12383_iptana - dj arges sud 03 noiembrie 2008

8/8/2019 12383_Iptana - DJ Arges Sud 03 Noiembrie 2008

1/84

Beneficiar: Consiliul JudeeanArgeDGA / RDP Arge

mbuntirea infrastructurii de acces destinate activitii de turism dinjudeul Argen vederea sprijinirii creterii economice durabile prin

crearea unui cadru favorabil atragerii investiiilor

III. Viabilizarea reelei de drumuri judeene din zona de sud i central ajud. Arge cu structur rutier din pmnt i pietruite


2/84

Viabilizarea reelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si central jud. ArgeRaport final octombrie 2008

Beneficiar: Consiliul Judeean Arge

CUPRINS

1. DATE GENERALE 3

1.1. Denumirea lucrarii 3

1.2. Beneficiar 3

1.3. Amplasament 3

1.4. Necesitatea si oportunitatea investitiei 3

2. DATE TEHNICE GENERALE LEGATE DE INVESTITIE 5

2.1. Aspecte generale 5

2.2. Necesitatea asigurarii unei infrastructuri durabile in transporturi 10

2.3. Etapele implementarii PMS 11

2.3.1.Culegerea datelor 11

2 3 2 Investigarea starii tehnice a imbracamintii rutiere 11


3/84



7.2 Date de trafic 58

8. PRINCIPIILE EVALUARII ECONOMICE A PROIECTELOR DE DRUMURI 60

8.1.Obiectivele analizei economice 60

8.2. Valoarea in timp a banilor 61

8.3 Indicatorii sintetici ai investitiei 63

8.4.Valoarea Neta Prezenta 63

8.5.Rata Interna de Rentabilitate Economica 64

9. REZULTATELE MODELULUI HDM 65

ANEXA. REZULTATELE HDM. LUCRARI ANUALE DE INTERVENTIE RECOMANDATE 76


4/84

Viabilizarea reelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centraljud. ArgeRaport final octombrie 2008


1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrarii

Studiu privind Viabilizarea reelei de drumuri judeene din zona de sud i centrala jud. Argecu structur rutier din pmnt i pietruite

1.2. Beneficiar

Consiliul Judetean Arges; Serviciul Public de Administrare a Drumurilor si Podurilor Judetene.

1.3. Amplasament

Sudul i centruljudetului Arges, regiunea 3 Sud-Muntenia.

1.4. Necesitatea si oportunitatea investitiei

L f f i l t d d i j d t i l d i l i t it i d


5/84



Lucrarea de fata este structurata astfel:

Investigarea retelei de drumuri judetene, asociate proiectului, din punctul de vedere al parametrilorgeometrici (lungimi, latimi, topologie) si a starii tehnice a sectoarelor de drumuri;

Construirea retelei de drumuri asociate studiului, formata din sectoarele omogene de drumuri, dinpunctul de vedere al conditiilor de circulatie, dar si a starii tehnice si a parametrilor geometrici;

Construirea unui model de viabilizare si prioritizare, folosind instrumente software agreate de InstitutiileFinanciare Internationale (HDM IV);

Ierarhizarea lucrarilor de modernizare necesare, impuse de situatia existenta, luandu-se in consideraredate legate de trafic, date privind starea tehnica drumurilor, gradul de importanta socio-economica darsi pe baza indicatorilor de rentabilitate a investitiei, pentru perioada 2009 2012 (rularea modelului deanaliza cost-beneficiu, cu accent pe prioritizarea lucrarilor de interventii);

Estimarea valorica a fiecarei lucrari impuse de starea de viabilitate actuala in vederea refacerii simodernizarii drumurilor; rapoarte privind necesarul de resurse financiare; bugete anuale necesare,conform Programului de Prioritizare;

Furnizarea raportului final si prezentarea rezultatelor in sedinta Consiliului Judetean.


6/84



2. DATE TEHNICE GENERALE LEGATE DE INVESTITIE

2.1. Aspecte generale

Judetul Arges se afla n partea central-sudica a tarii.

Este traversat, la jumatate, de paralela 45 latitudine nordica si strabatut, n partea de est , demeridianul 25 longitudine estica.


7/84


8/84



Rezervatii si Monumente ale naturii

Albesti-(la 9 km nord-vest de Campulung), se afla doua rezervatii geologice: una reprezentata degranitul de Albesti (blocuri de granit de diferite dimensiuni), folosit si la constructia Arcului de Triumfdin Bucuresti, sau a manastirii Curtea de Arges, iar cealalta cuprinde calcarele de Albesti;

Mihailesti-(la 21 km sud de Campulung), rezervatie forestiera cu specii forestiere autohtone si exotice(bradul de Caucaz, douglas, arborele vietii, ienupar de Virginia, ulmul de Turkestan, arborele cu lalele)care impresioneaza prin naltimi si diametre;

Suslanesti-(la 6 km de Campulung), rezervatie paleontologica de renume international unde s-audescoperit pesti fosili mumificati si unele specii de arbori care s-au imprimat pe sisturi bituminoase;

Negrasi-rezervatie botanica, cu poiana de narcise nflorite din mai pana n iunie.

Statiuni

Badesti-(la170 m altitudine, la 60 km de Pitesti), statiune balnoeclimaterica permanenta, care se

mandreste cu o aparatura de tratament moderna: bai calde cu apa minerala; bazine cu apa mineralatermala (cu posibilitati de kinetoterapie), instalatii pentru electroterapie. Caile de acces sunt: feroviare-gara Stolnici, pe linia Bucuresti-Pitesti-Piatra Olt, rutiere-DN65-E 94-de la Bucuresti sau Pitesti;

Bradetu-(la 628 m altitudine, la 28 km de Curtea de Arges si la 58 km de Pitesti), statiunebalneoclimaterica de interes local, cu un climat de depresiune intradeluroasa, vara simtindu-se brizade munte.

Vestigii istorice


9/84



Biserica Domneasca-Campulung, naltata de domnitorul Petru Schiopul si Doamna Chiajna (1567);Biserica Subesti-Campulung (1551);

Biserica Olari-Curtea de Arges (sec. XIV);

Biserica Rupestra-Jgheaburi (sec. XIII-XIV);

Biserica-Namaiesti, sapata aproape n ntregime n gresia dealului (1545);

Manastirea Aninoasa-Aninoasa, ridicata n timpul domniei lui Vlad Tepes;

Manastirea Cotmeana-Cotmeana (la 30 km de Rm. Valcea si la 32 km de Pitesti), nceputa n timpul

lui Radu I (1377-1383), are o bogata ornamentatie,

Edificii culturale

Complexul muzeal Golesti-Golesti (la 9 km de Pitesti, pe DN7), are ca nucleu conacul construit n1640. Boierii Golesti au fosti participanti la revolutia din 1848 si initiatori ai unor actiuni culturalenaintate. n conac s-au amenajat: sectia memoriala a familiei Golescu; sectia istorica cu documenteprivind miscarea din 1821 organizata si condusa de Tudor Vladimirescu; sectia de etnografie si arta

populara. De asemenea, complexul muzeal include o biserica (frumos decorata, construita n 1646unde sunt nmormantati Golestii) si o "baie turceasca", realizata ntre 1748 -1807 (singura constructiede acest fel din tara, pastrata integral);

Muzeul pomiculturii si viticulturii-Golesti, langa complexul muzeal Golesti, amenajat n aer liber, pe 12ha, prezinta 150 de constructii-gospodarii ce constitue o sinteza a ndeletnicirilor argesene;

Casa memoriala a poetului George Toparceanu-Namaiesti, (la 6 km de Campulung pe DN73), expuneobiecte si documente ce ilustreaza viata si activitatea autorului "Baladei chiriasului grabit" (1886-1937);

C i l l i i Li i R b V l M (l 4 k d Pit ti DN7)


10/84



Date socio-economice

Populaia ariei de studiu (judeul Arges) reprezint aproximativ 3,0 procente din totalul populaieiRomniei. De la recensmntul populaiei din 1992 populaia a sczut uor cu 0,43 procente pe anpentru judeul Arges. Este foarte puin diferit de valoarea pentru ntreaga Romnie din aceei perioada:0,51 procente.

POPULAIA ARIEI Recensmnt

JUDE PROCENTAJ

ARGESREGIUNEA SUD

MUNTENIARomnia REGIUNEA SUD

MUNTENIAARGES

1977 631.918 3.457.915 21.559.910 16,04% 2,93%

1992 681.206 3.559.737 22.810.035 15,61% 2,99%2002 652.625 3.379.406 21.680.994 15,59% 3,01%

PIB-ul la preurile actuale, pentru ultimii ani aa cum a fost dat de INS, se regsete n tabelul de maijos.


11/84



2.2. Necesitatea asigurarii unei infrastructuri durabile in transporturi

Desfasurarea activitatilor mentionate mai sus impune asigurarea unei infrastructuri durabile atransporturilor in judetul Arges.

Transportul in judet este asigurat prin intermediul unor retele de cale ferata, drumuri nationale,judetene si comunale, ceea ce face ca judetul Agres sa fie unul dintre marile judete ale tarii.

Reteaua de cale ferata nsumeaza 227 km, iar cea rutiera 3.031 km, din care 572 km drumurinationale, 2.459 km drumuri judetenesi comunale. (sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2007).

Din punct de vedere administrativ, in conformitate cu HG 540 / 2000, Judetul Arges gestioneaza oretea de drumuri judetene ce insumeaza 1.195,746 km, in marea ei majoritate cu o infrastructuradepasita din punct de vedere al capacitatii portante si pe sectoare importante cu capacitatea decirculatie redusa. In marea lor majoritate drumurile judetene sunt nemodernizate cu o structura rutiera detip IBU (imbracaminte bituminoasa usoara) si pietruite, in marea lor majoritate cu partea carosabila inprofil transversal de 6,00 m.

