rii cu caracter ,eneral$Interpretarea caFual! este 4orma interpret!rii o4iciale care se realiFeaF!

cu prileul solu"ion!rii de c!tre or,anele competente a unor caFuri concrete$

9. &nterpretarea neoficială este interpretarea 4!cut! de su&iec"i ce nudispun de dreptul de a interpreta o4icial actul normati$ Interpretarea neo34icial! se 4ace de c!tre saan"i* de c!tre aoca"i* de c!tre al"i cet!"eni etc$iind 4!cut! de su&iec"i ce nu s6nt purt!tori ai unei p!r"i din puterea de stat*

interpretarea neo4icial! nu are 4or"a uridic! o&li,atorie$ Dar* 6n caFul 6ncare solu"iile propuse conin, or,anul cu drept de interpretare o4icial! de

1 Du,uit* Trăite de droit constitutionnel$ t$ 2* %aris* 1729* pa,$ 28;328)$

-Ş 4%2 t-




oportunitatea solu"iei date* interpretarea neo4icial! cap!t! o 6nsemn!tate4oarte mare$ 6n aceast! ordine de idei* o 6nsemn!tate semni4icati! o areinterpretarea doctrinală.

Interpretarea doctrinar! este cuprins!* de o&icei* 6n operele ştiin"i4ice* estemai sistematic!* mai ,eneraliFant! dec6t interpretarea o4icial!$ !cut! 6ntr3unclimat de li&er! cercetare ştiin"i4ic!* interpretarea doctrinar! este mai 6ndr!F3nea"!* poate scoate 6n eiden"! anumite lacune* neaunsuri ale le,isla"iei 6n i3,oare* poate 4ace propuneri concrete de per4ec"ionare şi 6m&un!t!"ire calitati!a materialului normati uridic$ Interpretarea doctrinar! deseori promoeaF!idei noi 6n materie de drept* prin receptarea sc+im&!rilor sociale şi care tre&uies!3şi ,!seasc! re4lectare 6n drept$ Interpretarea doctrinar! se &ucur! de autori3tate ştiin"i4ic! şi nu o4icial!$ Ea nu este o&li,atorie* ci 4acultati!$

6n caFul interpret!rii neo4iciale o importan"! deose&it! reine inter3 pret!rii 4!cute de Curtea Suprem! de Kusti"ie$ iind or,anul suprem in3

stituit 6n ederea realiF!rii usti"iei* Curtea Suprem! de Kusti"ie* 6mpreun!cu celelalte instan"e udec!toreşti* urm!reşte aplicarea corect! şi unitar!a le,ilor pe 6ntre, teritoriul statului$ Con4orm Le,ii Repu&licii #oldoacu priire la Curtea Suprem! de Kusti"ie* Curtea Suprem! ,eneraliFeaF!

practica udiciar!* analiFeaF! statistica udiciar! şi d! e:plica"ii* din o4iciu*6n c+estiunile de practic! udiciar!* 6n aceast! ordine de idei* un rol impor3tant reine %lenului Cur"ii Supreme de Kusti"ie$ Acesta interine şi adopt!deciFii 6n caFurile necesit!rii o4eririi unor solu"ii pe pro&leme ce ,enereaF!dier,en"e* e:plica"ii dierse pe una şi aceeaşi pro&lem!$ Deşi interpret!3rile 4!cute de %lenul Cur"ii Supreme de Kusti"ie nu au un caracter o&li,ato3riu* dat 4iind independen"a udec!torilor* acestea contri&uie la clari4icareaşi aplicarea uni4orm! a le,ilor de c!tre toate instan"ele udec!toreşti* 6nliteratura uridic! pe &un! dreptate se a4irm! c! deciFiile Cur"ii Supremenu par s! creeFe noi norme de drept* mai de,ra&! le completeaF! pe celee:istente* 6n sensul 6m&o,!"irii lor$ Aceasta o 4ace prin decelarea sensuluireal ,eneral al normei 6n i,oare* din insu4icien"ele naturale ale lim&aului4olosit de le,iuitor $$$ Dac! exprimarea unei norme de drept e con4uF!* per3mit6nd e:tra,erea a dou! sau mai multe sensuri* deşi ea nu are dec6t unul*realul* atunci deciFia de 6ndrumare nu poate spune dec6t c! acela <acesta= esensul real* impun6ndu31 prin o re,ul! ,eneraliFatoareM$1

Nu mai pu"in important! e şi interpretarea 4!cut! de 4iecare cet!"ean$

Comportamentul adecat al 4iec!ruia din noi 6n mare m!sur! e determinatşi e in4luen"at de interpretarea cotidian! a lumii normelor uridice$

1 G+eor,+e C$ #i+ai* Radu I$ #otic!* :undamentele dreptului. Teoria şi filosofici dreptului$.ucureşi* 1778* pa,$ 11)$

-Ş 4%% &




17. Jeto(e!e inter)retării

%rin metode de interpretare 6n"ele,em totalitatea procedeelor 4olosite

pentru clari4icarea con"inutului preederilor normelor uridice* clari4icarecare se 4ace 6n scopul aplic!rii lor la caFuri concrete$In procesul de interpretare a te:telor normelor uridice se aplic! cele

mai dierse metode$ Deseori* pentru a 6n"ele,e la usta aloare o norm! uridic!* se apeleaF! concomitent la dou! sau la mai multe metode$

In continuare ne om re4eri la caracteristica celor mai aplica&ile me3tode de interpretare a dreptului$

Metoda logicăEste cea mai lar, 6nt6lnit! 6ntre procedeele de interpretare a normei u3

ridice$ Ea const! 6n 4olosirea unor procedee ale lo,icii 4ormale ,enerale$#etoda lo,ic! nu poate 4i separat! de celelalte metode sau procedee*

deoarece orice l!murire a sensului normei uridice se spriin! pe utiliFarea udec!"ii lo,ice$ %rintre procedeele* re,ulile lo,ice* s6nt 4recent utiliFateurm!toarele re,uli/

a= e:cep"ia este de strict! interpretareP &= unde le,ea nu distin,e nici interpretul n3o poate 4acePc= le,ea tre&uie interpretat! 6n sensul aplic!rii ei* ci nu iners$

/xcepţia este de strictă interpretare. Aceast! re,ul! tre&uie de 6n3"eles 6n sensul c! e:cep"iile nu pot 4i create prin interpretare* 6n caFulinterpret!rii nu se ,enereaF!* nu apar noi norme uridice* ci este doar l!murit con"inutul normelor e:istente$

3nde legea nu distinge$ nici interpretul no poate face <u&i le:non distin,uit* nec nos distin,uere de&emusM= 3 este re,ula potriit c!3reia 6n caFul unei 4ormul!ri ,enerale a te:tului normati su&iectulinterpret!rii nu poate introduce distinc"ii* deose&iri$ Aplicarea* de aseme3nea* e ,eneral!$

>egea treuie interpretată în sensul aplicării ei$ ci nu invers ;$4?ctusinterpretandus est potius ut valeat \uam ut pereaf = 3 este re,ula potriitc!reia nu tre&uie s! 4ie c!utate pricini pentru a nu aplica le,ea$ At6t timp c6to le,e e 6n i,oare* ea urmeaF! s! 4ie realiFat! practic$ Sarcina interpretuluie de a ,!si solu"ia oportun! de aplicare a le,ii 6n toate 6mpreur!rile$

%e l6n,! re,ulile enumerate* metoda lo,ic! se spriin! şi pe anumite

ar,umente sau procedee de demonstra"ie$ La ele se atri&uie urm!toarele/<. 0rgumentul per a contraria. Acest ar,ument se &aFeaF! pe le,ea

lo,ic! a ter"ului e:clus ;tertium non datur8. Con4orm ar,umentului dat* 6n

-$ 4%4 &



'eori" gener"!ă " (re)tu!ui şi sA"tu!ui

caFul no"iunilor contradictorii* care se nea,! una pe alta* doar una poate 4iade!rat!* cealalt! este 4als!$ Cu alte cuinte* cine sus"ine o teF! nea,! teFacontrar! ;\u2 dicide uno$ de altero negat8.

Acest principiu lo,ic de interpretare se &aFeaF! pe ideea neconcordan ţei. Ast4el* dac! le,ea preede o sanc"iune pentru o persoan! care a s!6rşito in4rac"iune* ea nu poate s! pread!* 6n acelaşi timp* pentru aceeaşi persoa3n! şi pentru aceeaşi 4apt!* şi o r!splat!$ De aici reFult! c! un miloc de pro&!nu poate doedi 6n acelaşi timp c! eenimentul a aut şi nu a aut loc$

9. 0rgumentul ad asurdum readucere la asurd. Cu autorul acestui ar,ument se demonstreaF! c! o anumit! solu"ie propus! prin interpretare este sin,ura posi&il!* deoarece orice alt! solu"ie ar duce la consecin"einadmisi&ile* a&surde* care ar contraeni le,ii$

De e:emplu* art$ l din Constitu"ia Repu&licii #oldoa preede/ <1=

Repu&lica #oldoa este un stat sueran şi independent* unitar şi indiiFi3 &ilM$ De aici reFult! c! ar 4i a&surd s! spunem c! Repu&lica #oldoa esteun stat 4ederal$ Sin,ura interpretare este aceea c! Repu&lica #oldoa esteun stat unitar. Orice alt! interpretare a 4i incorect!* a&surd!* a 4i contrar!le,ii constitu"ionale$

'$ 0 ma2ori ad minus ;cine poate mai mult$ poate şi mai puţin8. Acestar,ument desemneaF! situa"ia 6n care o autoritate pu&lic!* cu putere maimare* poate s! 4ac! ce 4ace o autoritate pu&lic! su&ordonat! ei$ De acest ar ,ument ne conducem 6n caFurile interpret!rii e:tensie$ Cum men"ioneaF!

pro4esorul Nicolae %opa* 6n istoria dreptului nu ,!sim dec6t o sin,ur!e:cep"ie de la acest principiu* c6nd se putea 4ace mai mult* dar nu se putea

4ace mai pu"in$ Este or&a de drepturile pe care le aea 4emeia m!ritat!asupra imo&ilului dotai* 6nainte de Kustinian$ Ast4el* 4emeia putea indeimo&ilul* dar nu31 putea ipoteca* ipotecarea 4iind un act uridic ciil cue4ecte mai restr6nse dec6t 6nFarea$ Temeiul era urm!torul/ 4emeile ;infirmitas consilium8 6şi puteau da seama* p6n! şi ele* la 6nFare dac! era or&ade o deposedare &rutal!* apreciind ,raitatea actului$ La ipotecare* deşi eun act mai uşor* se spunea c! el poart! 6n sine aceleaşi e4ecte ca şi 6nFarea*dar 6n acest caF actul deposed!rii <6n caFul nee:ecut!rii o&li,a"iei= nu se

preFint! la edere* este ascuns 6n 4ormele uridice mai uşoare ale ipotecii şi4emeia nu poate pricepe acest lucruM$1

;$

0rgumentul a fortiori ;cu atît mai mult8. Este ar,umentul sensulc!ruia const! 6n aceea c! ra"iunea aplic!rii unei norme uridice este şi mai

I Nicolae %opa* *pera citată$ 1775* pa,$ 291$

-i 4%. i




puternic! 6ntr3o alt! ipoteF! dec6t cea indicat! e:pres 6n norma respecti3!$ Ast4el* de e:emplu* dac! dreptul de proprietate 6n 6ntre,imea sa poate

4i do&6ndit prin uFucapiune* cu at6t mai mult poate 4i do&6ndit o parte aacestuia ;uzusfructus8. %rin urmare* ra"ionamentul afortiori const! 6n uti3liFarea unei preederi normatie pentru un alt o&iect* dec6t o&iectul s!u*deoarece ra"iunea care o usti4ic! este mai adecat! altui o&iect$ Ast4el*sanc"iunea pre!Fut! pentru 4apta comis! prin ne,lien"! se a aplica* cuat6t mai mult* unei 4apte comise 6n mod inten"ionat* c+iar 6n ipoteFa 6n carenu este pre!Fut! pentru acest din urm! caF$1

)$ 0rgumentul a pari. Ar,ument 6nt6nit şi su& ma:ima ui eadem est @egis ratio$ ii eadem est legis legis dispoziţia ;unde este raţiune a legii$ seaplică aceeaşi dispoziţie a ei8. Acesta este un ar,ument de analo,ie care

are la &aF! ideea potriit c!reia aceeaşi cauF! produce aceleaşi e4ecte$ Deaici reFult! c! pentru situa"ii identice tre&uie s! se pronun"e solu"ii identice$ Acest ra"ionament lo,ic este un ra"ionament prin analo,ie care const!6n a decide dintr3o asem!nare* o alt! asem!nare* 6n a&sen"a unei norme

uridice care s! re,lementeFe o situa"ie* asupra acestei situa"ii se e:tinde onorm! care a 4ost ela&orat! pentru o situa"ie asem!n!toare$

5$ 0rgumentul (in duia pro reo+ ;îndoiala profită acuzatului8+.Acest ar,ument este aplica&il 6n materia dreptului penal$ Dac! 6n procesulde administrare a pro&elor* e:ist! 6ndoial! asupra ino!"iei celui acuFatde s!6rşirea unei in4rac"iuni* aceast! 6ndoial! este 6n 4aoarea acuFatului$

Metoda gramaticalăAceast! metod! const! 6n sta&ilirea sensului e:act a normei uridicecu autorai procedeelor de analiF! mor4olo,ic! şi sintactic! a te:tului ac3tual normati* pomindu3se de la 6n"elesul cuintelor 4olosite* de la le,!turadintre ele* de la construc"ia 4raFei* de la semni4ica"ia semnelor de punctu3a"ie etc$

Este or&a deci de aplicarea re,ulilor o&işnuite ale ,ramaticii la cla3ri4icarea te:tului uridic$

AnaliFa mor4olo,ic! şi sintactic! a unui te:t are o semni4ica"ie deo3se&it! mai ales 6n caFurile 6n care apar di4icult!"i 6n ceea ce prieşte con"i3nutul e:act al normelor uridice$ De e:emplu* 4olosirea 6n te:t a le,!turii

cu autorul conunc"iilor sauM* şiM duce la sensuri di4erite ale te:tului*6ntruc6t prima conunc"ie are un caracter alternati* pe c6nd cea de3a douaare un caracter cumulati$

So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 295$

3B ;'5




Cele mai 4recente pro&leme s6nt determinate de sensul multiplu alunor termeni* 6n ast4el de caFuri tre&uie s! se "in! cont de c6tea re,uli*

precum ar 4i cele ce urmeaF!/1$

Nu tre&uie s! acorFi unor termeni un sens uridic particular* dac!nu e:ist! ra"iuni puternice şi serioase pentru a o 4ace$2$ Cuintele care au 6n mod eident o semni4ica"ie uridic! aparte 4a"!

de lim&aul comun* tre&uie interpretate 6n lumina acestor semni4ica"ii$ Aceast! semni4ica"ie aparte reFult! uneori c+iar din cuprinsulactului normati 6n care se a4l! norma ce urmeaF! a 4i interpretat!*deoarece le,iuitorul 6i d! o de4ini"ie$ Ast4el* no"iunea de teritoriueste de4init! 6n Codul %enal d6ndu3i3se o semni4ica"ie aparte 4a"! desensul ,eo,ra4ic$

'$ Sta&ilind semni4ica"ia uridic! deose&it! ce o are un termen 6ntr3oramur! de drept* acesta tre&uie interpretat 6ntr3o str6ns! le,!tur! cu

semni4ica"ia ce o are 6n alte ramuri ale dreptului$ Ast4el* de e:em plu* no"iunea de familie are sensuri deose&ite 6n dreptul 4amilial şi6n dreptul locati$

;$ 6n con"inutul lin,istic al aceleaşi norme uridice sau aceluiaşi act uridic cuintele asem!n!toare nu tre&uie s! capete semni4ica"iideose&ite 4!r! ra"iuni 6ntemeiate$1

%rocedeele de interpretare ,ramatical! ne c+eam!* de asemenea* de auni4ica sensul unor termeni uridici şi de a nu admite 4olosirea lor 6n maimulte sensuri$ Aşa* de e:emplu* la 4olosirea termenului (persoană 2uridică+ e necesar de a "ine cont de sensul uridic adecat acestui termen$

Metoda sistematicăAceast! metod! const! 6n l!murirea sensului unei norme uridice* aunui te:t normati* prin determinarea locului acestei norme sau acestuite:t 6n sistemul ramurii de drept* 6n sistemul dreptului 6n ansam&lu* 6nsistemul principiilor 4undamentale ale dreptului* precum şi 6n sta&ilireale,!turilor acestei norme sau acestui te:t cu alte dispoFi"ii normatie$

Necesitatea aplic!rii acestei metode decur,e din caracterul sistematical normelor uridice* din le,!tura indisolu&il! a tuturor normelor 6n sis3temul de drept$ #etoda sistematic! ne o&li,! de a nu uita c! o norm! dedrept nu poate 4i 6n"eleas! la usta sa aloare* dac! este rupt! de celelaltenorme$ Utilitatea acestei metode e şi mai eident! 6n caFurile normelor

incomplete din punct de edere redac"ional* 6n caFurile c6nd con"inutul eidecur,e din structura lo,ic! a normei$

1 Genoiea -ra&ie* So4ia %opescu* *pera citată$ pa,$ 8'38;$

3ş ;'8 H3




Rolul şi importan"a acestei metode s6nt eiden"iate mai ales atuncic6nd cercetarea ,ramatical! a te:tului cutare ne conduce la reFultate 6n3doielnice* 6n aceste caFuri* dup! cum men"ioneaF! pro4esorul G+eor,+e

#i+ai* om recur,e la inesti,a"ii mai 6ntinse* om conte:tualiFa te:tul*ne om interesa de locul ocupat de te:t 6n actul normati cu pricina 3 titlulşi su&titlul c!ruia apar"ine* 6l om con4runta articolul cu alte articole* cualte acte normatie* cu alte dispoFi"ii 6n i,oareM$1

6nsuşi actul normati* le,ea constituie un 6ntre,* un tot 6ntre, &ine 6n3c+e,at* 6ntre elementele c!ruia e:ist! le,!turi indisolu&ile$ Asemenea le,!3turi s6nt caracteristice 6ntre,ului sistem le,islati$ #ai mult ca at6t* asemeneale,!turi dep!şesc uneori cadrul normati3uridic al unui stat* raport6ndu31 lale,!turi de coeren"! lo,ic! cu alte structuri$ Ast4el* cum arat!* de e:emplu*art$ ; al Constitu"iei noastre* DispoFi"iile constitu"ionale* priind drepturilesi li&ert!"ile omului se interpretează <su&linierea ne apar"ine 3 Autorii= şise aplic! 6n concordan"! cu Declara"ia Uniersal! a Drepturilor Omului* cu

pactele şi cu celelalte tratate la care Repu&lica #oldoa este parteM$

Metoda istorică#etoda istoric! necesit! e:aminarea 6mpreur!rilor 6n care a 4ost ela3

&orat! norma uridic! sau actul normati respecti$ Ea presupune cerceta3rea materialelor care au stat la &aFa ela&or!rii normei sau actului normati*e:punerea de motie şi discu"iile ce s3au purtat pe mar,inea materialuluinormati supus interpret!rii$ O in4orma"ie respecti! asupra acestei pro3

&leme poate 4i ,!sit! 6n pream&ulul actului normati$6n cadrul interpret!rii istorice* se poate recur,e* de asemenea* la com3

pararea re,lement!rilor actuale cu cele precedente* la analiFa eolu"iei is3torice a conceptului re,lement!rii normatie$

Re4erindu3se la metoda istoric! de interpretare* pro4esorul G+eor,+e#i+ai su&liniaF! 4aptul c! sensul acestei metode const! 6n a cerceta o sea3m! de elemente de natur! psi+oistoric! şi socioistoric!* apte s! concure lao 6n"ele,ere mai clar! a semni4ica"iilor ,enerale ale normei uridice/ 6n cestare de spirit se ,!seau autorii le,ii* care au 4ost motiele ce i3au determi3nat s! le,i4ereFe şi cum şi3au repreFentat ei iitorul aplicati al actului nor3mati ela&orat* 6n acest sens* cercet!torii se apleac! asupra te:telor care au

proiectat le,ea* compar6ndu3le cu te:tele ei de4initie* pentru a discerne 6n

ce accep"iune le,iuitorul şi3a preciFat şi modi4icat ,6ndireaM$2

1 G+eor,+e C$ #i+ai *pera citată$ pa,$ 17'$2 6&idem* pa,$ 171$

-D 4%# &




Metoda teleologică#etoda teleolo,ic! ;(teleos+ 3 scop= const! 6n l!murirea con"inutului

normelor uridice prin determinarea scopului urm!rit de le,iuitor atunci

c6nd aceste norme au 4ost adoptate$ Normele uridice au nu numai un con"inut* dar şi o 4inalitate* un scop$Ele s6nt adoptate pentru atin,erea unor o&iectie politice* economice* so3ciale$ De aceea este important s! se 6n"elea,! con"inutul normelor uri3dice prin raportarea lor la o&iectiele urm!rite$ K$I$.er,el nu 6nt6mpl!tor atr!,ea aten"ia la ne,liarea prea adeseori a studierii 4inalit!"ilor dreptului$In aceast! ordine de idei* .er,el remarc! c! nici practicienii şi nici teore3ticienii nu pot s! 4ac! a&strac"ie de 4inalit!"ile sistemului uridic sau alere,ulilor uridice pentru a le 6n"ele,e sensul* a se orienta 6n ceea ce prieşteinterpretarea* aplicarea ori preederea eolu"iei acestora$ Ade!rul uridic*

usti"ia nu se pot reduce la o simpl! deduc"ie 4ormal! şi lo,ic!* acesteaa6nd relean"! 6n raport cu ra"iunea de a 4i a dreptului* scopul şi idealul6n drept$1 Acelaşi lucru este 6mp!rt!şit şi de c!tre E$Speran"ia/ %ro&lema,eneFei şi esen"ei Dreptului nu poate 4i nici atins!* nici reFolat! 4!r! ore4erire c6t de rapid! la teleolo,ia* la scopurile şi alorile ie"ii noastreM$ 2

Intruc6t prin aceast! metod! se urm!reşte ,!sirea ,6ndului real al le,iu3itoruluiM interpretul a "ine cont* de asemenea* de dispoFi"iile cuprinse 6n pre3am&ulul actului normati* 6n care s6nt cuprinse normele uridice supuse inter3

pret!rii* de ar,umentele aduse 6n 4aoarea adopt!rii actului normati ş$a$Desi,ur c! prin aceast! metod! de interpretare se d! numai o orienta3

re* pentru c! ea tre&uie s! se coreleFe cu celelalte metode$

176 HeMu!t"te!e inter)retării

AnaliFa procesului de interpretare a normelor uridice nu poate 4i con3siderat! complet! dac! nu se a lua 6n considera"ie reFultatul acestui pro3ces$ Din punctul de edere al reFultatelor interpret!rii normelor uridice*interpretarea poate 4i/ literal!* e:tensi! şi restricti!$

Interpretarea literală e acea 4orm! a interpret!rii 6n cadrul c!reia neconin,em c! con"inutul normelor uridice coincide 6ntrutotul cu te:tul 6ncare s6nt 4ormulate* 6n acest caF* se spune c! le,ea este limpede* clar!$ Or3,anul de aplicare n3are dec6t sarcina s3o aplice* con4orm te:tului$ Tendin"ale,iuitorului e de a adopta anume asemenea norme uridice* acte normatie$

1 .er,el* T#eorie generale du Droit$ %aris* 179)* pa,$ 29$9 Eu,eniu Speran"ia* *pera citată$ pa,$ 11$

m ;'7 J




Interpretarea extensivă e acea interpretare 6n cadrul c!reia te:tuluinormei uridice i se atri&uie un con"inut mai lar,* mai sporit comparati

cu cel ce reFult! din simpla lectur! a lui$ Cu alte cuinte* te:tul normei uridice se e:tinde şi asupra unor caFuri care nu se 6ncadreaF! per4ect 6nlitera luiM$ Aşa* de e:emplu* preederea art$ ') al Le,ii Repu&licii #ol3doa din 19 decem&rie 177( cu priire la poli"ie* con4orm c!reia pentrucola&oratorii poli"iei se sta&ileşte o reducere de cinciFeci la sut! a pl!"ii

pentru spa"iul locati şi pentru sericiile comunale* precum şi pentru com3 &usti&ilM se r!s4r6n,e nu numai asupra cola&oratorului poli"iei* ci şi asupramem&rilor 4amiliei sale$

Interpretarea restrictivă are loc 6n caFul c6nd te:tului supus interpre3t!rii i se atri&uie un con"inut mai restr6ns* mai mic dec6t cel ce reFult! dinsimpla lui lectur!$ Aceasta poate s! se 6nt6mple 6n caFurile c6nd lipseşte o

concordan"! 6ntre caFurile de aplicare practic! şi caFurile ce au 4ost re4lec3tate 6n te:tul actului normati$ De aici reFult!* c! 4ormularea te:tului le,iieste mai lar,! dec6t con"inutul ei real$ Aşa* de e:emplu* preederile Co3dului penal re4eritoare la r!spunderea penal! pentru 6nc!lcarea le,isla"ieimuncii nu se re4er! la to"i cet!"enii* ci doar la persoanele o4iciale$

1 Eiter" şi s)iritu! !egii IuMu! (e (re)t r"u(" " !ege

Dreptul o&iecti este 4i:at 6n te:te normatie din care decur, prero,ati3ele su&iectului de drept concret* cunoscute su& numele de drepturi su&iec3tie* pe care* 6n condi"ii pre!Fute* le poate e:ercita su&iectul de drept con3cret$ E 4iresc ca dreptul s! urm!reasc! derularea conduitelor indiiduale şi de,rup 6n con4ormitate cu modelele de comportament prescrise prin normeleinstituite* 6ncadrarea acestora 6n perimetrul le,alit!"ii şi ordinii sociale$ Acest

proces implic! comportamentul care corespunde spiritului şi literei legii.Spiritul legii scoate 6n eiden"! scopul* 4inalitatea aut! 6n edere de le3

,iuitor c6nd a re,lementat comportamentul su&iectului$ Dup! cum men"ionaYe,el* terenul dreptului este 6n ,enere ce e spiritual şi locul s!u mai apropiatşi punctul s!u de plecare este voinţa$ care este li&er!* ast4el 6nc6t li&ertatea con3stituie su&stan"a şi determina"ia luiP şi sistemul dreptului este domeniul li&ert!3"ii 6n4!ptuite* lumea spiritului produs din el 6nsuşi* ca o a doua natur!M$1

Reine s! determin!m dac! su&iectul de drept poate 4ace orice cu drep3turile sale* su&iectie* a6nd 6n edere le,ea su& care se a4l! 6n momentul ale3,erii li&ere a ariantei de comportament$ Aceast! ariant! nu poate reFulta 6ne:clusiitate din &unul plac al su&iectului$ Ea reFult! din litera legii.

Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ pa,$ 2(7$

-t 440 e-




>itera legii ne o&li,! la interpretarea literal! e:act! a con"inutuluile,ii* a con"inutului normei uridice$ Acest comportament nu poate s! nuse 6ncadreFe 6n cerin"a pre!Fut! de art$ )) al Constitu"iei Repu&licii #ol3

doa <E:ercitarea drepturilor şi a li&ert!"ilorM=/ Orice persoan! 6şi e:er3cit! drepturile şi li&ert!"ile constitu"ionale cu &un!3credin"!* 4!r! s! 6ncalcedrepturile şi li&ert!"ile altoraM* 6n acest sens normele uridice orienteaF!*in4luen"eaF! şi determin! comportamentele su&iec"ilor de drept$ De celemai multe ori su&iec"ii mani4est! tendin"e de adeFiune la normele şi alo3rile uridice promoate de societate* con4orm6ndu3se acestora$ Alteori 6ns!normele uridice s6nt nesocotite* ne,liate* 6nc!lcate de su&iec"i$ In acestecaFuri poate 4i or&a de auzuri de drept şi fraude la lege.

6n caFul auzului de drept$ drepturile* li&ert!"ile* competen"ele* atri3 &u"iile con4erite de normele uridice su&iec"ilor <cet!"enilor* autorit!"ilor pu&lice* persoanelor uridice etc$= nu s6nt e:ercitate cu &un!3credin"!* 6nc!l3

c6ndu3se spiritul le,ii* inten"ia le,iuitorului* 4inalit!"ile normelor uridice$De e:emplu* proprietarul unui teren dispune de anumite drepturi su3 &iectie$ El urmeaF! s! 6şi e:ercite drepturile* şi s! 6şi e:ecute o&li,a"iilecu &un!3credin"!* 6n acord cu le,ea* cu contractul* cu ordinea pu&lic! şi cu

&unele morauri$ .un!3credin"! se preFum! p6n! la pro&a contrar!M <-eFialin$ <1= al art$ 7 al Codului Ciil al Repu&licii #oldoa=$ %roprietarular putea 6ntru tocmai s! transpun! 6n ia"! preederile le,ii* adic! s! seconduc! 6n comportamentul s!u de spiritul şi litera le,ii$ Dar proprietarular putea 4ace intolera&il! ia"a ecinilor s!i* 6ncQlcind o&li,a"ia de respectreciproc* instal6nd* de e:emplu* o uFin! care emite 4um* de natur! s! a4ec3teFe* 6n mod serios recoltele de pe terenurile ecinilor$ In asemenea caF*

nu s3ar putea or&i de 4olosirea dreptului* ci de auz de drept şi acest a&uFrepreFint! temeiul r!spunderii uridice pentru titularul dreptului su&iecti$Ast4el* 6n &aFa alin$ <1= al art$ '87 al Codului Ciil al Repu&licii #oldo3a* proprietarul poate cere interFicerea ridic!rii sau e:ploat!rii unor con3struc"ii sau instala"ii despre care se poate a4irma cu certitudine c! preFen"aşi utiliFarea lor atenteaF! 6n mod inadmisi&il asupra terenului s!uM$

:rauda la lege preFint! o maner! ile,itim! 4!cut! cu scopul de aeita inten"ionat aplicarea normelor uridice* care s6nt 6n mod normal apli3ca&ile* pentru a promoa 6n mod ile,al unele interese* a ocoli anumiteconsecin"e le,ale care nu conin* a pro4ita de re,lement!ri uridice mai 4a3ora&ile prin dierse arti4icii nepermise de le,e$1 Spre e:emplu* 6n materia

dreptului interna"ional 6nre,istrarea unei nae su& pailion str!in cu scopulde a eita anumite norme re4eritoare la impoFite$

Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ pa,$ 292$

9: 441 m-





1$ Ce 6n"ele,e"i prin interpretarea normelor uridice

2$ CaracteriFa"i importan"a şi principiile interpret!rii dreptului$'$ ConcretiFa"i o&iectul interpret!rii$;$ De ce este necesar! interpretarea)$ Care s6nt 4ormele interpret!rii normelor uridice CaracteriFa"i3le$5$ Ce metode se aplic! 6n procesul de interpretare a normelor uridi

ce Da"i o caracteristic! acestora$8$ CaracteriFa"i metoda lo,ic! a interpret!rii$ De ce re,uli şi ar,umente

urmeaF! s! ne conducem la interpretarea lo,ic! a normelor uridice9$ Care s6nt reFultatele interpret!rii normelor uridice7$ ConcretiFa"i sinta,mele litera le,iiM şi spiritul le,iiM$

1($ De4ini"i şi da"i e:emple de a&uF de drept şi 4raud! la le,e$


1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$2$ Elena Aram!* luliana Sau* %ontroverse teoretice şi aspecte practice ale

interpretării dreptului ;Studiu didactic8$ C+işin!u* 2(()$'$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$;$ #ircea Duara* Teoria generală a dreptului ;/nciclopedia 2uridică8.

