16043593 colectia dezastre naturale incendii si inundatii
TRANSCRIPT
inaintea construirii baraului de la Assuan pe fluviul Nil in
Egipt fluviul provoca inundafii in fiecare an irigind solul Gnd
inundaiile se retrageau salul raminea acaperit de un strat
fertilizator natural care auta la dezvoltarea culturilor Timp de
secole agricultura de pe malurile Nilului s-a bazat pe aceste inundafii anuale necesare
culturilor de orz griu ~i ovaz
ELEMENTE
Stirile despre incendii ~i inund~tii se afl~ ad~seori pe prima paglna a zlOreshy
lor Gnd un incendiu s(apo de sub (ontrol aprinzind tot (e-i iese in (ale sau dnd un riu iese din mateo revorsind ~uvoaie de apo asupra stroshyzilor ~i dodirilor din jur (onseshydntele pot fi dezastruoase De~i ne-om dezvoltot mijlooce eficienle de opiirore nu pulem conlrolo inlensitoleo ocestor forte naturale Un incendiu poote izbucni in urmo unui fulger sou a lovei incondescente ce erupe dintr-un vulcan 0 inundotie face porte din morele circuit 01 opei in nolurii (vezi p 10) care distribuie opo pe inlreogo plonetii Alit incendiile cit ~i inundotiile I
pot fi devostotoare ~i pot couzo pierderi de vieti omene~ti dar o~o cum vom vedeo ele pot oduce ~i mori beneficii mediului founei ~i florei siilbotice precum ~i oomenilor
A TE OBI~NUI (U INUNDATIILE in unele regiuni ale lumii oamenii nu au de ales Ei trebuie sa se abi~nuias(a eventual (u inundaJiile (onstante Toro ceo moi ofeclolo de inundo)ii esle Bonglodesh fiindco ceo moi more porle 0 )arii esle 0
voslii ampie inundobi lii slriibiilulii de Irei mori fl uviimiddot Gonge Brahmopulro (Jomuno) i Meg hno Toroesle de osemeneo lovi la odeseori de ale un cicion (uragon) co re poole pravoco vo luri de furtuno urioe ~i inundo)ii ole cooslelor
(URATAREA TERENURILOR CU AJUTORUL FOCULUI inca din perioada antico oamenii toiau ~i ardeau mid suprafee de padure penlru a cultiva ulterior terenul Gnd solul devenea preo sorae olegeou 0olto supralat6 10s1nd podureo so creoseo 10 loe pe veehiu l teren defri~ot Acest tip de agriculturo este cunoscut sub numele de olternore a cu lturil Oi ~ i este Inca practicat de ullele popoore din zO llele forestiere
FOCUL VITAL Din cele mai vechi limpuri focul a fast imporlant penlru
supravieuire Focul do col duro Ii poole Ii folosillo golit In mulle locuri locul reprezento 0 porte importonto a ceremoniilor religioose ~i unii oomeni
i se rugou ca unei surse de colduro i lumina
lie 0
Ina
LlSABONA 1755 Cind un culremur exlrem de pulernic a lovil ora~ul
Lisabona din Portugalia in 1755 acesla a pravocal ulterior aliI incendii cil ~i inundatii Lo c1teva minute dupa cutremur trei vol uri urioe ou pornil pe fluviul Tajo ~i ou inundot cea
mai more porte a zonei joose a oroului Intre timp lumlnorile Ii sobele Indnse au ap rins ruinele clodirilordevostote
J
SAN FRANCISCO 1906 Oamenii din San Francisco sint obi~nuiti cu
desele zguduiri ole piimintului pe care calcii lnso cu tremurul care i-a trezit pe oomeni dinsomn indimi neoto
zilei de 18opri lie 1906afost moi mult decit 0 simplo zguduire Acestoadurot minute in$irsia dus 10 dorimoreo
clodirilor pretuti ndeni inoros Pe mosuro ce oomenii uimitide ce se intimploisi poroseouin fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile
necunoscute 0 nouo omenintorea devenit evidenta focurile provocote de
nenumarote sobe incinse retele electri(e souconducte de gaze
(onductelede opo necesore In luplo (u focu l fusesera $i ele
distruse in limpul culremurului $i oomenii nD preo oveou ce
face decil so priveosco orosul core a ors limp
de Irei zile si douo nopti
VIOLENTA PAMiNnJLUI
La mare adincime sub paJii nOJtri Pamintul se afla intr-o continua miJcare Fisuri ~i docniri puternice ole scoorfei terestre sub presiunea rocii
topite de dedesubt se manifestO 10 nivelul solului sub forma cutremurelor ~i a erupfiilor vulconice Mit cutremurele cit ~i vulcanii pot provoco incendii ~i inundafii Cutremurele pot provoca valuri uria~e numite tsunami core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra zonelor de coastO (vez p 8) Incendiile sint consednfe indirecte ole cutremurelor adeseori provocote de distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse core aprind ruinele din jurullor Vulcanii arunca in aer lava incandescenta core poate aprinde vegetafia ~i se poate intinde pe 0 arie extinsa Vulcanii pot de asemenea provoco inundafii ~i valuri de noroi mortale alcatuite din gheafa topitO cenu~a ~i pietre numite lahar
AMENINTAREA Oeasupra oraJului
Statelor Unite aie Ameridi unul dintre numeroJii yukllli Melropolo sioltecilevo OfO$e mai sint construitedeopolriva pe veneou cindvodinsprevu lcan and
noroi sint numile lahar Ele opor un vulcan ce erupe se omeslecil
lope$le de pe ghetorii vulconului
AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI Deasupra ora~ului Seattle din nord-vestul
Statelor Unite aie Americii se allii virlul Rainier unul dintre numero~ii vulcani din lanul cascadelor Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea Volurile de
narai sint numite lahar Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10 un vulcan ce erupe se omesteco eventual cu gheato core se
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se paote deploso cu viteze
inspoimintotoare
ALASKA 1964 De-a lungul coastelor Alaskiii in Statele Unite ale Americii se aflii ~ine riisucite ~i ruple ca rezultat al unui cutremur major
care a lovit Alaska la 27 martie 1964 Mi1corile pamintului ou devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
cutremur primul din mai multe tsunami a lovit coosta Aceste valuri ma sive aveou mai mult de 8 m inalrime cind ou atins rarmul ajungind pina in nordul
Californi ei
Foe ~I GHEATA Cind vulcanul islandez
Grimsviitn a inceput sii erup ii in 1996 oamenii de ~tiintii din intreaga
lume au manifestal un interes deosebit penshy
tru acest fenomen Ero 0 eruprie neobi inuito
deoorece Grim sviitn se 0110 su b0enorma co loto
de gheota numita Vatnaiokull Cum tempeshyrotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de deosupro tooto lumea se Oitepto 10 inundorii mosishy
ve Laincepu tul lui noiembrie opele au porn it
in cele din urmo porcurgind 48 de km pe sub col oto de
gh eota inointe so ioso 10 suprafo ta Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m Acest tip de inundotii se numelte i6kulhloup un cuvint islondez core inseomno inundatii pravacate de ghetari
f
o furl una impreshysiononla brazdeoza
cerul w fulgere in Tucson Arizona Slolele Unile ale
Americii Nu loole fulgerele provooca (owri dar focurile
provocole de fulgere sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole lumii decil in allele
(ercelalorii au calculal ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65 rlin incendiile parlurior
din veslu Slaleor Unile ole Americii dar
provooca numai aproximoliv 8 rlin
incenrliile orbu~ilor din Auslralia
FO(UL DRAGONULUI NEGRU in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul Negru (Amur) Timp de secole fulgerele au ors
piidurile liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori Insii in(endiu l core a izbumi t 10 6 moi 1987 apornit de 10
muwri de )igiiri co re au oprins (ombustibilul viirso fowl a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i In ciudo
incercii rilor de 0-1(ontrolo in(endiul nu 0 putut fi stins pinii 10 12 moi EI 0 distrus oproximotiv 20 din rezervele de piidure ole Chinei aucis moi mult de 200 de oomeni ~i oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost
INCENDllLE DECE
IZBUCNESC
Cele doua principale cauze ale incendiilor din mediu sint fulgerul ~i activitatea umana In
medie fulgerullove~fe pomintul de 100 000 de ori in fie(are zi dar nu toote o(este fulgere sint couzo in(endiilor In
zonele rurole oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro nesfins poote oveo urmori cotostrofole dar un l1umor surprinzOtor de in(endii sint deliberate In unele locuri un in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto evidento A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell 0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU putredo (are produce (olduro
6
livilalea umana in plimintul de
zi dar nu toate incendiilor in provoaco cele mai
din cauza neglijentei aunui chi~toc de tigaro
dar un numor in unele locuri un imediato evidento
spontano ~i poate aporeo de vegetatie uscoto sa u
A PROVOCA UN INCENDIU Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de neatenJie Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
este oprins in mod co respun zoror 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore shy de rotile rrenurilor core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului Se estimeozo co oproximotiv 25 dinrre roote ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore
Un lac de tabara trebuie lacut pe stinca sau pe pamintul gal pentru ca vegetafia din jur sa nu 0 lac in unele zane de piidure este posbil sa lie interzise lacurle din cauza riscului mare de a produce incendii
7
INUNDATII SEZONIERE
Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in
Varanasi in nordul Indiei Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul musonului de varaln
Asio de Sud exista douo perioode ole musonului Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii uscoto iar in timpul
