1. MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI

1.2. CONSIDERAŢII GENERALE

1.2.1. Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat răsaduriMaşinile de plantat răsaduri sunt folosite pentru plantarea răsadurilor de legume (varză, tomate, vinete,ardei), tutun şi a altor culturi. Unele maşini de plantat răsaduri pot fi adaptate (sau echipate corespunzătorpentru plantarea răsadurilor crescute in ghivece nutritive şi a butaşilor.Maşinile de plantat răsaduri, in funcţie de modul de introducere a răsadului in sol, pot fi : cu introducerea manuală a răsadului şi cu introducerea mecanică a răsadului cu apăratul de plantat. In prezent, capătă răspindire in special maşinile prevăzute cu aparate de plantat care efectuează introducerea in rigolă a răsadului. Introducerea răsadului in aparatul de plantat se face manual.

.1 .3.1 Construcţia generala a maşinilor de plantat răsaduri Maşinile de plantat răsaduri, constructiv, sunt realizate dintr-un cadru de care sunt montate 4-6 secţii de plantare. Cadrul maşinii purtate este realizat sub forma unei bare cu secţiune pătrată sau circulară. Secţia deplantare, la maşinile de plantat cu introducerea mecanică a răsadului in sol, este formată dintr-un cadru, pe care sunt montate : brăzdarul, aparatul de plantat, organele de fixare a răsadului in sol (roţi de tasare),dispozitivul de udare (conductă cu robinet, racordată la rezervorul de apă) şi scaunul pentru muncitorul plantator.Pe langă aceste părţi componente, maşinile de plantat răsaduri se prevăd cu rezervoare pentru apă, montate pe tractor la maşinile purtate, conducte pentru distribuirea apei, stelaje pentru răsaduri, marcatoare (sau indicatoare de urmă) şi prelată.Procesul de lucru executat de maşinile de plantat răsaduri constă din următoarele operaţii: deschiderea rigolei in care urmează a fi introdus răsadul, introducerea răsadului in rigolă, udarea şi fixarea răsadului in sol.

1.2.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT RĂSADURI1.2.2.1. Aparate de plantat răsaduriAparate de plantat cu prinzătoare montate pe lanţuri. La aceste aparate (fig. 6.15), fiecare prinzător 1 este format din două părţi articulate intre ele. Prinzătoarele sunt montate pe lanţul 2. Pentru protejarea răsadului, pe părţile prinzătorului se imbracă inele de cauciuc. Răsadul se introduce intre cele două părţi ale prinzătorului, de către muncitorul plantator, care stă pe scaunul 3. Prinzătorul, trecand prin ghidajele 4, se inchide, prinzand răsadul. In partea inferioară, prinzătorul, ieşind din ghidaje, se deschide, răsadul rămanand in rigolă.Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe disc. La aceste aparate, prinzătoarele 1 (fig. 6.16) au forma unor lamele căptuşite pe partea interioară cu burete din material plastic. Lamelele sint montate pe discul 2, prin intermediul unor arcuri, care indeplinesc rolul unor balamale. Arcurile menţin lamelele depărtate de disc. Răsadul se introduce intre lamelă şi disc. Prinderea răsadului intre disc şi lamelă se face prinintermediul ghidajului (camei) 3, montat rigid pe cadrul secţiei. In partea inferioară, prinzătorul ieşind din ghidaj se desface, răsadul fiind lăsat in rigolă.Aparate de plantat cu discuri elastice. Aceste aparate (fig. 6.17) sunt formate din doulă discuri elastice plate 1, montate independent pe cate un ax, sub un unghi, astfel incat părţile periferice ale acestora sunt in contactpe circa 1/4 din lungimea circumferinţei. Pe periferia discurilor se prevăd indicatoare, in dreptul cărora se introduce răsadul, in spaţiul dintre discuri. Prin rotirea discurilor, răsadul este prins intre discuri şi transportat in partea inferioară, unde este introdus in rigolă.Regimul de funcţionare al aparatelor de plantat răsaduri. Acţionarea aparatelor de plantat se face de la roţile de tasare ale secţiei de plantat, transmisia fiind prevăzută la unele maşini cu posibilitatea modificării raportului de transmitere.

Procesul de lucru al aparatului de plantat constă din următoarele faze : introducerea răsadului in prinzător ;transportul răsadului de către prinzător (deplasarea răsadului impreună cu prinzătorul) şi introducerea răsadului in rigola deschisă de brăzdar.Prima fază depinde de experienţa muncitorilor plantatori, respectiv de frecvenţa posibilă de introducere a răsadurilor in aparat. Această frecvenţă f limitează viteza de inaintare a maşinii si viteza de lucru a aparatelor de plantat. Frecvenţa de plantare maximă ƒp max =35— 40 răsaduri/min.

