Lr1.

, r t\Y i''':i .,,. j . . _," , f , . r1

:' 1oe-;t*l"i dl,i6lpgi;**

t!.i)r[:e l'ite!'ar'*

Alexandrina Dumitru

cICrtESCt'/OI Crfitte4le fiterare, fise [e fucru, jocuri fifactice, teste

pentru

cfasa I

N uvnele

Prenuvnele

gcoala

Localitatea

a---r0Floeded tyEiefSo

E**"*tne><O

@ Editura Trend, 2012

ISBN 978-606-8370-23-1Toate drepturile asupra acestei lucriri sunt rezervate Editudi TREND.

Reproducerealn scopuri comerciale, adaptarea, dishibulia sau transmiterea uneiasau a rnai multorpe4i din aceaste carte, in orice scop,i sub orice forme, este intelzisif;ili acordul prealabil al editudi.

Continutul lucrerii este in conformitate cu programa $colari aprobati delvlinisterul Educa!iei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Natiotrale a RomenieiDUMITRU, ALEXANDRINA

Citesc! Voi citi! : texte, fi$e de lucru,jocuri didactice,tesle pentru clasa I / Alexandrina Dumiau. - pitesti : Trend. 2012

ISBN 978-606-8370-23-l

3'7 | .671:3'72.41.373 .337 | .3821372.41.3'73 .3

Copertd: Vicentiu NicolaeRedactor: Iulia PlrliciTehnoredactare: Luminila Badea

Intormatii 9i comenzi: TRE^\rOStr. Fralii coletti, nr. 114, et. 2, pitetti, cod 110174, Jud. Arge,

Telefon/faxt 0348/440 511; Telefon fix 0348/ 440 44gTefefon mobil: 0733 100 645;0742 076 4AO

e-mail: offi ce@edituratrend.roj comenzi@edituratrend.rowww.edituratrend.ro

Adresi pottali: OP 5, Cp 101, Pitesti, Jud. Arge,

ZIECE StrAtAW gEt\fIW tII,tE, CITI(AK'ULE !

1. Ai invdtat literele alfabetului! Bravo! Citegte cuvinte, propozitexte tot ce potri cuprinde cu privirea! Acesta-i incepuhrl . . - mai tirzita,basmele, povegtile, povestirile, romanele vor fi citite pe nerisuflate.

2. Nu-ti sunt claxe lnlelesurile unor cuvinte! Cauti in dicJionarexplicaJiile acestora. Foloseqte in vorbire aceste cuvinte!

Explicaliile tale vor fi mai clare, mai afactive, mai convingdtoare.

3. Unele texte li-au pbcut mult! Noteaz6 titlul, autorul textului!Realizeazd gi o listi a personajelor. Sigur vei face legituri interesante inteaceste texte pldcute tie gi ce vei citi in viitor!

4, Citeste texte pohivite verstei tale, apa4inand aceluia$i autorCitegte acelagi fel de texte: basme, descrieri, jumale, aventuri...

5. Te-a impresionat rm personaj ! Note#e caracteristicile acestuiagi dacd este un personaj pozitiv unneazi-i exemplul! Poate fi modelul tiu!

6. Scrie impresii despre textele citite, despre autorul acestora,despre personajele intilnite.

7, Noteaz i cuvinte deosebite, descriefi, replici care-ji plac !

8. Participd la discutiile dintre prieteni, la discutiile cu oamenii mari gi, prezint6,foloseqte ce ai aflat din cir{ile citite r

9. Atrage-Ji prietenii, familia, cunoscuJii in frumoasa ocupatie de a citi c6rJi !

10. Cite;te! Cite$te! Cite$te!

1. A SoS ltf Ah(Ufi ntqu L g,qIBEttf t

1. Compari ilustraliile, stabileqte cele trei diferenle, apoi completeazil

2. Scrie prima literi a cuvdnhrlui corespunzitor fiecdrei ilustratii.

s&wffirT TT Ttr

Ai obtinut cuvantul:

3. Citeste textul! Memoreazdl!

TOAMNAde Nedelea Birlad

Cade frunza de salcimimbricdnd cirareaBerzele s-au dus de-acumCenugie-i zarea.In cr6ng fluturi nu mai suntPisiri nu mai c6nt6!Plutesc neguri pe plmant...V6ntul tot frdmdntd...Pic cu pic, pe geamuri linPloaia se prelinge.Nu e soare, nici senin.Cerul parci plinge.

4. Coloreazi numai desenele care reprezintd ,p[4i" din poezie!

a

d6

,7n"/

d

d.ta

146ra7f '6 d, , t ,

5. Stabile$te rispunsul penau fiecare ghicitoare, apoi completeazi rebusul folosindcuvintele desconerite.

L Peste vard povesteSteZiua toatd dogoreqte,Rod bogat el pArguieste,Cine este, hai ghiceqte?