musonului de varo cod ploi toren)iale core
umllo riurile ii produe inundo)ii in mod
regula
LYNMOUTH 1952 Ora~ul Lynmouth in
Devon Anglia se afla la gurile de varsare a doua
riuri West Lyn ~i East Lyn care coboara spectaculos 4SO mde-a lungul unor defileuri pitore~ti inainte
de a ajunge in mare Ploaia din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice Imegistrate vreodato In Morea Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco in timpul nop)ii un zid de apo de aproximativ 9 m a lovit oroiul dorimind cosele in
drumul sou impingind maiinile in more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni
8
TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta ca urmare a
unui cutremur de pe undul oceanului in mqlocul oceanului un tsunami se mi~ca rapid dar este greu de detectat ajungind abia la 1m inallime Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
(URATAREA TERENURILOR CU AJUTORUL FOCULUI inca din perioada antico oamenii toiau ~i ardeau mid suprafee de padure penlru a cultiva ulterior terenul Gnd solul devenea preo sorae olegeou 0olto supralat6 10s1nd podureo so creoseo 10 loe pe veehiu l teren defri~ot Acest tip de agriculturo este cunoscut sub numele de olternore a cu lturil Oi ~ i este Inca practicat de ullele popoore din zO llele forestiere
FOCUL VITAL Din cele mai vechi limpuri focul a fast imporlant penlru
supravieuire Focul do col duro Ii poole Ii folosillo golit In mulle locuri locul reprezento 0 porte importonto a ceremoniilor religioose ~i unii oomeni
i se rugou ca unei surse de colduro i lumina
lie 0
Ina
LlSABONA 1755 Cind un culremur exlrem de pulernic a lovil ora~ul
Lisabona din Portugalia in 1755 acesla a pravocal ulterior aliI incendii cil ~i inundatii Lo c1teva minute dupa cutremur trei vol uri urioe ou pornil pe fluviul Tajo ~i ou inundot cea
mai more porte a zonei joose a oroului Intre timp lumlnorile Ii sobele Indnse au ap rins ruinele clodirilordevostote
J
SAN FRANCISCO 1906 Oamenii din San Francisco sint obi~nuiti cu
desele zguduiri ole piimintului pe care calcii lnso cu tremurul care i-a trezit pe oomeni dinsomn indimi neoto
zilei de 18opri lie 1906afost moi mult decit 0 simplo zguduire Acestoadurot minute in$irsia dus 10 dorimoreo
clodirilor pretuti ndeni inoros Pe mosuro ce oomenii uimitide ce se intimploisi poroseouin fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile
necunoscute 0 nouo omenintorea devenit evidenta focurile provocote de
nenumarote sobe incinse retele electri(e souconducte de gaze
(onductelede opo necesore In luplo (u focu l fusesera $i ele
distruse in limpul culremurului $i oomenii nD preo oveou ce
face decil so priveosco orosul core a ors limp
de Irei zile si douo nopti
VIOLENTA PAMiNnJLUI
La mare adincime sub paJii nOJtri Pamintul se afla intr-o continua miJcare Fisuri ~i docniri puternice ole scoorfei terestre sub presiunea rocii
topite de dedesubt se manifestO 10 nivelul solului sub forma cutremurelor ~i a erupfiilor vulconice Mit cutremurele cit ~i vulcanii pot provoco incendii ~i inundafii Cutremurele pot provoca valuri uria~e numite tsunami core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra zonelor de coastO (vez p 8) Incendiile sint consednfe indirecte ole cutremurelor adeseori provocote de distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse core aprind ruinele din jurullor Vulcanii arunca in aer lava incandescenta core poate aprinde vegetafia ~i se poate intinde pe 0 arie extinsa Vulcanii pot de asemenea provoco inundafii ~i valuri de noroi mortale alcatuite din gheafa topitO cenu~a ~i pietre numite lahar
AMENINTAREA Oeasupra oraJului
Statelor Unite aie Ameridi unul dintre numeroJii yukllli Melropolo sioltecilevo OfO$e mai sint construitedeopolriva pe veneou cindvodinsprevu lcan and
noroi sint numile lahar Ele opor un vulcan ce erupe se omeslecil
lope$le de pe ghetorii vulconului
AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI Deasupra ora~ului Seattle din nord-vestul
Statelor Unite aie Americii se allii virlul Rainier unul dintre numero~ii vulcani din lanul cascadelor Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea Volurile de
narai sint numite lahar Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10 un vulcan ce erupe se omesteco eventual cu gheato core se
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se paote deploso cu viteze
inspoimintotoare
ALASKA 1964 De-a lungul coastelor Alaskiii in Statele Unite ale Americii se aflii ~ine riisucite ~i ruple ca rezultat al unui cutremur major
care a lovit Alaska la 27 martie 1964 Mi1corile pamintului ou devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
cutremur primul din mai multe tsunami a lovit coosta Aceste valuri ma sive aveou mai mult de 8 m inalrime cind ou atins rarmul ajungind pina in nordul
Californi ei
Foe ~I GHEATA Cind vulcanul islandez
Grimsviitn a inceput sii erup ii in 1996 oamenii de ~tiintii din intreaga
lume au manifestal un interes deosebit penshy
tru acest fenomen Ero 0 eruprie neobi inuito
deoorece Grim sviitn se 0110 su b0enorma co loto
de gheota numita Vatnaiokull Cum tempeshyrotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de deosupro tooto lumea se Oitepto 10 inundorii mosishy
ve Laincepu tul lui noiembrie opele au porn it
in cele din urmo porcurgind 48 de km pe sub col oto de
gh eota inointe so ioso 10 suprafo ta Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m Acest tip de inundotii se numelte i6kulhloup un cuvint islondez core inseomno inundatii pravacate de ghetari
f
o furl una impreshysiononla brazdeoza
cerul w fulgere in Tucson Arizona Slolele Unile ale
Americii Nu loole fulgerele provooca (owri dar focurile
provocole de fulgere sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole lumii decil in allele
(ercelalorii au calculal ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65 rlin incendiile parlurior
din veslu Slaleor Unile ole Americii dar
provooca numai aproximoliv 8 rlin
incenrliile orbu~ilor din Auslralia
FO(UL DRAGONULUI NEGRU in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul Negru (Amur) Timp de secole fulgerele au ors
piidurile liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori Insii in(endiu l core a izbumi t 10 6 moi 1987 apornit de 10
muwri de )igiiri co re au oprins (ombustibilul viirso fowl a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i In ciudo
incercii rilor de 0-1(ontrolo in(endiul nu 0 putut fi stins pinii 10 12 moi EI 0 distrus oproximotiv 20 din rezervele de piidure ole Chinei aucis moi mult de 200 de oomeni ~i oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost
INCENDllLE DECE
IZBUCNESC
Cele doua principale cauze ale incendiilor din mediu sint fulgerul ~i activitatea umana In
medie fulgerullove~fe pomintul de 100 000 de ori in fie(are zi dar nu toote o(este fulgere sint couzo in(endiilor In
zonele rurole oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro nesfins poote oveo urmori cotostrofole dar un l1umor surprinzOtor de in(endii sint deliberate In unele locuri un in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto evidento A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell 0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU putredo (are produce (olduro
6
livilalea umana in plimintul de
zi dar nu toate incendiilor in provoaco cele mai
din cauza neglijentei aunui chi~toc de tigaro
dar un numor in unele locuri un imediato evidento
spontano ~i poate aporeo de vegetatie uscoto sa u
A PROVOCA UN INCENDIU Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de neatenJie Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
este oprins in mod co respun zoror 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore shy de rotile rrenurilor core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului Se estimeozo co oproximotiv 25 dinrre roote ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore
Un lac de tabara trebuie lacut pe stinca sau pe pamintul gal pentru ca vegetafia din jur sa nu 0 lac in unele zane de piidure este posbil sa lie interzise lacurle din cauza riscului mare de a produce incendii
7
INUNDATII SEZONIERE
Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in
Varanasi in nordul Indiei Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul musonului de varaln
Asio de Sud exista douo perioode ole musonului Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii uscoto iar in timpul
musonului de varo cod ploi toren)iale core
umllo riurile ii produe inundo)ii in mod
regula
LYNMOUTH 1952 Ora~ul Lynmouth in
Devon Anglia se afla la gurile de varsare a doua
riuri West Lyn ~i East Lyn care coboara spectaculos 4SO mde-a lungul unor defileuri pitore~ti inainte
de a ajunge in mare Ploaia din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice Imegistrate vreodato In Morea Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco in timpul nop)ii un zid de apo de aproximativ 9 m a lovit oroiul dorimind cosele in
drumul sou impingind maiinile in more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni
8
TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta ca urmare a
unui cutremur de pe undul oceanului in mqlocul oceanului un tsunami se mi~ca rapid dar este greu de detectat ajungind abia la 1m inallime Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