Insuficienta fondurilor alocate intretinerii drumurilor judetene existente, a facut ca zestrea lor sa scadade la an la an, in marea lor majoritate prezentand toata gama de degradari din nomenclatorul despecialitate. Studiul de fata se concentreaza pe drumurile judetene de pamant si pietruite din zona de

d j d t l i A


12/84



2.3. Etapele implementarii PMS

2.3.1.Culegerea datelor

O mare importanta in alcatuirea unei baze de date pentru PMS o are banca de date tehnice rutiere

pentru definirea unei retele rutiere. Se iau in considerare urmatoarele criterii:baze de date privind drumul;

date privind geometria drumului;

tipul structurii rutiere;

anul ultimei interventii;

baze de date privind traficul;

clasa traficului;compozitia traficului;

2.3.2.Investigarea starii tehnice a imbracamintii rutiere

In vederea realizarii acestui obiectiv vor fi determinati urmatorii parametri: denivelari, rugozitate,

it t t t t iil d d d i t d t i t ii t h i d il l


13/84



Schema analitica conform HDM IV

HDM IV este un sistem evoluat pentru PLANIFICAREA STRATEGICA, PROGRAMAREALUCRARILOR SI PREGATIREA PROIECTULUI DE APLICARE.

Planificarea strategica contine o analiza a retelei rutiere, tipica solicitarilor pe termen lung, a strategieiprogramarii lucrarilor, a estimarii dezvoltarii acestei retele a previzionarii variantelor bugetare si ascenariilor economice.

P l il d i t ti l d i i t ti i t ti b t l i f t

INTRODUCEREDATE

ANALIZA

DURATA

SERVICIU

ANALIZA

PERIOADA

BUGETARA

Calcul

beneficii

EVALUARE

STARE

DEGRADARE

COSTURI

MINIME

Perioditizare

RAPOARTE

ANALIZA

STRATEGII


14/84



3. REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU ZONA DRUMULUI

Administrare

CD138-81

Instructiuni tehnice

departamentale in legatura cu criteriile de determinare

a viabilitatiipodurilor de drumuri din beton, beton armat si beton

precomprimat

Ordinul

MTTC1638

16.12.1981BC

5/1982

CD153-85

Instructiuni si conditii tehnice pentru masurareaasperitatilor drumului cu echipamentul Viagraf

OrdinulMTTC1776

08.10.1985BC

12/1985

AND

504-93Instructiuni in legatura cu revizia drumurilor publice

Ordinul MT

1615.01.1993 Brosura

CD 31-94

Instructiuni tehnice departamentale pt. determinareacapacitatii portante a sistemului de drumuri non-rigide

si semi-rigide cu ajutorul deflectometrului

Ordinul

MT 21608.06.1994

BC8/1995

AND540-98

Standard pentru estimarea daunelor imbracamintiirutiere la sistemele de drum non-rigide si semi-rigide

Ordinul

AND 13312.09.1998

BTR10/2001

AND M t d l i t ti l il d i i tOrdinul

M O 232


15/84



AND547-99

Standard pt. prevenirea si recuperarea daunelor lapavajul

drumurilor moderne

Ordinul

AND48

03.05.1999. BTR5/2001

AND556-99

Standard pentru executarea tratamentelor bituminoasecu bitumen aditiv

Ordinul

AND 827.01.1999

BTR6/2001

AND525-

2000

Instructiuni cu privire la protectia pe timp de iarna adrumurilor publice

Ordinul45

13.04.2000BTR 10-11/2001

AND561-2001

Instructiuni cu privire la plantatiile de drumuri

Ordinul

AND21

26.01.2001BTR 10-11/2001

AND562-2001

Instructiuni in legatura cu pepinierele drumurilor

Ordinul

AND19

26.01.2001

AND563-2001

Instructiuni tehnice referitoare la metodologia dedeterminare a caracterului plan al suprafetei drumurilor

cu analizatorul APL 72

Ordinul

AND76

20.03.2001BTR

8/2001

AND564-2001

Instructiuni tehnice referitoare la metodologia dedeterminare a capacitatii portante a drumurilor cu

deflectometrul MLY 10,000

Ordinul

AND77

26.03.2001BTR

7/2001

AND I t ti i t h i f it l t d l i d O di l


16/84



Standarde tehnice referitoare la

proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor Ordinul

MT 4506.04.1998 MO 138

Bis/1998

Lista drumurilor publice cu limite de greutate la camioaneOrdinul

MLPTL 4116.01.2002

MO107/2002

Proiect

AND516-93

Instructiuni tehnice pt. dimensionarea straturilor de

rigidizare a sistemelor de drumuri non-rigide si semi-rigide

dupa rezultatele masuratorilor de deformabilitate facute

cu deflectometrul Lacroix-Roman

Ordinul

MT 238 15.06.1993 Brosura

AND

550-99

Standard pt. dimensionarea straturilor bituminoase derigidizare a sistemelor de drumuri non-rigide si semi-

rigide

Ordinul

AND 8423.06.1999

BTR1/2001

CD 16-2000

Standard referitor la conditiile de proiectare sitehnologia de executie pt. imbracamintile rutiere

Ordinul

AND 21418.12.2000

BTR2/2001

PD 189 St d d t d t i it tii d t fi O di l BTR


17/84



Drumuri bituminoase

Date geometrice si date privind sectiunea transversala

Nr. Parametru UnitateMetoda de colectare Calculat

Sau

Analizat

PIU

Instrument Releveu1. Lungime Km

2. Latimea pavajului m

3. Latimea acostamentului m

4. Latime mediana m

5. Numarul de pasaje

6. Viteza de proiectare Km/h

7. Limita de viteza Km/h

8. Panta %

9. Supraelevatie (la indoiri) %

10. Inaltare-coborare medie m km

11. Curba orizontala medie km


18/84



Date privind starea drumului

Nr. Parametru Unitate

Metoda de colectare Calculat

Sau

Analizat

PIU

Instrument Releveu

1. Rugozitate (IRI) m/km

2. Formare a fagaselor Mm

3. Fisurare cu aligatorul M 4. Fisurare longitudinala M

5. Fisura transversala

6. Plombare(reparare) m2

7. Sapare de gropi

8. Destramare m2

9. Spargere pe margine m2/Km

10. Grosime Mm

11. Material de baza

12. Tipul terenului de fundatie

13. Duritatea terenului de fundatie

14. Capacitate portanta(deviere) Mm


19/84



5. Supraelevatie %

6. Inaltare-coborare medie m/km

7. Curba orizontala medie

8. Bariere

9. Tipul constructiei

10. Tipul de scurgere

11. Adancimea panzei freatice m

Utilizarea aleilor


SauAnalizat

PIUInstrument Releveu

1. Utilizare adiacenta a terenului

2. Nr. punctelor de acces la teren

Date despre starea drumurilor neizolate


SauAnalizat


1. Climatul zonei


20/84



Arhiva tehnica


SauAnalizat


1. Proiectul tehnic Da/Nu

2. Proiectul detaliat Da/Nu

3. Releveu topografic Da/Nu

4. Releveu geotehnic Da/Nu 5. Releveu hidro-geologic Da/Nu


21/84



4. CALIBRAREA INDICATORILOR GLOBALI PENTRU RETELELE DETRANSPORT RUTIER DIN HDM-4 IN CONCORDANTA CU NORMATIVELEROMANESTI

Generaliti

In construirea modelului PMS pentru drumurile judetene neimpermeabilizate din sudul judetuluiArge, cu ajutorul programului HDM-4, apare necesitatea realizrii unei apropieri, n cadrul realizriiprogramelor optime de alocare a resurselor i de alegere a strtegiilor de ntreinere cele mai potrivite,ntre indicatorii globali i valorile implicite ale lor, incluse n modelul HDM-4, pe de o parte i standardelei normativele romneti n vigoare, pe de alt parte.

Este binecunoscut faptul c modelul HDM-4 implicit are un grad mare de generalitate, n ceea ceprivete majoritatea parametrilor de intrare n model. Pentru a corespunde mai fidel condiiilor locale deanaliz modelul trebuie calibrat n concordan cu caracteristicile specifice f iecrui model construit.

Prima etap n calibrarea modelului o reprezint apropierea de normativele n vigoare, specifice riidin care teritoriul studiat face parte.

Aceasta se va face prin comparatia valorilor implicite incluse in modelul HDM-4 cu normativeleromneti n vigoare. Unde se va considera necesar, se vor adopta prevederile romneti; deasemenea, dac se va considera c anumii indicatori implicii sunt mai reprezentativi i au un grad de


22/84



4.2 Caracterizarea segmentelor de drum n funcie de volumul traficului

HDM-4 mparte sectoarele de drum, n funcie de volumul de trafic, n 3 categorii: sectoare de drumcu trafic sczut, mediu i ridicat. In aceast clasificare se ine seama de tipul de mbrcminte aldrumului, i anume: drumuri cu mbrcminte din beton asfaltic, drumuri nemodernizate(neimpermeabilizate) i drumuri cu mbrcminte din beton de ciment.

Conform Ordinului nr.46/27.01.1998, drumurile publice se mpart, n funcie de volumul de trafic n 5clase tehnice.

