jüral I I I A R A D . MERCURI 17)29 N O E M V R I E 1899 M r . . 2 2 0 tUCDACTlA

ind,Str. Aulich (Adam) ABO M E N T Ü L

Pentru Austro- Ungaria ne an an fl. 10; pe Vi ra fl. b; pe V« d e *Q fl. 2.60 pe 1 lună fl F-rü de Duminecă pe

an / J L _ « . — F mm România fi Itrdtn/iaU :

pc na 40 frtnci. " u i u s c r i p t e n u я е І п * | ) О і а г * ,

POPORULUI ADMBviSTRAŢiA

Arad, Str. AaJleh (Adás t —4

INSERŢIWMÎbE. üt i ţiv garmond: pritna-d&ti 7 cr. ; » doaua oară 6 cr. ; . » a treia-oari 4 cr. şi timbru de 30 cr. de flecara pukli- V

caţiune. At&t abonamentele «Ai «1 Inserţinnile sunt » в< piftii

înainte ln Arad.

Scrisori nefrancate nu primesc

Sodorna maghiară. (§) E vorba de Budapesta. Bar'

numele acesta nu noi l'am inventat, ii II este dat de „Pesti Hirlap", ziar uefnaraentö „«patriotic". 'In numörul seu de la аб c. numitul ziar umple ildeca întreaga pagina, şi ceva şi pe a doua, cu dureroase constaturi asupra steril morale a „székes" şi „föva-ros"-uluï Budapest.

Bată cum Începe :

,,Nu suntem dintre cel cari voim să speriem lûmes, nu, ferească D-zeu 1 Dar' re e prea mult, apoi trebue mărturisit. HotSrlt : trebue să dăm cu biciul Intre n e s p u s de multele „nudităţi 4 1 şi alte InjoBirl artistice", cu cari diferiţi tntreprinzöto I au Inundat „inima ţoril". C h a r la colţul străzilor, ziua 'n ameaza mare, pe placate, se poate ceti că ln o rasul act s'a mare moravurile publice sunt Într'o decadenţă Inspftimentătoare ; cat despre vieaţfi de loapte, abia mal e necesar să spunem, că e murdară, ca să nu alegem cuvêntul.

„Şi nu e vorba de vr'un teatru ori orfeu, ie spelunci ori alte asemenea lucruri, b una mal mult ori mal puţin, tot acolo suntem. Sute de scrisori am primit tnsă, precum şi protestări verbale am auzit tn contra muidărirel morale (erkölcsi elpiszko-sodiu) ce se Înstăpâneşte facă nici o ruşino D toate pările şi sub pretext de cultură,

'europenească ş i deşteptare modernă, prin tepresentaţiunl obscene Împrăştie ln socie­tatea maghiară lenea, beţia, sömeuţeala de-moralisăril şi ale decadenţii.

După-ce arată, că gravurile şi biografiile obscene n'au dispărut delà âtttiquari nici după ce s'au făcut in­terpelări In Dietă şi spune că însăşi căpeteniile oraşului s'au obicinuit cu atmosfera aceasta de ,cultură", ur­mează:

,Ori n'a defilat oare ln triumf, pe dinaintea Întreg tineretului maghiar, prin atâtea cafenele, princeea Chimay cu Jtncşi al ei, producând Însufleţire şi rts? Portretele ei obscene şi scenele plastice ale ei nu au viciat oare luni întregi viaţa publică ша-

?.. Şi nu ac i , ln atmosfera Infeetă aorfeelor, s'a făurit Încercarea de escroche­rie ln stil mare şi complicata îndreptată

coatra exregelul Milan şi — ?pre ruşinea noastră — c u a p r o b a r e a u n e i p ă r ţ i a p u b l i c u l u l şi In urma acţiune! viue a jurnalisticei revolver? Umblând tn strai-Dätatp, am ѵбии\ roşind, cum până şi tn cel mai îndepărtat ,Z age re i* şi orfeu din

edebrităţi budapestane îşi arătau goli-ciuuea trupească; şi faima Budapestei, tn această privinţa, a »juns aşa de mare, de par'că aici ar fi academia nudităţile? şi a neruşinării. Pe acest teren al culturii avem deja oare-care renume, d'aci ; â:iă ln Ar-M t i i m , unde femeile exportate delà noi au căutare şi se numeec simplu „li angara" . ..

N'avem nici un motiv să tragem la Îndoială cele mărturisite de „Pesti Hirlap". Dincontră, prea credem, că orgbnul „patriotic" încă nici n'a spus toate ticăloşiile cari au făcut din Budapesta o adevërata Sodomă.

Constatăm Iasă că nici numitul ziar, nici alte jurnale din Budapesta ori din provincie nu discută causa

acestei decadenţe, sorgintea atător stricăciuni.

Cu toate că chiar zilele acestea s'a descoperit o banda întreaga de Ovrei şi Ovreice cari făceau negoţ cu — „hungaricele". Şi ce e mai mult, şe­ful bandei abea in urmă a fost are­stat, după ce complicii şi complicele lui scăpaseră cate cu o pedeapsă po-liţială ridicola. Se vede că este de­stul să se ştie că e Jidan, şi tncă proaspăt, venit de curênd din Galiţia, pentru a fl menajat.. Pentru-că, ve­deţi D-Voastra, Jidovii aceştia sevlr-şesc „frumoase fapte patriotice" chiar nainte de a fl depus tncă jurămentul de fidelitate către patria adoptivă, îşi maghiarizează adecă Indata şi cu grămada numele!... Probabil pentru-ca să li-se peardă cu atât mii uşor urma, căci din Galiţia s'au expatriat, de bună-voie lăsond în urmă... afacerii încurcate.

Şi primejdia asta es te : Ungurii nu vor să înţeleagă, ca imoralitatea devine tot mai Intensivă, In тёзига ce se sporesc perciunaţii din Gali­ţia... Ei nu vor sä recunoască origi­nea rëului, ci se mulţumesc a con­stata numai efectul şi a se boci apoi ca — nişte desperaţi. Se plâng că „tinerii maghiari felul lor de a gândi nu-1 iau din caracterul genuin maghiar, ci ei se adapă prin orfee şi la teatre obscene, şi nu întreabă din care soiu de maghiari se recrutează mai ales „hungarîcele" : din viţa arpadină ori din cea alui Israil? !...

D'aceea, câtă vreme Ovreii remân tari şi mari tn statui S tului Stefan, Budapesta are toţi sorţii d'a întrece stricăciunile, pentru cari D-zeu a pu­stiit cu foc şi pucioasă cetăţile So­dorna şi Gomora.

ACŢIUNEA CROAŢILOR. Dumineeă s'a ţinut în Agram, pe pieaţa teatrală, sub cerul liber, o întrunine poporală a tuturor partidelor oposiţionale croate. în­trunirea s'a deschis pr intr 'o vorbire a directorului Tîrnadak, care a Invitat mulţi­mea enormă să aducă omagii Casei Dom nitoare. S'au făcut atunci puternice şi entusiaste ovaţiunl M Sale Monarchului. După ce s'au ţinut mai multe vorbiri, s'a primit unanim moţiunea prin care se cere :

reforma legii electorale; revizuirea legii de presă şi finanţe separate croate.

Poliţia a intervenit şi ea îndrumând la ordine şi ameninţând că i ia cuvêntul deputaţi lui Derencin, care a acusat pe oficianţii publici că falsifică.

De Ia 1867 aceasta este prima adu­nare poporală ce s'a ţ inut în Agram sub cerul liber.