SAN FRANCISCO 1906 Oamenii din San Francisco sint obi~nuiti cu
desele zguduiri ole piimintului pe care calcii lnso cu tremurul care i-a trezit pe oomeni dinsomn indimi neoto
zilei de 18opri lie 1906afost moi mult decit 0 simplo zguduire Acestoadurot minute in$irsia dus 10 dorimoreo
clodirilor pretuti ndeni inoros Pe mosuro ce oomenii uimitide ce se intimploisi poroseouin fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile
necunoscute 0 nouo omenintorea devenit evidenta focurile provocote de
nenumarote sobe incinse retele electri(e souconducte de gaze
(onductelede opo necesore In luplo (u focu l fusesera $i ele
distruse in limpul culremurului $i oomenii nD preo oveou ce
face decil so priveosco orosul core a ors limp
de Irei zile si douo nopti
VIOLENTA PAMiNnJLUI
La mare adincime sub paJii nOJtri Pamintul se afla intr-o continua miJcare Fisuri ~i docniri puternice ole scoorfei terestre sub presiunea rocii
topite de dedesubt se manifestO 10 nivelul solului sub forma cutremurelor ~i a erupfiilor vulconice Mit cutremurele cit ~i vulcanii pot provoco incendii ~i inundafii Cutremurele pot provoca valuri uria~e numite tsunami core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra zonelor de coastO (vez p 8) Incendiile sint consednfe indirecte ole cutremurelor adeseori provocote de distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse core aprind ruinele din jurullor Vulcanii arunca in aer lava incandescenta core poate aprinde vegetafia ~i se poate intinde pe 0 arie extinsa Vulcanii pot de asemenea provoco inundafii ~i valuri de noroi mortale alcatuite din gheafa topitO cenu~a ~i pietre numite lahar
AMENINTAREA Oeasupra oraJului
Statelor Unite aie Ameridi unul dintre numeroJii yukllli Melropolo sioltecilevo OfO$e mai sint construitedeopolriva pe veneou cindvodinsprevu lcan and
noroi sint numile lahar Ele opor un vulcan ce erupe se omeslecil
lope$le de pe ghetorii vulconului
AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI Deasupra ora~ului Seattle din nord-vestul
Statelor Unite aie Americii se allii virlul Rainier unul dintre numero~ii vulcani din lanul cascadelor Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea Volurile de
narai sint numite lahar Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10 un vulcan ce erupe se omesteco eventual cu gheato core se
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se paote deploso cu viteze
inspoimintotoare
ALASKA 1964 De-a lungul coastelor Alaskiii in Statele Unite ale Americii se aflii ~ine riisucite ~i ruple ca rezultat al unui cutremur major
care a lovit Alaska la 27 martie 1964 Mi1corile pamintului ou devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
cutremur primul din mai multe tsunami a lovit coosta Aceste valuri ma sive aveou mai mult de 8 m inalrime cind ou atins rarmul ajungind pina in nordul
Californi ei
Foe ~I GHEATA Cind vulcanul islandez
Grimsviitn a inceput sii erup ii in 1996 oamenii de ~tiintii din intreaga
lume au manifestal un interes deosebit penshy
tru acest fenomen Ero 0 eruprie neobi inuito
deoorece Grim sviitn se 0110 su b0enorma co loto
de gheota numita Vatnaiokull Cum tempeshyrotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de deosupro tooto lumea se Oitepto 10 inundorii mosishy
ve Laincepu tul lui noiembrie opele au porn it
in cele din urmo porcurgind 48 de km pe sub col oto de
gh eota inointe so ioso 10 suprafo ta Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m Acest tip de inundotii se numelte i6kulhloup un cuvint islondez core inseomno inundatii pravacate de ghetari
f
o furl una impreshysiononla brazdeoza
cerul w fulgere in Tucson Arizona Slolele Unile ale
Americii Nu loole fulgerele provooca (owri dar focurile
provocole de fulgere sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole lumii decil in allele
(ercelalorii au calculal ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65 rlin incendiile parlurior
din veslu Slaleor Unile ole Americii dar
provooca numai aproximoliv 8 rlin
incenrliile orbu~ilor din Auslralia
FO(UL DRAGONULUI NEGRU in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul Negru (Amur) Timp de secole fulgerele au ors
piidurile liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori Insii in(endiu l core a izbumi t 10 6 moi 1987 apornit de 10
muwri de )igiiri co re au oprins (ombustibilul viirso fowl a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i In ciudo
incercii rilor de 0-1(ontrolo in(endiul nu 0 putut fi stins pinii 10 12 moi EI 0 distrus oproximotiv 20 din rezervele de piidure ole Chinei aucis moi mult de 200 de oomeni ~i oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost
INCENDllLE DECE
IZBUCNESC
Cele doua principale cauze ale incendiilor din mediu sint fulgerul ~i activitatea umana In
medie fulgerullove~fe pomintul de 100 000 de ori in fie(are zi dar nu toote o(este fulgere sint couzo in(endiilor In
zonele rurole oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro nesfins poote oveo urmori cotostrofole dar un l1umor surprinzOtor de in(endii sint deliberate In unele locuri un in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto evidento A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell 0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU putredo (are produce (olduro
6
livilalea umana in plimintul de
zi dar nu toate incendiilor in provoaco cele mai
din cauza neglijentei aunui chi~toc de tigaro
dar un numor in unele locuri un imediato evidento
spontano ~i poate aporeo de vegetatie uscoto sa u
A PROVOCA UN INCENDIU Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de neatenJie Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
este oprins in mod co respun zoror 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore shy de rotile rrenurilor core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului Se estimeozo co oproximotiv 25 dinrre roote ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore
Un lac de tabara trebuie lacut pe stinca sau pe pamintul gal pentru ca vegetafia din jur sa nu 0 lac in unele zane de piidure este posbil sa lie interzise lacurle din cauza riscului mare de a produce incendii
7
INUNDATII SEZONIERE
Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in
Varanasi in nordul Indiei Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul musonului de varaln
Asio de Sud exista douo perioode ole musonului Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii uscoto iar in timpul
musonului de varo cod ploi toren)iale core
umllo riurile ii produe inundo)ii in mod
regula
LYNMOUTH 1952 Ora~ul Lynmouth in
Devon Anglia se afla la gurile de varsare a doua
riuri West Lyn ~i East Lyn care coboara spectaculos 4SO mde-a lungul unor defileuri pitore~ti inainte
de a ajunge in mare Ploaia din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice Imegistrate vreodato In Morea Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco in timpul nop)ii un zid de apo de aproximativ 9 m a lovit oroiul dorimind cosele in
drumul sou impingind maiinile in more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni
8
TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta ca urmare a
unui cutremur de pe undul oceanului in mqlocul oceanului un tsunami se mi~ca rapid dar este greu de detectat ajungind abia la 1m inallime Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI Deasupra ora~ului Seattle din nord-vestul
Statelor Unite aie Americii se allii virlul Rainier unul dintre numero~ii vulcani din lanul cascadelor Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea Volurile de
narai sint numite lahar Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10 un vulcan ce erupe se omesteco eventual cu gheato core se
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se paote deploso cu viteze
inspoimintotoare
ALASKA 1964 De-a lungul coastelor Alaskiii in Statele Unite ale Americii se aflii ~ine riisucite ~i ruple ca rezultat al unui cutremur major
care a lovit Alaska la 27 martie 1964 Mi1corile pamintului ou devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
cutremur primul din mai multe tsunami a lovit coosta Aceste valuri ma sive aveou mai mult de 8 m inalrime cind ou atins rarmul ajungind pina in nordul
Californi ei
Foe ~I GHEATA Cind vulcanul islandez
Grimsviitn a inceput sii erup ii in 1996 oamenii de ~tiintii din intreaga
lume au manifestal un interes deosebit penshy
tru acest fenomen Ero 0 eruprie neobi inuito
deoorece Grim sviitn se 0110 su b0enorma co loto
de gheota numita Vatnaiokull Cum tempeshyrotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de deosupro tooto lumea se Oitepto 10 inundorii mosishy
ve Laincepu tul lui noiembrie opele au porn it
in cele din urmo porcurgind 48 de km pe sub col oto de
gh eota inointe so ioso 10 suprafo ta Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m Acest tip de inundotii se numelte i6kulhloup un cuvint islondez core inseomno inundatii pravacate de ghetari
f
o furl una impreshysiononla brazdeoza
cerul w fulgere in Tucson Arizona Slolele Unile ale
Americii Nu loole fulgerele provooca (owri dar focurile
provocole de fulgere sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole lumii decil in allele
