180-econometrie si previziune economica (1)

Universitatea Spiru HaretFacultatea de Management BrasovSpecializarea: CIGAn universitar: 2010-2011ANUL III, Semestrul I

ECONOMETRIE SI PREVIZIUNE ECONOMICAProf. univ. dr. Elena DOVALTeste grila de autoevaluare

NOTIUNI GENERALE DESPRE ECONOMETRIE

- Obiectul econometriei; caracteristicile econometriei; obiectivele econometriei; modelul econometric

1. Econometria are ca obiect:a) cunoasterea mecanismelor de desfasurare a proceselor economice, descrise de seriile de date statistice, prin utilizarea metodelor cantitative de natura statistica sau matematica.b) explicarea si analiza fenomenelor economice prin prizma relatiilor cauzalec) prezentarea si argumentarea metodelor statistico-matematiced) studierea interdependentelor existente între fenomenele economicee) definirea legii cererii si ofertei formulata mathematic

ANS.A

2. Termenul de econometrie are doua sensuri. În sens larg termenul include:a) elaborarea previziunilor la nivelul întreprinderiib) studiul relatiilor de dependenta dintre variabilele economice, inclusiv a variabilitatii proceselor economice în timp apelând la procedee specifice (regresie si testare)c) analize bazate pe estimari numerice (exprimari cantitative prin masurare), atât a relatiilor de dependenta dintre fenomenele economice, cât si a aspectelor ce privesc gradul de concentrare, de sensibilitate si de intensitate a fluctuatiilor din economied) calculul indicatorilor microeconomicie) abordarea cantitativa a fenomenelor desfasurate la nivelul întreprinderii

ANS. C

3. Termenul de econometrie are doua sensuri. În sens restrâns termenul include:a) analize bazate pe estimari numerice (exprimari cantitative prin masurare), atât a relatiilor de dependenta dintre fenomenele economice, cât si a aspectelor ce privesc gradul de concentrare, de sensibilitate si de intensitate a fluctuatiilor din economieb) studiul relatiilor de dependenta dintre variabilele economice, inclusiv a variabilitatii proceselor economice în timp apelând la procedee specifice (regresie si testare)c) calculul indicatorilor macroeconomicid) abordarea cantitativa a fenomenelor desfasurate la scara economiei nationalee) obtinerea prognozelor macroeconomice

ANS.B

4. Între caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronata:a. în reprezentarile econometrice se introduc variable care privesc bogatia natiunii (productia,consumul, capitalul fix etc.) si câstigul economic (profit, salarii, dobânda, renta etc.) si ecuatii de tip comportamantal, resursele având o importanta deosebitab. se acorda interes pentru reprezentari cu caracter punctual în care nu sunt prezente obiectivele si conexiunile existente între variabilec. reprezentarile econometrice se pot referi la un sector de activitate, sau la un ansamblu de activitati, structurate sub forma de ecuatii si sisteme sau blocuri de ecuatiid. ecuatiile de tip econometric cuprind între factorii care determina evolutia unor procese si pretul în diferiele forme de manifestare (ecuatii de balanta pentru determinarea echilibrelor în economie)

e. în modelul econometric se regasesc obiectivele finale ale economiei si obiectivele specifice proceselor economice (variabile endogene-efect)

ANS.B

5. Între caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronata:a. se acorda interes pentru reprezentari cu caracter sistemic în care sunt prezente obiectivele si conexiunile existente între variabileb. reprezentarile econometrice se pot referi la un sector de activitate, sau la un ansamblu de activitati, structurate sub forma de ecuatii si sisteme sau blocuri de ecuatiic. modelele econometrice permit simularea politicilor economiced. modelele econometrice exprima echilibrul dintre cerere si oferta si neliniaritatea cererii în raport cu cresterea factorilore. reprezentarile econometrice se pot referi numai la un sector de activitate

ANS.E

6. Obiectivele finale urmarite de econometrie sunt exprimate:a. la nivel macroeconomic (cresterea economoca, controlul inflatiei, ocuparea fortei de munca,echilibrul balantei de plati etc.)b. la nivel mezoeconomic (obiective regionale)c. la nivel microeconomic (firma: cresterea profitului, cresterea calitatii, cresterea cotei de piata)d. la nivel individual (maximizarea venitului etc)e. la oricare dintre cele patru nivele prezentate mai sus.

ANS. E

7. Modelul econometric poate fi privit global ca:a. o îmbinare a modelului economic cu cel statisticb. o constructie teoretica care are un scop prestabilitc. o baza în teoria economicad. o modalitate de redare schematica bazate pe modelul statistic (ecuatiile de regresie), precum si peegalitati (identitati, ecuatii de balanta) rezultate din conceptele teoriei economicee. o îmbinare a modelului economic cu cel statistic, fiind o constructie teoretica care are un scop prestabilit (previziune, prognoza, simulare, verificare a unei teorii) si o baza în teoria economica si o modalitate de redare schematica bazate pe modelul statistic (ecuatiile de regresie), precum si pe egalitati (identitati, ecuatii de balanta) rezultate din conceptele teoriei economice

ANS.E

8. Un model econometric are urmatoarele caracteristici, dintre care una este eronata:a. descrie diverse tipuri de sisteme economice reale pe baza legaturilor de tip statistic privind comportamentele de natura economica dintre variabilele rezultative si factorii economici, demografici,naturali, sociali, politici etc.b. descrie sistemul de dependente printr-un sistem formal echivalent de tip ramificat de legaturi cauzale,inclusiv legaturi de interdependenta, care poate fi structurat dupa principiul ordonarii ierarhice în maimulte treptec. exprima toate coordonatele principale ale procesului economic analizat, referindu-se la variabileleimportante si la relatiile exprimate într-o forma matematica, inclusiv zona rezidualad. caracterizeaza mai putin normativ sistemului real socio-economic datorita elasticitatii mari areprezentarilor econometricee. descrie static si dinamic sistemul socio-economic oferind posibilitatea prognozelor si previziuniloractive

ANS.C

9. Modelele econometrice la nivel macroeconomic nu includ:a. modele UNI de tip sincronb. modele în varianta factoriala (F)c. modele MULTI de tip agregatd. modele de descriere a seriei cronologice (T)e. modele neliniare (NELIN) de tip STRUCTURAL

ANS.D

10. Modelele econometrice la nivel microeconomic nu includ:a. modele în varianta factoriala (F)b. modele de descriere a seriei cronologice (T)c. modele care includ componente temporale (TSC)d. modele care includ componente de influenta (ARMA)e. modele care includ componente de frcventa (AS)

ANS.A

MANAGEMENTUL SI PREVIZIUNEA- Previziunea - functie a managementului

11. La care din cele cinci functii ale managementului dupa Hanri Fayol (1916) se asociaza functia de previziune?a. planificareb. organizarec. comandad. coordonaree. control-evaluare.

ANS.A

- Functiile managementului

12. Care din cele 5 functii de mai jos nu este functie a managementului dupa Fayol?a. de previziuneb. de organizarec. de coordonared. de personale. de antrenare (comanda)

ANS. D

- Functiile intreprinderii

13. Care din cele cinci functii de mai jos nu este functie a intreprinderii?a. de cercetare-dezvoltareb. de coordonarec. comercialad. de productiee. de personal.