Cât a furat Krivàny Junos ? Comisariul ministerial, esmis pentru cercetarea şi constatarea definitivă a furturilor sovîrşite de Krivàny din cassa sedriei orfanale comitatense, 'şl-a isprăvit lucrările, şi după con­spectul definitiv încheiat, — „bo­ierul" Krivàny a păgubit comitatul nostru cu rotunda sumă de 1,500.000 coroane. Nici cei mai buni prieteni ai hoţului cassar n'au crezut, ca acesta sä fi avut timp şi prilegiu sä

jafuiască o suma atât de uriaşă din banii orfanilor.

Asociaţiunea Naţională a r a t e

Eri comitetul Asociaţiunei Naţio­nale aradane a ţinut şedinţă în loca­lităţile casinel române. Au fost de faţă d-nii P. Truţa, directorul comi­tetului, Dr. N. Oncu, Romul Ciorogariu, Sava Raicu, Dr. Vuia, I. Petran, Tr. Vaţîanu şi Russu Şirianu, membrii şi Dr. Proca, secretar.

S'a luat la cunoştinţă raportul casierului Raicu despre încasările fă­cute; d-sa a raportat între altele şi despre Intrarea în Asociaţiune ca membru pe viaţă a dlui V. Pap, advocat în Aradul nou, care a sol­vit suma de 40 fl.

S'au citit actele dresate de foştii membrii ai societăţii meseriaşilor „Pro­gresul", cari au decis să pună ave­rea lor, ca fond, la disposiţia Asocia­ţiunei, deoarece aprobarea statutelor „Progresului" de atâţia ani zadarnic au căutat să o exopereze. Se pri­meşte cu plăcere.

S'a discutat apoi chestia confe-renţelor şi s'a decis ca în decursul iernii să se ţină în fiecare Duminecă seara conferenţa în sala cea mare a Seminarului -

Prima conferenţa va ţine-o chiar Duminecă, dl R. Ciorogariu, profesor seminarial.

Direcţiunea roagă prin noi pe toţi d-niî cari au primit apel şi listă pen­tru înscrierea membrilor noui să bine-voiască a retrimite listele cât mai grabnic d-lui casier Sava Raicu.

Din audientele la Monarch). Pe lângă aceea, tn care a fost primit

Lueger de cătră monarch, cea mai impor­tantă dintre audienţele la care au fost che­maţi fruntaşii partidelor, era a D-rului Engel, presidentul clubului deputaţilor cehi. Şi acestuia tmpëratul 'i-a accentuat cu stă­ruinţă .necesitatea natulâturabilă" de a vota unele legi, m primul read cèle privitoare la pactul economic şi budgetul provisor, ru-gându-'l pe D-rul Engel să facă tot posibilul pe lângă tovareşi! sei de luptă a i îndupleca tn acest sens. Impöratul'i-a măgulit, că cu­noaşte influenţa Iui covârşitoare asupra colegilor sel naţionali din parlament. Mo­narchul adaogă de repeţite ori, că actualul minieteriu are caracter provisor, că meni­rea lui ti este strict croită; Îndată ce 'şi-o va Îndeplini, va pleca şi va ii Înlocuit prin-tr'un cabinet definitiv de coaliţiune. Deo­camdată tnsă nu e cu putinţă alt cabinet de cât unul compus din funcţionari.

Drul E n g e l expuse mai pe larg si­tuaţia grea tn care se află deputaţii cehi faţă cu poporu' ; dinjeausa moderaţiuael lor sunt deja bănuiţi şi dacă nu vor isbuti cu ceva, fiu le va românè altce-va de făcut, decât a face loc uior representanţl mai radicali.

Impâratul cu un gest foarte semnifi­cativ a zis : »Alt-сеѵа nu ;ni-ar lipsi, decât ca DVoastre cei cumpotaţl să vő duceţi. Nainte de toate să se facă liniştirea spiritelor

şi apoi earăşl toate vor fi bune* — adăogi monarchul de mai multe ori.

Pe cât de împăciuitor a fost M. Sa tn chestiunile pur politice, pe &t\t de intran­sigent s'a arătat ln privinţa vorbei „ h i e r " -zitêod cu cea mai mare hotărîre, că : aje înştiinţa eu zde (aşa dar şi cele Ialte , jelen"-urî. R. „Tr. P. Ä) va să zică rësvrëiire, faţă cu care trebue procedat cu cea de pe urmă asprime*.

„Coa mai importantă enunciaţiunfj Insă a Imperatului era — spune corespondentul din Viena al lui „N. Listy' — că voinţa Lui fermă este a resolvi chestiunea cehă."

Deputatul dalmatin Bulat, care a fost primit In aceeaşi zi când Lueger, a expus vederile sale asupra legei generale despre folosirea limbilor. Imperatul a făcut obiec-ţiuni şi a arătat asupra unor greutăţi de resol-vit tn această privinţă, dr. Bulat zise, că greu­tăţile acelea n'ar fi de neînvins, numai ar tre­bui respectate principiile egalei îndreptăţiri : Drepturile popoarelor, zice, n'ar trebui jert­fite comodit. ţii funcţionarilor ; din contră ar trebui să se ceară, ca funcţionarii sta­tului să ştie perfect limba popoarelor, în mij­locul cărora slugesc.

,Asta e adevërat!" a zis Imperatul.

Afară de incidentul cu .Hier"—,Z l e ' M. Sa a conversat cu toţi coi chemaţi într'un mod foarte afabil, afirmă toate is-voarele, fără deosebire de culoare politică.

DIN ROMÂNIA Deschiderea corpurilor legiuitoare.

Luni, la orele 11 de dimineaţă s'a ce­lebrat un Te-Deum la Mitropolie, tn presenţa: D lor senatori şi deputaţi ; D-lor miniştri ; înaltei Curţi de casaţiune; înaltei Curţi de compturt; Curţilor, tribunalelor, corpului profesoral, autorităţilor administrative, mi­litare, consiliul comunal şi camerei de co­merciu.

La orele 11 şi jum. înaltele Corpuri şi autorităţi s'au întrunit tn sala şedinţelor Adunării.

Pornirea cortegiului regal delà Palat s'a anunţat prin U i tunuri.

La orele 12, M. S. Regele, însoţit de A. Ѳ. R. Principele Moştenitor, a fost pri­mit la scară de cătră d-ni! miniştri şi de cătră biurourile Corpurilor legiuitoare. M. S. R-'gele a întrat In sala şedinţelor Aiu-năril, precedat de Casa Sa civilă şi militară, şi s'a urcat pe Tron, înconjurat de d-nii miniştri. Casa civilă şi militară a M. S. R" gel ui s'a aşezat dinapoia Tronului.

M. 8. Regele, după citirea Mesagiulu! de deschidere, a părăsit sala adunării, şi Corpurile legiuitoera proced îndată la înce­perea lucrărilor.

D-nii senator! trec la localul Suna­tului.

Adresă. Academia Româna a adresat M. Sule

Regelui următoarea scrisoare cu o.'asiunea tnsăuo'oşirei A. S. R. Principelui Carol :

Sire,

Vestea despre boala periculoasă a Alteţei Sale R a gale Principelui Carol a pro-

' dus Ia toată ţeara o vie îngrijire. Nu era numai compătimirea pentru jingaşa fiinţă a Principelui, nu era numai simţemântului de sinceră afecţiune pentru copilul iubit de mare şi de mic, cari mişcau adânc ini­mile tuturor. Fie-care îşi aducea aminte de grelele zile. prin cari am trecut, când viaţa Alteţei Sale Regale Principelui Moştenitor era In primejdie. Ca şi atunci, vedeam viitorul amândurora tn grea cumpăaă.

i-tfTPiafiTii'iiii

Dar şi de astă-dată mnna lui Dumne­zeu a ocrotit ţeara şi poporul ei. Princi­pele Carol s'a însănotoşit şi pe cât de mare ni-a fost îngrijirea, pe atât este acum de mare bucuria tuturor.