Comparatia dintre cele dou scheme de evaluare este sugerat de tabelul urmtor:

Clasificarea drumurilor publice n funcie de volumul de trafic

HDM-4 Ordin Nr. 46/27.01.1998

Caracteristicatraficului

Tipul de imbracaminte

Clasatehnica adrumului

Denumireaintensitatiitraficului

MZA(veh. fizice)

intervale

Betonasfaltic

Nemodernizat Beton de ciment

MZA (veh. fizice) - limitele inferioare

Scazut 750 75 3,000I Foarte intens >16.000


23/84



4.3 Starea tehnic a drumurilor publice (clasele de drum)Starea tehnic a drumurilor moderne se stabilete n funcie de calificativele acordate caracteristicilor

drumului, pe tronsoanele omogene de drum. Caracteristica tehnic care se evalueaz n determinareaclaselor de drum este indicele de planeitate (IRI).

In concordanta cu valorile acestui indice, HDM-4 mparte drumurile publice n 3 categorii: primare(europene), secundare (principale) i teriare (locale). Parametrii de evaluare a fiecrei categorii sunt:

Clasificarea drumurilor n HDM-4 n funcie de IRI (m/km)

Clasa de drum

Imbrcminte din beton asfaltic Drumuri nemodernizate Imbrcminte din beton de ciment

Foartebun Bun Mediocr Rea



Primare 2.00 4.00 6.00 8.00 4.00 6.00 8.00 10.00 2.00 4.00 6.00 8.00

Secundare 3.00 5.00 7.00 9.00 6.00 9.00 12.00 15.00 3.00 5.00 7.00 9.00

Teriare 4.00 6.00 8.00 10.00 8.00 12.00 16.00 20.00 4.00 6.00 8.00 10.00

Normativul CD 155/2001 Instruciuni tehnice privind determinarea strii tehnice a drumurilormoderne mparte drumurile publice n 4 categorii, innd cont tot de valoarea indicelui de planeitate(IRI).

Categoriile de drum conform CD 155/2001

C i d

Indice de planeitate IRI (m/km)


24/84



4.4 Clasa geometric a drumurilorNormativul privind condiiile de relief pentru proiectarea drumurilor i stabilirea capacitii de

circulaie a acestora, indicativ AND 583-2002, reglementeaz n mod unitar metodologia i criteriile dedeterminare a condiiilor de relief pentru drumuri i autostrzi, utilizate n cadrul prescripiilor tehniceprivind stabilirea clasei tehnice, proiectarea, construirea, modernizarea i stabilirea capacitilor decirculaie a drumurilor publice.

Acest normativ clasific condiiile de relief n relief es, relief deal i relief munte, n funcie de ocombinaie de elemente geometrice ale drumului.

HDM-4 clasific drumurile n funcie de apte clase geometrice, innd seama de 5 parametrii deevaluare.

Se consider, conform experienei proiectantului, c acest tip de difereniere este mai comprehensivi c n construirea modelului HDM este mai avantajoas pstrarea acestei ierarhizri.

Clasificarea adoptat pentru drumurile publice n funcie de clasa geometric

Clasa geometricNr. mediu de

rampe si pante(m/km)

Nr. de rampe ipante (nr./km)

Curburaorizontalmedie

(grade/km)

Supranalarea(%)

Viteza liber(km/or)

1.Aliniament i palier 1 1 3 2 110

2.In general aliniament i uor accidentat 10 2 15 2.5 100

3.Sinuos i n generaln palier 3 2 50 2.5 100


25/84



4.6 Indicatori de evaluare a mbrcminii rutiere

Deoarece clasificarea sectoarelor de drum n funcie de volumul de trafic a fost rafinat a fost nevoiede detalierea indicatorilor ce evalueaz integritatea mbrcminii rutiere.

Clasificarea adoptat pentru drumurile publice n funcie de evaluarea imbrcminii

Integritateastructurala

Imbracaminti bituminoase (SNP)JPCPBetonciment

Grosimea stratului (JPCP)JRCPBetonciment

Grosimea stratului (JRCP)CRPCBetonciment

Grosimea stratului (CRCP)

Traficfoarteredus

Traficredus

Traficmediu

Traficintens

Traficfoarteintens

Valoareain modul aindicelui

dedegradare

Traficfoarteredus

Traficredus

Traficmediu

Traficintens

Traficfoarteintens

Procentulde otel

(%)

Traficfoarteredus

Traficredus

Traficmediu

Traficintens

Traficfoarteintens

Procentulde otel

(%)

Traficfoarteredus

Traficredus

Traficmediu

Traficintens

Traficfoarteintens

Redusa 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50 4.00 160 165 170 175 180 0.10 160 165 170 175 180 0.50 150 152 155 157 160

Medie 2.00 2.25 2.50 3.00 3.50 4.50 170 175 180 185 190 0.15 170 175 180 185 190 1.00 155 160 165 170 175

Buna 2.50 2.75 3.50 4.25 5.00 5.00 190 195 200 205 210 0.20 190 195 200 205 210 2.00 170 175 180 185 190

Clasificarea adoptat pentru drumurile publice n funcie de valoarea SNP

Intervale pentru SNP (indice de integritate Grosimea stratului de suprafata (mm.) Grosimea stratului de


26/84



Clasificarea adoptat pentru drumurile publice n funcie de confortul suprafetei de rulare

Suprafata de rulare

Imbracaminti din beton de ciment Imbracaminti din beton asfaltic

Adancimea stratului desuprafata

Rezistenta la rulare(la 50km./ora)

Adancimea stratuluide suprafata

Rezistenta la rulare(la 50km./ora)

Buna 1.50 0.60 0.70 0.50

Mediocra 0.70 0.45 0.50 0.40

Alunecoasa 0.30 0.30 0.30 0.30


27/84



5.STRATEGII DE INTRETINERE IN CONFORMITATE CU MODELUL HDM-4 SINORMATIVELE ROMANESTI. SOLUTII CONSTRUCTIVE

5.1 Clasificarea imbracamintilor conform modelului HDM-4

Clasificarea este facuta in conformitate cu lucrarile cuprinse in modelul HDM-4 care au

corespondenta cu lucrarile romanesti.Aceasta corespondenta este aratata in tabelele care urmeaza,respectiv: materiale pentru strat de baza, tipuri de strat de baza, tipuri de material pentru imbracaminti sitipuri de imbracaminti.

Surface category /Categoria suprafetei

Surfaceclass / Clasa

suprafetei

PavementType / Tipul

imbracamintii

SurfaceType / Tipulsuprafetei

Surface Material/ Materialulsuprafetei

Base Type /Tip strat de

baza

Base Material /Material strat de

baza

Bituminous /Bituminoasa

AMGB AMAsphalt

Mix/Mixturaasfaltica

AC, HRA GB NG, CRS, WBM, etcAMAB CM, etc SB CS, LS, etc

AMSB AP TNA, FDA, etc

AMAP RB JUC

AMRB

STGB STSurface

Treatment/

SBSD, PM GB NG, CRS, WBM, etc

STAB DBSD, SL AB AB, EB, etc

STSB SL, etc SB CS, LS, etc


28/84



STRB=tratament de suprafata pe strat de baza din beton

JPGB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza granular

JPAB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza din asfalt

JPSB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza stabilizat

JPRB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza din beton

SSGB=pavaj pe strat de baza granular

EAUP=drum de pamnt neetans (nemodernizat)

S-a incercat o corelare intre operatiile cuprinse in tabelul de mai sus si standardele si normativeleromanesti mentionate, in general exista o corespondenta, dupa cum se poate vedea in tabelele de maijos.

Standarde si normative romanesti utilizate

SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate

SR 667:2000Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice

de calitate

STAS 6400-84 Lucrari de drumuri.Straturi de baza si de fundatii. Conditii tehnice de calitate

STAS 599-87 Lucrari de drumuri.Tratamente superficiale. Conditii tehnice de calitate

SR 179:1995 Lucrari de drumuri.Macadam. Conditii tehnice de calitate

SR 174-1:2002Lucrari de drumuri.Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.


29/84


30/84



SL Slurry Seal / Strat de etansare AND 523-1995; AND 589-2004

VC Vibrated Concrete / Beton vibrat SR 183/1:1995

PC Porous Concrete / Beton poros NE 024-2003

QZ Quartzitic Gravel / Balast; piatra sparta AND 589-2004; CD 148-2003

Tipuri de imbracaminti

Surface Type / Tipuri imbracaminti

AM Asphaltic Mix / Mixtura asfalticaST Surface Treatment / Tratament de suprafata

JP Jointed Plain / Dale simple

SS Set Stone / Pavaj

GR Gravel / Pietruire

EA Earth / Pamint

5.2 Operatii de ntretinere si reparatii. Politica de intretinere

O politic de ntretinere este compus din ntretinere CURENTA si ntretinere PERIODICA. Lucrrilepot fi programate n timp, sau pot fi conditionate de starea drumului (ex. valori mari ale IRI)

Problematica starii tehnice a drumurilor si a lucrarilor de intretinere si reparatii a drumurilor se poategasi in doua normative, si anume:


31/84


32/84



Determinarea planeitatii suprafetei drumurilor

Planeitatea suprafetei drumurilor este o caracteristica functionala a drumului exprimata prin indiceleIRI.Pentru drumurile judetene el se determina conform instructiunilor proprii de utilizare a echipamentuluiBUMP Integrator. Masuratorile se efectueaza pe firele de masurare corespunzatoare urmei rotilor de pebanda de circulatie. Prelucrarea rezultatelor masurarilor se efectueaza pentru lungimi de max. 1000 m.

Indicele de planeitate IRI, se calculeaza cu ajutorul unui program de calcul propriu al echipamentuluide masurare si se masoara in m/km.

Determinarea rugozitatii SRT si HS a suprafetei imbracamintii rutiere

Rugozitatea suprafetei imbracamintii rutiere este o caracteristica functionala a drumului si estecaracterizata de valorile SRT sau HS. Rugozitatea se determina conform STAS 8849-83, Lucrari de

drumuri. Rugozitatea suprafetei de rulare. Metode de incercare.