Drept raţional$ izvoare şi drept pozitiv$ .ucureşti* 177)$)$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ Craioa* 1779$5$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$8$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($9$ G+eor,+e C$ #i+ai* :undamentele dreptului. 0rgumentare şi interpre

tare în drept$ .ucureşti* 1777$7$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$

1($ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($11$ luliana Sau* &nterpretarea dreptului. 0specte teoretice şi practice$ .u

cureşti* 2(('$12$ luliana Sau* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2(()$1'$ Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedia dreptului$ .ucureşti*

1777$1;$ Costic! -oicu* luliana Sau* Teoria generală a dreptului$ TQr,oişte* 2((;$1)$ Genoea -ra&ie* So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ Iaşi*

177)$

^ 442 &



Raportul uridic

$ $*$$$ $PP//$P O(!eO]s]ţis..2iJOîiilcă este aprecierea ce4,3*

B Oii24e poate mcet . din mmcî4Me4sdereal. dreAtăţi> urni fapte a mtet

eterP s4 Oxv5m"OdrepOtiilsF.ns miBzăm. destinul

/

66iscii vi*rai$O

"

Nm şi ceucăţi3$**3 Q W $ II ii l M .Q6rcaa$ D

Conceptul raportului uridic$

Tr!s!turile raportului uridic$

%remisele raportului uridic$

Structura <elementele constitutie= raportului uridic$



19$1$ Conceptul raportului uridic

Dreptul* ca un sistem de norme indisolu&il le,ate* nu constituie unscop 6n sine$ El este creat 6n ederea realiF!rii unor 4unc"ii printre care locul

primordial apar"ine 4unc"iei de a re,lementa conduita oamenilor* 4elul lor

de comportare 6n rela"iile sociale de 6nsemn!tate maor!$ Aceast! 4unc"ie adreptului se realiFeaF!* 6n principal* prin aceea c!* in rela"iile re,lementate

pe cale uridic!* oamenii s6nt o&li,a"i s! se comporte con4orm prescrip"ii3lor normelor uridice$ Aceste raporturi sau rela"ii sociale cap!t! caracter deraporturi sau rela"ii uridice$ Ele se numesc uridiceP deoarece s6nt create şireFult! din ac"iunea dreptului* spre deose&ire de rela"iile politice* morale*reli,ioase etc$* care s6nt reFultatul ac"iunii altor norme sociale* cum ar 4icele politice* etice* reli,ioase etc$

%rin urmare* raportul uridic este o rela"ie social! re,lementat! prinintermediul normelor uridice$ At6t timp c6t o rela"ie social! nu e re,le3

mentat! de norme uridice ea nu poate 4i o rela"ie uridic!$ Din momentulc6nd apare o norm! uridic! care o re,lementeaF!* ea deine uridic!$ Dee:emplu* o asemenea rela"ie social! cum ar 4i sc+im&ul e cunoscut! 6nc!din timpurile str!ec+i$ Sute şi sute de ani ea a e:istat* 4iind re,lementat!de aşa norme sociale* cum ar 4i/ o&iceiurile* tradi"iile* morala$ Din momen3tul din care apar normele uridice ce re,lementeaF! rela"ia social! dat!*sc+im&ul deine o rela"ie uridic!$

%riite prin prisma normelor uridice* raporturile uridice apar ca orealiFare a normelor$ Normele uridice pre!d anumite modeleM de com3

portament <6nFare3cump!rare* 6mprumut* arend! etc$=$ Dar conduita pre3scris! de norm! deine realitate numai atunci* c6nd se concretiFeaF! 6n

anumite raporturi sociale* c6nd se cunosc su&iec"ii raportului* se cunoaşte6n le,!tur! cu ce a ap!rut acest raport* ce drepturi şi ce o&li,a"iuni au su3

&iec"ii raportului* care or 4i consecin"ele a&aterii de la modelul prescris denorma uridic! ş$a$

Oamenii intr! 6n raporturi uridice pentru c! urm!resc realiFarea unor scopuri* 4ie personale* 4ie sociale* 4ie impuse de normele uridice$

Ar 4i a&surd ca cinea s! 4ac! cea 4!r! nici un 4el de scop$ A pre3supune c! oamenii ar intra 6ntr3un raport uridic 4!r! nici un scop este oa&surditate$ %rintr3o e:presie plastic! saantul ,erman I+erin, spunea/A 6ncerca s! e:plici dreptul prin ac"iuni 4!r! scop 6nseamn! a te asemui

-H 444 &




cu &aronul #unc++ausen care* c!Fut 6ntr3o &alt! de noroi* 6ncerca s! ias!de acolo tr!,6ndu3se de &ar&işon$ Dreptul nu se poate e:plica tar! un scopal ac"iunii umaneM$

Dat 4iind 4aptul c! la &aFa raporturilor sociale re,lementate de norme uridice stau dierse scopuri* dierse pot 4i şi raporturile uridice ap!rute$E imposi&il de a concretiFa num!rul de raporturi uridice la care particip!un om pe parcursul ie"ii sale$ Cu at6t mai mult* nu pot 4i enumerate rapor3turile uridice ce iau naştere 6ntr3o societate$ Bi totuşi* cu toate c! num!rulde raporturi uridice este enorm* aceste raporturi au anumite tr!s!turi spe3ci4ice ce le deose&esc de alte rela"ii sociale$ Tr!s!turile 4undamentale aleraporturilor uridice constau 6n urm!toarele/

$ !aportul 2uridic este un raport social. %rin urmare* dac! orice ra3 port uridic este o rela"ie social!* nu orice rela"ie social! este un raport uridic$ Rela"ia social! deine un raport uridic numai 6n m!sura 6n care a4ost o&iectul de preocupare a le,iuitorului* su& 4orma adopt!rii unei norme

uridice care s3o re,lementeFe$ S6nt rela"ii sociale <de e:emplu* rela"iile de prietenie* to!r!şie etc$= care nu constituie o&iect de re,lementare uridic!$Cercul acestor rela"ii poate s! se micşoreFe sau* dimpotri!* s! se m!reas3c!$ Totul depinde de interesul social maor* de oin"a le,iuitorului$

Caracterul social al raportului uridic se mani4est! prin 4aptul c! else sta&ileşte 6ntotdeauna 6ntre oameni* cu participarea oamenilor <4ie 6ntreei* 4ie 6ntre ei şi or,anele statului* or,aniFa"ii* 6ntreprinderi* institu"ii etc$=$Su&liniind apari"ia unui raport uridic doar 6ntre oameni* cu participarealor* renumitul urist romQn #ircea Duara scria/ Un Ro&inson ipotetic*

complet iFolat 6ntr3o insul!* 4!r! nici un contact cu alt! persoan!* nu poateaea rela"ii uridice* pentru c! nu poate aea asemenea rela"ii nici cu ar&o3rii* nici cu cerul* nici cu p!m6ntul pe care st!M$1

9. !aportul 2uridic este un raport voliţional. %rin caracterul oli"io3nal al raportului uridic se 6n"ele,e* 6n primul r6nd* 4aptul c! el este re,le3mentat de norme uridice* norme care e:prim! oin"a ,uernan"ilor* oin"ale,iuitorului* oin"! care* 6n condi"iile unui re,im cu ade!rat democratic*

poate 4i oin"a poporului$ %ornind de la 4aptul c! raportul uridic este o re3la"ie social! re,lementat! de norma uridic!* iar norma uridic! 6nseamn!oin"a ridicat! la ran, de le,e* caracterul o6i"ional al acestui raport esteeident$

Caracterul oli"ional al raportului uridic se mani4est! şi prin oin"asu&iec"ilor ce particip! la raportul uridic dat$ 6n asemenea caFuri* se or3

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 119$

3B ;;) b




&eşte despre du&lul caracter oli"ional al raporturilor uridice/ cel e:primat prin norma uridic! şi cel e:primat de oin"a su&iec"ilor raportului uridicconcret$

J. !aportul 2uridic este un raport valoric$ 6ntr3un raport uridic 6şi,!sesc concretiFarea alorile esen"iale ale societ!"ii$ %rin intermediulnormelor uridice* starul 6ncuraeaF!* promoeaF! şi ap!r! aceste alori$%articipan"ii la raportul uridic dispun de anumite drepturi şi o&li,a"iuni$De e:emplu* la raportul de 6mprumut* 6mprumutatul tre&uie s! pl!teasc!6mprumut!torului suma de &ani respecti!$ Situa"ii asem!n!toare pot 4i o&serate şi 6n alte raporturi uridice$ %rin urmare* 6n toate raporturile uridicese sta&ileşte o aloare şi de aceea se poate spune c! 6ntre,ul drept nu estedec6t o con4runtare de alori$ Ele se realiFeaF! 6n alori tot mai 6nalte* careau aceeaşi natur! ca ideea de o&li,a"ie 6ns!şi* 4iind alori necondi"ionate$

?. !aportul 2uridic este o categorie istorică. Ap!rut la o anumit! eta p! de deFoltare istoric!* o dat! cu apari"ia statului şi dreptului* raportul uridic poart! pecetea epocii istorice respectie$ Aşa* de e:emplu* 6n dreptul

priat roman sclaul era considerat un &un$ St!p6nul aea dreptul deplinasupra sclaului* el putea 4i 6ndut sau ucis* d!ruit* sc+im&at etc$ Epocacontemporan! preede e,alitatea oamenilor 6n 4a"a le,ii$

1#2 reGise!e r")ortu!ui Puri(ic

%entru apari"ia raportului uridic s6nt necesare anumite premise$ Seconsider! c! la aceste premise se atri&uie/ norma uridic! şi 4apta uridic!$

<. 'orma 2uridică Norma uridic! repreFint! premisa 4undamental! de apari"ie a raportu3

lui uridic$ !r! norm! uridic! nu putem or&i de raport uridic$ Un raport uridic nu poate ap!rea 6n a4ara normei uridice$ Anume norma uridic! eacea premis! care sta&ileşte pro&lemele esen"iale$ Norma uridic! sta&ileş3te cine poate 4i su&iect al raportului uridic dat$ Tot ea determin! statutul

uridic al su&iectelor şi consecin"ele a&aterii de la preederile normelor uridice$

Norma uridic! 6şi ,!seşte prin raportul uridic principalul s!u milocde realiFare* 6n le,!tur! cu aceasta deseori raportul uridic este caracteriFat

ca o norm! uridic! 6n ac"iune$.ine6n"eles* nu tre&uie de uitat 4aptul c! nu toate normele uridice

,enereaF! raporturi uridice$ Aşa* de e:emplu* nu ,enereaF! raporturi u3

3t ;;5 H3




ridice normele pro+i&itie* adic! normele care impun a&"inerea de la anu3mite ac"iuni$ #enirea acestor norme e de alt! natur!/ ele s6nt c+emate s!interFic! anumite ac"iuni care ar putea aduce anumite preudicii societ!"ii*

oamenilor etc$Unii autori remarc! c! pot 4iin"a raporturi uridice 4!r! s! e:iste norme uridice care e:pres s! re,lementeFe conduita su&iec"ilor de drept$ Ast4el* pro4esorul G+eor,+e .o&oş e:empli4ic! e:isten"a raporturilor uridice 6na&sen"a normelor uridice* cu institu"ia analo,ic!$1 Codul ciil stipuleaF!ipoteFa 6n care le,ea este 6ntunecat! sau taceM$ El nu poate re4uFa ude3carea cauFei pe acest moti şi atunci a tre&ui s! aplice o norm! uridic!e:istent! pentru un caF analo,* sau a 4ace re4erin"! la principiile ,eneraleale dreptului atunci c6nd nu e:ist! nici re,lement!ri uridice pentru situa"iiasem!n!toare$

6n aceast! ordine de idei* remarc!m al!turi de al"i autori* 2 c! pot 4iconsiderate raporturi uridice şi raporturile sociale care* 6n lipsa unor re3,lement!ri uridice e:prese* se &ucur! de protec"ie uridic! prin aplicareaanalo,iei le,ii sau analo,iei dreptului$

9. :aptele 2uridiceDup! cum s3a men"ionat anterior normele uridice nu creeaF! de la

sine raporturi uridice$ Ele doar pre!d anumite situa"ii ipotetice pentruca s! apar! un raport uridic$ A4ar! de e:isten"a normei uridice* mai estenecesar! preFen"a 6mpreur!rilor de 4apt* ar!tate 6n ipoteFa normei uridice$Aşa* de e:emplu* raportul uridic de c!s!torie presupune* 6n preala&il* ca4apt uridic 6nc+eierea c!s!toriei$

#.

In ia"a de toate Filele ne con4runt!m sau s6ntem martori la cele maidierse 4apte$ Statul 6ns! nu3şi pune sarcina de a re,lementa toate 4enome3nele ie"ii şi s! le,e de ele 6n mod neap!rat apari"ia unor e4ecte uridice$ Deaceea nu orice 4apt are aloarea de 4apt uridic$ apte uridice se consider!numai acele 6mpreur!ri de care le,iuitorul lea,! apari"ia* modi4icarea saustin,erea raporturilor uridice$

aptele uridice pot 4i clasi4icate 6n dependen"! de anumite criterii$In 4unc"ie de caracterul lor oli"ional <dac! se produc drept reFultat al

oin"ei omului sau independent de aceasta=* 4aptele uridice se 6mpart 6ndou! cate,orii/ evenimente şi acţiuni.

/venimentele 2uridice s6nt acele 6mpreur!ri sau 4apte naturale carese produc independent de oin"a omului* dar de producerea c!rora le,ea

1 G+eor,+e .o&oş* *pera citată$ pa,$ 28'$2 IdemP Carmen Popa$*pera citată$ pa,$ 227$

•^ 447 t-




lea,! producerea unor e4ecte uridice* adic! naşterea* modi4icarea sau stin3,erea raporturilor uridice$ Cele mai 4recente eenimente care au o sem3ni4ica"ie uridic! s6nt/

a8 naşterea <de ea le,ea lea,! producerea multor e4ecte uridice printre care 4i,ureaF!* de e:emplu* do&6ndirea calit!"ii de su&iect dedrept=P

8 moartea <de ea le,ea lea,! stin,erea multor raporturi uridice demunc!* de c!s!torie=P apari"ia unor raporturi uridice noi desc+iderea moştenirii* dreptul la pensionare pentru pierderea 6ntre"in!3torului ş$a$=P

c8 scurgerea timpului <conduce* de e:emplu* la do&6ndirea capacit!"iide e:erci"iu* la do&6ndirea dreptului de a ale,e sau de a 4i ales etc$=P

d8 calamităţi naturale <cutremur de p!m6nt* inunda"ii* incendii etc$=Pe8 alte fenomene naturale <tr!snetul* ploaia ş$a$=P

@8 acţiunea animalelor$ păsărilor$ insectelor$ reptilelor ş$a$ 0cţiunile 2uridice s6nt 4aptele oluntare ale omului de 6n4!ptuirea c!3

rora le,ea lea,! producerea de e4ecte uridice* adic! apari"ia* modi4icareasau stin,erea de raporturi uridice$

In dependen"! de raportul lor cu le,ile 6n i,oare* ac"iunile* la r6ndullor* pot 4i licite sau ilicite$ Ac"iunile ilicite s6nt 4apte omeneşti interFise denormele uridice <de e:emplu* in4rac"iunile contraen"iile* a&aterile disci3

plinare* delictele ciile etc$=$ Caracteristic acestor ac"iuni e 4aptul c! elecontrain oin"ei de stat* e:primat! 6n normele uridice$ In urma s!6rşiriiac"iunilor ilicite se nasc raporturi uridice 6n cadrul c!rora se realiFeaF!

aplicarea sanc"iunilor pre!Fute de le,iuitor$Ac"iunile licite s6nt 4apte omeneşti s!6rşite 6n strict! con4ormitate cule,ea$ %rintre ac"iunile licite un loc important reine actelor uridice$ Acte3le uridice s6nt ac"iunile uridice licite care se s!6rşesc cu scopul de a pro3duce e4ecte uridice$ Ele nu tre&uie con4undate cu actele uridice normatiecare* dup! cum ştim* s6nt iFoare de drept$ Spre deose&ire de ultimele$actele uridice s6nt acte indiiduale$ Actele uridice se pot distin,e dup!di4erite criterii$ Aşa* de e:emplu* pot 4i distinse acte 2uridice de drept civil$de drept penal$ de drept administrativ etc$

6n dependen"! de num!rul p!r"ilor participante la actul uridic* pot 4ideose&ite/ acte 2uridice unilaterale <cum este* de e:emplu* testamentul=Pacte 2uridice ilaterale <de e:emplu* 6nFarea3cump!rarea* 6mprumutuletc$=P acte 2uridice multilaterale <de e:emplu* contractul de societate=$ %ot4i di4eren"iate şi anumite ac"iuni care se s!6rşesc 4!r! inten"ia de a produce

-$ 44# = r




e4ecte uridice* dar care* totuşi au aloarea unui 4apt uridic* 6ntruc6t atra,dup! sine unele consecin"e uridice$ De e:emplu* crearea unei opere litera3re sau ştiin"i4ice poate da naştere dreptului de autor$

1#% >tructur" Qe!eGente!eR r")ortu!ui Puri(ic

( &un! cunoaştere a raportului uridic impune cercetarea elementelor* p!r"ilor sale constitutie$ Structural* raporturile uridice includ 6n sine/

a8 suiectele raportului 2uridic18 conţinutul raportului 2uridic1c8 oiectul raportului 2uridic.

18..1. !"#iectele raport"l"i $"ridic

In ştiin"a dreptului se admite principiul con4orm c!ruia numai oameniiau calitate de su&iect de drept$ Nu se poate concepe un raport uridic dec6t nu3mai 6ntre oameni$ Se l!mureşte acest lucru prin 4aptul c! norma uridic! re,le3menteaF! numai conduita oamenilor <istoria cunoaşte şi caFuri parado:ale$Aşa* de e:emplu* Darius* re,ele %ersiei* dup! ce marea 6i 6n,+i"ise cor!&iile6n cursul e:pedi"iei 6n Sco"ia* ordon! s! se &at! alurile 6n semn de sanc"iune=$%entru apari"ia unui raport uridic e neoie de cel pu"in doi oameni$ Dup! cummen"ioneaF! #ircea Duara* un indiid care ar e:ista sin,ur pe lume* unAdam sau un Ro&inson iFolat 6ntr3o insul!* nu ar putea s! ai&! drepturi şi o&li3,a"iuni 4a"! de nimeni* 6ndat! ce 6ns! s6nt doi oameni* se poate concepe rela"ia

uridic!* 6n sensul c! e:ist! un drept şi o o&li,a"ie a unuia 4a"! de cel!laltM$1

Su&iecte ale raportului uridic pot 4i/a8 suiecte individuale <persoana=P8 suiecte colective.

a8 Persoana ca suiect individual de drept Cele mai multe raporturi uridice apar 6ntre persoane 4iFice/ cet!"eni ai

statului dat* cet!"eni ai unui stat str!in* persoane 4!r! cet!"enie <apatriFi=$ Ca re3,ul!* cet!"enii unui stat pot 4i su&iecte ale di4eritelor raporturi uridice* accepta3te de c!tre stat cu participarea persoanelor 4iFice* 6n timp ce cet!"enii str!ini sauapatriFi nu 6ntotdeauna pot participa 6n calitate de su&iecte ale raporturilor$

6n &aFa recunoaşterii calit!"ii de su&iect de drept* omul particip! laraporturi uridice ca titular de drepturi şi o&li,a"ii$ Aptitudinea de a aeadrepturi şi o&li,a"ii poart! denumirea de capacitate uridic!$

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ 1')$

9S 443 t-




Capacitatea uridic! este de mai multe 4eluri$ Aşa* de e:emplu* 6n de3 penden"! de domeniul de re,lementare uridic!* pot 4i di4eren"iate urm!toa3rele cate,orii de capacitate uridic!/ capacitate ciil!* capacitate constitu3

"ional!* capacitate administrati!* capacitate de drept al muncii* capacitatede drept al 4amiliei* capacitate penal! etc$6n dependen"! de s4era de cuprindere* capacitatea uridic! poate 4i/

capacitatea ,eneral! şi capacitatea uridic! special!$ %ersoanele 4iFice par3ticip! ca su&iecte de drept 6n cele mai dierse domenii ale ie"ii sociale$Cele mai 4recent 6nt6lnite raporturi uridice cu participarea persoanelor 4iFice s6nt raporturile uridice ciile$ %ractic* 4iecare dintre noi e su&iectulcelor mai di4erite raporturi uridice ciile pe care* 4!r! a &!nui* le 6nc+eiem6n 4iece Fi <de e:emplu* cump!r!m p6ine sau lapte de la ma,aFin* 4acem uncadou prietenului cu ocaFia Filei de naştere* 6mprumut!m un stilou cole,u3lui de clas!* sc+im&!m un o&iect ce ne apar"ine pe alt o&iect etc=$

%articiparea persoanelor 4iFice la raporturile uridice ciile ridic! pro3 &lema capacit!"ii ciile$ Capacitatea uridic! ciil! e cunoscut! su& dou!4orme ale sale/

capacitatea de folosinţă1 capacitatea de exerciţiu.Capacitatea de 4olosin"! este capacitatea persoanei de a aea anumite

drepturi şi o&li,a"ii* 6nceputul capacit!"ii de 4olosin"! a persoanei 4iFiceeste marcat de naşterea persoanei$ Din momentul naşterii* statul 6nm6neaF!

persoanei un sac/ cu cele mai di4erite drepturi/ persoana are dreptul laia"!* la inte,ritate 4iFic! şi psi+ic!* poate 4i proprietar al di4eritor &unuri

etc$ .ine6n"eles* acest sacM nu e 4!r! 4und* dar con"inutul lui creşte pem!sur! ce creşte şi persoana$ Aşa* de e:emplu* pe parcursul ie"ii el poates!3şi alea,! domiciliul* poate s! se asocieFe la di4erite partide şi or,aniFa"iisocial3politice* s! &ene4icieFe de alte drepturi cons4in"ite de Constitu"ie$

Capacitatea de e:erci"iu este aptitudinea persoanei de a do&6ndi şie:ercita drepturile şi de a3şi asuma o&li,a"ii prin s!6rşirea de c!tre ea aactelor uridice$

Dac! pentru do&6ndirea capacit!"ii de 4olosin"! a persoanei 4iFice estenecesar! şi su4icient! doar e:isten"a <naşterea* iar uneori c+iar şi concep3"ia=* pentru a putea 4ace personal şi sin,ur acte uridice este necesar ca

persoana 4iFic! s! ai&! capacitatea de a3şi aprecia la usta aloare ac"iunilesale şi consecin"ele lor$

Dat 4iind 4aptul c! o asemenea capacitate e le,at! de o anumit! e:peri3en"! de ia"!* 6nceputul capacit!"ii de e:erci"iu a persoanei 4iFice e le,at de

-$ 4.0 $-




atin,erea unei anumite 6rste$ Aceast! 6rst! e condi"ionat! de maturitatea6n ,6ndire$ Con4orm le,isla"iei noastre ciile* capacitatea de e:erci"iu 6n3cepe de la data c6nd persoana deine maor!* adic! la 6mplinirea 6rstei de

optspreFece ani$ Le,ea 4ace şi unele a&ateri de la re,ula ,eneral!$ Aşa* dee:emplu* cap!t! capacitatea de e:erci"iu deplin persoana care o4icial şi3a6nre,istrat c!s!toria p6n! la 19 ani$

#inorul care a atins 6rst! de 15 ani poate 4i recunoscut ca a6nd capa3citate de e:erci"iu deplin! dac! lucreaF! 6n &aFa unui contract de munc! sau*cu acordul p!rin"ilor* adoptatorilor sau curatorului practic! actiitate de 6ntre3

prinF!tor$ Atri&uirea capacit!"ii depline de e:erci"iu unui minor <emancipare=se e4ectueaF! prin +ot!r6re a autorit!"ii tutelare* cu acordul am&ilor p!rin"i*adoptatorilor sau curatorului* iar 6n lipsa unui ast4el de acord* prin +ot!r6re

udec!toreasc! <eFi alin$ <'= al art$ 2( al Codului Ciil=$6n ceea ce prieşte persoanele p6n! la 19 ani* ele pot 4i 6mp!r"ite 6n

dou! ,rupe$%rima ,rup! e 4ormat! din persoane de p6n! la 1; ani$ Aceste per3

soane* 4iind lipsite de capacitate de e:erci"iu* pot participa 6n calitate desu&iect doar la mici conen"ii* conen"ii ne6nsemnate ce "in de ia"a detoate Filele <de e:emplu* pot s!3şi procure un pr6nF la &u4etul şcolar* s!3şicumpere caiete sau alte rec+iFite şcolare* s! cumpere p6ine* unt etc$* pentru4amilie=$ Alte conen"ii s6nt 6nc+eiate 6n numele lor de c!tre p!rin"i sau* 6nlipsa acestora* de tutori* adic! de repreFentan"ii lor le,ali$

%ersoanele de la 1; la 19 ani pot 4i participante la dierse raporturi uridice* a6nd o capacitate de e:erci"iu restr6ns!$ %oate 4i doar remarcat4aptul* c! asistarea minorului se asi,ur!* de data aceasta* su& 4orma unei6ncuiin"!ri preala&ile din partea p!rin"ilor sau a curatorilor a 4iec!ruia din3tre actele uridice pe care le 6nc+eie personal minorul

Nimeni nu poate 4i limitat de capacitatea de 4olosin"! sau capacitateade e:erci"iu$ Acest lucru poate 4i 4!cut doar de c!tre instan"a de udecat!*6n caFurile e:pres pre!Fute de c!tre le,iuitor$

S4irşitul <6ncetarea= capacit!"ii de 4olosin"! şi capacit!"ii de e:erci"iua persoanei 4iFice are loc o dat! cu moartea acesteia$ Data mor"ii este/ a=6n caFul mor"ii 4iFic constatat!* data trecut! 6n actul de decesP &= 6n caFulmor"ii declarat! udec!toreşte* data la care +ot!r6rea udec!toreasc! intr!6n i,oare$

8 Suiectele colective de drept Cele mai multe raporturi uridice se 6nc+eie 6ntre persoane 4iFice şi*

6n primul r6nd* 6ntre cet!"eni$ Dar p!r"i ale unui raport uridic pot deeni

-i 4.1 &




şi anumite colectie* or,ane de stat* or,aniFa"ii o&şteşti sau c+iar statul$Aceste 4orme or,aniFa"ionale particip! la dierse raporturi uridice şi poart!denumirea de su&iecte colectie de drept$

Statul particip! 6n calitate de su&iect de drept at6t 6n raporturi uridiceinterne* c6t şi 6n raporturi uridice de drept interna"ional$6n dreptul intern statul apare ca su&iect de drept mai 6nt6i 6n raporturile

uridice de drept constitu"ional$ De e:emplu* statul apare ca su&iect dedrept constitu"ional 6n raporturile de cet!"enie sau 6n condi"iile c6nd e ,a3rant al anumitor drepturi ale cet!"enilor$ El* de asemenea* poate 4i su&iect alraporturilor uridice administratie* ciile* 4inanciare* 4unciare etc$

6n raporturile uridice interna"ionale* statul e su&iect de drept indi4e3rent de supra4a"!* num!rul de locuitori* poten"ialul economic* militar etc$

6n unele raporturi uridice* particip! nu starul* priit ca o entitate de

sine st!t!toare* ci or,anele sale$ %ro4esorul uniersitar Nicolae %opa aredreptate c6nd a4irm! c! or,anele statului ca su&iecte de drept 6ndeplinesccel pu"in trei cate,orii de competen"e/ e:ercitarea conducerii de stat 6ndierse domenii* solu"ionarea pro&lemelor priind temeinicia le,al! a pre3ten"iilor unor su&iecte de drept 4a"! de altele şi asi,urarea constr6n,erii destat 6n caFurile necesare* resta&ilirea ordinii de drept 6nc!lcate* recuperarea

preudiciilorM$1

in6nd seama de principiul separa"iei puterilor 6n stat* se poate con3c+ide/

%arlamentul este su&iect de drept constitu"ional$ Or,anele e:ecutie centrale sau locale apar ca su&iecte de drept

administrati$ Or,anele de usti"ie apar ca su&iecte de drept 6n domeniul ocrotirii

ordinii sociale$

Persoanele 2uridice#area maoritate a su&iectelor colectie de drept o constituie per3

soanele uridice$ No"iunea de persoan! uridic! este crea"ia dreptului ciil$Acest su&iect de drept nu tre&uie con4undat cu alte su&iecte colectie dedrept$ Nu toate su&iectele colectie de drept s6nt persoane uridice$ S6ntrecunoscute ca persoane uridice or,aniFa"iile care dispun de un patrimo3niu distinct* pot do&6ndi un nume propriu* drepturi patrimoniale şi drepturi

personale nepatrimoniale şi pot s!3şi asume o&li,a"ii* s! 4i,ureFe ca recla3man"i 6n instan"a udec!toreasc!$

Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ '(8$

^ 4 . 2




S6nt persoane uridice/a8 întreprinderea şi alte organizaţii de stat care funcţionează în aza

autofinanţării$ dispun de mi2loace fixe şi circulante şi au un ilanţ

independent18 instituţiile şi alte organizaţii de stat finanţate din ugetul de stat$ aicăror conducători se ucură de drepturile de ordonatori de credite1

c8 organizaţiile de stat finanţate din alte izvoare şi care au un plan financiar independent şi un ilanţ independent1

d8 organizaţiile nestatale ;sindicatele$ organizaţiile de tineret$ asociaţiile$ fundaţiile$ uniunile de creaţie etc.81

e8 alte suiecte colective de drept ;unităţi cooperatiste$ societăţi comerciale$ companii$ regii autonome etc.8.