Academia, al cărui înalt Protector sunteţt, depune la picioarele Tronului Maje-stăţei Voastre felicitările sale cele mai căl­duroase cu ocasiunea Insănotoşirei Princi­pelui Carol şi urează Majestăţei Voastre, Majestăţei Sale Reginei, Alteţelor Lor re­gale Principelui şi principesei României şi jiDgaşilor Principi Carol şi Elisabeta anî mulţi şi fericiţi, şi ca Dumnezeu să ferească tot-deauna Dinastia şi ţeara de nenorociri ca şi până acum.

M. Sa Regele a bine vo t a löspunde prin următoarea telegramă :

„Sunt adânc mişcat de adresa plină de „simpatie şi de simţeminte ealde; prin care „Academia 'Mi ? oşteşte via parte luată de „membrii sei la greaua boală a iubitului Meu „strănepot şi toată bucuria pentru însăneto-„şirea sa. Trebue să ne închinăm cu pro­fundă recunoştinţă înaintea lui Dumnezeu, „care a veqhiat şi astă-dată asupra scumpei „noastre {eri şi dinastiei sale. Mulţumesc atât „d-voastră, cât şi la toţi membrii Academiei „din suflet, pentru această nouă şi preţioasă „dovadă de dragoste şi credinţă, ce acest în­demnat corp de cultură Mi-a arătat în toate „împregiurările fericite şi grele ale domniei „Meie.'

în t runirea din Brăila.

Prima întrunire politică a partidului liberal s'a ţinut Vineri la Brăila. D-niï D. Sturdza, P. Aurelian şi I. Brătianu au fost primiţi cu mare entusiasm ln oraş, ear' la întrunire a participat o mulţime de lume. Au vorbit d nil Sturdza, Aurelian, I. Bră­tianu, Cociaş şi alţii.

Scrisoare din Bucureşti Noemvre 1899

Agata Bârsescu a venit la Bucureşti şi cu dônsa a resărit soarele de asupra capitalei. Razele acestui soare pëtrund în adâncul inimilor, le încălzesc, le fromântă, le umplu de dureri, de iubire, de mândrie naţională, — o scară întreagă de simţeminte se succede In inimile tuturor în faţa astru­lui măreţ. In.şi afară de teatru lumea ro­mânească nu vorbeşte decât despre feno­menala noastră artista. Stalurile sunt pline, lojele Înţesate şi galeriile trosnesc de lumea tmpistriţată. Ziarele ÎI consacră zilnic im­nuri de mărire. Critici şi criticaştî, schepti-cele fiinţe de altă-dată, — găsesc estrem de sărac lexiconul fraselor noastre pentru a

exprima emoţiile ce încearcă acum. Pe stradă manifestaţii. Studenţi, iubitori ai Muzei, o încunjoară seara, — când învelită în mantila-I de regină părăseşte foyerul şi o duc în triumf la lăcaş. Ear faţa ei, scăldată ln lacrëmi, de durerile Magdei şi de chinurile Horei, se înseninează şicapu-I 'i-se închină şi mânile-'şi ridică ca la o binecuvântare. însufleţire şi iubire la ea şi la noi. Ea a făcut să ne bată puternic pul­sul vieţii, nî-a deschis raiul eimţirilor şi noi o rosplătim cu flori, cu aplause, cu lacrëmi...

Mare e femeia aceas ta! . . Fie pentru motive înrudite cu însăşi

viaţa Si şi potrivite cu situaţia locală, fle pentru a ne arăta preţul tnălţărei sale, ar­tista şî-a făcut reintrarea In patria sa cu Magda, superba tragedie a lui Sudermann. Această Magdă e mare şi ea. Părăsindu-'şi părinţi şi patrie, ea a fugit ln lum - 1, ln străi­nătate, unde într'o mansarda întunecoasă... lângă o coajă de pâne şi un pian hodorogit... a Simţit ce e l ipta pentru viaţă, ce e iu­birea, ura, setea de rëjbunare, nevoia, ne­voia, nevoia... Şi tn mijlocul acestei nevoi i-a eşit în cale un tiner cunoscut. Ea l'a iubit. El a nenorocit-o şi a fugit. Atunci el, părăsitei, un singur razim de viaţă i-a mai rëmas: dragostea de mamă. Pentru ferici rea copilului sëu a luptat şi lupta a dus o la cea mai înaltă culme a artei. — Nu e oare superbă femeia, pe care dragostea de mamă o ridică la aşa înălţime?

Mare art stă, Magda se întoarce ln patrie, la căminul părintesc. Şi atât îi pare de strimt şi de rece acest cămin, u-ade nime nu ştie rlde, unde nimic nu încăl­zeşte decât dragostea de părinţi. Covârşită de această iubire, Magda îşi propune a române acasă, toiag al bătrânilor părinţi. Dar ah, ea se decisese pentru aceasta în­tr'un moment de abnegaţie şi uitase, că nici morala socială de acasă, nici ambiţia ei de artistă nu-i va îngădui a române aici. Ear când '1-i se cere ro mânerea ei cu preţul jertfirei copilului, — ea priveşte cu dispreţ la aceşti o meni, cari li nesocotesc iubirea de mamă şi vor să o despartă de .copilul meu, soarele meu, Dzeul meu' . . .

Da, Magda lui Sudermann e artista, femeie şi mamă ideală. Toate aceste trei ipostasuri sunt arătate în conturi mari. Ar­tistă a devenit prin învingerea greutăţilor. Femeie este pentru-că a iubit şi a suferit. Ear mamă, pentru-că rîde de convenienţa şi de toate moravurile sociale, când e vorba să'şi validiteza iubirea faţă de fiul sen. O femeie atât de ' mare deci e deamnăj a fl représentât ă de Agata Bârsescu. Doamne ! şi ce măiastră Magdă e Agata! Cât e de senină ca un cer de primăvară, când Intră ln casa părintească ! Cum se încropeşte ceriul şi se acopere de nori şi furtună, când apare laşul amant, care a nenorocit o! Furtuna isbucneşte, grozavă şi maiestoasă, când ca o leoaică rănită Îşi aporă copilul. Şi înmărmurit o priveşti, când se Intrepune pentru reputaţia artei sale, esclamând cu încrederea In sine şi cu lndërëtnicie : „Eu sunt eu şi ceea-ce sunt numai prin mine sunt !"

Da, da ! Numai prin sine s'a înălţat această nobilă femeie. Cuvintele d şoarei Bârsescu sunau ca o mustrare aspră terii sale, naţiunii sale, de care departe flind, şl-a croit însăşi calea spre Olimp prin spini şi prin pietri. .Vedeţi ce sunt astăzi? Asta n'am să v'o mulţumesc voue, cu cari sunt de un neam, de un sânge, cari m'aţi tratat însă ca pe-o vitrigă şi m'aţi lăsat atâţia ani între străini. Nu, numai prin mine am ajuns şi prin urmare nu mai sunt a voastră!" Cam acesta e sensul real al es-clamaţiunei din rolul Agatei.

Da, aşa este Intr'adevër. De-vreo 12 aai până acum! d-şoara Bârsescu n'a mai pronunţat pe scenă dulcea limbă a ma­mei sale. Ea a cutr erat Europa şi unde a umblat, a făcut fală artei germane. Bra ca acea isgonită M gda, care Încânta lumea străina, numai părinţii nu se bucur ш de da­rurile ei....

Ah, dar lucrurile s'au schimbat de-atunci.' Magda-Agata s'a întors, a revenit la cămin, la părinţi. . 0 , rëmâi, rëmâi !" zic consângenii Agatei, precum «jeeau şi rudele Magdei. E o dorinţă sfântă a publicului ro­mân, ca d-şoara Bârsescu să română pen­tru totdeauna acasă, lutrë ai sei, ca eoarele nostru noué să ne lumineze şi гагзіе lui pe-ale noastre plaiuri să se leafeţ».. O, rë­mâi femeie, cu comoară 'n suflet, cu flăcări tn ochi şi cu dulce glas de vrăjitoare, — rëmâi la noi ; te vnm slăvi cum n'ai mai fost, şi un mândru altar Iţi vei clădi pe pă­mântul terii tale. Fidelio.