(ercelalorii au calculal ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65 rlin incendiile parlurior
din veslu Slaleor Unile ole Americii dar
provooca numai aproximoliv 8 rlin
incenrliile orbu~ilor din Auslralia
FO(UL DRAGONULUI NEGRU in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul Negru (Amur) Timp de secole fulgerele au ors
piidurile liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori Insii in(endiu l core a izbumi t 10 6 moi 1987 apornit de 10
muwri de )igiiri co re au oprins (ombustibilul viirso fowl a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i In ciudo
incercii rilor de 0-1(ontrolo in(endiul nu 0 putut fi stins pinii 10 12 moi EI 0 distrus oproximotiv 20 din rezervele de piidure ole Chinei aucis moi mult de 200 de oomeni ~i oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost
INCENDllLE DECE
IZBUCNESC
Cele doua principale cauze ale incendiilor din mediu sint fulgerul ~i activitatea umana In
medie fulgerullove~fe pomintul de 100 000 de ori in fie(are zi dar nu toote o(este fulgere sint couzo in(endiilor In
zonele rurole oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro nesfins poote oveo urmori cotostrofole dar un l1umor surprinzOtor de in(endii sint deliberate In unele locuri un in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto evidento A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell 0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU putredo (are produce (olduro
6
livilalea umana in plimintul de
zi dar nu toate incendiilor in provoaco cele mai
din cauza neglijentei aunui chi~toc de tigaro
dar un numor in unele locuri un imediato evidento
spontano ~i poate aporeo de vegetatie uscoto sa u
A PROVOCA UN INCENDIU Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de neatenJie Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
este oprins in mod co respun zoror 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore shy de rotile rrenurilor core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului Se estimeozo co oproximotiv 25 dinrre roote ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore
Un lac de tabara trebuie lacut pe stinca sau pe pamintul gal pentru ca vegetafia din jur sa nu 0 lac in unele zane de piidure este posbil sa lie interzise lacurle din cauza riscului mare de a produce incendii
7
INUNDATII SEZONIERE
Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in
Varanasi in nordul Indiei Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul musonului de varaln
Asio de Sud exista douo perioode ole musonului Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii uscoto iar in timpul
musonului de varo cod ploi toren)iale core
umllo riurile ii produe inundo)ii in mod
regula
LYNMOUTH 1952 Ora~ul Lynmouth in
Devon Anglia se afla la gurile de varsare a doua
riuri West Lyn ~i East Lyn care coboara spectaculos 4SO mde-a lungul unor defileuri pitore~ti inainte
de a ajunge in mare Ploaia din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice Imegistrate vreodato In Morea Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco in timpul nop)ii un zid de apo de aproximativ 9 m a lovit oroiul dorimind cosele in
drumul sou impingind maiinile in more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni
8
TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta ca urmare a
unui cutremur de pe undul oceanului in mqlocul oceanului un tsunami se mi~ca rapid dar este greu de detectat ajungind abia la 1m inallime Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
o furl una impreshysiononla brazdeoza
cerul w fulgere in Tucson Arizona Slolele Unile ale
Americii Nu loole fulgerele provooca (owri dar focurile
provocole de fulgere sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole lumii decil in allele
(ercelalorii au calculal ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65 rlin incendiile parlurior
din veslu Slaleor Unile ole Americii dar
provooca numai aproximoliv 8 rlin
incenrliile orbu~ilor din Auslralia
FO(UL DRAGONULUI NEGRU in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul Negru (Amur) Timp de secole fulgerele au ors
piidurile liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori Insii in(endiu l core a izbumi t 10 6 moi 1987 apornit de 10
muwri de )igiiri co re au oprins (ombustibilul viirso fowl a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i In ciudo
incercii rilor de 0-1(ontrolo in(endiul nu 0 putut fi stins pinii 10 12 moi EI 0 distrus oproximotiv 20 din rezervele de piidure ole Chinei aucis moi mult de 200 de oomeni ~i oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost
INCENDllLE DECE
IZBUCNESC
Cele doua principale cauze ale incendiilor din mediu sint fulgerul ~i activitatea umana In
medie fulgerullove~fe pomintul de 100 000 de ori in fie(are zi dar nu toote o(este fulgere sint couzo in(endiilor In
zonele rurole oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro nesfins poote oveo urmori cotostrofole dar un l1umor surprinzOtor de in(endii sint deliberate In unele locuri un in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto evidento A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell 0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU putredo (are produce (olduro
6
livilalea umana in plimintul de
zi dar nu toate incendiilor in provoaco cele mai
din cauza neglijentei aunui chi~toc de tigaro
dar un numor in unele locuri un imediato evidento
spontano ~i poate aporeo de vegetatie uscoto sa u
A PROVOCA UN INCENDIU Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de neatenJie Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
este oprins in mod co respun zoror 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore shy de rotile rrenurilor core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului Se estimeozo co oproximotiv 25 dinrre roote ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore
Un lac de tabara trebuie lacut pe stinca sau pe pamintul gal pentru ca vegetafia din jur sa nu 0 lac in unele zane de piidure este posbil sa lie interzise lacurle din cauza riscului mare de a produce incendii
7
INUNDATII SEZONIERE
Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in
Varanasi in nordul Indiei Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul musonului de varaln
Asio de Sud exista douo perioode ole musonului Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii uscoto iar in timpul
musonului de varo cod ploi toren)iale core
umllo riurile ii produe inundo)ii in mod
regula
LYNMOUTH 1952 Ora~ul Lynmouth in
Devon Anglia se afla la gurile de varsare a doua
riuri West Lyn ~i East Lyn care coboara spectaculos 4SO mde-a lungul unor defileuri pitore~ti inainte
de a ajunge in mare Ploaia din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice Imegistrate vreodato In Morea Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco in timpul nop)ii un zid de apo de aproximativ 9 m a lovit oroiul dorimind cosele in
drumul sou impingind maiinile in more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni
8
TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta ca urmare a
unui cutremur de pe undul oceanului in mqlocul oceanului un tsunami se mi~ca rapid dar este greu de detectat ajungind abia la 1m inallime Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
livilalea umana in plimintul de
zi dar nu toate incendiilor in provoaco cele mai
din cauza neglijentei aunui chi~toc de tigaro
dar un numor in unele locuri un imediato evidento
spontano ~i poate aporeo de vegetatie uscoto sa u
A PROVOCA UN INCENDIU Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de neatenJie Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
este oprins in mod co respun zoror 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore shy de rotile rrenurilor core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului Se estimeozo co oproximotiv 25 dinrre roote ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore
Un lac de tabara trebuie lacut pe stinca sau pe pamintul gal pentru ca vegetafia din jur sa nu 0 lac in unele zane de piidure este posbil sa lie interzise lacurle din cauza riscului mare de a produce incendii
7
INUNDATII SEZONIERE
Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in
Varanasi in nordul Indiei Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul musonului de varaln
Asio de Sud exista douo perioode ole musonului Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii uscoto iar in timpul
musonului de varo cod ploi toren)iale core
umllo riurile ii produe inundo)ii in mod
regula
LYNMOUTH 1952 Ora~ul Lynmouth in
Devon Anglia se afla la gurile de varsare a doua
riuri West Lyn ~i East Lyn care coboara spectaculos 4SO mde-a lungul unor defileuri pitore~ti inainte
de a ajunge in mare Ploaia din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice Imegistrate vreodato In Morea Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco in timpul nop)ii un zid de apo de aproximativ 9 m a lovit oroiul dorimind cosele in
drumul sou impingind maiinile in more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni
8
TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta ca urmare a