ANS. B

- Rolul previziunii in managementul intreprinderii

14. Care este rolul previziunii în managementul organizatiei?a. sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatieib. sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilorc. sa specializeze personaluld. sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintificee. sa utilizeze specialisti în fundamentarea strategiilor

ANS.A

- Instrumente de previziune in activitatea manageriala

15. Unul din urmatoarele instrumente utilizate în activitatea manageriala nu este instrument de previziune:a. prognozab. programareac. controluld. planificareae. bugetarea- Prognoza

ANS.C

16. Studiaza sistematic viitorul considerat câmp de actiune si anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei precedente, de la tendintele conturate si considerând, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile previzibil a avea loc:a. prognozab. programareac. controluld. planificareae. bugetarea

ANS.A

- Programarea, planificarea, bugetarea

17. Anticiparea actiunilor viitoare pe secvente în timp si spatiu, având durata si resursele posibile în scopul realizarii unui obiectiv defineste:a. prognozab. programareac. controluld. planificareae. bugetarea

ANS.B

18. Procesul de determinare a cerintelor organizatiei si de alocare a resurselor se refera la:a. prognozab. programareac. controluld. planificareae. bugetarea

ANS.D

19. Procesul de aprobare a alocarilor de resurse financiare strict necesare (translatia în practica a planificarii si programarii cerintelor anuale de finantare) se refera la:a. prognozab. programareac. controluld. planificareae. bugetarea

ANS.E

- Functiile si principiile activitatii previzionale

20. Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este exprimat eronat ?a. stabilirea unui orizont de timp rezonabilb. limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibilc. evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficientad. fundamentarea scenariilor pe cerintele pieteie. asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general

ANS.B

21. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabilesa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, reprezinta:a. un principiu de rationalitate si coerenta în activitatea de previziuneb. o tehnica de previziunec. o anumita abordare în previziuned. o regula generala în previziunee. o instructiune obligatorie în previziune

ANS.A

- Abordarea previziunii in practica manageriala a firmei

22. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii în practica manageriala?a. rezultatele previziunilor se utilizeaza în procesul de luare a deciziilor pentru a planifica actiunileb. previziunile trebuie sa aproximeze în limite rezonabile evenimentele ce vor avea locc. nu întotdeauna previziunile conduc la actiuned. principiul continuitatiie. se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate în matematica

ANS.E

23. Activitatile previzionale se bazeaza pe principii de rationalitate si coerenta, dintre care si una dinafimatiile de mai jos:a. stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lungb. asigurarea unui cadru organizational adecvat pentru desfãsurarea activitãtilorc. specializarea si pregãtirea continua a personalului angajatd. extinderea utilizãrii metodelor si tehnicilor stiintifice în managemente. implicarea intensã a specialistilor în fundamentarea, atât a strategiei si politicii de ansamblu a întreprinderii, cât si a planurilor si a programelor

ANS.A

24. Una din urmatoarele afirmatii privind previziunile este corecta:a. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si trebuie sa aproximeze evenimentele în limite rezonabileb. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea locc. previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele în limite rezonabiled. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele în limite rezonabile e. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele în limite rezonabile

ANS.A

CONTEXTUL METODOLOGIC IN PREVIZIUNE- Stiinta viitorului

25. Stiinta viitorului sau futurologia nu are în aria de activitate :a. cercetarea noilor ipoteze si teorii privind dezvoltarea viitoare a pamântuluib. studiul civilizatiei umane si elaborarea prognozelor socio-culturalec. previziunea dezvoltarii economice pe termen mediud. nevoia de acumulare a datelor statistice din toate domeniilee. estimarea variabilelor organizatiilor în perioadele trecute

ANS.E

- Definitia stiintei viitorului

26. Procesul rezultat din nevoia dirijarii si stapânirii unei uriase cantitati de fapte si evenimente aparute ca urmare a implicatiilor în viata practica a revolutiei stiintifice si tehnologice cu consecinte asupra accelerarii ritmului transformarilor si schimbarilor, asupra cresterii posibilitatilor de surprize, de aparitie a evenimentelor neasteptate si a riscurilor asupra sentimentului de apropiere a viitorului si a socului pe care îl produce în societate se refera la:a. prognozab. programareac. cercetarea previzionalad. planificareae. bugetarea

ANS.C

27. Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru elaborarea previziunilor sunt :a. orizontul previziuniib. natura informatiilorc. gradul de încredered. toate cele de mai suse. nici unul dintre cele de mai sus

ANS.D

- Curente si tendinte în gândirea previzionala28. Curentele si tendintele în gândirea previzionala nu se grupeaza în :a. optiunea fundamentala si ordinea prioritarab. optiunea fundamentala explorativa si optiunea fundamentala normativac. optiunea fundamentala explorativa tehnocratica si optiunea fundamentala explorative umanistad. optiunea fundamentala normativa institutionala si optiunea fundamentala normativa criticae. ordinea prioritara normativa si ordinea prioritara explorative

ANS.E

- Optiunea fundamentala

29. Optiunea fundamentala in previziune se refera la:a. optiunea între elementele legice care stau la baza cercetarii previzionale si elementele dirijabileb. conceptul de dezvoltare durabilăc. implementarea celor mai eficiente tehnologiid. domeniul economice. domeniul social

ANS.A

- Ordinea prioritara

30. Cei trei factori - economic, tehnologic si social - la care se adauga si factorul de mediu ambiant,considerati ca un tot unitar, avându-se în vedere o crestere economica continua prin implementarea celor mai eficiente tehnologii care sa protejeze mediul si oamenii se refera la:a. directia explorativab. directia normativac. ordinea prioritarad. optiunea fundamentalae. tratarea explorative.

ANS.C

31. Cerceteaza noi directii de orientare si noi mijloace de comunicare ca baza pentru studiul unor date fundamentale ale viitorului (economice, sociale, tehnologice):a. directia explorativa tehnocraticab. directia normativa criticac. directia normativa institutionalad. ordinea prioritarae. directia explorativa umanista

ANS.A

32. Urmareste evolutia societatii prezente prelungite liniar în viitor, bazându-se pe mobilizarea stiinteisi tehnologiei pentru rezolvarea unor “probleme-criza” în viitor, dar care în parte exista în present (urbanizarea, alimentatia lumii a treia, poluarea mediului, etc.):a. directia explorativa tehnocraticab. directia normativa criticac. directia normativa institutionalad. ordinea prioritarae. directia explorativa umanista

ANS..C

33. „O modalitate, un procedeu sau un ansamblu de procedee, cu ajutorul caruia se realizeaza cercetarea, analiza, cunoasterea si descrierea realitatii obiective în scopul anticiparii, initierii si organizarii unei actiuni viitoare” este o definitie generala a:a. activitatii de previziuneb. metodei de previziunec. prognozeid. planificariie. tratarii viitorului

ANS.B

34. Totalitatea metodelor utilizate în activitatea de previzionare formeaza:a. activitatea de previziuneb. metoda de previziunec. metodologia de previziuned. planificarea previziuniie. tratarea viitorului

ANS.C

35. Tratarea normativa a viitorului, dupa Kahn (1967) înseamna:a. studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a luib. studiul viitorului pornind de la întreg spre partic. studiul viitorului pornind de la parti spre întregd. studiul viitorului utilizând concepte si modele teoreticee. studiul viitorului pe baza datelor din trecut si prezent, evidentiind tendintle de evolutie

ANS.A

36. Tratarea viitorului în cadrul evolutiei, pe baza datelor din trecut si prezent, care evidentiaza tendinte se refera la:a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sinteticad. tratarea morfologicae. tratarea teoretica

ANS.A

37. Studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui, bazat pe obiective se refera la:a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sinteticad. tratarea morfologicae. tratarea teoretica

ANS.B

38. Studierea viitorilor pornind de la întreg spre parti se refera la:a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sinteticad. tratarea morfologicae. tratarea teoretica

ANS.C

39. Studierea viitorilor pornind de la parti spre viziunea întregului se refera la:a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sinteticad. tratarea morfologicae. tratarea teoretica

