15 ipssm prim ajutor(1)

23
INSTRUCTIUNI PROPRII IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII - PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE Cod:IPSSM-015 1. Prevederi generale referitor la acordarea primului ajutor în caz de accidentare Art.1. (1) Entitatea trebuie doteze toate locurile de muncă cu truse cu materiale sanitare şi substanţe adecvate luării de măsuri urgente, corespunzătoare unor accidente posibile în procesele tehnologice respective, după caz. (2) Conţinutul truselor trebuie să fie conform reglementărilor emise de Ministerul Sănătăţii pentru riscurile specifice proceselor de muncă desfăşurate la locurile respective de muncă. Art.2. Primele îngrijiri medicale ce pot fi acordate victimelor şi modul de solicitare a asistenţei medicale trebuie să fie cunoscute de întregul personal; ti lucrătorii trebuie să îndeplinească criteriile de încadrare în categoria salvatorilor (să fie instruiţi pentru a acorda primul ajutor). Art.3. În cazul producerii unui accident, intervenţia imediată a salvatorului trebuie să aibă în vedere: analizarea situaţiei, care să conducă la identificarea naturii accidentului, la depistarea eventualelor riscuri care persistă şi a căilor prin care pot fi anihilate, pentru a proteja victima şi a preveni extinderea accidentului; protejarea victimei(lor) prin suprimarea sau izolarea riscurilor sau prin scoaterea victimei de sub acţiunea riscului; examinarea victimei(lor) – dacă sângerează abundent, răspunde la întrebări, respiră, îi bate inima; anunţarea accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei şi aşteptarea echipei de specialitate. Art.4. Primul ajutor se acordă la locul unde se găseşte accidentatul, acţionându-se rapid după următoarele reguli: examinarea exterioară completă a accidentatului, având grijă să nu se agraveze starea sa prin acţiuni bruşte şi greşite; respectarea unei asepsii perfecte; acordarea primului ajutor în ordinea gravităţii, în cazul unui accident colectiv, dacă nu sunt suficiente persoane pentru a se ajuta simultan accidentaţii, şi anume: extrema urgenţă – hemoragiile la cap, gât, axilă, coapse; hemoragiile interne; răniţii în zona toracelui; cei cu arsuri mari; cei cu mai multe răni grave; prima urgenţă – răniţii care au pierderi de sânge sau membrele zdrobite; a doua urgenţă fracturile (de craniu, de coloană vertebrală, deschise, rănile adânci);

Upload: nicoletasoceanu

Post on 17-Sep-2015

246 views

Category:

Documents


30 download

DESCRIPTION

primul ajutor

TRANSCRIPT

INSTRUCTIUNI PROPRII IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII - PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE Cod:IPSSM-015

1. Prevederi generale referitor la acordarea primului ajutor n caz de accidentare

Art.1. (1) Entitatea trebuie s doteze toate locurile de munc cu truse cu materiale sanitare i substane adecvate lurii de msuri urgente, corespunztoare unor accidente posibile n procesele tehnologice respective, dup caz.(2) Coninutul truselor trebuie s fie conform reglementrilor emise de Ministerul Sntii pentru riscurile specifice proceselor de munc desfurate la locurile respective de munc.Art.2. Primele ngrijiri medicale ce pot fi acordate victimelor i modul de solicitare a asistenei medicale trebuie s fie cunoscute de ntregul personal; toi lucrtorii trebuie s ndeplineasc criteriile de ncadrare n categoria salvatorilor (s fie instruii pentru a acorda primul ajutor).Art.3. n cazul producerii unui accident, intervenia imediat a salvatorului trebuie s aib n vedere: analizarea situaiei, care s conduc la identificarea naturii accidentului, la depistarea eventualelor riscuri care persist i a cilor prin care pot fi anihilate, pentru a proteja victima i a preveni extinderea accidentului; protejarea victimei(lor) prin suprimarea sau izolarea riscurilor sau prin scoaterea victimei de sub aciunea riscului; examinarea victimei(lor) dac sngereaz abundent, rspunde la ntrebri, respir, i bate inima; anunarea accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei i ateptarea echipei de specialitate.Art.4. Primul ajutor se acord la locul unde se gsete accidentatul, acionndu-se rapid dup urmtoarele reguli: examinarea exterioar complet a accidentatului, avnd grij s nu se agraveze starea sa prin aciuni brute i greite; respectarea unei asepsii perfecte; acordarea primului ajutor n ordinea gravitii, n cazul unui accident colectiv, dac nu sunt suficiente persoane pentru a se ajuta simultan accidentaii, i anume: extrema urgen hemoragiile la cap, gt, axil, coapse; hemoragiile interne;rniii n zona toracelui; cei cu arsuri mari; cei cu mai multe rni grave; prima urgen rniii care au pierderi de snge sau membrele zdrobite; a doua urgen fracturile (de craniu, de coloan vertebral, deschise, rnile adnci); a treia urgen fracturile mici nchise; rnile puin adnci.Art. 5. (1) Accidentaii vor fi transportai cu autosanitara (ambulana).(2) Numai victimele cu leziuni uoare, care nu influeneaz funciile vitale ale organismului, pot fi transportate cu mijloace improvizate.