unui cutremur de pe undul oceanului in mqlocul oceanului un tsunami se mi~ca rapid dar este greu de detectat ajungind abia la 1m inallime Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
INUNDATII SEZONIERE
Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in
Varanasi in nordul Indiei Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul musonului de varaln
Asio de Sud exista douo perioode ole musonului Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii uscoto iar in timpul
musonului de varo cod ploi toren)iale core
umllo riurile ii produe inundo)ii in mod
regula
LYNMOUTH 1952 Ora~ul Lynmouth in
Devon Anglia se afla la gurile de varsare a doua
riuri West Lyn ~i East Lyn care coboara spectaculos 4SO mde-a lungul unor defileuri pitore~ti inainte
de a ajunge in mare Ploaia din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice Imegistrate vreodato In Morea Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco in timpul nop)ii un zid de apo de aproximativ 9 m a lovit oroiul dorimind cosele in
drumul sou impingind maiinile in more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni
8
TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta ca urmare a
unui cutremur de pe undul oceanului in mqlocul oceanului un tsunami se mi~ca rapid dar este greu de detectat ajungind abia la 1m inallime Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
INUNDATIILE DE CEPARl
Ce sint inundatiile Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou de-o lungul coostei de 10 more Rlurile ies din motdi din moi multe motive Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor in zonele de coosto furtuni mosive co urogonele pot ridico voluri urio~e orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren 0 ruperii borojelor 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice Adeseori 0
combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote odeseori faro vreun overtisment
UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie care a
eliberat cantitati mari de apa a fost adeseori cauza unor mari
inundatii inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963 bOloju l nu 0
(edot Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~ i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie dupo 0 ploaie mare pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor trimilnd un vo l mosiv de 99 mpesle morgineo borojului In nu moi putin de 15 minute o(est vol
urio 0 cuprinslntreogo vole u(igind 2600 de oomeni
l1li sat de pe coastii ca urmare a VALURI DE FURTUNA l1li tsunami se mi~cii rapid dar Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma pUfn inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953 in luno ionuorie 0 o(elui on coostele olondeze ~ i itaIt Celt ma mar tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni putern ice Spre sfir~ i tu l lunii vln tul pu terni( 0 mincis cu 0 moree foo rtelno lto
~i In noopteo de 31 ionuorie moreo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~ i cosele din OIando Volul de furtuno 0
inundo t moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit
9
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
i
SEMNE ~I AVERTISMENTE
Daca vrem so salvam vieti omene~ti este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii de virte~ cu un ochi in centru a norilor uraganului Uraganele mari aduc ploi
toreniale )i vlnturi puternice Docolovesc zonele de coasto ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno Folosind imagini transmise prin sotelit
meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens
populata regiuni lntinse pot fi evacuate I
Apo code pe piimint ~ shy
sens prognoza meteo este 0 prioritate Ast(izi meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu Daco un incendiu aInceput deja ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura directia ~i viteza vlntului penshytru a stabili modulln care se va comporta focul Hidrologii (speciali~shytii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoroshylogice Cu toate acestea nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro urshymori Intr-o anumito zona In aita 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refeshyritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii
gtJ sub forma plo ----shy J
ziipezii
Vaporii de apii din oceane
lacur riur se evaporii se riicesc pentru a forma nor
(ICLUL APE I iN NATURA Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafaa Piimintului in atmosferii se riishyce~te se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafaa Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii Apoi apo se evapora imediat In atmosfera este dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint 0 parte ingheata intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de gheao Poate dura mii de ani dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint Astfel ciclul se repeta la nesfir)it
AVERTISMENTE PENTR Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de prev condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii Doca est
legoturo cu inundoiile este tronsmis10 rD
cotre poliie Ii alteogenii Multe olte
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
meteoroshyunde va oveo
trece fara urshyde nori poote (uno~tintele refeshy
unei inundotii
Vopon de opa din oeeane
hleu ~i riur se evapora ~ se rifeese pentru a forma nor
in atmosferii se riishyevaporo imediot in otmolero elte
Poote duro mii de oni dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nelir)i t
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor
condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii Do co elte necelor overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio televi ziune in ziore de dilre polifie )i aile ogentii Mulle aile tari au lilleme limilare
Acest tip de
~ ~~ instrumen pluvial - r este foloslt pentru shy~ 1 masurarea r ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii Instrumentele
co~ ~i 0 scalii Igradatii care aratii nivelul apei Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv penlr u0 oflo ultimo
cotO Aile ogregole lololelc undele rodio
in Statele Unite ale Amere un avertsment de nundati sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista posbilitatea unui potop Aeeste avertsmente sint ma serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~ oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi intr-o
numta regiune Panoul arata ea aeeasta regune este intr-un pericol de neendu foarte mare Riseul de ineendu este evaluat prin eoleeshy
tarea de informafii din dilerite surse releritaare 0 vreme (temshyeratura vint ploi) ~i eantitatea de material eombustbilU existent e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestua
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
MARILE SE RIDICA Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe zone de coasta ~i so lase unele insule cum ar fi Maldivele in mod permanent sub apalncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME EXTREMA
8a fost un an
199 ~ifjcil ~in ca~za mcendillor ~I
inundatiilor Valurile de colduro au proyocat secete in multe po rti ale lumii dudnd la incendii masive in podurile din Asia de Sud-Est ~i de pe Amazon In Florido Stoteleglaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone Unite ole Americii mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri In ocelo~i limp ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof In cele din urmo urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole ior oome nii de ~tiino prevod situotii similore ~i pentru onii core yin Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului 0 doto cu oceosto Incolzire existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez p 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice (ore genereozo temperoturi extreme ploi ~i vlnturi
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998 s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor EI a fOSI numil Milch si a ojun s sii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl in 1988 Lasfirsil ul lu i oclo mbri e Mi lch a lovil Hondu rasul in Americo Cen trolii provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole La 2 noiembrie mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras
AFI PREGATIT Vara lui 1993-1994
a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit media Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul lotal si in mod uimilo r door pa tru oameni si-au pierdut viola
Daca aceste situafii tendinfa sa se repete a~a cum oameni de ~tiinfii aceasta
proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume Pesle 80 din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
Vara lui 1993middot1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit
medio Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ~a
tendinfa sii se repete a~o cum prevad mulfi ~ oameni de ~Iiinfa aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~ itt populate din lum e Peste 80 din populotie locuielte in =I+I_Iliil1
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de gaze de sera ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie noxe produse de ma~ini sau de natura insii~i Eru pind vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo in 1783 a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului Rezultatul a lost loometea i nilte ierni extrem de reci in Islanda Moi recent cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo din Filipine a olectot li eo vremeo la nivel global
