Cap.5 CAIET DE SARCINI

Instalatii Termice, de Climatizare si de Ventilare

1. GENERALITATI

Obiectul lucrarii

Prezenta documentatie are ca obiect tratarea solutiilor tehnice si specificarea cerintelor de calitate ce trebuie respectate la executia lucrarilor instalatiilor termice,de climatizare si de ventilare necesare obiectivului: „ Extindere Cladire Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii – Louis Turcanu ”; Amplasament: Mun. Timisoara, Piata Regina Maria, nr.2, Jud. Timis.

Instalatia de incalzire si racire: Pentru incalzirea cladirii spitalului se realizeaza o centrala termica noua,

complet echipata si automatizata. Centrala termica este echipata cu doua cazane de pardoseala, cu puterea

termica de 680-740 kW fiecare, care acopera intreg necesarul de caldura al cladirii, necesarul de caldura pentru centralele de tratare a aerului si necesarul de caldura pentru prepararea apei calde menajere. Temperaturile de furnizare ale agentului termic pentru tur/retur sunt 80/60 °C.

In incaperea centralei termice sunt amplasate toate echipamentele necesare pentru o buna functionare: doua cazane cu arzator cu functionare pe gaz, cu puterea termica de 680-740 kW fiecare, cos de fum pentru cele doua cazane, butelie de egalizare a presiunilor, boiler trivalent cu capacitatea de 3000 litri pentru preparare apa calda menajera, vas de expansiune inchis pentru circuitul sanitar, vase de expansiune inchise pentru circuitele de incalzire, vase de expansiune inchise pentru cazane, modul de automatizare, electropompe cu turatie variabila pentru vehicularea agentului termic.

Pentru prepararea apei calde pe timp de vara, pentru a se reduce costurile cu energia si pentru a se reduce emisiile poluante, se realizeaza si un sistem solar cu panouri solare cu tuburi vidate legate la boiler. Acest sistem solar are in componenta cca. 20 de panouri solare, grupuri de pompare solare, vase de expansiune solare, module de automatizare.

Pentru situatiile extraordinare, atunci cind centrala termica nu va fii functionala din diverse motive, se propune realizarea unei legaturi la punctul termic zonal la care sunt legate si celelalte corpuri de cladire existente in incinta spitalului de copii. Proiectarea si executia acestei legaturi nu fac parte din prezenta documentatie, ele vor fi realizate de catre furnizorul de agent termic local, si anume Colterm Timisoara. Pentru realizarea legaturii la punctul termic zonal, documentatia tehnica realizata pentru centrala termica nou proiectata va fi inaintata catre comisia tehnica a Colterm in vederea avizarii acesteia.

Incalzirea spatiilor din cladire se realizeaza cu aer cald 100% proaspat cu ajutorul centralelor de tratare a aerului in blocul operator, saloanele ATI si laboratoarele de la etajul 1. In bai, pe holuri si in incaperile de depozitare sau alte incaperi cu importanta redusa incalzirea se realizeaza cu ajutorul corpurilor de incalzire statice. In celelalte incaperi, marea majoritate a incaperilor, incalzirea si racirea se realizeaza cu ventiloconvectori carcasati de tavan cu 2 tevi.

Agentul termic de racire necesar pentru alimentarea bateriilor de racire ale centralelor de tratare a aerului este furnizat de catre o unitate compacta, numita chiller, amplasat pe terasa cladirii, alaturi de centralele de tratare a aerului. Acest chiller, cu capacitatea de racire de cca. 310 kW, este complet echipat, inclusiv cu:

modul hidraulic, grup de pompare, sistem de recirculare, rezervor tampon, atenuatoare de vibratii, picioare, suporti si cadru metalic pentru sustinere, supape de siguranta, senzor de flux, rezistenta electrica antiinghet. Agentul termic furnizat are temperaturile de functionare tur/retur 7/12°C.

Agentului termic de racire necesar pentru functionarea ventiloconvectoarelor carcasate de tavan folosite pentru racire este furnizat de catre un al doilea chiller, montat pe terasa cladirii, cu capacitatea de racire de cca. 660 kW, care este complet echipat, inclusiv cu: modul hidraulic, grup de pompare, sistem de recirculare, rezervor tampon, atenuatoare de vibratii, picioare, suporti si cadru metalic pentru sustinere, supape de siguranta, senzor de flux, rezistenta electrica antiinghet. Agentul termic furnizat are temperaturile de functionare tur/retur 7/12°C.

La parterul cladirii se afla incaperile pentru tomograf, C.T., RMN si comanda C.T. Incalzirea si racirea acestor incaperi se face cu ventiloconvectori carcasati de tavan cu 4 tevi. Pentru racirea acestor incaperi se foloseste un chiller separat, cu capacitatea de racire de cca. 35 kW, care este complet echipat, inclusiv cu: modul hidraulic, grup de pompare, sistem de recirculare, rezervor tampon, atenuatoare de vibratii, picioare, suporti si cadru metalic pentru sustinere, supape de siguranta, senzor de flux, rezistenta electrica antiinghet. Agentul termic furnizat are temperaturile de functionare tur/retur 7/12°C.

Solutia tehnica adoptata, aceea de a separa racirea acestor incaperi fata de racirea celorlalte incaperi din spital, a fost necesara datorita posibilelor degajari mari de caldura pe timpul iernii ale aparatelor de tomograf si RMN. In mod obisnuit chiller-ele nu functioneaza pe timpul iernii, iar pentru a nu porni chiller-ul cu capacitatea de cca. 660 kW pentru doua sau trei incaperi s-a preferat sa se monteze acest chiller de capacitate mica special pentru acest caz exceptional.

Toate chiller-ele sunt de tip „ silent ”, rezidential, cu nivel de zgomot foarte scazut.

Distributia pentru instalatia de incalzire si racire se face prin tavanul fals al fiecarui nivel al cladirii. Distributia se realizeaza din tevi de otel. Toate tevile se izoleaza cu izolatie de tip tubulara, cu grosimea de 13 mm in cladire. Tevile de la chillere pana in cladire si respectiv pana la centralele de tratare a aerului se izoleaza suplimentar cu izolatie din vata minerala cu grosimea de 50 mm si se protejeaza cu invelitoare din tabla zincata.

Nu este permisa strapungerea stalpilor sau grinzilor de rezistenta. Aerisirea instalatiei se face cu ajutorul aerisitoarelor automate, montate in cele

mai inalte puncte ale instalatiei si in centrala termica. Dilatarea tevilor care alcatuiesc distributia se realizeaza prin autocompensare,

realizata prin configuratia retelei, si prin compensatoare de dilatare. La trecerile prin pereti si plansee, conductele instalatiei sunt prevazute cu tevi

de protectie. Golurile care rezulta in urma montarii traseelor de instalatii se izoleaza cu tuburi din spuma PE.

Pentru o functionare corecta a instalatiilor de incalzire si racire este absolut necesara echilibrarea hidraulica a retelelor. Pentru a se realiza o echilibrare hidraulica corecta se monteaza vane de echilibrare atit in centrala termica, pe fiecare traseu de tur, cit si pe circuite acolo unde este necesar.

Tevile de la chiller pana in cladire se vor izola cu izolatie tip cochilie de 19 mm si suplimentar cu izolatie din vata minerala cu grosimea de 50 mm, apoi vor proteja cu invelitoare din tabla zincata.

Pentru echilibrarea hidraulica a instalatiei de alimentare cu agent termic apa calda 80/60°C si agent termic apa rece 7/12°C, s-au luat urmatoarele masuri:

- Alimentarea radiatoarelor si alimentarea ventiloconvectorilor se va face

separat, datorita pierderilor de presiune diferita a radiatoarelor fata de ventiloconvectoare. Alimentarea se va face conform pieselor desenate.

- Radiatoarele vor fi echipate cu robinet cu dublu reglaj si cap termostatat cu dublu reglaj pe tur, cu robinet cu dublu reglaj pe retur.

- Toti ventiloconvectorii vor avea cite doua vane de echilibrare Dn 20, una pe retur agent termic apa calda 80/60°C si una pe retur agent termic apa rece 7/12°C, conform pieselor desenate.