Timpul t pentru introducerea unui răsad in aparat este t=60/ƒ

Respectiv t=1,5. . .1,71 s si tmin =60/40 s si tmax=60/35sDistanţa dr intre răsaduri pe rind este :

dr=vmt=(1,5... 1,71)vs (6.19)

unde vm este viteza de inaintare a maşinii.Respectiv, viteza posibilă de inaintare a maşinii va fi :

(6.20)Dacă discul aparatului de plantat este prevăzut cu zp prinzătoare, viteza periferică maximă a discului va fi:

unde R este raza discului pe care se dispun prinzătoarele, in m.Datorită frecvenţei mici ce poate fi asigurată la introducerea răsadurilor in aparatul de plantat, maşinile de plantat răsaduri funcţionează cu viteze de lucru vm =0,3 —1,2 km/h.

Ţinind seama de R, zp şi de alunecarea roţii de acţionare a aparatului de plantat, distanţa reală intre răsaduri pe rand este :

(6.22)in care :

- i este raportul de transmitere intre osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de plantat

- ε—coeficientul de alunecare a roţii de acţionare.Introducerea răsadului in rigolă depinde de mişcarea absolută a plantei in timpul plantării, operaţia de introducere a răsadului in rigolă şi fixarea acestuia in sol făcindu-se in timp ce maşina se deplasează cu viteza vm.Pentru asigurarea introducerii răsadului in rigolă in poziţia verticală este necesar ca viteza absolută a acestuia va să fie :

va=vm+vr=0, respectiv vr = — vm (6.23)

in care vr este viteza răsadului in momentul plantării.Condiţia de mai sus s-ar putea respecta numai la aparatele de plantat cu prinzătoare montate pe lanţ (fig.6.15), dacă ε=const. In cazul aparatelor cu prinzătoare montate pe disc, pe lingă faptul că ε≠const., diferite puncte ale răsadului au viteze diferite şi descriu traiectorii diferite.

In figura 6.18 se reprezintă curbele descrise de diferite puncte ale răsadului (mijlocul — pumctul i, rădăcina— punctul 1 şi virful — punctul 2).Ecuaţiile curbei descrise de un punct oarecare i de pe răsad sunt:

x=vmt+Ri cos ωt; (6.24)y=Ri+h-Ri sin ωt.

in condiţiile cind ωRi=vm respectiv

, curba descrisă este o cicloidă normală.Rădăcina - punctul 1 descrie o cicloidăalungită(λ>1)

.

Fig. 6.18. Schema traiectoriilor descrise de diferite puncte ale răsadului.Prin derivarea expresiei (6.24) se obţin proiecţiile vitezelor absolute ale punctelor răsadului:

(6.25)In momentul introducerii răsadului in sol, cos=90°. Deci,vx =vm—Ri ω şi vy=0. (6.26)Respectiv, condiţia (6.23) se poate indeplini numai pentru punctul i (λi=l). In acest moment vi=vx=0. In punctele 1 şi respectiv 2, vitezele absolute sint vx=vx1<0 (λ1>l) şi v2=vx2, >0 (λ>l).Pentru punctul i corespunzător razei Rt de dispunere a prinzătoarelor se recomandă valori X cuprinse intre 1,2 şi 1,5

1.2.2.2. Brăzdare şi organe de fixare a răsadului

Brăzdare. In construcţia maşinilor de plantat răsaduri se folosesc brăzdare tip pană (fig. 6.19, a) cu unghi de pătrundere ascuţit sau obtuz. Brazdarele cu unghi de pătrundere ascuţit se caracterizează printr-o stabilitate in lucru mai bună, menţinind adincimea de lucru constantă.

Pereţii laterali ai brăzdarului sint paraleli, muchiile superioare ale acestora fiind răsfrante spre exterior.Distanţa dintre pereţii laterali este de 40—90 mm. Adancimea de lucru a brăzdarelor se reglează, intre 6 şi 20 cm, prin montarea corespunzătoare a brăzdarului pe cadrul secţiei.Organe de fixare a răsadului. Roţile de tasare folosite pentru fixarea răsadului in sol pot fi cu obadă cilindrică sau tronconică (fig. 6.19, b). Diametrul rotilor de tasare este de 400—450 mm, iar lăţimea obeziide 60—90 mm. Distanţa dintre roţile de tasare pe linia de contact cu solul de 35—80 mm, la unele maşini această distanţă fiind reglabilă.