Alegerile pentru congres.

Dupa ştirile ce avem, deputaţi in congresul naţional bisericesc s'au ales u n a n i m :

Dr. N. Oncu, In cercul Giula ; M. Veliciu „ „ Chişineu; RussuŞirianu „ „ S ir ia ; P. Truţia „ „ Halmagiu; G. Feier „ „ B.-Ineu; Dr. N. Oprean „ „ B.-Comloş ; Ioan Beleş „ „ Radna ;

Lupta a fost tn cercul A r a d u ­lu i , unde încontra amicului nostru R. C i o r o g a r i u , candidase d. T. Ceontea; a cuzut Insa, neîntrunind de eat vre-o 6% din totalitatea voturilor, Încolo majoritatea co vîrşitoare a în­truni t-o dl Ciorogariu.

Aprigă lupta a fost In cercul B u t e n i 1 o r, unde se afla faţa tn faţa Dr. I. Suciu eu Dr. T. Popescu. Resultatul final nu-1 ştim tncă, ştim numai cft tn comunele cari înştiinţaseră până eri, dl Suciu avea îndoit atâtea voturi, câte d. Popescu.

NOUTĂŢI

Arad, 28 Noemvre 18 Deinonstraţiual contra cuotel. Kow

thiştii au ţinut Duminecă după ameazi întrunire pop irală, tn care oratorii Kiesi Eötvös, Schweighoffer, Klein şi Hentall« ав Vorbit foarte violent In contra urefri cuotel, ear la urmă s'a primit o то(щ tn cere cetăţenii protestează împotriva lor greutăţi ce li-se pun I acolo, altă pá mejdie n'a fost.

*

Arch'mandrit — agrar. De când Aug. Hamsea a ajuns tare şi mare hui năstirea Bodrog, se vede că din mercaiii list ce fusese naiute, s'a făcut ucenic şcoalei agrare. Astfel, dintre atâţia Romii d-ea a fost singurul care a luat parte adunarea agrară de Duminecă. Toată !i mea credea, că va lua şl ' cuvântul, ştiindi noi toţi foarte vorbăreţ. Călugăr dinii, i vede tnsă că şi a impui modestie, aşa a vorbit numai la banchit. Şi-acolo InqSi mai la coadă (A fost al 18-loa vorbitor!) provocat: Dl Sziiassy Zoltán a ţinut adit un toast pentru .distinsul patriot Нда Guşti*, ear' modestul călugăr a fost silit să-i tragă i el un toast — tn onoari dlui fişpan Fàni a n . . .

Denunţăm „autorisatei" această ispm a candidatului (ii) naţionalist Hunsea Auzi naţionalist: să bea pentru flşpaa, n presintantul guvernului tiran, care nu vit să repună ta prezidenţie pe Dr. Reţii IspravăI as ta? D-le Hamsea: te declart că şi cu dl Raţiu, şi cu dl fişpan, — MI poate !

• tiendarml brutali. .De 'raigyiroraţ

Köz'ö iy* publică următoarea Întâmpla» Nu demult locuitorului L. Labovics din perie* albă 'i-s'a furat o ladă, ln care afla suma de 21.000 fl. bani gata şi ш multe bijuterii. Gandarmeria a pornit cei cetare sub conducerea sergentului Вщ Mihály. Hoţii a fost găsiţi, dar banii ш au mărturisit Ineâ, că căpetenia lor «№ un ţigan, anume Kurki Pan din cornu German. A fost deţinut numai decât şi' ganul, care accentua Intr'una, c ă e nevii vat, şi că cei prinşi numai din duşmli şi d inură bau amestecat şt pe el î t r t* sovlrşit. Cu toate astea gendarmii maltratat şi mai departe ; l-au bătut, chinuit mereu, până ce a doua zi Ţigai a murit tn urma brutali sărilor gendan reştJ. Caşul a rësvrë it | atât de mult p poraţiunea comunei, că ln cete întreg! năvălitit asupra casarmei gendarmilor, ti numai prin ajutorul cerut telegrafie putut să scape de furia poporului. Fap! s'a Înştiinţat autorităţilor nrlitare şi cin c u i au şi pornit cercetare contra gi milor brutali.

FOIŢA „TRIBUNEI POPORULUI."

Inoeputurile ziaristicei noastre. 1789—П 95.

(Urmare.) Eată firul istoric mal departe. In basa acestor doue documente,

adecă a adresei de recomandaţie din par­tea lui Bânffy şi a programului expus. — contele Pálfy, cancelarul suprem al Curţii impriale, In 17 Sept. 1789 referă împă­ratului losif H., că ,,guvernorul Transilvaniei socoteşte admirabilă apariţia acestui ziar românesc, pe motiv că va fi cu minte re­dactat, ba va fl trimis totdeauna cu o sëptë­mâna mal nainte guvernului (spre censu­ran t , ear' revieor va fi Eustatievich, inspec­torul şcoalelor naţionale româneşti, l ) \ care va aplica aceleaşi mësurî, ce le aplică şi

1) Dimitrie Eustatievich este unul dintre acel bărbaţi de la sfîrşitul veacului trecut, cart 'şi-au dobândit merite pentru Întemeierea şcoalelor noastre. Dimitrie IorgoYlcî „al preaînaltulul gu-beiniu din principatul Ardealului translator* scrie In ouvöntul seu cătră cetitor din fruntea ediţiei de la 1796 a „Istoriei Alexandrului celui Mare din Macedonia'. . . : „Voia prea luminatului impörat (losif II) aşa de bine a fost Întocmită, cat acum avem destule scoale romaneşti . . . De asemenea şi dl G. AdamovicI, episcopul pravoslavnic al Ardealului şi dl Dimitrie Estetovicl şi George Şincai, ca nişte orlnduiţî, peste aceste scoale di­rectori se nevoiesc despre deşteptarea şl bunv ereştere a copiilor celor româneşti". Dr D. P. Barcianu : „Vasile Aron" ln programa Seminarului pro 1899, p 5.

revisorul ziarului german. 2 ) Cancelaria, accentuând lăudabila tendinţă şi abnegaţiu-nea societăţii (literare române din Sibiiu t) recomandă încuviinţarea ziaru'ul şi scutirea lui de taxe postale".

La această duplă recomandaţiune Impëratul losif a dat următoarea hotărlre textuală :

.Aprob recomaadarea cancelariei, Insă scutirea d" taxe nu se încuviinţează, ci societatea se îndrumă a achita contribuţia cuvenită", *).

Restricţiunea lmpëratulul, neiertarea taxelor postale, cari, se vede, pentru con­diţiile de atuncî şi pentru starea materială a iniţiatorilor anonimi erau foarte mari. au zădărnicit planul cel frumos. ^ „Societatea" s'a vëzut necesitată a renunţa la tipărirea ziarului, neputând n dëjduî In atâţia abo­naţi, ca să acopere cheltuelile. Ea trimise prin urmare o declaraţiune cătră Impë-at, spunéndu-'l, că în urma împregurărilor nu poate usa de concesiunea primită, dar' că nădejdueşte a găsi poate mai târziu o mo dalitate de realisare a scopului acum zădăr­nicit. Cancelaria imperială h a la cuno ştinţă declaraţiunea de renunţare In 18 Ia­nuarie 1790 *)

2) Aici probabil Înţelege ziarul german „Siebenbürger Zeitung", apărat în 1783 tot ln tipo­grafia Hochmeister, fiind revisor eontele Kemény Farkas. Ch.

3) Jakab, — doc. aut. Nr. 1185^,789 al Cane Imp.