ANS.D

40. A lucra cu concepte si modele abstracte, teoretice si cu tehnici adecvate in previziune estespecifica:a. tratarii explorativeb. tratarii normativec. tratarii sinteticed. tratarii morfologicee. tratarii teoretice

ANS.E

ANTICIPAREA STRATEGICA- Previziunea oportunitatilor

41. Care din urmatorii pasi de lucru nu se aplica în previziunea oportunitatilor ?a. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ceb. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta în viitor prin utilizarea resurselor existente sau prin modificarea acestora într-o maniera rezonabilac. evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltared. organizarea ideilor în tabele cu scopul de a etala întregul set de posibilitati viitoaree. excluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile

ANS.E

- Oportunitatea

42. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la „oportunitate”. Indicati eroarea!a. este o sansa de a se realiza ceva la momentul potrivit, adecvat situatieib. reprezinta un cadru favorabil actiunilorc. este inversul risculuid. este asociat cu hazardul sau cu întâmplareae. se prolifereaza mai greu decât riscul

ANS.D

- Riscul în previziune

43. „Asociat cu hazardul sau cu întâmplarea, tehnic definit ca un produs între amplitudinea hazardului siprobabilitatea de aparitie” este:a. incertitudineab. risculc. certitudinead. oportunitateae. probabilitatea

ANS.B

44. Riscul în previziune reprezinta :a. calculul probabilitatii de aparitie a risculuib. calculul amplitudinii risculuic. eroarea de a nu include un element de riscd. calculul riscului de neîncasare a banilore. produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului

ANS.E

- Amplitudinea riscului

45. Amplitudinea riscului in previziune inseamna:a. costurib. strategiec. probabilitated. eroaree. aprecieri

ANS.A

- Probabilitatea de aparitie a riscului

46. Probabilitatea de aparitie a riscului, sau sansa ca un hazard sa se realizeze, se considera ca fiind:a. un esantion de evenimente posibileb. costuric. strategied. eroaree. amplitudine

ANS.A

47. Amplitudinea si probabilitatea de aparitie sunt elemente ale:a. certitudiniib. incertitudiniic. risculuid. strategieie. viitorului

ANS.C

48. Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se supraestima importanta riscurilor “rare”, dar neplacute, având consecinte defavorabile:a. rasturnarea mijlocului de transport a marfiib. cantitatea de produse încarcate în containerc. calitatea conforma cu specificatiile tehniced. dimensiuni conform negocierilore. termene de livrare conform contractului

ANS.A

49. Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se subestima sau chiar sa se ignore riscurile comune, cunoscute, chiar daca riscul indus are consecinte grave:a. inundatiib. neverificarea instrumentului de plata a marfiic. incendiid. seismee. blocaje politice

ANS.B

50. Amplitudinea riscului se masoara prin:a. timpb. ecuatii matematicec. costd. volume. numarANS.C

- Strategia si previziunea

51. La baza deciziilor strategice se afla :a. controlul mediului internb. controlul mediului extern apropiatc. controlul mediului extern îndepartatd. previziunea, care ia în considerare riscurile si oportunitatile strategicee. controlul presiunilor salariatilor

ANS.D

DOCUMENTAREA si PREVIZIUNEA CALITATIVA- Documentarea si culegerea datelor

52. Care din urmatoarele surse de date nu pot fi utilizate în previziune ?a. publicatii oficiale guvernamentaleb. anuarul statistic al Românieic. reviste de specialitated. informatii obtinute din conversatiie. internet

ANS.D

- Sursele pentru documentare

53. Informatiile cele mai costisitoare necesare în previziune sunt cele obtinute din urmatoarea sursa:a. reviste de specialitateb. carti din bibliotecac. istoricul organizatieid. site-uri de specialitate din surse “on-line”e. publicatii oficiale

ANS.D

- Culegerea datelor

54. Culegerea datelor in previziune nu cuprinde una din urmatoarele afirmatii:a. conturarea clara a domeniului studiat si a fenomenelor de previzionatb. acumularea de informatii, cifre, previziuni similarec. trecerea datelor pe fise sau procesarea electronica si stocarea lor în fisiered. indicarea sursei, perioadei la care se refera datele si a observatiilor cercetatoruluie. acumularea de cunostinte si informatii generale

ANS.E

- Metoda analizei si sintezei

55. Etapa analizei din cadrul metodei “analiza si sinteza” nu cuprinde:a. descompunerea în parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componenteb. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componentec. determinarea sistemului de legaturi cauzale care exista între factorii care influenteaza partile componente d. comparatia cu fenomene sau procese similaree. generalizarea aspectelor particulare în aspecte agregate, complexe

ANS.E

56. Etapa sintezei din cadrul metodei “analiza si sinteza” cuprinde:a. descompunerea în parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componenteb. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componentec. eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista între factorii care influenteaza partile componented. comparatia cu fenomene sau procese similaree. generalizarea aspectelor particulare în aspecte agregate, complexe

ANS.E

- Metoda interpretarii sistemice

57. Care dintre urmatoarele principii nu este specific metodei interpretarii sistemice?a. orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatieib. adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor complexec. tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexed. utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu strictetee. viziunea sistemica

ANS.D

- Metoda marilor tururi (grand tours)

58. Principalul dezavantaj al metodei « marilor tururi » este:a. subiectivismulb. schimbul de experientac. deplasarea la diferite surse de informatiid. observarea diferentelor între organizatiie. colectarea informatiilor

ANS.A

- Metoda “mâinilor mature” (OLD HANDS)

59. Principalul dezavantaj al metodei “mâinilor mature” este:a. costul ridicat pentru plata consultantilorb. alegerea consultantilorc. selectarea sfaturilor primate de la consultantid. comunicarea consultantilor a problematicii organizatieie. stabilirea experientei consultantilor

ANS.A

60. Tehnica de previziune care presupune îndeosebi sfaturi este:a. tehnica marilor tururib. tehnica mâinilor maturec. tehnica Delphid. tehnica brainstorminge. abordarea sistemica

ANS.B

- Metoda DELPHI

61. Care este principalul avantaj specific metodei Delphi ?a. utilizeaza experti cu calitati profesionale diferiteb. consta în reunirea unui grup de experti având cunostinte vaste în domeniul studiatc. consta în sesiuni de discutii conduse de organizatord. calitatea expertilor si a cunostintelor lor despre domeniul respective. utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator

ANS.D

62. În scopul atingerii consensului în aplicarea metodei Delphi se utilizeaza:a. media aritmetica simpla si media aritmetica ponderatab. media artimetica si medianac. mediana si cuartileled. siruri de numeree. intervale de incredere

ANS.C

63. În urma aplicarii primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:Expert 3 1 7 2 6 4 5Punctaj 33 45 60 61 67 88 94

Cât este mediana?a. 64b. 62,66c. 63,5d. 61e. 64,2

ANS.D


Cât este quartila 1:a. 64b. 61c. 33d. 38e. 45

ANS.E



ANS. D



ANS.A

67. În urma aplicarii primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90

Ce reprezinta punctajul 48 ?a. mediab. medianac. quartila 1d. quartila 3e. mediana si quartila 2

ANS.E


Ce reprezinta punctajul 24 ?a. mediab. medianac. quartila 1d. quartila 3e. quartila 2

ANS.C


Ce reprezinta punctajul 85 ?a. mediab. medianac. quartila 1d. quartila 3e. quartila 2

ANS.D

- Metoda Brainstorming

70. Metoda “Brainstorming” nu se caracterizeaza prin :a. este o metoda de gândire colectivab. este o metoda a dezbaterilor euristicec. este o metoda prin care sunt antrenate discutiile în grup organizatd. este o metoda care stimuleaza expunerea de idei într-un climat de colegialitate si de apreciere reciprocae. presupune iteratii si timp de reflexie necesar expertilor