Nici un accidentat nu va fi transportat nainte de fi examinat i a i se acorda primul ajutor. n mod obinuit, numai cadrele medico-sanitare de specialitate au dreptul s dispun ridicarea i transportul victimelor de la locul accidentului.Art.6. Persoana care anun accidentul serviciilor medicale trebuie s dea relaii corecte i suficiente: unde este locul accidentului, ce s-a ntmplat, dac rniii sunt blocai, dac drumul este accesibil, cte victime sunt, dintre care cte n stare grav, ce tipuri de leziuni s-au produs, descrierea n special a leziunilor care pot provoca deces, numele su i numrul de telefon de la care sun.Art.7. La sosirea autosanitarei, cadrele de specialitate preiau cazul.Art.8. Pn la sosirea ambulanei, salvatorul(ii), pe lng manevrele de prim ajutor, trebuie s urmreasc semnele vitale ale victimei: prezena respiraiei, a pulsului, starea de contien, ca i efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraiei i a circulaiei sanguine, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziia de siguran .Art.9. Salvatorul va acorda primul ajutor n funcie de starea victimei: dac victima nu vorbete (este incontient), dar respir i are puls, sunt necesare: aezarea n poziia de siguran; acoperirea victimei, alarma; supravegherea semnelor vitale, pn la sosirea ajutoarelor medicale; dac victima nu rspunde, nu respir, dar are puls: degajarea cilor respiratorii; manevra Heimlich; respiraie gur la gur sau gur la nas; dac victima nu rspunde, nu respir, nu are puls, este necesar reanimarea cardio-respiratorie; dac victima sngereaz abundent, se aplic: compresie manual local;pansament compresiv; compresie manual la distan; dac victima prezint arsuri provocate de: foc sau cldur: se face splare, pentru a se evita ntinderea arsurii i pentru rcorire; substane chimice: se face splare abundent cu ap (nu se ncearcneutralizarea substanei); dac victima vorbete, dar nu poate efectua anumite micri, se va aciona ca i cum ar avea o fractur, evitndu-se deplasarea sa i respectndu-se toate eventualele deformri la nivelul membrului superior, al celui inferior, al coloanei vertebrale.Art.10. Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trebuie deplasate nainte de sosirea unei persoane calificate, n afara cazurilor n care este absolut necesar ca s fie scoase dintr-o poziie sau situaie periculoas, care ar putea agrava vtmarea.Art.11. Momentele cele mai importante ale transportului (scoaterea victimei de la locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul, aezarea n pat) trebuie executate n mod difereniat, n funcie de circumstanele n care s-a produs accidentul, de gravitatea i tipul leziunilor provocate, ct i de numrul salvatorilor prezeni.

2. Accidente generate de curentul electric

Art.12. n ambele situaii, respectiv cnd accidentatul nu se poate desprinde de instalaia electric i cnd accidentatul s-a desprins de instalaia electric, nemaifiind n contact cu aceasta i nici n imediata ei apropiere, persoana care acioneaz pentru acordarea primului ajutor trebuie s constate cu operativitate situaia concret a victimei i s hotrasc modul de acionare, astfel nct s nu i pericliteze integritatea corporal sau chiar viaa, expunndu-se aceluiai risc.

2.1. Scoaterea accidentatului de sub influena curentului electric

Art.13. Dac accidentul s-a produs ntr-o instalaie cu tensiunea de lucru sub1000 V, iar victima este n contact cu instalaia electric i se afl la nlime, se va proceda astfel: se sprijin accidentatul cu proptele izolante sau se organizeaz atenuarea cderii prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei cderi paie, materiale textile, crengi; se acioneaz pentru ntreruperea tensiunii; dac ntreruperea tensiunii necesit timp mai ndelungat, se scoate accidentatul de sub tensiune prin utilizarea materialelor sau echipamentelor electroizolante aflate la dispoziie; se aeaz victima n poziie de siguran, pe o parte, pentru a evita inundarea cilor sale respiratorii i necarea.Art.14. n situaia unui accident n instalaii cu tensiunea de lucru peste 1000 V, este obligatoriu s se execute mai nti manevra de deconectare a instalaiei. Pentru scoaterea victimei din instalaie se vor folosi mijloacele disponibile: prin strigt, telefonic, prin radio sau prin mesager etc.Art.15. Scoaterea accidentatului de sub tensiune este permis numai n staiile electrice, unde operaia se va executa de ctre personal autorizat, cu mijloacele de protecie electroizolante adecvate (cizme i mnui de nalt tensiune, tanga de manevr, corespunztoare tensiunii nominale a instalaiei).Art.16. Dac din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaiei electrice, acestuia i s-au aprins hainele, fr ca el s fie n contact sau n imediata apropiere a instalaiei electrice sub tensiune, se va aciona pentru stingerea hainelor aprinse prin nbuire. De preferin, n timpul acestor intervenii accidentatul va fi culcat la pmnt.

