15228725-dieta-recomandata-postoperator

5/17/2018 15228725-dieta-recomandata-postoperator - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/15228725-dieta-recomandata-postoperator 1/15

CUPRINS

Indicaţii privind perioada postoperatorie (primalună după operaţie)

Câteva reguli pe care trebuie să le aveţi întotdeauna în vedere în alimentaţia

»

postoperatorie a oricărui pacient

Diareea

Constipaţia

Sugestii pentruo alimentaţie sănătoasă:

9

•Lactate•Fibre•Fructe•Legume•Carne



Ghidul pacientului

Indicaţii privind perioadapostoperatorie (prima lună dupăoperaţie)

în procesul de vindecare chirurgicală nu sunt restricţii

dietetice majore la ceea ce pacientul poate mânca şi bea, dar totul

se va face cu moderaţie, într-un mod sănătos si echilibrat.

Liniştea are o importanţă foarte mare în primele zile postoperatorii.

Cel mai dificil postoperator sunt suportate durerile şi suferinţa din

cauza fricii de durere şi nelinişte pentru intervenţia chirurgicală în sine. îngrijirea atentă, serioasă, supravegherea permanentă, lămurirea

pacientului asupra modului de evoluţie şi de regresare treptată a durerilor în

perioada postoperatorie vor avea efect pozitiv asupra stării sale.

Pacientul trebuie să se convingă că se va vindeca, şi această

convingere va exercita cea mai calmantă influenţă asupra scoarţei sale

cerebrale, îmbunătăţindu-i dispoziţia.

în acest scop trebuie să se încerce şi schimbarea mediului în care se

găseşte pacientul, prin interzicerea vizitelor sau invers admiterea lor şi

favorizarea lor, după caz. Emoţiile şi enervările de orice fel trebuie în orice

caz evitate.

Ghidul Pacientului

Alimentaţia pacienţilor în perioada postoperatorie va fi strict

individualizată. Indiferent de felul operaţiilor, se va evita regimul de foame

prelungit. La întocmirea dietei se va ţine cont de felul operaţiei, de starea

generală a pacientului şi de felul anesteziei.

Numai medicul chirurg este cel care va face recomandările

privind alimentaţia fiecărui pacient.



în general, alimentaţia se începe cu lichide: ceai, limonada,

lapte bătut, zeamă de fructe (portocale, grapefruit) şi apoi se continuă cu

supe strecurate.

Atunci când medicul chirurg permite, dacă s-a restabilit funcţia

digestivă şi tranzitul intestinal s-a normalizat, se pot da piureuri de legume

şi alte alimente semilichide: supe cu legume pasate, griş cu lapte,

compoturi, etc.

Atunci când se poate trece la alimentaţia normală se va ţine

întotdeauna cont dacă pacientul are şi o altă boală asociată

(diabet, cardiopatie, hipertensiune, afecţiune biliară sau hepatică),

respectând regimul alimentar impus de către medicul curant.



Ghidul Pacientului

Câteva reguli pe care trebuie să leaveţi

întotdeauna în vedere în alimentaţia»

postoperatorie a oricărui pacientMâncaţi variat, mâncaţi la intervale de timp regulate şi mestecaţi mâncarea

îndelung.Nu este nevoie să vă schimbaţi dieta, ci doar modul de a găti mâncarea.Nu este necesar să evitaţi să mâncaţi, doar mâncaţi des şi în porţii mici:

alimentele vor fi reintroduse în alimentaţia zilnică în mod treptat pentru a observape care dintre ele nu le toleraţi foarte bine. Se va mânca iniţial la 2-3 ore,crescându-se treptat orele dintre mese pentru ca refacerea pacientului să nu fieforţată sau agresivă pentru intestinele şi stomacul acestuia.

Prăjitul la peste 200°C este tabu, pentru că în suprafaţa maronie a cărnii seformează substanţe cancerigene: carburile policiclice. în experimentele făcute peanimale s-a observat că aceste substanţe produc cancerul hepatic şi cancerulglandelor intestinale şi mamare. De aceea, este foarte bine să nu mâncaţi prăjeli,rântaşuri, înlocuindu-le cu mâncarea făcută pe teflon, mâncarea gătită la cuptor saufiartă.

Important este să nu-i gătiţi separat pacientului, să nu-l trataţi ca pe un om curestricţii alimentare majore, ci să mănânce acelaşi tip de mâncare cu întreagafamilie.

Amintiţi-vă că principalul scop postoperator este refacerea organismului.

