140999130 industria petrolului

7/28/2019 140999130 Industria Petrolului

1/10

IndustriaPetrolului

Basarob Corina Alina


2/10

Cuprins :

1. Ce este petrolul si pentru ce se foloseste.

2. Rezervele mondiale de petrol i repartiia lorGeografica.

3. Investitiile in industria petrolului, o sansa de

relansare rapida a economiei romanesti.

4. Expresii i concepte cheie.

5. Bibliografie.


3/10

1. Ce este petrolul si pentru ce sefoloseste.

Petrolul brut sau ieiul reprezint un amestec complex dehidrocarburi solide i gazoase, dizolvate n hidrocarburi lichide,asociate n proporii diverse. Petrolul, sau i eiul, mpreun cucarbunii i gazele naturale fac parte din zcmintele deorigine biogena care se gsesc n scoar a pmntului.

Ca materie prim ce a mobilizat n jurul su attea energii i arevoluionat tehnicile industriale i de transport, petrolul a fostsemnalat cu mult nainte de nceperea exploatrii pe scarindustrial. nc din antichitate exist meniuni asupra existeneipetrolului n regiuni din zona Golfului Persic. Sub form debitumen natural, petrolul era folosit n Orientul

Mijlociu, ca liant i izolant n construcia zidurilor Babilonului.Spturile arheologice au demonstrat prezena i folosireapetrolului n Dacia. Exploatarea petrolului, prin puuri, estemenionat n Moldova (Lucceti), n anul 1440, de marelecrturar romn Dimitrie Cantemir.

n principal petrolul este folosit n combustie, ca lubrifiant ica materie prim n chimie.


4/10

2. Rezervele mondiale de petrol irepartiia lorGeografica

Conform ultimelor date realizate de British Petroleum,rezervele certe sunt de 165 miliarde de tone din care peste 100miliarde sunt n Orientul Mijlociu, iar rezervele incerte se cifreazla 360 miliarde tone.

Se fac ntinse cercetri de descoperire de noi rezerve izcminte de petrol att n platforma continentala, n zona glaciali n albia oceanelor (Bazinul din Amazonia este cel mai recent).

Producia actual este de 3,9 miliarde tone anual, ele ar puteaasigura omenirea cu petrol o perioad de aproximativ 40 de ani.

Repartiia geografic a rezervelor certe de petrol :Asia (fr C.S.I.) deine 64,5% din rezervele mondiale dintre

care 61,5% numai n Orientul Mijlociu (Arabia Saudit 36,3

mld.t, Iran 18,9 mld. t, Emiratele Arabe Unite 13 mld. t, Kuweit 13,0 mld. t, Irak 15,5 mld. t). Rezerve importante deinR.P.Chinez 2,2 mld. t,India 0,8 mld. t i Indonezia 0,6 mld. t.Europa deine 12% (19,7 mld) din rezervele certe incluznd iC.S.I. (9,5 mld. t, Norvegia 1,1 mld. t, Marea Britanie 0,3 mld.t).TEMA 3 PETROLUL I INDUSTRIA PETROLIER.America de Nord posed 5,5% (8,8 mld. t)din totalul rezervelorcerte de petrol ale lumii, concentrate n regiunile petroliere din

S.U.A. (3,7mld. t), Canada i Mexic cte 1,7 i respectiv, 2,4 mld.t.Africa deine zcminte n Liban (5,4) i Nigeria (4,9). Acestora lise adaug cele din Algeria, Egipt i Angola.

America Latin deine 8,6% din rezervele Terrei concentrate nspecial pe teritoriul Venezuelei. Australia i Oceania se nscriu caun areal geografic care vine din urm, rezervele sporind de


5/10

aproape 7 ori n ultimul deceniu, urmare a exploatrilor efectuaten zona platoului continental circumaustralian i a unor insule dinPacific (Noua Guinee, Noua Zeeland).