4) Idem,-- doc. aut Nr 1012, 1742 al Cane. Imp,

Acestea sunt fasele prin cari a trecut întâia încercare de ziaristică română, care, precum s'a dovedit cu acte oficiale, a suferit naufragiu.

începutul acesta datează deci dintr'un timp vechiu, când dintre popoarele conlo­cuitoare numai Saşii aveau ziar, — o do vadă destul de elocuentă, că tn acel timp dispunea poporul nostru de un mare nu­mër de bărbaţi, cari e puteau mesura ln lnveţătură cu bărbaţii altor neamuri. Chiar abstrăgâud de la Şincai, Klein şi Maior, aceşti stâlpi ai culturii noastre clasice, a trebuit să avem atunci tncă o gardă In treagă de bărbaţi, pëtruasï de dorul eman­cipării noastre. Vatra lor era Sibiiul. care chiar din acest timp devine centrul pre-ocupaţiunilor culturale a fruntaşilor popo­rului nostru.

Caracteristic este, că munca ce voiau să iniţieze bărbaţii din Sibiiu era de natură mal mult practică, decât ideală. Ziarul, cum am arë'at, era să fle economic şi mo-ralisător. Lipseşte din programul cel vast nota principală : românismul. De aci pu­tem deduce cu drept cuvânt, că Şincai |şi Klein n'au avut cunoştinţă de tntreprin de rea de la Sibiiu, căci era imposibil, c \ ei să nu Й strecurat şi idei daco române, sau cel puţin tn altă privinţă naţionaliste.

C n e compunea deci .Societatea lite­rară română" din Sibiiu?

Că ar fi fost o societate organisată şi încă exclusiv de Români, cu greu s'ar putè afirma. Dar', judecând după cele spuse în program, sorgintea acestei încercări avem să o căutăm In o societate compusă din Inveţaţi aparţinetorî tuturor naţionalităţilor din Transilvania. O asemenea societate, precum vom arăta mal la vale, lşî avea re­

şedinţa în Sibiîu şi din sinul eî se idei de felul celor cuprinse ln program ziarului proiectat. Printre membrii acest societăţi găsim mal mulţî Românî, însă ш singur învoţat, şi acesta era Ioan Moh Nu vom greşi deci, dacă încercarea de Întemeia prima gazetă românească, o buim acestui bărbat.

Ioan Molnar (Morariu), ,i de legi şi profesor de tămăduirea cchîot' — cum 1! numeşte Tempea ta prefaţa gn maticel sale, a avut la sfîrşitul veacul trecut un rol important tn vieaţa poporali nostru, tncât ne putem mândri a '1 aoci pe el de părinte al ziaristicei поаіігз.

Molnár a fost fratele ferventului щ stol al ortodoxismului, aj Popii Tunau,, cărui tristă istorie atât du viu ni o de« Petru Maior. l )

Nássuí tn c o m u n Sa lu, lângă la anul 1749, Molnar a ajuns cel mal rai mit medic oculist ln Transilvania, încât vederea capacităţii sale, guvernul 11 chem din Sibiiu ca profesor la facultatea de m dicină din Cluj. 2) Aici de «voltă o ac täte prin caru lşî atrase atenţiunea Сяіі încât la anul 1793, In considerarea merita sale, fu ridicat în rangul de nobil, cu butul de Müllersheim. s)

Afară de specialitatea sa Moluar « tndeletnicia cu litera'ura română g i r a t u l (la 1788) ş! cu re fori?ă. Despre gramatical se ştie, că este o prelucrare a celeia a li Şincai. (C;pariu, Principia, pag. 3 0 7 . )

1) Istoria biserie. p. 110—113. 2) .SlebenbUrgische Qnartalsclirift* II. 1, >

100 » 8) Ibidem, III, 1. pag. 85.

Riedl pe picior liber. încă septëmâna trecută industriaşul Riedl Edmond, care, cum ştim, străpunsese de moarte pe săpu-narul Mailar de aici, a fost arestat, pornin-uu-ве cercetare tn contra lui. La interven­ţia advocatului apărător Insă, tribunalul din loc • desb&tut cererea Ini Riedl de a fi pus pe picior liber si Duminecă ucigaşul a fost eliberat. Recursul apărătorului s'a în­temeiat pe motivul, că omorul n'a fost se vlr-şit intenţionat si că acusatul dă «garantă lndestulitoare prin averea sa, că nu va fugi dinaintea legii pana la aducerea sen-f'nfei.

Stăpân t iran. Lăcătuşul F. Müller din Arad a bătut zilele acestea atăt de cumplit pe Imeţăcelul seu George Marcovicï, tn verstă de 15 ani, Încât bietul băiat în scurtă vreme a şi murit tn spitalul din loc, de unde erl după ameszl a fost Inmorméntat. Tribunalul din Arad a pornit cercetare aspră tn contra brutalului măiestru.

*

Deputaţi austriac! la mormêntnl Ini Bismarck. 8e vesteşte din Hamburg, că doputaţit din parlamentul austriac. Schönerer ţi Iro Împreună cu doisprezece alţi aderenţi ai lor au fost zilele acestea la Friedrichs­ruh, unde au depus cununi pe mormântul lui Bismarck şi au ţinut vorbiri Înflăcărate pan germane.

*

Complotul contra Soltanulol In afa­cerea conspirat el plănuite contra Sultanu­lui, despre care am făcut amintire iatr'u-nul din питэгіі trecuţi, se anunţ i noua are­stări. Din Yildiz kiosk se raportează, că, cu prilegiul perchisiţitl domiciliare ţinute la casele a lor trei înalţi funcţionari de stat deportaţi, s'a constatat, că toţi trei au avut parte In conspiraţia plănuită şi că In tro­nul sultanilor ei voiau să pună pe prinţul Hijreddin, fratele mai mic al moştenitoru­lui de tron, ca foarte iubit In întreg impe­riul turcesc.

*

Fiul ratécit Peste câteva zile Înaintea curţii cu juraţi din Roma se va desbate un proces criminal destul de seneaţional, pornit contra tinerului Luiqi Crispi fiul fostului p r i m-m i n i B t r u italian, Crispi. E om tiner de care odinioară se legau cele mai mari speranţe şi toata lumea credea, că

v i i i la pragul unei cariere strălucite ; a Mtrlut cei mai desmerdat al tatălui РОЧ, li cu toate astea el a devenit unul din cei

* mai ordinară specie de hoţi. Cum s'a pu­tut tntômpla aceasta, o spune advocatul Âgrati Ceeare, fost conşeolar al tinerului decăzut Crispi. — Luigi totdeauna a fost de un caracter slab şi asta 1-a Împins tn prăpastie. Inveţătorii şi prcf sorii lui, ca pe flal unui puternic bărbat de stat, 11 dis­tingeau într'un*, el Insă n'a făcut abus de icestea, ci totdeauna a remas In cadrele modestiei. Dintre conşcolarl toţi 11 îubiau, cici totdeauna el numai aceea făcea, ce redea po alţii făcând. Dacă se tmprietenia и ţcolarl silitori, el totdeauna se străduia ia întreacă pe toţi ; dacă se tovăr&ia cu le­neşi, atunci el era intre ei cel mai lene». Cu un cuvent, Luigi totdeauua a stat sub ialuenţa mediului c e l tncungiura.

Primul rol tn viaţa publică a popo nilui Molnar l'a avut tn revoluţia lui Horia. Dl Nicolae Dens îşanu povesteşte pe larg misiunea lui Molnar ca intermediator Intre pvern şi Românii răsculaţi.*) Raportul

i înaintat de Molnar guvernului şi episco­pului ortodox din Sibiiu nu fu t o m n l fa-1 Torabil connaţionalilor Fot. Din potrivă, el

condamna lupta de eliberare a Romanilor, tojeni oastea lui Crişan la Brad,—fapt ce IDensuşin foarte corect ş i '1 explică aşa

WvMoInar a fost tnftuinţat tn sentimentele ale nationale de o seamă de bărbaţi, î i Lijlocni cărora ee gftsia dej * dela anul

I 1 Í B 1 . " ) Influinţa, la care se face alusie, era

liceea a societăţii francmasone din Sibiiu, [de care amintirăm, — asupra căreia Z.eq-! lauer***) ue dă copioase desluşiri şi cari aici I nul' ne interesează.

i i . e h mii.