în primele săptămâni este indicat a seevita alimentele care produc balonareapacientului proaspăt operat: crudităţile,cartofii, mămăliga, borşul, murăturile(excepţie fac bananele şi citricele care semănâncă progresiv şi cu mare atenţie în cazulpacienţilor cu afecţiuni gastrice).Fructele şi legumele se pot mânca în primelesăptămâni sub formă de compot, coapte lacuptor sau pe grătar.

Ghidul Pacientului

încercaţi să beţi, pe cât posibil, ceaiuri, compoturi - FĂRĂ ZAHĂR ÎN PRIMALUNĂ, iaurt, lapte bătut, sana, supă, apă plată - sucurile naturale din morcov, ţelină,sfeclă roşie, măr, etc. se introduc în alimentaţia pacientului cam după 4-5săptămâni! - (obligatoriu lichide minim 2-3 litri/zi).

Nu există o regulă anumită în alimentaţia postoperatorie a unui pacient, însăeste preferabil a se consuma alimente care să-l ajute în refacerea calitativă şicantitativă a sângelui şi în general a organismului: supa cu tăieţei, supa de pui,ulterior şi cu legume, compoturi, iaurturi, lapte bătut, sana, brânză de vaci saucapră, ou fiert moale, ficat de pui sau de vită la grătar, paste cu carne de pui, vită,peşte la grătar, pâine graham, neagră sau de secară - preferabil prăjită (dar nu



arsă!).Pentru balonare este foarte bun ceaiul de chimen cu salvie şi anason

neîndulcit, eventual cu o felie de lămâie. în această perioadă postoperatorie, dacă medicul nu contraindică - în

cazul unei afecţiuni a stomacului, chimioterapie, etc- este foarte bine să luaţiVitamina C timp de minim 10 zile, în funcţie de organismul dumneavoastră: între2000 - 4000 mg/zi fie injectabil (i.m. sau i.v.), fie sub formă de tablete efervescente.

Doza zilnică recomandată de vitamina C pentru adolescenţi şi adulţi este: 60-100 mg. Copiii au nevoie de 35-60 mg/zi, viitoarele mame de I 30-170 mg/zi,fumătorii de 120 mg zilnic.

Omul de ştiinţă american Dr. Linus Pauling, laureat al premiului Nobel, aavansat teoria luării zilnice a unei doze între 1500-4000 mg/zi de vitamina C.



Dietă Recomandată

Sugestii pentru oalimentaţie sănătoasă

i

A mânca sănătos nu înseamnă că trebuie să renunţaţi la felurile preferatede mâncare sau să le înlocuiţi cu altele, despre care nici nu aţi auzit şi caretrebuie gătite după metode complicate.

în România, sunt mai mult decât împământenite cărnurile prăjite consumate în abundenţă, cu sosuri, săraturi, consumul excesiv al grăsimilor, în special celeanimale, stropite cu "tărie".

Alcoolul însă nu este cancerigen prin el însuşi, acţiunea sa explicându-seprin faptul că el dizolvă diverse substanţe cancerigene conţinute de tutun sau de

alte alimente, în acelaşi timp amplificându-le acţiunea.Argumentul celor mai mulţi care au acest "stil" alimentar este că "bunicul a

mâncat aşa toată viaţa şi a murit de bătrâneţe".Să se ţină cont însă că aceste personaje longevive au ţinut cu stricteţe

posturile creştineşti, de câteva ori pe an, timp în care a avut loc detoxifiereaorganismului, că pe perioada verii au consumat din abundenţă fructe şi legume şică poluarea, radiaţiile şi stressul la acele timpuri erau factori aproape inexistenţi.

Alimentaţia reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori.Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos: nu mănâncă nimic

toată ziua, iar seara mănâncă dintr-o dată foarte mult. Aşa se face că o persoanăajunge să sufere de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a greutăţiinormale). Aceasta are efect nefastasupra sistemului osos, ascheletului şi asupra aparatuluimotor, în special asupra părţii

inferioare a corpului. Cu cât excesul îngreutate este mai mare, cu atâtcreşte şi procentajul persoanelor caresuferă de maladii coronariene(angina pectorală, infarctmiocardic, ateroscleroză) sau cuafecţiuni cancerigene, cum ar ficancerul intestinelor.

Dietă Recomandată

Menţinerea unui colon sănătos reprezintă un pas important pentru

funcţionarea eficientă a organismului şi este favorabilă stării generale

de sănătate.

Proporţia dintre alimentele consumate este foarte importantă. Excesul sau

absenţa uneia dintre componente poate strica echilibrul, favorizând apariţiabolilor.