Masurarile se efectueaza in profiluri transversale amplasate in lungul tronsonului omogen de drum, ladistante aproximativ egale, situate in puncte reprezentative pentru suprafata de rulare. Numarulprofilurilor transversale este in functie de lungimea tronsonului omogen (L) astfel: pentru L5 km, 1 profil transversal pe 1km de drum.

Punctele in care se fac masurarile intr-un profil transversal se stabilesc pe una din benzile de


33/84



Numarul de valori ale deflexiunii,n

Clasa tehnica

IV,V I,II,III

2,5% 1,5%

n20 1,96 2,20

Masurarile de deformabilitate cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman se efectueaza pe sectoareomogene de drum. Un sector de drum se considera omogen daca este caracterizat de aceleasi datereferitoare la: tipul profilului transversal predominant (rambleu, debleu, la nivelul terenului, mixt ; stareade degradare a imbracamintii rutiere (Buna, Medie, Rea ), conform normativului ind. AND 540-98.

Lungimea unui sector de masurare va fi stabilit dupa cum urmeaza, dar nu va depasi 500 m: petraseele de munte sau de dealuri inalte lungimea sectoarelor de masurare poate fi mai mica, drumul fiindcaracterizat printr-o variatie frecventa a profilului transversal;sectoarele de masurare vor fi amplasate pe

cat posibil cat mai uniform pe lungimea unui sector omogen de drum.Stabilirea sectoarelor omogene de drum se efectueaza dupa inspectia de vizualizare a starii de

degradare a imbracamintii rutiere, conform normativului ind. AND 540-98.

Numarul sectoarelor de masurare pe un tronson omogen de drum trebuie sa fie de minimum 3, iarlungimea totala a sectoarelor de masurare sa nu fie mai mica de 1/10 din lungimea tronsonului de drum.

Pentru fiecare sector de masurare, masurarea deflexiunii cu deflectometrul cu parghie se efectueaza


34/84



La prelucrarea statistica a rezultatelor masurarilor de deformabilitate, se vor depista valori singulare

maxime (varfurile) care indica anomalii locale de drenaj, sau defecte localizate ale complexului rutier (inspecial grosimi reduse ale structurii rutiere).

Aparitia unor valori singulare maxime ale deformatiei elastice impune studii suplimentare pentrustabilirea cauzelor aparitiei acestora, care urmeaza sa fieefectuate la intocmirea documentatiei deranforsare.

Determinarea starii de degradare

Starea de degradare este o caracteristica structurala a drumului.Starea de degradare a imbracamintiirutiere este caracterizata de indicele global de degradare (IG) determinat conform normativului ind. AND540-98 sau indicele de degradare (ID) determinat conform metodologiei de mai jos si instructiunilor ind.AND 547-99.

Examinarea vizuala a suprafetei imbracamintii se efectueaza pe banda cea mai degradata, pedrumurile cu 2 benzi de circulatie si pe banda laterala cea mai degradata in cazul drumurilor cu 3 sau 4

benzi de circulatie.

Se recomanda ca sensul de parcurgere sa fie invers directiei soarelui. Perioada cea mai favorabilapentru examinarea suprafetei drumului, este imediat dupa ploaie, cand suprafata stratului de rulare estein curs de uscare.

Examinarea vizuala a suprafetei imbracamintii rutiere nu se efectueaza pe sectoarele de drum pecare au fost executate lucrari de intretinere periodica si a caror vechime este mai mica de un an.

Starea de degradare a fiecarui tronson omogen este caracterizata prin indicele global mediu,


35/84


36/84



STABILIREA STARII TEHNICE A DRUMURILOR MODERNE

Starea tehnica a drumurilor moderne se stabileste pe baza calificativelor acordate caracteristicilordrumului, pe tronsoanele omogene de drum.

Calificativul planeitatii drumului se stabileste functie de categoria drumului si valoarea indicelui deplaneitate IRI conform tabelului urmator:

Categorie drum Indice de planeitate, IRI,m/km

REA MEDIOCRA BUNA F BUNA

Drum judetean >6,5 5,5-6,5 4,5-5,5


37/84



Tabelul 2

Clasa de traficTraficul de

calcul m.o.s.

Capacitate portanta

REA MEDIOCRA BUNA F BUNA

Deflexiune caracteristica, 0,01 mm

F USOR 200 185-200 165-185 175 145-175 130-145 140 115-140 100-115 110 90-110 80-90 95 80-95 75-80 85 75-85 70-75


38/84



In functie de clasa starii tehnice se stabilesc lucrarile de intretinere periodica si cele de reparatii

curente.

Stabilirea starii tehnice si a lucrarilor obligatorii de intretinere periodica si de reparatii curente incazul drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide

stare tehnica clasacapacitate

portant

stare de

degradare

planeitate rugozitatelucrari obligatorii de

intretinere si reparatiiF BUNA 5 F BUNA F BUNA F BUNA F BUNA -

Intretinereperiodica

BUNA 4cel putinBUNA

cel putinBUNA

cel putinBUNA

cel putinMEDIOCRA

Tratamentebituminoase

cel putinMEDIOCRA

Cel putinBUNA

BUNAla REA

Straturibituminoase F

subtiri

MEDIOCRA 3

cel putin

MEDIOCRA

cel putin

MEDIOCRA

cel putin

MEDIOCRA

F BUNA

la REA

Covoare

bituminoase

REA 2cel putin

MEDIOCRAcel putin

MEDIOCRAcel putin REA

F BUNAla REA

Reciclare insitu

imbracamintibituminoase

F REA 1 REAF BUNA la

REAF BUNA la

REAF BUNAla REA

Ranforsarestruct rutiere

Reparatiicurente


39/84



Observatii:

Executia tratamentelor bituminoase sau a straturilor bituminoase foarte subtiri se face dupaintretinerea si repararea imbracamintilor din beton de ciment.

Starea tehnica este determinata de starea de degradare si de planeitate.. Daca aceste caracteristiciconduc la aprecierea starii tehnice in doua clase, se adopta clasa inferioara.

Tabelele semnificative din normativul (2), AND 554-2002, sunt prezentate n continuare:

Durata normala de functionare a drumurilor publice (Extras anexa 4.1 - AND 554-2002)Intensitatea medie zilnica anuala de trafic in

vehicule fizice

Tipul de imbracaminteSub750

751-3.500

3.501-8.000

8.001-16.000

peste16.000

Durata normala de functionare in ani (duratainitiala sau intre doua reparatii capitale)

1 Beton de ciment 30 20 17 13 10

2Imbracaminti bituminoase realizate din mixturi cu bitummodificat cu polimeri sau din mixturi stabilizate cu fibre

- - 8 7 5

3Imbracaminti bituminoase realizate din betoane asfalticesau mortare asfaltice pe binder de criblura; Asfalt turnat pebinder de criblura

16 12 7 6 4

Norme privind periodicitatea lucrarilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice


40/84



Periodicitatea efectuarii lucrarilor de intretinere si

reparatii (nr interventii/perioada)C Intretinere curenta drumuri, poduri si anexe

101 Intretinere curenta pe timp de vara

101.1Intretinerea partii carosabile, specifica tipului deimbracaminte (strat de rulare)

101.1.1 Intretinerea imbracamintilor asfaltice:

colmatarea crapaturilor si fisurilor (m) Permanernt

inlaturare (locala) denivel, fagase (m2

);plombari (m

2); badij supraf poroase (m

2);

Permanent

asternere nisip sau criblur pe suprafete cubitum in exces, inlaturare pietris sau criblurialergatoare (m2)

Permanent, dup necesitate in sezon de vara

101.1.2 Intretinerea imbracamintilor cu lianti hidraulici:

plombari (m2); colmat rosturi si crapat (m);

refacere rosturi (m); eliminare pompaj (m2);

Permanent

refacere dale degradate (m2)

Anual, dup starea tehnica a imbracam, in cazulin care lucrarile de mai sus nu sunt suficientepentru asigurarea viabilitatii

D Intretinere periodica drumuri, poduri si anexe

103Tratamente bituminoase (1.000 m2/km), peimbracaminti:

definitive


41/84



Normele romnesti contin recomandari de interventii la perioade scurte de timp (2, 3, 4 ani functie de

tipul lucrarii chiar si covoare bituminoase sau reciclari IN SITU a imbracamintilor asfaltice (respectiv odata la 3 ani sau o data la 4 ani).

5.3 Scenariul lucrarilor. Costuri unitare pentru lucrari de intretinere si reparatii

In cele ce urmeaz se va ncerca definirea unui scenariu cu strategii de ntreinere care s in seama

de prevederile normativelor romneti, pe tipuri de imbracaminti, in concordanta si cu HDM -4. Fiecareoperatie din scenariu este explicitata mai jos in ceea ce privesc procesele tehnologice specifice. Tabeluleste intocmit pentru cele doua cazuri si anume variantele FARA si CU proiect. Pentru variantele CUproiect la imbracamintile bituminoase si la cele bituminoase usoare, pentru starea de viabilitate rea sifoarte rea, s-au introdus doua alternative si anume:frezare cu inlocuire si ranforsare. Prin rularea cuoptimizare a programului HDM, acesta alege varianta optima din cele doua alternative.

Pentru imbracamintile asfaltice si pentru imbracamintile bituminoase usoare, operatiile de intretineredin scenariu s-au stabilit cu respectarea prescriptiilor din normativul CD 155-2001, Anexa 6.

Pentru celelalte tipuri de imbracaminti s-au stabilit operatii care sa poata avea corespondent inmodelul HDM-4.