ANS.E

- Metoda listelor verificatoare (CHECK LISTS)

71. Metoda listelor verificatoare nu cuprinde :a. întocmirea listei cu zonele geografice în care se va studia fenomenul economicb. analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema în studiuc. analiza aprofundata a zonelor eliminate din listad. naliza factorilor care se opun rezolvarii problemei în studiue. identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat

ANS.C

- Metoda analogiilor

72. Metoda analogiilor consta în:a. culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema în studiub. identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si problema în studiuc. previziunea problemei în studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau fenomene similared. corectia previziunilor în functie de diferentele cuantificatee. toti pasii de lucru mentionati mai sus

ANS.E

- Metoda scenariilor

73. Care dintre urmatoarele caracteristici nu sta la baza identificarii si selectarii scenariilor ?a. numarul scenariilor nu este limitatb. sa fie elastice si plauzibilec. sa fie pur optimiste sau pur pesimisted. sa fie stimulative si provocatoaree. sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile

ANS.C

74. Scenariile au, de regula, forma :a. tabelarab. graficac. de chestionard. descriptiva, ca un text scrise. standard

ANS. D

75. Care din urmatoarele etape de lucru este specifica metodei scenariilor ?a. analiza mediuluib. pregatirea scenariuluic. formularea strategieid. toate cele de mai suse. nici una din cele de mai sus

ANS.D

76. Care dintre urmatorii pasi de lucru nu face parte din etapa de pregatire a scenariilor ?a. selectarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilorb. identificarea scenariilorc. elaborarea scenariilord. identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelore. formularea strategiei

ANS.E

- metoda jocurilor

77. Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii într-un mediu competitiv însituatii de interdependenta cu factori externi. Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodeijocurilor ?a. jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatorib. jocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilorc. jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator între posibilele rezultate ale unui jocd. jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate în economiee. jocurile constau într-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii numiti jucatori

ANS.B

- metoda arborilor de pertinenta-

78. Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor în sistem pediferite nivele si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specificmetodei ?a. stabilirea necesitatilor viitoareb. determinarea obiectivelor viitoarec. elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoared. previzionarea modificarilor structurale orizontalee. evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime

ANS.D

PREVIZIUNEA PRELIMINARA

79. Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate în previziune?a. sa fie realizate pe o scala, astfel încât sa prezinte clar varietatea fenomenului respectivb. sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetatc. sa fie evidentiate aspectele principale, „cheie”d. sa fie sarace în informatii si sa ocupe cât mai mult spatiue. scala sa fie clara si realizata corect

ANS.D

- media, mediile mobile

80. Metoda de previziune care presupune o evolutie în viitor constanta si se asteapta ca eroarea sa fie mica este:a. metoda reprezentarii graficeb. metoda analizei si sintezeic. metoda mediilor simpled. metoda scenariilore. metoda arborilor de pertinanta

ANS.C

81. Urmatoarele date reprezinta încasarile zilnice ale unui hotel de 3 stele cu 22 camere:Ziua 1 2 3 4 5 6 7Incasari mii euro

2.2 3.5 4.5 4.4 4.5 5.2 4

Utilizând media în previziunea vânzarilor, care este eroarea medie absoluta?a. 0,66b. 0,50c. 64,3d. 65e. 66,2

ANS.A

82. Urmatoarele date reprezinta încasarile zilnice dintr-o saptamâna ale unui magazin de vânzarepatiserie:Ziua 1 2 3 4 5 6 7Vanzari lei 360 390 340 300 350 310 260

Utilizând media în previziunea vânzarilor, care este eroarea medie?a. 3,3b. 0,7c. -0,3d. 0e. 0,3

ANS.D

83. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii în primele 6 luni ale firmei producatoare devopsele:Luna 1 2 3 4 5 6Volumul aprovizionarii in mii lei 9 10 12 11 18 24

Ce reprezinta 14 mii lei?

a. eroarea medie absolutab. medianac. mediad. quartila întâie. quartila a doua

ANS.C

84. “Observarea datelor din ultima perioada sau ultimele perioade de timp din trecut si ignorarea dateloristorice; daca o noua observatie apare, cea mai veche este ignorata”. Afirmatia se refera la metoda depreviziune:a. metoda reprezentarii graficeb. metoda analizei si sintezeic. metoda mediilor simpled. metoda mediilor mobilee. metoda arborilor de pertinanta

ANS.D


Ce reprezinta 11,5 mii lei?

a. medianab. mediac. eroarea medie absolutad. quartila întâie. quartila a doua

ANS.A



a. mediab. medianac. eroarea medie absolutad. quartila întâie. quartila a doua

ANS.D



a. mediab. medianac. eroarea medie absolutad. quartila întâie. quartila a doua

ANS.C

88. Daca vanzarile de OSB sunt diferite la doua magazine A si B, dar media simpla este 700 buc, caresunt vanzarile peste 3 luni?a. A=700 buc si B=500 bucb. A= 500 buc si B=700 bucc. A=500 buc si B=500 bucd. A=700 buc si B=700 buce. Nu se poate calcula

ANS.D

89. Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL în ultimele saptamâni seprezinta în tabelul de mai jos:Săptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8Cererea(kgx100) 3 3 2 3 4 6 5 7

Care este cererea de produse previzionata (in kg x 100) pentru perioada urmatoare, respectiv, saptamâna9, când n = 5 perioade, utilizând mediile mobile ?

a. 3b. 3,6c. 4d. 5e. 2

ANS.E

90. Cantitatea de cartofi consumata la restaurantul ASCENDENT în ultimele zile este de:Ziua 1 2 3 4 5 6Consum(kg) 4 7 6 5 8 9

Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 7, când n=4 perioade, utilizând mediile mobile ?a. 8b. 7c. 6,75d. 6e. 5,5

ANS.B- metoda trendului

91. Seriile de timp sunt compuse din urmatoarele elemente, din care unul este eronat. Indicati eroarea !a. trendulb. variatii ciclicec. componenta sezonierad. reziduue. media mobile

ANS.E

92. Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut în ultimul an un trend constantde 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier 4. Utilizând agregarea aditiva, care esteconsumul de vopsea lavabila previzionat pentru anul în curs?a. 30 toneb. 32 tonec. 36 toned. 60 tonee. nu se poate determinaANS.C

93. Vânzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant în ultimul trimestru alanului de 10 mii perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 si factorul sezonier de 1. Utilizând agregarea prinmultiplicare, care va fi volumul vânzarilor firmei în trimestrul urmator?a. 10 mii perechib. 12,5 mii perechic. 15 mii perechid. 12 mii perechie. nu se poate determina

ANS.C

94. În previziuni eroarea înseamna:a. o greseala de calculb. o greseala de interpretarec. diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimistad. diferenta dintre datele observate si datele previzionatee. nici una de mai sus

ANS.D

- Extrapolarea; Extrapolare mecanica; Extrapolarea mecanica cu sporul mediu absolut; Extrapolareamecanica cu ritmul mediu

95. În urma cu 3 ani societatea comerciala “ PROGRESUL” a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducând la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 5 %. În anul curent, productia realizata a fost de 6 mii bucati. Utilizând metoda de previziune prin extrapolare mecanica, care va fi productia anului viitor?a. 6 mii bucatib. 9 mii bucatic. 7 mii bucatid. 8 mii bucatie. Nu se poate determina

ANS.B

- Extrapolarea euristica; Extrapolarea euristica cu sporul mediu absolut; Extrapolarea euristica cu ritmul mediu