3. Ea aduce bucurieFiecdrei yietdli.Toamna, primdvara,Se prdvale peste toli.

2. Ftanzele pe ramuriAu ingdlbenitPloud, ploud-ntr-unaCine q sosit?

10. Cap, trunchi, pafiu piPui vii face fiecare$i cu lapte ii hrdnesc$i foloase tot gdseSti.

in pdmdnt rdddcina suslineCe-i deasupra: ...j/unza, floare.8i, cu tot, ea corect se cheamd

intre yieluitoare.

Ziua se mdre$te,Zdpada se tope;te,Grddina a-nverzit,Cine a yenit?

Dn

"&

cloare

',"...Jth ' ) l . ' l

ryJil

-=5i"4-^-

4.

6.5. A venit Baba din munyiPeste rdurificdnd punli$i i-a prins spundnd poveStiFlori de ghmld lafereSti.

7. Foarte schimbdtoare fataGrade plus, grade cu minusTbrmometrul o mdsoard$i se chmmd

9. Spice inahe si bogatePe cdmpii stau indlyate,8i la munte $i la mareMerg copii sd stea la soare.Cred cd-i uqor de ghicit.Ce anotimp a venit?

Ce zboard pe sus$i nuJ vezi?

Am un pom! Deqi e mareNumai patru ramuri qre.Una florile-nfloreEe,A lt a frunz a- ngd I b e n e g t e,Iar a patra friguroasdPrinde strqi de-atgint sd 1easd.

nl

d-r"7

Ai aflat cd primdvara, vaxa, toamna, iama suntDeosebirile sunt date de temperature, vdnt, ploi. Via{a animalelor, a plantelor se

transformd, anotimp dupi anotimp, adicd se adapteazl.

1. Cite$te textul!

2. O (NI/WII?E C'U... O WOIAIE

RTDTGHEAI RIA$Apo ve s ti re pop ula rd tas eas cd

Bunicul a pus in grddinili o ridiche $i a crescut ridichea aceea marc, maj:e, cat capulomului... qimaimare.

intr-o zi, bunicul a incercat si smulgi ridichea din pimd:rt $i a apucat-o de fiunzetrage $i trage.. . dar ridichea nu s-a ldsat deloc.

Mogul a chemat qi pe bab6.Baba s-a prins de mijlocul mogneagului, moqneagul de frunzele ridichii qi trag, trag,

dar ridichea nu s-a smuls.A chemat baba qi pe nepoat6.Nepotica s-a prins cu amdndoud mdinile de mijlocul babei, baba de mogneag gi moqul

de ridiche. Trag, trag, hag, dar ridichea nu s-a smuls.Nepotica a chemat citelu$ul.Cileluqul s-a agdlat de poala nepolicdi, nepolica de mijlocul babei, baba de mogneag,

moqneagul de ridiche qi hag, trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.Iaci qi pisicavine si ajute gi ea la scos ridichea.Pisica s-a agitat de coada cltelului, cdJelul de poala nepolicii, nepolica de mijlocul

babei, baba de mo$neag, $i trag, hag, trag,dar ridichea tot nu s-a smuls.

- Stai ce mai aduc eu un tovard$ inajutor! zise pisica.

$i cheamd pe qoarece.Se prinde qoarecele de coada

pisioii, pisica de oitelug,citeluqul de nepoJicd,nepolica de bunicd,bunica de moq, moqul deridiche qi trag, trag... qiridichea a fost smulsi.

2. Povesteqte textul!Indici, atunci cdnd prezinJi faptele, personaj e reprezentate prin desen.

c\MD^. -@flt laaa c4...

-...delaplanteoameniiconsumidiferiteplrfi:rddicina,hrlpina,frunzele,fructele?Ridichea, morcowl, sfecla sunt plante de la care se foloseqte ridlcina, de la cartof

tulpina subplmAnteand. De la varzi se folosesc frunzele. Pitllgeaua rogie, castravetelesunt cultivate pentru fructul lor gi exemplele pot continua.. .

s. i$rnlwzAFAEuLq.rcK1. a) Citegte, apoi povesteqte textul de mai jos!

I'fINT'NCHIT'L DE NUIELE

Un om betran, aflat pe moarte, gi-a adunat fiii in jurul siu pentru a le da cdteva sfaturiinainte de a se despd4i de ei. El i-a poruncit servitorului si aduci un mdnunchi de nuielegi i-a spus fiului cel mare: ,Jncearcd, sd il rupi!"

Fiul s-a chinuit din risputeri, dar toate eforhrile lui au fost ln zadar. Cel de-al doileafiu a incercat qi el sd rupd mdnunchiul, insi nu a alut niciun succes.

,pezlegati mdnunchiul",a spustatAl, gi,,lua!ifiecare dinvoi cArc o nuia,' .Dupi ce fiii au fbcut precum li s-a zis, bihdnul a continuat:,lcum rupe1i-le!",9i fiecare nuia s-a rupt ugor, fiiri mare chin. ,lli inleles ce-amwat

s d s p un" a c ontifiJat tatdl'.,,Unire a d drui e g t e pu t e re."

fabuld de Esop

b) Care sunt personajele prezentate ln text?

c) Care sunt incercirile la care sunt supugi cei doi fii?

ti sfahrl dat de tatd fiilor. Exolic6!