6n condi"iile procesului de tranFi"ie la economia de pia"! num!rul per3soanelor uridice şi diersitatea lor sporesc considera&il$

%ersoana uridic! are capacitatea de 4olosin"! şi de e:erci"iu determi3nat! de scopul pentru care a 4ost 6n4iin"at!$ Dat 4iind 4aptul c! persoanele

uridice au scopuri di4erite* nici capacitatea lor uridic! nu coincide$ Capa3citatea lor uridic!* ca re,ul!* 6ncepe de la data 6nre,istr!rii* sau de la dataapro&!rii statutului sau re,ulamentului su&iectului colecti de drept$

5C

Con"inutul raportului uridic este 4ormat din ansam&lul drepturilor şio&li,a"iilor su&iectelor ce particip! la raportul uridic dat$ Aceste drepturişi o&li,a"ii s6nt pre!Fute de normele uridice$

Su&iectele raportului uridic s6nt* dup! cum am men"ionat anterior*indisolu&il le,ate$ Aceast! le,!tur! a su&iectelor se datoreaF!* 6n primulr6nd* anume acestor drepturi şi o&li,a"ii$

E:ist! unele raporturi uridice simple* 6n care o parte este titularuldreptului* iar cealalt! parte este titular al o&li,a"iei$ De e:emplu* 6n &aFacontractului de 6mprumut o parte <creditorul= transmite celeilalte p!r"i<de&itorului= 6n proprietate <6n administrare operati!= &ani sau lucruri* de3terminate prin ,enul lor* iar creditorul se o&li,! s! restituie de&itorului deacelaşi ,en şi calitateM$ Raportul uridic ap!rut 6n &aFa acestui contract eun raport uridic simplu* deoarece de&itorul dispune numai de drepturi* 6n

timp ce creditorul dispune numai de o&li,a"ii$#aoritatea a&solut! a raporturilor uridice ap!rute au un caracter

comple:$ Acestor raporturi le este caracteristic 4aptul c! 4iecare parte este

;)'




titular atît de drepturi$ cît şi de oligaţii. De exemplu$ în aza contractului de 6nFare3cump!rare 6nF!torul se o&li,! s! remit! cump!r!torului

proprietatea unui &un* iar cump!r!torul se o&li,! s! primeasc! &unul şi

s! pl!teasc! pentru el o anumit! sum! de &ani$ Raportul uridic ap!rut 6n &aFa acestui contract e un raport uridic comple:/ 6nF!torul dispune con3comitent de drepturi <s! cear! &ani de la cump!r!tor= şi o&li,a"ii <s! remit!cump!r!torului proprietatea unui &un=P la r6ndul s!u* cump!r!torul dispunede drepturi <s! cear! de la 6nF!tor &unul respecti= şi o&li,a"ii <s! ac+itecump!r!tura=$

%rin urmare* normele uridice sta&ilesc pentru 4iecare participant laraporturile uridice* adic! pentru su&iectele de drept* anumite prero,atie*anumite posi&ilit!"i indiiduale$ Aceste posi&ilit!"i* prero,atie* poart! nu3mele de drept su&iecti$ Dreptul su&iecti permite titularului s!u/

a8 să ia o anumită atitudine faţă de dreptul său$ de exemplu$ să se folosească de el18să pretindă o atitudine corespunzătoare din partea suiectului

oligat1c8 să poată apela la calea statală pentru apărarea dreptului său.O&li,a"ia su&iectului e 6ndatorirea pe care acesta tre&uie s! o 6n3

deplineasc!$ O&li,a"ia poate consta 6n a da* a 4ace sau a nu 4ace cea$ O&li3,a"ia uridic! a su&iectului nu e ar&itrar!$ Ea e o 6ndatorire ce corespundedreptului su&iecti al celeilalte p!r"i a raportului uridic$ Din aceste consi3derente* o&li,a"ia uridic! e considerat! a 4i m!sura dreptului su&iectiM$Aceasta practic 6nseamn! c! dreptului unei p!r"i 6n raportul uridic 6i co3respunde 6n mod imperati o o&li,a"ie a celeilalte p!r"i$ Ca urmare* 6ntr3unraport uridic nu poate 4i or&a de reun drept al su&iectului dac! celuilaltsu&iect nu3i corespunde o anumit! o&li,a"ie$ Acest lucru poate 4i o&seratşi 6n e:emplele aduse de noi mai sus/ de e:emplu* creditorul n3ar aeao&li,a"ia s! restituie o sum! de &ani dac! de&itorul n3ar dispune de dreptulde a cere de la creditor suma respecti!$

l )J.J$ *iectul raportului 2uridic

O&iectul raportului uridic repreFint! cel de3al doilea element con3

stituti al raportului uridic$Dac! 6n priin"a su&iectelor şi con"inutului raportului uridic nu apar*ca re,ul!* pro&leme* atunci 6n priin"a o&iectului raportului uridic s6nt maimulte p!reri$ Dup! p!rerea unor autori <care dau prioritate acestei p!reri=*

;);




o&iectul raportului uridic este di4erit* precum di4erite s6nt şi raporturile uridice$ Ca urmare a diersit!"ii raporturilor uridice* o&iect al raportului uridic pot 4i/

a= ac"iunile pe care titularul dreptului su&iecti le 6ndeplineşte ori le poate pretinde şi pe care cel!lalt su&iect este o&li,at a le s!6rşi saua se a&"ine de la s!6rşirea lorP

&= lucrurile şi alte &unuri materialePc= alori nemateriale <cinstea* onoarea* demnitatea* numele* s!n!

tatea* inte,ritatea 4iFic! şi psi+ic! etc$=Pd= reFultatul crea"iei intelectuale <oper! literar!* artistic!* ştiin"i4ic! etc$=$Al"i autori consider! c! o&iect al raportului uridic pot 4i doar ac"iunile

<inac"iunile=* adic! comportarea su&iectelor$ O asemenea a4irma"ie pare a4i inaccepta&il!* deoarece comportarea se include* dup! cum am !Fut an3terior* 6n con"inutul uridic* dat 4iind c! norma uridic! sta&ileşte drepturileşi o&li,a"iile su&iectelor$


1$ Ce se 6n"ele,e prin raport uridic Da"i e:emple de raporturi uridice$

1$ Care s6nt tr!s!turile unui raport uridic

2$ Numi"i premisele raportului uridic* caracteriFa"i3ie$

'$ Toate normele uridice ,enereaF! raporturi uridice;$ Care s6nt elementele constitutie ale raportului uridic)$ CaracteriFa"i su&iectele* o&iectul şi con"inutul unui raport uridic$5$ Ce cate,orii de raporturi uridice cunoaşte"i

1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$2$ G+eor,e .o&oş* Teoria generală a dreptului$ Clu* 1777$

1$ Ion Craioan* Tratat elementan de teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$2$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generală

a dreptului$ .ucureşti* 1777$

;)) J




)$ #ircea Duara* /nciclopedia 2uridică. Teoria generală a dreptului. Drept raţional. &zvoare şi drept pozitiv$ .ucureşti* 177)$

)$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($5$ G+eor,+e #i+ai* Radu #otica* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2(( 1 $8$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$9$ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

1 ($ Costic! -oicu* luliana Sau* Teoria generală a dreptului$ TQr,oişte*2((;$ 11$ T&poW2ieMi oduţeu meopuu npaea u

eocAdapcmea$.Vso.* no4l o5nie4i .$

C$ Yepcec4lYia* #ocZ.a* 1777$npo^K=eccopa



Cunostinta sicultura uridic!

!Conceptul conştiin"ei$ #odalit!"ile

conştiin"ei$ Conştiin"a uridic!$

Ideolo,ia uridic!$ %si+olo,ia uridic!$

Cultura uridic!$ Ridicarea nielului culturii uridice a societ!"ii$



131 Conce)tu! şi trăsăturiie esen;i"!e "!e conştiin;ei Puri(ice

Conştiin"a e o 4orm! superioar! de re4lectare a realit!"ii o&iectie pro3 prie numai omului$ Ea repreFint! unitatea proceselor psi+ice care particip!acti la p!trunderea de c!tre om a lumii o&iectie şi a 6n"ele,erii propriei sale

e:isten"e$ Ea apare 6n procesul actiit!"ii de munc! a omului* 6n procesul ac3tiit!"ii sociale de produc"ie a oamenilor şi este indisolu&il le,at! de lim&!*care e la 4el de ec+e ca şi conştiin"a$1 Apari"ia conştiin"ei 6nseamn! trium4ulomenirii asupra inconştientului 6n natur! şi societate$ Un asemenea trium4 se datoreaF! unui proces ce a durat sute şi mii de ani$ Dup! cum men"ionaConstantin Stere* a tre&uit ca remuri nenum!rate s! se 6n,r!m!deasc!

peste remuri* p6n! ce $$$ 4lac!ra pl!p6nd! a conştiin"ei* 6nc! di4uF! şi nedes3luşit!* s3a putut concentra şi condensa 6ntr3o 4iin"! omeneasc!P şi alt potopde remuri s3a scurs p6n! ce 6n s6nul conştiin"ei sociale impersonaleM$$$ ar!s!rit cel dint6i ,ermene de oin"! şi conştiin"! indiidual!* puterea de criti3c!* de ini"iati!* de inen"iune* de reolt!P atunci* al!turi de adaptarea pasi!a omului la mediul 6nconur!tor* s3a n!scut şi putin"a de adaptare acti! amediului la om$ Tot pro,resul omenirii se poate prii ca o creştere a acestei

puteri de adaptare acti!* care a mers paralel* pas cu pas* cu emancipareaindiidual!* cu m!rirea puterii de critic! şi ini"iati!/ conştiin"a social! ,ene3ral! 3 e o putere conseratoare şi pasi!P oin"a şi conştiin"a indiidual! esteo putere de ini"iati! şi de inen"iune* o putere re4ormatoare şi acti!M$2

C+iar de la naştere* omul nimereşte 6n lumea o&iectelor şi alorilor create de ,enera"iile precedente$ Atitudinea lui 4a"! de realitate este deter3minat! de deprinderile pe care le cap!t! 6n procesul de comunicare cu al"ioameni* 6n procesul comunic!rii* omul apreciaF! actiitatea sa 6n raport cu

actiitatea altora şi a societ!"ii 6n ansam&lu* 6nsuşind realitatea* omul tot3odat! 6şi 4ormeaF! anumite atitudini* p!reri* concep"ii* sentimente 4a"! derealitate şi 6şi propune noi scopuri* sarcini* creeaF! proiecte pentru iitor$Ast4el* conştiin"a omului nu se limiteaF! doar la constatarea unei realit!"i*ci contri&uie şi la crearea unei noi realit!"i$

Ca urmare* conştiin"a social! repreFint! un ansam&lu de concep"ii* te3orii* atitudini* sentimente etc$ 6n care se re4lect! realitatea social!$ Dat 4iind4aptul c! aceast! realitate e comple:!* conştiin"a social! se mani4est! su&

1 Dicţionar de filosofic$ C+işin!u* 179)* pa,$ 15;$2 Constantin Stere* *pera citată$ pa,$ '52$

-D 4.# t-




di4erite 4orme* 6n aceast! ordine de idei* putem di4eren"ia conştiin"! social! politic!* 4iloFo4ic!* moral!* uridic! ş$a$

Deci* conştiin"a uridic! este una dintre 4ormele conştiin"ei sociale$

Ea este indisolu&il le,at! cu celelalte 4orme ale conştiin"ei sociale şi* 6n,eneral* cu conştiin"a politic!$ %utem c+iar or&i de o unitate a conştiin"ei politice şi uridice* 6ntruc6t rela"iile politice şi uridice 4ac parte din s4era,eneral! a raporturilor oli"ionale$ 6n acelaşi timp* unitatea conştiin"ei po3litice şi a celei uridice nu e:clude deose&irile dintre ele$ Din s4era conşti3in"ei uridice 4ac parte şi 4enomene care* deşi cap!t! o apreciere politic!*dup! natura lor nu s6nt politice$ Aşa* de e:emplu* putem spune acest lucrudespre ia"a intim!* 4amilial! şi priat! a omului* re,ulile protec"iei munciietc$ La r6ndul ei* conştiin"a politic! re4lect! şi unele 4enomene care nu pot4i apreciate din punct de edere uridic$

Conştiin"a uridic! apare o dat! cu apari"ia dreptului şi o dat! cu deF3oltarea societ!"ii se deFolt! şi ea$ Dac! ini"ial deFoltarea ei e condi"io3nat! mai mult de 4actori secundari* spontani <impulsuri imediate* instincti3e* 4rica de pericol şi de necunoscut etc$=* la etapele mai aansate tot mai

pronun"at se eiden"iaF! 4actori ar,umenta"i din punct de edere ştiin"i4ic$.ine6n"eles* neomo,enitatea social! se re4lect! 6n dierse conştiin"e u3

ridice ale p!turilor şi ,rup!rilor sociale e:istente$ Deseori conştiin"a uridic!este silit! s! se supun! anumitor idei şi "eluri politice$ E ştiut* de e:emplu*4aptul c! 6n condi"iile re,imului totalitar comunist conştiin"a uridic! a 6ntre3,ului poporM se 4olosea pentru usti4icarea samaolniciei şi iolarea dreptu3lui$ Ca urmare* conştiin"a uridic! socialist!M se 4orma cu autorul m!surilor

de constr6n,ere$ Aceasta era şi 4iresc* deoarece nu se admitea interpretareadreptului* realit!"ii uridice 6n ansam&lu 6n dauna ade!rului a&solutM pro3moat de 4or"a conduc!toare şi 6ndrum!toareM a %artidului Comunist*

O dat! cu destr!marea re,imului totalitar* conştiin"a uridic! o&"inee:presie 6n sistemul dreptului* 6n actiitatea de realiFare a dreptului etc$DeFolt6ndu3se pe &aFa concep"iei ştiin"i4ice despre lume* conştiin"a uri3dic! 4oloseşte realiF!rile pro,resiste 6n domeniul ,6ndirii uridice din peri3oadele anterioare* elementele umaniste şi democratice ale conştiin"ei uri3dice din statele cu &o,ate tradi"ii uridice* 6n aşa mod* ea tot mai pronun"atdeine un 4actor al pro,resului social$

La 4el ca şi alte tipuri de conştiin"! social!* conştiin"a uridic! cuprin3de dou! elemente constitutie/ ideologia 2uridică şi psi#ologia 2uridică.Aceste elemente scot 6n eiden"! dou! nieluri ale conştiin"ei uridice/conştiinţa practicăcotidiană şi teoreticăştiinţifică.

ş ;)7 J




%si+olo,ia uridic! apare ca o totalitate de 6nc+ipuiri* deprinderi* p!3reri* sentimente* st!ri de spirit social* care se 4ormeaF! spontan şi s6nt ca3racteristice unui om* unei cate,orii sociale concrete sau pentru 6ntrea,a

societate$ Ele se mani4est! 6n iata de 4iece Fi a oamenilor şi pe ultimii nu3i+O $ $ $ preocup! proenien"a acestor p!reri şi 4aptul ce repreFint! prin sine socie3tatea care le3a dat naştere$

Ideolo,ia uridic! este e:presia ştiin"i4ic! sistematiFat! a concep"iilor*teoriilor* doctrinelor* a cerin"elor uridice 6n care s6nt e:primate interesele*scopurile* sarcinile* n!Fuin"ele unor ,rupuri sociale mari$ ormarea ideo3lo,iei uridice se realiFeaF! ca un proces de conştientiFare teoretic! a inte3reselor sociale$ Ideolo,ia uridic! 4undamenteaF! sistemul dreptului* siste3mul le,islati* raporturile uridice* le,alitatea şi ordinea le,al!* realitatea

uridic! a societ!"ii$ La ela&orarea ei iau parte oameni politici* urişti care"in cont de nielul de deFoltare a societ!"ii* de coraportul 4or"elor social3

politice ale societ!"ii* de psi+olo,ia social!* de modalit!"ile de solu"ionarea pro&lemelor cu care se con4runt! societatea 6n alte "!ri$

Ideolo,ia uridic! şi psi+olo,ia uridic! se a4l! 6ntr3o str6ns! interdepen3den"! şi interac"iune$ Ca urmare* conştiin"a uridic! repreFint! un comple:de elemente psi+olo,ice şi ideolo,ice$ Ea 6şi ,!seşte e:presia 6n actiitatea

practic! a cet!"enilor* a persoanelor o4iciale* re4lect6ndu3se* de asemenea* 6nştiin"a uridic!* 6n drept* 6n politica statului* 6n literatur! şi art!$

#en"ion!m 4aptul c! 6n perioadele de tranFi"ie de la o societate la altaare loc o lupt! acut! şi 6n s4era ideolo,ic!* inclusi 6n s4era conştiin"ei uri3

dice$ %!turile conseratoare* 4ostele 4or"e ,uernante 6ncearc! s! 4oloseas3c! orice posi&ilitate pentru a 4r6na mersul trans4orm!rilor pro,resiste$ Nu6nt6mpl!tor multe concep"ii* teorii uridice care ar putea contri&ui la &unulmers al societ!"ii inten"ionat nu s6nt acceptate de cei c!rora li se ia terenulde su& picioare$ %rin urmare* conştiin"a uridic! nou! precede dreptului$

Conştiin"a uridic! caracteristic! unei etape istorice are 6n di4eritestate tr!s!turi comune$ Aceasta se e:plic! prin omo,enitatea &aFelor eco3nomice* a puterii de stat* re,imurilor politice* prin unitatea intereselor şiscopurilor spre care tind societ!"ile din aceste state$ In acelaşi timp* ea areşi anumite deose&iri 6n speci4icul ie"ii 4iec!rui stat* prin tradi"iile istoriceale popoarelor etc$

Cele spuse permit de a constata urm!toarele tr!s!turi 4undamentaleale conştiin"ei uridice/

a= Conştiin"a uridic! n3a e:istat eşnic$ Ea a ap!rut o dat! cu apari"iastatului* dreptului$

;5( J




&= Odat! ap!rut!* conştiin"a uridic! precede deFolt!rii dreptului$Ea sereşte drept c!l!uF! 6n opera de deFoltare şi per4ec"ionare adreptului$

c= Conştiin"a uridic! re4lect! interesele principale* scopurile şi sar cinile pe care şi le propun di4erite p!turi sociale la acea sau alt! perioad! de deFoltare a societ!"ii$

d= Cu c6t o societate e mai aansat!* cu at6t mai aansat! e şi conştiin"a ei uridic!$

e= Conştiin"a uridic! a unei societ!"i 6n,lo&eaF! 6n sine alorile sociale supreme promoate de 6ntrea,a comunitate uman!$

Conştiin"a uridic! şi normele uridice s6nt interdependente şi e:ercit!6mpreun! o in4luen"! acti! asupra mersului deFolt!rii sociale* contri&uiela educarea omului 6n spiritul conştiincioFit!"ii şi actiismului social$Aceast! in4luen"! se realiFeaF! prin re,lementarea rela"iilor sociale* prinin4luen"a perseerent! asupra aprecierii de c!tre oameni a ac"iunilor lor cuo 6nsemn!tate uridic!$

Conştiin"a uridic! 6şi ,!seşte e:presia 6n actele normatie ale statului$6n corespundere cu conştiin"a uridic! se ela&oreaF! con"inutul şi 4ormeleactelor normatie* structura acestora$

Etapa actual! necesit! o 4orm! accesi&il! de e:punere a materialuluinormati* pu&licarea operati! a actelor normatie$ Lim&aul* terminolo3

,ia aplicat! 6n actul normati tre&uie s! corespund! conştiin"ei uridice dinsocietate* nielului ei de deFoltare$

%ractica ela&or!rii dreptului 6n Repu&lica #oldoa o4er! un şir de e:em3 ple de 6nr6urire decisi! a conştiin"ei politice şi uridice asupra 4ormei şi con"i3nutului actelor normatie$ In acelaşi timp 6ns! ea scoate 6n eiden"! şi tendin"a4or"elor conseratoare de a nu admite o re4ormare adecat! a societ!"ii noastre*de a 4r6na deFoltarea ei$ Ca urmare* unele preederi ale actelor normatieadoptate 6n "ara noastr! nu corespund realit!"ii* s6nt dep!şite de timp* admit onerespectare a principiilor unanim recunoscute de comunitatea uman!$

La r6ndul lor* normele uridice e:ercit! in4luen"! asupra deFolt!riiconştiin"ei uridice a cet!"enilor* asupra 4orm!rii unor ra"ionamente 4unda3mentale şi ec+ita&ile priind dreptul* realiFarea acestora* raporturile uri3dice* drepturile şi li&ert!"ile omului* 6n acest conte:t* o pro&lem! primor3dial! e cea le,at! de drepturile şi li&ert!"ile omului$ %ro&lema dat! doar

^ 461 ir




la prima edere pare a 4i cunoscut!* 6n realitate* ea anterior a 4ost studiat!doar par"ial* 6n lumina 6n care admitea a 4ace acest lucru re,imul totalitar comunist* 6n condi"iile 6n care statul nostru se eli&ereaF! de moştenirea

trecutului* toate 4or"ele sociale şi politice* toate miloacele tre&uie s! sean,aeFe 6ntr3o ampl! ac"iune de 4!urire a unui sistem democratic 6n caredrepturile şi li&ert!"ile omului s6nt respectate şi ,arantate prin le,e$

Un prim pas 6n aceast! direc"ie a serit adoptarea Constitu"iei Re3 pu&licii #oldoa* care a ridicat la ran, constitu"ional pro&lema cunoaş3terii de c!tre 4iecare om a drepturilor şi 6ndatoririlor sale$ Ast4el* ari 2' alConstitu"iei preede c! 4iecare om are dreptul s! i se recunoasc! perso3nalitatea uridic!$

Statul asi,ur! dreptul 4iec!rui om de a3şi cunoaşte drepturile şi 6ndato3ririle* 6n acest scop statul pu&lic! şi 4ace accesi&ile toate le,ile şi celelalteacte normatieM

%reederea constitu"ional! citat! mai sus are nu numai o importan"!teoretic!* ci şi practic!$ Ea o&li,! statul de a lua m!suri pentru ca 4iecareom s!3şi cunoasc! drepturile şi li&ert!"ile sale$ Aceasta* indiscuta&il* con3tri&uie la ridicarea nielului conştiin"ei uridice a societ!"ii$

Lu6nd 6n considera"ie 4actorii social3economici* politici* sociali etc$le,iuitorul poate da o cali4icare uridic! unei 4apte <ac"iuni sau inac"iuni=care* 6n opinia pu&lic!* era cali4icat! anterior drept o&iect al aprecierii mo3rale* 6n 4elul acesta* le,iuitorul a l!r,i con"inutul conştiin"ei uridice$

( importan"! considera&il! asupra deFolt!rii conştiin"ei uridicee:ercit! ştiin"a uridic!$ Recomand!rile şi preederile ei de &aF! se 6nscriu

or,anic 6n con"inutul conştiin"ei uridice 6m&o,!"ind3o$

17$'$ Educarea culturii uridice

Cultura* 6n ,eneral* 6ntruneşte 6n sine ansam&lul alorilor materiale şi spi3rituale create şi 6n curs de creare de c!tre omenire 6n procesul muncii socialedes4!şurate de3a lun,ul istoriei$1 Cultura e:prim! nielul atins de omenire 6ntr3o etap! istoric! a deFolt!rii societ!"ii* 6ntr3un sens mai 6n,ust se o&işnuieşte aor&i despre cultura material! <te+nica* e:perien"a de produc"ie* alorile mate3riale= şi cultura spiritual! <ştiin"a* arta* literatura* 6n!"!m6ntul* morala etc$=$

6n aceast! ordine de idei* cultura uridic! este o modalitate a culturiispirituale a societ!"ii$ Ea 6şi ,!seşte e:presie 6n cunoaşterea de c!tre cet!3"eni a &aFelor cunoştin"elor uridice* 6n necesitatea transpunerii 6n ia"! a

1 Dicţionar de filozofie$ C+işin!u* 179)* pa,$ 182$

3B ;52 J




preederilor normelor uridice* 6n 6n"ele,erea de c!tre 4iecare om a respon3sa&ilit!"ii sale sociale* 6n intransi,en"a 4a"! de in4rac"iuni şi com&aterea lor$

Educarea cet!"enilor 6n spiritul le,ii este o parte component! a 6ntre,ii

munci educatie$ Educarea uridic! 6nal"! conştiin"a indiidual! a omului p6n!la conştientiFarea principiilor 4undamentale ale dreptului$ Ea permite 4ormareala cet!"eni a sentimentelor conin,erii c! el 6ntotdeauna a ,!si la autorit!"ile

pu&lice respectie un autor e4icient 6n ap!rarea drepturilor şi li&ert!"ilor sale*a intereselor le,itime c! statul 6i cere pe &un! dreptate s!3şi 6ndeplineasc! o&li3,a"iile ce3i rein şi c! este e,al 6n drepturi cu ceilal"i mem&ri ai societ!"ii$

Cultura uridic! 6nalt! este o condi"ie necesar! a realiF!rii conştienteşi e4iciente de c!tre 4iecare cet!"ean a datoriei sale 4a"! de societate* 4a"!de al"i cet!"eni$ %ropa,area dreptului nu numai c! e:tinde cunoştin"ele u3ridice* dar şi contri&uie la 4ormarea sentimentului de conin,ere c! le,iles6nt ec+ita&ile* c! ele corespund cerin"elor timpului şi contri&uie e4icient lasolu"ionarea pro&lemelor cu care se con4runt! societatea la etapa dat!$

%reederile constitu"ionale su&liniaF! importan"a social! acordat!dreptului 6n ,eneral şi drepturilor omului 6n special şi* totodat!* ne o&li,!s! ela&or!m pro,rame educa"ionale concrete 6n acest domeniu la di4eritenieluri$ %ro&lema educa"iei uridice şi3a ,!sit re4lectare 6n asemenea do3cumente importante adoptate de c!tre %arlamentul Repu&licii #oldoa*cum ar 4i/ Concep"ia re4ormei udiciare şi de drept* Concep"ia priind 6n!3"!m6ntul$ Am&ele documente consider! educa"ia umanitar! şi cea uridic!ca o parte inte,rant! a procesului socialiF!rii* proces care de&uteaF! o dat!cu primele 6rste şi care* 6n con4ormitate cu preceptele moderne ale educa3

"iei permanente* se deruleaF!* 6n principiu* pe tot parcursul ie"ii$%rocesul educa"iei uridice parcur,e c6tea stadii corespunF!toare principalelor cate,orii de 6rst! şi cicluri de 6n!"!m6nt$

In primul stadiu* copiii 6na"! normele şi 4ormele accepta&ile de con3duit! social!* do&6ndind totodat! cunoştin"e elementare ce "in de drepturi şili&ert!"i$ Acest stadiu re4lect! at6t 6n!"!mmtul preşcolar* c6t şi cel secundar$

In perioada celui de3al doilea stadiu* copiii urmeaF! s! o&"in! cunoş3tin"e despre anumite structuri* institu"ii şi pro&leme politice importante*cum ar 4i* &un!oar!* statul* dreptul* locul acestora 6n sistemul alorilor so3ciale etc$ Anume la aceast! perioad! e &ineenit! studierea unor discipline

uridice speciale* cum ar 4i .aFele statului şi dreptuluiM$aFa urm!toare a educa"iei uridice "ine de persoanele ce3şi 4ac stu3diile 6n clasele superioare ale liceelor* ,imnaFiilor* 6n institu"iile de 6n!3"!m6nt mediu de specialitate şi superioare$ La aceast! 4aF! este important

-i 46% &




a apro4unda cunoştin"ele precedente* a le raporta la conte:tul standardelor interna"ionale$ aFa respecti! se re4er!* de asemenea* şi la toate celelaltecate,orii de cet!"eni$ Ea are drept scop educa"ia 6n spiritul respect!rii dem3

nit!"ii omului* respectului 4a"! de ade!r etc$ şi s! conduc! la com&atereamentalit!"ii care poate 4aoriFa comiterea de a&uFuri$%rin urmare* educa"ia 6n materia dreptului tre&uie realiFat! la toate ni3

elurile de 6n!"!m6nt* institu"iile şcolare r!m6n6nd a 4i* indiscuta&il* prin3cipala matc! a procesului educa"ional$

O importan"! maor! o are educa"ia uridic! a lucr!torilor aparatuluide stat$ Ei urmeaF! s! 4ie e:emplu de disciplin!* atitudine respectuoas! 4a"!de le,ile statului$

%reconiF6nd un pro,ram educa"ional uridic* este important de a nune,lia pre,!tirea specialiştilor 6n acest domeniu$ Din p!cate* 6n Repu&li3ca #oldoa aceast! pro&lem! nici p6n! ast!Fi nu a 4ost a&ordat! 6n mod4rontal$ Aceasta se r!s4r6n,e ne,ati asupra calit!"ii procesului educa"io3nal$ Iat! de ce consider!m c! pentru a solu"iona la un niel 6nalt pro&lemaa&ordat! este necesar! ur,entarea pre,!tirii specialiştilor 6n materie$


1$ Ce este conştiin"a Numi"i modalit!"ile conştiin"ei sociale$2$ Da"i de4ini"ia conştiin"ei uridice$ Numi"i tr!s!turile ei$'$ Care e structura conştiin"ei uridice1$ ace"i o caracteristic! cate,oriilor ideolo,ie uridic!M şi psi+o

lo,ie uridic!M;$ CaracteriFa"i interac"iunea dreptului şi conştiin"ei uridice$)$ Ce importan"! are educa"ia uridic!


6$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$2$ Dumitru .alta,* Ale:ei Gu"u* I,or Ursan* Teoria generală a dreptului$

C+işin!u* 2((2$'$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$

;$ -aleriu Ciuc!* Sociologie 2uridică generală$ Iaşi* 177;$)$ Bte4an Geor,escu* :ilosofia dreptului. * istorie a ideilor$ .ucureşti* 1779$5$ Constantin Stroe* !eflecţii filosofice asupra dreptului$ .ucureşti* 1779$8$ Gior,io Del -ecc+io* >ecţii defilosofie 2uridică$ .ucureşti* 177)$

;5; H3



u uridica

O$E%ansirîngereaxzsrdtaţa de calfe stat

c nonriă.dt" drept ăincars lipseşte1îs%fînB6ria fiifiăică ssi"e un. nousfms$..