NOTA: Dupa finalizarea executiei instalatiilor de incalzire si racire interioare, OBLIGATORIU se vor echilibra hidraulic toate armaturile prezentate mai sus. Nu este permisa strapungerea stalpilor sau grinzilor de rezistenta. Aerisirea instalatiei se va face cu ajutorul aerisitoarelor automate, montate in

cele mai inalte puncte ale instalatiei, conform pieselor desenate. Dilatarea tevilor care alcatuiesc distributia se va realiza prin autocompensare,

realizata prin configuratia retelei. La trecerile prin pereti si plansee, conductele instalatiei vor fi prevazute cu tevi

de protectie. Golurile care vor rezulta in urma montarii traseelor de instalatii se vor izola cu tuburi din spuma PE.

Corpurile de incalzire: vor fi radiatoare din otel si se vor amplasa conform

planselor. Radiatoarele din otel cu imaltimea de 600mm, se vor monta pe perete, sub

ferestre daca este posibil, la o inaltime de 200 mm de pardoseala si 30 mm fata de perete cu lungimi diferite in functie de necesarul de caldura al spatiului si puterea termica a radiatoarelor, conform pieselor desenate. Radiatoarele cu lungimi de peste 1m se vor racorda cu circulatia agentului termic sus-jos in diagonala, iar cele sub 1m se pot racorda si in aceeasi parte. Consumuri termice minime s-au asigurat pe langa alte elemente si prin inchiderile cu geam termoizolant a golurilor de pe fatadele cladirii si folosirea de straturi termoizolatoare la acoperis si pereti exteriori. Instalatia de ventilare si tratare aer pentru bloc operator: La nivelul etajului doi este zona Blocului Operator, format din 3 sali de operatie inpreuna cu incaperile necesare asigurarii unui flux corespunzator. Pentru asigurarea conditiilor necesare din punct de vedere al climatului se realizeaza in aceste incaperi tratarea separata a aerului, cu aport de aer proaspat in proportie de 100%. Salile de operatie sunt considerate „ camere curate ” si impun conditii speciale ale climatului interior, cu temperatura si umiditate controlata, iar nivelul de puritate al aerului trebuie sa fie foarte ridicat. Pentru a asigura microclimatul necesar si aportul de aer proaspat in blocul operator vom folosi doua centrale de tratare a aerului. Una din centrale, cu capacitatea de cca. 11.000 mc/h, este folosita pentru doua sali de operatie si incaperile necesare asigurarii fluxului corespunzator acestor doua sali de operatie.

A doua centrala, cu capacitatea de cca. 6.700 mc/h,este folosita pentru a treia sala de operatii si incaperile necesare asigurarii fluxului corespunzator acestei sali de operatie.

Aceste doua centrale de tratare a aerului sunt echipamente speciale pentru unitati spitalicesti, cu peretii netezi pentru a nu se depune impuritati si pentru o intretinere facila si cu un nivel de zgomot foarte scazut.

Centralele de tratare a aerului au in componenta ventilatoare cu turatie

variabila, baterie de preincalzire a aerului, recuperator de caldura, filtru de aer treapta 1, filtru de aer treapta 2, baterie de racire, baterie de incalzire, umidificator, dezumidificator, atenuatoare de zgomot, suporti, automatizare.

Tubulatura pentru transportul aerului de la centrala de tratare a aerului pana la unitatile de introducere si evacuare a aerului este din tabla zincata cu laturile plane pentru a nu se depune impuritati pe peretii tubulaturii si pentru intretinere facila. Pe tubulatura se monteaza atenuatoare de zgomot si clapete motorizate de reglaj al debitului de aer. Toate tubulaturile se izoleaza.

Aerul introdus in interiorul salii de operatie trece prin trei trepte de filtrare, doua trepte la nivelul centralei de tratare a aerului, iar a treia treapta este la nivelul unitatii de introducere a aerului in sala de operatie.

Pentru introducerea aerului in interiorul salii de operatie se foloseste o unitate de introducere a aerului destinata in special salilor de operatii, amplasat deasupra campului operator. Aceasta unitate are filtru de inalta clasa, tip HEPA.

Pentru evacuarea aerului din salile de operatii se folosesc grile de evacuare montate la nivelul pardoselii si la nivelul tavanului, cu proportia de evacuare 75% la nivelul pardoselii ( 10 – 15 cm de la pardosea ) si 25% la nivelul tavanului.

Sala de operatie este in suprapresiune ( 10 – 20 Pa ) fata de restul incaperilor, pentru a se evita contaminarea cu orice fel de impuritati. In toate incaperile din blocul operator se mentin sub control presiunile de aer, in asa fel incat incaperea cu un grad mai ridicat de puritate a aerului sa fie in suprapresiune fata de incaperile din vecinatate cu un grad mai redus de puritate a aerului.

Pentru a se putea realiza un control strict al presiunilor din fiecare incapere este necesara folosirea unor sisteme de automatizare capabile sa citeasca toti parametrii din fiecare incapere si sa poata comanda clapetele de reglaj motorizate. Temperatura interioara se regaseste in marja 20 – 24°C Umiditatea interioara se regaseste in marja 30 – 60% Temperatura exterioara vara se considera in marja 38 – 40°C Umiditatea exterioara vara se considera in marja 40 – 50% Temperatura exterioara iarna se considera –15°C Umiditatea exterioara iarna se considera in marja 85 – 95%

Instalatia de ventilare si tratare aer pentru saloanele ATI: La nivelul etajului doi avem zona saloanelor ATI. Pentru asigurarea conditiilor

necesare din punct de vedere al climatului s-a realizat in aceste incaperi tratarea separata a aerului, cu aport de aer proaspat in proportie de 100%. Saloanele ATI sunt considerate „ camere curate ” si impun conditii speciale ale climatului interior, cu temperatura si umiditate controlata, iar nivelul de puritate al aerului trebuie sa fie foarte ridicat. Pentru a asigura microclimatul necesar si aportul de aer proaspat in saloanele ATI am folosit o centrala de tratare a aerului, cu capacitatea de cca. 5.700 mc/h.

Aceasta centrala de tratare a aerului este un echipament special pentru unitati spitalicesti, cu peretii netezi pentru a nu se depune impuritati si pentru o intretinere facila si cu un nivel de zgomot foarte scazut.

Centrala de tratare a aerului are in componenta ventilatoare cu turatie variabila, baterie de preincalzire a aerului, recuperator de caldura, filtru de aer treapta 1, filtru de aer treapta 2, baterie de racire, baterie de incalzire, umidificator, dezumidificator, atenuatoare de zgomot, suporti, automatizare.

Tubulatura pentru transportul aerului de la centrala de tratare a aerului pana la unitatile de introducere si evacuare a aerului este din tabla zincata cu laturile plane

pentru a nu se depune impuritati pe peretii tubulaturii si pentru intretinere facila. Pe tubulatura se monteaza atenuatoare de zgomot si clapete motorizate de reglaj al debitului de aer. Toate tubulaturile sunt izolate.

Aerul introdus in saloanele ATI trece prin trei trepte de filtrare, doua trepte la nivelul centralei de tratare a aerului, iar a treia treapta este la nivelul unitatilor de introducere a aerului in saloane.

Pentru introducerea aerului in saloanele ATI se folosesc unitati de introducere a aerului montate in tavan. Aceste unitati au filtru de inalta clasa, HEPA. Pentru evacuarea aerului din saloanele ATI s-au folosit grile de evacuare montate la nivelul tavanului.

Saloanele ATI sunt in suprapresiune ( 20 – 30 Pa ) fata de restul incaperilor, pentru a se evita contaminarea cu orice fel de impuritati. In toate saloanele ATI se mentine sub control presiunile de aer, in asa fel incat saloanele ATI sa fie tot timpul in suprapresiune fata de holuri si bai. Pentru a se putea realiza un control strict al presiunilor din fiecare incapere este necesara folosirea unui sistem de automatizare capabil sa citeasca toti parametrii din fiecare incapere si sa poata comanda clapetele de reglaj motorizate. Temperatura interioara se regaseste in marja 20 – 24°C Umiditatea interioara se regaseste in marja 40 – 60% Temperatura exterioara vara se considera in marja 38 – 40°C Umiditatea exterioara vara se considera in marja 40 – 50% Temperatura exterioara iarna se considera –15°C Umiditatea exterioara iarna se considera in marja 85 – 95%

Instalatia de ventilare si tratare aer pentru laboratoare: La nivelul etajului unu avem laboratoarele pentru analize medicale. Pentru

asigurarea conditiilor necesare din punct de vedere al climatului s-au realizat in aceste incaperi tratarea separata a aerului, cu aport de aer proaspat in proportie de 100%. Laboratoarele impun conditii speciale ale climatului interior, cu temperatura si umiditate controlata, iar nivelul de puritate al aerului trebuie sa fie foarte ridicat. Pentru a asigura microclimatul necesar si aportul de aer proaspat in laboratoar am folosit o centrala de tratare a aerului, cu capacitatea de cca. 5.500 mc/h.