2.2. Determinarea strii accidentatului

Art.17. Dup scoaterea accidentatului de sub tensiune i n afara riscului generat de aceasta, se va determina starea clinic printr-o examinare rapid:a) Dac accidentatul este contient, concomitent cu aciunea de calmare a victimei, se stabilete un contact verbal cu aceasta, sub form de ntrebri:aeaz-te!, respir adnc i regulat!, cum s-a ntmplat accidentul?, te supr ceva?, ai ameeli?, ai grea?, ai dificulti n respiraie?, te supr inima?. n timpul dialogului se caut vizual eventuale semne exterioare ale strii de ru (culoarea pielii, mai ales culoarea feei, transpiraia feei i a palmelor, prezena i caracteristicile respiraiei i ale pulsului). La apariia acestora, se solicit salvarea.b) Dac accidentatul este incontient i nu prezint vtmri i leziuni care ar contraindica n mod evident micarea i deplasarea sa (cdere cu grave leziuni i vtmri, fracturi, hemoragii), victima va fi aezat ntr-o poziie n care s poat fi examinat culcat pe spate pe o suprafa plan i suficient de rigid, fr a fi micat inutil, i se desfac hainele la gt, piept i zona abdominal, se verific starea respiraiei i existena pulsului. n cazul lipsei funciilor vitale, fr a se mai ine seama de eventuale interdicii de micare a accidentatului, acestuia i se va face respiraie artificial sau reanimare cardio-respiratorie.Art.18. n cazul accidentailor care i-au pierdut cunotina, cercetarea vtmrilor trebuie fcut abia dup ce s-a constatat starea satisfctoare a respiraiei i circulaiei sanguine, iar examinarea trebuie realizat numai vizual, fr a mica i a dezbrca victima.Art.19. Dup constatarea strii victimei, se va decide modul de acordare a primului ajutor n funcie de tipul vtmrii: arsuri, fracturi, plgi etc.Art.20. Chiar dac dup electrocutare, victima nu acuz stri de ru (nici mcar trectoare), el trebuie inut n repaus timp de 0,51 or, dup care va fi supus unei consultaii medicale. Orice electrocutat se transport la spital pentru supraveghere medical.Art.21. Dac starea de ru persist sau se agraveaz, accidentatul va fi aezat n poziie culcat, cu picioarele ridicate. mbrcmintea trebuie descheiat i slbit n zona gtului, a pieptului i abdomenului; se va asigura transportul la un serviciu medical de urgen.

3. Stopul respirator

3.1. Faze de intervenie

Art.22. Respiraia artificial trebuie s nceap imediat, nedepindu-se o perioad mai mare de 4 minute.Art.23. Executarea respiraiei artificiale necesit parcurgerea a 5 faze: aprecierea capacitii de rspuns a victimei; deschiderea (eliberarea) cilor respiratorii; verificarea existenei respiraiei; ventilarea plmnilor; verificarea existenei pulsului.Art.24. Pentru aprecierea capacitii de rspuns a victimei se scutur uor umrul i se ntreab persoana dac-i este bine. Dac felul n care s-a produs accidentul indic eventuale vtmri ale capului sau gtului, acestea se imobilizeaz (se sprijin) nainte de a solicita rspunsul.Art.25. Nu se intervine asupra unei persoane aparent incontient, pn cnd starea de incontien nu este confirmat.Art.26. Pentru eliberarea rapid a cilor respiratorii se efectueaz manevra de tragere a limbii afar, printr-una din urmtoarele modaliti:a) manevra cap rsturnat brbie ridicat (fig.1), cnd se presupune c nu exist vtmri ale gtului: se pune o mn pe fruntea victimei, mpingnd-o napoi; n acelai timp, se pun degetele celeilalte mini sub brbie, pe partea osoas a mandibulei, i se ridic; nu se apas esutul moale de sub brbie;b) mpingerea mandibulei fr rsturnarea capului (fig.2), dac se presupune c exist rniri ale gtului: se pun minile de ambele pri ale capului, imobiliznd capul i gtul; se apuc brbia cu degetele 24 ale fiecrei mini, ridicnd-o i mpingnd-o uor nainte (spre torace); folosind degetele mari, se deschide gura accidentatului.Art.27. Dac stopul respirator a fost cauzat de obstrucia cilor respiratorii cu un corp strin, se execut urgent manevra Heimlich sau extragerea manual. Dup eliberarea cilor, se va verifica, timp de 35 secunde, existena respiraiei: se pune urechea lng gura i nasul victimei i se privesc cu atenie micrile susjos ale toracelui (fig.3).

Fig.1. Cile respiratorii deschise Fig.2. Cile respiratorii deschise(cap rsturnat brbie ridicat). (mpingerea mandibulei fr rsturnarea capului)

Fig.3. Verificarea existenei respiraiei.

