156793749 curs cofetar patiser

8/21/2019 156793749 Curs Cofetar Patiser

1/186

COFETAR PATISER

Note curs teorieIntocmit prof. Ichim Ligia


2/186

SCOALA DE EXCELENTA IN INDUSTRIA OSITALITATII !"ELLA ITALIA#

CURINS

Capitolul 1 Scurt istoric. Importanta produselor de cofetarie si patiserie in alimentatie.Capitolul 2 Utilaje tehnologice, vase si ustensile folosite in laboratorul de cofetarie-patiserie 2.1. Ustensile folosite in cofetarie 2.2. Utilaje specifice laboratorului de cofetarie

2.2.1. ala!orul 2.2.2. "aminorul pentru aluat 2.2.#. asina de tablat fondant 2.2.$. %ruio&a 2.2.'. asina universala (robotul) 2.2.*. asina de gogosi 2.2.+. Crepiera 2.2.. Cuptorul 2.2.. asina de inghetataCapitolul # ehnologia de obtinere a aluaturilor #.1. ehnologia tehnologia aluatului nedospit #.1.1. ehnologia obtinerii foii de placinta romaneasca si a preparatelor #.1.2. ehnologia obtinerii foii de placinta greceasca si a preparatelor #.2. ehnologia aluatului oparit si a preparatelor #.2.1. /lutul oparit #.2.2. 0reparate din aluat oparit #.#. ehnologia preparatelor din aluat fraged #.#.1. /luatul fraged #.#.2. 0reparate din aluat fraged #.$. ehnologia preparatelor din foietaj #.$.1. oietajul

#.$.2. 0reparate din aluat foietaj #.'. ehnologia de obtinere a aluatul dospit i preparate din aluat dospit #.'.1. ehnologia de preparare a aluatului dospit #.'.2. 0reparate din aluat dospit #.'.#. 0repararea gogosilor inelus #.*. 0repararea clatitelor si retete pentru clatiteCapitolul $ ehnologia semipreparatelor folosite in cofetarie si sortimentele specifice $.1. Semipreparate pe ba&a de &ahar $.1.1. Siropurile $.1.2. ondantul $.1.#. %aroturile

$.2. Semipreparate din ou si faina $.2.1. %laturile $.2.2. oile $.2.#. Cojile indiene $.2.$. 0iscoturile de sampanie $.#. Creme folosite in cofetarie

$.#.1. Creme pe ba&a de lapte $.#.2. Creme pe ba&a de grasimi $.#.#. Creme pe ba&a de frisca $.$. Semipreparate din fructe proaspete $.$.1. 3a&aturile $.$.2. ructele in alcool $.$.#. 4eleurile $.$.$. ructele si legumele confiate

Cofetar - patiser 2


3/186


$.'. Semipreparate din fructe uleioase $.'.1. artipanul $.'.2. 0ralina $.*. Semipreparate din albus $.+. Semipreparate au!iliareCapitolul ' ehnologia prajiturilor

'.1. 5otiuni generale referitoare la prajituri '.2. ehnologia prajiturilor cu blat '.2.1. 0rocesul tehnologic general '.2.2. 0rajituri cu blat alb '.2.#. 0rajituri cu blat colorat '.2.$. 0rajituri cu frisca '.#. ehnologia prajiturilor cu foi de rulada '.#.1. 0rocesul tehnologic general '.#.2. Sortimentul prajiturilor cu foi de rulada '.$. ehnologia de pregatire a prajiturilor specialitati '.$.1. 0rajituri din foi 6obos

'.$.2. 0rajituri din foi /lca&ar si 3ichard '.$.#. 0rajituri din coji indiene '.$.$. 0rajituri din coji merengue '.$.'. 0rajituri specialitati de ciocolataCapitolul *$ ehnologia diferitelor gla&uri l a elementelor de decor pentru torturi *.1. 7lemente de decor din &ah8r *.2. 7lemente de decor din dragan *.#. 7lemente de decor din pastiaj *.$. 7lemente de decor din ciocolat8 *.'. 7lemente de decor din crem8 l fructe confiateCapitolul + ehnologia prepararii torturilor +.1. 0rocesul tehnologic general +.2. Sortimente de torturiCapitolul ehnologia prepararii fursecurilor .1. ehnologia de preparare a fursecurilor din aluat fraged .2. ehnologia de preparare a fursecurilor pe ba&a de grasimi .#. ehnologia de preparare a fursecurilor din foietaj .$. ehnologia de preparare a fursecurilor din 9"angues de chat: .'. ehnologia de preparare a fusecurilor din albus .*. ehnologia de preparare a fursecurilor din foi 6obos si foi de rulada .+. ehnologia de preparare a fursecurilor pe ba&a de fructe uleioase

Capitolul ehnologia de reali&are a inghetatelor .1. aterii prime .2. Clasificarea inghetatelor .#. 0roceul tehnologic de preparare a inghetatei .$. ehnologia de preparare a inghetatelor pe ba&a de lapte .'. ehnologia de preparare a ;nghe


4/186


Capito%u% &SCURT ISTORIC. I'ORTANTA RODUSELOR DE CO(ETARIE$

ATISERIE IN ALI'ENTATIE

/rta culinara romaneasca, in ceea ce priveste dulciurile nu are o traditie indelungata. Intr-o tarain care clima a facut ca sute de ani sa se cultive meiul, graul si or&ul si in care relieful a permis

de&voltarea pastoritului era firesc ca alimentatia de ba&a a populatiei autohtone sa fie, invariabil,alcatuita din fierturi si turte coapte pe piatra incinsa sau uscate la soare, insotite de lapte si, lanevoie, indulcita cu miere. 6upa cucerirea 6aciei de catre romani, multi istorici considera ca obiceiurile alimentare aledacilor le-au invins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguranta insa ca in 6acia au patruns odata curomanii si unele feluri de mancare, cum ar fi placinta cu diverse umpluturi, coapta probabil in test. Indiferent de influente, documentele dovedesc insa ca meiul a fost cereala preferata a romanului