(Va urma.)

*'N. Deagnşanu. .Revoluţia lui Horia", i. M8-277.

") Ibidem, p. 269, Nota. ***) F. Zieglauer : .Geschichet der Frei-

liwwloge 8t. Andreas zu den drei Beeblättorn in Iferaanstadt" (17Ö7-1790). — In .Archiv dea Ve­

it, «lebeub. Landeskunde*. N F. XII şi XIII.

Din licen tinërul Crispi a ajuns la universitate, unde a devenit şi mal liber. Tatăl seu, ca prim-ministru, ocupat pe atunci foarte mult co trebile statului, II provedea co parale şi cu sfaturile sale pă­rinteşti, dar' la primejdiile ce se leagă de vieaţa liberă a unul tinör, la catacombele de cartofori, — nu s'a găndit. Astfel, In scurtă vreme, tinërul cavaler a ajuns tn socie-etatea celor mal dubii existenţe, cari mal tntăiu l'au dus pe la felurite locuri de petreceri, ear' tn urmă — pană la massa de cărţi. Pentru aceste existenţii восіѳ-tatea tinerului Crispi era de mare preţ, căci aveau cu dânşii pe fiiul primului mi­nistru şi aceasta II apăra nopţi de-a rondul tn ori ce ascuuzişorl de urmărirea autori­tăţilor!, cari pentru toată lumea n'ar fl con­dus la poliţie o societate de cartofori, in care se găsia şi fiiul celui mal puternic ministru al ţeriî. Poliţia îşi tnchidea mal bine ochii, decăt să facă un asemenea scandal. Jocul a urmat mal departe, şi tinërul Luigi, când vorba venia*de plătirea datoriilor tn elrţ i , ades-orl ajungea tn cea mal mare strtmtoare. Cănd împrumuturi nu 'i-se mal dădea, densul a recurs la în­şelătorii. Sevtrşia o excrocherie după alta, şi In cele din urmă a decăzut cu totul. „Inainte de totala lui ruina morală — zice conşcolarul seu advocat — l'am văzut odată apucând sa se reculeagă. într'o cafenea câţiva tineri insultaseră familia Iul Crispi. Tinërul Luigi, apucând un pahar, l'a isbit numai decât tn capul ofensatorului. In îemplarea aceasta a provocat un duel, din care Luigi a eşit triumfător, ear' adversarul grav rănit. Intre acestea ministerul Crispi a căzut de la putere ; a urmat guvernul Giolitti şi cunoscuta panamină Exerocha-riilejinörulul Luigi începură pe rend eă iasă toate la iveală, ear ' tatăl seu, depri­mat cu deeăvlrşire de durerea ce o simţia pentru soartea aiului seu, a trebuit să-'şi aresteze feciorul, — odinioară atât de des-mierdat de el însuşi. — La vr'o doi ani după aceasta Luigi 'şi-a făcut la unive чі-tatea din Pisa examenul de advocat. Dar' nici prin aceasta tinërul decăzut nu s'a mal putut Îndrepta. In curând s'a Încurcat tnrr'o aveutură de amor cu contesa de Cellere, de la care iute şi de grabă a furat o mulţime de giuvaericale şi diamante, — şi a fugit Iu America. Acolo a primit apli­caţie la un bancher italian, dar' şi de aici tn curênd a fugit ca soţia bancherului, pe care tacă .a lăsat-o tn cea-mal mare mise-rie şi tn ţeară străină. De aci tncolo Luigi a dispărut cu totul. Procesul furtului de diamante, ce-'i este intentat Ia Roma, se va desbate Iu absenţa lui, dar' tn ace­laşi timp va adnce o grea lovitură şi mare ruşine pe capul tncăruuţit al marelui om de odinioară.

*

Cine se asamănă, se adună. Aflând, că dl Magdu n'ar fl tocmai Încântat de verdictul de Mercuri al Curţii cu juraţi din Oradia, dl Dr. Raţiu se zice că ar 11 scris minatoarele dlui Magdu:

„Onorate colega! Nu fl supărat, oft de astădată ţi-a scăpat trădătorul din Arad. Nn-'l ni­mic ! Şi eu am fost calomniat, că n'aş fl făcut socoteala tn afacerea colectei ca Tofălenil. Totuşi calomnia a amuţit şt ajunsein président al Româ­nilor. Să nu iei ca ocară nici scrisele „Tribunei" care blamează pe Românii ce se due să se certe Înaintea tribunalelor ungureşti. Doar şti, ca şi ea cu ajutorul poliţiei şi a onoratului tribunal regesc maghiar am luat tn stăpânire averea naţională. Protestât-an atunci majoritatea colegilor din comi­tetul naţional, dar' ca are a face ? In politică aşa merge : en una fac şi „Tribuna" altfel scrie. Con­tinuă, te rog, a scrie preţioasele d-tale articole In ziarul nostru autorisât Bun ѳ Dumnezeu, uniţi tn simţiri şi uniţi In cugete, repune-vom noi cu vreme hidra aradană !"

Ban ' a din Monaco ştearsă. Din Mo­naco РѲ anunţă, că tntr'una din zilele tre cute Italianul Carancini, oflcer tn réserva; a câş'igat, cu o singură lovitură de joc, întreaga bancă, adecă toţi banii, de care dispunea cassa Băncii. Omul deodată a devenit milionar.

*

Duel eu oale — între doue femei. In comuna Kèraez (comitatul Selagiu) zilele trecute s'a petrecut nn duel foarte ciudat tntre două femei — pentru un bărbat. În­tâmplarea este următoarea : Nevasta lui Fugyi Mibàty e cu vr'o zece ani mai bă trână decât Tök Sà*a, fată In pör, care cucerise inima lui bugyi şi trăia In dra­goste cu el. Vesteau despre acest lucru a ajuns Insă şi la urechile nevestei, care a mustrat aspru de tot pe necredinciosul seu bărbat. Acesta Insă, la rindul вби, a ispră­vit repede cu nevasta : 'i a aplicat o bă­taie straşnică şi e'a dus In trebile sale Nevasta tnsă un s'a mulţumit cu atâta, mai ales că nS azul era acum şi mai potenţat. A vestit mai tntâiu cu buna pe cocheta Săra : să'-l lase birbatul In pace ! Fata 'i-a

răspuns şi ea, că nu ea lui, ci el umblă tn calea ei. .Dacă nu-ţi place — a zis Sara — leagăţ-'I bărbatul de piciorul patului!" Din asta mai ales putu să vadă nevasta cătrănită, că zëu aci nu mai e de glumit. 1-a dat de ştire dară, că mai curôud sau mai târziu dtnsa o va face de batjocura lumii, — o va opări. .Apoi vreau s'o văd acearta!" — ti zise mai deunăzi Sara, tn-făţişându-se înaintea rivalei sale. Tocmai clocotiau două oale cu apă pe vatra focu­lui din tinda nevestei lui Fugyi. S'au în­ţeles, ca flecare eă apuce câte-o oală co apa ferbinte; şi duelul se începu tn mij­locul curţii. Se repezi una la alta, căutâud fiecare să isbească oala tn faţa celeilalte, cu gândul hotărît, ca aceea, care va ră­mâne mai schilodită din duel, së fie pentru totdeauna urgisită de Fugyi. Şi comicul duel a avut un sftrşit foarte tragic. Amôn-douö au rămas foarte grav rănite, mai ales tnsă fata, care a fost rănită şi opărită nu numai .tn faţă ci şi ta creştetul capului. Amândouă au ajuns tn căutarea medicului, ba .Sára a trebuit dusă tn spital, unda acum se luptă cu moartea.