Cu ajutorul programului HDM-4 s-au creat standarde de intretinere, care includ operatii si costuriunitare, precum si conditii de aplicare si efectele aplicarii, cu aceste standarde calculandu-se costurileanuale si costuri cumulate, pentru toate sectoarele de drum si pentru toate variantele

Cazul de baza drumuri pietruite si de pamant: se prevede o intretinere periodica, care consta in


42/84



6. CALIBRAREA PARAMETRILOR FLOTEI DE VEHICULE

Parcul de vehicule cuprinde facilitati pentru stocarea si regasirea caracteristicilor necesare pentrucalculul vitezei vehiculelor, a costurilor de operare, a costurilor de transport si a altor efecte.Pentruparcul de vehicule pot fi setate o multitudine de date implicite prevazute de modelul HDM-4. S-au folosittoate cele noua categorii de vehicule conform recensamintelor de circulatie din anul 2005, efectuate de

catre CESTRIN-CNADNR.

Acestea sunt:

1. Biciclete si motociclete

biciclet cu sau fr motor, motociclet, scuter

2. Autoturisme, microbuze, autocamionete si autospeciale (cu sau fr remorc), motociclete cu atas

motociclet cu atas; toate autoturismele, autocamionete, autoutilitare pn la 3,5t; microbuz max 10 locuri;alte autoveh cu sasiu de autoturism

3. Autocamioane si derivate cu 2 osii

autocam cu 2 osii, autobasculant cu 2 osii, autocistern cu 2 osii, alte autovehicule cu sasiu deautocamion cu 2 osii si greutate total peste 3,5t

4. Autocamioane si derivate cu 3 osii sau 4 osii

autocamioane si derivate cu 3 osii sau 4 osii, autobasculante cu 3 osii sau 4 osii, autoremorcher cu 3 osii


43/84



Echipaj

Depreciere

Interes

Overheads

Timpul petrecut de cltori iTimpul de reinere al mrfurilor

Modelul HDM calculeaz costurile economice pentru fiecare seciune de drum a fiecrui an deanaliz. Cantitile de resurse consumate i vitezele vehiculelor sunt calculate mai nti i apoimultiplicate de costurile unitare ale resurselor pentru obinerea costurilor totale de operare i costurilelegate de durata cltoriei pentru fiecare an de analiz. Resursele consumate i vitezele vehiculelor suntlegate de volumul i compoziia traficului, de tipul suprafaei i caracteristicile geometrice ale drumului irugozitatea suprafeei acestuia.

Variabilele de intrare pentru modelul HDM au fost adoptate i calibrate pentru a permite estimarea ctmai precis a vitezei vehiculelor i a costurilor de operare n contextul proiectului retelei de drumuri aRomniei.

Parcul de vehicule

n scopul studiului current flota de vehicule s-a presupus a conine 5 tipuri de vehicule aa cum


44/84



Efectele Accelerrii

PneuriEnergie

EmisiiViaa optim

Aceste atribute i variabilele de intrare calibrate sunt descrise pe paginile urmtoare.

Aplicarea vehiculelor reprezentative n HDM-4 se face printr-o ierarhie cu 3 niveluri:

Categoriicare se difereniaz ntre transport motorizat i non-motorizat;Clase grupuri de vehicule similare, de exemplu vehicule pentru pasageri, camioane;Tipuri tipurile individuale reprezentative pentru care un set de relaii al RUE a fostfurnizat.

Categoriile de vehicule fie includ vehicule motorizate fie non-motorizate. Clasele de vehicule pentruvehiculele motorizate includ motociclete, maini pentru pasageri, utilitare, camioane i autobuze. Existun numr de 15 vehicule de baz pentru vehiculele nemotorizate. (Traficul non-motorizat nu a fost inclusn analiza curent)

Exist dou metode pentru calcularea duratei de via a vehiculelor n stare de serviciu n HDM-4:

(i) Metoda Vieii Constante


45/84



Caracteristicile de Baz ale Etapelor

Caracteristicile de baz cuprin patru seturi de date:

Datele fizice

Echivalentele spaiilor autovehiculelor de pasageri (PCSE) reprezint o msur a

spaiului ocupat de vehicule (folosit n calcularea efectelor congestiei asupra vitezelor,unde debitul traficului n raportul vitez/debit relaiile sunt exprimate n termeni deechivalene spaiu pasageri).Numrul de roiNumrul de osii

Date pneuri

Tipul pneului (radial-ply, bias-ply, super-single)Numrul de baz al resaparilorCostul de reapare (ca procent din costul unui nou pneu)

Date utilizare

Kilometri anual parcuri


46/84



Tipul de vehiculValoarea

recomandatajustat PCSE

Autoturism 1.00

Autobuz 2.00

Camion 2 osii 1.40

Camion 3-4 osii 1.60

Camion articulat 1.80

Numrul de roi i osii

Numrul de roi i osii pentru tipurile de vehiculele selectate sunt afiate n tabelul urmtor.

Tip vehiculNumr de

roiNumr de

osii

Autoturism 4 2

Autobuz 6 2

Camion 2 osii 6 2


47/84



Datele de utilizare

Datele adoptate i utilizate n studiul curent sunt afiate n tabelul urmtor. Kilometrajul anual, orelede lucru i durata medie de via a vehiculelor din studiile anterioare efectuate n Romnia i n altelocuri din Balcani.

100% din utilizarea unui autoturism se presupune a fi n uz privat, iar celelalte vehicule sunt 100% n uznon-privat.

Tipul de vehicul Km anualOre delucru

Media devia Uz privat Pax % Munc

Autoturism 11 000 200 12 100% 2 31%

Autobuz 70 000 2 000 12 0% 29 22%

Camion 2 osii 40 000 1 200 12 0% 0 0%

Camion 3 osii 34 000 800 12 0% 0 0%

Camion articulat 76 000 1 700 12 0% 0 0%


48/84



tratat ca i cnd ar fi doua osii simple. Cu alte cuvinte, pentru deteriorarea pavajului, mrimea spaiului

dintre osii este considerat a nu fi de importan.

Exist cteva puncte de importan referitoare la factorul de deteriorare provocat de vehicule (VDF).

1. Din cauza puterii a 4-a pentru exponent din ecuaia VDFVEH, VDF trebuie calculat cavaloare medie VDF per vehicul i nu ca VDF pentru un vehicul cu o mas medie. Valoreamedie VDF este ntotdeauna mai mare ca VDF a ncrcrii medii.

2. VDF este suma tutor factorilor de ncrcare a axelor pentru toate grupurile de os ii ale unuivehicul, nu factorul de deteriorare a valorii medii de ncrcre pe ax.

3. VDF trebuie s reprezinte media VDF pentru toate vehiculele unei clase din trafic, inclusivla gol, parial ncrcat, ncrcat la maxim i vehicule supra-ncrcate.

Costurile Economice Unitare

Costul economic unitar pentru fiecare tip de vehicul cuprinde costurile economice legate de resurselevehiculului i de valoarea economic a timpului aa cum urmeaz:

Resursele vehiculului

Costul de schimbare a vehiculului

Costul de schimbare a anvelopelor


49/84



Resursele vehiculului

Costul economic pentru resursele utilizate de vehicul sunt afiate n tabelul urmtor. Toate costurilesunt exprimate n Euro.

Tipul de vehicul

Preul unui

vehicul nou()

Preul unei

anvelopenoi ()

Costul

combustibilului pe litru

Ulei

lubrifiant

Autoturism 7 500 76.00 0.36 5.00

Autobuz 70 000 190.00 0.40 5.00

Camion 2 osii 28 000 120.00 0.40 5.00

Camion 3-4 osii 35 000 190.00 0.40 5.00

Camion articulat 90 000 290.00 0.40 5.00

Tipul de vehiculMunc de

ntreinereSalariile

echipajuluiCheltuieli

anualeIntereseanuale

Autoturism 3.95 0 50 10%


50/84



Pentru scopul studiului a fost inclus o cheltuial anual de 50 pentru fiecare vehicul.

Valoarea anual a dobnzii la achiziionarea de noi vehicule ar trebui s fi e echivalenta cu rata deactualizare, care n cazul nostru a fost de 5.5%.

Valoarea timpului

Valoarea timpului este o component esenial n relaia cu beneficiile asociate reabilitarii drumuluinational, iar valoarea timpului pasagerilor este probabi l cel mai dificil cost de cuantificat. n timp ce altestudii au ignorat timpul petrecut de pasageri, ceea ce nu este recomandat, deoarece poate influenanegativ rezultatele proiectului n favoarea proiectelor cu costuri ridicare de transport. n mod asemntoro valoare nerealist, mare, a componentei de timp poate deturna proiectul n favoarea celor cu creteri

semnificative ale vitezei.

Pentru costul cu valoarea timpului, a fost utilizat Studiul Jaspers, pentru Romania si Bulgaria, carerecomanda o valoare de 9.78 EURO/ora, pentru autoturisme, respectiv 1.59 EURO/h, pentru vehicule detransport marfa.

Cltoriile care nu au ca destinaie locul de munc se situeaz n jurul valorii de 30% din numruldeplasrilor in interes de serviciu. Prin urmare, valoarea timpului pentru deplasarile in afara serviciului,pentru autoturisme, va fi de obtinuta prin ponderarea valorii de 9.78 EURO/ora cu coeficientul 0,30.