pana in urma cu 2== de ani, cand a fost inlocuit de porumb, care a castigat treptat, teren, deveninddin secolul al >?II-lea hrana de ba&a a romanului. /sa s-a nascut probabil si combinatia, destul de reusita de altfel, dintre mamaliguta si chiselitade prune sau de visine. 0entru ca &aharul apare tar&iu in istoria civili&atiei umane, locuitorii teritoriilor romanestifoloseau ca si grecii si romanii, mierea si nectarul florilor ca indulcitor. Cam din secolul al >?I-lea &aharul devine indispensabil si patrunderea influentei orientale la noi(araba, turca, armeneasca, bi&antina, turca) a schimbat obiceiurile alimentare ale populatieiautohtone si a venit si vremea dulciurilor parfumate si indulcite cu &ahar, ca baclavaua si sarailia. Cofetarii romani au aparut in jurul anului 1+==, ca urmasi ai genove&ilor de la Caffa, care stiau sa

pregateasca@ AconfetiiA, AconfetionesA,etc In 1++$ e!ista in %ucuresti un cofetar vestit Bheorghe Cofetarul, iar prin 12# e!ista cofetareasa0araschiva. raind si adaptandu-se rientului turcesc, cele mai multe dulciuri pe care acestia le vorface vor fi Abaclavale, prajituri &aharica albe, rosii, galbeneA si sarailiile &acute in AghiulsuiA (apa de

trandafiri) (5.Iorga-Istoria industriilor la romani). 0entru mestesugul lor cofetarii, Acatastiful potensorilor din 1#2, in numar de cincispre&eceA,aduceau de peste hotare Acoji de lamaie, portocale, de naram&eA, Achitre pentru dulceataA si &aharAmaruntu prafA (C. C. Biurescu). Cu timpul mestesugul a prins si cofetarii s-au inmultit, incepand sa imprumute si altora dindulciurile noastre. Ungurii au preluat de la noi cuvintele de dulceata si prajitura. "ucrurile se modifica esential odata cu raspandirea influentelor occidentale in bucatariaromaneasca dupa 121. %oierimea manca la ?iena, 0aris si %erlin, astfel din dorinta de deschiderecatre modernitate se schimba si gusturile.

/par primele carti de bucate, ca de e!emplu celebra culegere, temelie pentru bucataria moderna,de A2== retete cercate de bucate si alte trebi gospodarestiA a lui . Dogalniceanu si ?. /lecsandri.

bucatarie moderna si sofisticata insemna dintr-odata ceva mai mult decat sarmale si borsuri. /nul arii Uniri 11 aduce noutati in bucataria romaneasca, aceasta devenind un amestec detraditie autohtona, influenta orientala si occidentala, moderna. A0ari&iene prin fursecuri si limbavorbita aici, ...grecesti prin dulceturile lor, turcesti prin baclavalele si serbeturile lor, cofetariile din%ucuresti ofera ...harta dulce.A (0aul orand) omentul de glorie al cofetariei romanesti l-a marcat aparitia Casei Capsa infiintata de celebrulcofetar Brigore Capsa, cu studii inalte la 0aris, ca elev al marelui %oissier. oate retetele reali&atede Capsa erau re&ultatul unui talent iesit din comun si a unei creativitati pe masura. Brigore Capsa

preia idei de la marii maestri cofetari france&i si crea&a produse speciale cu oca&ia unor evenimentespeciale, sau care purtau numele unor personalitati importante din epoca. /sa a aparut celebra

prajitura )offre* reali&ata cu prilejul vi&itei in 3omania a generalului 4offre, sau +inghetata

Re,eane+, dedicata unei actrite france&e , care a sustinut cateva spectacole in %ucuresti.

Cofetar - patiser $


5/186


6upa trecerea babelor si mosilor, %ucurestiul se inviorea&a putin, totul pare mai curat sublumina de primavara, iar bucurestenii ies la plimbare sa-si vindece anemia si angoasele prin ceea ceincepe sa semene putin cu orasul lor. Si daca pasii ii poarta pe Calea ?ictoriei, pot rememora imaginativ plimbarea favorita a

bucurestenilor de altadata prin icul 0aris. /ceasta ducea de la 0alatal 3egal la Casa Capsa, undeescala era obligatorie pentru cafea, inghetata sau un mic dulce, un pahar de vorba, un schimb de

idei... Un e!emplu bun trebuie urmat, asa ca luand calea urmasilor lui %ucur, putem intra in cofetariade la Casa Capsa cu gandul ca un pic de ciocolata va alunga stresul si oboseala. In fata vitrinelorelegante, asortate cu toate formele si combinatiile posibile de dulciuri, nu mai stii ce sa alegi. Sevede ca siruri lungi de cofetari france&i si-au pus imaginatia si stiinta in slujba ciocolatei. Si totusi printre galantare poti avea o revelatie foarte placuta@ meringue, mascotte, chou!-a-lacreme, madeleine, joffre... 0rintre minunile dulci si frantu&ite din galantar e!ista si un produsromanesc, marca inregistrata@ 4offre. J'OFRA, jofres.f. - Prajitura de forma cilindrica din crema de ciocolata acoperita cu glazura.

Din fr. Joffre(Sursa@ 67>E) 0rajitura la care ne gandeam in secret@ ciocolata, cu crema de ciocolata si gla&ura de ciocolata

este materiali&ata in forma binecunoscuta petit-four 4offre si in plus ea a fost creata, chiar incofetaria Capsa, de fondatorii 6inastiei Capsa. "ac%a-aua in-insa e Cioco%ata Construita in 1'2 Casa Capsa (3estaurant, Fotel, Cafe si Cofetarie) era considerata simbolulinaltei societatii romanesti moderne. aestrul cofetariei si bucatariei moderne, B. Capsa, scolit la0aris, este cel care a impus standardele occidentale in ceea ce priveste calitatea, transformand

bucataria in arta si imbogatind modelul france& cu elemente din bucataria autohtona. Intr-o societate dominata de influente orientale, fratii Capsa vor inlocui treptat rahatul,

baclavalele si sarailiile pline de miere, care ingreunau trupul si mintea, cu ciocolata, fondante siAbonbonA-uri.

