Teste grilă – Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior

1. Printre argumentele care susţin decizia de export se numără:a) riscuri specificeb) prelungirea ciclului de viaţă al produsuluic) investiţii suplimentare d) economii de scara

A (a,b,c) B (b) C(b,c,d) D(b,d)

2. Mostra reprezintă a) un indicator de eficienţă b) o marfă ce se aşteaptă să ajungă aşa cum este la destinaţiec) o parte reprezentativă a mărfii sau un exemplar completd) o descriere a mărfii

3. Când se foloseşte clauza „neto” vânzătorula) pretinde ceva pentru ambalajb) calculează separat preţul ambalajuluic) ambalajul este raportat la preţul unitar al mărfiid) nu pretinde nimic pentru ambalaj

4. Riscul de preţ apare:a) datorită neconcordanţei în timp a transportuluib) datorită neconcordanţei cantităţii tranzacţionatec) datorită neconcordanţei în timp a valorii tranzacţieid) datorită fluctuaţiilor valutare

5. Condiţia de livrare indicăa) data semnării contractuluib) data la care urmează să aibă loc livrareac) modalitatea de platăd) momentul şi locul trecerii cheltuielilor şi riscurilor de la exportator la importator

6. Clauza „coş valutar simplu” poate fi inclusă în contract la cererea exportatorului pentru a acoperi riscului

a) de neplată a contractuluib) de apreciere a cursului valutei din contractc) de deprecierea cursului valutei din contractd) de creştere a costurilor de producţie

7. Reducerea de preţ obţinută de importator la cumpărarea unei cantităţi mari de marfă se numeştea) scont de reglementareb) bonificaţiec) remizăd) refacţie

8. Plata în avans este tehnica de plată cea mai sigură pentrua) intermediarb) bancăc) importatord) exportator

9. Pentru importator mijlocul de plată cel mai riscant este:a) plata la predarea mărfiib) plata contra facturăc) incasso-ul documentard) plata în avans

10. Cererea de deschidere a acreditivului este adresată a) de banca comercialăb) de ordonatorul acreditivului băncii beneficiare a acreditivuluic) de ordonatorul acreditivului băncii emitente a acreditivuluid) de beneficiarul acreditivului băncii emitente a acreditivului

11. Biletul la ordin presupune participarea la emiterea sa aa) trei persoane (trăgător, tras, beneficiar)b) o bancă şi trasulc) patru persoane (emitent, trăgător, tras şi beneficiar)d) două persoane (emitent şi beneficiar)

12. Barterul, în forma lui cea mai simplă a) constă în combinarea unui transfer de tehnologie cu preluarea de către furnizorul echipamentelor

a producţiei obţinute de beneficiar cu ajutorul acestor echipamenteb) reprezintă un schimb de bunuri de valoare egală, adică un export şi un import concomitantc) este o procedură prin care o parte dintr-un bun exportat este produs în ţara importatoared) nu se mai foloseşte astăzi în relaţiile comerciale

13. Cererea de ofertă a) produce efecte când ajunge la destinatarb) nu produce efecte juridice dar are funcţia importantă de a declanşa dialogul precontractualc) este irevocabilăd) trebuie să fie făcută în scris

14. Acceptarea oferteia) nu poate fi expresăb) trebuie să rezulte dintr-un fapt pozitiv (o declaraţie, o acţiune etc.) al destinatarului c) poate să rezulte dintr-o atitudine pasivă sau din tăcerea destinatarului d) se realizează în prezenţa părţilor

15. Negociatorii experimentaţi se ghidează după o serie de principii confirmate cum ar fi:a) Formularea clară a obiectivelorb) ignorarea punctului de vedere al parteneruluic) respectarea dreptului la avantaje reciproced) tratarea partenerilor ce pe nişte adversari

A(a,b) B(a,c) C(a,d) D(c,d)

16. Contractul reprezintăa) comunicarea în afaceri internaţionaleb) materializarea acordului de voinţăc) activitate de controld) activitate de contractare