Art.28. Ventilarea plmnilor se realizeaz prin insuflarea de aer n plmnii victimei, de ctre salvator, prin gur (metoda gur la gur) sau prin nas (metoda gur la nas). Msurile de aplicat sunt: verificarea deschiderii cilor respiratorii i a etaneitii dintre gura salvatoruluii cile respiratorii ale victimei; astuparea celorlalte ci respiratorii deschise; salvatorul inspir adnc i sufl uor aerul n plmnii victimei; pentru fiecare respiraie se acord 11,5 secunde; dup fiecare respiraie, se ndeprteaz gura i se privete toracele victimei, n timp ce se pstreaz urechea i obrazul lng faa sa; dac nu apar semne de micare a aerului, se repoziioneaz capul, se ridic mai mult brbia, se verific din nou etaneitatea i se mai ncearc o dat; n caz de nereuit, se aplic manevrele de prim ajutor n caz de obstrucie a cilor respiratorii.Art.29. Ventilarea plmnilor se va executa lent, cu o durat de 11,5 secunde de pentru fiecare insuflare, cu o presiune care s realizeze numai dilatarea toracelui victimei. Frecvena ventilrii trebuie s fie, pe ct posibil, ct mai apropiat de respiraia normal: aproximativ 12 respiraii pe minut (o respiraie ntreag la fiecare5 secunde).Art.30. Dac stomacul accidentatului se umfl n timpul respiraiei artificiale, trebuie s se verifice i s se repoziioneze cile respiratorii, s se urmreasc micrile toracelui i s se evite presiunea excesiv a aerului n cile respiratorii; se va continua respiraia artificial; nu se apas manual abdomenul victimei.Art.31. Dac tensiunea stomacului este att de mare nct mpiedic umfla-rea corespunztoare a plmnilor, nainte de a aplica presiunea abdominal se ntoarce victima ntr-o parte, cu capul n jos. n caz c, odat cu aerul, este evacuat i coninutul stomacului, trebuie s i se tearg repede gura, dup care se reia respiraia artificial.Art. 32. (1) Dup dou respiraii i dup ce se constat c toracele se umfl, se verific existena pulsului la artera carotid. Pentru atingerea acesteia, se repereaz mai nti laringele i se alunec cu degetele 234 lateral, spre muchii gtului. Dac nu se sesizeaz pulsul la una dintre artere, se va verifica i la cealalt (dar nu la ambele artere carotide simultan).

(2) Dac ntr-un interval de 5-10 secunde nu se deceleaz pulsul la nici una dintre carotide, se ncepe masajul cardiac extern, respectiv reanimarea cardio-respiratorie, i se solicit urgent ajutor medical calificat.(3) Dac pulsul este prezent, se continu respiraia artificial i se verific din nou pulsul dup un minut.

3.2. Metode de respiraie artificial

Metode directe (gur la gur, gur la nas) Art.33. Metodele directe se pot ncepe imediat ce salvatorul atinge victima i i cur gura de eventualele materii care ar putea bloca cile respiratorii, fr ca s fie nevoie s i schimbe poziia. Pe ct posibil, accidentatul va fi aezat pe spate, pe o suprafa solid i dreapt. Este interzis aplicarea metodelor directe n caz de stop respirator aprut n intoxicaii cu gaze i vapori.

Art.34. La executarea respiraiei artificiale gur la gur (fig.47), salvatorul va proceda astfel: se asigur c sunt deschise cile respiratorii ale victimei; dac aceasta are protezdentar, care mpiedic fluxul de aer, i se scoate proteza; i strnge nrile ntre degetul mare i arttor, inspir adnc, deschide gura larg, plasnd-o deasupra gurii accidentatului, n condiiile unei bune etanri, i sufl uor n gura acestuia; dup fiecare insuflare, ridic gura de pe faa victimei, pentru a permite aerului s ias i pentru a privi, asculta i sesiza circulaia aerului din gur, nas i micarea toracelui; se continu, pstrnd ritmul de 12 respiraii pe minut.

Fig.4. Respiraia gur la gurFig.5. Respiraia gur la gur astuparea nasului cu obrazul astuparea nasului cu degetele.

Fig.6. Respiraia gur la gurFig.7. Respiraia gur la gur insuflarea aerulu verificarea micrilor toracelui n plmnii victimei.Art.35. Metoda gur la nas se va folosi dac exist vtmri ale gurii sau cnd nu este posibil acoperirea ei complet. Se procedeaz la fel ca la metoda gur la gur, insuflnd aer prin nasul accidentatului. Se rstoarn capul spre spate cu o mn, se ridic brbia cu cealalt mn, folosind degetul mare pentru a nchide gura victimei i se aplic dou insuflaii pentru a permite aerului s ias prin expiraie. Dac aerul intr n plmni i pulsul este prezent, se continu n acelai mod ca la metoda gur la gur.