Nu gătiţi mâncarea fără gust! Dacă pacientul are boli asociate

(diabet, hipertensiune, etc) trebuie să ţină regimul alimentar impus de

medic sau terapeut precum şi tratamentul adiacent bolii respective.

Gătiţi mâncarea cu gust, folosind condimentele în stare " brută şi macro" -

ca pe vremea bunicii când nu existau atâţia substituenţi alimentari: pătrunjel



verde, mărar verde, leuştean verde, piper boabe, foi de dafin, cimbru, chimen,

cuişoare, etc.

Beţi zilnic 2 căni cu iaurt, sana sau lapte bătut.

Laptele de orice tip şi brânza proaspătă (de capră, de vacă) trebuie să facă

parte din alimentaţia dumneavoastră zilnică.

Laptele de capră, spre deosebire de laptele de vacă, conţine un acid

organic puternic care s-a demonstrat că opreşte evoluţia cancerului aflat în stadiul

incipient, dar are efecte benefice şi în unele cazuri terminale, cu metastază

osoasă.

în tratamentul bolnavilor de cancer, laptele de capră se poate consuma în

reprize scurte de 2-3 zile, alternând cu perioade de dezintoxicare (vezi celebra

reţetă pe bază de brânză de capră a Dr. Johanna Budwig sau regimul

Oshawa).



Dietă Recomandată

Dietă Recomandată

Evitaţi pe cât posibil sortimentele de brânză topită, brânzeturilefoarte condimentate, caşcavalul afumat.

Alegeţi o alimentaţie bogată în fibre, fulgi de ovăz şi de

grâu, orez, griş, paste, macaroane, fulgi de porumb. Fibrele vegetale dincereale, morcovi, ţelină, sfeclă roşie, varză (100-200 g/zi) au efect protector în cancerul gastric şi în cancerul de colon. Acest lucru a fost evidenţiat deun studiu realizat în Belgia, de AlbertJ. Tuyns. Un alt studiu efectuat în SUA

a arătat, de asemenea, că un minimum de 40 g fibre pe zi, în condiţiileeliminării consumului de grăsimi, previne instalarea cancerului mamar şi alcelui genital la femei. Fibrele vegetale absorb toxinele hidrosolubile şicontribuie la eliminarea lor din organism.

Cerealele, în special grâul şi hrişcă, acţionează similarmedicamentelor antioxidante, antitumorale, iar pe de altă parte ele

reprezintă şi o bază nutritivă excelentă, fără toxine şi uşor de digerat. Sepot consuma sub formă de fulgi (muşii), terci, fierte sau chiar crude (hrişcă

înmuiată în apă două ore), simple sau în asociere cu sucurile de legume şifructe.

Consumaţi pe cât posibil pâinea prăjită: pâine graham, neagră

sau de secară.

încercaţi să înlocuiţi produsele de panificaţie prăjite - gogoşile,clătitele, pricomigdalele - cu pişcoturi, prăjituri cu fructe, turtă dulce, chec.Studii de ultimă oră arată că zaharoza afectează sinteza unor hormonidirect implicaţi în coordonarea activităţii sistemului imunitar.

Astfel, prin consumul de zahăr, organismul este predispus la infecţii,răceli şi gripe, la sclerozarea timpurie şi fragilizarea vaselor de sânge, lagastrite şi colite, chiar şi la grave tulburări de ciclu menstrual la femei.



O mare problemă creată de consumul de zahăr este şi dereglarea

metabolismului calciului, ceea ce predispune la osteoporoză şi la tulburăride asimilare a calciului în oase.

Copiii care consumă frecvent dulciuri întâmpină dezechilibre

ale procesului de creştere şi fragilitate osoasă. Consumul de zahăr

conduce la scăderea voinţei şi a capacităţii de concentrare.

De asemenea, zahărul predispune şi la cancer, în special cel

de colon (intestin gros). S-a constatat că incidenţa cancerului de colon

este de până la cinci ori mai mare la marii consumatori de dulciuri decât la

cei care consumă dulciuri moderat sau deloc.

Nu în cele din urmă, ceea ce se ştie foarte bine, zahărul şi dulciurile

sunt foarte periculoase pentru dinţi, generând şi grăbind apariţia cariilor

dentare.

Polenul este administrat sub formă de pulbere în proporţie de 30-

40 g/zi (sau în asociere cu fructe de cătină). Prin bogăţia sa remarcabilă în

substanţe vitale este cel mai eficient fortifiant şi regenerator alorganismului, iar prin unele substanţe ca rutina (sau galben vegetal 17

mg%) contribuie activ la resorbţia tumorală.

