1.2. Traditii si obiceiuri romanesti

Alimentaţia tradiţională este într-o strânsă legătură cu particularităţile modului de a trăi,

cultura, ocupaţiile şi îndeletnicirile populaţiei. Aceasta este unul dintre domeniile reprezentative,

care pe parcursul timpului a cumulat anumite trăsături etnice care caracterizează un popor.

Obiceiurile alimentare au adesea caracterul obişnuinţei, dar mai ales al continuităţii. Alimentaţia

este supusă schimbărilor şi noutăţilor dar este mai puţin expusă standardizării. De obicei, ea

oglindeşte gusturile tradiţionale formate pe parcursul multor generaţii, deşi la fel de important

este faptul că are loc şi un proces de îmbogăţire reciprocă a culturilor, îmbogăţire la care astăzi

contribuie şi instituţiile de alimentaţie publică de pe întinsul ţării.

Particularităţile alimentaţiei se evidenţiază mai ales la mesele festive sau în preferinţele

culinare; unele elemente de fond se regăsesc şi în obiceiurile alimentare zilnice; repartiţia inegală

a cantităţilor de alimente la diferitele mese, legumele, grăsimile şi condimentele folosite sau mai

puţin întrebuinţate, locul pe care-l ocupă carnea, produsele lactate, aluatul, produsele dulci,

pâiBucătăria românească este apreciată ca fiind una din cele mai bogate bucătării din lume

datorită varietăţii preparatelor şi a gustului rafinat şi plăcut al acestora. Bucătăria noastră este

diversă, cuprinde o multitudine de tradiţii şi obiceiuri culinare, mâncăruri specifice şi obiceiuri

împrumutate în urma intersectării cu tradiţiile şi bucătăria altor popoare cu care noi ne-am

intersectat pe parcursul timpului.

În bucătăria românească găsim atât alimente de zi cu zi dar şi preparate speciale pentru

zilele de sărbătoare. Spaţiul românesc a fost încreştinat încă de la începuturile formării lui, iar

astfel alimentaţia a fost sincronizată cu praznicile şi sărbătorile creştineşti. Ca şi alimente de bază

în gastronomia românească întâlnim legumele, cerealele, uleiurile vegetale, laptele şi produsele

lactate dar şi carnea şi subprodusele acesteia. Un loc rezervat în bucătăria românească îl au

dulciurile, dulceţurile şi plăcintele. nea, băuturile care se servesc, ordinea în care alimentele se

consumă.

Bucătăria românească a fost influenţată de culturile cu care ne-am intersectat pe parcursul

istoriei şi regăsim astăzi elemente din bucatiariile balcanice, sârbească, germană, italiană, turcă,

maghiară ș.a. Legăturile ţării noastre cu vecinii au lărgit numărul produselor alimentare asimilate

şi au dus la diversificarea bucătăriei româneşti şi apariţia unor invenţii specifice spaţiului

românesc datorită influenţei, în mare parte, a ţărilor europene şi a celor orientale.

De la schimbarea obiceiurilor alimentare ale dacilor de către invadatorii romani şi până în

zilele noastre când gastronomia românească este influenţată de tot felul de factori externi,

alimentaţia tradiţională românească a suferit o serie de modificări mai mari sau mai mici,

depinzând mai ales de perioada cât a fost în contact cu civilizaţiile care au influenţat alimentaţia

noastră.