Aceasta centrala de tratare a aerului este un echipament special pentru unitati spitalicesti, cu peretii netezi pentru a nu se depune impuritati si pentru o intretinere facila si cu un nivel de zgomot foarte scazut.

Centrala de tratare a aerului are in componenta ventilatoare cu turatie variabila, baterie de preincalzire a aerului, recuperator de caldura, filtru de aer treapta 1, filtru de aer treapta 2, baterie de racire, baterie de incalzire, umidificator, dezumidificator, atenuatoare de zgomot, suporti, automatizare.

Tubulatura pentru transportul aerului de la centrala de tratare a aerului pana la unitatile de introducere si evacuare a aerului este din tabla zincata cu laturile plane pentru a nu se depune impuritati pe peretii tubulaturii si pentru intretinere facila. Pe tubulatura se monteaza atenuatoare de zgomot si clapete motorizate de reglaj al debitului de aer. Toate tubulaturile sunt izolate.

Aerul introdus in laboratoare trece prin trei trepte de filtrare, doua trepte la nivelul centralei de tratare a aerului, iar a treia treapta este la nivelul unitatilor de introducere a aerului in laboratoare.

Pentru introducerea aerului in laboratoare se folosesc unitati de introducere a aerului montate in tavan. Aceste unitati au filtru de inalta clasa, HEPA.

Pentru evacuarea aerului din laboratoare s-au folosit grile de evacuare

montate la nivelul tavanului. Laboratoarele sunt in suprapresiune ( 20 – 30 Pa ) fata de restul incaperilor,

pentru a se evita contaminarea cu orice fel de impuritati. In toate laboratoarele se mentin sub control presiunile de aer, in asa fel incat laboratoarele sa fie tot timpul in suprapresiune fata de holuri si bai. Pentru a se putea realiza un control strict al presiunilor din fiecare incapere este necesara folosirea unui sistem de automatizare capabil sa citeasca toti parametrii din fiecare incapere si sa poata comanda clapetele de reglaj motorizate. Temperatura interioara se regaseste in marja 20 – 24°C Umiditatea interioara se regaseste in marja 40 – 60% Temperatura exterioara vara se considera in marja 38 – 40°C Umiditatea exterioara vara se considera in marja 40 – 50% Temperatura exterioara iarna se considera –15°C Umiditatea exterioara iarna se considera in marja 85 – 95%

Instalatia de ventilare si tratare aer pentru saloane prematuri: La nivelul etajului cinci avem saloanele pentru prematuri. Pentru asigurarea

conditiilor necesare din punct de vedere al climatului s-a realizat in aceste incaperi tratarea separata a aerului, cu aport de aer proaspat in proportie de 100%. Aceste saloane de prematuri impun conditii speciale ale climatului interior, cu temperatura si umiditate controlata, iar nivelul de puritate al aerului trebuie sa fie foarte ridicat. Pentru a asigura microclimatul necesar si aportul de aer proaspat in saloanele de prematuri am folosit o centrala de tratare a aerului, cu capacitatea de cca. 9.600 mc/h.

Aceasta centrala de tratare a aerului este un echipament special pentru unitati spitalicesti, cu peretii netezi pentru a nu se depune impuritati si pentru o intretinere facila si cu un nivel de zgomot foarte scazut.

Centrala de tratare a aerului are in componenta ventilatoare cu turatie variabila, baterie de preincalzire a aerului, recuperator de caldura, filtru de aer treapta 1, filtru de aer treapta 2, baterie de racire, baterie de incalzire, umidificator, dezumidificator, atenuatoare de zgomot, suporti, automatizare.

Tubulatura pentru transportul aerului de la centrala de tratare a aerului pana la unitatile de introducere si evacuare a aerului este din tabla zincata cu laturile plane pentru a nu se depune impuritati pe peretii tubulaturii si pentru intretinere facila. Pe tubulatura se monteaza atenuatoare de zgomot si clapete motorizate de reglaj al debitului de aer. Toate tubulaturile se izoleaza.

Aerul introdus in saloanele de prematuri trece prin trei trepte de filtrare, doua trepte la nivelul centralei de tratare a aerului, iar a treia treapta este la nivelul unitatilor de introducere a aerului in laboratoare.

Pentru introducerea aerului in saloanele de prematuri se folosesc unitati de introducere a aerului montate in tavan. Aceste unitati au filtru de inalta clasa, HEPA.

Pentru evacuarea aerului din saloanele de prematuri s-au folosit grile de evacuare montate la nivelul tavanului.

Saloanele de prematuri sunt in suprapresiune ( 20 – 30 Pa ) fata de restul incaperilor, pentru a se evita contaminarea cu orice fel de impuritati. In toate saloanele de prematuri se mentin sub control presiunile de aer, in asa fel incat acestea sa fie tot timpul in suprapresiune fata de holuri si bai. Pentru a se putea realiza un control strict al presiunilor din fiecare incapere este necesara folosirea unui

sistem de automatizare capabil sa citeasca toti parametrii din fiecare incapere si sa poata comanda clapetele de reglaj motorizate. Temperatura interioara se regaseste in marja 20 – 24°C Umiditatea interioara se regaseste in marja 40 – 60% Temperatura exterioara vara se considera in marja 38 – 40°C Umiditatea exterioara vara se considera in marja 40 – 50% Temperatura exterioara iarna se considera –15°C Umiditatea exterioara iarna se considera in marja 85 – 95%

Instalatia de ventilare si tratare aer pentru zona prosectura: La nivelul demisolului avem zona prosectura, formata din sala autopsie si laborator histopatologie. Pentru asigurarea conditiilor necesare din punct de vedere al climatului s-a realizat in aceste incaperi tratarea separata a aerului, cu aport de aer proaspat. Pentru a asigura microclimatul necesar si aportul de aer proaspat in sala de autopsie si laboratorul de histopatologie am folosit o centrala de tratare a aerului, cu capacitatea de cca. 2.400 mc/h.

Aceasta centrala de tratare a aerului este un echipament special pentru unitati spitalicesti, cu peretii netezi pentru a nu se depune impuritati si pentru o intretinere facila si cu un nivel de zgomot foarte scazut.

Centrala de tratare a aerului are in componenta ventilatoare cu turatie variabila, recuperator de caldura, filtru de aer treapta 1, filtru de aer treapta 2, baterie de racire, baterie de incalzire atenuatoare de zgomot, suporti, automatizare

Tubulatura pentru transportul aerului de la centrala de tratare a aerului pana la unitatile de introducere si evacuare a aerului este din tabla zincata. Pe tubulatura se monteaza atenuatoare de zgomot si clapete de reglaj al debitului de aer. Toate tubulaturile sunt izolate.

Pentru introducerea aerului in sala de autopsie si laboratorul de histopatologie s-au folosit unitati de introducere a aerului montate in tavan.

Pentru evacuarea aerului din sala de autopsie si laboratorul de histopatologie s-au folosit grile de evacuare montate la nivelul tavanului.