•

Bustul lui Socrat găsit. Din Roma se vesteşte, că cu prilegiul ultimelor săpă­turi de acolo, s'a descoperit un bust de marmoră al lut Socrat. Acestei fericite descoperiri 'i-se atribue foarte mare preţ.

*

Moartea califului. O telegramă scurtă, dar autentică, sosită încă Sâmbăta trecută noaptea, spunea, că colonelul englez Win-gate a zrdobit cu desevtrşire tn Africa ar­mata califului din Sudan, şi că tn luptă a căzut şi califul Abdullahi însuşi. E mare eveniment aceeta In istoria Africei, căci prin moartea califului capăt i-s'a pus şi imperiului seu, pe care antecesorii Iui cu multă vërsare de sânge l-au câştigat şi pe care cu mai multe jertfe a voit el însuşi să-1 menţină. Pentru îndeplinirea acestei mari misiuni tusa califul n'a avut nici putere, nici talent In destulă mesura.

*

Maşină de sbnrat. De câteva zile co­misiunea technică a ministeriulul de rësboiu d i r Viena face experimente cu o nouă ma­şină de sburat. Inventatorul el este un anume Iosif Mauninger din Şopron. Deo­camdată construcţia maşinel se ţine In se­cret, şi dacă se dovedeşte practica, ea va fi întrebuinţată spre scopuri strategice. Mauninger tneuşl, care asistă la aceste ex­perimente, spune numai atâta, că construc­ţia nouel sale invenţii este foarte simplă. Noua maşină e de aşa, că ori-şi-unde In aer poate U oprită. Curentele de aer şi von­tul n'o conturbă In drumul el, şi tocmai împotriva vontaiul îşi poate mai ales per-curge calea. Ea e constituită din trei părţi separate : o parte serveşte pentru a opri maşina la ori-ce înălţime ; a doua, pentru a o face să meargă tn sus sau tn jos ; ear' a treia, pentru a o porni tn direcţie orizon­tală. Noua maşină de sburat face un drum de 79 chilometri pe oară.

Lupta contra ouotei.

Eri a Început comisia financiară eă discute raportul comisiei de 7 (raportor ѳ Max Falk) întocmită In afacerea cuotei.

Discuţia asupra raportului In merit nu s'a putut începe, deoare ce Koţiuthiştii din comisie s'au luat la eearîă între denşii. Komjáthy a fost adecă de părere, ca oposiţia Ia cel dintâiu prilegiu, va să zică îndată ce raportul comisiei de 7 vine In dietă, să înceapă o luptă violentă. Ugron Insă, care a fost ales şi tn delega-ţiuni, este de părere ca luptei să nu i-se dea un caracter prea as­cuţit.

Discuţia propriu zisă va începe deci numai azi.

Partidul poporul a ţinut şi el conferenţa intimă şi după-cum se ves­teşte, şi In sinul acestui partid sunt doue curente .* unul mai rădicai, care nu vrea să primească cu niei

un preţ ridicarea cuotei, ear alţii mai moderaţi sunt pe părere să nu i-se facă greutăţi guvernului.'Se crede, că afacerea aceasta va şi produce ruptură In sinul partidului poporal.

ULTIME ŞTIRI

Budapesta, 27 Noemvrie. Sub titlul: „Cuota şi pactul", , ,P. Lloyd" de la 24 publică o corespondenţă din Viena, al cărei ultime şire au j urmă­torul cuprins:

iyLa ori ce cas Ungaria trébue să fină seamă de faptul, că paotul П І О І

pe departe nu este pua la adă­post. Ceî din dreapta stau mereu la pândă de a înscena obstrucţie; ceî din stânga declară, că cea mai mare parte dintr'înşii sau vor vota contra, sau se vor absenta; numai represnntanţil ai ţinuturilor unde e industria marc, ai camerelor de comerciu şi [deputaţii par­tidului proprietarilor mari se vor lăsa îndupleca a vota pentru pact. Numai foarte cu greu se va putea făuri o ma-ioritate pentru pactul economic".

Londra, 27 Noemvre. Din Es-court se telegrafează, că Englezii din Mooi—River s'au unit azi cu trupele generalului (bătut Mercuri) Hildyard. Ear din Pietermaritzburg „Daily Te­legraf* primeşte ştirea, că generalul But­ler a sosit acolo,

Generalul Joubert se retrage din Mooi-River spre Ladysmith.

Capstadt, 27 Noemvre. Burii au ocu­pat Stonrbergul.

E C O N O M I E . G P â n e.

Preţurile de Ia 25 Noemvrie. Arad: B.-Pesta

Grâu Aprilie fl. 7.—7.30 fl. 7 .96-8 .02 Octomvrie . , 8 .07-8 .12 Cucuruz Maiu 3 .80-3 .90 , 4 .92-4 .94

vechiu , 5. 5.20 , 5 .20-5 .50 Orz vechiu , , 5.65—6.60

. nou , 5.40—5.50 , Secară A p r . , 6.60—5.70 , 6 . 4 6 - 6 5 1

, veehiu,, „ 6 .10-6 .35 Ovës Apr. . 4.40—4.50 . 5.6 5.8

O c t , , „ 4 . 9 0 - 5 2 8

Cursul pieţii din Arad. Hartie-monetă romană Comp. 11. 9-48 vônd 9.52 Lire turceşti w • » • Imperiali (15 R. vu) 18.90 . 1 9 . -Rable ruseşti 100 k 126.- , 12" . -Galbeni 5.Б8 5.63 Napoleon-d'ori 9.48 9.55 100 Maroe germane 58.50 58.9S livre aterling 11.90 12 50

S p i r t :

Spirt rafinat; cu toptanu „ , cu micu , brut cu toptanu . , cu mic

2 1 Oct. 55.50 56.50 54.50 05.50

Porci : (Piaţa Steinbruch)

Ungari; greutate : bătrâni 320—380 kg. 40 42. cr. p. kg. tineri 3 2 0 - 3 9 0 „ 44 Í4.5 , , „

-45 , , « 250—390 „ 44-, până 250 „ 45 46

mijlocie 240—260 , 4 7 . 5 . - 4 8 » »» »i

Editor: Aurel Popovici-Barcianu. Red. respons.: Ioan Ruseu Sirianii.

4 Nr. 220

La administraţia „Tribunei Poporului"

se află in deposit spre vânzare următoa­rele opuri şi broşuri :

„Povestea uneî coroane de oţel» cu preţul de 75 cr., „Kési) o iul

nostru pentru neatîrnarc'* cu 55 Cr., de George Coşbuc.

„Teoria dramei" de Dr. Iosif Blaga. Preţul 1 fl. 80 cr.

„Cuventări bis. de Massilon traduse prin Ioan Genţ. Preţul 2 fl. 60 cr.

„Lupta pentru drept' de Dr. R. Ihe-ring traducere, de T. V. Pftcăţeanu Preţul 1 fl.

„Din vremuri apuse" de Iudita Se­cula, Preţul 60 cr.

„Juvenilia", prosă şi versuri de Sextil Puşcariu. Preţul 80 cr.

„Vieritul", de Petru Vancu. Preţul 50 cr.

.Pribeag", de I. Sceopul. Preţul 76 СГ.

La facerea comandelor, cari se vor efeptui prompt, rugăm a se adauge şi spesele de porto postai.

Administraţiunea „Trib. Pop ."

Exerciţii intuitive şi gimnastice, ma­nual pentru InvCţătoril şcoalelor poporale române, întocmite după plan, de Ioan Tu-ducescu, Înveţător In Lipova. Ediţia a III. Preţul anul exemplar: 30 crucerl.