2 5 • 5 ' % • ' • • •5

//3 $ / 3 *M*M$ P/ O . O + $ s\4erin,

$3$3/ 3 O . (&dsea de răspundere aminteşte /

/ $$$ $ $ Ape.ces.ds. oligaţie şi garanţie+ . $$P3/ /i$PK/P/$ /// / W $ $M $$$$$$$$$ Y*

Conceptul r!spunderii$

R!spunderea uridic! 3 4orm! a r!spunderii sociale$

%rincipiile r!spunderii uridice$

%remisele <condi"iile= r!spunderii uridice$

apta ilicit!$ Le,!tura cauFal!$-ino!"ia* 6mpreur!rile care e:clud r!spunderea uridic!$

Su&iectele r!spunderii uridice$



2($1$ Conceptul r!spunderii uridice

R!spunderea uridic! e considerat!* pe &un! dreptate* una din insti3tu"iile centrale ale dreptului$ Aceasta se datoreaF!* 6n primul r6nd* 4aptu3lui* c! r!spunderea este direct le,at! de 4inalit!"ile dreptului* de realiFarea

acestora$Dic"ionarul lim&ii romQne moderne de4ineşte răspunderea$ ca 4iind

4aptul de a r!spunde* responsa&ilitateaM$ !esponsailitatea este de4init!ca o&li,a"ia de a e4ectua un lucru* de a r!spunde* de a da socoteal! la cea*r!spundereM$1

Din cele spuse reFult! c! termenii (răspundere+ şi (responsailitate+ sunt interpreta"i ca termeni* ec+ialen"i* ca sinonime$ Bi totuşi* o analiF! aliteraturii de specialitate permite de a eiden"ia at6t apropieri* c6t şi di4eren"eale acestor dou! cate,orii$

Ast4el* 6n iFiunea doctorului 6n drept Lidia .arac* responsa&ilitateasocial! ar putea 4i de4init! ca 4iind acea institu"ie social! care cuprindecomple:ul de atitudini ale omului 6n raport cu sistemul de alori* institu"i3onaliFat de societatea 6n care tr!ieşte* 6n ederea conser!rii şi promo!riiacestor alori* 6n scopul per4ec"ion!rii 4iin"ei umane şi conser!rii ie"ii6n comun* pe calea men"inerii şi promo!rii ordinii sociale şi &inelui pu3

&licM$2

Alta este situa"ia r!spunderii sociale$ Ea iFeaF! sistemul normati alsociet!"ii* ordinea pe care acest sistem normati o promoeaF!$ Dup! cumam men"ionat anterior* este recunoscut 4aptul c! nici o societate uman!nu poate 4unc"iona 6n lipsa unui ansam&lu de norme care s! re,lementeFecomportamentul mem&rilor s!i$ Aceste norme orienteaF! conduita oame3

nilor 6n cele mai dierse s4ere de actiitate$ %e m!sura deFolt!rii societ!"iiumane* se modi4ic! şi sistemul normati e:istent$ Acesta din urm! prescriecomportamentul uman şi 6i asi,ur! o anumit! uni4ormitate$ Societatea nu

poate s! accepte alte comportamente dec6t cele prescrise de normele eisociale şi a lupta 6mpotria tuturor celor care 6ncalc! modelele de com3

portament dictate de norme* ordinea social!$ %rin urmare* r!spunderea pre3supune 6ndeplinirea unei o&li,a"ii* respectarea unei restric"ii ce reFult! dinnormele sociale$

1 Dicţionarul limii romFne moderne$ pa,$ 57)* 81'$2 Lidia .arac* *pera citată$ pa,$ 1)$

3H ;55 t3




De aici* remarc!m c!* responsa&ilitatea are o s4er! mult mai lar,!dec6t r!spunderea* 6n timp ce responsa&ilitatea se raporteaF! la actiitateades4!şurat! de om din propria ini"iati!* pe &aFa ale,erii li&ere a o&iectie3

lor din mai multe ariante posi&ile* r!spunderea presupune realiFarea unuicomportament de4init prin norme sociale$Deose&irea dintre r!spundere şi responsa&ilitate se mani4est! prin ur3

m!toarele$în primul rînd$ r!spunderea presupune supunerea indiidului* respon3

sa&ilitatea presupune cunoaştere şi apreciere* atitudine acti!* conin,ereşi an,aare$

în al doilea rînd$ r!spunderea este* mai ales* de ordin normati* iar responsa&ilitatea este de ordin aloric$

în al treilea rînd$ r!spunderea se mani4est!* mai ales* ca e:presie aunor cerin"e pe care societatea le impune a,entului* 6n timp ce* responsa3

&ilitatea se mani4est! ca preFen"! uman! li&er!* ca e:presie a cerin"elor pecare a,entul le 4ormuleaF!* la adresa societ!"ii$

în final$ r!spunderea iFeaF! 6n mod direct conserarea sistemului so3cial dat* 6n timp ce* responsa&ilitatea iFeaF!* mai ales* ameliorarea siste3mului social şi deFoltarea lui* prin per4ec"ionarea 4iin"ei umane$

Di4erite sunt şi miloacele* c!ile prin care societatea asi,ur! şi stimu3leaF! 4unc"ionarea r!spunderii şi responsa&ilit!"ii$1

R!spunderea uridic! e o parte inte,rant! a r!spunderii sociale$ Spe3ci4icul r!spunderii uridice const! 6n 4aptul c! ea se re4er! la o&li,a"ia dea r!spunde pentru 6nc!lcarea normei de drept$ Aceasta e şi 4iresc$ Se ştie

c!* re,lement6nd rela"iile sociale prin norme uridice* le,iuitorul prescrieariantele accepta&ile de comportare sau ariantele ce s6nt interFise pen3tru comportare$ Totodat! el sta&ileşte şi consecin"ele iol!rii normei princonduite ce nu corespund ariantelor acceptate din punct de edere social$Ca urmare* sin,urul temei al r!spunderii uridice 6l constituie 6nc!lcarea

preederilor normelor uridice$Sta&ilirea concret! a r!spunderii uridice are la &aF! nu numai o apre3

ciere social! din partea unui ,rup de persoane* colecti etc$ Ea se 6nteme3iaF! pe o constatare o4icial! 4!cut!* de re,ul!* de or,anele de stat* persoaneo4iciale special 6mputernicite$ Iat! de ce r!spunderea uridic! este str6nsle,at! de actiitatea unor or,ane de stat şi a unor persoane o4iciale$ Aceas3ta 6ns! nicidecum nu 6nseamn! c! r!spunderea uridic! e iFolat! a&solutde actiitatea celorlalte persoane şi su&iecte de drept* de alte 4orme de

1 Lidia .arac* *pera citată$ pa,$ 19$

; 5 8 J




r!spundere social!$ Dimpotri!* r!spunderea uridic! se a4l! 6ntr3o str6ns!le,!tur! şi interdependen"! cu acestea$ O asemenea le,!tur! e determinat!

de dierşi 4actori şi* 6n primul r6nd* datorit! 4aptului c!/a8 sfera de reglementare a multor categorii de norme sociale deseoricoincide ;de exemplu$ furtul ca faptă socialpericuloasă e inad misiil nu numai din punctul de vedere ai normelor 2uridice$ ci şial celorlalte categorii de norme sociale" morale$ oiceiuri$ normereligioase etc.81

8 scopul statului de a comate faptele ilicite coincide şi cu scopul diverselor organizaţii nestatale.

R!spunderea uridic! interine* prin urmare* ca reFultat al 4aptei iliciteşi deri! din sanc"iunea pe care le,iuitorul o preede 6n con"inutul normei

uridice$ Ea constituie* ast4el* un raport uridic de constr6n,ere* n!scut caurmare a s!6rşirii 4aptei ilicite$ Acest raport se caracteriFeaF! prin urm!3toarele/

a= unul din su&iectele lui 6ntotdeauna este statul <repreFentantul luio4icial=* iar cel!lalt su&iect e persoana care a s!6rşit 4apta ilicit!P

&= 6n con"inutul raportului uridic de constr6n,ere intr! asemeneadrepturi şi o&li,a"ii corelatie* cum ar 4i/ o&li,a"ia starului de aaplica numai sanc"iuni pre!Fute de le,e pentru 4apta comis! şidreptul persoanei responsa&ile de a i se aplica numai aceast! sanc"iune şi nu alta etc$P

c= aplicarea sanc"iunii se 4ace 6n numele starului şi are drept scop at6t

resta&ilirea ordinii le,ale 6nc!lcate prin 4apta ilicit!* c6t şi 6nt!rireale,alit!"ii$R!spunderea uridic!* indi4erent de 4orma ei concret! de mani4estare*

are la &aF! urm!toarele principii/1$ %rincipiul le,alit!"ii r!spunderii uridice$2$ %rincipiul r!spunderii pentru 4apte s!6rşite cu ino!"ie$'$ %rincipiul r!spunderii personale$;$ %rincipiul preFum"iei neino!"iei 6n sta&ilirea r!spunderii uridice$)$ %rincipiul usti"iei sanc"iunii$5$ %rincipiul operatiit!"i r!spunderii uridice$8$ %rincipiul potriit c!ruia unei sin,ure iol!ri a normei uridice 6i

corespunde o sin,ur! imputare a r!spunderii$ Principiul legalităţii răspunderii 2uridice are un caracter comple:$

Caracterul lui comple: se mani4est! prin 4aptul c!/a= r!spunderea uridic! are loc numai 6n &aFa normei uridiceP

46# Ş-




&= aplicarea sanc"iunii "ine de competen"a strict! a statului şi repreFentan"ilor lui o4icialiP

c= 6nseşi or,anele statului actieaF! 6n strict! con4ormitate cu pree

derile normelor uridice$ Principiul răspunderii pentru fapte săvîrşite cu vinovăţie. %otriitacestui principiu* orice su&iect de drept poate 4i sanc"ionat numai atuncic6nd este inoat şi numai 6n limitele ino!"iei sale$ Le,ea preede şiunele a&ateri de la acest principiu* c6nd r!spunderea are loc independent deculp!* 6n asemenea caFuri* se preede mecanismul respecti de recuperarele,at! de r!spunderea pentru ino!"ia altuia$

Principiul răspunderii personale presupune r!spunderea strict! a persoanei care a s!6rşit 4apta ilicit!$ Este ade!rat c! e:ist! şi situa"ii 6ncare r!spunderea poate intereni şi de 4apta altuia* dar* 6n ,eneral* r!spun3derea se sta&ileşte numai pentru 4apta proprie$

Principiul prezumţiei nevinovăţiei a 4ost cons4in"it şi de Constitu"iaRepu&licii #oldoa$ Con4orm art$ 21* orice persoan! acuFat! de undelict este preFumat! neinoat! p6n! c6nd ino!"ia sa a 4i doedit! 6nmod le,al* 6n cursul unui proces udiciar pu&lic* 6n cadrul c!ruia i s3auasi,urat toate ,aran"iile necesare ap!r!rii saleM$ Acest principiu re4lectat 6nConstitu"ie necesit! o interpretare e:tensi!/ el se r!s4r6n,e asupra tuturor caFurilor şi 4ormelor r!spunderii uridice$

Principiul 2ustiţiei sancţiunii presupune* 6n primul r6nd* propor"i3onalitatea sanc"iunii 6n raport cu ,raitatea 4aptei$ E4icien"a r!spunderii

uridice depinde* 6n mare m!sur!* de ale,erea corect! a sanc"iunii* indii3

dualiFarea pedepsei$ Principiul operativităţii răspunderii. Aplicarea sanc"iunii repreFint!reac"ia societ!"ii prin 4or"a de constr6n,ere a statului 4a"! de 4aptele ilicite$O asemenea reac"ie tre&uie s! 4ie operati!$ In caF contrar* r!spunderea

uridic! 6şi a pierde e4ectul dorit$ O t!r!,!nare a r!spunderii poate crea 6nsocietate o ne6ncredere 6n capacitatea statului de a lua m!surile respectie4a"! de r!u4!c!tori$

Principiul potrivit căruia unei singure violări a normei 2uridice îi corespunde o singură imputare a răspunderii 2uridice$ O persoan! nu poate4i pedepsit! pentru una şi aceeaşi 4apt! ilicit! de mai multe ori$ Aceasta nue:clude aplicarea mai multor 4orme de r!spundere uridic! pentru 4apteleilicite 6n care au 4ost 6nc!lcate mai multe norme uridice$ %lus la aceasta*nu se e:clude şi aplicarea* pe l6n,! r!spunderea uridic!* a altor cate,oriide r!spundere social!$

-D 463 t-



ris Negru, !in" Negru

Cele spuse* permit s! de4inim r!spunderea uridic! ca o institu"ie u3lic! ce cuprinde ansam&lul normelor uridice* care iFeaF! raporturileridice ce se nasc 6n s4era actiit!"ii speci4ice* des4!şurat! de autorit!"ile

s&lice* 6n temeiul le,ii* 6mpotria tuturor celor care 6ncalc! ordinea deept* 6n scopul asi,ur!rii respect!rii şi promo!rii ordinii uridice$

2($2$ Condi"iile r!spunderii uridice

Indi4erent de domeniul uridic <ciil* penal* administrati* 4inanciar /$= 6n care are loc* r!spunderea uridic! surine numai atunci c6nd s6nttrunite anumite condi"ii$ La ele se atri&uie/

a8 fapîa ilicită18 legătura cauzală dintre fapta ilicită şi rezultatul produs1c8 existenţa vinovăţiei1d8 inexistenţa unor împre2urări care exclud răspunderea 2uridică.1$ apta ilicit!apta ilicit! repreFint! 6mpreurarea de care le,iuitorul lea,! apari3

i raportului uridic de constr6n,ere$ Ea se mani4est! printr3o comportaret intr! 6n contradic"ie cu prescrip"iile normelor uridice$ #odalit!"ile deimportare ilicit! pot 4i/ acţiunea sau inacţiunea.

Ac"iunea repreFint! modalitatea cea mai 4recent! de realiFare a con3dtei ilicite$ Ea presupune 6ntotdeauna 6nc!lcarea unei norme uridice careterFice cea$

Inac"iunea const! dintr3o a&"inere de la o ac"iune* impus! persoanei*

in norma uridic!$apta ilicit! poate 6m&r!ca di4erite 4orme* 6n dependen"! de ,radul de

/ricol social şi sanc"iunile ce se aplic! pentru s!6rşirea di4eritelor 4aptecite$ aptele ilicite pot 4i di4eren"iate 6n/

a8infracţiuni18contravenţii1c8aateri disciplinare1d8fapte ilicite civile etc.Toate 4aptele ilicite preFint!* indiscuta&il* un pericol social$ Ce3i drept*

adul de periculoFitate poate 4i mai mare sau mai mic$a8 &nfracţiuneaDintre toate 4ormele de 4apte ilicite* in4rac"iunea preFint! cel mai 6nalt

ad de pericol social$%otriit art$ 1; al Codului %enal al Repu&licii #oldoa/

-$ 470 t-




<1= In4rac"iunea este o 4apt! <ac"iune sau inac"iune= preudicia&il!* pre!Fut! de le,ea penal!* s!6rşit! cu ino!"ie şi pasi&il! de pedeapsa penal!$

<2= Nu constituie in4rac"iune ac"iunea sau inac"iunea care* deşi 4ormal*con"ine semnele unei 4apte pre!Fute de preFentul cod* dar* 4iind lipsit! deimportan"!* nu preFint! ,radul preudicia&il al unei in4rac"iuniM$

Dup! cum se ede din de4ini"ia dat! in4rac"iunii de Codul penal* e:is3ten"a in4rac"iunii este de neconceput 6n a4ara determin!rii e:prese 4!cut!de le,ea penal!$ Nu 6nt6mpl!tor 6n dreptul penal se ia la &aF! un principiucunoscut 6nc! din antic+itate/ nullum crimen sine lege <nu e:ist! crim! tar!s! 4ie pre!Fut! de le,e=$

8 %ontravenţiaCa 4orm! a conduitei ilicite* contraen"ia este de4init! de art$ 7 al Co3

dului cu priire la contraen"iile administratie al Repu&licii #oldoa$Contraen"ie administrati! se consider! 4apta <ac"iunea sau inac"iunea=ilicit! ce atenteaF! la personalitate* la drepturile persoanelor uridice etc$

2$Le,!tura cauFal! a 4aptei ilicite şi a reFultatului d!un!tor Latura cauFal! a 4aptei ilicite şi a reFultatului d!un!tor este o&iecti!$

Caracterul o&iecti al le,!turii cauFale 6nseamn! c! aceasta e:ist! inde3 pendent de oin"a omului şi de recunoaşterea ei$ Btiin"a dreptului porneştede la premisa con4orm c!reia r!spunderea uridic! se declanşeaF! şi su3

&iectul 4aptei ilicite este tras la r!spundere cu condi"ia c! reFultatul iliciteste o consecin"! nemilocit! a 4aptei <ac"iunii sau inac"iunii= sale ilicite$Raportul cauFal e:clude 4aptele 6nt6mpl!toare care pot uneori intereni$

Ast4el* r!spunderea uridic! interine numai atunci c6nd e4ectul d!3un!tor este reFultatul ac"iunii unui indiid* atunci c6nd reFultatul decur3,e lo,ic din aceast! conduit!$ Aceasta 6nseamn! c!* atunci c6nd reFultatulne,ati din punct de edere uridic s3a produs din cauFe ce nu depind deindiid* le,!tur! cauFal! nu e:ist!$ %rin urmare* pentru a se declanşa r!s3

punderea uridic! a unui indiid* acesta tre&uie s! 4i ac"ionat cu ino!"ie*iar reFultatul ilicit tre&uie s! 4ie consecin"a nemilocit! a conduitei sale$Aceste cauFe pot 4i asociate* concurente ori succesie* principale sau se3cundare* directe sau indirecte$

'$-ino!"ia este o alt! condi"ie a r!spunderii uridice$ Ea caracteriFeaF!

atitudinea psi+ic! a autorului 4aptei ilicite 4a"! de 4apta sa şi 4a"! de consecin"ele acesteia$ -ino!"ia presupune şi implic! recunoaşterea capacit!"iiomului de a p!trunde şi a aprecia un lucru la usta lui aloare$ Nu poate 4ior&a de ino!"ie atunci* c6nd 4apta ce se atri&uie unei persoane nu3i apar3

-ş 471 t-




"ine sau dac! 4apta dat! e un reFultat ce nu depinde 6n ,enere de oin"a ei$Orice 4apt! s!6rşit! de o persoan!* 6nainte de a deeni realitate* apare su&4orma unei idei de comportament$ #ai apoi* ideea este urmat! de +ot!r6rea

realiF!rii ei practice$ Ca reFultat* ino!"ia se mani4est! ca o le,!tur! 6ntreconştiin"a omului şi consecin"ele surenite 6n urma 4aptei sale ilicite$-ino!"ia se poate mani4esta prin urm!toarele 4orme/

a8 intenţia18 culpa.

&ntenţia$ ca 4orm! a ino!"iei* se caracteriFeaF! printr3un comple:de 4actori psi+ici printre care un rol primordial 6i reine cunoaşterii carac3terului antisocial al 4aptei şi accept!rii urm!rilor ei ne,atie$

Inten"ia* la r6ndul ei* poate 4i directă şi indirectă. Inten"ia e direct!atunci c6nd persoana <su&iectul* 4!ptuitorul= 6şi d! seama de caracterul so3

cial3periculos al ac"iunii sau inac"iunii sale* a pre!Fut urm!rile d!un!toareale acestora şi doreşte s! s!6rşeasc! 4apta şi ac"ioneaF! 6n acest scop$6n caFul inten"iei indirecte* su&iectul preede caracterul ilicit al 4aptei

sale şi al urm!rilor acesteia şi accept! producerea 4aptei şi a urm!rilor ei$%ulpa este acea 4orm! a ino!"iei 6n care autorul unei 4apte ilicite nu

preede consecin"ele 4aptei sale* deşi tre&uia s! le pread! sau* pre!F6n3du3le* sper! 6n mod uşuratic c! ele nu se or produce$

Culpa 6m&rac! dou! 4orme/a8 sineîncrederea <impruden"a= 3 c6nd autorul preede caracterul ili

cit al 4aptei sale şi urm!rile acesteia* nu le doreşte* nu le accept!*dar* 6n irtutea unor 6mpreur!ri* sper! cu uşurin"! c! nu se or

produceP8 negli2enţa c6nd autorul 4aptei n3a pre!Fut posi&ilitatea surenirii

unor asemenea urm!ri d!un!toare* deşi tre&uia şi putea s! le pread!$Distinc"ia 4ormelor respectie ale ino!"iei are o mare 6nsemn!tate

practic!* deoarece 4ace posi&il! sta&ilirea sanc"iunii mai oportune$

25*'$ sc"

Aşa cum am ar!tat dea* 6n dreptul nostru* r!spunderea uridic! suri3

ne numai atunci c6nd sunt 6ntrunite anumite condi"ii$ R!spunderea are uncaracter su&iecti* 4iind 4undamentat! de ino!"ie* 6n marea maoritate acaFurilor* iar ino!"ia este raportat! la autorul unei 4apte ilicite$

Le,ea şi doctrina semnaleaF! 6ns! o serie de cauFe menite s! 6nl!turecaracterul ilicit al 4aptei ce produce consecin"e ne,atie 6n realitatea o&iec3

-^ 472 T-




ti!$ In preFen"a acestor cauFe r!spunderea nu se a declanşa* 4iind lipsit!de temei$ Deci* asemenea cauFe e:clud 6n acelaşi timp şi r!spunderea$1

Relati la cauFele care 6nl!tur! caracterul ilicit al 4aptei* men"ion!m

c! ele nu 4i,ureaF! şi nu sunt e:pres ar!tate 6n toate ramurile dreptului$6n materie de r!spundere ciil!* remarc!m c! Codul ciil con"ine doar o sin,ur! preedere normati! din care ar reFulta cauFele care 6nl!tur!caracterul ilicit al 4aptei$ Ast4el* con4orm alin$ <1= al art$ 1'* nu sunt iliciteac"iunile persoanei care* 6n scopul autoap!r!rii* ia* sustra,e* distru,e saudeterioreaF! un &un sau* 6n acelaşi scop* re"ine persoana o&li,at! care ar

putea s! se ascund!* sau 6nl!tur! reFisten"a celui o&li,at s! tolereFe ac"i 3unea dac! nu se poate o&"ine asisten"a or,anelor competente şi dac!* 4!r!o interen"ie imediat!* e:ist! pericolul ca realiFarea dreptului s! dein!imposi&il! sau su&stan"ial 6n,reuiat!M$

6n materie de r!spundere penal! aceste 6mpreur!ri sunt concretiFate*6n Codul penal din 1751 erau 4ormulate doar dou! cauFe care 6nl!turau ca3racterul penal al 4aptei/ legitima apărare <art$ 1'= şi extrema necesitate <art$1;=$ 6n Codul penal din 19 aprilie 2((2 le,iuitorul a sta&ilit cauFele care6nl!tur! caracterul penal al 4aptei 6ntr3un capitol separat 3 capitolul III$ Con34orm art$ ')* se consider! cauFe care 6nl!tur! caracterul penal al 4aptei/

a8 legitima apărare18 reţinerea infractorului1c8 starea de extremă necesitate1d8 constrîngerea fizică sau psi#ică1e8 riscul întemeiat.

>egitima apărare este 6n consens direct cu drepturile şi li&ert!"ile4undamentale ale omului$Art$ '5 al Codului penal stipuleaF! c! este 6n stare de le,itim! ap!rare

persoana care/a= s!6rşeşte 4apta pentru a respin,e un atac direct* imediat* material

şi real* 6ndreptat 6mpotria sa* a altei persoane sau 6mpotria unuiinteres pu&lic şi care pune 6n pericol ,ra persoana sau drepturilecelui atacat ori interesul pu&licP

&= s!6rşeşte 4apta* pre!Fut! mai sus* pentru a 6mpiedica p!trunderea*6nso"it! de iolen"! periculoas! pentru ia"a sau s!n!tatea persoanei ori de amenin"area cu aplicarea unei asemenea iolen"e* 6ntr3unspa"iu de locuit sau 6ntr3o alt! 6nc!pere$

!eţinerea infractorului este o 6mpreurare nou! pentru le,isla"ia noastr!$

Lidia .arac* *pera citată$ pa,$ 57$

4 ; 8 ' J




%rin re"inere a in4ractorului* 6n sensul art$ '8 al Codului penal* se 6n3"ele, ac"iunile de cauFare a unor preudicii 6n timpul capt!rii şi pred!rii or3,anelor de drept a persoanei care a comis o in4rac"iune* şi care se sustra,e

de la r!spundere penal!$1

Starea de extremă necesitate este re,lementat! de art$ '9 al Codului penal/ <2= Este 6n stare de e:trem! necesitate persoana care s!6rşeşte4apta pentru a sala ia"a* inte,ritatea corporal! sau s!n!tatea sa* a altei

persoane ori un interes pu&lic de la un pericol iminent care nu poate 4i6nl!turat alt4elM$

Le,ea preede totodat! 4aptul c! nu este 6n stare de e:trem! necesi3tate persoana care* 6n momentul s!6rşirii 4aptei* 6şi d! seama c! prooac!urm!ri !dit mai ,rae dec6t cele care s3ar 4i putut produce dac! pericolulnu era 6nl!turat$

%onstrîngerea fizică sau psi#ică este o alt! cauF! care 6nl!tur! caracte3

rul penal al 4aptei$ Ast4el* con4orm alin$ <1= al art$ '7 al Codului penal/ Nuconstituie in4rac"iune 4apta* pre!Fut! de le,ea penal!* care a cauFat dauneintereselor ocrotite de le,e ca reFultat al constr6n,erii 4iFice sau psi+ice* dac!6n urma acestei constr6n,eri persoana nu putea s!3şi dirieFe ac"iunileM$

6n caFul constr6n,erii se 6nl!tur! caracterul penal* 6ntruc6t acesteia 6ilipseşte una dintre tr!s!turile esen"iale/ ino!"ia$

!iscul întemeiat este o alt! preedere nou! pentru le,isla"ia noastr!$Art$ ;( al Codului penal preede/

<1= Nu constituie in4rac"iune 4apta* pre!Fut! de le,ea penal!* care acauFat daune intereselor ocrotite de le,e 6n caFul riscului 6ntemeiat pentrurealiFarea scopurilor socialmente utile$

<2= Riscul se consider! 6ntemeiat dac! scopul socialmente util urm!ritnu a putut 4i realiFat 4!r! un anumit risc şi dac! persoana care 13a admisa luat m!surile necesare pentru a preeni cauFarea de daune intereselor ocrotite de le,e M$$$

* *

Doctrina uridic! semnaleaF! şi alte cauFe menite a 6nl!tura caracterulilicit al 4aptei ce produce consecin"e ne,atie* cum ar 4i/

lipsa pericolului social al faptei1 cazul fortuit1 iresponsailitatea1

eţia fortuită ;accidentală8 minoritatea făptuitorului11 %odul penal. %omentat şi adnotat$ C+işin!u* 2(()* pa,$ 85

m ;8; J




eroarea de fapt1 consimţămîntitl victimei1 executarea unei oligaţii de serviciu1

exercitarea unui drept etc.CauFele men"ionate se accept!* eident* doar 6n condi"iile pre!Futede le,e$

In a4ara 6mpreur!rilor analiFate de noi mai e:ist! şi situa"ii care* deşinu 6nl!tur! caracterul ilicit al 4aptei* 6nl!tur! 4ie r!spunderea uridic!* 4ie*e:ecutarea unor m!suri reFultate din sta&ilirea r!spunderii 4!ptuitorului$

In dreptul penal aceste 6mpreur!ri sunt cunoscute su& denumirea decauze care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării.Ele sunt re4lectate 6n capitolul I al Codului penal$ Acestea sunt/

0mnistia <art$ 1(8=P Graţierea <art$ 1(9=P

r&

împăcarea <art$ 1(7=P !eailitarea 2udecătorească ;ari. 112=$Codul penal <art$ )'= preede* de asemenea* lierarea de răspundere

penală. Ast4el* %ersoana care a s!6rşit o 4apt! ce con"ine semnele com3 ponen"ei de in4rac"iune poate 4i li&erat! de r!spundere penal! de c!tre in3stan"a de udecat! 6n cauFele/

a8 minorilor18 tragerii la răspundere administrativă1c8 renunţării de unăvoie la săvîrşirea infracţiunii1d8 căinţei active1

'

h e8 sc#imării situaţiei1 @8 lierării condiţionate1 g8 prescripţiei de tragere la răspundere penală+. l

204 orGe!e răs)un(erii Puri(ice

>uIiec;ii răs)un(eri Puri(ice

iecare ramur! a dreptului cunoaşte o 4orm! de r!spundere speci4i3c!$ De aceea e:ist! mai multe 4orme de r!spundere uridic!$ In domeniul4iec!rei ramuri de drept s3au conturat 4orme speci4ice de r!spundere* cumar 4i/ r!spunderea constitu"ional!* r!spunderea administrati!* r!spundereaciil!* r!spunderea penal! etc$

Din perspectia teoriei ,enerale a dreptului* remarc!m 4aptul c! e:ist!rela"ii comple:e de interdependen"! 6ntre di4eritele 4orme de r!spundere$

^ 47. ş-




%reciF!m* de asemenea* c! nu 4iec!rei ramuri de drept 6i corespunde o 4or3m! unic! de r!spundere$ Spre e:emplu* 6n cadrul dreptului administrati

putem 6nt6lni r!spundere contraen"ional!* ciil!* penal!* disciplinar! etc$1

!ăspunderea constituţională are la &aF! concep"ia statului constitu3"ional şi democratic$ Ea se re4er! la r!spunderea şe4ului statului <%reşedin3telui Repu&licii #oldoa=* r!spunderea de"in!torilor unui mandat politic<r!spunderea celor aleşi 6n or,anele repreFentatie ale statului* r!spunde3rea mem&rilor Guernului pentru 4aptele s!6rşite 6n e:erci"iul 4unc"iei lor ş$a$ Totuşi* aceast! r!spundere este deseori par"ial! şi 4ra,mentar!* necom3

par6ndu3se cu alte 4orme de r!spundere 6n ceea ce prieşte deciFia$ Dup!cum* pe &un! dreptate* se men"ioneaF! 6n literatura uridic!* acestei 4ormede r!spundere uridic! 6i este caracteristic! 6ntQrFierea sau c+iar eitareare,lement!rii r!spunderii ministeriale şi reticen"a de a introduce procedeulreoc!rii populareM2$

!ăspunderea civilă este 4orma tipic! şi totodat! cea mai deFoltat!a r!spunderii uridice$ Ea se declanşeaF! 6n temeiul condi"iilor 4i:ate prinCodul ciil$ R!spunderea ciil! cunoaşte dou! 4orme/ r!spunderea ciil!delictuală şi r!spunderea ciil! contractuală. Am&ele 4orme sunt domina3te de ideea repar!rii unor preudicii create prin 4aptele ilicite$

!ăspunderea penală este de4init! ca raportul uridic penal de con3str6n,ere* n!scut ca urmare a s!6rşirii in4rac"iunii 6ntre stat* pe de o parte*şi in4ractor* pe de alt! parte* 6n cadrul acestui raport uridic statul are drep3tul s! tra,! la r!spundere pe in4ractor* s!3i aplice sanc"iunea pre!Fut! dele,e şi s!31 constr6n,! s! o e:ecute$ In4ractorul este o&li,at s! r!spund!

pentru 4apta sa şi s! se supun! pedepsei aplicate$6n dreptul muncii r!spunderea an,aa"ilor poate 4i/ r!spundere materială şi r!spundere disciplinară. Ea surine 6n caFul 6n care an,aatul 6ncalc!cu ino!"ie o&li,a"iile de sericiu şi cauFeaF! o pa,u&! or,aniFa"iei lacare este an,aat$

Am men"ionat doar c6tea din multiplicitatea 4ormelor r!spunderii u3ridice* 6n acelaşi timp* cu toat! diersitatea 4ormelor r!spunderii uridice*acestea sunt 4undamentate pe o serie de principii comune* cum ar 4i/ le3,alitatea r!spunderii uridice* principiul r!spunderii personale* principiileunicit!"ii r!spunderii etc$

Su&iectele r!spunderii uridice s6nt persoanele 6mpotria c!rora see:ercit! constr6n,erea de stat prin aplicarea de sanc"iuni uridice$ Calitatea

1 Carmen %opa* *pera citată$ pa,$ 28)$2 ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* *pera citată$ pa,$ ;;'$

3H ;85 J




de su&iect a r!spunderii uridice interine 6n toate caFurile c6nd are locs!6rşirea unei 4apte ilicite$ Nu e:ist! 4apte ilicite care nu au un su&iect*6n lipsa acestuia nu poate 4i or&a de 4apt! ilicit!$ Ce3i drept* s6nt anumite

e:cep"ii* strict determinate de le,e* c6nd r!spunderea uridic! interine pentru anumite persoane 4!r! ca acestea personal s! 4i s!6rşit 4apte ilicite$De e:emplu* persoana r!spunde pentru dauna pricinuit! de animalele sau

p!s!rile care se a4l! su& ocrotirea sa$Su&iect al r!spunderii uridice poate 4i at6t o persoan! 4iFic! c6t şi anu3

mite colectiit!"i$<. Persoana fizică%entru ca o persoan! 4iFic! s! 4ie considerat! su&iect al r!spunderii

uridice* ea urmeaF! s! corespund! unor condi"ii/ s! ai&! capacitatea de ar!spunde şi s! ac"ioneFe 6n mod li&er$

Capacitatea de a r!spunde nu tre&uie con4undat! nici cu capacitateade 4olosin"! şi nici cu capacitatea de e:erci"iu$ Ea e o 4orm! speci4ic! a ca3

pacit!"ii uridice ce atri&uie su&iectului de drept capacitatea de a r!spunde pentru 4apta sa ilicit!* ultima 4iind o mani4estare a oin"ei ei$

A ac"iona 6n mod li&er* 6nseamn! a3"i propune anumite scopuri şi adecide 6n ce mod ele pot 4i atinse$

Su&iecte ale r!spunderii uridice pot 4i doar persoanele capa&ile de a6n"ele,e caracterul 4aptei sale şi consecin"ele acesteia$ Din aceste conside3rente* le,iuitorul 4i:eaF! 6n mod e:pres 6rsta de la care persoanele 4iFices6nt responsa&ile$

Remarc!m şi 4aptul c! anumite 4apte ilicite pot 4i s!6rşite 6n mao3

ritatea caFurilor* de persoane 4iFice$ Aşa* de e:emplu* in4rac"iunile pot 4is!6rşite* ca re,ul!* de persoane 4iFice care* 6n momentul s!6rşirii in4rac"iu3nii* au 6mplinit 6rsta de şaispreFece ani* iar pentru unele cate,orii de in34rac"iuni 3 paispreFece ani$ De asemenea* su&iect al a&aterii disciplinare

poate 4i numai persoana 4iFic! 6ncadrat! 6n munc! şi care presteaF! munca6n temeiul unui raport de munc!$

9. Suiecte colectiveDac! persoanele 4iFice* 6n condi"iile le,ii* pot 4i su&iecte ale r!spun3

derii uridice 6n toate caFurile* atunci su&iectele colectie <şi 6n primul r6nd persoanele uridice= pot s! r!spund! numai din punct de edere ciil şi 6ncaFuri mult mai rare* administrati sau penal$ De cele mai multe ori colec3tiit!"ile apar ca su&iecte ale r!spunderii uridice ciile$

Indi4erent de 4orma r!spunderii la care s6nt supuse su&iectele colecti3e* sanc"iunile aplicate 4a"! de acestea s6nt numai de ordin patrimonial$

Pm ;88 J





1$ Ce 6n"ele,e"i prin r!spundere uridic!

