Acum 125 de ani, la orele 4.00ale dimineþii zilei de 19 ia-nuarie 1890, pe strada Sf.

Gheorghe din comuna Bârlad, venea pelume ªtefan Procopiu, primul nãscut alsoþilor Ecaterina ºi Emanuel Procopiu1,cel care peste ani avea sã devinã un „mareom de seamã” a ºtiinþei fizice româneºti,personalitate marcantã a lumii ºtiinþificenaþionale ºi internaþionale. Tatãl copilu-lui, Emanuel Procopiu, funcþionar, aveavîrsta de 32 de ani, iar mama Ecaterina,casnicã, 21 de ani.

Tînãrul ªtefan Procopiu urmeazãcursul primar, secundar ºi superior laLiceul „Roºca Codreanu” din Bârlad,avînd profesori emeriþi ce constituiau un corp profesoraldevotat misiunii de educator. În perioada liceului,Procopiu citeºte ºi studiazã foarte mult, îndreptîndu-ºiatenþia spre toate ramurile ºtiinþei, asupra problemelorfundamentale de cunoaºtere, dorind a desluºi „sensulrealitãþii ºi al vieþii”. Înclinaþia ºi aptitudinile sale erauîndreptate, cu precãdere, spre matematicã, ºtiinþele fiz-ice-chimice, ºtiinþele naturale, istorie ºi geografie. Dintretoate materiile ºcolare, muzica era disciplina cu rezultatenemulþumitoare. Formaþia sa ºtiinþificã ºi culturalãîncepe tot din timpul ºcolii, unde în timpul liceului afrecventat Societatea „Stroe Belloescu”, înfiinþatã ºicondusã de cãtre elevii Liceului „Gh. Roºca Codreanu”.

Este absolvent ºi ºef de promoþie al Liceului„Roºca Codreanu” în anul 1908. Cu înclinaþia ºi pasi-unea sa pentru ºtiinþele naturii, Procopiu ia drumuluiIaºului, unde se înscrie la Facultatea de ªtiinþele Naturiidin cadrul universitãþii. Pentru o scurtã perioadã detimp, audiazã cursurile profesorilor Paul Bujor, PetreBogdan ºi alþi profesori cu renume ai universitãþiiieºene. Dupã cîteva luni renunþã la Facultatea de ªtiinþeNaturale ºi se transferã la Facultatea de ªtiinþe Fizico-Chimice. În timpul studenþiei se remarcã ca fiind untînãr sclipitor, muncitor, extrem se serios ºi cu abne-gaþie spre cercetarea ºtiinþificã. Procopiu a acordat odeosebitã atenþie studierii lucrãrilor unor savanþi con-sacraþi la nivel mondial fiind la curent cu noile cercetãriºi teorii fundamentale din fizicã, consolidîndu-ºitemeinic cunoºtinþele. Astfel, în ultimul an de facultate

concepe o lucrare de prestigiu despre val-oarea momentului magnetic, Sur les ele-ments d’energie (Asupra elementelor deenergie), publicatã în anul 1913 înRevista „Annales Scientifique del’Université de Jassy”.

Dupã absolvirea Facultãþii de ªtiinþedin Iaºi, cu menþiunea „foarte bine”(diploma nr.1266), ªtefan Procopiudevine asistentul profesorului DragomirHurmuzescu în cadrul Laboratorului defizicã aplicatã de la UniversitateaBucureºti. Preocupat ºi de problemetehnice, ªtefan Procopiu publicã laBucureºti în 1913, lucrarea Cercetãriexperimentale asupra telegrafiei fãrã

sîrmã, iar în 1916 inventeazã un aparat pentrulocalizarea gloanþelor din corpul rãniþilor, stabilindadîncimea la care se aflau acestea. În perioada 1917-1919 este profesor de ºtiinþe fizico-chimice la Liceul„Roºca Codreanu” din Bîrlad, fapt consemnat în evi-denþele liceului. Demisioneazã din postul de profesor dela Bîrlad la 1 noiembrie 1919, urmare a numirii sale înpostul de ºef de lucrãri la Laboratorul de aplicaþiile elec-tricitãþii din Universitatea Bucureºti2.