96. Extrapolarea euristica este:a. o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire în viitor a tendintelor manifestate în trecutb. o metoda de previziune a fenomenelor care îsi mentin ritmul de dezvoltarec. o metoda de previziune a fenomenelor care îsi mentin directia de dezvoltared. o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibilee. o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de modificarile previzibile în viitor

ANS.E

97. În urma cu 2 ani societatea comerciala “ PROGRESUL” a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducând la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 5 %. În urma finalizarii negocierilor cu un nou client segmentul de piata va creste anul viitor cu un coeficient k=1,10. În anul curent productia realizata a fost de 5 mii tone.Utilizând metoda de previziune prin extrapolare euristica, care va fi productia anului viitor?a. 5,00 mii toneb. 5,78 mii tonec. 5,25 mii toned. 5,5 mii tonee. Nu se poate determina

ANS.B

98. Metoda de previziune in care intervine un coeficient K, rezultat al estimarilor specialistilor cu priviremodificarile tendintei fenomenului analizat, este:a. extrapolarea mecanicab. extrapolarea euristicac. metoda mediilor simpled. metoda mediilor mobilee. interpolarea

ANS.B

- Metoda interpolarii. Interpolarea cu sporul mediu absolut; Interpolarea cu ritmul mediu

99. Firma BRAVOS cu activitate în constructii de drumuri investeste într-un utilaj performant. Pentru arecupera investitia în 4 ani, si-a propus ca “tinta” atingerea unui profit net de 12 mii Euro, stiind ca în anul debaza (de punere în functiune a investitiei), profitul acumulat este de 4 mii Euro.Utilizând metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul anual ?a. 5 mii Eurob. 4 mii Euroc. 3 mii Eurod. 2 mii Euroe. Nu se poate determina.

ANS.D

100. Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a achizitionat un utilajperformant cu un credit bancar care trebuie restituit dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 10 miiEuro. Planul de afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de 80 mii Euro.Utilizând metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul acumulat la finele anului 4 ?a. 10 mii Eurob. 66 mii Euroc. 80 mii Eurod. 52 mii Euroe. 24 mii Euro

ANS.B

- Sezonalitatea; Clasificarea lui Pegels

101. Gruparea care se bazeaza pe recunoasterea afacerilor si care reflecta o programare calendaristica si prin urmare factorul de sezonalitate, incluzând variatiile ciclice de sezon sau chiar lunare, saptamânale,zilnice este:a. clasificarea lui Pegelsb. metoda interpolariic. metoda extrapolarii mecaniced. metoda extrapolarii euristicee. metoda trendului

ANS.A

PREVIZIUNEA COMPLEXA I- Functia exponentiala si functia putere; Functia exponentiala cu doi parametrii; Functia exponentiala pentru b> 1; Functia exponentiala pentru 0<b<1

102. Care din urmatoarele functii este functia putere ?

a. btaeY , pentru 0<b<1

b. tabY , pentru 0<b<1

c. batY d. bxaY e. Nici una din cele de mai sus

ANS.C

- Functia exponentiala uniforma simpla

103. Functia Ft+1= Yt + (1 - ) Ft este:a. functia putereb. functia exponentiala cu doi parametriic. functia exponentiala pentru b> 1d. functia exponentiala pentru 0<b<1e. functia exponentiala uniforma simpla

ANS.E

- Problemele pe care le ridica metoda exponentiala constanta simpla

104. Alegerea constantei si alegerea previziunii initiale, naïve F(1,0) sunt specifice metodei:a. functia exponentiala uniforma simplab. functia puterec. functia exponentiala cu doi parametriid. functia exponentiala pentru b> 1e. functia exponentiala pentru 0<b<1

ANS.A

- Importanta în analiza sensitivitatii previziunilor a constantei X

105. Valoarea data constantei 2 este importanta în analiza sensitivitatii previziunilor, X fiind elementul debalance între datele previzionate si ultimele observatii. Afirmatia este valabila pentru:a. functia exponentiala uniforma simplab. functia puterec. functia exponentiala cu doi parametriid. functia exponentiala pentru b> 1e. functia exponentiala pentru 0<b<1

ANS.A

106. In functia exponentiala uniforma simpla Ft+1= Yt + (1 - ) Ft , unde = constanta pantei, de regula iavalori între:a. 0,1 – 0,2b. 0,3 – 0,35c. 0,05 – 0,1d. sub 0e. peste 0,5

ANS.A107. In functia exponentiala uniforma simpla Ft+1= Yt + (1 - ) Ft , unde = constanta pantei pentru a obtine

previziuni mai fidele (veridice) ia valori între:a. 0,1 – 0,2b. 0,3 – 0,35c. 0,05 – 0,1d. sub 0e. peste 0,5

ANS.B

108. In functia exponentiala uniforma simpla Ft+1= Yt + (1 - ) Ft , unde = constanta pantei pentru a obtinepreviziuni mai brute ia valori între:a. 0,1 – 0,2b. 0,3 – 0,35c. 0,05 – 0,1d. sub 0e. peste 0,5

ANS.C

- Functia exponentiala uniforma dubla; Metoda Brown cu un parametru; Metoda Holt cu doi parametrii

109. Functia S(t) = Y(t) + (1- ) (S(t-1) + b(t-1)) este :a. prima ecuatie de uniformizare din cadrul metodei Holt cu doi parametriib. metoda Brown cu un parametruc. functia exponentiala uniforma simplad. functia puteree. metoda Winter

ANS.A

110. Relatia F(t+m, t) = a(t) +b(t) m ; unde: m = numarul de perioade de previziune se utilizeaza pentruprevizionarea datelor in cadrul metodei:a. Holt cu doi parametriib. Brown cu un parametruc. functia exponentiala uniforma simplad. functia puteree. Winter

ANS.B

- Functia exponentiala pentru serii sezoniere; Metoda lui Winter; Uniformizarea în metoda lui Winter

111. Functia F(t+m)=(S(t) +b(t) m) I(t-L+m) reprezinta metoda:a. Holt cu doi parametriib. Brown cu un parametruc. functia exponentiala uniforma simplad. functia puteree. Winter

ANS.E

112. In metoda Winter pentru previzionarea seriilor sezoniere una din urmatoarele notatii este eronata.Indicati eroarea!a. S(t) pantab. I(t) factorul sezonierc. parametrul de uniformizared. parametrul de uniformizaree. parametrul de uniformizare

ANS.A

- Regresia simpla si regresia multipla; Regresia simpla (functia liniara); Metoda celor mai mici patrate pentru determinarea parametrilor regresiei; Regresia multipla

113. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresiei?a. când se stabileste o relatie cauzala între variabileb. când datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bxc. când relatia dintre x si Y este directad. când relatia dintre x si Y este inversae. când nu se foloseste metoda celor mai mici patrate

ANS.E

114. Când se stabileste o relatie cauzala între variabile si datele observate urmeaza o functie liniara, înpreviziune se utilizeaza:a. functia de regresieb. functia exponentialac. functia hiperbolicad. functia logaritmicae. functia semilogaritmica

ANS.A

115. Utilizarea functiei de regresie în previziuni consta în stabilirea unei relatii cauzale între variabile,datele observate urmând o functie liniara în care variabila dependenta este:a. yb. xc. ad. be. z

ANS.A

116. “Dreapta de regresie minimizeaza suma patratelor diferentelor verticale, sau a erorilor pentru dateleobservate yi ”. Afirmatia este specifica:a. metodei celor mai mici patrateb. metodei Holt cu doi parametriic. metodei Brown cu un parametrud. functiei exponentiala uniforma simplae. functiei putere