o%itica si e%icatesa "a inceputul secolului >>, Capsa era frontul unde se purtau ra&boaiele spiritului si scena unornesfarsite dueluri literare ale AspadasinilorA vorbelor de duh. /ici veneau papara&&i de altadata,&iaristi dornici sa-si culeaga informatiile pentru articole politice si de scandal. Si tot aici se adunauconstant fruntasii elitei politice romanesti Acroitorii de guverneA pentru a imparti si reimpartiavantajele puterii. A"ocul unde vin toti senioriiG Si se mananca scriitoriiA. Casa Capsa era locul unde se desfasurau cele mai importante dineuri din %ucuresti, asa incat in12=, cand maresalul 4offre face o vi&ita in 3omania, fratilor Capsa le revine sansa de a organi&a un

banchet in cinstea acestuia. ra,itura si istorie ?i&ita maresalului 4offre, conducator al armatei france&e, erou al primului ra&boi mondial,

membru al /cademiei france&e, era un eveniment foarte important avand in vedere simpatia aratatade acesta armatei romane, la moderni&area careia si participase indirectH dar mai ales foarteimportanta din punctul de vedere al prieteniei traditionale, romano-france&e care trebuia indulcitacorespun&ator. ratii Capsa au vrut sa marche&e importanta evenimentului reali&and o prajitura petit-fourspeciala in cinstea maresalului, pe care au hotarat sa o denumeasca inspirat 4offre. /vand in vedere forma si marimea prajiturii, unii comentatori au subliniat ca fratii Capsa au avutca model probabil forma caschetei france&e purtata in primul ra&boi mondial de trupele comandatede maresal, dar s-au lasat influentati si de un &von despre glicemia crescuta a acestuia. Succesul a fost total pentru ca astfel nici unul din invitati nu s-a putut multumi cu o singura4offre, acest obicei perpetuindu-se pana in &ilele noastre@ dupa o 4offre intotdeauna va urma alta.

)offre 'aresa%- 0rajitura a avut un success nemaipomenit, i-a placut maresalului, dar a placutsi romanilor, care au dat verdictul de AincaA si AincaA. Ca dovada au vrut o 4offre din ce in ce maimare si asa s-a ajuns la tortu% )offre.

Cofetar - patiser '


6/186


Capito%u% /UTILA)* TE0NOLO1IE* 2ASE 3% USTENSILE (OLOSITE 4N

LA"ORATORUL DE CO(ET5RIE$ATISERIE

/.&. USTENSILE (OLOSITE 4N CO(ET5RIE Ustensilele se folosesc la opera


7/186


dou8 minere din s;rm8 cositorit8. 0e rama este ae&at8 o plas8 din s;rm8 sub


8/186


d

ig. $. /lte ustensile folosite ;n cofet8rie @a tel@ b croeteH c rulou reglabil pentru t8iat cocaH d ( cu


9/186


/./. UTILA)E SECI(ICE LA"ORATORULUIDE CO(ET5RIE

/./.&. 'a%a6oru% 7ste folosit la omogeni&area si framantarea ( mala!area) unor aluaturi. 6upa constructie, suntdoua tipuri @ mala!or cu melc si mala!or cu brat oscilant.

+ig. , alaorModul de funcionare

Inainte de ;nceperea opera


10/186


6up8 terminarea lucrului maina se deconectea&8, se strange cablul electric i se cur8


11/186


Msurile de ro!ecie a "uncii&- ;nainte de introducerea materiei prime ;n ba&in se controlea&8 s8 nu con


12/186


- ac


13/186


/./.B. Cuptoru% Cuptorul este ;ntrebuin


14/186


Capito%u% 7TE0NOLO1IA DE O"TINERE A ALUATURILOR

0reparatele de cofet8rie sunt preparate ce au la ba&8 aluaturimodelate ca atare, sau ;n asocierecu alte componente (umpluturi, creme, adaosuri diferite), care le ridic8 valoarea alimentar8.

6luatul este o mas8 compact8, dens8 sau mai pu


15/186


7.&. TE0NOLO1IA ALUATULUI NEDOSIT 7.&.&. TE0NOLO1IA O"TINERII (OII DE LACINTA RO'ANEASCA SI A REARATELOR

oile de pl8cint8 sunt semipreparate ob


16/186


en&imelor din f8ina favori&ea&8 elasticitatea glutenului, asigurJnd re&isten


17/186


uniform, se acoper8 cu foaia ;ntins8 prin introducerea marginilor acesteia dedesubt. Cele dou8 foir8mase se suprapun, se ;ntinde o foaie mai mare, se unge cu untur8, peste care se aa&8 pl8cinta(format8) i se ;mp8turete. Se unge, se aa&8 ;n sinia uns8, se las8 1= min i se coace la 1=22=CC. 6up8 coacere se scoate din cuptor, se pulveri&ea&8 deasupra cu #= ml ap8, se temperea&8,apoi se e!pune. Pre*en!area #i serirea. 0re&entarea se face ae&Jnd sinia pe mese calde sau vitrine termice, din

care se servete cald8, ;n gramajul comandat de c8tre consumator. Celelalte dou8 sortimente de pl8cint8 se prepar8 la fel ca pl8cinta cu brJn&8, cu deosebirea c8 sevor e!ecuta unele opera& Hg?

Oeraii re+!i!oare 0relucrarea primar8 a cepei i t8ierea ei m8runt (2== g)@ var&a proasp8t8se cur8&JJ 8uc. &JJ gK8uc.? Co"onen!e en!ru alua! f8in8 #,# Ng, sare 1== g, ap8 rece cJt cuprinde, untur8 1,2 Ng.

/luatul se las8 dup8 fr8mJntare ;n repaus #= min, se divi&ea&8 ;n 2' buc8


18/186


suprafa


19/186


- dup8 divi&are, sferele se ung cu ulei i se acoper8 cu un vas cald pentru repausH- ;ntinderea se efectuea&8 mecanic sau manual pe fa


20/186


"ACLA2A CU 'ERE 3% NUCI >&J 8uc. 6 &JJ g?Se prepar8 la fel ca 9baclavaua din foi de pl8cint8 cu nuci:, cu urm8toarele particularit8&JJ gK8uc.?Asam8%area


21/186


7./. TE0NOLO1IA ALUATULUI O5RIT 3% A REARATELOR 7./.&.A%uatu% op=rit 6luatul oprit este un aluat nedospit, ob


22/186


7././. reparate in a%uat op=rit 0reparatele din aluat op8rit se ob


23/186


- pentru decor@ mere proaspete '== g, &ah8r = gH- pentru jeleu@ &ah8r #=g gluco&a #= gH amidon 1' gH sare de l8mJie 1 gH esen


24/186


- varietatea de &ah8r (tos sau farin). In ca&ul ;n care aluatul fraged se preg8tete cu ulei, procesul de omogeni&are se reali&ea&8;ntre &ah8r i ou8 p;n8 la di&olvarea complet8 a &ah8rului, ad8ugind, ;n mod treptat, restulcomponentelor prev8&ute ;n re


25/186


b) se accentuea&8 leg8tura dintre componentele aluatului, favori&;nd men


26/186


ah8r g - = 1== - =

0esmet g - #= *' += -

Bem g - 2== - '== -

Scor


27/186


- se pre&int8 pe platouH- se comerciali&ea&8 la bucat8, servindu-se ca desert la mesele principale sau la gustarea dintre

mese.Abserva%ie pl8cinta cu viine se prepar8 la fel, ;nlocuind morcovul cu fructele folosite ca

umplutur8. ?iinile (+== g) se spal8, se scurg de ap8, se scot sJmburii i. prin presare, se;ndep8rtea&8 e!cesul de &eam8. Se amestec8 cu &ah8rul tos (1== g) i pesmetul (*' g).