La sfîrºitul anului 1919 obþine o bursã Adamachi ºipleacã la Universitatea Sorbona din Paris pentru studiidoctorale. În laboratoarele de fizicã a UniversitãþiiSorbona, ªtefan Procopiu lucreazã atît la tema de cerc-etare intitulatã Asupra birefringenþei electrice a suspen-siilor, lucrare terminatã de fapt înainte cu doi ani desusþinerea tezei, cît ºi la o altã temã nouã din domeniuloptic ce consta în depolarizarea longitudinalã a luminiide cãtre suspensii ºi coloizi3. Aceastã descoperire a saeste denumitã în anul 1930 FENOMENUL PROCOPIU,de cãtre prof. Augustin Boutaric (1885-1949) din Franþa.Prezentarea tezei de doctorat are loc la 5 martie 1924, iarlucrarea sa este tipãritã în limba francezã la Editura„Masson” din Paris. Revine în þarã în acelaºi an ºi estenumit prin ordin ministerial, profesor titular la Catedrade gravitate, cãldurã ºi electricitate de la Facultatea deªtiinþe a Universitãþii din Iaºi4, poziþie pe care o deþinepînã în anul 1962, cînd se pensioneazã.

Activitatea pedagogicã ºi ºtiinþificã este notabilã,fundamentînd la Iaºi o veritabilã ºcoalã de fizicã, adept

1818 Revista românã nr. 1 (79) / 2015

125 DE ANI DE LA NAªTEREA125 DE ANI DE LA NAªTEREASAVANTULUI ªTEFAN PROCOPIUSAVANTULUI ªTEFAN PROCOPIU

Teodora Camelia CRISTOFOR

al principiului conform cãruia: „cunoºtinþele se capãtãprin studiu, dar faptele constatate ºi experienþele suntpîrghiile care fixeazã cunoºtinþele”. Munca sa înseam-nã tratarea a numeroase teme de cercetare, studii deteren timp de 30 de ani privind variaþia cîmpului mag-netic terestru, elaborarea ºi publicarea a circa 170 dearticole ºtiinþifice ca autor unic sau alãturi de colabora-torii sãi în reviste de specialitate din þarã ºi din strãinã-tate, publicarea de cursuri pentru studenþi ºi asistenþi5.In anii ’30 cercetãrile sale erau orientate cu precãderespre unele probleme ale magnetismului. Astfel, pune înevidenþã un efect nou ce are loc în fire din materiale fe-romagnetice strãbãtute de curenþi alternativi pe care îlnumeºte „efect Barkhausen circular”. Acest efect estenumit în anul 1951 EFECT PROCOPIU de cãtrefizicienii Thomas Hoffbauer ºi K. M. Koch într-un arti-col publicat în revista „Zeitschrift für Physik”6. Pe lîngãnumeroasele lucrãri ºtiinþifice, ªtefan Procopiu esteautorul a a 47 de lucrãri publicistice apãrute în revistele„Însemnãri ieºene”, „Ethos”, „Viaþa Româneascã”,„Vasile Adamachi”, „Viaþa Româneascã” ºi alte zeci descurte intervenþii în diverse gazete.

Prin munca sa desfãºuratã timp de mai multedecenii a contribuit susþinut la dezvoltarea învãþãmîntu-lui fizic ieºean ºi naþional, aducînd beneficii incontesta-bile cercetãrii româneºti. În semn de recunoºtinþã pentruactivitatea sa pe tãrîmul ºtiinþei a fost rãsplãtit cunumeroase distincþii ºi medalii, atît în perioada regal-itãþii cît ºi în timpul regimului comunist. Devine mem-bru titular al Academiei Românie în anul 1955.

Personalitatea ºtiinþificã a savantului este înprezent tezaurizatã la Muzeul ªtiinþei ºi Tehnicii„ªtefan Procopiu”, începînd cu anul 1994 prin creareacolecþiei memoriale ce-i poartã numele, constituitã ºidezvoltatã datoritã donaþiilor fãcute de-a lungul anilorde dna prof. Rodica Procopiu7, soþia savantului.