ANS.A

117. Când se stabileste o relatie cauzala între variabile, datele observate urmeaza o functie liniara, de tipul:y= a + bx ; unde : y= variabila dependenta ; x= variabila independenta ; a, b= coeficienti sau parametriifunctiei. Coeficientul b se numeste:a. parametrul de uniformizareb. coeficientul de pantac. constanta regresiei

d. seria de timpe. factorul sezonier

ANS.B

118. Sistemul de ecuatii, unde n=numarul de perechi observate x si y, este specific : y = na + bX Xy = aX + bX2

a. metodei celor mai mici patrateb. metodei Holt cu doi parametriic. metodei Brown cu un parametrud. functiei exponentiala uniforma simplae. metodei Simplex

ANS.A

119. Functia Y = a + bX1 + cX2 + dX3 + ; unde, a, b, c, d coeficientii functiei liniare este specifica:a. functiei de regresie simplab. functiei exponentialec. functiei de regresie multiplad. functiei logaritmicee. functiei semilogaritmice

ANS.C

- Functia logaritmica si semilogaritmica; Functia hiperbolica; Functia logistica; Functia Gompertz

120. Daca forma functiei are alura unei functii exponentiale modificate pe o retea semilogaritmica, atuncidatele urmeaza o repartitie specifica functiei:a. logaritmicab. semilogaritmicac. hiperbolicad. logisticae. Gompertz

ANS.E

- Programarea lineara si programarea multiobiectiv; Programarea lineara; Conditii de utilizare aprogramarii lineare; Metoda grafica în programarea lineara; Conditii de utilizare a programariilineare prin metoda grafica; Metoda Simplex; Programarea multiobiectiv; Metoda Electre

121. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin programareliniara?a. problema poate fi expusa în termeni numericib. problema permite alegeri între cursurile alternative ale evolutiei actiunilorc. se identifica restrictii asupra factorilor implicatid. problema trebuie sa permita exprimarea într-o forma standardizatae. factorii implicati nu sunt într-o relatie liniara

ANS.E

122. Carei metode de previziune îi este specifica urmatoarea abordare: „solutia optima se afla la restrictiacare delimiteaza zona fezabila”?a. metoda extrapolariib. metoda interpolariic. metoda regresieid. metoda programarii liniare graficee. nici unei metode de mai sus

ANS.D

123. O firma produce încaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:Produs consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mpghete piele 4 4 1cizme cauciuc 2 6 1Total pe saptamana 100 180 40

Pentru a se previziona productia saptamânala prin programare lineara, se considera principalele datestipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamâna, iar cizmele la minimum 10perechi pe saptamâna.Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?1 4x1 + 2x2 1002 4x1 +6x2 1803 x1 + x2 404 x1 205 x2 10

ANS.B

124. O firma produce încaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principalereferitoare la productie sunt:Produs consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mpghete piele 4 4 1cizme cauciuc 2 6 1Total pe saptamana 100 180 40

Pentru a se previziona productia saptamânala prin programare lineara, se considera principalele datestipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamâna, iar cizmele la minimum 10perechi pe saptamâna.Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?1 4x1 + 2x2 1002 4x1 +6x2 1803 x1 + x2 404 x1 205 x2 10

ANS.E


Pentru a se previziona productia saptamânala prin programare lineara, se considera principalele datestipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamâna, iar cizmele la minimum 10perechi pe saptamâna.Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?

1 4x1 + 2x2 1002 4x1 +6x2 1803 x1 + x2 404 x1 205 x2 10

ANS.C


Pentru a se previziona productia saptamânala prin programare lineara, se considera principalele datestipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamâna, iar cizmele la minimum 10perechi pe saptamâna.Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.Sa se indice care din urmatoarele functii obiectiv este corecta?1 max (0,3 x1 + 0,4 x2)2 min (0,3 x1 + 0,4 x2)3 min (4 x1 + 2 x2)4 max (4 x1 + 6 x2)5 max ( x1 + x2)

ANS.A


Pentru a se previziona productia saptamânala prin programare lineara, se considera principalele datestipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamâna, iar cizmele la minimum 10perechi pe saptamâna.Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.Utilizând metoda grafica, care este optimum privind productia saptamânala?

a. 20 perechi de ghete si 15 perechi de cizmeb. 15 perechi de ghete si 20 perechi de cizmec. 20 perechi de ghete si 10 perechi de cizmed. 30 perechi de ghetee. 40 perechi de cizme

ANS.B

128. Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata în probleme cu

orice numar de necunoscute si restrictii si este specifica:a. metodei extrapolariib. metodei programarii liniarec. metodei interpolariid. metodei regresieie. nici unei metode de mai sus

ANS.B

129. În rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta în calculul a doiindicatori: de concordanta si de discordanta. Care este aceasta metoda?a. metoda regresieib. metoda SIMPLEXc. metoda ELECTREd. metoda trenduluie. metoda extrapolarii

ANS.C

130. Se aplica teoria grafurilor, tinând cont de restrictii in cadrul metodei:a. SIMPLEXb. ELECTREc. regresieid. trenduluie. extrapolarii

ANS.B

PREVIZIUNEA COMPLEXA II- Metoda comparatiilor perechi

131. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei comparatiilor perechi?a. se alege o varianta din o pereche de doua varianteb. se compara perechile de criterii si se calculeaza ponderea subiectiva a criteriuluic. se compara perechile de variante cu fiecare criteriu si rezulta ponderile subiective ale variantelor în functie de criteriile respectived. se exclud rezultatele care se ordoneaza crescatore. se agrega rezultatele finale pentru variantele alese

ANS.D

- Functiile de productie; Functia de productie Cobb – Douglas ; Utilizarea functiei de productie Cobb –Douglas

132. Forma functiei Q(t) = A · K(t) · L(t)

este specifica :a. functiei de productie Cobb – Douglasb. functiei de regresiec. metodei trenduluid. metodei extrapolariie. functiei exponentiale

ANS.A

133. Functiile de productie Cobb-Douglas se utilizeaza pentru calculul unor indicatori de mare utilitateîn economie si mai ales în analiza macroeconomica, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea!a. productivitatea medieb. productivitatea marginalac. PIB pe locuitord. elasticitatea productiei în functie de capital

e. elasticitatea productiei în raport cu munca

ANS.C

134. Dintre factorii enumerati în continuare, de care nu depinde functia de productie COBB-DOUGLAS ?a. productiab. capitalulc. cheltuielile cu materiile primed. forta de muncae. coeficientul de dimensionare sau proportionalitate între factori

ANS.C

135. Utilizând functia de productie Cobb Douglas, care va fi productia de faina a anului curent a firmeiALBA stiind ca utilizeaza fonduri fixe productive de 9 mii lei si forta de munca de 2 mii lei, anul precedent aprodus 140 tone si se cunosc: A= 1/4; X =2 si β = 3?a. 140 toneb. 35 tonec. 162 toned. 280 tonee. Nu se poate calcula

ANS.C

136. O firma a produs, în anul precedent, bauturi racoritoare în valoare de 350 mii lei, utilizând fondurifixe de 4 mii RON si forta de munca de 5 mii RON. Se stie ca: A= 1/4; X =3; β = 2. Utilizând functia deproductie Cobb Douglas, care este productia anului previzionat ?a. 400b. 350c. 300d. 425e. 375

ANS.A

- Metoda dinamicii industriale Forester; Variabilele utilizate în metoda dinamicii industriale Forester;Avantajele metodei dinamicii industriale Forester

137. Care dintre urmatoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezinta un avantaj al metodei dinamiciiindustriale FORESTER?a. permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei si a mediului în care actioneazab. utilizeaza notatii sugestive, usor de înteles si de folosit în reprezentari graficec. evidentiaza legaturile dintre variabile multipled. permite construirea variantelor sau portofoliului de alternativee. permite calculul elasticitatii productiei în raport cu factorii care o determina

