“Coboară toamna-ncet din slavă

Năframa galbenă-i răsare

Şi peste vârfuri de dumbravă

Îi flutură departe-n zare.”

(Octavian Goga)

Coboară toamna

Verdele frunzişurilor se aprinde ca para focului,

se îngălbeneşte ca şofranul,

se înroşeşte ca arama,

se poleieşte ca aurul.

Aurii, ruginii, vinete, roşcate,

frunzele se desprind din arbori

şi cad răsucindu-se, legănându-se,

aşternându-se jos, într-un lăvicer

care se îngroaşă din ce în ce mai mult.

Soarele mângâie cu razele lui călduţe

frunzele tot mai rare.

Păsările se rotesc în înalt, se deşiră, vâslesc,

se şterg din zarea plaiurilor noastre.

Se duc!

Şi cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru.

A intrat Toamna şi în livezi scuturându-şi

rochia şi îmbrăcând livada

într-o haină firavă de frunze aurii.

Cu ultimele puteri, soarele a mângâiat fructele,

dându-le o strălucire aparte.

Şi Toamna l-a ajutat

strângând merele în pumn şi înroşindu-le…

…pictând cu galben perele…

…înnegrind prunele.

Toamna a îmbrăcat podgoriile

într-o haină nouă, de un colorit ciudat.

Boabele strugurilor se rumenesc

întorcându-şi feţele către soare.

Ciorchinii cu boabe mari

par mici candelabre colorate.

Recolta bogată aduce bucuria

pe feţele oamenilor. Ei ştiu că, în curând,

copiii vor gusta mustul dulce şi bun.

Odată cu sosirea toamnei începe şcoala.

Ne aşteaptă un nou an de muncă.

Frumoase sunt cele dintâi zile ale toamnei!

Prezentare realizata

de inv. STANCU DUMITRU

Scoala Nr. 25 “Petru Rares” Galati