COR5"IOARE- Sunt preparate din aluat fraged (f8in8 '$= g, untur8 2== g, ulei #= ml, &ah8r farin 1= g,bicarbonat 2 g, vanilin8 1, g, o


28/186


deosebit8, i o valoare energetic8 ridicat8. urni&Jnd numai energie, foietajul necesit8 combinareacu alimente sau semipreparate bogate ;n proteine, vitamine i s8ruri minerale (fructe proaspete,crem8 de lapte etc), pentru a putea asigura organismului substan


29/186


aa ;nc;t fiecare bucat8 de aluat s8 fie ;ntins8 de $ ori i ;mp8turit8 de fiecare dat8 ;n patru. Porionarea alua!ului. Indiferent de preparatul la care se utili&ea&8, se face cu cu


30/186


- insuficient copt la mijloc - nu s-a respectat timpul de coacere- temperatura de coacere a fost prea mare ;n prima fa&8- nu s-a asigurat r8cirea corespun&8toare- foietajul a fost ambalat ;n stare fierbinte

- dac8 defectul se observ8 ;nainte de r8cireacomplet8 se introduce din nou la copt

- las8 urme de gr8sime pemJn8

- f8ina a avut un gluten slab, care nu a re&istat lapresiunea vaporilor

- coacerea s-a f8cut la o temperatur8 sub 2'= PC ;n primafa&8

- tava a fost uns8 cu gr8sime i nu stropit8 cu ap8

- ;nainte de servire sunt ae&ate pe hJrtie alb8groas8, pentru a absorbi o parte din gr8simeaaflat8 ;n e!ces

7.9./. reparate in foieta,C%asificarea preparate%or in foieta,

elemea 0ateuri

Cu brJn&8

6e vaci Cornuri

0l8cint8

ere0l8cint8

0rune

Cornuri cu mere

%ueuri cu nuciCu fructei legume

%aclava #=pecial

ere ;n foietaj

6up8umpluturafolosit8

3ondele cu sfecl8i gem

trudel cu dovleac

3ulouri

Simplu

Cremnit ricaCu crem8de vanilie Cacao

lancuri cu mere

0ortofele cu frica

Cu gem saumarmelad8

illes-feuilles

luturai cu gem

Cofetar - patiser #=


31/186


PREPARATE )I0 FOIETAJ C1 1MP21T1RA )E 3R4056/ceast8 grup8 de preparate este apreciat8 atJt pentru valoarea energetic8, furni&ait8 de foietaj,

cJt i pentru valoarea nutritiv8 datorat8 proteinelor din brJn&8 la care se adaug8 calit8&J 8uc. 6 ;J g?

Sunt preparate din foietaj i umplutur8 de brJn&8. oietajul (unt 22= g, f8in8 2= g, o&J 8uc. 6 BJ g?oietajul ($= g) preg8tit se ;ntinde ;n foaie groas8 de 1G2 cm. Se taie ;n fJii late de 12 cm. 0e

lungimea fJiilor se aa&8 umplutura (telemea 1+= g, brJn&8 dulce 1'= g, f8in8 #= g, 1 ou) debrJn&8, care se acoper8 prin rulare cu foaia r8mas8 f8r8 umplutur8. 3ulourile ob&J 8uc. 6 &JJ g)Se preg8tete dup8 aceeai tehnologie cu pl8cinta cu brJn&8 de vaci i stafide. / doua foaie din

foietaj, dup8 ce a fost ae&at8 deasupra umpluturii (mere rase *== gH pesmet $= gH scor


32/186


ob&J8 uc. 6 &JJg?Se preg8tesc la fel ca i cornurile cu brJn&8 de vaci, ;nlocuind numai umplutura@ mere rase '==

g, &ah8r += g, pesmet '= g, scor&J 8uc. 6&&; g?

Se ;mparte foietajul crud (== g), ;n dou8 buc8


33/186


ob


34/186


oate aceste caracteristici impun ca f8ina folosit8 la ob


35/186


iar mie&ul de 'PC, ori la aceast8 temperatur8 nu pot fi consumate dup8 r8cire. 38cirea lorcorespun&8toare se reali&ea&8 pe gr8tare de lemn ;n ;nc8peri cu temperatura de ... 2'PC.

ConiFii pentru asigurarea ca%it=Fii a%uatu%ui ospit- ateriile prime s8 fie de calitate corespun&8toare.- S8 se respecte raportul f8in8-drojdie.- 8ina s8 aib8 putere de hidratare, e!trac


36/186


Defecte%e* cau:e%e


37/186


- se ;mpletete ;n dou8, introducJnd capetele terminale sub preparatH- se aa&8 pe planeta uns8 cu ulei, ungJndu-se i la suprafa


38/186


Sunt preparate din aluat dospit obinuit, care dup8 fermentarea a Il-a se ;mparte ;n buc8


39/186


- se servesc ;n stare cald8, ca desert, sau la gustarea dintre mesele principaleH- se pot finisa i pudrate cu &ah8r farin dup8 coacere, f8r8 s8 se mai ung8 cu ou ;nainte de

coacere."rn:oaice Dorna (1== gGbuc). Se ;mparte aluatul dospit ;n 1= buc8


40/186


- pentru sirop@ &ah8r 2== gH gluco&a $= gH vanilin8 1G$ gH l8mJie ras8 (ccaj8) ' gH ap8 12= ml.Sunt caracteri&a


41/186


iind un preparat ;n a c8rui componen


42/186


vanilie, clatitele se pot servi simple, fara umplutura, pudrJndu-le cu &ahar sau turnJnd putinagla&ura sau ciocolata topita peste ele. otodata se poate adauga putina scortisoarJ pentru aroma.0entru atmosfera, acestea se pot flamba, turnJnd o lingura de rom peste ele si dJndu-le foc.