51/84



50

Determinarea costului unitar cu valoarea timpului pentru Romania

# Indicator UM Valoarea Surs Observatii

1 Populaia Romniei nr. locuitori 21,530,000Institutul Nationalde Statistic Anul de referint 2007

2Numrul de gospodriidin Romnia nr. gospodrii

7,334,842

RecensmntulGeneral alPopulatiei 2002,

Pentru anul 2007, valoarea din 2002 a fost ajustat cu factorul de crestere alpopulatiei totale, pentru intervalul 2007-2002, de 0,99225

3 PIB mld. Lei 404,708,800,000Institutul Nationalde Statistic http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_trimIV_r07.pdf

4 Populaia activ nr. persoane 10,305,000 Institutul Nationalde Statistic http://www.insse.ro/cms/rw/pages/indicatori%20trimestriali.ro.do

5Ore totale muncite pean

ore 1,920 Se consider 160 ore lucrate pe lun, la nivel national.

6=1/2Dimensiuneagospodriei

nr. locuitori /gospodrie

2.94

7=4/2Numrul deproprietar/gospodrie


1.40

8=3/2Veniturile gospodarieipe an

Lei/an*gospodrie 55,176

9=8/7 Ctigurile anuale Lei/an*proprietar 39,273

10=9/5Ctigurile economiceanuale (RON)

Lei/ora*proprietar 20.45
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_trimIV_r07.pdfhttp://www.insse.ro/cms/rw/pages/indicatori%20trimestriali.ro.dohttp://www.insse.ro/cms/rw/pages/indicatori%20trimestriali.ro.dohttp://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_trimIV_r07.pdf


52/84



51

Determinarea costului unitar cu valoarea timpului pentru jud. Arges

# Indicator UM Valoarea Surs Observatii

1 Populaia Romniei nr. locuitori 639,594Institutul National deStatistic

Anul de referint 2007

2Numrul de gospodriidin Romnia nr. gospodrii

222,434Recensmntul General alPopulatiei 2002, datestatistice

Pentru anul 2007, valoarea din 2002 a fost ajustat cu factorul decrestere al populatiei totale, pentru intervalul 2007-2002, de0,99225

3 PIB mld. Lei 13,387,815,712Institutul National deStatistic

Pentru anul 2007, valoarea PIB din 2005 pentru judeul Arge afost ajustat cu factorul de cretere al PIB Romnia pentruintervalul 2007-2005, de 0.033

4 Populaia activ nr. persoane 307,032 Institutul National deStatistic

Pentru anul 2007, valoarea numrului populaiei active din 2006 afost ajustat cu factorul de cretere pentru intervalul al populatieiactive totale, pentru intervalul 2007-2006, de 0,1065

5 Ore totale muncite pe an ore 1,920 Se consider 160 ore lucrate pe lun, la nivel national.

6=1/2 Dimensiunea gospodriei nr. locuitori /gospodrie2.88

7=4/2Numrul deproprietar/gospodrie


1.38

8=3/2Veniturile gospodariei pean

Lei/an*gospodrie 60,188

9=8/7 Ctigurile anuale Lei/an*proprietar 43,604

10=9/5Ctigurile economiceanuale (RON)

Lei/ora*proprietar 22.71


53/84



Pentru al doilea pas, dei anchetele OD ne furnizeaz ceva informaii referitoare la vehiculele pentrupasageri, nu exist o metod universal acceptat pentru a obine cu acuratee valorile pentru procentulde cltorii efectuate pentru deplasarea la munc i pentru cele care au alt destinaie dect locul demunc dup tipurile vehiculelor. Cu toate acestea, parametrii estimai sunt dai n urmtorul tabelaratnd valorile medii ale timpului pasagerilor care au fost stabilite prin analogie cu valori similare d instudii anterioare. Venitul de baz este ajustat cu un factor de ajustare pentru a reflecta diferenieriledintre veniturile pasagerilor autoturismelor relative la cele ale pasagerilor autobuzelor i de asemenea s -a inut cont de rata preului n umbr referitor la pasagerii autobuzelor. Cltoriile care nu au ca

destinaie locul de munc se situeaz n jurul valorii de 30% din numrul deplasrilor la locurile demunc.

Autoturismeprivate

Autobuzepublice

Autoturisme private Autobuze publice

RON/hr /hr RON/hr /hr

Factorul de ajustare a venitului 1.45 1 32.93 8.95 22.71 6.17

Preul n umbr 1 0.5 32.93 8.95 11.36 3.09

Valoarea desemnat pentrucltorii de serviciu 1 1 32.93 8.95 22.71 6.17


54/84



7. RETEAUA DE DRUMURI ASOCIATA MODELULUI DE ANALIZA

7.1 Investigare retelei de drumuri

Evaluarea strii tehnice a drumurilor judetene si comunale analizate in acest studiu s-a facut pe baza

unui chestionar prezentat n continuare.Formularul conine informaii privind topologia sectorului de drum analizat (cod, descriere), informaii

privind situaia drumului(stare tehnic), precum i alte observaii relevante.

Pentru rularea programelor HDM-4 este necesara agregarea segmentelor de drumuri, tinand seamain primul rand de tipul de imbracaminte si apoi de starea de viabilitate, volumul de trafic, conditii localespecifice, etc.

Dupa parcurgerea intregii retele de drumuri, care insumeaza 436,4 km. au fost stabilite 58 desegmente omogene de drum, care formeaza reteaua Proiectului, introdusa in HDM.


55/84



Cod unitar

(1)

Categorie drum

(2)

1

Lungime

(m)

Ltime carosabil

(m)

Nr. benzi circulatie

(3)

Ltime trotuar

(4)

Tip suprafat

(5)

-

Stare suprafat

(6)

Rezistent

rezidual pavaj

Stare sistem

drenaj

Organizarea

circulatieiLimit vitez

(km/h)

Consiliul Judetean Arges

Viabilizarea starii tehnice a DJ din zona de sud a Jud. Arges

Fis de evaluare a strii tehnice a drumurilor

Formular 1A

Date pentru identificarea drumului

Nume drum (descriere)

Situatia drumului


56/84



Reteaua Proiectului

# Drum Limite

Sector

Lungime

MZA2005totalveh

fizice

Localitti afectate

Inceput Sfarsit

1 DC46 Mihaesti (DN73) - Valea Popii 1.300 2.500 1.200159

Mihaiesti

2Drumlocal

Ograzea (DN73) - Radesti 0.000 1.400 1.400 98 Stalpeni

3 DC228A Cosesti - Jupanesti 0.000 1.700 1.700 234 Cosesti

4 DC228B Leicesti - Priseaca 0.000 1.100 1.100 261 Cosesti

5 DC214 Bascov - Uiasca 0.000 4.500 4.500 147 Bascov

6 DC220 Budeasca Mare - Budeasca Mica 0.000 3.050 3.050 136 Budeasca

7 DC270 Bradulet - Corbi 0.400 3.200 2.800 184 Corbi

8 DJ703A Cotmeana - Cocu - Poiana Lacului 11.000 22.096 11.096 860 Cocu si Poiana Lacului


57/84



21 DJ704HMerisani - Baiculesti - Curtea de

Arges14.300 17.600 3.300 474 Baiculesti, Curtea de Arges

22 DJ704HMerisani - Baiculesti - Curtea de

Arges17.600 20.600 3.000 474 Baiculesti, Curtea de Arges

23 DJ704I Arfeu - Lac Vidraru - Cumpana 0.000 21.500 21.500 206 Arefu

24 DJ703B Moraresti - Vedea 1.745 20.253 18.508 470Moraresti, Uda, Lunca

Corbului, Costesti,Cateasca









29 DJ503 Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja 98.000 123.000 25.000 229 Slobozia, Rociu

30 DJ659A Bradu-Costesti 0.340 10.400 10.060 2301 Bradu, Costeti


58/84



44 DJ741 Pitesti-Valea Mare-Fagetu-Mioveni 0.000 9.497 9.497 853 Stefaesti, Mioveni

45 DJ731B Samara-Babana-Cocu 1.700 5.800 4.100 257 Babana, Cocu

46 DJ731B Samara-Babana-Cocu 6.050 19.200 13.150 257 Babana, Cocu

47 DJ703A Cotmeana-Poiana Lacului-Cerbu 28.796 31.939 3.143 145 Poiana Lacului, Albota

48 DJ702C Leordeni-Bogati-Lim judDambovita 13.405 17.380 3.975 1184 Bogati

49 DJ704B Calinesti-Rancaciov-Racovita 8.280 21.200 12.920 873 Calinesti, Mioveni

50 DJ703H Curtea de Arges-Valea Danului 25.058 29.800 4.742 932 Salatrucu

51 DJ704F Baiculesti-Tutana-Alunisu 12.600 15.600 3.000 620 Baiculesti, Poienari Ag

52 DJ678E Teodoresti-Cotu-Lim jud Valcea 0.000 3.000 3.000 492 Cuca, Ciomagesti

53 DJ732CCampulung-Bughea de Jos-Malu-

Godeni5.500 6.500 1.000 505 Godeni

54 DJ740 Maracineni-Micesti-Pauleasca 11.000 14.500 3.500 540 Micesti

55 DJ704G Albesti-Cicanesti-Suici 9.500 12.200 2.700 414 Albesti si Cicanesti


59/84



7.2 Date de trafic

Ca si date de trafic, au fost folosite rezultatele Recensamantului National de Circulatie CESTRIN2005.

Pentru a obtine prognoza pe orizontul de analiza considerat (2009-2025), valorile din anul de baza

2005 au fost extrapolate folosind scenariul de crestere pentru drumuri nationale secundare, avand invedere faptul ca dupa modernizarea drumurilor acestea vor atrage mai mult trafic decat media la nivelnational, in conditiile existente. In plus, fluxurile de trafic, care se desfasoara in prezent pe acestedrumuri, sunt sensibill afectate de catre starea tehnica a drumurilor judetene si comunale, multe dintreele fiind aproape impraticabile.