Producia mondial de petrol a fost n anul 2007 de 3,9 mld. t,

30% fiind obinut din zcminte situate n platformelecontinentale.

3. INVESTITIILE N INDUSTRIA

PETROLULUI, O SANS DE RELANSARERAPID A ECONOMIEI ROMNESTI

Pornind de la considerentele evidentiate in recenta strategiede dezvoltare durabil a sectorului energetic, sectorul petrolier va

rmne nc mul vreme un sector de baz a industrie romnesti,pentru care interesul national este deja bine precizat.Restructurarea acestuia genereaz, odat cu dezvoltarea mediuluiconcurential si o mbunttire a performantelor economice alesubramurilor prelucrtoare, care se preteaz la competitie, precumsi reglementarea eficient a activittilor de transport prin conducte,asigurnd n final o mbunttire a performantelor economice dinintreaga economie.

Sintetic, obiectivul fundamental al acestei strategii poate fiexprimat prin O Romnie curat, sigur din punct de vedereeconomic si energetic, obiectiv care se fundamenteaz pe patrupiloni :

Integrarea Romniei n structurile europene si realizareastrategiei privind: piata enegetic; protectia mediului si


6/10

promovarea unor surse de energie regenerabile cu pondere nbalanta de resurse primare.

Dobndirea, de ctre tara noastr, a statului de nodenergetic si financiar regional pentru trile balcanice sicele riverane Mrii Negre.

Realizarea securittii energetice pe termen lung aRomniei, prin promovarea eficientei energetice laperformantele europene, n paralel cu ncheierea unorcontracte de lung durat cu partenerii din Federatia Rus.

Dezvoltarea, pe baza strategiei energetice, a unui modelsocial romnesc, compatibil cu cel european materializatprin cresterea accentuat a solidarittii nationale si sociale, a

justitiei si echittii sociale, a accesului generalizat laserviciile publice.

Prezenta comunicare se nscrie pe coordonatele de dezvoltarea sectorului energetic, care materializeaz acest obiectivfundamental si care va permite Romniei s devin, n urmtoriiani, un important centru pe piata european a energiei.

COORDONATE ACTUALE DIN PIATAPETROLIER INTERN RACORDAT LA PIATAEUROPEAN

Pe plan mondial piata petrolului se afl din nou n actualitatedatorit unor factori obiectivi si subiectivi precum :

Cresterea economiei mondiale cu un ritm mediu anual depeste 4% ;

Pretul ridicat al titeiului, depsirea pragului de 50$/baril, niarna viitoare se estimeaz depsirea pragului de 60$/baril.Pentru economia romneasc aceast crestere nseamn ofactur energetic cu 1,5 miliarde mai mare, iar deficitul decont curent ar depasi 7% din PIB ;


7/10

Instabilitatea politic din Orientul Mijlociu si atacurilorteroriste din Arabia Saudit si Irak;

Cresterea consumului energetic a Chinei, capabil s sustino dezvoltare economic cu un ritm mediu anual de peste 9%.n acest context abordarea pietei interne trebuie s reflecte

att strategia de dezvoltare durabil a sectorului ct si influentelemajore din piata mondial. Restrictiile interne retinute n strategianational de dezvoltare durabil permit definirea a cel putin treiprioritti definite de :

materializarea conceptului interes national securitateenergetic prin alegerea surselor de energie din piata uniceuropean si din bazinul caspic, n functie de evolutia

preturilor titeiului, gazelor naturale si suportabilittiiconsumatorului roman, dup trecerea la moneda uniceuropean;

filozofia strategiei care sustine procesul integrrii Romniein structurile europene, expasiunea produselor romnesti nBalcani si trile riverane Mrii Negre (inclusiv in FederatiaRus) , si cstigarea statului de condensator energetic sifinanciar n minimum 5 ani.

dezvoltarea durabil a economiei romnesti, materializatprin diminuarea intensittii energetice si cresterea eficientein valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelordintre eficienta energetic intern si cea din trile vest-europene.