Sala de autopsie si laboratorul de histopatologie este in depresiune fata de restul incaperilor, pentru a se evita iesire de mirosuri sau impuritati. Temperatura interioara se regaseste in marja 20 – 24°C Temperatura exterioara vara se considera in marja 38 – 40°C Umiditatea exterioara vara se considera in marja 40 – 50% Temperatura exterioara iarna se considera –15°C Umiditatea exterioara iarna se considera in marja 85 – 95%

Instalatia de ventilare pentru grupuri sanitare si vestiare: In grupurile sanitare de la fiecare salon si in grupurile sanitare de pe holuri care nu beneficiaza de ventilare naturala s-a prevazut un sistem de evacuare organizata a aerului viciat. In fiecare grup sanitar care nu beneficiaza de ventilare naturala se monteaza un ventilator de capacitate mica, 140 – 180 mc/h. Aceste ventilatoare evacueaza aerul viciat in coloane de tubulatura zincata circulara, iar la capatul acestor coloane se amplaseaza ventilatoare de capat, pe terasa, de capacitate mare.

In vestiarele care nu beneficiaza de ventilare naturala se realizeaza o instalatie de ventilare pentru extragerea aerului viciat. In vestiare se monteaza ventilatoare de tubulatura, iar prin tubulatura circulara zincata se elimina aerul viciat in exteriorul cladirii.

2. BREVIAR DE CALCUL

La proiectarea instalatiilor interioare de incalzire s-au avut in vedere recomandarile urmatoarelor normative:

SR 1907-1–97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul.

SR 1907-2–97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul.

Pentru a efectua calculul necesarului de caldura este nevoie sa se cunoasca zona de temperatura si zona eoliana in care se afla cladirea, precum si structura peretilor, pentru calculul rezistentei la transfer termic si a coeficientului de masivitate termica.

Instalatia de incalzire centrala a fost dimensionata avand in vedere pierderile liniare in tronsoane, corpuri de radiator, ventiloconvectoare, in urmatoarele ipoteze, pentru municipiul Arad, jud Arad astfel:

- zona climatica: II temperatura exterioara conventionala de calcul este de - 15ºC.

- zona eoliana IV, viteza vantului v=4 m/s; v4/3 = 6,35 [m4/3/s4/3] - agentul termic vehiculat pentru incalzire este apa calda la parametrii 80-60 ºC,

tur – retur. - temperatura exterioara medie tm=2,8 [°C] - perioada de incalzire 166 zile 22.10 pana la 06.04

Cerintele ambientale sunt urmatoarele : - temperatura interioara de calcul functie de destinatia incaperilor ( inscrise pe

planse ). - umiditatea relativa in functie de destinatia incaperilor : hol φ=50%; in grupuri

sanitare φ=60%; in dusuri φ=70%; - nivelul de zgomot produs de aparate si echipamente tehnice = max 45 db.

Calculul necesarului de caldura Se realizeaza conform STAS 1907-’97 cu anexele 1 si 2. Relatia de calcul

este:

WQAA

QQ ioc

t

1001 , in care:

Q – necesarul de caldura de calcul [W] Qt – fluxul termic cedat prin transmisie [W] Ac – adaosul pentru compensarea suprafatelor reci [-] Ao – adaosul pentru orientare conform SR 1907/1-97 [-] Qi – sarcina termica pentru incalzirea aerului rece infiltrat [W] Necesarul de caldura prin transmisie Se calculeaza cu relatia:

WR

tmxSxQt

0

, in care: m = 1,225 – 0,05D

D – indicele inertiei termice Acest indice Di este dat de relatia:

n

jjj sRD

1

Pentru elementele de constructie lipsite de inertie termica (D<1 usi, ferestre) 1m Pentru elementele de constructie interioare (pereti si plansee interioare) m = 1

S – suprafata elementului de constructie care se determina astfel:

- pentru pereti ca fiind produsul dintre inaltimea peretelui masurata de la nivelul pardoselii finite a nivelului considerat pana la nivelul pardoselii finite a nivelului superior si latimea peretelui masurata la interior; - pentru pardoseli ca fiind produsul dintre lungimea si latimea masurata la interior; - pentru ferestre si usi ca fiind produsul dintre dimensiunile golului.

Δt – diferenta de temperatura dintre temperatura interioara de calcul a incaperii considerate si temperatura exterioara de calcul (pentru pereti exteriori) sau temperatura interioara de calcul din incaperea invecinata (pentru pereti interiori).

Temperatura exterioara de calcul se determina din tabele in functie de zona climatica in care se gaseste localitatea considerata. Temperatura interioara de calcul se determina din tabele in functie de destinatia cladirii si a incaperii.

Pentru incaperile neincalzite temperatura interioara de calcul se determina din tabel in functie de temperatura exterioara de calcul si (sau) rezistenta medie la transfer termic.

R0 – rezistenta globala la transfer termic, se calculeaza cu relatia:

WkmRRRRn

jejio /2

1

in care:

R o – rezistenta la transfer termic a elementului de constructie [m2K/W] R i – rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafatei interioare

[m2K/W] R j – rezistenta la transfer termic a stratului j [m2K/W] n – numarul de straturi ale elementului de constructie considerat R e – rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafatei exterioare

[m2K/W]

WKmRi

i /1 2

WKmRe

e /1 2

R i , R e – din tabele in functie de pozitia elementului de constructie. α i - coeficient de transfer superficial la interior [m2K/W] α e – coeficient de transfer superficial la exterior [m2K/W]

jbj

jRj

[m2K/W]

δ j – grosimea stratului j [m] b j – coeficientul de calitate al stratului j λ j – conductivitatea termica a stratului j [W/(mK)]

cjjjsj 31055.8 [W/(m2K)]

s j – coeficientul de asimilare termica a stratului j [W/(m2K)] ρ j – densitatea stratului j [kg/m3] c j – caldura specifica a stratului j [J/(kgK)] Pentru tamplarie avem reducere de 20% din R; Transferul de caldura prin pardoseli asezate direct pe sol se determina cu

relatia:

WtetiRbc

Sbctpti

Rp

SpQp , in care:

Sp – suprafata pardoselii asezate direct pe sol; Rp – rezistenta la transfer termic prin pardoseala asezata direct pe sol pana la

panza de apa freatica.

WCmp

hp

jbj

jRiRp /2

hp = (2...6) m; tp – temperatura solului, mai precis temperatura panzei de apa freatica, care

se considera ca fiind egala cu 10 0C; ti – temperatura interioara de calcul; te – temperatura exterioara de calcul; Sbc – suprafata benzii de contur; Rbc – rezistenta la transfer termic a benzii de contur si se da in tabele in

functie de adancimea panzei de apa freatica si de grosimea elevatiei fundatiei. Necesarul de caldura prin adaosuri Fluxul termic cedat prin transmisie, Qt, este afectat de urmatoarele adaosuri in

procente: a) A0 – adaosul pentru orientare se aplica in scopul diferentierii necesarului de

caldura de calcul al incaperilor diferit expuse radiatiei solare; b) Ac – adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci, in scopul

corectarii bilantului termic al corpului omenesc in incaperile in care elementele de constructie cu rezistenta specifica redusa, favorizeaza intensificarea cedarii de caldura a corpului prin radiatie.

a) Adaosul pentru orientare, A0, afecteaza numai fluxul termic cedat prin elementele de constructie ale incaperilor cu pereti exteriori supraterani si are valorile date in tabelul de mai jos:

Orientare N NE E SE S SV V NV A0 +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5

Pentru incaperi cu mai multi pereti exteriori, adaosul A0 se stabileste corespunzator peretelui cu orientarea cea mai defavorabila.

b) Adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci, Ac, afecteaza numai fluxul termic prin elementele de constructie ale incaperilor a caror rezistenta termica medie Rm, nu depaseste 10m2K/W.

Adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci se calculeaza in functie de rezistenta medie la transfer termic cu relatia:

WKmQ

CttSRm

t

MeiT /2 , in care:

R m – rezistenta medie la transfer termic a incaperii [m2K/W] ST – suprafata totala a incaperii [m2] Qt – necesarul de caldura prin transmisie pentru incaperea considerata. A c = f (R m) – conform SR 1907/1-97

OBS. A c – nu se prevede pentru casa scarii si pentru incaperile cu R m > 10 [m2K/W] In functie de valoarea lui R m dintr-o diagrama se determina Ac. Nu se ia in

considerare Ac in cazul casei scarilor sau a incaperilor incalzite prin radiatie. Necesarul de caldura pentru compensarea aerului patruns in incapere

WQQQ iii 21 ,max

WnttUSttiLQ eiueii3/4

WA

QttcVCnQ cueipMaoi

10011

WA

QttcVCnQ cueipMaoi

10011

Qi1 – sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara

conventionala de calcul la temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si a ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora, determinata tinand seama de numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic.