.Tragedia Calvarului' , de L'abbè Henry Bolo, tradusă in româneşte de membrii so­cietăţii de lectură „lnocenţiu Micu Clain' a teologilor din Blaj. — Sub acest titlu a apărut tn „Tipografia* din Sibiiu şi ni-s'a trimis la redacţie a broşură elegantă de 287 pagini, cuprinzénd o lectură religiossă-morală Înălţătoare de inimi, din viaţa, acti­vitatea şi despre sfirşitul tragic al Mântui­torului. Frumosul op traducëtoril II dedică, tn semn de omagiu şi flască iubire, I. P S. Sale archiepiscopului şi metropolitului Dr Vidor Mihályi. — Preţul unui exemplar este : 2 coroane (3 lei pentru România).

* Á apărut In editura de arte

grafice „Minerva" din Bucureşti

„Călindarul Minervei* pe anul 1900 cuprinde o mulţime de luccuri frumoase şi instructive.

„Povestea unei coroane de oţel", Ce iubitul nostru poet George Coşbuc, a ajiă-rut la Bucureşti, In editura librăriei C. Sfetea, cu o mulţime de ilustraţiuni inter­calate tntr'un text istoric-poporal, ce ве extinde pe 260 pagini ale volumului în for­mat octav mare, cu un tipariu fiumos, şi cât se poate de bine îngrijit. Preţul : 1 léu 50 bani.—Din titlul cărţii Încă se poate vedé, că ea cuprinde istorisirea despre ,Restatornicirea domniei româneşti şi rësbo­iul pentru neatêmare", scrisă anume pentru ţerănine. începând delà Introducere, până la pagina ei din urmă, cartea aceasta, Îndeose­bi, este scrisă cu atâta foc şi dragoste de neam, cu atâta măiestrie şi farmec şi În­tr'o limbă atât de dulce poporală, încât, în-cepônd odată s'o citeşti, n'o mal poţi lăsa din mâni pân'ai isprăvit-o. Şi după-ce ai cetit-o odată, din nou o 'ncepi şi mereu o ceteşti şi tot nu te mal saturi. — O ade-vorată podoabă literară şi un mărgăritar

'nepreţuit In literatura noastră poporală. Ear

serviciu], ce are să facă opnl acesta tere­nului cărturar nu numai In România, ci tn toate ţerile locuite de Români,—nemăsurat va fi. Va reînvia, unde va trebui, va poten­ţa, unde este : adevăratul simţ naţional, iu­birea curată de neam şi de patrie, îndem­nul spre fapte mari şi glorioaee şi i tita dragoste pentru limba strai

Almanach, edat de „Reuniunea inve­ţătorilor români de la şcoalele confesionale gr. or. dindiec. Caransebeşului, din incidente adunării generale iubilare, ţinută In zilele de 10/22 şi 11/23 Septemvrie 1895, cu care ocasiune s'a inaugurat monumentul lui Con­stantin Diaconoviciu-Loga. — Editura comi­tetului reuniunii. — Sub acest titlu harnica renniune a Inveţătorilor noştri din diecesa Caransebeşului a scos de sub tipar în .Tipografia diecesană" din Caransebeş un op voluminos, peste 230 pagini, In format mare şi elegant, avênd un cuprins bogat şi de interes general. Preţxd cărţi! este numai 1 ft. v. a. şi se poate comanda de la ,Librăria diecesană" din Caransebeş.

Pentre membrii Reuniunei opul s'a pus la disposiţrunea P . OQ^^^şn! protopresbi, teri din diecesa Caransebeşului spre vênzare ear' pentru celalalt On. public se află de vênzare (cu preţul de 1 fl. piue porto postal de 15 cr. v. a ) la Librăria diecesană din Caransebeş şi la notariul comitetului, Ioan Marca, înv. In Német-Bogsau.

O nouă carte folositoare. Sub titlul: „Amicul Poporului, îndreptă­tor în cause administrative şi judecăto­reşti pentru poporul român, de Titu Vu­culescu, pretor, a apărut tocmai acum în tipografia „Tribuna Poporului" In Arad o carte în adevër folositoare pen­tru popor. Ea ве extinde pe 148 pa­gini, în format 8° mare, cu un tipariu

frumos şi bine îngrijit, broşată e l e ­gant şi scrisă într'un limbagiu la În­ţelesul poporului. Cuprinsul pe scurt al bogatului matelial al cărţii e s t e următorul :

I. Agricultură. — II. Ape (mori de api, navigare, broduri, plute). — III. Boalele şip strarea vitelor. — . IV. Cause comunale, V . Drumuri şi vama. — VI. Finanţim, VIL Industrie. — VIII. Judecătorie. -IX. Matriculele de stat. — X. Militare. -XI. Mine (Ocriărit). — XII. Moştenire. — XIII Ordinea publică {Ajutor la nenorociri, Adu­cerea puştilor din altă ţeară, Apa de sodă. Ajutorarea săracilor, Adunări publice, Afa­cerea cu zăloage, Boalele epidemice, Birturi, Curăţirea coşurilor (hornuri), Curăţirea uli­ţelor, Calea ferată, Cetăţenia de stat, Es­cortarea, Edificări, Instruarea In joc, lnvei-ţluni (descoperiri) Legea de presă, Lucruri găsite, Mësurarea bucatelor, Monumentt| istorice, Ospătarii, Plata medicului, (Têrguri), Poştă, Privil'gii (Patente), Paul contra focului, Societăţi (bănci, case e l păstrare), Stte de aramă, Sdrenţe, Somé™ de bucate, Instanţieri, Şcoală secretă, Ті-Г nerea cânilor, Trecerea tn altă ţeară, Tipo-I grafie, Vênzarea bureţilor, Vênzarea d i puşti şi prav de puşca, Veninuri). — X l V | Orfanale. — XV. Păduri. — XVI. Pesb XVII. Rsliqiune. — XVIII. Şcoală - ХЙІ Sănetatea\ publică. — XX. Servitori. -| XXI. Vênat.

Ori-ce daraveri, p e car i p o p o n le are aproape zilnic a t â t c u direge] toriile administrative, c â t şi cu câtoriile din patrie, cărturarii din por le află în c a r t e a a c e a s t a toai la uu loc, bine lămurite şt s p u s e limbă poporală şi înţeleasă de tojj

Preţul acestei cărţi f o l o s i t o a i este numai 1 coroană (50 c r u c e i şi se poate comanda a t â t la aû în M.-Pécska, cât şi la administrative ,, Tribunei Poporului".

Călindarul nostru pe anul visect 1900

ca pr im călindar scos în t ipograf ia noastră a apărut toemai acum

cu CD DO bogat şi variat cuprins literar. Preţul 30 er.

plus 5 cr. porto postai.

Doritorii do a şi-'l procura sunt rugaţi a se adresa la

Administraţia „Tribunei Poporului". La comande mai mari de IO exemplare

dăm 20% rabat.

ADMIN IRAŢXA

„Tribunei Poporului".

A apărut în tipografia noastră şi se află de vênzare

la

Administraţia „Tribunei Poporului"

sub numirea

„AMICUL POPORULUI" „Îndreptător in cause administrative şi judecătoreşti pen­

tru poporul Г О Ш А Г Г

de TITU VUCULESCU pretor,

cu preţul de 0O cr. piue 0 or. porto postai.

O carte In adever folositoare pentru popor, care cuprinde sfa­

turi şi Inveţaturi de foarte mare folos pentru toate trebiie şi

trebuinţele poporului.

Adminstraţia

„tribunei Poporului^

T i n o e r a H n . . T r i b u n * P o n o r u l u i " A u r e l Р о і м т с і - В ч г с і ш ш A r a d .