Factorii de crestere sunt redati in continuare :

Prognoza de evolutie a traficului pentru perioada 2005-2025

Rate anuale medii (varianta probabila)

Reteaua de drumuri nationale secundare

Rate medii de evolutie a traficului (%)


60/84




61/84



8. PRINCIPIILE EVALUARII ECONOMICE A PROIECTELOR DE DRUMURI

8.1.Obiectivele analizei economice

Pentru intelegerea conceptelor economice incluse in dezvoltarea modelului de analiza HDM-4 estenecesara introducerea unor notiune teoretice referitoare la conceptul de analiza (evaluare) economica aproiectelor.

Principalul obiectiv al analizei economice este de a ajuta la definirea si la selectarea (ierarhizarea)proiectelor care pot avea implicatii pozitive asupra economiei unei tari. Analiza economica se dovedestea fi mai folositoare atunci cand este desfasurata intr-o faza initiala a analizei de proiect, pentru a depistadin timp aspectele negative ale proiectului de investitie. Daca analiza economica este desfasurata lasfarsitul ciclului de proiectare atunci nu poate sa ofere informatii decat in ceea ce priveste decizia de a

investi sau nu.

Atunci cand se propune numai determinarea unor indicatori globali ai investitiei, cum sunt ValoareaNeta Prezenta (VNP) sau Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE), analiza economicagenereaza rezultate globale, fara a detalia influenta fiecarui factor investitional si care tine decaracteristicile interne ale Proiectului.

Principiul de baza al analizei economice este comparatia costurilor generate in cele doua cazuri:


62/84



analiza de senzitivitate a investitei;

analiza de risc investitional.

8.2. Valoarea in timp a banilor

Unul dintre cele mai importante aspecte ale evaluarii economice (sau financiare) a unui proiect o

reprezinta evaluarea monetara temporala.

Principiile valorii in timp a banilor au multe aplicatii practice, de la elaborarea programelor derambursare a imprumuturilor bancare si pana la decizii de achizitionare de noi echipamente. Acesteevaluari se bazeaza pe metoda analizei fluxurilor de numerar actualizate.

Axa temporala

Una dintre cele mai importante componente ale analizei valorii in timp a banilor este axa temporala,


63/84



Valoarea viitoare

Se pune intrebarea cat va valora o suma initiala $100o

S , peste o perioada de n=10 intervale de

timp, daca se cunoaste valoarea ratei dobanzii k.

Operatia de evaluare a unui flux de numerar prezent, cu o rata a dobanzii cunoscuta, se numestescontare.

Metoda de calcul se numeste algoritmul dobanzii compuse si este prezentat in tabelul urmator.

Calcularea dobanzii compuse

Perioada

(n)

Suma la

inceputul

perioadei n

1+k

Suma la

sfarsitul

perioadei n

1 100.00 1.05 105.00

2 105.00 1.05 110.25

3 110.25 1.05 115.764 115.76 1.05 121.55

5 121.55 1.05 127.63

6 127.63 1.05 134.01

7 134.01 1.05 140.71

8 140.71 1.05 147.75

9 147.75 1.05 155.13

10 155.13 1.05 162.89

rata dobanzii= 5.00%


64/84



Se observa ca operatiile de scontare si discontare sunt complementare; ele difera doar prin sensul de

orientare pe axa temporala.

8.3 Indicatorii sintetici ai investitiei

Cele mai eficiente metode de evaluare economica sunt cele care se bazeaza pe ideea ca un dolar

primit imediat este preferabil unui dolar primit in viitor. Aceasta a dus la dezvoltarea unor tehnici deactualizare afluxurilor de numerar, care incorporeaza valoarea in timp a banilor.

8.4.Valoarea Neta Prezenta

Una dintre aceste tehnici este metoda valorii actualizate nete (VAN). Etapele acesteia sunt:

determinarea valorii actualizate a fiecarui flux de numerar, incluzand atat intrarile cat si iesirile denumerar (inputuri si outputuri); actualizarea se face ca rata de actualizare rata costului capitalului pentruproiectul respectiv;

insumarea algebrica a fluxurilor de numerar actualizate; acesta suma reprezinta VAN (valoareaactualizata neta) a proiectului. (Acest calcul este echivalent cu scaderea valorii actualizate a tuturorfluxurilor de numerar viitoare din costul initial al proiectului);


65/84



8.5.Rata Interna de Rentabilitate Economica

Rata interna de rentabilitate a investitiei-RIR (in engleza Internal Rate of Return-IRR) este definitaca rata de actualizare a capitalului care face ca valoarea actualizata a intrarilor nete de numerar,estimate in cadrul proiectului, sa fie egala cu valoarea actualizata a costurilor (deci a iesirilor de

numerar).Ecuatia care ofera valoarea pentru RIR se poate scrie:

n

i

i

i

RIR

X

0

01

unde

iX reprezinta fluxul net de numerar, ni ,0 , cu n+1=perioada de analiza a Proiectului (ani).

Observatie. Se observa ca metodele de calcul pentru VAN si RIR sunt similare: daca in calculul VANse cunoaste rata de actualizare a capitalului k, in calculul RIR se face VAN=0, calculandu-se k=RIR, dinaceeasi formula.


66/84



9. REZULTATELE MODELULUI HDM

Adoptand strategiile de intretinere si modernizare considerate, starea tehnica a sectoarelor de drumva evolua conform urmatorului graf, in cele doua situatii: situatia existenta si situatia proiectata.


67/84



In ipoteza ca intreaga retea de drumuri analizata, cu o lungime totala de aprox. 436 km. va fi supusalucrarilor de modernizare in perioada 2009-2012, costul total estimat va fi de aprox. 195 milioaneEURO, conform tabelului totalizator urmator:

Anul interventieiLungime totala

retea (km.)

Cost total anualmil. EURO(estimat)

2009 132.704 91.062

2010 132.586 97.331

2011 127.326 70.074

2012 43.659 27.486

Lucrari de interventii recomandate pentru anul 2009


68/84



DJ725 Stoenesti - Dragoslavele 3.313 10.540

I.B.U. si Covor

bituminospe o lungime de: 7.227 5.420

DJ679C Caldararu - Izvoru - Mozaceni 0.000 9.941I.B.U.

pe o lungime de:9.941 6.462

DJ703E Pitesti - Babana - Cocu 12.000 17.000I.B.U. si Covor

bituminospe o lungime de:

5.000 3.750

DJ704D Prislop - Lupuieni 0.000 2.500I.B.U.

pe o lungime de: 2.500 1.625

DJ704HMerisani - Baiculesti - Curtea

de Arges14.300 17.600

I.B.U. si Covorbituminos


DJ704HMerisani - Baiculesti - Curtea

de Arges17.600 20.600

I.B.U. si Covorbituminos


DJ704I Arfeu - Lac Vidraru - Cumpana 0.000 21.500 Modernizarepe o lungime de: 10.000 8.500

DJ703B Moraresti - Vedea 1.745 20.253



69/84




Drum Limite

Sector

Lucrarirecomandate

Lungime(km.)

Cost totalestimat

(mil.EURO)Inceput Sfarsit


I.B.U.pe o lungime

de:

10.000

6.500

DJ703B Moraresti - Vedea 45.904 48.755 0.000




DJ704I Arfeu - Lac Vidraru - Cumpana 0.000 21.500Modernizarepe o lungime 11.500 9.775


70/84



DJ679D

Malu-Coltu-Ungheni-Recea-

Negrasi-Mozacu 14.940 34.500 I.B.U.pe o lungime

de:10.000

6.500

DJ679DMalu-Coltu-Ungheni-Recea-

Negrasi-Mozacu34.687 41.900 0.000

DJ739Barzesti-Negresti-Zgripcesti-

Beleti0.400 12.000

I.B.U.pe o lungime

de:11.600 7.540

DJ741Pitesti-Valea Mare-Fagetu-

Mioveni 0.000 9.497

I.B.U.

pe o lungimede:

9.497 6.173


Drum Limite

SectorLucrari

recomandateLungime

(km.)

Cost totalestimat




71/84



DJ679E

Bucov-Raca-Lim jud

Teleorman 1.500 7.144

I.B.U.

pe o lungimede: 5.644 3.669

DJ702ALim jud Dambovita-Ciupa-

Neajlovelu33.315 35.696

I.B.U.pe o lungime

de:2.381 1.548

DJ702H Lim jud Dambovita-Lesite 10.000 12.700I.B.U.

pe o lungimede:

2.700 1.755

DJ702J Lim jud Dambovita-Neajlovelu 2.700 6.000

I.B.U.

pe o lungimede:

3.300 2.145

DJ731C Vetisoara-Izvoru-Cocu 0.000 12.136I.B.U.

pe o lungimede:

12.136 7.888

DJ678G Radutesti-Ciomagesti 3.000 8.400I.B.U.

pe o lungimede:

5.400 3.510

DJ731B Samara-Babana-Cocu 1.700 5.800 I.B.U.pe o lungime

de:10.250 6.663

DJ731B Samara-Babana-Cocu 6.050 19.200

DJ702CLeordeni-Bogati-Lim jud

Dambovita13.405 17.380

I.B.U.pe o lungime

de:3.975 2.584

I B U


72/84




Drum Limite

Sector

Lucrarirecomandate

Lungime(km.)

Cost totalestimat



I.B.U.pe o lungime

de:

7.886 5.126





DJ503 Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja 98.000 123.000I.B.U.

pe o lungime 5.000 3.250


73/84



Ierarhizarea lucrarilor de modernizare din punct de vedere al indicatorilor de rentabilitateeconomica

Anterior, au fost furnizate costurile de investitie, in ipoteza ca intreaga retea de drumuri judetene sicomunale, analizate si care vor fi supuse operatiilor de modernizare.