2$ In ce mod r!spunderea uridic! interac"ioneaF! cu alte cate,oriide r!spundere social!'$ Numi"i premisele <condi"iile= r!spunderii uridice$;$ Ce principii s6nt caracteristice r!spunderii uridice)$ Ce 6n"ele,e"i prin 4apt! ilicit! Cum pot 4i clasi4icate 4aptele ilicite5$ CaracteriFa"i ino!"ia ca una din premisele r!spunderii uridice$8$ Ce 6mpreur!ri pot e:clude r!spunderea uridic!9$ Ce modalit!"i ale r!spunderii uridice cunoaşte"i7$ Comenta"i nota pro4esorului Eu,eniu Speran"ia priind pedeapsa

şi e4icien"a ei/ %înd creşte frecvenţa pedepsei$ creşte frica1%înd creşte frica$ creşte respectul legii1%înd creşte respectul legii$ scade frecvenţa pedepsei1%înd scade frecvenţa pedepsei$ scade frica1%înd scade frica$ scade respectul legii1%înd scade respectul legii$ creşte frecvenţa pedepsei etc. +


1$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$2$ Lidia .arac* !ăspunderea şi sancţiunea 2uridică$ .ucureşti* 1778$

'$ Ale:ei .ar&!nea,r!* -iorel .erli&a* Constantin Gursc+i* -ladimir Yol&an* Tudor %opoici* G+eor,+e Ulianosc+i* eno4on Ulianosc+i* Nicolae Ursu$ %odul Penal. %omentat şi adnotat$ C+işin!u* 2(()$

;$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$

)$ Ion Do,aru* Dan Claudiu D!nişor* G+eor,+e D!nişor* Teoria generalăa dreptului$ .ucureşti* 1777$

5$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($8$ Carmen %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$9$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$7$ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

1($ Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

-$ 47# =-



1 disciplina* democra"ia

$ $* @uris praecşpta. sîrtt #aec" #onesievaEere$ aîîerv2n nan iasdere$ simn

O " . . aiufue.triuere+.;(PsiOcepieie dreptului sini" să trăieşti$ cinstii* sa nu vFtFmezi @B nimeni$ să

ceW fiecFndacesa cs esie al său]O8.

////P P / Kastlalan

Conceptul le,alit!"ii* principiile şi tr!s!turile ei$

Ordinea le,al! 3 modalitate a ordinii sociale$ Le,alitatea* ordinea le,al!*disciplina$

Democra"ia* tr!s!turile ei$ Aspectul uman al democra"iei$



21$1$ Conceptul le,alit!"ii* principiile şi tr!s!turile ei

Actiitatea uman! este supus!* 6ntr3un mod sau altul* norm!rii* in sen3sul c! ea nu se poate des4!şura neor,aniFat* 6n a4ara unei anumite ordinisociale* 6n a4ara unor cerin"e pe care societatea le 6nainteaF! tuturor au3

torit!"ilor pu&lice* persoanelor o4iciale* or,aniFa"iilor* 6ntreprinderilor* in3stitu"iilor* cet!"enilor etc$ 'ormarea 6nseamn! sta&ilirea unor re,uli careor,aniFeaF! ac"iunea uman!M$1 Normele sta&ilite pot 4i di4erite/ uridice*morale* reli,ioase* o&işnuelnice etc$ #ultitudinea normelor 6ns! nu tre&uies! ne creeFe impresia unui +aos normati$ Normele sociale nu ac"ioneaF!iFolat unele de altele* ci* dimpotri!* impun* ca re,ul!* anumite modele decomportament social* ar!t6nd ce urmeaF! s! 4ac! sau ce nu tre&uie s! 4ac!su&iec"ii rela"iilor sociale$

Dup! cum s3a men"ionat anterior* 6n sistemul normelor sta&ilite desocietate un rol deose&it reine normelor uridice$ Constituind o cate,orie

speci4ic! a normelor sociale* normele uridice proteeaF! cele mai im3 portante alori <rela"ii= sociale* prin instituirea unui sistem corelati dedrepturi şi o&li,a"ii 6ntre indiiFi* ,rupuri* institu"ii şi or,aniFa"ii socialeM$2

Normele uridice* luate 6n ansam&lu lor <dreptul* sistemul dreptului=* 6n3ainteaF! o cerin"! care necesit! concordarea comportamentului uman cure,ulile prescrise de normele uridice$ Cerin"a adresat! tuturor su&iec"ilor ie"ii sociale* care const! 6n realiFarea e:act!* nea&!tut! şi uni4orm! a nor3melor uridice* poart! denumirea de legalitate.

Termenul le,alitateM proine de la 4ranceFul legalite şi con4orm Dic3"ionarului lim&ii romQne moderne desemneaF!/ 4aptul de a 4i con4orm cule,ileP respectare a le,ilorP stare de ordine capa&il! s! asi,ure prin le,e*ia"a şi actiitatea unei societ!"i* a unui stat etc$'

6n literatura uridic!* cu6ntul legalitate cunoaşte mai multe alen"ePa8 legalitatea ca principiu$ deci* ca element 4undamental* ca idee di

ri,uitoare* ca element primordial 6n comportamentul tuturor su &iec"ilor de dreptP

8 legalitatea ca metodă$ deci* ca procedeu 4olosit* aplicat 6n procesulde transpunere 6n ia"! a preederilor normelor uridiceP

1 Doru Siliu Luminoşii* -asile %opa* Sociologia 2uridică$ Timişoara* 177)* pa,$ 19($2 #!ria -oinea* Dan .anciu* Sociologia 2uridică$ .ucureşti* 177'* pa,$ 79$' Dicţionarul limii romFne moderne$ pa,$ ;)1$

m ;9( B3



'eori" gener"!ă " (re)tu!ui şi st"tuiui

! c8 legalitatea ca regim$ deci* ca sistem de or,aniFare şi de conducerea ie"ii economice* politice* sociale a statului* ca o 4orm! de ,uer3n!m6nt* unde nu re,ele e le,e* ci le,ea e re,e$

%riite din punct de edere al Constitu"iei ca le,e suprem! a statului*4iecare alen"! a le,alit!"ii are dreptul la e:isten"!$ Totul depinde doar de

scopul pe care 6l propune cercet!torul 6n procesul de studiere a le,alit!"iica cate,orie uridic!$ %rin urmare* le,alitatea poate 4i de4init! şi ca prin3cipiu* şi ca metod!* şi ca re,im politic uridic$ Cert e c! 6n toate 6mpre3

ur!rile* 4iec!rui su&iect i se impune o comportare prescris! de le,iuitor$Ast4el* le,ea apare* dup! cum o numeşte Zant* ca un imperati cate,oric$ormula imperatiului cate,oric antian e urm!toarea/ lucreaF! 6n aşa4el 6nc6t ma:ima ac"iunii tale <,6ndul* inten"ia pe care o ai c6nd 4aci cea=s! se poat! trans4orma 6n principiu de le,isla"ie uniersal!M$1 6n le,!tur!cu aceast! 4ormul!* lui Zant i s3au adus dierse o&iec"ii$ Intre altele* s3aspus c! aceasta ar 4i o moral! de Fei şi c! 6n lumea aceasta nimeni nu ar

putea s! 4ie aşa de per4ect 6nc6t s!3şi con4ormeFe actiitatea unei asemeneanorme$ Se cunoaşte epi,rama adresat! de Sc+iller lui Zant/ ac &ine prie3tenilor meiP dar o 4ac* din ne4ericire* din dra,oste 4ireasc! pentru ei şi pl6n,ast4el deseori c! nu s6nt irtuosWM

Zant nu se 6ntrea&! 6ns! ce se petrece 6n realitate 6n su4letul nostruP punctul s!u de edere este altul* acel al idealului* şi ast4el o&iec"ia 4!cut!nu 6l atin,eM$2

O pro&lem! aparte o constituie şi cea ce "ine de apari"ia le,alit!"ii ca4enomen$ %e pro&lema dat! 6n literatura uridic! s3au conturat dou! p!reri$

Din punct de edere al unor autori <de e:emplu* saan"ii ruşiI$ Samoşcerico* -$ C+iadFe* S$ >is=* apari"ia le,alit!"ii "ine de o

perioad! mai t6rFie* 4iind condi"ionat! de perioada reolu"iilor &ur,+eFo3democratice$ %entru a3şi ar,umenta poFi"iile* ei 6nainteaF! ideea con4ormc!reia doar la aceast! etap! de deFoltare istoric! dreptul* 4ie şi 4ormal*6nainteaF! aceleaşi cerin"e 4a"! de to"i mem&rii societ!"ii* proclam6nd ast4el

principiul e,alit!"ii dup! le,e şi 6n 4a"a le,ii$O alt! poFi"ie e 6mp!rt!şit! de maoritatea a&solut! a autorilor* con3

4orm c!reia le,alitatea ca 4enomen social şi uridic e condi"ionat! de apa3ri"ia dreptului şi statului$ Consider!m mai oportun! aceast! p!rere$ O dat!cu apari"ia dreptului se impune necesitatea ader!rii oamenilor la normeleşi alorile promoate de societate* se impune concordan"a 4aptelor su&iec3

1 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ '72$2 Idem$

4#1 t-




"ilor cu normele uridice sta&ilite de stat$ E altcea c! aceste norme nu r!3m6n nesc+im&ate* ci se deFolt! şi se per4ec"ioneaF! permanent* re4lect6ndnielul de deFoltare a societ!"ii la acea sau alt! etap!$ Ca urmare* ce etape

de deFoltare cunoaşte societatea* aceleaşi etape de deFoltare s6nt carac3teristice şi statului* dreptului* le,alit!"ii$Le,alitatea ca 4enomen social e caracteristic! şi epocii antice$ Nu 6nt3

impl!tor 6n iFiunea lui Socrate supunerea 4a"! de le,ile statului este odatorie s46nt!/ &unul cet!"ean tre&uie s! se supun! şi le,ilor rele* pentrua nu 6ncuraa pe cet!"eanul r!u s! ioleFe pe cele &une$ 6nsuşi Socrate a

pus 6n practic! acest principiu c6nd* acuFat de a 4i introdus Fei noi şi de a4i corupt tineretul* condamnat la moarte pentru aceste pretinse delicte* arut s! e:ecute condamnarea* a 6n4runtat cu senin!tate moartea* de care ar 4i putut s! scape$1

Ast4el* dup! cum men"ioneaF! %+ilippe #alaurie/ 6ntr3o e:traordi3nar! prosopopee* Socrate d! cu6ntul le,ilor$ Este condamnat s! &ea cu3cut! şi 6ntr3una din dimine"ile de dinaintea e:ecu"iei* discipolul s!u Criton6i propune s! eadeFe* Socrate 6i r!spunde/ 6nc+ipuieşte3"i c! 6n clipa 6ncare am 4i ,ata s! ead!m de aici$$$ ni s3ar 6n4!"işa Le,ile şi cetatea şi ne3ar 6ntre&a/ spune3ne* Socrate* ce ai de ,6nd s! 4aci %rin 4apta pe care o

pui la cale creFi tu c! 4aci altcea dec6t s! lucreFi* at6t c6t at6rn! de tine* la pieirea noastr!* a le,ilor şi a 6ntre,ii cet!"i Sau 6"i 6nc+ipui cuma c! mai poate d!inui 4!r! s! se pr!&uşeasc! o cetate 6n care sentin"ele date nu maiau nici o putere* c! 6şi pierd autoritatea şi e4ectul prin oin"a unor persoane

priateM$$$2

Le,alitatea caracteriFeaF! dreptul 6n ansam&lu şi se mani4est! su&4orma unor cerin"e 4undamentale 6n toate ramurile dreptului* 6n 6ntre,ulsistem de drept$ La aceste cerin"e se atri&uie urm!toarele/

<. Supremaţia legii. Aceast! cerin"! presupune o superioritate unit! cuautoritatea şi puterea le,ii* o poFi"ie dominant!* preponderent! a le,ii$ Cerin"a dat! se r!s4r6n,e at6t asupra le,ilor* ce decur, din diersitatea lor <le,iconstitu"ionale* le,i or,anice* le,i ordinare= şi 4or"a lor uridic! di4erit!* c6tşi asupra coraportului le,ilor cu alte acte normatie$

9. 3niversalitatea legii. Con4orm acestei cerin"e* 6ntr3un stat nu pot4i autorit!"i pu&lice* persoane o4iciale* persoane uridice* cet!"eni* asuprac!rora le,ile nu se r!s4r6n,* care ar 4i scutite de o&li,a"iunea 4a"! de stat*societate* cet!"eni etc$ ce reFult! din le,i$

Gior,io Del -ecc+io* *pera citată$ pa,$ )2$ 2 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ 28$

;92 53




J. 3nicitatea legii. / o cerin"! ce scoate 6n eiden"! tr!s!tura le,ii dea 4i unic! pe 6ntre, teritoriul statului$ Una şi aceeaşi situa"ie tipic!* una şiaceeaşi rela"ie social! nu poate 4i re,lementat! 6ntr3un mod la C+işin!u şi

6n alt mod la Tiraspol sau la Comrat$?. *portunitatea legii. Con4orm acestei cerin"e* at6t timp c6t o le,e e6n i,oare* ea e adecat! situa"iei* 6mpreur!rilor* e potriit!* 4aora&il!societ!"ii$

Aceasta e una din cerin"ele cele mai contestate$ Dup! cum am men"i3onat anterior* 6n iFiunea lui Socraţe4 datoreFi respectul le,ii c+iar şi atuncic6nd ea este nedreapt! cu tine$1

O alt! p!rere promoeaF! patriar+ul enciclopediei uridice romQne#ircea Duara$ Dumnealui* 6n principiu* admite dreptul ,uernului de are4uFa e:ecutarea unei le,i care ar prooca tul&ur!ri sociale$2

#ai este cunoscut! şi doctrina au,ustinian! care apar"ine antic+it!"ii

t6rFii şi care a in4luen"at 4iloso4ia medieal! creştin!* a6nd ecouri prelun3,ite şi 6n epoca medieal!$ #etoda aplicat! de T+omas dAuino const!6ntr3un ra"ionament su& 4orm! de discu"ie* 6n opera sa cea mai important!Summa T+eolo,icaM autorul a4irm! c! le,ile instituite de oameni s6ntsau uste sau inuste$ Dac! ele s6nt uste* "in de le,ea etern!* din care de3ri! puterea lor de a o&li,a 6n 4orul conştiin"eiM$ In ceea ce prieşte le3,ea inust!* ea nu pare s! 4ie le,eM$ Asemenea le,i inuste* arat! T+omasdAuino* nu o&li,! 4orul conştiin"ei dec66 pentru a eita scandalul saudeFordineaM$'

L. !ealitatea legalităţii. Aceast! cerin"! ne orienteaF! la o stare de4apt şi nu 4ormal!* la o e4icacitate a le,ilor* la un aport real al acestora de asolu"iona pro&lemele cu care se con4runt! societatea$

W. * cerinţă fundamentală a legalităţii o constituie şi asigurareadrepturilor şi liertăţilor democratice ale omului.

21$2$ Ordinea le,al!

Dup! cum am men"ionat anterior* nici un proces social* nici o ac3tiitate uman! nu poate aea loc 4!r! or,aniFare* 4!r! normare* 4!r! re3,lementare$ Re,lementarea conduitei umane se 4ace prin sta&ilirea unor modele concrete de comportament social* prin sta&ilirea unor drepturi şi

o&li,a"iuni ale su&iec"ilor* precum şi a unor consecin"e care or urma 6n Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 5)$2 #ircea Duara* *pera citată$ pa,$ ;873;92$' Bte4an Geor,escu* *pera citată$ pa,$ 85388$

4 ;9'




caFul a&aterii de la norme$ Dar adoptarea acestor norme <morale* reli,ioa3se* uridice etc$= nu constituie un scop 6n sine al societ!"ii$ %rincipalul e caaceste preederi normatie s! se realiFeFe* s! 4ie transpuse 6n ia"!$ Numai

6n acest caF 6n societate a 4i acea ordine ce reFult! din multiplele normesociale$Di4eritele cate,orii de norme sociale realiFate or ,enera* or condi3

"iona ordinea social!$ Ordinea* social! 6n,lo&eaF! 6n sine anumite tipurispeci4ice de ordine social!/ ordine moral!* ordine reli,ioas!* ordine uri3dic! etc$

Ordinea uridic! sau le,al! constituie o modalitate a ordinii sociale$Ea constituie ordinea social! ce reFult! din realiFarea practic! a normelor

uridice$ Ordinea le,al! repreFint! nucleul ordinii sociale* condi"ia 4un3damental! a ec+ili&rului social* ,aran"ia realiF!rii drepturilor esen"iale alemem&rilor societ!"ii şi 4unc"ion!rii normale a institu"iilorM$1 Ordinea le3

,al! e o realitate uridic!* e o doad! a 4aptului c! normele uridice şi3auatins scopul$ %ornind de la 4aptul c! 6ntr3un stat e:ist! un sistem unic denorme uridice* 6n s6nul unei şi aceleiaşi societ!"i nu pot e:ista mai multeordini le,ale$ Re4eritor la aceasta autorii 4ranceFi Ro,er %into şi #ade3leine GraitF* pe &un! dreptate* a4irm! c! dou! ordini uridice distincte*independente* nu pot 4i ala&ile simultan pentru aceleaşi persoane* pentruacelaşi teritoriu* 6n decursul aceleiaşi perioade de timpM$2

Ordinea le,al! este indisolu&il! de le,alitate$ #ai mult ca at6t* la pro3 priu3Fis constituie reFultatul trium4ului le,alit!"ii$ Ordinea le,al! e aspec3tul practic al le,alit!"ii$

%rin urmare* le,alitatea şi ordinea le,al! apar ca dou! p!r"i ale uneisi aceleiaşi medalii/ o parte 4iind constituit! din le,alitate* cealalt! 3 dinordine le,al!$

Un stat urmeaF! s! ia toate m!surile pentru a da asi,ur!ri ala&ile c!le,alitatea şi ordinea le,al! or trium4a$ Aceste asi,ur!ri 6şi ,!sesc re4lec3tare 6n garanţiile legalităţii şi ordinii legale.

%rin garanţiile legalităţii şi ordinii legale se 6n"ele,e ansam&lul con3di"iilor o&iectie şi su&iectie* care asi,ur! realiFarea strict! şi uni4orm! ale,ilor şi celorlalte acte normatie ale statului* adoptate 6n &aFa lor* precumşi m!surile care contri&uie la preenirea şi 6nl!turarea tuturor a&aterilor dela normele de drept$

1 Doru Siliu Luminescu* -asile %opa* *pera citata$ pa,$ 1913192$9 Ro,er %into* #adeleine GraitF* Met#odes des sciences sociales$ troisieme edition* %aris*

1757* pa,$ 9;39)$

-Ş 4#4 t-




%ot 4i di4eren"iate urm!toarele ,aran"ii ale le,alit!"ii şi ordinii le,ale/1$ Garan"ii economice$ Acestea 6şi ,!sesc o,lindire 6n sistemul eco

nomic al statului$ Ast4el* con4orm preederilor constitu"ionale* economia

Repu&licii #oldoa este economie de pia"!* de orientare social!* &aFat! pe proprietatea priat! şi pe proprietatea pu&lic!* antrenate 6n concuren"! li&er!M <-eFi alin$ <1= al art$ 125 al Constitu"iei=$ Statul este o&li,at s! ia m!suri

pentru ca orice om s! ai&! un niel de trai decent* care s!3i asi,ure s!n!tateaşi &un!starea lui şi 4amiliei acestuia* cuprinF6nd +rana* 6m&r!c!mintea* locuin"a* 6n,riirea medical!* precum şi sericiile sociale necesare$

2$ Garan"ii politice$ Aceste ,aran"ii reFult! din 6nsuşi rolul care apar"ine poporului 6n sistemul politic al societ!"ii$ Unicul de"in!tor al puterii 6n stat reine poporului care o e:ercit! 6n mod direct şi prin or,anele sale repreFentatie$

'$ Garan"ii ideolo,ice$ Deotamentul 4a"! de "ar! este sacru$ iecarecet!"ean are o&li,a"ii 4a"! de societate şi 4a"! de stat* acestea deri6nd nemilocit din drepturile si li&ert!"ile ,arantate$

;$ Garan"ii sociale$ Aceste ,aran"ii reFult! din 4aptul c! 6nt!rirea le,alit!"ii şi ordinii le,ale e o pro&lem! nu numai a starului* ci şi a societ!"ii 6nansam&lu$ Or,aniFa"iile non,uernamenta6e* 4iecare cet!"ean s6nt c+ema"is! contri&uie la ridicarea nielului conştiin"ei şi culturii uridice* la realiFarea preederilor normatie ale statului$

)$ Garan"ii uridice$ La ele se re4er! toate miloacele le,ale cu autorul c!rora se asi,ur! le,alitatea si ordinea le,al!* 6n aceast! ordine de idei*un rol enorm reine tuturor autorit!"ilor pu&lice şi* 6ndeose&i* celor care

prin 6ns!şi esen"a lor de actiitate s6nt c+emate s! contri&uie la aceasta

<instan"ele udec!toreşti* procuratura* poli"ia* or,anele de securitate etc$=$

21% Lisci)!in" soci"!ă

O alt! cate,orie apropiat! de le,alitate şi ordine le,al! este disciplina$Disciplina e un element caracteristic oric!rei societ!"i$ In calitate de cate3,orie social!* ea 6şi tra,e r!d!cinile din societatea prestatal!* c6nd nu e:istastat* drept$ %rin urmare* disciplina* spre deose&ire de le,alitate şi ordinele,al!* care s6nt caracteristice doar societ!"ii ce cunoaşte statul şi dreptul şiapar 6n e:clusiitate ca cate,orii uridice* are un caracter mult mai &o,at$

6n societatea primiti! disciplina era asi,urat! de normele de mora3

l!* norme o&işnuelnice* tradi"ii etc$ Disciplina acelei perioade se caracte3riFeaF! prin lipsa unor autorit!"i special 6mputernicite de a reac"iona 6ncaFul unor comportamente umane ne4aora&ile societ!"ii$

4#.




6n condi"iile statului* disciplina 6şi sc+im&! caracterul$ La norme3le sociale* menite s! contri&uie la discipliniFarea societ!"ii se adau,!şi normele uridice* normele dierselor or,aniFa"ii şi asocia"ii ale ce3

t!"enilor* dierse norme te+nolo,ice* or,aniFatorice etc$ Caracteristic eşi 4aptul c! disciplina* pe l6n,! 4ormele e:istente anterior* cap!t! şi noi4orme or,aniFatorice <disciplina sindical!* disciplina de partid* discipli3na 4amilial! etc$=$

Disciplina constituie o realitate ce reFult! din totalitatea re,ulilor de purtare impuse mem&rilor unei colectiit!"i* indiiFilor lua"i 6n parte* şisupunerea acestora dispoFi"iilor şi preederilor c+emate s! contri&uie la

&unul mers al actiit!"ii colectiit!"ii$ Disciplina* de asemenea* e o cate3,orie ce se r!s4r6n,e nu numai asupra unei colectiit!"i* ci şi asupra unei

persoane particulare* 6n aceste caFuri* ea presupune a o&işnui pe cinea cuspiritul de ordine* cu deprinderea de a realiFa practic at6t dispoFi"iile adop3tate de c!tre cinea* c6t şi cele impuse personal <de e:emplu* impunerea dea 4ace ,imnastic! diminea"a etc$=$

Se deose&esc mai multe 4eluri de disciplin!/ disciplina de stat* milita3r!* de munc!* 4inanciar!* te+nolo,ic! etc$

Din punct de edere uridic* &aFa disciplinei de stat o constituie le3,alitatea* 6n acelaşi timp 6ns! aceste cate,orii nu s6nt identice$ Le,alita3tea cuprinde toate ramurile actiit!"ii umane şi este re,lementat! numaide normele uridice* pe c6nd disciplina cuprinde şi domenii de actiitatere,lementate şi de alte cate,orii de norme sociale <morale* corporatie*reli,ioase etc$=* precum şi norme te+nice$

La etapa actual!* 6nsemn!tatea disciplinei* rolul acesteia a crescutconsidera&il$ O 6nsemn!tate primordial! o cap!t! mai ales disciplina per3soanelor o4iciale* a 4unc"ionarilor pu&lici etc$

214 LeGocr";i"

E ,reu de a ,!si reo cate,orie mai comple:! dec6t democra"ia$ Eaapare at6t ca o cate,orie politic!* c6t şi nepolitic!* caracteriFeaF! at6t or,a3niFarea şi 4unc"ionarea puterii* c6t şi modul de ia"! al cet!"enilor* ea apareat6t in calitate de cea real* c6t şi 6n calitate de scop permanentM* o 4orm!de per4ec"iune eşnic! a comunit!"ii umane$

Cea mai succint!* dar şi cea mai ampl! de4ini"ie constitu"ional! a de3mocra"iei* o 6nt6lnim 6n Constitu"ia Repu&licii ranceFe care* 6n art$ 2 pro3clam!/ ,uernarea poporului* prin popor şi pentru poporM$

3Q ;95 H3




Democra"ia constituie un concept şi un 4enomen inte,ratoare* ea cu3mul6nd* articul6nd alorile morale* politice şi uridice ale societ!"ii 6ntr3unconte:t social3istoric determinatM$1

Democra"ia presupune/a8 exercitarea suveranităţii de către popor18 asigurarea participării poporului la rezolvarea treurilor pulice

atît în mod direct$ cît şi prin organele sale reprezentative1c8 separarea prerogativelor autorităţilor pulice$ colaorarea şi con

trolul lor reciproc1d8 autonomia si descentralizarea serviciilor pulice1e8 pluralismul politic1

f8 aplicarea principiului ma2orităţii în activitatea organelor colegiale ;consilii locale alese$ Parlament etc.81

g8 consacrarea şi garantarea constituţională a drepturilor şi liertă ţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului.Incontesta&il* 4iecare din aspectele e:puse mai sus ale democra"iei

poate 4i o&iect de studiu minu"ios* 6n ceea ce ne prieşte* ne om re4eridoar la aspectul umanitar al democra"iei$

'1.(.1. )e*i+la,ia co+tit",ioala şi drept"rile om"l"i

Inte,rarea 6n procesul european ,eneral* 6nscrierea 6n r6ndul statelor moderne pe plan mondial are şi o dimensiune uman!$ Drepturile omului audeenit c+iar un test* o pro&! pentru ca un re,im politic s! se poat! 6nscrie

6n ansam&lul statelor ciiliFate* 6naintate$O importan"! maor! o constituie pro&lema drepturilor omului pe plan

constitu"ional şi 6n perspectia le,ilor speciale ce urmeaF! s! 4ie adoptate6n &aFa Constitu"iei$ Le,iuitorul nostru constitu"ional a recunoscut impor3tan"a pro&lematicii uridice a drepturilor omului prin c+iar 4aptul c! i3aconsacrat un 6ntre, titlu 3 Titlul II Drepturile* li&ert!"ile şi 6ndatoririle4undamentaleM$

%e de alt! parte* importan"a acordat! acestei pro&leme reFult! şi dinnorma 6nscris! 6n art$ ; al Constitu"iei re4eritoare la interpretarea dispo3Fi"iilor a6nd ca o&iect drepturile şi li&ert!"ile omului 6n concordan"! cu

standardele interna"ionale şi la proprietatea ce tre&uie acordat! acestoradin urm!$

Ion Deleanu* *pera citată$ pag. 9'39;$

-$ 4#7 $-




Aceste preederi constitu"ionale nu tre&uie priite doar ca o constata3re solemn! şi o4icial! a ieşirii drepturilor şi li&ert!"ilor umane din cadrelestrimte* deseori neprielnice* ale 4rontierelor na"ionale$ Ele urmeaF! s! 4ie

priite ca un act de naştere a unei noi iFiuni* iFiune ce ne o&li,! la multeşi* 6n primul r6nd* la constatarea 4aptului c! statul nu e at6t donator al drep3turilor şi li&ert!"ilor personalit!"ii* c6t ocrotitor al lor$ 6n caF contrar 3 şi deacest lucru ne3am conins dea 3 drepturile omului reclamate pe lar, potdeeni o 4ic"ie* li&ert!"ile 3 iluFie* iar posi&ilit!"ile e,ale ale tuturor 3 doar o 6nşel!ciune$

Constitu"ia enumera drepturile şi li&ert!"ile omului care 6n ansam&lullor 4ormeaF! un tot unitar$ Deşi ele şi3au ,!sit re4lectare 6ntr3un sin,ur capitol <capitolul II=* con"inutul lor ne permite s! distin,em urm!toarelecate,orii$

O prim! cate,orie o 4ormeaF! iniola&ilit!"ile* adic! acele drepturi şili&ert!"i care* prin con"inutul lor* asi,ur! ia"a* si,uran"a 4iFic! şi psi+ic!*

posi&ilitatea de mişcare li&er! etc$ Din aceast! cate,orie 4ac parte/ dreptulla ia"!* dreptul la inte,ritate 4iFic! şi psi+ic!P li&ertatea indiidual!P drep3tul la ap!rareP dreptul la li&era circula"ieP dreptul la ocrotirea ie"ii intimeP4amiliale şi priateP iniola&ilitatea domiciliului$

A doua cate,orie este 4ormat! din drepturile şi li&ert!"ile social3eco3nomice şi culturale$ Din aceast! cate,orie 4ac parte/ dreptul la 6n!"!tu3r!P dreptul la ocrotirea s!n!t!"iiP dreptul la un mediu 6nconur!tor s!n!tosPdreptul la munc! şi la protec"ia munciiP dreptul la ,re!P dreptul la propri3etate priat! şi protec"ia acesteiaP dreptul la asisten"! şi protec"ia social!P

dreptul copiilor şi tinerilor la protec"ie şi asisten"!P dreptul persoanelor +andicapate la o protec"ie special!$O a treia cate,orie cuprinde drepturile e:clusi politice* 6n aceast! cate3

,orie includem/ dreptul de ot şi dreptul de a 4i alesP dreptul la administrare$A patra cate,orie o 4ormeaF! drepturile şi li&ert!"ile social3politice/

li&ertatea 6ntrunirilorP dreptul de a 6ntemeia şi de a adera la sindicateP li3 &ertatea conştiin"eiP li&ertatea opinieiP li&ertatea crea"ieiP dreptul la in4or3ma"ieP secretul coresponden"ei$

A cincea cate,orie este 4ormat! din drepturile3,aran"ii* adic! din aceledrepturi care* prin con"inutul lor* oac! un rol de ,aran"ie constitu"ional!$ Inaceast! cate,orie includem/ dreptul la peti"ionareP dreptul persoanei !3t!mate de o autoritate pu&lic!$

RealiFarea practic! a acestor drepturi şi li&ert!"i* remodelarea sta3tutului uridic al personalit!"ii e aneoioas!* di4icil!$ O constitu"ie* c6t ar 4i

9: 4## t-




ea de des!6rşit!* poate r!m6nea doar o declara"ie de &une inten"iiM* dac!nu a 4i completat!* concretiFat! şi realiFat! de un mecanism uridic e4ec3ti şi de o atmos4er! social! constructi!$

6n aceast! ordine de idei* adoptarea Constitu"iei Repu&licii #oldo3a impune necesitatea unei re4orme umanitare 6n statul nostru$ Re4ormaumanitar! pune la &aF! anumite principii unanim recunoscute$ Ast4el de

principii* 4ie c! au 4ost re4lectate direct 6n Constitu"ie* 4ie c! se su&6n"ele,$La ele se re4er!/

a8 universalitatea drepturilor$ liertăţilor şi îndatoririlor fundamentale18 neretroactivitatea legii1c8 egalitatea în drepturi a cetăţenilor1d8 ocuparea funcţiilor şi demnităţilor pulice numai de persoanele

care au cetăţenia !epulicii Moldova1e8 protecţia cetăţenilor !epulicii Moldova în străinătate1

@8 protecţia 2uridică a cetăţenilor străini şi apatrizilor1 g8 cetăţenii !epulicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară1#8 prioritatea reglementărilor internaţionale faţa de cele naţionale1i8 accesul lier la 2ustiţie1

28 caracterul de excepţie al restrîngerii exerciţiului unor drepturi saual unor liertăţi.