Qi2 – sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si a ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora, determinata de viteza conventionala a vantului.

nao – numarul de schimburi orare [h-1] V – volumul incaperii [m3] ρ – densitatea aerului la temperatura de refulare [kg/m3] cp – caldura specifica a aerului la temperatura de refulare [kJ/(kgK)] ti – temperatura aerului interior conform SR-1907/2-97 [0C] te – temperatura aerului exterior conform SR-1907/2-97 [0C] E – factor de corectie, functie de inaltimea cladirii conform SR 1907/1-97 Qu = 0,36 . Su

. n . (ti – te) [W] Su – suprafata usilor exterioare care se deschid [m2] n – numarul deschiderilor usilor exterioare intr-o ora, functie de specificul

cladirii L – lungimea rosturilor mobile; i – coeficient de infiltratie conform SR 1907/1-97, care se determina din tabel

in functie de gradul de permeabilitate la vant al cladirii; raportul dintre suma suprafetelor elementelor mobile exterioare si suma suprafetelor elementelor mobile interioare; tipul tamplariei (lemn sau metal); tipul ferestrei (simple, duble, cuplate sau fixe).

v – viteza conventionala a vantului de calcul (functie de zona eoliana si amplasarea cladirii)

ti, te – temperatura interioara si exterioara de calcul; Su – suprafata usii; U – necesarul de caldura pentru compensarea aerului partus printr-un m2 de

usa la o diferenta de temperatura de 1 0C la o deschidere; n – numarul de deschideri orare ale usii;

nttUS eiu - se neglijeaza

Alegerea corpurilor de incalzire Corpurile de incalzire si racire vor fi radiatoare din otel si ventiloconvectoare

de tavan de tip caseta, pozitionate conform planselor. Radiatoarele au lungimile si inaltimile variate, avand o lungime incepand de la 600 mm pana la 1600 mm, iar inaltime de 600 mm. In dimensionare s-au folosit radiatoare de tip 22. Ventiloconvectoarele au dimensiunile de 575 x 575 mm.

Calculul hidraulic al instalatiei de incalzire si racire interioara Calculul hidraulic al instalatiilor de incalzire interioara s-a efectuat tabelar si

cu program de dimensionare, rezultatele sunt in planse desenate. Dupa realizarea schemei coloanelor se stabileste consumatorul cel mai

dezavantajat respectiv traseul cel mai dezavantajat. Cunoscand presiunea disponibila in punctul de racord se determina pierderea specifica unitara cu relatia:

l

HdaRm

1, in care:

a – ponderea pierderilor locale de presiune si pentru instalatii interioare are

valoarea a = 0.33; Hd – presiunea disponibila in punctul de racord Hd = 300+200n [mmH2O]; ∑ l – lungimea tronsoanelor de la radiatorul cel mai dezavantajat pana in

punctul de racord Obs. Se considera lungimea reala ca fiind determinata de produsul dintre

lungimea masurata pe tur inmultita cu doi. Cunoscand Rm si sarcina termica transportata (Q) din tabele se determina

diametrul conductei, viteza apei si pierderea unitara reala (R). Se calculeaza pierderea liniara de presiune: Δ plin = R .l R – valoarea determinata anterior; l – lungimea de pe tur inmultita cu doi. Se determina coeficientul pierderilor locale de presiune notat cu ∑ξ. Se

calculeaza pierderea locala de presiune Z:

2

2Z

Se calculeaza pierderea totala de presiune pe tronson si pierderea totala de presiune cumulata. Dupa ce s-a dimensionat ultimul tronson (tronsonul de racord) de pe traseul cel mai dezavantajat se efectueaza verificarea la echilibru hidraulic adica Δp≤Hd. 3. NOMINALIZAREA PLANSELOR

1 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Demisol. IT – 01 2 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Parter. IT – 02 3 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Etaj 1. IT – 03 4 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Etaj 2. IT – 04 5 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Etaj 3. IT – 05 6 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Etaj 4. IT – 06 7 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Etaj 5. IT – 07 8 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Etaj 6. IT – 08 9 Instalatii Termice si Climatizare. Plan Terasa. IT – 09

4. DESCRIEREA MATERIALELOR UTILIZATE SI A TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ

4.1. Generalitati

Prezentul capitol trateaza descrierea materialelor, echipamentelor, sistemelor si utilajelor puse in opera, cat si tehnologiile de montaj, transport, de depozitare si receptie.

Sunt descrise si instructiuni ce trebuiesc respectate in timp la intretinerea instalatiilor. Pozitionare exacta a fiecarei componenta a instalatiei in schema de montaj si pe planul de situatie se regaseste in plansele din proiectul tehnic numerotate cu codul IT numerele de la 01 la 08.

4.2. Materiale si produse folosite

Pentru executarea traseelor instalatiei de incalzire si climatizare se folosesc numai materiale omologate si anume:

Circuitele instalatiei de incalzire si racire fitinguri cu montare prin lipire, sudare sau filetare; racorduri olandeze; fitinguri din fonta zincate izolatii pentru conducte din poliuretan tubulare sau saltea autoadeziva.

Corpurile de incalzire si racire: radiatoare de otel cu inaltime de 600 mm si tip 22 de diferite lungimi; ventiloconvectori cu dimensiunile de 575 x 575 mm

Armaturile instalatiei: robineti sferici pentru sectorizare robineti de golire si aerisire robineti de tur cu dublu reglaj, retur cu dublu reglaj si cap termostat supape automate de siguranta, aerisitoare automate, clapete de sens filtre tip Y

Toate materialele, echipamentele si utilajele vor fi insotite de certificat/declaratie de conformitate sau agrement tehnic si de certificat de garantie conform cu legislatia in vigoare. Conductele instalatiilor de incalzire se vor monta in panta asigurandu-se aerisirea si golirea centralizata a instalatiei. Panta minima a conductelor este 2%o respectandu-se normativul I13. Distantele intre punctele de sustinere in functie de diametrul conductei sunt urmatoarele : Diametrul conductei Distanta maxima de fixare 12 x 1 mm 1.0 m 15 x 1 mm 1.20 m 18 x 1 mm 1.30 m 22 x 1 mm 1.50 m 28 x 1 mm 1.70 m 35 x 1,5 mm 2.00 m 42 x 1,5 mm 2.20 m

54 x 2 mm 2.50 m 64 x 2 mm 2.70 m 76 x 2 mm 3.00 m

Schimbarile de directie se vor realiza cu curbe avand raza de curbura egala cu de 3-5 ori diametrul tevii curbate , in cazul tevilor din cupru moale ,folosind clestele de indoit teava ,respectiv cu fitinguri in cazul tevilor semidure si dure ( bare ).

Conductele de incalzire se imbina prin lipitura moale la tevile avand diametrele pana la 28 mm inclusiv, la diametre mai mari imbinarea facandu-se prin lipitura tare.Imbinarile tevilor din cupru cu robinetele cu ventil dublu reglaj , respectiv cu detentoarele corpurilor de incalzire se vor realiza cu ajutorul racordurilor tip “O” cu strangere mecanica , iar pentru realizarea imbinarilor tevilor cu robinetele de trecere si cu ventilele automate pentru aerisirea coloanelor se vor folosi racorduri filetate din bronz . Teava din cupru se va debita perpendicular pe axul acesteia , pe cat posibil fara spanuri, folosind un fierastrau electric special sau un debitator cu role.In cazul folosirii unui fierastrau manual se va indeparta obligatoriu atat spanul exterior cat si cel din interiorul tevii , deoarece acesta reprezinta un obstacol in calea aliajului de lipit , iar lipitura va fi necorespunzatoare. Urmatoarea operatie pregatitoare in vederea imbinarii tevilor este calibrarea acestora , operatie obligatorie in cazul tevilor moi ; tevile semidure necesita calibrare