iN SERA De ce se inciilze~Ie
Piimintul (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo electului de sero (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomintlnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mariinundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco
IJ
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
I I
I
pm SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii fierbinti ~i useate Un vinl
Aiauscol cunoscul sub numele de unulmistral bole de obicei dinspre
nord coborind prin voi cu vilezii Ie foorte more fovorizind ostlel creal un
rii spindireo incendii lorln fiecore aer ca 0on ou locinlre 2000 Ii 3 000 de
incendii In regiune mo joriloleo mai mari fi ind couzole de negli jenlo umana avut loc in
in 1997 mai mull de 20 de (partea inc milioalle de oomelli dill afectat ~i p
Illdollezia Malaysia 1i Sillgapore au fosl Singapore
tralafi pelllru diferishy incendiile D Ie boli cauzate de illcelldii cum ar fi
aslmul sau broll1ishyta ill urma curafarii
padurilor Ma1tile ASIA DE SUD-EST de bumbac IIU COliS lishy in odombrie 1997 strazile din lambi
luiau 0 prolecfie Sumatra erau pline de fum din eauza illdeajulls de efecshy ineendiilor majoritatea provoeate de marile
liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea fumului acid sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor legeo esle odeseori ignorolii
deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o reg iuni mo ri de leren
-
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
1997 striizile din jambi erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojori loteo zonelor
legea esle odeseori ignorolo deoorece focu lesle ceo mai ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI 1
I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum (are 0 ramas in aer (a 0 (eaa groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo) Inso fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio Moloysio Brunei ~i Singopore In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri In fumul produs de focuri vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou Fumul 0 fost de
osemeneo couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro 200 de oomeni fiind uci~i Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon In noiembrie s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot
SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or
inflamabile De osemeneo din el cod
mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii AuSlrolio de SudmiddotEsl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lumeln limpul verilor lungi vinturi fierbinti )i usco le bOI
dinspre inlerioru l de)ertic 01
conlinentului Chior)i in timpul ie rnii ploua destul
de putin Aceosto inseomno co mediul este in generol
uscot ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destu lde u)or
VESTUL STATHOR UNITE ALE AMERI(II
in 1988 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo subli milele norma Ie riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988 Pr imul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie Au urmol insa olle incendii de lungo du rota Pina 10 sfir)itul anul ui 1988 fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL
ARDE PADUREA jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint dar 10 lei co in Indonezio morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore Deexemplu s-oestimot co in 1987 moi mull de 200 000 de km1 de podure ou fosl dislru)i de incendii
IS
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
ALUPTA IMPOTRIVA shyUNUI INCENDIU
Incendiie pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului Ele pot ameninta de asemenea viata
umana Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor Detectarea rapida a unui incendiu
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde este 0 prioritate obarierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie cum or fi un
lung deschis infr-o piidure Di5lrug7nd scanner cu raze infraro~ii plasat intr-un avioncopocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona incendiul ramine faro combustibil ajuta mult 10 detectarea incendiilor Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta unodlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori illcendiu il reprezillla inca ochii uillani care urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza
Odala incendiul observal pompierii pol intra in actiune Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului Din avioane sint de asemenea para~utati porn pieri ( numiti smokejumpers de 10 cuvinlele smoke =fum jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor)
t ---
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll apreleni extinderea fOCllli peste drllm ~aselele cOIle ferate rillrile ~i lacllrile precllm i zonele stincoase
acioneazo deopotrilo ca bariere in calea foclllli Stropirea 1egetaiei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendilllli
I6
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
--
Acest ovon oluncii letoldonl de culoole lo~e shysubstonle folosite pentru 0 incetn riispindreo focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac pompierii trebuie sa elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu caldura oxigenul ~i
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc se poote micio ro temperatura substontelor core ord Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens Unele ou rezervoore co re sin t umplJte cu opo inointe de decolore oltele slnt
echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt potIi de zburo deosupro morii sou a unui loc unde iii pol reumple
ineo rezervoorele cu 0
SMOKEJUMPERS (POMPIERII PARAshy~UTATI DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului Pompierii numiti smokejumpers sint Poroiutoti In zono respectivo Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros Ei Irebuie so poorte cu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focu lui precumii propriile porolute Adeseori sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva
dupo stingereo incendiului corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg
I7
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
SEMINTE DURE Unele plante (a a(eastii Protea produ( seminJe (U un inveli~ dur (are au nevoie de (iildura fo(ului pentru a se des(hide Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r poote sO-Ii Inceo po germinoio ii ereltereo
DupAUN INCENDIU
FOCU face parte din viaa obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de
ani Multe plonte s-ou odoptot 10 foc scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 colduro Altele ou nevoie de foc pentru co sernintele lor so gerrnineze Focul poote cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul unor substonte nutritive (cum or fi potoshysiul rnagneziul colciul ~i fosforul) obtinute din vegetotio orso Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol In foto focushylui onirnolele nu por so intre In ponico ci Inceorco so I~i coute refugii Cu toote ocesteo un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore subshystontiolo 0 hobitotului Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono core este distrus de foc otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco
SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco Un foe va distruge ar buitii concureni crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino Sequoia este bine odopshytot pen tr u a fa ce fora focu lui Are rodocini odlnci co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
I
PINII FOCULUI Unele plante au nevoie de foe pentru (a seminele lor sa germineze Multe tipuri de pin cunoscu)i sub numele de pini oi focului producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rtiinil In timpul unui incendiu copocul motur poote Ii distrus dar~
w conu rile cod pe pilmint i rilino se topete lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertili zot
pshy de fo c Pinii focu lui pot fi intilni)i In multe tilri unde existii ri scul izbucnirii unor incendii co ocest pin lodgepole din Americo de Nord
SUPRAVIETUITORII DIN YELLOWSTONE
in Paml Naional Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ
240 au pierit in in(endiile din 1988 Mojorito teo au murit din
couzo fumului cind focul s-o ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c Multe onimole cum or fi uri i sou vulturii ple~uv i au intrat in po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent
OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt trimitind imagi nea 10 0 baza centrala Tatu~i este adeseo ri difici l sa stabili m dife renta
dintre fu m~ i ceata pe un ecran tv lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori coreanunta ori ce incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului Acest centru din Oregon in vestu l State lor
Un ite ole Americii nu ma ieste fol osit co un post de observatie ci a fost
ren ovat pentru a fi fo losit de turi~t i
pentru ca mpi ng
Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHate in ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