.ine6n"eles* o re4orm! poate 4i apreciat! la usta sa aloare nu numaidin punct de edere a le,ii supreme* ci şi 6n perspectia le,ilor$ Din acesteconsiderente credem* c! nu om e:a,era a46rm6nd c! de 4elul cum or 4ia&ordate pro&lemele la concret depinde soarta re4ormei umanitare$ %ro3

priu3Fis* 4iecare drept* 4iecare li&ertate cons4in"it! constitu"ional ne o&li,!ia adoptarea unor le,i speciale care ar preedea mecanismul ce ne3ar per3mite traducerea practic!* 6n ia"a de toate Filele* a acestor preederi* 6nlipsa unor mecanisme de realiFare practic!* aceste drepturi şi li&ert!"i or 4i doar un decor$

'1.(.'. revederile /o+tit",iei 0ep"#licii Moldova privid rela,ia

ditre re*lemetările itera,ioale şi ce*e itere di domeiile

drept"rilor om"l"i

Dup! cum s3a men"ionat anterior* 6n ansam&lul comple: de realit!"i* pro&leme şi deFiderate ce preocup! aFi omenirea* drepturile şi li&ert!"ileomului ocup! un loc central$ Se pare c!* 6n s46rşit* omenirea a receptat de3

plin mesaul Declara"iei Uniersale a Drepturilor Omului 6n sensul c!ruia

^ 4#3 t-




$$i,norarea şi dispre"uirea drepturilor omului au dus la acte de &ar&arie*care reolt! conştiin"a oamenilorM şi c! recunoaşterea demnit!"ii inerentetuturor mem&rilor 4amiliei umane şi drepturilor lor e,ale şi inaliena&ile

constituie 4undamentul li&ert!"ii* drept!"ii şi p!cii 6n lumeM$Aceast! sc+im&are de atitudine e:prim! un pas enorm 4!cut de om 6nederea solu"ion!rii pro&lemei ce permanent a 4ost o&iect de interes spo3rit şi anume cea ce "ine de rolul şi locul omului 6n ansam&lul structurilor economice* politice* sociale şi culturale$ Un asemenea interes enorm 4a"!de pro&lema 6n cauF!* considerat! pe drept cu6nt reli,ie a s46rşitului desecolM* e condi"ionat şi de 4aptul c! edi4iciul constitu"ional al oric!rei "!rieste cu si,uran"! sortit pr!&uşirii dac! principala coloan! de sus"inere aacestuia 3 drepturile şi li&ert!"ile omului 3 nu este real! şi dura&il!$

De aceea nu e deloc 6nt6mpl!toare pr!&uşirea sistemului mondial so3cialistM şi* 6n primul r6nd* pr!&uşirea sa 6n Europa de Est* unde locul demo3cra"iei a 4ost luat de tiranie şi dictatur!$

E ştiut c! ultimele constitu"ii soietice* inclusi şi Constitu"ia R$S$S$#oldoeneşti din 1) aprilie 1789 care* deşi cu modi4ic!ri* a actiat p6n!la intrarea 6n i,oare a Constitu"iei din 27 iulie 177;* au ap!rut 6n acelmoment* c6nd pro&lema priind drepturile şi li&ert!"ile omului a ocupat unrol dominant 6n rela"iile dintre Orient şi Occident* 6n compara"ie cu consti3tu"iile soietice anterioare ele* indiscuta&il* se caracteriFeaF! prin anumiterealiF!ri 6n acest domeniu* 6ns! poten"ialul real al drepturilor şi li&ert!"ilor este determinat nu at6t de 4raFe declaratie* c6t de nielul posi&ilit!"ilor aplic!rii şi realiF!rii lor$ De aceea a 4ost necesar s! tra,em 6n!"!minte

din trecutul de mai ieri* c6nd diapaFonul destul de ast al drepturilor şili&ert!"ilor a 4ost situat 6n limitele stricte ale sistemului administrati decomand!$

6n &aFa celor e:puse* Constitu"ia Repu&licii #oldoa proclam! c!demnitatea omului* drepturile şi li&ert!"ile lui* li&era deFoltare a perso3nalit!"ii umane* dreptatea repreFint! alori supreme şi s6nt ,arantate <eFialin$ <'= al art$ 1=$

Din e:aminarea preederilor Constitu"iei Repu&lici #oldoa reFult!o solu"ie uridic!* 4ormulat! clar şi 4!r! ec+ioc* priind raportul dintrere,lement!rile interna"ionale şi cele interne 6n domeniul drepturilor şi li3

&ert!"ilor umane$ Aceast! solu"ie constitu"ional! ne conin,e c! iFoareleInterna"ionale adoptate 6n ultimele cinci decenii de la crearea Or,aniFa"iei

Na"iunilor Unite cum ar 4i* &un!oar!* Declara"ia Uniersal! a Drepturilor Omului <17;9=* %actul interna"ional cu priire la drepturile ciile şi politice

-f 430 Ş-




<1755=* %actul interna"ional cu priire la drepturile economice* sociale şiculturale <1755=* Acrul 4inal al Con4erin"ei pentru Securitate şi Cooperare6n Europa <Yelsini* 178)=* Carta de la %aris pentru o nou! Europ! <1771=

etc$* la care a aderat şi Repu&lica #oldoa s6nt acea piatr! de temelie carest! la &aFa dimensiunii umane a statului nostru$Constitu"ia Repu&licii #oldoa 4ormuleaF! un principiu e:trem de

important care e:prim! o iFiune incontesta&il de actual! 6n ce prieştecorela"ia dintre dreptul interna"ional şi dreptul intern 3 principiul priorit!"iire,lement!rilor interna"ionale <eFi art$ ;=$

%rima re,ul! ce reFult! din alin$ <1= al art$ numit "ine de interpreta3rea şi aplicarea dispoFi"iilor constitu"ionale priind drepturile şi li&ert!"ileomului 6n concordan"! cu Declara"ia Uniersal! a Drepturilor Omului* cu

pactele şi cu celelalte tratate la care Repu&lica #oldoa este parte$ %rinaceasta se su&liniaF! o&li,a"iunea statului nostru de a respecta standardeleinterna"ionale* dimensiunile umane sta&ilite de comunitatea interna"ional!*

pe parcursul sutelor de ani* recunoaşterea 4aptului c! drepturile şi li&ert!"i3le omului au 6ncetat de a mai 4i o pro&lem! na"ional!* deenind ast4el unainterna"ional!$

Cea de a doua re,ul! acord! prioritate re,lement!rilor interna"ionale*cuprinse 6n documentele interna"ionale rati4icate de Repu&lica #oldoa$Con4orm alin$ <2= al art$ ; al Constitu"iei* dac! e:ist! neconcordan"e 6ntre

pastele şi tratatele priitoare la drepturile 4undamentale ale omului la careRepu&lica #oldoa este parte şi le,ile ei interne* prioritate au re,lemen3t!rile interna"ionaleM$ #en"ion!m 4aptul c! aceast! prioritate este acordat!

numai re,lement!rilor din domeniul drepturilor omului şi nu se r!s4r6n,easupra altor domenii* 6n ce prieşte alte domenii de actiitate* intrarea 6ni,oare a unui tratat interna"ional con"in6nd dispoFi"ii contrare Constitu"ieia tre&ui precedat! de o reiFuire a acesteiaM <eFi alin$ <2= al art$ 9 alConstitu"iei=$

%rmtr3o ast4el de 4ormulare constitu"ional! a corela"iei re,lement!rilor na"ionale şi interna"ionale priind drepturile şi li&ert!"ile omului* Repu&li3ca #oldoa e:prim! at6t ataşamentul 4a"! de standardele interna"ionale* c6tşi o&li,a"iunea de a recep"iona 6n perspecti! toate sc+im&!rile posi&ile şiineita&ile din acest domeniu$

E semni4icati şi 4aptul c! Constitu"ia se a&ate de la doctrina pe3rimat! ce a ,uernat pe parcursul anilor de dictatur! comunist!* c6ndstatul era priit ca donatorM şi nu ocrotitorM al drepturilor şi li&ert!"ilor omului$

-i 431 $-




Iniola&ilit!"ile constituie acele drepturi şi li&ert!"i care* prin con"i3

nutul lor* asi,ur! ia"a* demnitatea* si,uran"a 4iFic! şi psi+ic! a perso3nalit!"ii etc$Dreptul la ia"! şi la inte,ritate 4iFic! şi psi+ic! este re,lementat de

c!tre Constitu"ia noastr! prin art$ 2;$ Dreptul la ia"! este cel mai importantşi cel mai natural drept al omului$ De la acest drept deri!* indiscuta&il* şitoate celelalte drepturi şi li&ert!"i$ Din aceste considerente* toate principa3lele iFoare şi documente interna"ionale* care "in de drepturile şi li&ert!"ileomului* 6l plaseaF! pe primul loc$ Ast4el* Declara"ia Uniersal! a Dreptu3rilor Omului preede 6n articolul ' c! orice om are dreptul la ia"!M* iar %actul priitor la drepturile ciile şi politice* 6n articolul 5* cons4in"eşte c!dreptul la ia"! este inerent persoanei umane$ Acest Drept tre&uie ocrotit

prin le,e$ Nimeni nu poate 4i priat de ia"a sa 6n mod ar&itrarM$%ornind de la aceste documente e:trem de importante pentru 6ntrea,a

comunitate uman!* Constitu"ia Repu&licii #oldoa sta&ileşte c! statul,aranteaF! 4iec!rui om dreptul la ia"! şi la inte,ritate 4iFic! şi psi+ic!M$ O

pro&lem! aparte o preFint! cea ce "ine de interFicerea pedepsei cu moar3tea ca 4iind contrar! drepturilor naturale ale omului$ Alin$ <'= al art$ 2; alConstitu"iei noastre preede c! %edeapsa cu moartea este a&olit!$ Nimeninu poate 4i condamnat la o asemenea pedeaps! şi nici e:ecutat dec6t numai

pentru acte s!6rşite 6n timp de r!F&oi sau de pericol iminent de r!F&oi şinumai 6n condi"iile le,iiM$ Conen"ia European! a drepturilor omului la

care a aderat şi Repu&lica #oldoa se pronun"! 6mpotria unei asemenea pedepse* consider6nd c! nimeni nu poate 4i condamnat la o asemenea pe3deaps! şi nici e:ecutatM$ In &aFa acestui presti,ios document al ConsiliuluiEuropei* mem&ru al c!ruia este* 6ncep6nd din anul 177)* Repu&lica #oldo3a* %arlamentul ei* printr3o le,e or,anic!* a a&olit pedeapsa cu moartea$

ormularea constitu"ional! de4ineşte* de asemenea* dreptul la inte,ri3tate 4iFic! şi psi+ic!$ Aceasta impune statul de a sanc"iona prin le,e oriceleFare adus! ar&itrar inte,rit!"ii 4iFice şi psi+ice a omului$

Respectul ie"ii* inte,rit!"ii 4iFice şi psi+ice a omului implic!* 6n mod4iresc* interFicerea torturii* pedepsele sau tratamentele crude ori de,radan3te$ Acest lucru se 4ace prin alin$ <2= al art$ 2; al Constitu"iei$ O asemenea

preedere constitu"ional! e 6n str6ns! con4ormitate cu Declara"ia Unier3sal! a Drepturilor Omului <art$ )=* %actul interna"ional priind drepturileciile şi politice <art$ 8= şi* mai ales* cu un document interna"ional ce "ine

4 ;72 J




6n special de pro&lema 6n cauF!* cum ar 4i Conen"ia ONU contra torturiişi altor pedepse sau tratamente crude* inumane sau de,radante din l O de3cem&rie 179;$

Li&ertatea indiidual! şi si,uran"a persoanei şi3a ,!sit re,lementare 6nart$ 2) al Constitu"iei Repu&licii #oldoa$ Dup! con"inutul s!u* articoluldat include dou! pro&leme/ li&ertatea indiidual! şi si,uran"a persoanei$

Li&ertatea indiidual! prieşte li&ertatea 4iFic! a persoanei* dreptul eide a se putea comporta şi mişca li&er* de a nu 4i "inut! 6n sclaie* de a nu 4ire"inut!* arestat! sau de"inut! 6n mod ar&itrar$

Si,uran"a persoanei include un sistem de ,aran"ii a li&ert!"ii indii3duale$ Aceste ,aran"ii "in de le,alitatea m!surilor ce pot 4i dispuse de c!treautorit!"ile pu&lice* cum ar 4i perc+eFi"ia* re"inerea* arestarea ş$a$

Dreptul la ap!rare este re,lementat de art$ 25 al Constitu"iei Repu&li3cii #oldoa$ Acest drept* dup! con"inutul s!u* are un caracter comple:$

= U 5

In primul r6nd* el preede dreptul 4iec!rui om de a reac"iona inde3 pendent* prin miloace le,itime* la 6nc!lcarea drepturilor şi li&ert!"ilor sale<eFi alin$ <2==$

In al doilea r6nd* acest drept preede un sistem de drepturi şi re,uli procedurale care o4er! persoanei posi&ilitatea de a se ap!ra 6mpotria acu3Fa"iilor ce i se aduc$ In acest scop* persoana c!reia i se imput! 6ninuirea*se poate &aFa at6t pe posi&ilit!"ile sale* c6t şi pe autorai unui aocat* 6n totcursul procesului* persoana are dreptul s! 4ie asistat! de un aocat ales saunumit din o4iciu$

6n al treilea r6nd* dreptul dat presupune neamestecul 6n actiitatea per3soanelor care e:ercit! ap!rarea 6n limitele pre!Fute de le,e$Dreptul la li&era circula"ie este receptat 6n Constitu"ia noastr! <eFi

art$ 28= din %actul interna"ional cu priire la drepturile ciile şi politice$Ast4el* dreptul dat preede/

a8 orice persoană$ care se află în mod legal pe teritoriul unui stat areacolo dreptul de a circula lier şi de aşi alege lier reşedinţa1

8 orice persoană este lieră să părăsească orice ţară$ inclusiv pro pria ţară. &n aza celor expuse$ %onstituţia !epulicii Moldova staileşte că (oricărui cetăţean... îi este asigurat dreptul de aşi staili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară$ de a

ieşi$ de a emigra şi de a reveni în ţară+..ine6n"eles* acest drept nu poate 4i a&solutiFat$ iecare stat e 6n drept

s! 4ac! unele restric"ii necesare pentru a ocroti securitatea na"ional!* ordi3nea pu&lic!* s!n!tatea ori moralitatea pu&lic! şi li&ert!"ile altora$

-i 43% t-




Dreptul la ocrotirea ie"ii intime* 4amiliale şi priate este re,lementatde art$ 29 al Constitu"iei$ Le,ea suprem! utiliFeaF! trei cate,orii/ ia"aintim!* ia"a 4amilial! şi ia"a priat!$ In acelaşi timp 6ns! ea nu le de4ini3

tieaF!* c!ci cate,oriile date "in nu numai de ştiin"a dreptului* ci şi de alteştiin"e$ La cele spuse mai men"ion!m şi 4aptul c! ia"a intim!* ia"a 4amili3al!* ia"a priat! con"in nu at6t un caracter uridic* c6t moral$

La cele spuse mai ad!u,!m c! orice persoan! are dreptul s! dispun!de ea 6ns!şi aşa cum consider!* cu condi"ia c! nu 6ncalc! drepturile şi li&er3t!"ile altora* ordinea pu&lic!* &unele morauri$

Iniola&ilitatea domiciliului* cons4in"it! prin art$ 27 al Constitu"ieiRepu&licii #oldoa* e:prim! interdic"ia p!trunderii sau r!m6nerii 6n domi3ciliu sau 6n reşedin"a unei persoane 4!r! consim"!m6ntul acesteia$ %entru aeita interpretarea a&solut! a acestui drept* Constitu"ia preede situa"iile 6ncare se admite* totuşi* a&aterea* 6n condi"iile le,ii* de la aceast! interdic"ie,eneral!$ La ele se atri&uie/

a8 executarea unui mandat de arestare sau a unei #otărîri 2udecătoreşti1

8 înlăturarea unei prime2dii care ameninţă viaţa$ integritatea fizică sau unurile unei persoane1

c8 prevenirea răspîndirii unei epidemii.

9<.? 0 Drepturile economice$ sociale şi culturale în

!epulica Moldova

Toate drepturile omului s6nt la 4el de importante şi 4ormeaF! un totunitar$ Reieşind din con"inutul lor* pot 4i distinse c6tea cate,orii de drep3turi şi li&ert!"i$

O cate,orie distinct! o 4ormeaF! drepturile şi li&ert!"ile social3eco3nomice şi culturale$ Aceste drepturi şi li&ert!"i prin con"inutul lor asi,ur!condi"iile sociale şi materiale de ia"!* educa"ia şi posi&ilitatea protec"ieiacestora$ Din aceast! cate,orie 4ac parte/ dreptul la 6n!"!tur!P dreptul laocrotirea s!n!t!"iiP dreptul la un mediu 6nconur!tor s!n!tosP dreptul lamunc! şi protec"ia munciiP dreptul la ,re!P dreptul la proprietate priat! şi

protec"ia acesteiaP dreptul la asisten"! şi protec"ie social!P dreptul copiilor şi tinerilor la protec"ie şi asisten"!P dreptul persoanelor +andicapate la o

protec"ie special!$Dreptul la 6n!"!tur! este re,lementat 6n art$ ') din Constitu"ie* 6n!3

"!mmtul* procesul de instruire prin intermediul c!ruia se realiFeaF! dreptul

3H ;7; ş3




la 6n!"!tur!* este caracteriFat ca/ o&li,atoriu p6n! la o anumit! etap! deinstruire* ,ratuit* laic şi democratic$ Institu"iile de 6n!"!m6nt pot 4i at6tstatale c6t şi nestatale$ Statul asi,ur!* 6n condi"iile le,ii* dreptul de a ale,e

lim&a de educare şi instruire a persoanelor$Dreptul la ocrotirea s!n!t!"ii este re,lementat de art$ '5 al Consti3

tu"iei$ %rin con"inutul s!u* acest drept asi,ur! cet!"eanului s!n!tatea prin p!strarea şi deFoltarea calit!"ilor sale 4iFice şi mintale care s!3i permit! o participare e4icient! la ia"a politic!* economic!* social! şi cultural!$ #i3nimumul asi,ur!rii medicale o4erit de stat este ,ratuit$

Dreptul la un mediu 6nconur!tor s!n!tos este re,lementat de art$ '8 alConstitu"iei$ iecare om are dreptul la un mediu 6nconur!tor neprimediosdin punct de edere ecolo,ic pentru ia"! şi s!n!tate* precum şi la produsealimentare şi o&iecte de uF casnic ino4ensie$ Statul ,aranteaF! 4iec!rui om

dreptul ia accesul li&er şi la r!sp6ndirea in4orma"iilor eridice priitoare lastarea mediului 6nconur!tor$ T!inuirea sau 4alsi4icarea in4orma"iilor despre4actorii ce s6nt 6n detrimentul s!n!t!"ii oamenilor se interFice prin le,e$

Dreptul la munc! şi la protec"ia muncii este re,lementat de art$ ;'al Constitu"iei$ Acest drept caracteriFeaF! corela"ia uridic! a omului cusocietatea 6n condi"iile economiei de pia"!$ El include at6t li&era ale,erea muncii* condi"ii ec+ita&ile şi satis4!c!toare de munc! c6t şi m!surile de

protec"ie 6mpotria şomaului$ Dreptul la munc! cuprinde* de asemenea*salariFarea muncii depuse* dreptul la ne,ocieri 6n materie de munc! şi ca3racterul o&li,atoriu al conen"iilor colectie$ Concomitent* este interFis!

munca 4or"at!$Dreptul la ,re! este re,lementat de art$ ;) al Constitu"iei$ Greaconstituie o 6ncetare colecti! şi oluntar! a lucrului 6n scopul o&li,!riiadministra"iei la respectarea intereselor pro4esionale cu caracter economicşi social al salaria"ilor$ Dat 4iind 4aptul c! 6ncetarea muncii poate duce launele consecin"e ,rae pentru 6ntrea,a societate* acest drept nu se re4er!la toate cate,oriile de salaria"i$ Aşa* &un!oar!* nu dispun de un asemeneadrept 4unc"ionarii pu&lici* militarii* precum şi alte cate,orii de salaria"i* demunca c!rora depinde &unul mers al lucrului 6ntre,ii societ!"i$

Dreptul la proprietatea priat! este re,lementat de art* ;5 al Consti3

tu"iei$ Acest drept este o prero,ati! inerent! naturii umane$ %roprietateareFult! din munca 4iec!rui om$ Statului 6i reine o&li,a"iunea de a ,aranta proprietatea$ Caracterul licit al do&6ndirii propriet!"ii se preFum!$ Nimeninu poate 4i e:propriat dec6t pentru o cauF! de utilitate pu&lic!* sta&ilit!

ni ;7) H3



.oris Ne,ru* Aiina Ne,ru

potriit le,ii* cu dreapt! şi preala&il! desp!,u&ire$ Dreptul la moştenire a propriet!"ii este ,arantat$

Dreptul la asisten"! şi protec"ie social! este re,lementat de art* ;8 al

Constitu"iei$ Acest drept o&li,! statul s! ia m!suri pentru ca orice om s!ai&! un niel de trai decent* care s!3i asi,ure s!n!tatea şi &un!starea lui şi4amiliei lui* cuprinF6nd +rana* 6m&r!c!mintea* locuin"a* 6n,riirea medi3cal!* precum şi sericiile sociale necesare* 6n aceast! ordine de idei* cet! 3"enii au dreptul la asi,urare 6n caF de şoma* &oal!* inaliditate* !duie*

&!tr6ne"e sau 6n celelalte caFuri de pierdere a miloacelor de su&Fisten"!* 6nurma unor 6mpreur!ri independente de oin"a lor$

Dreptul copiilor şi tinerilor la protec"ie şi asisten"! 6şi ,!seşte re4lec3tare 6n art$ ;7 şi )( ale Constitu"iei$ #en"ion!m 4aptul c! maoritatea drep3turilor şi li&ert!"ilor constitu"ionale se re4er! 6n mod direct at6t la copii c6tşi la tineri$ In ce prieşte articolele men"ionate mai sus* ele s6nt c+emate

s! atra,! aten"ia la sta&ilirea unui re,im special de asisten"! şi protec"ie a,enera"iei 6n creştere$

Dreptul persoanelor +andicapate la protec"ie special! este re,lemen3tat de art$ )1 al Constitu"iei$ Cate,oria aceasta de persoane nu poate s!nu &ene4icieFe 6ntr3o societate democratic! de o protec"ie special!$ StatulurmeaF! s! 6ntreprind! toate m!surile pentru a crea condi"ii normale detratament* de readaptare* de 6n!"!m6nt* de instruire şi de inte,rare social!a acestor persoane$

274. rept"rile e2cl"+iv politice

Un stat democratic şi de drept poate 4i doar acel stat 6n care poporul se,uerneaF! sin,ur$ Aceast! a:iom! şi3a ,!sit re4lectare 6n art$ 2 al Consti3tu"iei Repu&licii #oldoa* care sta&ileşte c! sueranitatea na"ional! apar3"ine poporului Repu&licii #oldoa* care o e:ercit! 6n mod direct şi prinor,anele sale repreFentatieM şi c! nici o persoan! particular!* nici o partedin popor* nici un ,rup social* nici un partid politic sau o alt! 4orma"iuneo&şteasc! nu poate e:ercita puterea de stat 6n nume propriu$ UFurparea

puterii de stat constituie cea mai ,ra! crim! 6mpotria poporuluiM$6n aceast! ordine de idei* o importan"! maor! o are dreptul electoral

ca o totalitate de norme uridice ce re,lementeaF! rela"iile sociale ce "in de participarea cet!"enilor la 4ormarea autorit!"ilor pu&lice şi la solu"ionareacelor mai importante pro&leme ale societ!"ii şi ale statului$

Dreptul electoral constituie un drept e:clusi politic şi are un caracter comple:* cuprinF6nd at6t dreptul de a ale,e* c6t şi dreptul de a 4i ales$

3i ;75 J




a8 !eferitor la dreptul de a alege$ menţionăm f aptul că$ în conformitatecu %onstituţia !epulicii Moldova$ el este exprimat prin denumireade drept de vot ;vezi art. JH8. Potrivit art. JH ;<8 din %onstituţie$

votul este universal$ egal$ direct$ secret şi lier exprimat.Uniersalitatea otului const! 6n aceea c! cet!"enii Repu&licii #ol3doa* su& reFera doar a condi"iilor de 6rst! şi aptitudinii intelectuale saumorale* au dreptul de a ota$ Uniersalitatea este una din cele mai impor3tante tr!s!turi ale dreptului de ot$ Constitu"ia nu caracteriFeaF! de4ini3ti aceast! tr!s!tur!* l!s6nd de a 4ace acest lucru le,ilor or,anice$ Aşa* dee:emplu* con4orm Codului Electoral* au dreptul de a ale,e %arlamentul ce3t!"enii Repu&licii #oldoa care p6n! 6n Fiua ale,erilor inclusi au 6mplinit6rst! de 19 ani$ Nu pot ale,e/ militarii cu sericiul 6n termen* aliena"ii şide&ilii mintali* persoanele declarate de instan"a udec!toreasc! incapa&ileP

persoanele condamnate la pria"iune de li&ertate prin +ot!rire udec!to3reasc! de4initi!* 6n asemenea mod e re,lementat! pro&lema 6n cauF! şi 6nceea ce prieşte ale,erile locale$

E,alitatea otului este o alt! caracteristic! a dreptului de ot* ea 4iindo re,lementare a e,alit!"ii 6n dreptul tuturor cet!"enilor Repu&licii #oldo3a 6n 4a"a le,ii şi a autorit!"ilor pu&lice* 4!r! deose&ire de ras!* na"ionali3tate* ori,ine etnic!* lim&!* reli,ie* se:* opinie* apartenen"! politic!* aeresau de ori,ine social!$ E,alitatea otului permite participarea tuturor cet!3"enilor la ale,eri$ -otul e,al se realiFeaF! dac!P 4iecare cet!"ean are dreptulla un sin,ur ot pentru ale,erea aceluiaşi or,an de statP circumscrip"iileelectorale pentru ale,erea aceluiaşi or,an de stat s6nt e,ale ca num!r de

locuitori$-otul direct const! 6n aceea c! ale,!torii 6şi e:prim! direct* personal*opinia* acordul sau deFacordul despre candida"ii propuşi$ O asemenea mo3dalitate e:clude posi&ilitatea 4olosirii unor intermediari* repreFentan"i 6ne:primarea oin"ei electorale$

Secretul otului este de asemenea un caracter al dreptului de ot şie:prim! acea posi&ilitate a cet!"enilor de a3şi mani4esta li&er oin"a lor cu priire la candida"ii propuşi* 4!r! ca aceast! mani4estare s! poat! 4i cu3noscut! de c!tre al"ii$ Secretul otului implic! anumite m!suri şi ,aran"iielectorale* cum ar 4i/ uni4ormitatea &uletinelor de ot* sec"ii de otare cuca&ine sau camere de otare 6n care ale,!torul intr! sin,ur şi oteaF! po3triit conin,erii saleP introducerea &uletinului 6n urna de ot personal* dec!tre ale,!tor$ De asemenea este interFis! preFen"a oric!rei persoane 3 6na4ara celei care oteaF! 3 6n camera de otare sau 6n ca&inele de ot$

3H ;78 ş3




-otul li&er e:primat de4ineşte posi&ilitatea cet!"eanului de a participasau nu la ale,eri* iar 6n caFul 6n care particip! s!3şi mani4este li&er op"iunea

pentru o anumit! l ist! de candida"i sau pentru un anumit candidat$

8 Dreptul de a fi ales. 0cest drept este reglementat de articolul JHdin %onstituţie. Din conţinutul lui rezultă că o persoană poate fialeasă în calitate de consilier$ deputat$ şef de stat sau în alte organe reprezentative dacă are drept de vot şi dacă îndeplineşte şi altecondiţii stailite de lege.