doar daca au fost supuse unor actiuni mecanice care sa le deformeze sectiunea .Operatia de calibrare se considera reusita daca in urma acesteia fitingul ce se monteaza are un mic joc , fara a se intepeni .In aceste conditii se poate realiza imbinarea tevilor prin lipire capilara. Rostul optim de capilaritate trebuie sa fie cuprins intre 0.05 si 0.2 mm. Lipirea moale sau tare pregatita profesional se executa doar pe suprafete lipsite de impuritati si oxizi . Din acest motiv suprafetele ce urmeaza a fi lipite se vor curata cu stofa abraziva sau cu peria de sarma. Este interzisa folosirea hartiei abrazive. In continuare se aplica pasta decapanta ( fluxul ) pe capatul tevii , iar apoi tevile se imbina folosind un aliaj corespunzator tipului de lipitura. Lipirea moale Materiale pentru lipit : -aliaj staniu-argint DIN 1707 L-Sn Ag 5 -Domeniul de topire : 221-240oC -Culoarea bobinei : galbena -Diametrul firului de lipit : 2mm -aliaj staniu-cupru DIN L-Sn Cu 3 -Domeniul de topire :230-250oC -Culoarea bobinei : neagra sau albastra -Diametrul firului de lipit : 2mm sau 3mm Materiale decapante : -conform DIN EN 29453 F-SW21 : SOLDFLUX 7000 , CLATIN , etc. Lipirea tare Materiale pentru lipit : -cu continut de fosfor :DIN 8531L-Cu Ag 2P , L-Cu Ag 5P , L-Cu Ag 15P -cu continut de argint : DIN 8531 L-Ag34Sn , L-Ag44 , L-Ag45Sn -interval de topire :645-805oC Materiale decapante : -conform DIN 8511 F-SH1 Etapele si lucrarile ce urmeaza a se executa : Pregatirea punctului de lucru Dezafectarea si demontarea instalatiilor si echipamentelor existente Stabilirea traseelor instalatiilor de incalzire si climatizare Aprovizionarea cu materiale si echipamente Executia sliturilor in pereti pentru traseele conductelor, si a golurilor prin pereti si plansee Montarea corpurilor de incalzire si racire; Montarea conductelor si a armaturilor Izolarea conductelor Montarea canalelor de aer, tubulaturii si grilelor de ventilatie Exploatarea instalatiilor de incalzire si racire Masuri de protectia a muncii Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Pregatirea punctului de lucru Inaintea inceperii lucrarilor de executie, executantul este obligat la: studierea si insusirea documentatiei scrise si desenate ; pregatirea locului de munca prin aducerea sculelor si dispozitivelor necesare; intocmirea unui grafic de executie a lucrarilor; organizarea echipelor de lucru pe santier; verificarea aparatelor si echipamentelor aduse pe santier.

In vederea executarii lucrarilor, conducatorul santierului isi organizeaza

punctul de lucru in baraci (sau incaperi) pentru activitatea tehnica, depozitarea si prelucrarea materialelor.

Magazia va fi o incapere in care sa poata fi pastrate materialele necesare pentru 1 – 2 zile de lucru. Magazia unde se vor depozita materialele va fi o incapere inchisa, uscata, curata si bine aerisita.

Stabilirea traseelor instalatiilor de incalzire si climatizare

Inainte de a incepe executia se vor coordona planurile de incalzire si racire cu planurile celorlalte tipuri de instalatii (sanitare, tehnologice, ventilatii, electrice), in vederea corelarii traseelor comune si rezolvarii cat mai rationale a intersectiilor. De asemenea se va face confruntarea cu planurile structurii de rezistenta si arhitectura pentru a se verifica daca este cazul de a preciza dimensiunile golurilor pentru trecere a conductelor.

Unde se constata necesitatea unor abateri semnificative de la traseul propus in proiect se va consulta proiectantul pentru stabilirea altor solutii sau pentru acordul in privinta solutiei propuse de executant. Aprovizionarea si transportul materialelor

Conducatorul punctului de lucru va urmari si va da instructiuni privind modul de aprovizionare si transport al materialelor. Se va urmari sa fie procurate numai materiale si utilaje prevazute in proiect, care sa corespunda cerintelor de calitate prevazute de standardele in vigoare.

La procurarea materialelor si utilajelor se vor solicita producatorului sau furnizorului certificate de calitate si omologare, care sa mentioneze datele tehnice despre materialul sau utilajul aprovizionat, date care sa corespunda cu cele prevazute in proiect.

Manipularea si transportul materialelor se face in incaperi curate si vor fi asezate pe sortimente si dimensiuni pe suprafete plane.

Se va avea grija ca la manipulare, depozitare si transport sa nu se produca lovirea si deteriorarea materialelor.

Pentru adezivi, solventi, vopsele temperatura maxima de depozitare va fi + 15C ; acestea se pastreaza in vase etanse din tabla galvanizata prevazute cu etichete, in incaperi racoroase (+5 C).

Executia sliturilor in pereti pentru traseele conductelor, si a golurilor prin pereti si plansee

Se vor realiza slituri in peretii de caramida pentru pozarea conductelor. La trecerea prin elementele de constructie (pereti sau plansee) tevile vor fi montate in tuburi de protectie care să permită mişcarea liberă a conductelor datorită dilatării şi să asigure protecţia mecanică a conductelor izolate. Tuburile de protectie vor avea diametrul interior mai mare cu 10-20 mm decat diametrul exterior al tevii. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau in planseu.

La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea

finita a peretilor, iar la trecerile prin plansee, tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20 mm si va fi la nivelul partii finite inferioare a planseului.

Trecerile prin fundatii sau pereti exteriori se vor realiza cu masuri speciale de etansare contra infiltratiilor. Pe porţiunile de conducte ce traversează pereţi nu se fac îmbinări.

Montarea corpurilor de incalzire si racire

La montaj se va ţine cont ca soluţiile de ansamblu să satisfacă cerinţele funcţionale, estetice şi economice.

In încăperile în care se monteaza radiatoare din oţel, Pn6 bar, conform dimensiunilor din partea desenata, acestea se vor monta paralel cu pereţii finisaţi.si se vor fixa pe console prinse in perete. Numarul consolelor si a sustinatorilor va fi conform I 13. Distantele de montaj ale radiatoarelor fata de elementele de constructie invecinate vor fi urmatoarele: distanta minima de la pardoseala pana la partea inferioara a corpului de incalzire -12cm , distanta de la partea superioara a corpului de incalzire pana la glaful ferestrei -10 cm, iar distanta intre radiator si peretii laterali ai nisei -10 cm, intre radiator si perete asigurandu-se un spatiu minim de 2,5 cm, recomandat de 5 cm.

Poziţia radiatoarelor va fi orizontală, trebuind a se folosi pentru aliniere o nivelă cu bulă de aer. Racordarea corpurilor de încălzire la sistemul de distribuţie a agentului termic se va face cu racordurile de tur şi retur pe aceeaşi parte a radiatorului sau in diagonala. Racordarea radiatoarelor la conducta de tur se face prin intermediul robineţilor de închidere şi reglare colţar cu cap termostat, iar la conducta de retur se face prin montarea robineţilor de retur (detentori), soluţie obligatorie pentru realizarea echilibrării hidraulice a sistemului.

La partea superioară a fiecărui corp de încălzire se montează câte un robinet manual de aerisire.

Ventiloconvectorii vor fi de tip caseta, si se vor monta in tavanul fals casetat in locul indicat in planse.

Montarea conductelor si a armaturilor

Inainte de inceperea executiei, dupa stabilirea traseelor, toate materialele se vor supune unui control calitativ riguros. In acest scop se va urmari ca toate materialele care intra in opera sa nu prezinte defecte cum ar fi: indoiri, turtiri sau fisuri.

Se incepe cu conductele principale de distributie amplasate aparent in canale tehnice, sub tavane false si ingropat in peretii de caramida sau sapa si se continua cu legaturile la fiecare corp de incalzire si racire. La montare se vor respecta pantele prevazute in normative, pentru a permite golirea instalatiei.

Se va respecta paralelismul si verticalitatea conductelor cu elementele de constructie. Izolarea conductelor

La execuţia lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din “ Instrucţiunile tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de construcţii “ C 142.

Lucrările de izolare vor fi începute numai după ce în prealabil s-au efectuat probele de presiune şi a fost executată curăţarea şi protejarea conductelor cu straturi anticorozive. Izolatiile termice se vor executa folosind termoizolatie flexibila gata

confectionata si vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi de manevră, precum şi în dreptul manşoanelor de trecere prin elementele de construcţie.