Coordonate actualen acest cadru piata intern a resimtit puternic frmntrile

din piata mondial, chiar dac Romnia are traditii vechi nexploatarea cmpurilor petroliere, fiind prima tar din lumeproductoare de titei.


8/10

Din 1857 pn n prezent industria petrolier romneasc aasigurat o productie de 715 milioane tone titei si 1070 miliardem.c. de gaze naturale, iar pe teritoriul trii noastre au fost spate25000 de sonde de exploatare, dintre care 400 au depasit

adncimea de 4000m. n paralel, s-au efectuat prospectiunigeofizice, pentru identificarea de zcminte noi pe ntregulteritoriu al trii noastre, chiar daca cele 500 de structuri petrolieresi gaze romnesti sunt, in general, de dimensiuni mici sau medii,dar foarte numeroase.

Dupa ultimile studii finalizate, n subsolul trii noastre aurmas nc 30-40% acumulri de petrol si gaze ne identificate,procentaj relativ mare dac ne raportm la totalul zcamintelor

explorate si exploatate, care fac obiectul cercetarilor, in diferiteregiuni ale trii si in platoul Mrii Negre.Mrimea acestor rezerve de titei (peste 5% din rezerve

europene) ofer Romniei o pozotie central in cadrul triloreuropene.

Tabelul 1 : Principalele tri europene, detinatoare de rezerve

de titei-n milioane barili

1999 2000 2001 2002 2003Norvegia 10.9

0010.800

9.448 9.448

10.265

MareaBritanie

5191 5150 5002 4930 4715

Danemarca 943 1069 1069 1113 1347Romnia 1.42

6

1.42

6

1.426 956 956

Italia 622 622 622 622 622


9/10

Pentru punerea n valoare a acestor rezerve n ultimii ani s-auexecutat lucrri de exploatare pentru petrol si gaze, pe baza unoracorduri legale, n valoare de peste 400 mil USD, din carecompaniile strine au investit peste 250 mil USD.

Actualul cadru legal ofer posibilitatea concesionrii unorcmpuri petroliere, unor investitori strini n vederea exploatrii acinci perimetre situate n Platforma Moldoveneasc, PlatformaMoesic si n Bazinul Muresului.

O evaluare sintetic a pietei interne actuale a petrolului sititeiului (evidentiait in tabelul 2) evidentiaz urmtoarelecoordonate de baz :

Un volum total de rezerve de titei evaluat la 128 mil tone n

2003 conform Gaffney Cline & Associates

Productie intern de aproximativ 5,8 mil tone, multinferioar cantitti importante

n decembrie 2004, compania PETROM, care detinea ocot de piat de 55% a fost privatizat, avnd urmtoarea structura actionariatului :

- OMV 51% , Statul Romn 40,74%, BERD 2%,ceilalti actionari 6,26%.-

Cea mai mare capacitate de rafinare din trile EuropeiCentrale :

- capacitate de rafinare total estimat la 22,4 milioanetone ;

- 10 rafinrii, din care primele 5 desin 80% dincapacitatea total de rafinare;


10/10

4. Expresii i concepte cheie

Petrolul brut sau ieiul este un combustibil mineral clasic, deorigine organic, randamentul su energetic fiind cuprins ntre9000 i 1000 kcal./kg.

Este o resurs epuizabil n cca 40-45 de an. Se prezint caun amestec complex de hidrocarburi solide i gazoase, dizolvate nhidrocarburi lichide.

OPEC - Organizaia rilor Exploatatoare de petrol, nfiinatn anul 1960 cu sediul la Viena, din care fac parte pste 13 state.Este un organism interguvernamental.

5. Bibliografie :

Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan,Geografia economic mondial, Edituraeconomic, Bucureti, 2005.

GH. CONSTANTINESCU Dezvoltarea durabila industriei petroliere si a petrochimiei romnesti,Bucuresti 2004

140999130 industria petrolului

Documents