17. Tipul de marfă reprezintăa) o parte reprezentativă a mărfii ce serveşte la determinarea calităţii mărfii contractateb) o marfă care se acceptă prin simpla vizionarec) un simbol al unei calităţi standard de care trebuie să se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce

urmează a fi livratăd) un indicator de eficienţă

18. În determinarea calităţii mărfii marca a) permite identificarea calitativă a unui produs dintr-o gamă de produse similareb) reprezintă o parte reprezentativă a mărfiic) presupune că importatorul acceptă marfa “aşa cum este”d) presupune că cumpărătorul examinează marfa şi îşi dă consimţământul asupra ei

19. Importatorul va accepta marfa cu unele deprecieri calitative dacă în contractul internaţional este prevăzută clauza:

a) “tel quel”b) “sound deliveredc) “rye- terms”d) după încercare

20. Marcajul neutru se utilizează atunci cânda) marfa urmează să fie reexportată.b) se cere o manipulare atentăc) marfa rămâne în ambalajul producătoruluid) în preţul mărfii nu se include nici preţul ambalajului intern

21. O cambie care nu are înscrisă scadenţa este plătită laa) 15 zileb) 30 de zilec) vedered) un număr de zile de la emitere

22. Licitaţiile au ca obiect principal de comercializarea) mărfuri fungibileb) maşini şi instalaţiic) mărfuri nefungibile şi netipizated) mărfuri cu ridicata

23. Se comercializează prin tehnica burselora) produse deteriorate pe parcursul transportuluib) maşini şi instalaţiic) mărfuri generice, fungibiled) mărfuri cu amănuntul

24. Tranzacţiile tip “buy-back”reprezintăa) operaţiuni paralele ce constau în combinarea unui transfer de tehnologie cu preluarea de către

furnizorul echipamentelor a producţiei obţinute de beneficiar cu ajutorul acestor echipamenteb) o formă a exportului indirectc) o parte dintr-un bun exportat este produs în ţara importatoared) o operaţiune brusieră

25. Cumpărarea în compensarea) este practicată în cazul bunurilor fungibileb) o parte dintr-un bun exportat este produs în ţara importatoarec) se realizează pe ”pieţe de aucţiune”d) o formă a exportului indirect

26. În cazul unui contract de vânzare internaţională, dovada originii mărfii se face prina) factura externăb) certificatul de calitatec) certificatul de origined) documentul de transport

27. În cazul biletului de ordin a) emitentul cumulează funcţiile trăgătorului şi trasuluib) beneficiarul cumulează funcţiile trăgătorului şi trasuluic) emitentul cumulează funcţiile trăgătorului şi beneficiaruluid) trăgătorului cumulează toate funcţiile

28. În cadrul pregătirii mărfii pentru export, numărul coletelor în ordinea marcării lor se menţionează în:a) factura externăb) factura pro formac) lista de colisajd) factura consulară

29. Riscul de preţ apare:a) datorită neconcordanţei în timp a valorii tranzacţiei b) datorită neconcordanţei cantităţii tranzacţionatec) datorită neconcordanţei în timp a valorii transportuluid) datorită neconcordanţei în timp a calităţii mărfii tranzacţionate

30. O ofertă produce efecte:a) din momentul în care este expediată de ofertantb) când destinatarul face o contraofertăc) când ajunge la destinatard) când se semnează contractul

31. O funcţie de informare asupra condiţiilor pieţei îmdeplineştea) ofertab) contraofertac) cererea de ofertă d) comanda

32. Compromisul în cadrul negocierilor reprezintăa) concesii reciproceb) renunţarea la obiecţiic) renunţarea totală la combaterea obiecţiilord) concesii unilaterale

33. O cambie poate fi garantată prin operaţiunea dea) scontareb) avalizarec) rescontared) acceptare

33. Scontarea unei cambia presupunea) garantareab) acceptareac) încasarea înainte de scadenţăd) avalizarea

34. Devizele sunta) titluri de credit pe termen scurt, denominalizate în monedă străinăb) titluri de credit pe termen scurt, denominalizate în monedă naţionalăc) sunt titluri de credit pe termen lung, denominalizate în monedă străinăd) nu sunt titluri de credit

35. Cambia este un document ce poate fi transmis de la un posesor la altul prima) andosareb) avalizarec) scontared) rescontare