Metode indirecte (apsare pe spate brae ridicate, apsare pe piept brae ridicate)Art.36. n cazul vtmrilor grave ale gurii i feei sau al otrvirii cu gaze toxice se vor folosi metodele indirecte (manuale) de respiraie artificial.Art.37. Metoda apsare pe spate brae ridicate (metoda Holger-Nielsen) nu se execut n cazul persoanelor obeze, al femeilor cu stare de graviditate avansat sau al accidentailor cu rni la gt, spate sau membrele superioare. Manevrele care trebuie efectuate sunt urmtoarele (fig.8):

Fig.8. Metoda Holger Nielsen

se plaseaz victima cu faa n jos, cu fruntea sprijinit pe minile aezate una peste alta i cu capul ntors cu grij ntr-o parte; salvatorul se aeaz cu un genunchi lng capul accidentatului i cu cellalt picior nainte, pentru a asigura o poziie stabil; salvatorul pune minile pe spatele accidentatului, cu palmele pe aceeai linie cu axila (subsuoara) sa i degetele rsfirate, pstrnd braele drepte; ciclul de respiraie trebuie s dureze aproximativ 5 secunde, pentru a se asigura o frecven de 12 respiraii pe minut, i va avea 4 faze: faza de compresie (expiraia): salvatorul pstreaz braele drepte, se balanseaz uor n fa, pn cnd braele sunt verticale, apoi se apas cu greutatea corpului pe spatele victimei, doar att ct s se evacueze aerul din plmni; n timpul procedurii numr: 1-1000, 2-1000 ...; faza 1 de tranziie: salvatorul revine n poziia iniial, cobornd minile peste umerii victimei, prinznd-o de brae deasupra umerilor i continund numrtoarea:3-1000...;

faza de dilatare (inspiraie): salvatorul execut un balans napoi, ridicnd i trgnd de umerii accidentatului pn cnd simte o tensiune; braele trebuie s fie drepte, nefiind nevoie ca toracele victimei s se ridice de la sol; n acest timp se numr: 4-1000, 5-1000; faza 2 de tranziie: minile se duc napoi pe spatele victimei, cu palmele pe aceeai linie cu subsuorile pentru a rencepe faza de compresie.Art.38. Metoda apsare pe piept brae ridicate (metoda Sylvester) se folosete pentru persoane obeze, femei n stare avansat de graviditate sau n alte cazuri care nu permit aezarea cu faa n jos. Metoda nu este indicat n cazul accidentailor cu rni ale gtului, spatelui sau membrelor superioare. Manevrele care trebuie executate sunt (fig.9):se aeaz victima pe spate, pe o suprafa rigid, cu gtul ntins i o ptur rulat sub umeri, ndeprtndu-se orice ar putea bloca gtul sau gura; minile i se pun pe piept, paralel, una sub alta;salvatorul se aeaz n genunchi, de o parte i de alta a capului victimei;cu braele drepte, salvatorul apuc pumnii victimei i le ncrucieaz deasupra prii de jos a sternului (toracelui); ciclul de respiraie trebuie executat aa nct s se asigure o frecven de aproximativ 12 respiraii pe minut i va cuprinde 3 faze: faza de compresie (expiraia) se apuc ferm ambii pumni ai victimei, se balanseaz n fa, apsndu-se cu greutatea corpului pe toracele su, pentru a-i evacua aerul din plmnii, numrnd 1-1000, 1-2000; faza de dilatare (inspiraia) salvatorul se balanseaz napoi, sprijinindu-se pe clcie, ntinde braele victimei n sus i spre exterior pentru o dilatare complet, numrnd 3-1000, 4-1000; faza de tranziie se readuc pumnii victimei pe piept n poziia iniial, n timp ce se numr: 5-1000;pstrnd ritmicitatea, se reiau cele trei faze ale ciclului de respiraie. Apsarea se reduce n cazul persoanelor slabe, fragile; trebuie avut n vederepermanent riscul fracturrii coastelor.

Fig.9. Metoda Sylvester

3.3. Reanimarea cardio-respiratorie (RCR)

Art.39. Pentru reanimarea unei persoane aflat n stop respirator i cardiac, se va aplica RCR, realizndu-se urmtoarele ase faze de intervenie:a) aprecierea capacitii de rspuns a victimei: se bate sau se scutur uor umrul victimei, concomitent cu ntrebarea V simii bine?, pentru a stabili dac este sau nu contient;b) deschiderea (eliberarea) cilor respiratorii: se deschid cile respiratorii folosind metoda rsturnarea capului ridicarea brbiei sau mpingerea mandibulei fr rsturnarea capului; se verific respiraia; dac stopul respirator a fost cauzat de obstrucia cilor respiratorii, se efectueaz manevra Heimlich sau se extrage manual corpul strin; cile respiratorii se menin deschise, o a doua persoan putnd ine capul victimei nclinat ctre spate, n timp ce salvatorul efectueaz respiraia artificial;c) verificarea existenei respiraiei: se urmrete orice micare de aer pe o durat de 35 secunde;d) ventilarea plmnilor: se realizeaz timp de 11,5 secunde pentru fiecare insuflare i cu pauze pentru a permite victimei s expire, astfel nct s se execute 12 cicluri respiratorii pe minut; cnd este confirmat absena respiraiei, se ncepe cu dou respiraii; pe durata RCR, respiraiile ulterioare se coordoneaz i cu compresiile toracelui, ntr-un raport dependent de numrul de salvatori:un salvator dup fiecare secven de 15 compresii se aplic 2 respiraii ntr-un raport de 15:2;doi salvatori dup fiecare secven de 5 compresii se aplic 1 respiraie, ntr-un raport de 5:1. e) verificarea existenei pulsului (: se apas uor zona corespunztoare cu degetele 2-4, evitndu-se compresia arterei, fr grab, pentru detectarea chiar i a unui puls slab i neregulat; f) masaj cardiac extern (M.C.E., compresia toracelui).