%entru a 4i aleas!* o persoan! tre&uie mai 6nt6i* s! ai&! drept de ot*adic! s! 6ndeplineasc! toate condi"iile ar!tate mai sus$ 6n a4ar! de aceas 3ta* pentru 4iecare 4unc"ie pu&lic! electi! s6nt pre!Fute anumite condi"iispeci4ice$

Ast4el* con4orm Codului Electoral* nu pot 4i aleşi/ militarii actii* u 3dec!torii* lucr!torii procuraturii* poli"iei şi ai or,anelor securit!"ii na"iona3

le$ %entru a candida la ale,eri* asemenea cate,orii de cet!"eni urmeaF! ca pe durata campaniei electorale s! renun"e la sericiul pro4esat$ E necesar!*de asemenea* atin,erea 6rstei de 21 de ani p6n! la data ot!rii$

In ce prieşte dreptul de a 4i ales şe4 al statului* Constitu"ia <art$ 89= preede* pe l6n,! 4aptul c! persoana ce candideaF! la aceast! 4unc"ie tre 3 &uie s! dispun! de dreptul de a ale,e* tre&uie s! mai atin,! 6rsta de ;( deani* s! cunoasc! lim&a o4icial! a statului* precum şi condi"ia c! a locuit saulocuieşte pe teritoriul Repu&licii #oldoa nu mai pu"in de 1( ani$

O pro&lem! aparte o repreFint! dreptul de reocare a celor aleşi$ Con3stitu"ia Repu&licii #oldoa nu preede procedura de reocare a deputa"i3lor 6n %arlament* l!s6nd ca aceast! pro&lem! s! 4ie re,lementat! prin le,eor,anic!$

C6t prieşte %reşedintele Repu&licii #oldoa* Constitu"ia re,le3menteaF! pro&lemele le,ate de demisia sau demiterea sa$ %ropunerea dedemitere* a putea 4i +ot!r6t! de %arlament numai dac! a 4ost cerut! 6nmodul sta&ilit şi numai dac! a 4ost acceptat! prin otul a cel pu"in dou!treimi din deputa"i$

Din aceast! cate,orie 4ac parte/ li&ertatea conştiin"ei* li&ertatea opi3i şi a e:prim!rii* li&ertatea crea"iei* dreptul la in4orma"ie* li&ertatea 6n3

4 ;79 t3mei




uimirilor* dreptul de asociere 6n partide şi alte or,aniFa"ii social3politice*dreptul de a 6ntemeia şi de a se a4ilia la sindicate* secretul coresponden"ei$

Li&ertatea conştiin"ei este re,lementat! prin art$ '1 al Constitu"iei$

Aceast! li&ertate const! 6n li&ertatea omului de a 6mp!rt!şi orice reli,ie saude a nu 6mp!rt!şi nici una$ 6n acelaşi timp* cultele reli,ioase s6nt separatede stat şi se or,aniFeaF! potriit statutelor proprii* 6n rela"iile dintre ele4iind interFise orice mani4est!ri de 6nr!&ire$

Cultele reli,ioase s6nt autonome* separate de stat şi se &ucur! de spri3 inul acestuia* inclusi prin 6nlesnirile asisten"ei reli,ioase 6n armat!* 6nspitale* 6n penitenciare* 6n aFiluri şi or4elinate$

Li&ertatea opiniei şi a e:prim!rii şi3a ,!sit re4lectare 6n art$ '2 al Con3stitu"iei$ Deşi* 4ormal* aceast! li&ertate era proclamat! şi anterior* 6n con3di"iile re,imului totalitar comunist* ea presupunea o posi&ilitate a omului6nc!tuşat! 6n ade!rul a&solutM al ideolo,iei comuniste$

In noua iFiune constitu"ional!* se consider! un lucra 4iresc ca oric!ruicet!"ean s!3i 4ie ,arantat! li&ertatea ,6ndirii* a opiniei$ Se consider! 4ireasc! şili&ertatea e:prim!rii 6n pu&lic prin cu6nt* ima,ine sau prin alt miloc posi&il$

Li&era e:primare ca li&ertate cet!"eneasc! 4undamental! nu poate 4ia&solutiFat!$ Ea nu poate preudicia onoarea* demnitatea sau drepturile al3tei persoane la iFiune proprie$

Constitu"ia sta&ileşte* de asemenea* c! s6nt interFise şi pedepsite prinle,e contestarea şi de4!imarea statului şi a poporului* 6ndemnul la r!F&oide a,resiune* la ur! na"ional!* rasial! sau reli,ioas!* incitarea la discrimi3nare* la separatism teritorial* la iolen"! pu&lic!* precum şi alte mani4est!ri

ce atenteaF! la re,imul constitu"ionalM$Li&ertatea crea"iei* cons4in"it! prin art$ '' al Constitu"iei* ,aranteaF!li&ertatea crea"iei ştiin"i4ice şi literare$ O asemenea li&ertate poate aea locnumai 6n condi"iile interFicerii cenFurii$ Din aceste considerente* Constitu3"ia sta&ileşte c! crea"ia nu este supus! cenFuriiM$

E semni4icati şi 4aptul c! Le,ea 4undamental! introduce 6n circula"ie*ridic6nd3o la un niel maor* o nou! cate,orie* pe cea de proprietate in3telectual!M$ Dreptul cet!"enilor la proprietatea intelectual!* interesele lor morale şi materiale ce apar 6n le,!tur! cu dierse ,enuri de crea"ie intelec3tual! s6nt ap!rate de le,e$

De aici reFult! şi o&li,a"iunea statului de a p!stra* deFolta şi propa,arealiF!rile culturii şi ştiin"ei na"ionale şi mondiale$

Dreptul la in4orma"ie* proclamat de art$ '; al Constitu"iei* este undrept nou receptat 6n Constitu"ia noastr! din documentele interna"ionale 6n

ni ;77 53




acest domeniu$ Con"inutul dreptului la in4orma"ie este comple:$ El presu3 pune dreptul persoanei de a aea acces la orice in4orma"ie de interes pu3 &lic* 6n aceast! ordine de idei* autorit!"ile pu&lice* potriit competen"elor

ce le rein* s6nt o&li,ate s! asi,ure in4ormarea corect! a cet!"enilor asupratre&urilor pu&lice şi asupra pro&lemelor de interes personal* iar miloacelede in4ormare 6n mas! de orice natur! 3 pu&lice sau priate 3 s6nt o&li,ates! asi,ure in4ormarea corect! a opiniei pu&lice$

#iloacele de in4ormare pu&lic! nu s6nt supuse cenFurii$-or&ind de dreptul la in4orma"ie ca drept de importan"! maor! 6n con3

di"iile unui democratism real* e neoie de a nu uita şi de 4aptul c! dreptulla in4orma"ie nu tre&uie s! preudicieFe m!surile de protec"ie a cet!"enilor sau si,uran"a na"ional!$

Li&ertatea 6ntrunirilor* cons4in"it! prin art$ ;( al Constitu"iei* se a4l!

6ntr3o str6ns! le,!tur! cu li&ertatea conştiin"ei* precum şi cu li&ertatea dee:primare$ Aceast! li&ertate se poate e:ercita prin mai multe 4orme şi mi3loace$ Deşi nominaliFeaF! doar patru din ele <mitin,urile* demonstra"iile*mani4est!rile* procesiunile=* Constitu"ia nu restr6n,e 4ormele de realiFarea li&ert!"ii 6ntrunirilor numai la acestea$ Ast4el* Constitu"ia le,aliFeaF! şiorice alte 6ntruniri$ %rincipalul e ca ele s! 4ie* şi acest lucru reiese din con3"inutul prescris* paşnice şi 4!r! nici un 4el de arme$

Li&ertatea partidelor şi altor or,aniFa"ii social3politice cuprinde po3si&ilitatea cet!"enilor de a se asocia 6n partide şi 6n alte or,aniFa"ii social3

politice cu scopul de a participa la ia"a politic!* social!* cultural! etc$ %re3ederile art$ ;1 al Constitu"iei se re4er! la asociere ca reFultat al e:ercit!rii

unei li&ert!"i 4undamentale$ Dreptul de asociere este una din e:presiile pluralismului politic incompati&il cu dictatura şi totalitarismul$ %artideleşi alte or,aniFa"ii social3politice s6nt e,ale 6n 4a"a le,ii$ O asemenea pree3dere e:clude rolul conduc!tor şi 6ndrum!tor al unui partidM$

Constitu"ia interFice actiitatea partidelor şi altor or,aniFa"ii social3 politice care* prin scopurile ori actiitatea lor* militeaF! 6mpotria plu3ralismului politic* a principiilor statului de drept* a sueranit!"ii şi inde3

penden"ei* a inte,rit!"ii teritoriale a Repu&licii #oldoa$ E interFis!* deasemenea* actiitatea partidelor constituite din cet!"eni str!ini$

Dreptul de a 6ntemeia şi de a se a4ilia la sindicate* cons4in"it prin art$

;2 al Constitu"iei* e o mani4estare a dreptului de asociere a cet!"enilor$$$Orice salariat 3 sta&ileşte Constitu"ia 3 are dreptul de a 6ntemeia şi de a sea4ilia la sindicate pentru ap!rarea intereselor saleM$

-ş .00 =r




Secretul coresponden"ei 6şi ,!seşte re4lectare 6n art$ '( al Constitu"iei$El cons4in"eşte un principiu 4undamental care urm!reşte scopul de a pro3tea posi&ilitatea persoanelor de a3şi comunica prin scris* prin tele4on sau

prin alte miloace de comunicare* ,6ndurile şi opiniile* 4!r! a 4i cunoscutede al"ii* cenFurate sau 4!cute pu&lice$

2747 rept"rile-*ara,ii

6ns!şi denumirea lor scoate 6n eiden"! menirea de a 4i ,aran"ii con3stitu"ionale$ La ele* con4orm Constitu"iei Repu&licii #oldoa* se/ atri&uiedreptul de peti"ionare şi dreptul persoanei !t!mate de o autoritate pu&lic!$

Dreptul de peti"ionare e pre!Fut de art$ )2 al Constitu"iei$ E:ercita3rea acestui drept este o modalitate de reFolare a unor pro&leme personalesau de ,rup$ Din dispoFi"iile art$ )2 reFult! c! cet!"enii au dreptul s! se

adreseFe autorit!"ilor pu&lice prin peti"ii 4ormulate numai 6n numele sem3natarilorM* iar or,aniFa"iile le,al constituite au dreptul s! adreseFe peti"iie:clusi 6n numele colectielor pe care le repreFint!M$

Dreptul persoanei !t!mate de o autoritate pu&lic!* re,lementat deart$ )' al Constitu"iei* este un drept 4undamental* 6ncadrat in cate,oriadrepturilor3,aran"ii$ Con4orm preederilor art$ )'* persoana !t!mat!6ntr3un drept al s!u de o autoritate pu&lic!* printr3un act administrati sau

prin nesolu"ionarea 6n termenul le,al a unei cereri* este 6ndrept!"it! s! o&3"in! recunoaşterea dreptului pretins* anularea actului şi repararea pa,u&eiM<eFi alin$ <1==$

Acest drept presupune* de asemenea* r!spunderea patrimonial! a sta3tului pentru preudiciile cauFate prin erorile s!6rşite 6n procesele penalede c!tre or,anele de anc+et! şi instan"ele udec!toreşti$

'1.(.8. 0ol"l "terii 3"decătoreşti 4 reali5area drept"rilor

4 0ep"#lica Moldova

Ataşat! idealurilor democra"iei moderne* 6n care recunoaşterea şi ,a3rantarea drepturilor omului repreFint! un element central* Repu&lica #ol3doa p!şeşte pe drumul cre!rii cadrului institu"ional şi le,islati al unuistat de drept$

6n aceast! ordine de idei* un loc maor reine puterii udec!toreştic+emate s! reac"ioneFe prompt la orice atentare la drepturile şi li&ert!"ileomului$ Temeiul uridic al rolului de ,arant al drepturilor omului atri&uit

-m .01 ş-




puterii udec!toreşti 6l constituie art$ 2( al Constitu"iei Repu&licii #oldo3a* 6n care se re,!seşte dispoFi"ia art$ 9 al Declara"iei Uniersale a Drep3turilor Omului* con4orm c!ruia orice persoan! are dreptul la satis4ac"ie

e4ecti! din partea instan"elor udec!toreşti competente 6mpotria actelor care ioleaF! drepturile* li&ert!"ile şi interesele sale le,itimeM$ Nici o le,enu poate 6n,r!di accesul la usti"ie$

Aceast! misiune a usti"iei se poate realiFa ast!Fi* dat 4iind 4aptul c!unul din principiile puse la &aFa conceptului constitu"ional* e principiulsepara"iei puterilor 6n stat 6n putere le,islati!* putere e:ecuti! şi putere

udec!toreasc!$ Cea de3a treia putere 3 puterea udec!toreasc! 3 actieaF!numai 6n limitele sistemului instan"elor udec!toreşti* acestea 4iind sin,u3rele autorit!"i pu&lice c+emate s! 6n4!ptuiasc! usti"ia 6n stat cu spriinul

procuraturii* or,anelor de anc+etare* aocaturii$

Constitu"ia proclam! c! usti"ia se 6n4!ptuieşte 6n numele le,ii şi sta3 &ileşte principiul potriit c!ruia udec!torii s6nt independen"i* impar"iali şise supun numai le,ii$

Con4orm concep"iei constitu"ionale şi concep"iei re4ormei udiciareşi de drept* sistemul instan"elor udec!toreşti include* precum urmeaF!/

udec!torii* Cur"ile de Apel* Curtea Suprem! de Kusti"ie$%rin acest sistem se permite ocrotirea mai deplin! şi e4icace a dreptu3

rilor şi li&ert!"ilor omului* deoarece* 4orm6nd o re"ea udec!toreasc! destulde deas!* creeaF! posi&ilit!"i reale ca orice 6ntre&are de drept s! 4ie solu"i3onat! prin intermediul udec!"ii$

Constitu"ia preede posi&ilitatea cre!rii pentru anumite cate,orii de cauFea udec!toriilor specialiFate$ Acestea permit solu"ionarea e4icient! a liti,iilor de orice natur!/ ciil!* economic!* administrati!* penal!* comercial! etc$

E:trem de important! e preederea alin$ <'= al art$ 11) din Constitu"iecare interFice 6n4iin"area instan"elor udec!toreşti e:traordinare$ Aceast!restric"ie* usti4icat! istoric şi politic* se 4undamenteaF! pe principiile ce,uerneaF! statul de drept$

Se poate a4irma c! protec"ia celor mai importante drepturi ale persoa3nei a 4i ,arantat! de or,anele udiciare* iat! doar c6tea drepturi ce or 4i,arantate cu autorul puterii udec!toreşti/ dreptul la li&ertate* la si,uran"a

persoanei* la ia"a sa priat!* la ap!rare* iniola&ilitatea domiciliului şi

secretul coresponden"ei etc$6n priin"a drepturilor men"ionate* or,anele udiciare s6nt o&li,ate s!

respecte anumite re,uli procesuale/

-Ş .02 1^




Orice persoan! acuFat! de un delict este preFumat! neinoat! p6n! c6nd ino!"ia sa a 4i doedit! 6n mod le,al* 6n cursul unui proces udiciar pu&lic* 6n cadrul c!ruia i s3au asi,urat toate ,aran

"iile necesare ap!r!rii sale <art$ 21 al Constitu"iei=$7 Nimeni nu a 4i condamnat pentru ac"iuni sau omisiuni care* 6n mo3mentul comiterii* nu constituiau un act delictuos$ De asemenea* nuse a aplica nici o pedeaps! mai aspr! dec6t cea care era aplica&il!6n momentul comiterii actului delictuos <art$ 22 al Constitu"iei=$

5 %erc+eFi"ionarea* re"inerea sau arestarea unei persoane s6nt permisenumai 6n caFurile şi cu procedura pre!Fute de le,e$ Re"inerea nu

poate dep!şi 82 de ore$ Arestarea se 4ace 6n temeiul unui mandatemis de udec!tor pentru o durat! de cel mult '( de File$ Asuprale,alit!"ii mandatului* arestatul se poate pl6n,e udec!torului* careeste o&li,at s! se pronun"e prin +ot!r6re motiat!$ Termenul ares3t!rii poate 4i prelun,it cel mult p6n! la 12 luni$ Celui re"inut sauarestat i se aduc de 6ndat! la cunoştin"! motiele re"inerii sau alearest!rii* iar 6ninuirea36n cel mai scurt termenP motiele re"ineriişi 6ninuirea se aduce la cunoştin"! numai 6n preFen"a unui aocat*ales sau numit din o4iciu <art$ 2) al Constitu"iei=$

6n tot cursul procesului p!r"ile au dreptul s! 4ie asistate de un aocat ales sau numit din o4iciu <art$ 25 al Constitu"iei=$

%ersoana !t!mat! 6ntr3un drept al s!u de o autoritate pu&lic!* prin3tr3un act administrati sau prin nesolu"ionarea 6n termenul le,al aunei cereri* este 6ndrept!"it! s! o&"in! recunoaşterea dreptului pre3

tins* anularea actului şi repararea pa,u&ei$ Statul r!spunde patri3monial* potriit le,ii* pentru preudiciile cauFate prin erorile s!6r3şite 6n procesele penale de c!tre or,anele de anc+et! şi instan"ele

udec!toreşti <art$ )' al Constitu"iei=$s 6mpotria +ot!r6rilor udec!toreşti* p!r"ile interesate şi or,anele de stat

competente pot e:ercita c!ile de atac <art$ 117 al Constitu"iei=$ Este o&li,atorie respectarea sentin"elor şi a altor +ot!r6ri de4initie

ale instan"elor udec!toreşti* precum şi cola&orarea solicitat! deacestea 6n timpul procesului* al e:ecut!rii sentin"elor şi a altor +ot!r6ri udec!toreşti de4initie <art$ 12( al Constitu"iei=$

Ne3am re4erit doar la unele ,aran"ii ale drepturilor şi li&ert!"ilor omu3lui ce reFult! din actiitatea puterii udec!toreşti* 6n condi"iile statului dedrept* ele* &ine6n"eles* s6nt mult mai lar,i şi reFult! şi din alte preederi aleConstitu"iei Repu&licii #oldoa$

-Ş .0% Ş-




* * *

6n realiFarea practic! a drepturilor* li&ert!"ilor şi ,aran"iilor enumerates6ntem la 6nceput de cale$ Spunem la 6nceput* deoarece multe din acestea

4ie c! au lipsit complet* 4ie c! au aut un alt sens* 4iind limitate de c!trere,imul totalitar comunist 6ntr3un cadru strict* departe de cel ce "ine destandardele interna"ionale$ Actualmente* c6nd are loc reenirea la alorilesocial3umane* urmeaF! s! 4acem totul ca spiritul uman ce se con"ine 6ntoate documentele interna"ionale la care Repu&lica #oldoa este parte s!trium4e la usta lui aloare 6n le,isla"ia na"ional!$


1$ Ce este le,alitatea Numi"i principiile şi tr!s!turile le,alit!"ii$

2$ C6nd apare le,alitatea'$ Ce este ordinea le,al! CaracteriFa"i raportul cate,oriilor ordinea social!M 3 ordinea le,al!M$

;$ Numi"i ,aran"iile le,alit!"ii şi ordinii le,ale$ CaracteriFa"i3le$)$ Ce este disciplina CaracteriFa"i importan"a disciplinei la etapa

actual!$5$ Ce le,!tur! e:ist! 6ntre le,alitate* ordine le,al! şi disciplin!8$ Ce este democra"ia Ce aspecte ale democra"iei cunoaşte"i9$ CaracteriFa"i caracterul uman al democra"iei$


1$ Ale:andru Arseni* Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar$ -oi$ I* C+işin!u* 2(()$

2$ Teodor CQrna"* Drept constituţional$ C+işin!u* 2((;$'$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucu

reşti* 2((1$;$ Tudor Dr!,anu* Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat ele

mentar$ -oi$ I* II* .ucureşti* 2((($)$ Drepturile omului în !epulica Moldova$ C+işin!u* 1779$5$ So4ia %opescu* Statul de drept în dezaterile contemporane$ .ucureşti*

1779$

8$ Ion -ida* Drepturile omului în reglementări internaţionale$ .ucureşti*1777$9$ %+ilippe #alaurie* 0ntologia gîndirii 2uridice$ .ucureşti* 1778$7$ Gior,io Del -ecc+io* >ecţii defilosofie 2uridică$ .ucureşti* 177'$

-$ .04 &



Statulde drept

u f

4&dentificarea statu#d cu drepţi4 faptul \ R 6 i 2uridic este rondiţin nscesară F unei3 adevărate Atîinţs a dreptului$încercarea dea &sgiOdmaOun stai ca (statele Odrept+ tct5 m rzzli.tats perfect inaFsaEaiF$ siiripiu>OmoţiiE că *ficAstai" treuie s! fie cunec,s4estX un stat as ărepOc$+.

Conceptul statului de drept$

Eolu"ia ideii statului de drept$ Statul poli"ienesc* statul le,al* statulconstitu"ional* statul de drept$

%remisele şi e:i,en"ele statului de drept$%ro&lemele constituirii statului d



221 Conce)tu! (e st"t (e (re)t

Dintr3o analiF! a doctrinelor despre stat* mai ales ale "!rilor care au4ost su& un re,im totalitar* se poate lesne o&sera c! conceptul de stat dedrept este un concept necesar şi util$ Sinta,ma stat de dreptM reFult! din

asocierea celor doi termeni statulM şi dreptulM* 6ntre stat şi drept e:ist! orela"ie puternic!$ Starul şi dreptul constituie o unitate de contrarii$ Re4erin3du3se la aceast! pro&lem!* pro4esorul uniersitar Nicolae %opa men"ioneaF!urm!toarele/ Dreptul are rolul de corsetM al tensiunilor ce apar 6n procesulde e:ercitare a conducerii sociale prin intermediul actiit!"ii de stat$ %e dealt! parte* statul ,aranteaF! realiFarea dreptului şi reinte,reaF! ordinea uri3dic! leFat! prin actiit!"i iliciteM$1 Alt4el spus* 6n timp ce dreptul 4urniFeaF!re,ulile ,enerale şi o&li,atorii potriit c!rora se e:ercit! puterea de stat*statul asi,ur! o&li,atiitatea normelor uridice* traducerea lor 6n ia"!$

In aceast! ordine de idei* eiden"iem şi remarca pe care o 4ace saantulma,+iar Imre SFa&o/ 6n ceea ce prieşte le,!tura dintre statM şi dreptM ,+i3

limelele tre&uie s! 4ie plasate 6n mod corect* ast4el c! dac! se or&eşte de drepttar! stat* cu6ntul dreptM tre&uie s! 4ie pus 6ntre ,+ilimele* pentru c! 6n acestcaF nu este 6n mod real dreptP daca se or&eşte* dimpotri!* de drept statalM*atri&utul statalM nu tre&uie s! 4ie pus 6n ,+ilimele* c!ci este de prisos* 6n oricecaF* prin interen"ia starului ia naştere dreptul$ !r! stat nu e:ist! dreptM$2

Cele spuse ne permit s! concluFion!m c! statul de dreptM* 6n calitatede concept şi 4orm! de e:primare* nu este o simpl! asociere de cuinte$El e:prim! o condi"ie cu priire la putere* o mişcare de ra"ionaliFare şi deordine a acesteia$'

Conceptul stat de dreptM este o crea"ie teoretic! pentru apari"ia c!reiaomenirii i3au tre&uit sute de ani$ Conceptul dat a cunoscut c6tea nielurisau 4orme de edi4icare şi anume/ statul poli"ienesc* statul le,al* statul con3stitu"ional$

Statul poliţienesc <%olitFeistaat= constituie una din 4ormele ini"ialeale statului de drept$ Acest stat a 4ost mult! reme asem!nat cu o4orm! de or,aniFare statal! care nea,! dreptul$

6n realitate* statul poli"ienescM constituie una dintre 4ormele statuluide drept* numai c!* 6ntr3un ast4el de stat* dreptul aplica&il este cel al ,u3

1 Nicolae %opa* *pera citată$ pa,$ 1(($2 Im&re SFa&o* >eş fondements de la T#eorie du Droit$ .udapest* 178'* pa,$ 11;$' Ion Deleanu* *pera citată$ pa,$ 1('$

-f .06 e-




ern!m6ntului* al e:ecutiului$ Dreptul este impre,nat de ideea ine,alit!3"ii p!r"ilor 6n raportul uridic$1 Re4erindu3ne la ideea statului poli"ienesc*tre&uie s! "inem cont de 4aptul c! acest stat nu este neap!rat sinonim cu

deFordinea sau cu tirania s6n,eroas!$( anecdot! ne permite s! ilustr!m acest 4apt$ %etru cel #are* "arul Rusiei* a a4lat c! 6n %rusia 4usese pus la punct un nou procedeu de e:ecu"iecapital!$ -eşnic aid de nout!"i şi dornic de per4ec"ionare* el i3a cerut #arelui Elector s! &ineoiasc! a pune s! 4ie e:ecuta"i c6"ia oameni prin nouametod!* pentru in4ormarea sa personal!$ #are i3a 4ost mirarea c6nd riedric+bil+elm i3a o&iectat c!* 6n acel moment* nu dispunea de nici un condamnatla moarte şi nu3şi putea permite s! pun! s! 4ie e:ecutat un om ce n3ar 4i 4ostrecunoscut inoat de crim!$ #irarea lui %etru cel #are* c!ruia aproape c!nu3i enea s! cread! aşa cea* arat! c! şi 6n cadrul statului poli"ienesc dreptulnu poate 4i ne,liat$ E altcea c!* 6n asemenea condi"ii* statul e propriul s!u

st!p6n$ Dreptul apare doar ca un miloc de ac"iune a statului$ Statul legal şi3a ,!sit e:primare mai ales 6n ran"a celei de3a IlI3a

şi a I-3a Repu&lici$ Unul dintre promotorii consecen"i ai acestuistat a 4ost RaVmond Carre de #al&er,* care considera c! nimic nueste posi&il sau ala&il dec6t prin le,eM şi c! nu e:ist! 6n ran"a

putere superioar! puterii le,iiM$2 %rin esen"a sa* statul le,al esteacel stat 6n care se asi,ur! domnia le,iiM ;rule ofloZ8 sau sue3ranitatea le,iiM$' S3ar p!rea c! concep"ia statului le,al nu poate 4icontestat!$ Bi totuşi ea con"ine şi un neauns esen"ial prin 4aptulc! 6ntr3un asemenea stat rolul principal se acord! parlamentului$CriFa parlamentarismului poate conduce la o criF! a statului le,al$De alt4el* aceasta s3a şi 6nt6mplat 6n Italia* 6ncep6nd cu anul 172;*6n Germania dup! 17''* 6n Spania din 17'5 etc$

Statul constituţional 6ncearc! s! completeFe lacunele statului le,al*s! r!spund! incapacit!"ii parlamentului de a3şi surmonta criFaM$; La6nceput statul constitu"ional apare nu at6t pentru a protea drepturile şili&ert!"ile omului* c6t pentru a preeni con4lictele ce pot ap!rea 6n ca3drul 4ederalismului$ Ast4el* ini"ial statul constitu"ional e preocupat deideea repartiF!rii atri&u"iilor ce rein autorit!"ilor 4ederale şi autorit!3"ilor su&iectelor 4edera"iei* interac"iunea optim! a acestora$ Cu timpul6ns!* statul se cristaliFeaF! ca 4orm! modern! a statului de drept$

1 Ion Deleanu* *pera citată$ pa,$ 1(;$2 %+ilippe #alaurie* *pera citată$ pa,$ '1'$' 4on Deleanu* *pera citată$ pa,$ 1()$; Idem$

-$ .07 t-




Conceptul stat de drept deseori e priit ca o crea"ie teoretic! a 4iloFo34iei ,ermane* inspirat de dreptul ra"ional al lui Zant$1 O ast4el de interpre3tare a conceptului dat nu e lipsit! de ade!r* Zant* pe &un! dreptate* 4iind

considerat patriar+ul statului de drept* 6n acelaşi timp 6ns! s6ntem a&solutde acord cu pro4esorul uniersitar Ion Deleanu* care consider! c! ideeastatului de drept nu este speci4ic ,erman!$$$ Ea 6şi a4l! sor,intea antic! 6n4iloso4ia dreptului natural* iar mai apoi 6n memora&ilele Magna %#arta >iertatum <121)=* Petiţia drepturilor <1528=* Coeas corpus <1587=* )ilul

Drepturilor <1599= care* deşi statuau proceduri de protec"ie ale cet!"enilor en,leFi* au aut oca"ia uniersalit!"ii şi perenit!"ii$2

Termenul stat de dreptM este traducerea literar! a cu6ntului !ec#tstaat. Deşi e cunoscut din secolul al -II3lea* termenul stat de dreptM cap!t!o semni4ica"ie deose&it! doar 6n secolul $ Anume la etapa contemporan!termenul dat e introdus at6t 6n actele interna"ionale* c6t şi 6n cele interne$ Aşa*

de e:emplu* 6n Carta de la %aris pentru o nou! Europ! <21 noiem&rie 177(=*imediat dup! %ream&ul* urmeaF! un para,ra4 intitulat Drepturile omului*democra"ia şi statul de dreptM* 6n ceea ce prieşte actele interne* pro&lemastatului de drept a 4ost 4ormulat! cu claritate 6n constitu"iile unui şir 6ntre,de state şi* 6ndeose&i* 6n statele care au trecut la democra"ie prin desp!r"ireade un re,im totalitar$ Ast4el* Constitu"ia Germaniei din 2' mai 17;7 preedec! Ordinea constitu"ional! a Landurilor tre&uie s! 4ie con4orm! principiilor statului de drept$$$ <art$ 29 <1=$ Constitu"ia Spaniei <'1 octom&rie 1789=

preede c! Spania este un stat de dreptM <alin$ '* %ream&ul= şi c! Spaniase constituie ca un Stat social şi democratic de dreptM <art$ l h l titlul 1=$Constitu"ia RomQniei <art$ l <'= preede c! RomQnia este un stat de drept*democratic şi social$$$M* o remarc! asem!n!toare ,!sim şi 6n Constitu"ia Re3

pu&licii #oldoa/ Repu&lica #oldoa este un stat democratic* de drept$$$M<art$ l <'=$ .ine6n"eles* nu orice stat care se intituleaF! sau se proclam! statde dreptM 6şi realiFeaF!* 6n 4apt* menirea$ E:isten"a unui stat real de drept şidemocratic depinde de 6ndeplinirea unor condi"ii şi e:i,en"e$

22$2$ %remisele şi e:i,en"ele statuiui de

Comple:itatea 4enomenului cercetat* semni4ica"iile şi implica"iile lui4ac aneoioas! 6ncercarea de a identi4ica premisele statului de drept* 6ns!şi

utiliFarea conceptului statului de drept implic! recunoaşterea* acceptarea1 Emil #oroianu* %îteva noi remarci privind statul de drept. Studii de drept romFnesc$

177'* nr$ l* pa,$ 29$2 Ion Deleanu* *pera citată$ pa,$ 1(9$

-Ş .0# i-




unui minimum de premise şi tr!s!turi esen"iale* 6n a&senta c!rora statul dedrept nu ar putea e:ista* iar conceptul 6nsuşi ar 4i un nonsens$ Re4erindu3sela pro&lema statului de drept* Documentul Reuniunii de la Copen+a,a al

Con4erin"ei asupra dimensiunii umane a CSCE su&liniaF! c! statele parti3cipante s6nt +ot!r6te s! sus"in! şi s! promoeFe principiile de usti"ie careconstituie &aFa statului de drept$