YELLoWsToNE 19~ APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone din 988 unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani
Cereelalorii au susinul ea inlerzieind foeul I in pare limp de mulli ani malerialele J
eombuslibile se inmullisera aungind la un nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
988 S-IIU dovedil deosebil de devlIsloloore Echilibrul dinlre evolulia
nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill Irebuie IUIII in consideralie de toli experii
din diferile parli IIe lumii 1i poemiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde bull
PREvENIRE ~I ~mNTA INCENDllLE
eel mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca AJa cum am vazut cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta fie in mod accidental A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe (u toote acesteo norii limiteazo actiuneo ocestor senzori core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii
de oameni fie din con~tienfi de
reducerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc
de extinderea focului direct impotriva
ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori
De putem bozo in totalitate pentru detectarea de detectare tradifionale
in prezent
iKencliiJor reprezintii principala Iocuri Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon Posturile de observore 0
plinede voluntori core onunla orice sediucentral prin intermediul
centrudinOregon in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post
de observolie ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti pentru camping
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului Pompierii dou lac
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip ei pot creo a boriera in coleo focului core losa incendiul principol lora combustibil Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore Acest tip de foe este cunoscut subnumele de incendiu progromot EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile
AUTOPROTECTIE Dacii locuii intr-o zonii
ameninafii de incendii sau sintei confruntai cu un incendiu in piidure sinf multe lucruri pe care Ie putei lace pentru a vii proteia Urmeazii aiei citeva instruciuni adresate celor ce
locuiesc in zonele ameninate de incendii din Australia
a Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii Asiguralishyvii (a frunzele (iizule firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal ( reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre
a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude Paslrali apii inlrshy
un rezervor sau inlr-un bazin de inol
a Verifi(ali-vii e(hipamenlulshymai ales s(iiri Ji furlune Asiguralishy
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei
a Asigurali-vii prole(Iia personalii Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina de exemplu fibrele (onfe(Iionale de om (um ar fi polieslerul sau nailonul se lopes(
Ji ard pielea) (izme de piele rezislenle miinuJi o(helari ~i piilarii
(U bor larg
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
MARELE MISSISSIPPI De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente dar (ele din
1993 au fost in mod special devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l ocoperi ~u lui Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km EI izvora~le din locu i llosco Minnesolo ~i se
vorsa In Golful Mexicului Impreuna cu ofluenil sa i cuprinde 0 zona de 32 mi lioo ne de km2
ee include 31 de slole omericane ~ i doua pr ovi neii conodiene
FUNCTE UMEDE
Una din zonele cele mai umede ale lumii in anul 1993 a fost valea fluviului Mississippi din Statele Unite ale Americii Dupa 0 primavara umeda
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestshycentrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente luni de zile au cazut ploi vara devenind ceo mai umeda InregistratO In state co Minnesota Illinois ~i Iowa ntre lunile aprilie ~i iunie Iowa a fost inundata de 0 cantitate de ploaie egala cu ceo pe core 0 prime~te de obicei In decursul unui on ntreg Ploile au ridicat nivelul fluviului Mississippi 10 un nivel record
Inundatiile au Inceput In Minnesota In iunie ~i de-a lungul verii au naintat n oval Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p 24) nsa pe toota lungimeo fluviului apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni
ORA~UL INUNDAT Frumosul ora~ Veneia din Ifalia esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee In
loe de slra zi oro~u l ore co nole Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre i de fu rluni
SUFERINTA (HINEI Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de Suferin)o Chinei deooreee de-o lungul seco lelor inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni Seeole de-o rlndu l ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie kooliong (un lip de sorg) nui ele pielre nisip ~i ea ramizi
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
ale lumii in anul Mississippi din
Dupa 0 primavara umeda regiunea vest-central aa
persistente Luni de
TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii care puleau sii inunde coastele ioase ~i mlii~tinoase Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei numite poldere Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE Ace~ti oameni din Dhaka Bangladesh se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn numite nouka
protejindu-se intr-o oarecare miisurii tu umbrelele impotriva ploilor musonice Inundariileconstituiecele mai frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri pen tru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
i
l l
CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul
Iquitos Peru triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume Amazonul Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundoii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundoii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi
plosote Intr-un co t 01 Auviului unde opo este mai
mica
CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inundaiile care fac parte din viaa obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on Cu toote ocesteo inundotii severe sou neostepta te pot devosto
~lI~~~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te dezrodoeinind si distruglnd plantele losind si ca ntitoti l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri
CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inundaiilor ln State Ie Unite
ale Americii aceste diguri se numesc levees Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi In 171 8 pentru0 proteio orosul New Orl eo ns Deotunci lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot dar dig uri Ie produc Si ele unele probleme El e pot opri oposo inu nde un on umit lac dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte
Cind apare 0
inundaie intrshyozona fara diguri apele
se deplaseaza lent
Pamintul neamenaat absoarbe apa formind habitaturi umede
foarte bogate
in timpul inundaiilor apele depoziteaza
aluviuni imbogafind solul
Apa poate trece peste cNguri distrugind terenurile cultivate
mai puin proteate
Digurile constroite pentru protearea ora~eor ~i a culturilor pot provoca
inundaii in amonte
A1 AJ
Uniil am par
terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu fiilor subst sisteme vit( secolelor 0
riurilor ei impotriva pamint
in Britania ecluzelor
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
UI
loloses( la maximum inundaJiile (are itii a Jiirii Orezul are nevoie de apo pentru ~ine In cimpiile inundobile ii In deltele rlurilor
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte inundaii severesaunealteptote pat devasto Ii distruglnd plontele loslnd Ii contitoi
inundaJiilorln Stotele Unite in 1718 pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc dar
Dlgurile conslTuite penru proejarea ora~eIar ~i a cuIurior po provoca
inundall in amone
pamlnt pentru aIlIcerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) In Britania romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi
CASA MOBILA Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor Du pa cele din 1993 multe
comunitoi ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte Cu loote ocesteo ocest tip de soluieeste posibil door In orile bogote undeexisto destule fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populoiei nu este preo more ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori
ATE OBISNUI CU
AMENINTAREA
Unii oameni au trait dintotdeauna sub ameninfarea inundafiilor deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILORinundabile La fel co 111 Egiptul antic agricultorii din DE TIP TSUNAMI
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe subshy Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inundashy aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio Jo ponio a suferil de pe urmomultortiilor substante care fertilizeoza solul Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert De-a lungul tipuri de dig uri aiuto 10 absorbireo energie ivolului core
secolelor oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol distruglnd numeroase clodiri
rlurilor ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor Cu 2 500 de ani In urma chinezii construiau Intarituri din