In continuare, vor fi expuse rezultatele modelului de analiza cost-beneficiu. Valoarea indicatorilor derentabilitate vor fi furniza date privind operatiile optime recomandate, care sunt, bineinteles, rentabile.

Sectoarele de drum cu valori pentru rata interna de rentabilitate economica (RIRe) mai mari devaloarea ratei de discount folosite, si anume 5,5% au o rentabilitate pozitiva, pentru investitiarecomandata.

Sector de drum Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 RIRe

DC46, Mihaesti (DN73) - Valea Popii,km. 1.3 - km. 2.5, lungime 1.2 km.

I.B.U.pe o lungimede: 1.3 km.

7.1%

Drum local, Ograzea (DN73) - Radesti,km. 0 - km. 1.4, lungime 1.4 km.


6.7%

DC228A, Cosesti - Jupanesti, km. 0 -km. 1.7, lungime 1.7 km.


7.5%

Vi bili l i d DJ i bili t di d d i t l j d A


74/84



de: 5.819 km.

DJ735, Cimpulung - Albesti - Candesti,km. 10.01 - km. 11.87, lungime 1.86 km.

Covorbituminos

pe o lungimede: 1.86 km.

12.6%

DJ679C, Caldararu - Izvoru - Mozaceni,km. 0 - km. 9.941, lungime 9.941 km.


7.5%

DJ679C, Caldararu - Izvoru - Mozaceni,km. 12.55 - km. 23.215, lungime 10.665

km.

I.B.U.pe o lungimede: 10.665

km.

7.5%

DJ703E, Pitesti - Babana - Cocu, km.12 - km. 17, lungime 5 km.

I.B.U.pe o lungime

de: 5 km.

10.8%

DJ704D, Prislop - Lupuieni, km. 0 - km.2.5, lungime 2.5 km.

I.B.U.pe o lungime

de: 2.5 km.

7.0%

DJ734, Voinesti (DN73) - Leresti -Voina, km. 0 - km. 19.84, lungime 19.84

km.

Modernizarepe o lungimede: 12.32 km.

Modernizarepe o lungimede: 7.52 km.

15.2%

DJ703I, Musatesti (DN73 C) - Bradulet -Bradetu - Poienile Valsanului, km.

28.822 - km. 53.6, lungime 24.778 km.

Modernizarepe o lungimede: 12.778

km.

Modernizarepe o lungimede: 12 km.

9.2%

DJ730, Podul Dambovitei (DN73) - Modernizare 8.2%



75/84



DJ503, Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja,

km. 98 - km. 123, lungime 25 km.

I.B.U.pe o

lungime de:14 km.

I.B.U.

pe o lungimede: 10 km.

I.B.U.


I.B.U.pe o

lungime de:7.886 km.

7.5%

DJ659A, Bradu-Costesti, km. 0.34 - km.10.4, lungime 10.06 km.


18.9%

DJ679A, Barla-Caldararu-Bucov-Palanga-Popesti, km. 0 - km. 12.835,

lungime 12.835 km.

I.B.U.pe o lungimede: 12.835

km.

8.6%

DJ679A, Barla-Caldararu-Bucov-Palanga-Popesti, km. 14.314 - km.

20.325, lungime 6.011 km.


8.6%

DJ679D, Malu-Coltu-Ungheni-Recea-Negrasi-Mozacu, km. 0 - km. 7.94,

lungime 7.94 km.


7.8%

DJ679D, Malu-Coltu-Ungheni-Recea-Negrasi-Mozacu, km. 14.94 - km. 34.5,

lungime 19.56 km.

I.B.U.pe olungime de:

10 km.


10 km.

I.B.U.pe olungime de:6.773 km.

7.9%

DJ679D, Malu-Coltu-Ungheni-Recea-Negrasi-Mozacu, km. 34.687 - km. 41.9,

lungime 7.213 km.


10 km.


10 km.

I.B.U.pe olungime de:6.773 km.

7.6%

DJ679E, Bucov-Raca-Lim judTeleorman, km. 1.5 - km. 7.144,

lungime 5.644 km.


8.1%

DJ702A, Lim jud Dambovita-Ciupa-Neajlovelu, km. 33.315 - km. 35.696,

lungime 2 381 km

I.B.U.pe o lungimede: 2 381 km

11.6%



76/84



DJ703A, Cotmeana-Poiana Lacului-

Cerbu, km. 28.796 - km. 31.939,lungime 3.143 km.

I.B.U.


7.0%

DJ702C, Leordeni-Bogati-Lim judDambovita, km. 13.405 - km. 17.38,

lungime 3.975 km.


12.7%

DJ704B, Calinesti-Rancaciov-Racovita,km. 8.28 - km. 21.2, lungime 12.92 km.


11.0%

DJ703H, Curtea de Arges-Valea

Danului, km. 25.058 - km. 29.8, lungime4.742 km.

I.B.U.


11.3%

DJ704F, Baiculesti-Tutana-Alunisu, km.12.6 - km. 15.6, lungime 3 km.

I.B.U.pe o lungime

de: 3 km.

9.6%

DJ678E, Teodoresti-Cotu-Lim judValcea, km. 0 - km. 3, lungime 3 km.

I.B.U.pe o lungime

de: 3 km.

8.9%

DJ732C, Campulung-Bughea de Jos-

Malu-Godeni, km. 5.5 - km. 6.5, lungime1 km.

I.B.U.


9.0%

DJ740, Maracineni-Micesti-Pauleasca,km. 11 - km. 14.5, lungime 3.5 km.


9.2%

DJ704G, Albesti-Cicanesti-Suici, km.9.5 - km. 12.2, lungime 2.7 km.


8.5%

DJ704E Ursoaia Bascovele Ceauresti I B U 7 6%



77/84

p


76

ANEXA. REZULTATELE HDM. LUCRARI ANUALE DE INTERVENTIE RECOMANDATE

# Drum Limite

Sector

LungimeLocalittiafectate

Lucrri recomandate

Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012

1 DC46Mihaesti (DN73) - ValeaPopii

1.300 2.500 1.200 MihaiestiI.B.U.pe o

lungime de:1.300

2 Drum local Ograzea (DN73) - Radesti 0.000 1.400 1.400 StalpeniI.B.U.pe o

lungime de:1.400

3 DC228A Cosesti - Jupanesti 0.000 1.700 1.700 Cosesti

I.B.U.

pe olungime de:

1.700

4 DC228B Leicesti - Priseaca 0.000 1.100 1.100 CosestiI.B.U.pe o

lungime de:1.100

5 DC214 Bascov - Uiasca 0.000 4.500 4.500 BascovI.B.U.pe o

lungime de:4.500

6 DC220Budeasca Mare -Budeasca Mica

0.000 3.050 3.050 BudeascaI.B.U.pe o

lungime de:3.050

7 DC270 Bradulet - Corbi 0.400 3.200 2.800 Corbi

I.B.U.

pe olungime de:

2.800



78/84


77

# Drum Limite

Sector


Lucrri recomandate


8 DJ703ACotmeana - Cocu - PoianaLacului

11.000 22.096 11.096Cocu si PoianaLacului

Covorbituminos

pe olungime de:

11.096

9 DJ723Lim. Jud. Dimbovita -Boteni

6.390 9.390 3.000 BoteniI.B.U.pe o

lungime de:3.000

10 DJ738Poienari - Jugur - Draghici- Mihaesti

10.900 17.460 6.560 MihaiestiI.B.U.pe o

lungime de:6.560

11 DJ725 Stoenesti - Dragoslavele 3.313 10.540 7.227Stoenesti,Dragoslavele

I.B.U. si

Covorbituminos

pe olungime de:

7.227

12 DJ735Cimpulung - Albesti -Candesti

3.941 9.760 5.819Bughea deSus, Albesti deMuscel

Covorbituminos

pe olungime de:

5.819

13 DJ735Cimpulung - Albesti -Candesti

10.010 11.870 1.860Bughea de Sussi Albesti deMuscel

Covorbituminos

pe olungime de:

1.860

14 DJ679CCaldararu - Izvoru -Mozaceni

0.000 9.941 9.941Caldararu siIzvoru

I.B.U.pe o

lungime de:

9.941

15 DJ679CCaldararu - Izvoru -Mozaceni

12.550 23.215 10.665Caldararu siIzvoru

I.B.U.pe o

lungime de:10.665



79/84


78

# Drum Limite

Sector


Lucrri recomandate


16 DJ703E Pitesti - Babana - Cocu 12.000 17.000 5.000 Babana 5.000

17 DJ704D Prislop - Lupuieni 0.000 2.500 2.500Bascov siBabana

I.B.U.pe o

lungime de:2.500

18 DJ734Voinesti (DN73) - Leresti -Voina

0.000 19.840 19.840 LerestiModernizare

pe olungime de:

12.320Modernizare

pe olungime de:

7.520

19 DJ703IMusatesti (DN73 C) -Bradulet - Bradetu -Poienile Valsanului

28.822 53.600 24.778Bradulet,Nucsoara,Musatesti

Modernizarepe o

lungime de:12.778

Modernizarepe o

lungime de:12.000

20 DJ730Podul Dambovitei (DN73) -Dambovicioara - Ciocanu -Lim. Jud. Brasov

0.000 9.550 9.550 DambovicioaraModernizare

pe olungime de:

9.550

21 DJ704HMerisani - Baiculesti -Curtea de Arges

14.300 17.600 3.300Baiculesti,Curtea deArges

I.B.U. siCovor

bituminospe o

lungime de:

3.300

22 DJ704HMerisani - Baiculesti -Curtea de Arges

17.600 20.600 3.000Baiculesti,Curtea deArges

I.B.U. siCovor

bituminospe o

lun

12383_iptana - dj arges sud 03 noiembrie 2008

Documents