36. Clauza văzut şi plăcut presupune căa) importatorul acceptă marfa aşa cum esteb) importatorul acceptă marfa după încercarec) importatorul a văzut marfa înainte de semnarea contractului. declarându-se mulţumit de calitatea

acesteiad) importatorul nu acceptă marfa

37. În cazul clauzei „bruto per neto” vânzătorula) în preţul mărfii se include nici preţul ambalajului intern nici al celui extern b) costul ambalajului (ridicat) se calculează separat de al mărfii; ambalajul se facturează separat;c) preţul ambalajului este cuprins în preţul mărfiid) în preţul mărfii nu se include nici preţul ambalajului intern nici al celui extern

38. Evitarea sau diminuarea riscului de preţ se poate realiza prina) includerea în contract a unor clauze specificeb) vânzarea produselor cu plata imediatac) desfăşurarea operativă obligatiilor contractualed) toate răspunsurile de mai sus

39. Dupa cauzele care determină producerea lor, riscurile pot fi:a) naturale b) politicec) administratived) manageriale

A(a, b, c) B(a,c,d) C(a,b,c) D(a,b,c,d)

40 O clauze destinată diminuarii sau evitării riscului de preţ estea) clauza coş valutarb) Clauza generala (C.E.E./O.N.U.)c) clauza vaşutară simplăd) toate cele de mai sus

41. Riscul valutar reprezintă posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei tranzacţii economice sau financiare ca urmare a :

a) modificării cursului valutar în care se face plata, între momentul încheierii contractului şi cel al scadenţeib) modificării preţului intre momentul încheierii contractului şi cel al scadenteic) în situaţia plăţii imediated) niciun răspuns corect

42. Tehnicile contractului de prevenire si diminuare a riscului valutar urmăresc :a) Alegerea celei mai bune variante pentru modeda platii ;b) Anticiparea sau intarzierea efectuarii platii sau intarzierii prin fixarea scadentei platii si introducerea unor marje asiguratorii in pret corelate cu prognozele privind evolutia monedei platii ;c) Realizarea unei strategii financiar valutare la nivelul fiecarei firme implicate in afacerea respectiva urmarind sincronizarea incasarilor cu platile in aceiasi valuta ;d) Folosirea celor mai adecvate clauze valutareA(a,b,d) B(a,c,d) C(a,b) D(a,b,c,d)

43. Nu sunt incluse în categoria riscurilor comerciale riscurile a) privind bonitatea partenerilor comerciali b) privind negocierea neurmatăde contractare c) de scumpire a materiilor primed) naturale

44. Licitaţiile de exporta) presupune cumpărarea unei mărfi în regim de import şi vânzarea ei în regim de export b) are ca obiect prelucrarea materiilor prime, materialelor aparţinând uneia dintre părţi de

către cealaltă parte c) se mai numesc pieţe de aucţiuned) exprimă acordul de voinţă al părţilor, referitor la transferul dreptului de utilizare a

brevetului

45. Lohn-ul are ca obiect a) prelucrarea materiilor prime, materialelor aparţinând uneia dintre părţi (importatorul) de

către cealaltă parte (exportatorul)b) presupune cumpărarea unei mărfi în regim de import şi vânzarea ei în regim de export c) transferarea unui drept de proprietate industrială unei firme în schimbul unei sume de

bani d) toate reărpunsurile de mai sus

46. Exportul direct se realizează prina) intermediul brokerilorb) birourile sau sucursalele propriic) reprezentanţi sau mandatarid) niciun răspuns correct47. În funcţie de tehnicile de comercializare, distingem:a) Preţuri de oligopolb) Preţuri de cartelc) Preţuri de licitaţied) preţuri de monopol

48. În funcţie de poziţia celor care le stabilesc, avema) preţuri de producătorb) cotaţii de bursă;c) preţuri de licitaţie;d) preţuri de catalog

49. Elemente luate în calcul în fundamentarea preţurilor sunt:a) raportul dintre cerere şi ofertăb) condiţiile de plată;c) conjunctura internaţională;d) toate răspunsurile sunt corecte

50. Reprezintă metode de fundamentare a preţuluia) Metoda preţului specificb) Metoda Fischerc) Metoda proporţionalităţii multiple d) toate cele de mai sus

1 262 273 284 295 306 317 328 339 3410 3511 3612 3713 3814 3915 4016 4117 4218 4319 4420 4521 4622 4723 4824 4925 50