1.2.2.3. Instalaţii de udare

Instalaţia de udare este formată din rezervoare de apă, cu capacitate de 300 — 1000 l, conducte, robinete şi dispozitive de udare. Udarea răsadului se face continuu sau intermitent, asigurandu-se pentru fiecare răsad plantat 0,3-0,6 1 apă.In cazul udării intermitente, comanda evacuării apei se face frecvent pentru fiecare răsad plantat de aparatul de plantat. Un astfel de dispozitiv este reprezentat in figura 6.20. Pe roata de acţionare a discului de plantare sunt prevăzute ştifturile 1 (numărul acestora este egal cu numărul prinzătoarelor de pe disc). Aceste ştifturi acţionează asupra pirghiei 2, care comandă deschiderea supapei 3. Astfel, la trecerea prinzătorului cu răsad spre rigola desshisă de brăzdar, se evacuează din instalaţia de udare o cantitate determinată de apă, reglabilă. inchiderea supapei se face sub acţiunea unui arc.

1.2.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI

Maşina de plantat răsaduri MPR-5, fabricată in ţara noastră, este o maşină purtată, avand cinci secţii de plantare (fig. 6.21). Secţiile pot fi montate pe cadrul maşinii, realizat dintr-o teavă cu secţiune pătrată, ladistanţe de 50-80 cm.Aparatul de plantare este cu disc cu lamele (fig. 6.16). Acţionarea discului se face de la roata de tasare, printr-o transmisie cu roţi dinţate, schimbabile. Se pot asigura următoarele rapoarte de transmitere : 1 ; 1,27şi 1,5. Maşina MPR poate planta răsaduri la distanţe intre răsaduri pe rind de 15 — 140 cm.

Fig. 6.21. Secţia de plantare a masinii MPR- 5 :1- cadrul maşinii; 2- furtun pentru dirijarea apei de la rampa de distribuţie la dispozitivul de udare; 3 - cadrul secţiei; 4- brăzdar; 5- discul aparatului de plantat; 6- prinzător de răsad (lamelă) ; 7- camă; 8 -

roată de tasare; 9- scaun pentru muncitorul plantator;10- vergea; 11- dispozitiv de udare cu supapă; lădiţă pentru răsaduri.

Fig. 6.22. Secţie de plantat tuberculi preincolţiţi :- brăzdar; 2- aparat de plantat; 3- disc concav pentru acoperirea

tuberculelor; 4- scaun pentru muncitorul plantator

Pentru plantarea tuberculelor incolţite, maşina se poate echipa cu secţii de plantat tubercule (fig. 6.22).Aparatul de plantat al secţiei este cu rotor cu celule (fig. 6.12).

1.3. MAŞINI DE PLANTAT BULBI 1.3.1. CONSTRUCŢIA GENERALĂ A MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI Maşinile de plantat bulbi funcţionează pe principiul maşinilor de semănat.

Ele realizează distribuţia bulbilorde arpagic şi usturoi in flux continuu.

Constructiv, maşinile de plantat bulbi sunt formate dintr-un cadru, realizat dintr-o ţeava cu secţiune pătrată, pe care sunt montate secţiile de plantat şi marcatoare. Cadrul maşinii se sprijină pe roţi proprii.Componenţa secţiei de plantat este reprezentată in figura 6.23.1.3.2. PARTICULARITĂŢILE CONSTRUCTIVE ALE ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT BULBIPentru agitarea materialului din cutia pentru bulbi se prevăd agitatoare cu degete, ce primesc mişcare de oscilare. Agitatorul 3 (fig. 6.23) primeşte

mişcare de oscilare de la arborele aparatului de distribuţie, prin intermediul camei 10.Aparatul de distribuţie folosit in construcţia maşinilor de plantat bulbi este cu discuri cu cupe.Fiecare aparat este format din două discuri cu cupe(fig. 6.24), fiecare disc fiind prevăzut cu 10 cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decalat, astfel incat cupele unui disc sunt dispuse intre cupele celuilalt disc.Fiecare cupă a discului antrenează 1—2 bulbi. Bulbii antrenaţi sunt transportaţi pe partea superioară şi descărcaţi in rigola deschisă de brăzdar. Datorită descărcării succesive a bulbilor din cupe se realizează odistribuţie relativ uniformă a acestora pe rand. Reglarea debitului aparatului de distribuţie se face prin modificarea raportului de transmitere intre roata maşinii şi arborele aparatului

1.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT BULBIMaşina de plantat bulbi MPB-8 este prevăzută cu opt secţii de plantat, putand planta bulbi de arpagic şi usturoi la distanţa minimă intre randuri de 30 cm şi la adincimea de 2- 7 cm. Maşina funcţionează după schema reprezentată in figura 6.23. Maşina poate asigura plantarea a 50 - 100 bulbi/m2.Maşina MPB- 8 poate efectua plantatul bulbilor in teren plan sau in teren modelat, numărul de randuri plantate la o trecere, in funcţie de schema de

plantare fiind de 3 ; 4 ; 6 şi 8, lăţimea de lucru a maşinii fiind de 1,4- 3,6 m.