C%atite cu gemClatitele se pot umple cu diferite gemuri sau dulceturi din comert sau din productie proprie.

Clatita se unge pe jumatate, intr-un strat potrivit de dulceata, apoi se impatureste in doua si in

sferturi sau se aduna sul ca sarmalele, pentru a nu se scurge umplutura. In loc de gem si dulceata sepot folosi marmelada, sarlota, nuga, miere, frisca etc.

C%atite cu fructeructele se pot scoate din compoturi, cu foarte putina &eama (spre e!emplu compoturile de

ananas, cirese, visine) sau se pot folosi fructe proaspete de se&on (de la mere, pana la afine sipepeni), taiate in felii subtiri si lasate putin sa elimine suc. ructele pot fi, de asemenea, pasate (celmai bine se pretea&a bananele). 6aca doriti, puteti prepara fructele ca pentru o prajitura@ astfelmerele se ra&uiesc, se adauga &ahar si scortisoara, dupa care se calesc. 6upa ce se racesc, se intind

pe foaia de clatita. Se pot face si mici torturi, din clatite suprapuse si cu budica intre ele.C%atite cu inghetataIn se&onul de vara, clatitele pot fi umplute cu orice fel de inghetata. = lingura plina cu

inghetata va fi intinsa cu ajutorul unui cutit in mijlocul clatitei. Clatitele se vor pregati chiar inaintede a fi consumate, iar foaia de clatita va trebui sa fie rece, pentru a nu se topi inghetata. Clatitele se

pot stropi, dupa aranjarea pe farfurie, cu diferite siropuri, pentru aroma si aspect.C%atite cu ouuale se pot prepara fie sub forma de ochiuri, fie sub forma de jumari. In primul ca&, oul facut

ochi se pune in mijlocul unei clatite mai mari si aceasta se indoaie cu totul pe jumatate. Se poatepresara si marar sau patrunjel. 4umarile de oua se pregatesc simplu sau cu ciuperci, ardei, sardele,sunca (orice vanianta fiind posibila) si se pun circa 2 linguri din aceasta umplutura in foaia declatita, care apoi se impatureste.

C%atite cu 8ran:eturi

Se pot folosi orice fel de brJn&eturi@ cascava1, brJn&a ocsani, brJn&a telemea, brJn&a de vaca,urda, brJn&a topita. Se asa&a o felie de brJn&a tJiata subsire in mijlocul foii de clatita sau se pune peaceasta un strat de brJn&a rasa (sau cascava1). /poi clatitele se introduc in cuptor pentru a permitetopirea compo&itiei.

C%atite cu carneSe pot folosi felii subtini de jambon, sunca si cJrnati prajiti. Carnea tocata, cu care se umple

clatita, se poate pregati din@ 2== g came slaba de porc sau vitel, o ceapa mica, 2 linguri untdelemn,sare, piper, 1ou, 1 lingurita smJntJna. Carnea trecuta de doua ori prin masina de tocat impreuna cuceapa se caleste in untdelemn cu putina sare si un vJrf de cutit de piper, apoi se fierbe cca o

jumatate de ora. Cand este aproape gata, se amesteca oul, smJntJna, patrunjelul sau mararul tocat.Se pune 1 lingura de tocatura in foaia de clatita si se intinde pe jumatatea ei. Compo&itia este sufi-cienta pentru 12-1' clatite.

C%atite cu pesteSe foloseste carnea de peste afumat (somon, heringi, morun etc.) luata de pe oase, pregatita

eventual cu putina maione&a sau pur si simplu se poate folosi peste de conserva. 0uteti chiar sa,,riscati: si sa serviti clatite umplute cu scoici sau moluste (acestea se gasesc la borcan, insupermarNet un). Clatitele pot fi unse si cu salata de icre sau cu icre negre stropite cu putina lamaie.

C%atite cu sa%ata e %egume si fructe0entru se&onul de vara va recomandam sa umpleti clatitele cu salate de legume asortate (dar

taiate foarte marunt), pentru ca au un binevenit efect racoritor. 7 vorba de salate simple mar rassi morcov ras (marul in proportie de 2G#), amestecate cu putina maione&a slaba sau de salate mai

comple!e, gen salata boeuf, salata ruseasca ori legume fierte perpelite cu unt si smJntJna. "a marecautare sunt clatitele umplute cu pireu de spanac, conopida, dovlecei, var&a, ur&ici, loboda sau chiartorturile de clatite.

Cofetar - patiser $2


43/186


Capito%u% 9TE0NOLO1IA SE'IREARATELOR (OLOSITE CO(ET5RIE 3%

SORTI'ENTELE SECI(ICE

Semipreparatele sunt preparate incomplet preg8tite ce nu se pot consuma ca preparat finit decJtdup8 combinarea a cel pu


44/186


Cofetar - patiser $$

Creme pe8a:= e

"apte

Br8simi

ric8

?anilie

5uci

ac

0entru se&on rece, cu ou

0entru se&on cald, f8r8 ou

/parel

Cu fondant

iart8 cu margarin8

Simpl86e diferite culori

Cu adaosuri

5r. 1 (mare)

5r. 2 (mic8)

5r. # (pentru fursec)

arlot8

Banaj

"a cald

"a rece

Simpl8

Cu adaosuri

Simpl8

Semipreparatedin fructeproaspete

4eleu

ructe confiate

ructe ;n alcool

38&8turi

5atural

Cu amidon

Cu gelatin8

Coaj8

0ortocal8

"amJie

0epene verde

0ulp80ere

Sfecl8

Tntregi Ciree

?iine

Struguri

0ortocal8

"amJie


45/186


Rolul #i i"or!anasemipreparatelor@- particip8 la stabilirea valorii nutritive a preparatelor finiteH- influen


46/186


9.&. SE'IREARATE E "AG5 DE GA05R

Semipreparatele din aceast8 grup8 au la ba&8 &ah8rul, de unde ;i iau i denumirea. Sunt apreciate ;n e!clusivitate pentru energia mecanic8 mare pe care o transmit preparatelorfinite ;n a c8ror componen


47/186


9.&./. (ONDANTUL >& Hg? +ondantul este o past8 consistent8, alb8, fina, ob


48/186


"aroturi%e natura%e Se ob


49/186


granulat, blaturi,foi, fondantul de cacao pentru glasat, bomboane, ;nghe


50/186


rulad8 etc.) sau ;n rame speciale pentru blaturi. Coacerea se reali&ea&8 la temperatura de 12= . .. 1*=PC. "cireapJn8 ;n &iua urm8toare, la temperaturi normale sau la frigider. ;niformizarea presupune aducerea semipreparatelor la aceeai dimensiune, ;ndep8rtareadenivel8rilor i a por77J g?pentru &Jpr=,ituri

"%at

Crant:>&@J g?