ANS.E

- Metoda normarii; Normarea ; Normele ; Conditii de aplicabilitate a metodei normarii;

138. Care din urmatoarele utilizari nu este specifica metodei normarii?a. pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efectb. se aplica atunci când între costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie directac. ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelord. reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselore. reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine

ANS.B

139. Normele de munca, de consum al mijloacelor fixe si a obiectelor muncii nu cuprind:a. consum de materii primeb. consum de utilitatic. consum de manopera directad. costuri pentru mentenantae. consum de echipamente

ANS.D

- Metoda balantelor; Echilibrarea balantelor; Balantele materiale; Balantele fortei de munca;Balantele valorice

140. Echilibrarea balantei materialelor între necesitati si resurse nu se realizeaza prin:a. micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor în scopul reducerii consumurilor materialeb. micsorarea necesitatilor prin înlocuirea materialelor cu unele care au calitate superioarac. reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JITd. cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productiee. cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect sporirea productiei

ANS.D

141. O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii RON, din care: materialepentru productie 40 mii RON, materiale pentru investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON simateriale pentru fondul pietei interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balantei este necesar sa se prevada:a. stocuri la sfârsitul perioadeib. stocuri la începutul perioadeic. resurse din importd. resurse din produse refolosibilee. resurse din reserve

ANS.A

142. Pentru echilbrarea balantei de 172 mii RON la capitolul resurse nu se cuprinde:a. stocuri la începutul perioadei: 20 mii RONb. resurse din import: 48 mii RONc. resurse din produse refolosibile: 12 mii RONd. resurse din rezerve: 92 mii RONe. stocuri la sfârsitul perioadei: 20 mii RON

ANS.E

- Balanta legaturilor dintre ramuri; analiza input- output; Componenta modelului lui Leontief

143. Balanta legaturilor dintre ramuri; analiza input- output cuprinde mai multe cadrane. Consumul final însfera bunurilor si serviciilor publice, a populatiei si alte utilizari finale (investitii, stocuri, export) se prezinta incadranul:a. Ib. IIc. IIId. I+IIe. I+III

ANS.B

144. În cadrul balantei legaturilor dintre ramuri (BLR) din cadranul II nu face parte:a. consumul populatieib. consumul publicc. exportuld. valoarea adaugatae. investitiile în fonduri fixe

ANS.D

- Metoda lanturilor MARKOV

145. Metoda în care se porneste de la evaluarea cotei de piata a firmelor producatoare si consumatoare, seutilizeaza notatii si se obtine un tabel-matrice se bazeaza pe:a. metoda SIMPLEXb. teoria lanturilor MARKOVc. metoda balantelord. metoda normariie. metoda ELECTRE

ANS.B

MASURAREA ACURATETEI PREVIZIUNII- Criterii de acuratete în previziune

146. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor?a. numarul de variabileb. omogenitatea datelorc. certitudinead. elasticitatea cereriie. competitia

ANS.C

147. Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei în previziunea pe termen scurt si mediu?a. optimismulb. inconsistentac. actualitatead. utilizarea bugetarii anualee. ancorarea

ANS.D

- Situatii de acuratete în previziune

148. În practica previziunilor se întâlnesc urmatoarele situatii, dintre care una este eronata. Indicati eroarea!a. evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu un grad ridicat de acurateteb. evenimente sau fenomene care pot fi greu previzionatec. evenimente sau fenomene care nu pot fi previzionated. evenimente sau fenomene care un grad scazut de acuratetee. evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu certitudine

ANS.E

- Elementele care influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor si proceselor

149. Elementele care influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor si proceselor din mediulafacerilor sunt cele enumerate mai jos, din care unul este eronat. Indicati eroarea!a. numarul de elemente (variabile)b. omogeneitatea datelorc. disponibilitatead. elasticitatea cereriie. competitia

ANS.C

- Limite în previziune, care genereaza erori; Erorile lui Makridakis

150. Makridakis (1988) 1) a identificat o paleta larga de erori. Dintre cele enumerate mai jos una nu esteeroare. Indicati-o!a. optimismulb. omogeneitatea datelorc. inconsistentad. actualitateae. ancorarea

ANS.B

151. Makridakis (1988) 1) a identificat o paleta larga de erori. Dintre cele enumerate mai jos una nu esteeroare. Indicati-o!a. numarul de elemente (variabile)b. corelatiile iluzoriic. conservatorismuld. perceptia selectivae. efectele regresiei

ANS.A

- Modelul potrivit; Cazurile de deviatii; Curba clopot a lui Gauss ca instrument în determinarea potriviriimodelului în previziune

152. Curba clopot a lui Gauss (distributia normala) poate fi un instrument util in:a. observarea distributiei erorilor sau a reziduurilorb. aprecierea gradului de predictibilitate a fenomenelorc. aprecierea numarului de elemente (variabile)d. aprecierea omogenitatii datelore. observarea elasticitatii cererii

ANS.A

- Teste utilizate pentru confirmarea potrivirii modelului; Testului t a lui Student

153. Pentru ca o previziune sa fie „buna” nu trebuie sa îndeplineasca urmatorul obiectiv:a. numarul de parametrii sa fie mareb. erorile pentru validarea previziunii sa fie micic. reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimared. modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicate. media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mica

ANS.A

- Parametrii MMIAR (Media Mobila Integrata Auto-regresiva) sau ARIMA; Testul F; Testul Ljung-Box

154. Testul la care toti coeficientii de autocorelatie peste un lag dat sunt zero este:a. testul Ljung-Boxb. testul Fc. testul ARIMAd. testului t a lui Studente. coeficientul de determinare „ r2”

ANS.A

- Corelatia si autocorelatia; Modelul Durbin – Watson pentru studierea autocorelatiei; Formula luiPearson pentru studierea corelatiei

155. Nu exista autocorelatie între variabilele observate X si Y a unui esantion daca coeficientul de corelatie alui Pearson r este:a. intre –1; 1b. zeroc. peste 1d. peste zeroe. sub zero

ANS.B

156. Coeficientul de corelatie a lui Pearson r desemneaza o corelatie (asociere) perfecta, ceea ce înseamna ca toate observatiile se aliniaza perfect pe o dreapta, daca r este:a. negativb. pozitivc. zerod. la extremele intervalului (-1,1)e. in intevalul (o,1)

ANS.D

157. Autocorelatia dintre variabile se poate determina prin utilizarea modelului:a. coeficientul lui PEARSONb. statistica DURBIN-WATSONc. curba lui GAUSSd. modelul LEONTIFe. nici unul de mai sus

ANS.B

158. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin- Watson se poate concluziona ca exista autocorelatiepozitiva pentru urmatoarele valori ale statisticii:a. 1,5 - 2,5b. sub 1,5c. 2,5 - 4,5d. 4,5 -5,5e. peste 5,5

ANS.B

159. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate concluziona ca nu exista autocorelatie pentru urmatoarele valori ale statisticii:a. 1,5 - 2,5b. sub 1,5c. 2,5 - 4,5d. 4,5 -5,5e. peste 5,5

ANS.A

- Teste de masurare a acuratetei previziunii; Coeficientul de corelatie (r); Coeficientul de determinare(r2); Eroarea standard estimata (Se ); Eroarea standard a coeficientului de regresie (Sb); Testul t statistic

160. Unul din urmatoarele modele nu reprezinta un test de masurare a acuratetei previzinuii:a. coeficientul de corelatie „r”b. ecuatia de regresiec. testul t statisticd. eroarea standard estimata „ Se ”e. coeficientul de determinare „ r2”