Art.40. Masajul cardiac extern (fig.1014) se realizeaz astfel:se aaz victima pe o suprafa plan i tare; i se ridic membrele inferioare;salvatorul ngenuncheaz pe o parte a victimei, n dreptul umrului acesteia; mna cea mai apropiat de picioarele victimei se folosete pentru marcarea zonei de intervenie; se localizeaz marginea inferioar a cutiei toracice a victimei cu degetele arttor i mijlociu ale minii; cu aceste degete se urmrete conturul coastelor pn la plexul solar, n locul unde coastele ntlnesc sternul; se las degetul mijlociu n dreptul plexului solar i se plaseaz arttorul deasupra acestuia, pe terminaia inferioar a sternului; se poziioneaz cealalt mn lng degetul arttor, astfel nct podul palmei s fie aezat de-a lungul sternului, cu degetele ridicate transversal pe piept; mna folosit pentru marcare se aaz peste cealalt cu degetele paralele i ridicate sau nlnuite;

Fig.10. Masajul cardiac extern (compresia toracelui)

Art.41. Se aplic presiunea (apsarea) n jumtatea inferioar a sternului, pe lungime, exercitnd suficient for pentru a comprima pieptul ntre 3,8 i 5,0 cm; este interzis s se aplice presiuni asupra coastelor i asupra vrfului sternului; presiunea se aplic vertical pe stern, numai prin intermediul podului palmelor, cu umerii poziionai deasupra minilor i coatele blocate, astfel nct braele s fie perfect ntinse; n aceast poziie, folosind greutatea corpului, se oprete complet apsarea pentru a permite sngelui s inunde inima, dar se pstreaz minile n poziia iniial, cu contact uor cu toracele;Art.42 se repet cele dou faze (apsare i relaxare) ritmic, aa nct durata lor s fie egal; se folosete orice metod mental pentru a menine un ritm constant (de exemplu, numrtoarea de tipul: i unu, i doi, i trei .a.m.d.);Art.43 Se fac pauze dup 5 sau 15 apsri pentru ventilarea plmnilor sau pentru a schimba cu un alt salvator; se marcheaz din nou poziia, folosind aceeai tehnic pentru poziionarea minilor, dac acestea au fost deplasate pentru ventilarea plmnilor.

Fig. 11. Masajul cardiac extern. Marcarea zonei de intervenie.a urmrirea conturului coastelor; b degetul mijlociu la plexul solar, c - poziionarea minilor

Fig. 12. Masajul cardiac externa pregtit pentru compresie; b compresia toracelui.

Fig.13. Reanimarea cardio Fig.14. Reanimarea cardio-resp. 2 salvatori respiratorie

4. Primul ajutor n caz de oc

Art.44. Pn la obinerea asistenei medicale, victimei n stare de oc i se aplicurmtoarele msuri de prevenire a instalrii i evoluiei ocului: se trateaz cauzele evidente ale ocului, precum i sngerarea, fracturile i arsurile; se linitete i se ncurajeaz victima; se controleaz pulsul i tensiunea arterial; victima trebuie micat cu grij, pentru a nu-i provoca dureri; se dezgolete victima n jurul cefei, al pieptului, taliei;

Art.45 se previne pierderea cldurii corpului victimei, punnd pturi sub i deasupra ei, dar fr a o supranclzi; nu trebuie folosite sticle cu ap fierbinte, ptur electric etc., dect la recomandarea medicului; nu i se d nimic pe gur unei persoane aflate n stare de incontien sau de oc sever. Dac victima se plnge de sete i se umezesc buzele.Art.46. Accidentatul se va poziion aastfel nct s i se asigure confort maxim,pe ct posibilpe spate (fig.15), cu capul mai jos i membrele inferioare ridicate cu 1530 cm. Dac victima are o fractur pelvian, se va menine ntins pe spate, preferabil pe o brancard. Victimele care au suferit rniri la torace, care au o boal pulmonar sau care tocmai au suferit un atac de cord, vor fi aezate semiculcat, n capul oaselor. Accidentaii n stare de incontien sau care dau semne de vom trebuie plasai n poziie de siguran, conform prevederilor capitolului 6, seciunea 15, din prezentele instruciuni.