&Hg tort

(oi

ru%a=& Hg

(oi

Do8o& Hg?

"zturile sunt semipreparate preg8tite din coaja fructelor citrice prin procesul de radere a p8r& Hg?

Sunt conserva


61/186


0entru ;mbun8t8


62/186


gustul amar cojilor. /pa se schimb8 ;n fiecare &i, pentru a evita apari& Hg?Sunt selec


63/186


- se cur8


64/186


- cu miros i gust de fermentat - p8strarea la temperatur8 necorespun&8toare- cantitatea insuficient8 de &ah8r- confierea necorespun&8toare (apari& Hg? 'arFipanu% se pre&int8 sub form8 de past8 alb8 sau colorat8, care se poate modela cu uurin


65/186


se sparge ;n buc8


66/186


preparatul la care urmea&8 s8 se foloseasc8. 6 doua metod 6up8 prelucrarea primar8 a ou8lor i separarea albuului, ;n vase curate i bine degresate H albuul se bate spum8, pJn8 ;i m8rete volumul i are culoare alb8 H se toarn8 peste el, treptat, o parte din cantitatea de &ah8r, care are rol de stabili&ator, si secontinu8 baterea pJn8 la di&olvarea &ah8rului H

restul de &ah8r se ;ntinde ;n strat sub


67/186


- form8 turtit8 vasele insuficient degresate nu s-a respectat cantitatea de &ah8r prev8&ut8

de re


68/186


contribuie la creterea valorii energetice a acestora, la ;mbun8t8


69/186


- are gustul uor acrior - aciditatea dep8ete 2=P horner - dup8 batere s-a p8strat o perioad8 mare de timp la

cald

- ;nainte de batere se adaug8 pu


70/186


- coji - indiene - merengue

- frisca- ciocolata

;./. TE0NOLO1IA R5)ITURILOR CU "LAT Bama cea mai larg8 de pr8jituri au ca ba&8 blatul. /ceste pr8jituri au o structur8 stratificat8 acelor dou8 componente blat, crem8 iar ca form8 geometric8, predomin8 forma

paralelipipedic8 i cea de cub. IGa prepararea lor se mai folosesc @ siropuri, baroturi, fondant, fructeconfiate etc. ?aloarea alimentar8 a pr8jiturilor cu blat este determinat8 de proteinele complete (furni&ate deou8le din blat i laptele din componen


71/186


foilor la crem8 i eliminarea golurilor de aer. R=cireapresupune introducerea blatului umplut, i ae&at pe planet8, ;n camere frigorifice latemperatura de = . . . O$PC, pentru a se ;nt8ri crema i pentru a se putea t8ia uor i frumos. orFionarea. %latul bine r8cit se ;ntoarce cu ajutorul unei planete metalice, astfel ;ncJt ba&as8 devin8 suprafa


72/186


0rajituri cu blat alb glasate - %roscu


73/186


(i


74/186


Prezentarea $i servirea. Se aa&8 ;n ches8 i se servesc la bucat8, pe farfurioar8.

;././.8. R5)ITURI CU "LAT AL" 1LASATE'AGARINA

7ste de form8 p8trat8 la ba&8, cu fa


75/186


o bucat8 de fruct confiat. Se aa&8 ;n chese, apoi pe platouri, t8vi de e!punere sau ;n ambalajespeciale destinate transportului.

ransportul tuturor pr8jiturilor se efectuea&8 ;n vehicule i&oterme curate, f8r8 miros str8in.5ot8@ 6up8 o tehnologie similar8 cu pr8jitura !elect cu fructe confiate se prepar8 i

urm8toarele pr8jituri@ !elect cu crem de cacao !elect cu stafide !elect cu crem de cafeasolubil deosebindu-se prin natura cremei.

;./.7. R5)ITURI CU "LAT COLORAT 0entru preg8tirea prjiturilor cu blat colorat se folosesc urm8toarele semipreparate@ blaturicolorate, sirop cu rom, creme de diferite culori, baroturi, fondante, fructe confiate, ciocolat8

preparata. %laturile colorate sunt superioare blaturilor albe, prin ad8ugarea &ah8rului ars sau a pulberii decacao. ah8rul ars influen


76/186


Componente UK'

!Sone+>J g?

!Cui8u%ete+>J g?

!Cri:anteme+>J g?

!De%ice+>&JJ g?

!3nit+ cucrem= cacao

>&JJ P?%lat colorat cu &ah8r ars g #2= #2= 22= ##= ##=Sirop cu rom g 1'= 12= 12= 1+= 12=Crem8 de cacao g 2$= 2$= 2'= 12= 2$=Crem8 aparel fistic[ g $ $ - 12= $

Pentni barotareCrem8 de cacao g 1== 1== 1== = 1==%arot granulat maro denuci g 1== 1$= 1'= 1'= 1'=%arot din blat colorat g - - - - $ Q

Pentru decorareCrem8 de cacao g 1== 2= '= 2= '*Crem8 aparel culori g fructe '= $ fructe '= 1== -Ciocolat8 preparat8 g '= $= 1'= - $ructe confiate g $ $ $ 1' 2'6rajeuri g $ '= $ -ah8r farin g 1= 1= 1= - $

[ Se poate ;nlocui cu crem8 aparel ro&

9n prima etap a procesului tehnologic, etap8 de preg8tire preliminar8 a componentelor, blatulfasonat se taie ;n trei foi, cremele se alifia&8 i se ;mpart, pentru umplere, barotare, decorare.ructele confiate se taie estetic (romburi, p8trate) pentru decorare. aten


77/186


;./.;.8. TE0NOLO1IA SECI(IC5 R5)ITURILOR 1LASATE CU "LAT COLORAT0r8jiturile glasate cu blat colorat au forme variate@ p8trate, dreptunghiulare, rombice, conice.Bla&ura lucioas8 din fondant sau ciocolat8 i elementele decorative utili&ate m8resc puterea de

atracBJ g?