Colecþia memorialã ªtefan Procopiu este struc-turatã astfel:

– obiecte de mobilier (corp de bibliotecã, birou,scaun) din casa familiei Procopiu, situatã în AleeaGhica Vodã, nr.10 Iaºi;

– documente (fiºe de personal, carnet de profesor,legitimaþii, articole manuscris);

– obiecte personale;– brevete ºi distincþii acordate savantului de-a lun-

gul vieþii;– cãrþi din biblioteca familiei (beletristicã, reviste

diverse, literaturã de specialitate), dintre care foartemulte conþin semnãtura profesorului;

– lucrãri ºtiinþifice publicate în reviste valoroaseprecum: „Annales Scientifique de l’Université deIassy”, „Buletinul Academiei Române”, „Studii ºiCercetãri de fizicã”, „Studii ºi Cercetãri ºtiinþifice” etc.,în limba românã ºi francezã;

– fotografii diverse, reprezentînd pe ªtefanProcopiu la diverse vîrste, cu colaboratorii sãi în laboratorsau pe teren, cu prietenii cei mai apropiaþi sau cu soþia, ceconstituie mãrturii importante cu valoare documentarã;

– corespondenþã, ce conþine informaþii valoroasecu privire la relaþiile amicale ºi de colaborare dintresavant ºi prietenii sãi (Nicolae Bãrbulescu, DragomirHurmuzescu, Dimitrie Mangeron, Nicolae Calinicenco,Eugen Bãdãrãu, Costin Neni?escu, Ion Agîrbiceanuetc.), foºti studenþi, persoane oficiale etc.

Expoziþia omagialã „125 de ani de la naºtereasavantului ªtefan Procopiu”, deschisã publicului vizita-tor în perioada 19 ianuarie-5 martie a.c., la Muzeul„Poni-Cernãtescu” din strada Mihail Kogãlniceanu nr.7B-Iaºi, reuneºte o serie de documente importante cuprivire la viaþa ºi activitatea savantului, fotografii, core-spondenþã, diplome ºi medalii, extrase cu lucrãri ºtiinþi-fice, cãrþi ºi obiecte personale. Evocãri despre viaþa ºiactivitatea savantului au fost prezentate de prof. univ.dr. Mardarie Sorohan, fost decan al Facultaþii de Fizicã-Universitatea „Al.I.Cuza”, prof. Constantin Baiardi,fost ºef de laborator ºi colaborator al profesoruluiªtefan Procopiu, fost director al Colegiului „CostacheNegruzzi” Iaºi ºi prof.univ. dr. Sebastian Popescu-decanul Facultãþii de Fizicã Iaºi.

Imagine din expoziþia 125 de ani de la naºterea savantului ªtefan Procopiu

Note:1. Soþii Procopiu au avut 9 copii nãscuþi, dintre care un

bãiat, Ion, care moare la vîrsta de doar doi ani ºi o fetiþã, Elena,decedatã la ºase ani.

2. S.J.A.N. Vaslui – Fond Liceul nr. 2 „Gh. RoºcaCodreanu” Bîrlad, Registru nr. 13/1919.

3. Volumul Universitatea din Iaºi, 1860-1985, Dezvoltareaºtiinþei, colectiv de redacþie, Iaºi, 1986, p. 250.

4. Ibidem.5. Cursul „Electricitate ºi magnetism” (vol. I publicat în

1929 ºi 1939; vol. II în 1939) ºi „Termodinamica” (1948).6. Pentru mai multe informaþii vezi volumul „ªtefan

Procopiu, Opere alese”, Ed. Academiei, Bucureºti, 1979, editorcoordonator prof. V. Tutovan.

7. Rodica Vasiliu-Georgescu (1911-2012) se cãsãtoreºte cuprofesorul ªtefan Procopiu în anul 1946 ºi a fost profesor delimba românã în mai multe licee din Iaºi.

1919Revista românã nr. 1 (79) / 2015