ANS.B

161. Cât de bine ecuatia estimata se potriveste cu datele, cu alte cuvinte “acurateta încrederii” regresiei estecuantificata de:a. coeficientul de corelatie „r”b. ecuatia de regresiec. testul t statisticd. eroarea standard estimata „ Se ”e. coeficientul de determinare „ r2”

ANS.E

- Problema multicolinearitatii

162. Problema multicolinearitatii se rezolva prin operatiile de mai jos, din care una este eronata. Indicati eroarea!a. eliminarea (omiterea) uneia dintre cele mai mari variabile corelate din regresieb. schimbarea structurii ecuatiei prin diminuarea tuturor variabilelor printr-un factor care va permite o baza economica logica dar care va elimina multicolinearitatea (prin divizare)c. ignorarea variabilelor dependente care interfereazad. estimarea ecuatiei pe baza “primei diferente”e. combinând variabilele colineare într-o noua variabila care egaleaza suma ponderii lor

ANS.C

COMBINAREA PREVIZIUNILOR- Abordarea sistemica în previziunile firmei

163. Dintre urmatoarele afirmatii privind sistemul economic de tip firma una este eronata. Identificati eroarea!a. o multime de elemente de natura patrimonialab. o multime de conexiuni, relatiic. o multime de capabilitati strategiced. nu are proprietatea de autoreglaree. are un caracter probabilistic

ANS.D

- Combinarea previziunilor subsistemelor; Combinarea datelor previzionate prin diferite metode si tehnici; Principalele tehnici de combinare

164. Utilizarea previziunilor realizate într-un subsistem în previziunile altor subsisteme se refera la:a. combinarea previziunilor subsistemelorb. combinarea datelor previzionate prin diferite metode si tehnicic. teste de masurare a acuratetei previziuniid. problema multicolinearitatiie. coeficientul de corelatie

ANS.A

- Interpretarea sistemica în previziune

165. Interpretarea sistemica în previziune nu cuprinde:a. elasticitatea cereriib. culegerea, transmiterea, prelucrarea, clasificarea si stocarea informatiilorc. identificarea optiunilor alternatived. alegerea unei variante dintr-o multitudine de variante posibile prin procesul decizionale. evaluarea sau controlul procesului decizional, implicând si actiuni corrective

ANS.A

- Rolul prognozei si previziunii în procesul de planificare financiara si în bugetare;

166. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru manageri?a. o activitate care apatine contabililorb. stabileste clar obiectivele care trebuie realizatec. defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectiveled. stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivelee. stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung

ANS.A

167. Metoda care cerceteaza factorul de sezonalitate, eroarea si factorul rezidual si analizeaza proprietatile de distributie în combinarea previziunilor este:a. metoda grafica bazata pe serii de timpb. functia de regresie Dieboldc. functia exponentiala cu factor de sezonalitate Wintersd. media aritmeticae. media ponderata

ANS.C

- Planificarea strategica; Planificarea tactica; Planificarea operationala; Planificarea operatiilor si tranzactiilor

168. Planificarea strategica se realizeaza pe orizontul de timp:a. de peste 5 anib. între 1-5 anic. între 1-12 lunid. pe orizontul de timp foarte scurte. între 2-4 ani

ANS.A

- Bugetarea ca functie a managementului; Bugetul; Importanta bugetului pentru manageri; Tehnicile utilizate în bugetare

169. Procesul de bugetare nu presupune:a. proiectarea bugetului pe fiecare activitate a firmei, pe fiecare departament sau functieb. conduce la coordonarea, stabilirea autoritatii si responsabilitatilorc. conduce la comunicarea, motivarea si controlul întregii firmed. munca exclusiva a contabililore. conduce la evaluarea performantelor firmei

ANS.D

170. Bugetul este important pentru management datorita mai multor motive, dintre care unul este eronat.Identificati eroarea!a. stabileste clar obiectivele care trebuie realizateb. nu conduce la evaluarea performantelor firmeic. defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectiveled. stabileste care sunt resursele necesare pentru a realiza obiectivelee. stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung ale firmei

ANS.B

- Previziunea în marketing; Metode utilizate în previziunea în marketing

171. Previziunea care estimeaza cererea viitoare a pietei prin anticiparea reactiilor cumparatorilor, având învedere faptul ca sunt foarte rare produsele sau serviciile cu un volum al vânzarilor relativ constant sau celecare cunosc o situatie competitiva relativ stabila este:a. previziunea in marketingb. previziunea personaluluic. previziunea productieid. previziunea aprovizionariie. previziunea financiara

ANS.A

- Previziunea economica a firmei; Procedura practica de lucru în scopul previziunilor economice

172. Previziunile economice au la baza:a. tabele si graficeb. ipoteze, scenarii si proiectii în viitorc. tabele si ipotezed. grafice si scenariie. numai proiectii in viitor

ANS.B

MONITORIZAREA, ACTUALIZAREA si RAPORTAREA PREVIZIUNILOR- Monitorizarea si evaluarea previziunilor; Controlul, analiza si masurarea previziunilor

173. Din etapa de monitorizare, evaluare si control al previziunilor nu face parte activitatea:a. previziunile se analizeaza si se evidentiaza diferentele constatateb. se procedeaza la urmarirea sistematica a desfasurarii activitatii economice anticipate printr-un sistem de control si analizac. observare nemijlocita a fenomenelor si proceselor economiced. realizarea unei previziuni exactee. sondaje si simulari

ANS.D

- Sistemul de indicatori economico-financiari

174. Compararea previziunilor se realizeaza fie prin masurarea realitatii în valori relative, fie în valori absolute, fie prin indicatori sintetici. Dintre indicatorii la nivel macro-economic nu face parte:a. produsul national brut (PNB)b. produsul national net (PNN)c. produsul intern brut (PIB)d. profitul nete. resursele totale (RT)

ANS.D

- Actualizarea previziunilor; Factorii previziunilor flexibile

175. Care dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile:a. modificari ale cererii si oferteib. restrictii privind mediul înconjuratorc. utilizarea a noi resurse materiale sau energeticed. mentinerea structurii actuale a organizatieie. introducerea de noi tehnologii

ANS.D

- Analiza de sensibilitate.

176. Analiza de sensibilitate nu permite:a. evidentierea iesirilor (variabilelor previzionate) în functie de flexibilizarea variabilelor de intrareb. reevaluarea si rectificarea datelorc. luarea în considerare a noi variabile în functie de variatia mediuluid. actualizare rapida a previziunilor adaptate la modificarile induse de strategia firmeie. realizarea unei previziuni exacte

ANS.E

- Rolul raportului de previziune în management; Aspecte privind analiza critica a raportului de previziune în management

177. Analiza critica a raportului de previziune urmareste :a. gradul de optimism al previziunilorb. prezentarea, continutul tehnic si calitatea generala a raportuluic. daca contine tabele si diagramed. numarul de modele matematice aplicatee. numarul de restrictii utilizate

ANS.B

- Continutul raportului de previziune în management

178. Rezultatele previziunii se prezinta în:a. raportul de previziuneb. tabelec. graficed. scenariie. oportunitati

ANS.A

179. Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai jos, dintre care unul este eronat.Indicati eroarea!a. introducere si prezentarea situatieib. sursele de date si datele sub forma seriilor de timp, daca existac. metodele de culegere a datelor de previziune utilizated. modelele utilizate si analiza relevantei utilizarii acestora cu teste de validaree. metoda brainstorming

ANS.E

180. Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai jos, dintre care unul este eronat.Indicati eroarea!a. modele aplicate si previziunile obtinuteb. metoda brainstormingc. concluzii si evaluared. referinte si anexee. componenta echipei de previziune (daca previziunile se realizeaza de un colectiv)

ANS.B

180-econometrie si previziune economica (1)

Documents