Fig. 15. Poziia victimei n caz de oc (victima contient)

5. Plgi i hemoragii

Art.47. Pentru prevenirea infeciilor n cazul accidentelor care provoac plgi, trusele de prim ajutor vor fi prevzute cu urmtoarele materiale: comprese sterile, vat, fei, leucoplast; alcool sanitar, tinctur de iod sau metosept; ap oxigenat sau tablete de perogen (10 tablete/200 ml ap); soluie de cloramin (4 tablete/1 l ap); soluie de permanganat de potasiu1; rivanol 1%; tinctur de iod; ap fiart 30 minute i rcit; medicamente analgezice: algocalmin, antinevralgic etc.

Fig. 16. Curarea i dezinfectarea plgii.

Art.48. La acordarea primului ajutor n caz de plag: nu se va pansa rana dect cu materiale din trusa medical; nu se va neglija o hemoragie important, pierzndu-se timpul cu pregtirea materialelor pentru pansat; dac sngele nete din plag sau se scurge ntr-o cantitate apreciabil, primul ajutor se va adresa hemoragiei;Art.49 Corpii strini care nu pot fi nlturai cu ap oxigenat se vor lsa pe loc; se va proceda aa nct s nu se accentueze durerea victimei; nu se vor turna pe plag substane antiseptice iritante (alcool, tinctur de iod);

Art.50. Nu se terge rana cu comprese; se va proceda lin i blnd, fr gesturi dezordonate i inutile; nu se aplic pe rana proaspt substane grase (alifii sulfamidate sau cu antibiotice); Art.51 persoana care acord primul ajutor se va spla nti bine pe mini; la fel va proceda i dup acordarea primului ajutor, cnd se va spla i pe orice poriune care a venit n contact cu sngele rnitului; nu trebuie s se tueasc sau s se respire direct deasupra plgii; nu se atinge rana sau partea bandajului care va veni n contact cu aceasta; se acoper rana ct mai repede cu un pansament steril sau mcar cu unul care este curat. Art.52. Acordarea primului ajutor n caz de plag ncepe cu prevenirea suprainfectrii, aplicndu-se urmtoarele msuri, n ordine: se cur zona cu o comprese sterile, pornind de la marginile plgii spre pielea sntoas; este interzis s se utilizeze vat; se spal pielea din jur utiliznd substane detergente (spun lichid, bromocet, benzin etc.); se dezinfecteaz pielea din jurul plgii cu sub-stane antiseptice (alcool, tincturde iod, rivanol), folosind comprese sterile; se va evita ptrunderea soluiei n plag;Art.53. Dac este cazul, se toarn ap oxigenat peste plag, pentru a ndeprta eventualii corpi strini; numai pentru corpii strini superficiali i care nu sunt ndeprtai de lichidul turnat, se poate ncerca extragerea cu pensete sterile (eventual sterilizate la flacr) sau cu degetele (unghiile), dup o bun dezinfectare (alcool, tinctur de iod, ap i spun); ulterior, rana se dezinfecteaz din nou, cu o soluie de cloramin, permanganat de potasiu, rivanol sau ap oxigenat;Art.54. Dac rana este situat ntr-o zon proas, se va realiza, dac este posibil, o brbierire a zonei din jurul plgii, dup care se va dezinfecta din nou pielea din jurul rnii cu alcool, tinctur de iod etc.; se acoper plaga cu un strat de comprese sterile, se adaug eventual un strat de vat, dup care se efectueaz bandajarea;

Fig.17. Aplicarea pansamentului

Art.55 La rnile care sngereaz, straturile de comprese i vat vor fi mai groase; nainte de bandajare, pe pansamentul aplicat se va pune o fie nederulat, peste care se aplic bandajul ct mai strns; dac sngele mbib mai departe pansamentul i nu se oprete, se vor aplica msuri de oprire a hemoragiei.Art.56. Este interzis sutura rnilor de alte persoane dect cadrele sanitare.

5.1. Contuzii, vnti

Art. 57. n cazul contuziilor i al vntilor, se va aplica o compres rece sau o pung cu ghea (n reprize de 15 minute), persoana vtmat va fi culcat i i se va ridica membrul rnit. Se mai poate turna din cnd n cnd ap rece peste compres sau aceasta poate fi nlocuit cu o alta.Art.58. Compresa rece se poate realiza prin nmuierea unui prosop n ap rece, stoarcerea lui de excesul de ap i nfurarea n jurul prii afectate.Art.59. Punga cu ghea poate fi pregtit astfel: se umple o pung de plastic sau de cauciuc cu ghea spart, apoi se scoate aerul din ea i se nchide bine, ca s nu se scurg apa. Punga se nvelete ntr-un prosop i se aplic cu atenie pe ran, n reprize de 15 minute. Schimbai gheaa dac e necesar. Este interzis s se aplice punga cu ghea direct pe piele.

5.2. Plgi minore cu sngerri

Art.60. Plgile minore cu sngerri mici juliturile, tieturile mici i zgrieturile minore vor fi splate cu ap de la robinet i spun, dac sunt murdare, dup care se terg cu tifon steril i se acoper cu pansament special preparat sau improvizat.