Conductele se vor izola termic : - tub termoizolator cu grosimea de 13mm

Exploatarea instalatiilor de incalzire si racire

Exloatarea instalaţiilor de încălzire centrală se va realiza în conformitate cu prevederile normativului I13.

Organizarea exploatării instalaţiilor interioare se face coordonat cu exploatarea sursei de alimentare cu căldură.

Responsabilitatea exploatării revine propietarului sau administratorului clădirii, care asigură exploatarea întregii instalaţii.

Controalele şi verificările instalaţiei interioare de încălzire si racire se asigură periodic, pe baza unui program cu personalul de exploatare. Cu acest prilej se fac şi operaţiuni de întreţinere, de reglare a instalaţiei, precum şi controlul calitătii apei din instalaţie. Perioadele de control şi verificare au o durată de 1-2 săptămâni în cursul sezonului de încălzire.

Revizia instalaţiei interioare de încălzire si racire se face anual, în perioada de nefuncţionare a instaţiei – vara. Se ţine seama de rezultatele controalelor şi verificărilor periodice făcute instalaţiei şi se execută acele operaţiuni care nu au putut fi realizate în timpul funcţionării instalaţiei.

Se au în vedere, în special operaţiunile de: etanşare a elementelor instalaţiei şi a întregului ansamblu funcţionare a robinetelor de reglare ale aparatelor de încălzire si racire funcţionare a instalaţiei de reglare automată funcţionare silenţioasă a agregatelor cu piese în mişcare funcţionare a aparatelor de măsură umplere şi asigurare a presiunilor instalaţiilor; dezaerisire manevrarea uşoară a armăturilor completare a izolaţiei termice şi a protecţiei acesteia

Acţiunea de revizuire a instalţiei se încheie cu probe şi punerea în funcţiune a instalaţiei.

Exploatarea instalaţiilor de ventilaţie se va realiza în conformitate cu prevederile normativului I5/2-1998. Verificarea stării instalaţiilor se efectuează permanent şi priveşte atît instalaţiile de ventilare cît şi instalaţiile auxiliare. Se verifică integritatea şi funcţionarea elementelor componente, inclusiv nivelul de zgomot produs de ventilatoare şi/sau transmis de tubulatura de aer.

Supravegherea şi urmărirea funcţionării instalaţiilor constă în principal în aprecierea directă a modului de funcţionare al instalaţiei, precum şi a parametrilor aerului din spaţiile deservite de aceasta.

În scopul asigurării bunei funcţionări a instalaţiei, este necesară realizarea întreţinerii, reviziilor şi reparaţiilor eventual necesare, conform prevederilor cărţii tehnice a ventilatoarelor şi indicaţiilor furnizorului acestora. Masuri de protectia a muncii

Execuţia lucrărilor de instalaţii de incalzire si racire ( ca şi exploatarea şi întreţinerea lor ) se va efectua respectând normele de tehnica securităţii muncii

Constructorul si beneficiarul vor respecta urmatoarele acte normative: - Legea securitatii si sanatatii in munca, nr. 319 din 2006 publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006 - Normele generale de protectia muncii 2002

- Normele republicane de protectia muncii

Din cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii amintim: - a) rezistenta mecanica si stabilitate - b) securitate la incendiu - c) igiena, sanatate si mediu - d) siguranta in exploatare - e) protectie impotriva zgomotului - f) economie de energie si izolare termica

Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor

vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de lucrari.

Conducatorul punctului de lucru are obligatia sa asigure: luarea de masuri organizatorice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie si consemnarea acestuia in fisele individuale; controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul muncitor a normelor si instructiunilor specifice protectiei muncii; verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.

Zonele cu instalatii in probe, sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza , interzicandu-se accesul altor persoane decat cele autorizate.

Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca) vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru.

Masurile de protectia muncii indicate in prezentul caiet nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executantul lucrarilor cu instructiuni specifice suplimentare daca le considera necesare in vederea asigurarii securitatii pe timpul executiei lucrarilor in exploatare, fiind direct raspunzator de neluarea lor. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Prezentul proiect s-a intocmit cu respectarea urmatoarelor acte normative in vigoare:

- Legea privind apărarea împotriva incendiilor, nr. 307 din 12 iulie 2006 - ORDIN nr. 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de

apãrare impotriva incendiilor - ORDIN Nr.1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă

- Normativul de siguranţa la foc a construcţiilor. Indicativ P 118-99; - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul

ministerului de interne nr. 775/28.02.2007; - Normativul I 13

Instalatiile de incalzire au fost proiectate cu materiale corespunzatoare conditiilor de mediu si de protectie la foc stabilite tehnologic.

Obligatiile si raspunderea privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatii si personalului care executa lucrarile de instalatii.

Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare.

In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor de pompieri.

Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa

izolatii termice sau operatii cu substante inflamabile. Dotarile cu mijloace PSI de prima interventie (stingatoare etc.) fac obiectul

documentatiei tehnologice. Aceasta enumerare nu este limitativa, beneficiarul si constructorul urmand a le

completa si cu alte masuri specifice conditiilor locale de executie sau de exploatare pentru lucrari de instalatii termice interioare.

Înainte de darea în folosinţă se va solicita autorizaţia P.S.I. In executie se vor lua urmatoarele masuri:

- intre conductele de tur neizolate si materialele combustibile invecinate se asigura o distanta minima de 5 cm.

- la trecerea prin pereti si plansee combustibile se vor prevedea tevi de protectie si se vor izola cu azbest.

- caile de acces pe perioada executiei lucrarilor nu se vor bloca prin depozitarea de materiale de constructii sau alte utilaje pentru ca formatiile de pompieri sa aibe drum liber pentru interventia in caz de necesitate.

- lucrarile de sudura cu arc electric sau flacara oxiacetilenica se vor executa cu deosebita atentie si numai dupa ce s-au luat toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor si dupa evacuarea tuturor materialelor combustibile din zona de lucru, Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta. Personalul

care executa instalatiile va fi instruit periodic privind normele P.S.I.

4.3. Probe si verificari ale instalatiilor

Pe parcursul realizării instalaţiei se va verifica corespondenţa caracteristicilor echipamentelor şi materialelor ce se pun în operă cu prevederile proiectului.

Verificari preliminare

Prin aceste verificari se realizeaza confruntarea vizuala a materialelor ce urmeaza a fi folosite la executia lucrarii cu documentele de calitate sau prin masuratori de :sectiuni, diametre, lungimi: verificarea calitatii tevilor si fitingurilor care se monteaza; verificarea inainte de montaj a functionarii armaturilor de inchidere ; verificarea diametrelor conductelor montate sa corespunda cu cele din proiect; verificarea calitatii si a caracteristicilor tehnice ale corpurilor de incalzire si racire verificarea functionalitatii aparatelor de incalzire – racire – ventilare montate; verificarea inaltimilor de montaj admise. inchideri sau acoperiri cu tencuiala, sapa montarea corectă a corpurilor de încălzire si racire, inclusiv robineţii şi legăturile acestora; etanşeitatea îmbinărilor de orice fel; executarea corectă a îmbinărilor şi sudurilor; corectitudinea pantelor de montaj; asigurarea dezaerisirii golurilor şi dilatării conductelor; calitatea execuţiei izolaţiei; rigiditatea fixării în elementele de construcţie.

După finalizarea montajului, înaintea montării tavanului fals se va verifica funcţionarea instalaţiei din punctul de vedere al transmiterii vibraţiilor şi zgomotului.

Dacă sânt necesare, se vor realiza prinderi, fixări şi izolaţii fonice suplimentare. Se va verifica corecta funcţionare a ansamblelor guri de aer – ventilatoare, inclusiv a panourilor de comandă ale acestora.

Verificari definitive si probe de etanseitate si functionare :

Verificarea lucrarilor ascunse se face pe parcursul executarii acestora conform I13 si se consemneaza in procese verbale care se vor atasa la procesele verbale de receptie.