Ele consider! c! statul de drept nu 6nseamn!* pur şi simplu* o le,ali3tate 4ormal! ce asi,ur! re,ularitate şi coeren"! 6n instaurarea şi punerea 6naplicare a ordinii democratice* ci c+iar usti"ia 4ondat! pe recunoaşterea şideplina acceptare a alorii supreme a persoanei umane* ,arantat! de insti3tu"ii ce o4er! un cadru pentru e:presia sa cea mai complet!$

Ele con4irm! c! democra"ia este un element inerent statului de drept*recunosc importan"a pluralismului or,aniFa"iilor politiceM <eFi articolele2 şi ' ale Documentului=$

6n ceea ce prieşte tr!s!turile de4initorii ale statului de drept* pro&le3ma dat! 6n literatura uridic! e re4lectat! 6n mod di4erit$

%ro4esorul rus A$ Zoaleno* de e:emplu* consider! c! statul de dreptse caracterizează prin urm!toarele tr!s!turi/

a8 este fundamentat pe supremaţia legii18 presupune exercitarea şi respectarea fermă a legilor statului de către

toţi cetăţenii$ funcţionarii$ organele de stat şi organizaţiile sociale1c8 prevede răspunderea reciprocă a cetăţenilor în limitele legislaţiei

în vigoare1d8 asigură drepturile şi liertăţile cetăţenilor necesare pentru funcţi

onarea societăţii civile de drept.O Dup! p!rerea lui Tudor Dr!,anu* starul de drept este 6n"eles ca un stat

care* or,aniFat pe &aFa principiului separa"iei puterii statului* 6n aplicareac!ruia usti"ia do&6ndeşte o real! independen"! şi urm!rind prin le,isla"iasa promoarea drepturilor si li&ert!"ilor inerente naturii umane* asi,ur!respectarea strict! a re,lement!rilor sale de c!tre ansam&lul or,anelor lui6n 6ntrea,a lui actiitate$2

So4ia %opescu consider! urm!toarele/ Constituie tr!s!turi de4initoriiale statului de drept/

a8 suordonarea puterii faţă de drept18 structurarea piramidală a puterii şi difuzarea ei unui număr mare

de organisme11 A$ Y$ Zo.aneYZO* 3paeoeoe zocAdapcmeo" Bom2enifuu upeainocm$ #ocZ.a* 177'* pa,$ 7$9 Tudor Dr!,anu* &ntroducere în teoria şi practica statului de drept$ Clu3Napoca* 1772*

pa,$ 731($

3H )(7 H3




c8 garantarea drepturilor şi liertăţilor fundamentale ale cetăţenilor1d8participarea cetăţenilor la exercitarea puterii 2urisdicţionale şi

controlul de natură politică1

e8 limitarea fiecăreia dintre cele trei puteri legislativă$ executivă şi 2udecătorească de către celelalte două1 o ierar#izare a puteriiexecutive şi a puterii 2udecătoreşti care să permită controlul întreautorităţile existente în sistemul aceleiaşi puteri. +O

Ion Deleanu consider! ca 4iind condi"ii sau premise iminente alestatului de drept cel pu"in urm!toarele/ acreditarea unei noi concep"ii cu

priire la stat <6ndeose&i su& urm!toarele aspecte/ natura oluntar! sauconsensual! a statului* delimitarea statului de societatea ciil!* responsa3ilitatea statului şi a autorităţilor ce< alcătuiesc$ constringerea intervenţieistatului 6n societate la domenii minimale* la 4orme adecate şi reFona&ile=P

alori4icarea* 6n condi"ii contemporane* pe relie4ul unor realit!"i politiceinsurmonta&ile* a ra"iunilor şi mecanismului separa"iei puterilorP instaura3rea şi apro4undarea unei autentice şi reale democra"iiP institu"ionaliFareaşi ,arantarea drepturilor şi li&ert!"ilor omului şi cet!"eanuluiP structurareaordinii uridice coerente şi ierar+iFate şi asi,urarea acestei ordiniM$2

Din punctul de edere al renumitului saant Yans Zelsen* statul dedrept este considerat$$$ ca 4iind o ordine uridic! relati centraliFat! ce s3ar caracteriFa prin/

a82urisdicţie şi administraţie supuse legii$ adică unor norme generale decise de către un parlament ales de către popor$ norme edictate

cuEfără colaorarea unui şef de stat$ plasat ca şef al executivului1a8memrii executivului sînt responsaili de actele lor1c8 instanţele sînt independente1d8 garantarea unor drepturi cetăţenilor$ în mod special dreptul la li

ertate ;liertatea de conştiinţă$ liertatea de credinţă$ liertateade a=şi exprima opinia8 +.J

Am enumerat mai multe opinii* pentru a o4eri posi&ilitate cititorilor de a da prioritate uneia sau altei poFi"ii sau pentru a3şi e:pune propriileiFiuni$ In ceea ce ne prieşte* consider!m c! cea mai simpl! de4ini"ie astatului de drept ar 4i/ stat 6n care domneşte dreptul* 6n care to"i s6nt e,ali 6n4a"a le,ii* 6n care nimeni* nici c+iar statul* nu este mai presus de le,e$

1 So4ia %opescu* Din nou despre statul de drept. Studii de drept romFnesc$ 1772* nr$ ;* pa,$ ';9$2 Ion Deleanu* *pera citată$ pa,$ 115$

Yans Zelsen* T#eorie pure du Droit$ %aris* 1752* pa,$ ;11$

^ .10 e-




Statul de drept se caracteriFeaF! prin urm!toarele tr!s!turi/ este 4undamentat pe suprema"ia le,iiP9 presupune realiFarea strict! a le,ilor de c!tre to"i <cet!"eni* 4unc"io

nari* autorit!"i pu&lice* stat* or,aniFa"ii nestatale etc$=P se preede r!spunderea reciproc! a statului şi cet!"enilor 6n limitelesta&ilite de le,eP

e:isten"a unei democra"ii constitu"ionale reale <inclusi pluralismul 6nsocietate* participarea la 4ormarea autorit!"ilor pu&lice şi la ,uernare*consultarea cet!"enilor 6n pro&leme de interes statal maor etc$=P

s6nt asi,urate drepturile şi li&ert!"ile omului şi cet!"eanuluiP( e:ist! o real! separa"ie şi independen"! a puterilor$%entru a ,aranta realiFarea e:i,en"elor statului de drept este necesar!

respectarea urm!toarelor re,uli/7 sta&ilirea unui statut suprem de care s! se conduc! puterea <Constitu"ie=P or,aniFarea puterii şi realiFarea prero,atielor ei 6n condi"iile şi

limitele sta&ilite de le,eP unirea tuturor normelor uridice 6ntr3un sistem de uni4icare a le,is

la"iei şi con4ormitatea unor norme cu celelalteP conocarea* ,arantarea şi realiFarea e4ecti! a drepturilor şi li&er

t!"ilor 4undamentaleP accesul li&er la usti"ie şi 6n4!ptuirea usti"iei 6n numele le,ii de

c!tre instan"ele udec!toreşti independente şi impar"ialeP respectarea re,ulilor din raportul cet!"ean3putere şi iceersaP e,alitatea tuturor 6n 4a"a le,ii şi a puteriiP

neretroactiitatea le,ilor mai aspreP pluralismul politic$Un moment esen"ial care nu poate 4i ne,liat la e:aminarea statului de

drept este necesitatea necondi"ionat! ca o le,e s! 4ie le,al!$ Ea nu tre&uies! 4ie o e:presie ar&itrar! a oin"ei unei anumite autorit!"i* puteri sau aunui ,rup de indiiFi$ Le,ea tre&uie s! constituie o sinteF! a intereselor 6n3tre,ului popor şi o e:primare a unei oin"e ,enerale$ O le,e care ar le,i4erao nedreptate constituie un a&uF şi nu are nimic comun cu statul de drept*4iind 6n contradic"ie direct! cu 6nsuşi conceptul de drept* 6n aceast! ordinede idei* nu poate 4i trecut! cu ederea remarca S46ntului Au,ustin/ !r!dreptate* ce s6nt cet!"ile altcea dec6t imense &6rlo,uri de t6l+ariM$

Respect6nd o accep"iune 4ormal!* se poate tra,e concluFia c! Repu3 &lica #oldoa şi3a luat an,aamentul edi4ic!rii unui stat de drept* 4iindcons4in"ite e:pres prin norme constitu"ionale cele men"ionate mai sus$

ni .11 t-




6n acelaşi timp* tre&uie re"inut 4aptul c! numai prin e:isten"a te:telor constitu"ionale ce consacr! elementele unui stat de drept* acesta nu se acrea de la sine$ Crearea unui stat de drept este un proces* o oper! comun! a

puterii supreme din stat* a puterii locale autonome şi a 4iec!rui cet!"ean 6n parte$ Numai prin mani4estarea unei oin"e ade!rate de a tr!i 6ntr3un statde drept acesta a e:ista şi a putea 4i considerat ca atare$

22% roI!eGe!e constituirii st"tu!ui (e

(re)t An He)uI!ic" Jo!(oK"

AnaliFa procesului constituirii statului de drept 6n dierse societ!"i nedemonstreaF! nu numai comple:itatea acestuia* dar şi di4icult!"ile 6nt6mpi3nate$ Dup! cum reFult! din cele spuse anterior* Statul de drept nu este nici

statul mitic* nici statul miracol* dar repreFint! or,aniFa"ia politico3uridic! pe care o cere societatea şi pe care o poate accepta comunitatea uman! şide care este a&solut! neoie 6ntr3o lume ce se deFolt! su& semnul pro,re3sului şi ciiliFa"ieiM$1

Statul de drept poate şi tre&uie construit tocmai pentru a o4eri oame3nilor liniştea şi si,uran"a de care au neoie pentru a3şi e:ercita drepturileşi li&ert!"ile cet!"eneşti$ Construirea unui asemenea stat 6n condi"iile Repu3

&licii #oldoa e 6n,reunat!* 6n primul r6nd* de 4aptul c! se impune 6ns!şiconsolidarea statalitătii noastre. S6ntem un stat t6n!r ap!rut pe +arta lumiica reFultat al destr!m!rii U$R$S$S$ C+iar de la 6nceput ne3am con4runtat cuseparatismul$ Ast4el* 6n toamna anului 177(* teritoriul Repu&licii #oldoa

a 4ost deFmem&rat* instituindu3se 6n raioanele din st6n,a Nistrului un re,imsecesionist prin 4ormarea aşa3numitei repu&lici transnistrene moldoeneşticu capitala 6n or Tiraspol$ Ca urmare* pe o supra4a"! de 11 din teritoriulRepu&licii #oldoa cu o popula"ie de circa 8(( de mii de oameni* ia"a

pu&lic! şi3a p!strat amprentele trecutului$Separatiştii re4uF! s! se supun! re,imului constitu"ional al Repu&licii

#oldoa$ -iol6nd 6n mod 4la,rant Constitu"ia Repu&licii #oldoa* ei auadoptat propria constitu"ie şi au creat autorit!"i pu&lice proprii <parlament*,uern* preşedinte* instan"e udec!toreşti etc$=$ In consecin"!* Repu&lica#oldoa nu are nici o putere asupra acestui teritoriu* 4iindu3i pus! 6n peri3col statalitatea$ %ro&lema transnistrean! continu! s! preocupe clasa politic!

moldoeneasc! şi s! 4i,ureFe pe a,endele mai multor 4oruri interna"ionale$Dup! cum* pe &un! dreptate* a4irma iceministrul de e:terne al Repu&licii

1 Dumitru #aFilu* *pera citată$ pa,$ 1(1$

-^ .12 t-




#oldoa Ion Stail!* nu e:ist! nici un temei pentru a reproşa conduceriiRepu&licii #oldoa lipsa oin"ei politice 4erme necesare pentru indenti34icarea unei solu"ii dura&ile a con4lictului$ %e parcursul anilor* ea a mani3

4estat 6n mod constant o atitudine conciliant!* e:cep"ional!* 4apt remarcat6n repetate r6nduri de c!tre comunitatea interna"ional!M$1 Toate propunerile6ns! au 4ost respinse de liderii separatişti$ Conducerea Repu&licii #oldoaeste disponi&il! s! solu"ioneFe oportun şi de4initi pro&lema 6n cauF!* 4aptce a contri&ui* incontesta&il* at6t la eliminarea unui 4ocar de insta&ilitateşi securitate re,ional! şi european!* c6t şi la consolidarea statalit!"ii Repu3

&licii #oldoa* 6n aceast! ordine de idei* putem a4irma cu certitudine c! o prim! condi"ie 6n edi4icarea unui stat de drept 6n Repu&lica #oldoa esteconsolidarea statalit!"ii$ De asemenea* este eident c! procesul de con3stituire a statului de drept 6n Repu&lica #oldoa se a a:a pe principiilemodeme de 4unc"ionare a starului* şi anume/

principiul separa"iei şi cola&or!rii puterilorP principiul pluralismului politic şi ideolo,icP principiul democratismuluiP principiul le,alit!"ii* principiul ştiin"i4ic$Teoria separa"iei puterilor a ap!rut 6n An,lia* 4iind 4ormulat! ini"ial de

Ko+n Loce <15'2318(;= şi deFoltat! 6n 4orma cea mai des!6rşit! de c!treC+arles Louis #ontesuieu <1597318))= 6n ran"a$

Teoria separaţiei puterilor este considerat! drept una dintre cele maiaansate şi potriite concep"ii de or,aniFare a puterii de stat$

Re,imul totalitar a i,norat acest principiu* su&stituindu31 cu teoria

diiFiunii muncii 6n e:ercitarea puterii unice$Istoria a&und! 6n e:emple concludente priind consecin"ele pe care le

poate ,enera ne,liarea acestui principiu$Ilustrul iluminist 4ranceF C+arles #ontesuieu* or&ind despre cele

trei puteri ca despre trei 4or"e e,ale 6ncredin"ate unor cate,orii de or,ane*4iecare 6ndeplinind rolul unei supape de si,uran"! pentru celelalte dou!*

pentru a se preeni ast4el samaolnicia şi ar&itrarul ;>epouvoir arreîe le pouvoir8$ nota/ (Totul ar fi pierdut dacă acelaşi om sau acelaşi corp de fruntaşi$ fie ei ai noililor$ fie ai poporului$ ar exercita aceste trei puteri" pe cea de a face legi$ pe cea de a duce la îndeplinire #otărîrile oşteşti şi pe cea de a 2udeca infracţiunile sau litigiile dintre particulari+.9

1 Ion Stail!* %onflictul transnistrean şi prolema securizării frontierei moldoucrainene 0dministrarea Pulică$ nr$ ;* 2((2* pa,$ 7)$

2 #ontesuieu* *pera citată$ pa,$ 17)$

•^ .1% e-




%rin separarea puterilor 6n stat nu se are 6n edere iFolarea lor a&so3lut!$ Dimpotri!* este necesar ca ele s! conlucreFe$ Iat! de ce Constitu"iaRepu&licii #oldoa* statu6nd acest principiu* su&liniaF! necesitatea cola3

&or!rii puterilor/ (&n !epulica Moldova puterea legislativă$ executivă şi 2udecătorească sînt separate şi colaorează în exercitarea prerogativelor ce le revin$ potrivit prevederilor %onstituţiei+ ;art. W8.

Restructurarea sistemului or,anelor de stat la etapa actual! se 4ace 6nstrict! con4ormitate cu acest principiu$ .ine6n"eles* aplicarea acestui prin3cipiu 6n actiitatea cotidian! a or,anelor de stat le a pune la ad!post deorice amestec ile,al$

Una din condi"iile primordiale ale democra"iei o constituie pluralis3mul* 6n ,eneral* şi cel politic* 6n special$

Pluralismul politic este un sistem politic 6n cadrul c!ruia puterea see:ercit! prin or,aniFa"ii social3politice şi alte 4orma"iuni o&şteşti* care co3

opereaF! şi se ec+ili&reaF! unele pe altele$6n urma acestor cola&or!ri se realiFeaF! compromisurile politice$ Intr3

un sens mai pro4und* pluralismul politic nu este pur şi simplu o pluralitatede ,rupuri or,aniFate* ci o sueranitate diiFat!* care admite principiulsepar!rii puterilor 6n stat$

%luralismul politic se &aFeaF! pe urm!toarele principii şi norme uridice/ egalitatea 2uridică între partide$ care înseamnă că fiecare partid

treuie să întrunească aceleaşi condiţii legale pentru a fi înregistrat şi pentru a funcţiona$ precum şi faptul că toate partidele auacelaşi statut electoral1

dialogul politic între partide$ care presupune respectul reciproc$circumscrierea luptei politice la dispute de idei$ evitarea confruntărilor violente s.a.1

c6mensîd politic$ care semnifică participarea c6nştientă$ pe azăde egalitate 2uridică$ a tuturor forţelor politice la viaţa şi activitatea socială$ în scopul organizării armoniei diversităţii.

6n sens comun* prin pluralism se 6n"ele,e o multitudine de 4actoriec+ialen"i* care nu pot 4i reduşi la unitate$ Ast4el ap!r6nd lucrurile* plura3lismul este un opus al unanimit!"ii$

6n acelaşi timp* men"ion!m c! 6n sistemele constitu"ionale democrati3ce se practic! teoria neutralit!"ii sericiilor pu&lice* care implic! o detaşare

a 4unc"ionarilor pu&lici <sau a unor cate,orii= de pro&lemele politice$Asemenea preederi con"ine şi le,isla"ia Repu&licii #oldoa$ Ele see:plic! prin e,alitatea cet!"enilor 6n 4ata le,ii şi a autorit!"ilor pu&lice* 4!r!discrimin!ri şi 4!r! priile,ii$

-f .14 $-




Din acest principiu constitu"ional reFult! c! 4unc"ia pu&lic! este ac3cesi&il! 6n mod e,al tuturor celor care doedesc capacitatea şi aptitudinilecerute de le,e pentru ocuparea acesteia$

Principiul democratismului presupune guvernarea poporului prin po por şi pentru popor+. 0cest principiu şi3a ,!sit re4lectare 6n urm!toarele preederi constitu"ionale/1$ Sueranitatea na"ional! apar"ine poporului Repu&licii #oldoa*

care o e:ercit! 6n mod direct şi prin or,anele sale repreFentatie$ Nici o persoan! particular!* nici o parte din popor* nici un partid politic sau o alt! 4orma"iune o&şteasc! nu poate e:ercita puterea destat 6n nume propriu$ UFurparea puterii de stat constituie cea mai,ra! crim! 6mpotria poporului <art$ 2 al Constitu"iei=$

2$ Asi,urarea particip!rii poporului la solu"ionarea celor mai impor tante pro&leme ale societ!"ii şi ale statului prin re4erendum <art$ 8)al Constitu"iei=$

'$ Asi,urarea particip!rii poporului la 4ormarea direct! a unor autorit!"i pu&lice prin ale,eri li&ere* care au loc 6n mod periodic prinsu4ra,iu uniersal* e,al* direct* secret şi li&er e:primat <art$ '9 alConstitu"iei=$

;$ DescentraliFarea administrati! <art$ 1(7 al Constitu"iei=$)$ %articiparea poporului la procesul de le,i4erare <art$ 8) al Constitu"iei=$5$ O&li,a"iunea autorit!"ilor pu&lice de a asi,ura* potriit competen

"elor ce le rein* in4ormarea corect! a cet!"enilor asupra tre&urilor pu&lice <art$ '; al Constitu"iei=$

Principiul legalităţii presupune e:ercitarea tuturor 4unc"iilor propriior,anelor de stat şi persoanelor o4iciale 6n strict! con4ormitate cu le,ile şiactele su&ordonate acestora* con4orm competen"elor ce le rein prin le,e$

El presupune* de asemenea* aplicarea strict! şi nea&!tut! a actelor normatie de drept 6n i,oare* com&aterea tuturor caFurilor de 6nc!lcare adrepturilor şi li&ert!"ilor 4undamentale ale cet!"enilor$

.aFa le,alit!"ii o constituie Constitu"ia* le,ea suprem! a statului$ Con34orm Constitu"iei Repu&licii #oldoa* nici o le,e şi nici un alt act uridiccare contraine preederilor Constitu"iei nu are putere uridic!M <art$ 8=$

Principiul ştiinţific 6n or,aniFarea şi actiitatea or,anelor de stat este

condi"ionat de 4aptul c! 4unc"ionarea cu succes a aparatului de stat este deneconceput 4!r! a&ordarea ştiin"i4ic! a pro&lemelor concrete* 4!r! or,ani3Farea e4icient! a actiit!"ii 4iec!rui 4unc"ionar* 4!r! o structur! ar,umentat!din punct de edere ştiin"i4ic$

Pm )1) e3



t Negru, !in" Negru

%rincipiul enun"at impune 6m&inarea armonioas! şi ra"ional! a 4acto3 i ştiin"i4ic cu 4actorul administrati$

6n concluFie* men"ion!m urm!toarele$ Ne a4l!m doar la un 6nceput de

63 spre un stat de drept$ Orice 6nceput e aneoios$ Constituirea statuluiIrept necesit! timp 6ndelun,at şi consecen"! 6n toate$Bi* 6n s46rşit* o ultim! concluFie amar!* dar realist!/ %e s!r!cie* la

el de mas!$$$ se cl!deşte cu ,reu un stat de dreptM$1

>uIiecte (e eK"iu"re

1$ Ce se 6n"ele,e prin stat de drept2$ Estima"i eolu"ia conceptului statului de drept$ %rin ce statul de drept

se deose&eşte de statul poli"ienesc* statul le,al* statul constitu"ional

'$ Determina"i premisele şi e:i,en"ele statului de drept$;$ Are oare dreptul la e:isten"! 4ormula/ Statul de drept 3 scop

permanentM)$ %ronun"a"i3! asupra pro&lemei constituirii starului de drept 6n

Repu&lica #oldoa$


1$ Ale:andru Arseni* Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar$ oi$ I* C+işin!u* 2(()$

2$ Romulus .ena* Statul de drept la el acasă. /uropa *ccidentală şi 0merica$ )ucureşti$ 1778$

'$ G+eor,+e Costac+i* Ion Guceac* :enomenul constituţionalismului înevoluţia !epulicii Moldova spre statul de drept$ C+işin!u* 2(('$

;$ Teodor CQrna"* Drept constituţional$ C+işin!u* 2((;$)$ Tudor Dr!,anu* Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat ele

mentar$ -oi$ I* Clu3Napoca* 2((($5$ Tudor Dr!,anu* &ntroducere în teoria şi practica statului de drept$

Clu3Napoca* 1772$8$ Zo.aiemco A$ Y$* ripaeoeoezocAdapcmeo" Bomţeniiuu upea2itiocm$

#ocZ.a* 177'$* 9$ %+ilippe #alaurie* 0ntologia gîndirii 2uridice$ .ucureşti* 1778$ 7$

Dumitru #aFi6u* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($ 1($ So4ia%opescu* Statul de drept în dezaterile contemporane$ .ucureşti* 1779$

1 Romulus .ena* Statul de drept la el acasă. /uropa *ccidentală şi 0merica$ .ucureşti*$ pa,$ 2(5$

-> .16 &



BiI!iogr"fie se!ectiKă

1$Ale:andru Arseni* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ l* Tratat elementar* C+işin!u* 2(()$

2$Ale:andru Arseni* Ion Crean,!* Corneliu Gurin* .oris Ne,ru* %ael .ar&a3

lat* #i+ai Cotoro&ai* G+eor,+e Susarenco* %onstituţia !epulicii Moldova.%omentată articol cu articol$ -oi$ l* %rincipii ,enerale* C+işin!u* 2((($

'$Ale:andru -!llim!rescu* Tratat de enciclopedie 2uridică$ .ucureşti* 1777$

;$Anita Narsc+itF* Teorie şi te#nică în procesul de creare a dreptului$ .ucureşti* 1757$

)$Aristotel* Politica$ .ucureşti* 1775$

5$.oris Ne,ru* Teorie generală a dreptului şi statului$ C+işin!u* 1777$

8$Carmen %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((1$

9$Constantin Stere* /voluţia individalităţii şi noţiunea de persoană în drept$Scrieri 6n cinci olume* cartea a -3a* C+işin!u* 1771$

7$Constantin Stroe* %ompendiu defilosofia dreptului$ .ucureşti* 1777$

1($ Costic! -oicu* luliana Sau* Teorie generală a dreptului. %urs universitar$TQr,oişte* 2((;$

11$ Costic! -oicu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$

12$ Dan Cio&anu* &ntroducere în studiul dreptului$ .ucureşti* 1772$

1'$ Dumitru .alta,* Ale:ei Gu"u* I,or Ursan* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((2$

1;$ Dumitru .alta,* Teoria generală a dreptului şi statului$ Cimişlia* 1775$

1)$ Dumitru #aFilu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

15$ Elena Aram!* &storia dreptului romFnesc$ C+işin!u* 2(('$18$ Elena Aram!* luliana Sau* %ontroverse teoretice şi aspecte practice ale in

terpretării dreptului$ C+işin!u* 2(()$

19$ Eu,eniu R6&ca* -ictor >a+aria* -alentin #!r,ineanu* &storia doctrinelor politice şi de drept$ C+işin!u* 2(()$

17$ Eu,eniu Speran"ia* &ntroducere înfilosofia dreptului$ Clu* 17;($

2($ Eu,eniu Speran"ia* Principii fundamentale de filosofie 2uridică$ Clu* 17'5$

21$ G$ b$$ Ye,el* Principiile filosofici dreptului sau elementele de drept natural si de ştiinţă a statului$ .ucureşti* 1757$

22$ Genoiea -ra&ie* So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ Iaşi 177)$

-D .17 i-



2'$ G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u* 2((;$

2;$ G+eor,+e .o&oş* Teoria generală a dreptului$ Clu3Napoca <note de curs=*177;$

2)$ G+eor,+e #i+ai* Radu #otica* :undamentele dreptului Teoria şi filosofiadreptului$ .ucureşti* 1778$

25$ G+eor,+e Lupu* G+eor,+e Aornic* Teoria generală a dreptului$ C+işin!u*2((;$

28$ G+eor,+e #i+ai* :undamentele dreptului$ 0rgumentare şi interpretare îndrept$ .ucureşti* 1777$

29$ Gior,io Del -ecc+io* >ecţii de filozofie 2uridică$ .ucureşti* 177'$

27$ Y$ L$ A$ Yart* %onceptul de drept$ C+işin!u* 1777$

'($ Yans Zelsen* T#eoriepure du Droit$ %aris* 1752$

'1$ I+erin,* >upta pentru drept$ Constan"a* 17'9$

'2$ Immanuel Zant* %ritica raţiunii pure$ .ucureşti* 1757$

''$ loan Ceterc+i* Ion Craioan* &ntroducere în teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 177'$

';$ loan Yuma* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 177)$

')$ Ion Cor&eanu* #!ria Cor&eanu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti*2((2$

'5$ Ion Craioan* Doctrina 2uridică$ .ucureşti* 1779$

'8$ Ion Craioan* Metodologia 2uridică$ .ucureşti$ 2(()$

'9$ Ion Craioan* Tratat de teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1779$

'7$ Ion Craioan* Tratat elementar de teoria generală a dreptului$ .ucureşti*2((1$

;($ Ion Deleanu* Drept constituţional şi instituţii politice$ -oi$ I* II* .ucureşti*1775$

;1$ Ion Do,aru* G+eor,+e D!nişor* Dan Claudiu D!nişor* Teoria generală adreptului$ .ucureşti* 1777$

;2$ Ion Do,aru* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 1779$

;'$ Ion Guceac* %urs elementar de drept constituţional$ -oi$ I* II* C+işin!u*2((;$

;;$ Ion -l!du"* &ntroducere în sociologia 2uridică$ .ucureşti* 2((($

;)$ K$ Cadart* &nstitutions politî\ue et droit constitutionnel$ %aris* 179($

;5$ K$ Da&in* T#eorie generale de droit$ %aris* 1757$

;8$ Kean3Luis .er,el* T#eorie generale du Droit$ %aris* 179)$;9$ L$ Du,uit* Trăite de droi tconstitutionnel$ %aris* 1728$

-Ş .1# &



;7$ Lidia .arac* !ăspunderea şi sancţiunea 2uridică$ .ucureşti* 1778$

)($ #ac+iaelli N$* Principele$ .ucureşti*175($

)1$ #!ria Dorace* G+eor,+e Lupu* Teoria generală a dreptului$ Iaşi* 1775$

)2$ #!ria Orlo* .oris Ne,ru* Tatiana Cune"c+i* Eu,enia Coocaru* Eu,en Yriste*

#i+ai6 %ere&inos* Quo vadis Moldova. 0dministraţia Pulică$ C+işin!u* 2((2$)'$ #ircea Duara* /nciclopedia 2uridică. Teoria generală a dreptului. Drept raţional. &zvoare de drept pozitiv$ .ucureşti* 177)$

);$ #l+ai Eminescu* Pulicistică$ !eferiri istorice şi istoriogr\fice$ C+işin!u*177($

))$ #ontesuieu* Despre spiritul legilor$ -oi$ I* .ucureşti* 175;$

)5$ NKcolae %opa* Kon Do,am* G#eorg#e 3D!mşor* Dan %isuFiu Dănişor$ f2@os5 fia dreptului. Marile curente$ .ucureşti* 2((2$

)5$ Nicolae %opa* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((2$

)8$ %ascal .$* %ugetări$ .ucureşti* 1772$

)9$ %ael Apostol* O'ormă etică şi activitatea normativă$ .ucureşti* 1759$)7$ %+ilippe #alaurie* 0ntologia gîndirii 2uridice$ .ucureşti* 2((($

5($ %laton* *pere$ oi$ I* II* .ucureşti* 178;* 1785$

)8$ Radu #otica* G+eor,+e #i+ai* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti*2((1$

51$ Rene Descartes* Discurs asupra metodei$ .ucureşti* 17)8$

52$ Rousseau* %ontractul social$ .ucureşti* 17)8$

5)$ So4ia %opescu* Statul de drept în dezaterile contemporane$ .ucureşti*1779$

55$ So4ia %opescu* Teoria generală a dreptului$ .ucureşti* 2((($

58$ Bte4an Geor,escu* :ilozofia dreptului. * istorie a ideilor din ultimii 9.LVV deani$ .ucureşti* 2((1$

59$ Teodor CQrna"* Drept constituţional$ C+işin!u* 2((;$

57$ Tudor DrQ,anu* Drept constituţional si &nstituţii politice. Tratat elementar$-oi$ I* II* Clu Napoca* 2((($

8($ -asile Cre"u* G+eor,+e Aornic* Ser,iu .aeş* Ion Guceac* .oris Ne,ru* Tudor Ne,ru* C!t!lina Ne,ru* Dumitru >a&uno* )azele statului şi dreptului

!epulicii Moldova$ C+işin!u* 1778$

81$ -ictor Dan >l!tescu* Panorama marilor sisteme contemporane de drept$ .ucureşti* 177;$

82$ -ictor %opa* Drept pulic$ C+işin!u* 1779$8'$ -ioleta Coocaru* .oris Ne,ru* Te#nica legislativă$ C+işin!u* 1778$

3i )17 B3



8;$ AieZcee. C$ C$$ *otuasi meopuu npasa$ TO#$ 1$ 2* #ocZsa* 1791$

8) . iiKiJ . A # Tl t i # i 1 785

.V'O.* ITpo<k=eccopa

188663703 teoria generala a dreptului de boris negru 2006 (1)

Documents