lJ
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
Dill 0 lNUNDATIE
Ce se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i - oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte este posibil co unele nid so nu fie gosite Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii De osemeneo opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor ((]re poote ocoperi tot ce se vede odotO opele retrose 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor shy opele potrund In sistemele de conolizore rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953
Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceasa
1010gralie Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor
((] holem molario ~i dizeneterio
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse in Honduras dupa tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni
in pericolul de a muri de inoni)ie oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse in Honduras dupii devasshytiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~ i plaile torenJiale au provocat voluri
uriae de noroi i inundalii Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni olloli in pericolul de a muri de inanilie 0
alto prior itate a fast distribulia seminlelar asrielincit terenurile 50 fie
curolate i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon
APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka in Bangladesh in 1998 Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t In urmo lor milioane de oameni faro odopost Pentru guverne i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato Urmotaoreo priaJitate este de a elibero i curola fintinile i de a se asiguro co ele nu au fast wntomina te de reziduuri le aduse de inundOlii
- --- -- - - ~ - - shy
HONDURAS 1988 Capitola Hondurasului Tegucigalpa
a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01
furtunii Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care
casele citorva vecini au fost luate de ape Coso aflatii in osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini Am ie~it din propria noastrii casii cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de c~~e~~__ j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA Arno a ie~it din matcii Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966 Dupo a plaaie tarentialo riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oroului Apele s-au ridicalla 6 melri pravoc1nd distrugeri insemnale multor monumente islorice importante unar opere de orto Ii sculptur i Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlro lo poluind lot ce-i ie ieo In co le in biblioleco moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor i 01 produshyselor de pielorie purlote de ope Experlii au coutol prin milul depus penlru0 gosi frogm en lele cOlule ole unor fresce importonte de osemenea ou curololli restourol piclu ril e Eforlul inlernolionol urio 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto
27
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
URMARIREA VALURILOR Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in 1946 s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sisem de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi 26 de noiuni co laborind 10 co leaareo de dote l i 10 trimitereo de avertismente Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului core olerteazti centrele metearalogice do co apare un tsunami (u taate acestea
avertismentele impotriva unor tsunami nu au intotdeouna efectul seontot Dupo avertismentul din 1964 referitor 10 un tsunami mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru aprivi fenomenul
PREvENIRE ~I ~11INTA ) lNUNDATllLE
Ce precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor Pretutindeni in lume
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii moi exo(te despre o(este fenomene Rodorul meteo este de
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U ojushytorul dispozitivelor de 10 sol ostfel in(It pot fi oferite inforshymotii (omplete pentru zone extinse Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele nOfiunile bogote dezvoltote i~i construies( odeseori sisteme (om plicate de boroje rezervoore ~i diguri (hior do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice
Borierele riimin in pGziie orizontalii pe fundul
miirl pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel pUlin metru decit cele
obi~nuite
Pentru 0 ridieo borierele LAGUNA aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfDii
VENETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile Acesta a fost eel mai teribil on inregistrot vreodotti Venetia este omen into to de do uti mori probleme ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului Ani de zile oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia Unul dintre plan uri se numelte proiectu Moise EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~ i florei din laguno 0 alto problemo couzata de boriero co li de alte lucrari de pratectie acoastei este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei couzind ocola inundoii li mai mori
penlru 0 monitoriza inundaiile Aeeastii
imagine din solelil prezinla zono St
Louis din Stotele Unite ale
momentul moxim al
inundDliilor eDuzote de
Mississippi ~i Missouri Zonele
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
VE NETIA iN PERICOL in 1996 Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lileAceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului Ani de zile oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~ i florei
de boriero co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori
pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit prezintii zona St
Louis din Statele Unite ale
mamentul maxim 01
inllndaliilor cauzate de
Mississippi ~i Missouri Zanele
olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e
BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie
pentru degproteio locuri importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983 Londra esle proleiala de volurile de furl una osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953 de caIre ecluzo de pe Tomisoln mod obi~nuil
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul uiln cazul unui perical
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei fluviului Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile
29
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
l
MITURI ALE POTOPULUI
Miturile potopului apor in toote culturile lumii In
oeeste povestiri potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor In povestireo biblico 0 lu i Noe pe orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui
Noe Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele
lumii Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie Gnd avenit potopul pe~tele atras ca rabio ~ i Monu 0 fost so lvo t
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii Tloloc Atit azteni cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului
DE TI
Ded au in ul
mis povesti
Inelele de cre~tere ale inundatii In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele incendiului 0 inun dolie poote ofecto
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
de loe de opa Aceosta slatue it zeul ploi Tloloc Atit azteci cit i
I-a de Sud se rugou zelor locuM
DESCOPElURFA TRECUnJLUI
De dnd locuiesc oameni pe pamint au existat intotdeauna incendii ~i inundafii Popoorele onti(e ne-ou tronsshy
mis povestiri pline de forto numite mituri prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natushyrale terifionte Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito vesshytigiilor orheologi(e Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(enshydiu In ve(hime (are po ate fi dotot (U destul de multa iprecizie Copadi pot oferi ~i ei informotii utile Atit inundotiile cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile I~i in(endiile ior lehnico respe(tiva se nume~te I dendrocronologie
DENDROCRONOLOGIE Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii In onulln care 0 avut loe un incendiu inelul poote fi mai ingust ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani oltii co or fi trOit 12 95 4de ani In momentul mo~ii sale eo ordeo pe un rug de crengi oromote Din eenu~o se ridieo un nou phoenix tlnor si la fel de frumos Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui) di n Egi pl
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo ~ ~Io incendiului 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c ronind lemnul ~~~~li~
viu de sub scoo~o Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere
INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceosto lono ou trecul prabobil prin multe inundofiiln 1929 soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie nivelul apei ridic1ndu-se probobil la 75 metri
IRAK 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u antic Uruk era un britanic Sir Leonard Woolley 4 Dupa examnarea stratulai gros de bull huma depozitat in urma inundaiei
el a seris Am descoperit astlel inundaio 10 care se relera
povestirea despre potopullui Noe Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie sa Ii parut co i cum potopul a acoperit in intregime pamintul
JI