Probele la care sunt supuse instalatiile de incalzire sunt urmatoarele: proba la rece proba la cald proba la eficacitate

Inainte de efectuarea probelor instalatia se spala cu apa potabila in vederea eliminarii impuritatilor patrunse in instalatie in timpul executiei lucrarilor. Proba la rece se face avand racordate retelele de conducte si corpurile de incalzire, inainte de finisarea elementelor instalatiei si ale constructiei, in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de + 5 ˚C. In vederea executarii acestei probe se vor deschide complet armaturile de inchidere si reglaj, iar instalatia se va pune sub presiune (minim 5 bar). Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu un manometru indicator cu clasa de precizie 1-6 prin citiri la intervale de 10 minute timp de 3 ore, rezultatele probei considerandu-se satisfacatoare daca pe aceasta perioada manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri.

Dupa executarea probei, golirea instalatiei este obligatorie. Proba la cald si de eficacitate se efectueaza dupa efectuarea probei la rece si

inainte de finisarea instalatiilor. Odata cu proba la cald se efectueaza si reglajul instalatiei prin manevrarea robientelor cu ventil dublu reglaj si a detentoarelor, radiatoarelor si a robinetelor de trecere si reglare prevazute de conductele montate in distributie.

Proba se efectueaza timp de 72 ore, verificandu-se etanseitatea instalatiei, temperaturile la partea superioara si la cea inferioara a corpurilor de incalzire, temperaturile agentului termic pe tur si pe retur modul de preluare a dilatarilor elementelor instalatiei si aerisirea acesteia. Nu se admit diferente de temperatura mai mari de 5˚C intre temperaturile corpurilor de incalzire.

După efectuarea probelor menţionate cu rezultate corespunzătoare, instalaţia se va spăla la interior cu jet de apă sub presiune, pentru evacuarea eventualelor impurităţi şi corpuri solide provenite din fabricaţie, sau de la montaj (zgură de sudură, capete de electrozi, pămînt, etc.).

Dacă după spălare instalaţia nu poate fi lăsată în funcţiune, în perioada rece a anului se va evacua cu grijă şi în totalitate apa conţinută, pentru a evita orice posibilitate de îngheţ.

La punerea in functiune a utilajelor se va solicita asistenta tehnica din partea producatorului si se vor respecta cerintele impuse de acesta.

Presiunea de verificare este: Presiune maximă de utilizare + 5 bar ≤ 15 bar (măsurat în puntul cel mai jos al

sistemului) Sistemul trebuie umplut cu apa filtrata şi aerisit. Un control vizual trebuie

efectuat la nivelul racordurilor pe durata testului. Instalaţia trebuie protejată împotriva îngheţului , dacă acest pericol este iminent se utilizează soluţii împotriva îngheţului (glicol) sau se temperează clădirea.

Dupa ce presiunea de testare a fost atinsa trebuie alocat timp suficient ca

temparatura apei sa se egalizeze cu temperatura ambientului. Daca este necesară presiunea trebuie reajustata la valoarea cerută dupa

trecerea perioadei de aşteptare. Presiune trebuie reajustată de 3 ori in 30 de minute în intervale de 10 minute –

dupa care se aşteaptă 30 de minute şi se citeşte presiunea de testare (pierdere maxima de presiune admisă este de max. 0.6 bar). Proba de presiune se consemnează în procese verbale standardizate emise de fabricant.

4.4. Conditii de masurare si receptie

Masuratori si decontari Decontarea se face pe baza unor situatii de lucrari, acceptate de catre

beneficiar, care au la baza cantitatile masurate in teren si preturile unitare din antecalculatie.

Astfel la metrul liniar conductele, la mp corpurile de incalzire, la bucata armaturile, la metru patrat sau metru liniar izolatiile.

Receptia lucrarilor de instalatii reprezinta actiunea prin care beneficiarul lucrarii accepta si preia lucrarea in conformitate cu documentatia de executie, certificandu-se ca executantul a indeplinit obligatiile contractuale.

In urma receptiei lucrarilor, acestea pot fi date in exploatare. Receptia lucrarilor de instalatii va fi organizata conform Legii privind calitatea

in constructii si instalatii aferente acestora (Legea 10/1995); Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/1994) si a altor reglementari specifice.

Receptia lucrarilor cuprinde doua faze, respectiv: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala.

Receptiile vor fi organizate de catre investitori (ordonatori de credite sau proprietari).

Receptia la terminarea lucrarilor

Executantul va comunica investitorului data terminarii lucrarilor prevazute in contract, prin document confirmat de investitor.

Comisiile de receptie vor fi numite de investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membrii (7 membrii pentru lucrarile de importanta exceptionala). Obligatoriu va fi un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale, restul membrilor comisiei vor fi specialisti in domeniu.

Inceperea receptiei va fi organizata de investitor in maxim 15 zile de la comunicarea terminarii lucrarilor de catre executant.

Investitorul va comunica executantului si proiectantului: data receptiei; membrii comisiei de receptie Reprezentantii executantului si proiectantului nu pot face parte din comisia de

receptie, avand calitatea de invitati. Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul de

vedere privind executia constructiei. In procesul verbal de receptie va fi consemnata realizarea masurilor prevazute

in documentatia de executie privind prevenirea si stingerea incendiilor, fara de care receptia nu poate fi acceptata.

Comisia de receptie se intruneste la data si ora fixata, programul receptiei fiind stabilit de presedintele comisiei.

Comisia va functiona in prezenta a minim 2/3 din numarul membrilor.

Investitorul are obligatia sa puna la dispozitia comisiei documentatia de

executie, sau alte documente si explicatii necesare. In vederea receptiei instalatiilor este obligatorie intocmirea urmatoarelor acte legale:

- proces-verbal de lucrari ascunse; - proces-verbal pentru probe; - certificate de materiale; - dispozitii derogatorii de la proiect; Examinarile facute de comisie se fac prin: - cercetare vizuala; - analiza documentelor. Comisia examineaza: a) respectarea prevederilor din autorizatia de constructie, din avize si alte

conditii de executie; b) executarea lucrarilor conform documentatiei de executie si a

reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale; c) terminarea tuturor lucrarilor conform contractului.

Receptia finala

Receptia finala se face in maximum 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in contract.

La receptie participa: - investitorul - executantul - proiectantul lucrarii - comisia de receptie numita de investitor Comisia de receptie examineaza: a) procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor; b) finalizarea lucrarilor cerute la terminarea lucrarilor; c) referatul investitorului privind comportarea instalatiilor in perioada de

garantie. La terminarea receptiei comisia de receptie finala va consemna observatiile

intr-un proces verbal.

4.5. Standarde si Normative de referinta

Principalele standarde si normative ce stau la baza intocmirii prezentei documentatii sunt:

NP 015 - 97 – Normativ privind proiectarea si verificarea construcţiilor Spitaliceşti şi a instalaţiilor. Indicativ C 253/0 - 94 – Instrucţiuni tehnice de proiectare şi executare privind organizarea camerelor curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale, laboratoare şi industria farmaceutica) Normativ I5-2010 – Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare Normativ I13-2002 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de incălzire centrală SR 1907/1-97 – Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul.

SR 1907/2-97 – Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul. STAS 6648/1-82 – Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale STAS 6648/2-82 – Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici Exteriori Ordin 1500-2009 – Privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare

a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare.

GP-041-1998 - Ghid pentru alegerea, proiectarea, intretinerea si exploaterea sistemelor de siguranta din dotarea instalatiilor de incalzire cu apa avand temperatura maxima 115 ˚C;

C 107/2 – 1997 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit. SR EN 442/1-2000 - Radiatoare si convectoare. Partea1: Specificatii si conditii

tehnice. STAS 11984-83 - Instalatii de incalzire centrala. Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire. STAS 4369-81 - Instalatii de incalzire si ventilare. Terminologie. P 118-1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. Norme generale de

protectia muncii. I 36-2001 - Ghid pentru proiectarea, automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice STAS 7132-86 - instalaţii de încălzire. Măsuri de siguranţă la instalaţiile de încălzire centrală cu apă având temperatura maximă de 115 °C

Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in considerare intotdeauna ultima editie a actualului normativ.

APROBAT SEF PROIECT SPECIALITATE/INTOCMIT Manager/Sef proiect Ing. Komlosi Arthur Drd.ing. Murarasu Ovidiu