Mâncaţi 3-4 porţii de fructe zilnic: pere şi mere (pe cât

posibil curăţate de coajă), banane, portocale, mandarine,

grapefruit, căpşuni, zmeură, mure, pepene, struguri fără seminţe.

Pepenele verde, tomatele şi grapefruitul sunt bogate în lycopen.

Acesta este un nutrient care are o acţiune puternică asupra sistemului

imunitar prin producerea activităţii antioxidanţilorîn organism.



Dietă Recomandată

Dietă Recomandată

Strugurii - un agent anti-fungal descoperit în struguri poate ajuta la

prevenirea apariţiei cancerului. Resveratrolul este o moleculă care ajută culturile

de viţă-de-vie şi alte culturi să se apere împotriva ciupercilor.

Cercetătorii au folosit teste de laborator şi analize ale tumorilor pentru a

descoperi faptul că organismul poate transforma resveratrolul într-un bine

cunoscut agent anticancerigen a cărui ţintă să fie distrugerea celulelor canceroase.

Aceştia recomandă un consum cât mai mare de resveratrol conţinut de

strugurii roşii şi mure, ajutând la reducerea riscului dezvoltării cancerului.

Vitamina C naturală din sucul unei lămâi, din 100 g pătrunjel tocat sau

dintr-un kilogram de mere s-a dovedit că are efecte stimulatoare asupra sistemului

imunitar şi acţionează ca bioantioxidant hidrosolubil cu rol în distrugerea celulelor

tumorale.

Vitamina C este foarte importantă datorită faptului că neutralizează

radicalii liberi datorită rolului antioxidant; protejează contra posibilei apariţii a

cancerului, frânând formarea nitrosaminelor - agenţi cancerigeni care se

constituie în timpul asimilării aminoacizilor - în stomac; revigorează vasele

sangvine, prevenind astfel tulburările

cardiovasculare şi determinând reducerea

crizelor de emfizem la fumători; unii medici

prescriu pacienţilor cantităţi mari de vitamina C -

până la 1000 mg/zi - pentru scăderea nivelului

colesterolului; contribuie la înlăturarea stării

de anxietate, oboseală, stress; facilitează

absorbţia fierului.

Cele mai importante surse de vitamina C

sunt legumele şi fructele proaspete, mai ales

citricele (portocale, lămâi, grapefruit), fructele

precum frăguţele, zmeura, coacăzele, afinele,kiwi, ananas, legume ca: broccoli, ardeii,

tomatele, varza, pătrunjelul.

Dietă Recomandată

Retinoizii şi coloranţii roşii (Betacianine) din 200 ml suc de morcovi, 100 mlsuc de ţelină, 400 ml suc de sfeclă roşie, 50 g fructe de pădure (cătină, afine,

coacăze negre), dar şi din alte legume şi fructe, au dat rezultate foarte bune încancerul de piele, pulmonar, intestinal, în cel al vezicii urinare şi chiar în cazurilede metastază osoasă.

După cercetări de ultimă oră, retinoizii s-au dovedit a fi substanţecitostatice foarte puternice, care reduc capacitatea de diviziune a celulelor, forţândcelulele tumorale să-şi reia funcţia de origine.

Mâncaţi zilnic cel puţin 3-4 porţii de legume care nu conţin amidon:broccoli, conopidă, mazăre, fasole verde, salată verde, roşii, ţelină,

sparanghel, gulii, morcovi, castraveţi fără coajă, ardei, etc.

Broccoli - specialiştii spun că o singură porţie de broccoli consumată în

fiecare zi, poate preveni apariţia cancerului cu până la 50%. Broccoli şi alte astfelde legume cum ar fi conopida, salată verde şi varză sunt, de asemenea,bogate în anumiţi compuşi care se pare că pot modifica metabolismulestrogenului, micşorând riscul apariţiei cancerului de sân. Două din trei studii au



examinat relaţia dintre cancerul de sân şi genul acesta de legume, descoperind

faptul că un consum mare din acestea poate reduce riscul apariţiei cancerului desân cu peste 40%.

Varza - unii specialişti spun că varza poate ajuta la prevenirea apariţieicancerului de sân şi de colon.

Ultimele cercetări au arătat faptul că aceste grăsimi omega-3 potpreveni sau pot încetini dezvoltarea tumorilor canceroase şi, de asemenea,poate contribui la intensificarea sistemului nostru imunitar. Grăsimile omega-3sunt diferite de grăsimile omega-6 (care se găsesc în uleiurile pentru gătit care încurajează divizia celulară).