1 2 # $ ' * +

%lat colorat cu &ah8r ars g ##= 22= 22= ##= -%lat colorat cu cacao g - - - - 22=

Sirop cu rom g 1+= 1== 1$= 1= 1'=

Crem8 de cacao g 2== 1== 1+' 1== 1+'Crem8 fistic g - - - 1== -

ah8r farin g - - ' - -

Pentru glasareondant de cacao g #== 2'= - #== 22=

ondant colorat g - - violet #2= fistic 2= -

Pentru decorareCrem8 de cacao g '= 1== 2== 2= '=

Crem8 fistic g - 2= - 2= -

ructe confiate g - $= 1' 1= -

Ciocolat8 preparat8 g 1' - - - 2'

0r8jiturile Amaninepre&int8 dou8 straturi de crem8, gla&ur8 din fondant de cacao i form8p8trat8 (latura de ' cm). Se decorea&8 cu@

- grtar din fondant de cacoH- avelin dm crem8 de cacaoH- romb din ciocolat8 fi!at ;n crem8.0r8jiturile Co


78/186


;./.;.c. TE0NOLO1IA SECI(IC5 R5)ITURILOR CU "LAT COLORAT* ACOERITECU CRE'5

- 0r8jiturile cu blat colorat, acoperite cu crem8, se preg8tesc ;n sortiment restrJns. /cestepr8jituri, prin forma lor i decorarea specific8, sugerea&8 foarte bine numele lor. *uturuga mare i*uturuga mic.

ReFete pentru pr=,ituri acoperite cu crem=

&cantit%i pentru ,: buc%i)Sortiment


79/186


prospe


80/186


Cataiful cu frica este o pr8jitur8 de form8 p8trat8, ;n sec


81/186


Cantitati pentru ,: bucati a ,': gPentru aluat@ pentru sirop

-faina -22=g -&ahar -2=g-drojdie comprimata -1'g -apa -$=ml-lapte -2==ml -esenta de rom -1ml-&ahar -2=g pentru finisare@

-oua -'=g -frisca -21=g-sare -'g -&ahar farin -2=g-ulei -#=ml -vanilina -=,1g-coaja de lamaie -#g -marmelada -'=g 8ase si ustensile forme metalice pentru savarine, ra&atoare, gratar cu tava colectoare, poscu sprit mare.

Aperatii pregatitoare-prepararea aluatului dospit prin metoda indirectH-portionarea aluatului in formele pentru savarine unse cu uleiH-dospirea finala ('-1=min), coacerea la foc potrivit, scoaterea in stare calda, lasandu-se sa seraceascaH

-prepararea siropului si a umpluturii de frisca batuta. 6samblarea si finisarea@

Savarinele racite se rad putin la suprafata, se introduce in siropul fierbinte, se scot pe gratarulcu tava colectoare pentru scurgerea e!cesului de sirop.

Se asa&a in tavi una langa alta in linie dreapta cate '-* bucati, pentru a li se taia capaculdeodata, cu cutitul riglat, pana la \ din suprafata. Se unge capacul fiecareia cu marmelada si seumplu, prin deschiderea acestuia, cu frisca batuta, folosind posul cu sprit. Se e!pun in vitrinefrigorifice, direct in tavi si se servesc la bucata in farfurioare.

INDIENE CU (RISCA /ceasta prajitura are o forma rotunda,specifica celor doua coji indiene umplute cufrisca,suprafata usor bombata,glasata in fondant de cacao si decorata cu gratar fin din acelasifondant.

Cantitati pentru ,: bucati a F: g-coji indiene -2==g-sirop cu rom -1==ml-frisca batuta -#1=g-fondant cu cacao -#2=g

Aperatii pregatitoare-uniformi&area cojilor cu forma cilindrica metalica si imperecherea cate douaH

-inmuierea fondantului prin incal&ire pana la '=R'' =CH

-tramparea si glasarea suprafetei bombate la jumatate din numarul cojilor cu fondant. 6samblarea si finisarea0e fata plata a cojilor neglasate se toarna frisca batuta cu posul cu dui, se aplica la fiecare,

drept capac, coaja glasata si se decorea&a cu gratar din acelasi fondant, cu cornetul de hartie. Se asa&a in chese si se e!pun in vitrine frigorifice in tavi sau platouri.

Se servesc la bucata.

;./[email protected]. RA)ITURI CU (RISCA (ARA SUORTarlotele sunt compo&i


82/186


confiate, baroturi etc.), utili&Jndu-se la ob


83/186


/re aceeai tehnologie ca arlot8 de cacao, cu deosebirea c8 se ;nlocuiete cacao cu var


84/186


ramane gol la mijlocul ruloului, dupa care se infasoara in hartie stransa la capete si se introduc incamera frigorifica pentru racire.

(inisarease reali&ea&a acoperind ruloul in directia longitudinala a acestuia cu frisca batutafolosind spritul mare.

ortionarease afce prin taierea in felii rotunde cu latimea de #-$ cm care se ase&a in chese,in po&itia lor normala (nerasturnate).

Decorarease efectuea&a la fiecare bucata.RULADA DILO'AT7ste umplut8 cu arlot8 de vanilie cu fructe confiate, acoperit8 cu frica b8tut8 (alb8) i

decorat8 cu fructe confiate.RULADA 'EXIC

7ste umplut8 cu arlot8 de cacao i arlot8 de vanilie, cu fructe confiate, acoperit8 cu fricab8tut8 (alb8) numai pe jum8tate din l8


85/186


Se toarn8 un cerc de crem8, cu poul cu pri


86/186


- prepararea siropului cu rom - din 2= g &ah8r, 1= ml ap8 i romH- prepararea cremei - din '= g &ah8r, unt i restul de cacaoH- prepararea de frica b8tut8, folosind restul de &ah8r ($' g)H- prepararea ciocolatei cuvertur8, ca pentru glasareH- hJrtia pergaminat8 se taie ;n form8 apro!imativ8 de semiovalH- fructele confiate se taie cubule


87/186


"a unele pr8jituri se folosesc mai multe creme pentru umplere. "ularea se ;ncepe cu latura lung8 a foii i se face cJt mai strJns. Capetele cilindrului format senivelea&8 cu crem8. 3olurile se pot ;nf8ur8 ;n hJrtie-pergament, pentru men


88/186


de la foi, blat, coji indiene.9n etapa ini%ial de preg8tire a componentelor, dup8 prelucrarea foilor de rulad8 i a cremelor

fructele confiate se taie m8runt pentru ad8ugarea ;n crem8 la 93ulada oranjA i ;n diferite formeestetice pentru decorare.