5.3. Plgi grave cu sngerare abundentArt.61. n cazul plgilor grave cu sngerare abundent este necesar o apsare continu i direct. Dac rana este mai mare i marginile sunt desfcute, acestea se vor apropia marginile nainte de a apsa. Dac n ran nu se gsesc corpuri strine, se acord primul ajutor dup regulile pentru hemostaz.

5.4. Plgi cu un corp strin nfipt

Art.62. Dac plaga prezint un corp strin nfipt, nu se va modifica poziia i nu se vor scoate obiectele adnc nfipte n ran. Se bandajeaz rana de jur mprejurul obiectului, pentru a mpiedica deplasarea lui, cu un bandaj care s preseze pe locul ce nconjoar obiectul, s imobilizeze membrul i s mpiedice o rnire suplimentar.

Art63. Dac obiectul nfipt este mic i nu iese prea mult din ran: se acoper uor rana i obiectul cu pansament, fr a se apsa pe obiect; se face un bandaj circular suficient de mare nct s acopere toat rana; se pune bandajul pe pansament astfel nct obiectul s nu fie presat; se nfoar bandajul cu o fa ngust.

Art.64. Dac obiectul este lung i a rmas mult afar din ran se face un pansament n jurul obiectului pentru a acoperi rana; se pun n jurul obiectului comprese pentru a-l mpiedica s se mite; se fixeaz compresele cu un bandaj ngust, fr s se exercite presiune asupraobiectului nfipt.

5.5. Plgi prin nepare

Art.65. Mai ales dac rana este la torace sau abdomen, plgile nepate se vor trata cu mult atenie: se controleaz sngerarea i se d primul ajutor pentru dezinfectarea i pansarea rnii; pentru msurile ulterioare se solicit intervenia unui cadru sanitar.

5.6. Plgi prin strivire

Art.66. Chiar dac rnitul nu prezint semne i simptome de oc la scoaterea de la locul accidentului, n caz de plag prin strivire trebuie acordat imediat primul ajutor pentru a mpiedica instalarea i agravarea ocului: se protejeaz victima fa de alte circumstane de accidentare; se oprete sngerarea (sngerrile); se aplic pungi de ghea pe zona rnit; se aplic manevrele specifice de prevenire a apariiei i instalrii ocului.

5.7. Plgile palmei

Art.67. Dac rana este de-a latul palmei (transversal fig.18), aceasta se acoper cu un pansament gros, se ndoaie degetele peste pansament ca s se formeze pumnul i s apese pe ran. Se bandajeaz mna nchis cu un bandaj triunghiular, cu centrul pe interiorul ncheieturii pumnului, se aduc capetele de jur mprejurul dosului minii ca s se ncrucieze n diagonal peste degete i se leag n jurul ncheieturii. Se ridic i se sprijin mna ntr-o earf.

Fig.18. Primul ajutor pentru o Fig. 19. Primul ajutor pentru o plag transversal a minii. plag longitudinal a minii

Art.68. Dac rana este longitudinal (de-a lungul palmei, fig.19), se pune pansamentul pe aceasta i se bandajeaz mna cu degetele ntinse. O fa aplicat n jurul minii va menine rana nchis. Se ridic i se sprijin mna cu o earf.

5.8. Plgile abdomenului

Art.69. Metoda de pansare a unei rni abdominale se alege astfel: dac organele nu sunt ieite n afar, se aplic un pansament pe ran i se bandajeaz strns; dac organele ies n afar, nu trebuie ncercat reintroducerea lor; se acoper rana i organele ieite cu un pansament umed mare sau cu un prosop moale umed i apoi se bandajeaz fr a strnge; nu se administreaz nimic bolnavului pe gur; dac rnitul tuete sau vomit, se sprijin abdomenul cu bandaje late; se asigur transportul victimei la o unitate medical de specialitate.

5.9. ngrijirea segmentelor amputate

Art.70. Prile amputate complet sau parial trebuie conservate, indiferent de condiia n care se afl, i duse la spital mpreun cu rnitul.Dac partea este amputat parial, se va menine ct mai aproape posibil de poziia anatomic normal, se acoper zona cu pansamente sterile, bandajnd-o i sprijinind-o. Se pune o pung de ghea sau o alt compres rece impermeabil pe ran i peste bandajele ce acoper rana

Art.71. Pentru a asigura ngrijirea prii amputate complet, aceasta se nvelete ntr-un pansament curat i umed i se pune ntr-o pung de plastic impermeabil. Punga se sigileaz i se ataeaz un bilet cu data i ora cnd s-a fcut aceasta. Dac nu exist posibilitatea de a umezi pansamentul, se poate folosi un pansament uscat curat. Se pune apoi totul ntr-o alt pung de plastic sau un recipient umplut parial cu ghea sfrmat.

Art.72. Pentru ngrijirea unui dinte smuls se apucFig.20. ngrijirea prii amputate complet

dintele de coroan i nu de rdcin. Se pune cu grij dintele n alveol, dac este posibil, sau ntrun pansament umed ori ntr-un pahar cu ap.

Art.73. Prile amputate nu trebuie curate i nu se vor folosi antiseptic