Se pare că omega-3 are capacitatea de a stopa mecanismul de creşterea celulelor şi previne divizarea acestora (ceea ce poate conduce la dezvoltarea

tumorilor canceroase).

Consumaţi peşte, pui, găină, curcan şi carne de viţel.

Cu moderaţie ficat, rinichi, limbă, creier-î n special în perioada de chimiosau radioterapie carnea roşie este de evitat.

Pe cât posibil evitaţi consumul de mezeluri puternic afumate, parizer,cremwursti, tocătură.

Mâncaţi zilnic supe de zarzavaturi cu sau fără carne.

Uleiurile consumate să fie pe cât posibil vegetale, de floarea soareluisau de porumb, de soia, de măsline, margarina (cu moderaţie).

Ouăle consumate să fie numai ouă fierte moi, nu ouă răscoapte, ouă-ochiuri sau omletă cu slănină. în cazul gălbenuşului trebuie să se atragă atenţiaasupra toleranţei de către organism. Atenţie! Gălbenuşul este contraindicat înafecţiunile căilor biliare.

Medicina oficială acceptă, în sfârşit, o realitate pe care naturismul o

susţine de mult: alimentaţia corectă poate să împiedice apariţia

tumorilor.

Fructele, zarzavatul, leguminoasele, cerealele integrale şi ierburilearomate conţin substanţe active care pot preveni îmbolnăvirea de cancer.



Dietă Recomandată



Dietă Recomandată

Dietă Recomandată

Varza de Bruxelles conţine acea substanţă chimică numită

"sinigrină" despre care se spune că reprimă dezvoltarea celulelor pre-

canceroase. Procesul de determinare a celulelor pre-canceroase să se

sinucidă funcţionează - este un proces natural numit apoptosis - iar efectul

este puternic, astfel încât unii medici sunt convinşi că Varza de Bruxelles

poate influenţa celulele pre-canceroase din colon.

Varza conţine o substanţă cu proprietăţi antioxidante ce protejează

celulele, împiedică distrugerea şi degenerarea lor care ar putea cauza

apariţia cancerelor.

O farfurie de varză gătită conţine aproximativ 100 mg din această

substanţă miraculoasă numită indole-3-carbinole. Mai oferă vitamina C, acid

folie, calciu şi vitamina E.

Usturoiul poate fi o mare speranţă pentru mulţi bolnavi de cancer

aflaţi în suferinţă. în 1996, un grup de cercetători americani, în urma unor

studii laborioase publicate în jurnalul "New York Times", au reuşit să

demonstreze că:

"Usturoiul dă bune rezultate în tratarea cancerului de plămâni. Doar

10 micrograme de Dialil Trisulfida (DATS), substanţa pusă în evidenţă în

usturoi, pot încetini cu 47% dezvoltarea celulelor canceroase în plămâni, iar

100 micrograme de DATS distrug total aceste celule tumorale".

Observaţii anterioare au arătat că alte două substanţe care segăsesc în usturoi - S-alicistină (SAC) şi Dialil Disulfida (DADS) - dau bunerezultate şi în tratamentul altor tumori maligne. în plus, conţine şi arsenic,care este citostatic şi stabilizează efectele retinoizilor. Efectele antitumoraleale usturoiului sunt cunoscute încă din medicina romană sau cea egipteană,dar iată că acum cercetarea ştiinţifică modernă de laborator înnobilează şiconfirmă aceste cunoştinţe, ce aparţin istoriei medicinei. Indicaţiaterapeutică este că persoanele interesate să consume 10-15 g usturoi/zi(echivalentul a 2-3 căţei de mărime mijlocie).

Mâncaţi peşte de cel puţin 2 ori pe săptămână - orice tip de

peşte sau crustacee sunt indicate: biban, cod, calcan, şalău,

păstrăv, ton, ştiucă, lin, raci, peşte în aspic, etc.

Peştele (cum ar fi macroul, sardinele, păstrăvul şi somonul) este

13



recunoscut pentru scăderea razei de acţiune a cancerului de sân.Cercetările au arătat faptul că eschimoşii care mănâncă foarte mult

peşte sunt mai puţin expuşi apariţiei cancerului.Acest lucru se datorează conţinutului de grăsimi omega-3. Oricum,

părerile experţilor sunt împărţite în ceea ce priveşte rata de apariţie a

cancerului la eschimoşi.Se pare că pericolul apariţiei cancerului de sân este scăzut dar cel al

cancerului de stomac este totuşi ridicat.



Garanţia unei vieţinormale!

15228725-dieta-recomandata-postoperator

Documents