9n etapa a doua de asamblare a semipreparatelor de ba&8, foile acoperite cu crem8 specific8 serulea&8, se ;nf8oar8 ;n hJrtie i se r8cesc.

9n etapa final de finisare a pr8jiturilor, se e!ecut8 operaci%inri -ertica%i? &cantit%i pentru ,:buc%i)

Sortiment


89/186


Crem8 aparel fistic g - - 1== -ructe confiate g = - $= -Bemde fructe g - - - 2==

Pentru acoperireCrem8 aparel de cafea - 1== 1== -

%arot riat de nuci - *' - -%arot granulat de nuci g - - 1== -Ciocolat8 preparat8 g 2= - - -

PentrudecorareCrem8 de portocale g *= *= - -Crem8 aparel de cacao g - - $= -Crema aparel fistic g - - 1= - ondant de cacao g - - ' -

/ceste pr8jituri sunt mai atr8g8toare, datorit8 formei specifice de trunchi iu gramaj mare (=-=g) pe bucat8.

0r8jiturile por


90/186


;.9.&. R5)ITURI DIN (OI DO"O3 Sunt produse care au la ba&8 foile dobo umplute cu diferite creme. 7le sunt netrampate i se

pot finisa prin glasare sau barotare, ;n func


91/186


ajutorul unei palete de ino! sau a unui cu


92/186


- gust pl8cut, specific materiilor prime folosite,%a crema e cacao- culoare specific8 pudrei de cacao, consisten


93/186


- se taie ;n traifuri (fJii)H jum8tate din traifuri se taie pe diagonala ;n8l


94/186


Tehnica ser-irii pr=,ituri%or in foi o8o& P1?Se preg8tete mar


161/186


6up8 r8cire, fiecare bomboan8 se aa&8 ;n chese critici speciale i se comerciali&ea&8 laNilogram.

TRU(E >& Hg?/spectul de movilit8 neuniform8, pudrat8 la e!terior cu cacao, le d8 posibilitatea s8 fie uor

recunoscute din gama larg8 a, produselor de bombonerie.

0e lJng8 valoarea energetic8, trufele au i un rod stimulativ remarcabil, furni&at de pre&en


162/186


- se glasea&8 fiecare bucat8 ;n ciocolat8 cuvertur8, avJnd ca decor urmele croetei, completatde firioare de cafea (eu boabe) fi!ate deasupra bomboanei cu ajutorul unui be


163/186


Sunt preg8tite ;n e!clusivitate din alune ca fructe uleioase. Sunt preferate alunele turceti,pentru c8 au forma rotund8 i se pot bine ;mbina pentm stabilirea formei. Se pot, ;ns8, prepara idin arahide. 0e lJng8 valoarea energetic8, noisettele sunt apreciate pentru con


164/186


- se amestec8 pJn8 se omogeni&ea&8 i se ob


165/186


unt, ;ntre patru bare de metal. Se las8 pJn8 se r8cete complet, apoi se taie, ;n forme p8trate i seambalea&8 ;n hJrtie cerat8.

CARA'ELE DE CA(EASe prepar8 la fel ca cele de cacao, cu deosebirea c8 se ;nlocuiete cacao cu cafea.

CARA'ELE DE 2ANILIEac parte din categoria caramelelor cu lapte. 0rocesul tehnologic este acelai ca i la

caramelele cu cacao, cu deosebirea c8 nu se mai adaug8 decJt vanilin8.

/ne!a 1Sc-e"a !e-nolo+ica de o!inere a alua!ului oari!

Cofetar - patiser 1*'

6o&area componentelor

?erificarea calitatii com onentelor

0relucrarea rimara

ierbere

/pa Ulei Sare aina oua

/dau are n bloc

em erare

ormarea aluatului Incor orare tre tata

urnare

1=-12 cm ' cm

Coacere


166/186


/ne!a 2Te-nolo+ia reara!elor din alua! oari!

Cofetar - patiser 1**

3acire

Coji

6o&area com onentelor

0re atirea com onentelor

Co i Crema devanilie

risca( ructe)

ondant( 4eleu)

aierea ca acelor

Um lerea /samblarea

6ecorare

Blasarea

inisarea


167/186


/ne!a #Te-nolo+ia +eneral de oinere a alua!ului fra+ed cu +rsi"i se"isolide

Cofetar - patiser 1*+

0relucrarea rimara a alimentelor

Brasimi semisolide

ahar

ua

"a te

/fanatori

"amaie rasa sivanilina

mogeni&areacomponentelor

/fanarea siridicarea valorilor

Stabilirea gradului defrage&ime

Cresterea radului de

odelareaaluatului

3acirea


168/186


/ne!a $Sc-e"a !e-nolo+ica de oinere a se"ireara!elor din ou #i fin

/ne!a 'Schema tehno%ogica genera%a e o8tinere a pra,ituri%or

6o&area semipreparatelor

%lat sirop creme barot fondant fructe confiateciocolat8fric8

pera


169/186


- glasare

6ecorare

/mbalarea

/ne!a *Shema tehnologica de preparare a prajiturilor cu blat colorat

Cofetar - patiser 1*


Creme Sirop cu rom %lat colorat Creme,baroturi,fondant

Ciocolata,fructe

confiate

aierea in capace

ramparea blatului

Umplerea blatului

/mbalarea

6ecorarea

0resarea

0ortionarea

/coperirea

3acirea


170/186


/ne!a +Schema tehno%ogica e o8tinere a pra,ituri%or cu frisca si foi ru%aa6o&area componentelor

btinerea preparatelor

oi rulada Sarlota risca batuta ructe confiate(ciocolata)

Umplerea

3ularea

3acirea

inisarea

0ortionarea

6ecorarea

Cofetar - patiser 1+=


171/186


/ne!a Schema tehno%ogica genera%a e o8tinere a pra,ituri%or in foi e ru%aa

Ciocolat8 Crem8 oi de rulad8 Sirop de %arot ructepreparat8 trampat confiate

Cofetar - patiser 1+1


asonare

rampare

Umplere

3ulare

38cire

/coperire

0or


172/186


/ne!a Schema tehno%ogic= specific= pr=,ituri%or in foi o8o

156793749 curs cofetar patiser

Documents