2, a) Citeqte, apoi povesteqte textul de mai jos!

uAcenur.grr.urulfabuld de Esop

Un mdgar care se infrupta cu iarbi pe o pajigte a v[zut un lupcare se apropia de el incetiqor, gata sd il inqface, gi, indati, s-a

B. mdgarul qi lupul.

B. este qchiop.

B. dea o palmi migarului.

^ preftcut ci este gchiop.

In timp ce se apropia, pofticios, lupul l-a intrebat ce a pdjit, Migaruli-a lEspuns c5, in timp ce tfecea peste un tufi$, a celcat peste un spinascutit, care i s-a infipt addnc in copitd. Apoi, i-a cerut lupului si-i scoati

din picior spinul, ca nu cumva s6-i rdm6ni acestuia in git, atunci cand lupul se va ospitadin trupul lui migdresc.

Lupul a incuviinlat gi, qi-a coborAt capul citre piciorul mdgarului, incercdnd dinrdsputeri s6 vadd unde se afla spinul. Migarului atata i-a trebuit! I-a dat, din copitS, oloviturd zdravind peste bot lupului qi a luat-o la goan6 incotro vedea cu ochii.

Lupul, incowigat de durere, cu dinlii spulberati, 9i-a spus, cu amiriciune, in sinealtti: ,lqa imi trebuie ! Am pdlit ce-am meritat,Jiindcd am incercat sd ofac pe doctorul, iartatdl meu, sdracul, num-a invdlat altceva decdt sdfiu mdcelar."

b) incercuiegte litera corespunzetoare rispunsului corect.. Personajele textului sunt:

A. lupul 9i cdprioara;. Mdgarul s-a prefEcut c6:

A. a regusit;. Lupul a dorit s6...

A. scoatd spinul;. Observdnd ci este aproape de el, migad...

A. gi-a plecat capul;. Migarul, dup[ ce a lovit pe lup...

A. a dat mana cu acesta;. Lupul a gAndit:

A. ,,Am pdtrit ce-am meritat!";

B. a lovit pe lup cu copita.

B. a luat-o la goand.

B. ,.Trebuie sd pedepsesc mdgarull".

... fabula este un text in versuri sau in prozd in care se prezinti intAmpldri, de obicei,din lumea animalelor? La final se noteaze, se poate lnielege o moral5, o invilituri.

4. it't lAgteLAW c0...,fwt crUqLuml$ t1. Citeqte, apoi povestegte textul!

CEI TREI PURCELUSI(Povestlre) de seryhei Mihailov

Au fost odatd ca niciodatd tuei puceluqi care hdiau impremd cu plri4ii lor. Deqi erauinci purcelugi, ei crescuserd indeajus ca sd pomeasci in lume, sd-gi giseascd norocul.

Au plecat ei de acasi. gi au mers ce au mers p6nd ce primul purcelu$ s-a simtrit tare obosit.Tocmai atmci a trecut pe l6ngi ei un om cu o cinrfi plini de f54 iar primul purcelug le-a zisfrafilor sii:

Eu mi opresc aici. F6nul estre ugor qi moale ca sd,mi fac o cisuti cum ini place.$i ceila]f doi frafi l-au imbrdligat $i au plecal la drum. La un momenl dat, al doilea

purcelug s-a simfit obosit 9i vdzdnd hecind pe l6ngi el un om cu ciruJa plind de lemne, i-aspus fratelui lui:

- Lemnul acesta esle nrmai bun pentru cdsuJa mea aga ci mi opresc aici.Cel de-al doilea purceluq gi-a continuat drumul pdnd a ajrms- la un pietrar, care ficea

piafra de construit. Purcelugul s-a gardit ci piatxa este cea mai pofiviti ca s6-9i faci ocesuli rezistent5, aqa cum era gi el.

Noaptea, in timp ce primul purceluq s-a agezat confortabil in pahrl lui de f64 a auzit rmzgomot afard. S-a uitat prin pere{ii de paie ai cdsutrei 9i a inceput sA fiemure de frici, ciciafard era-un lup mare qi flim6nd. Lupul a inceput s6l roage pe purcelug si-i deschidi ug4dar la refuzul purceluqului a tras aer putemic in piept qi a suflat peste cdsu@. Fenul a zburatinloate pd'rlil€, iar purcelugul, profitind de neatenlia lupului, a luafo la fugi spre cisufacelui de-al doilea purceluq.

_ A doua sear5, in timp ce cei doi fiati se aflau la masd" au auzit zgomot afari- S-au uitat prinfereastra cesuFi de lemn gi s-au ingrozit c6nd au vizut pe lupul cel mare qi flftnand. Lupul ainc€put sd-i roage si deschidi uq4 dar la refirzul purceluqilor, a tras aer putemic in piepi qi asxflat peste cisup. CIsuJa de lemn a rdmas aproape neclintiti. Dar c6nd lupul a incercit qi adory oa{ sd sufle peste cisuli, lemnele au zburat in toaie pdrgile, iar cei doi purceluqi-auprofitat de neatenfia lupului 9i au luat-o la fugd spre casa celui de-al txeilea purcelu$.

Seara urmitoare, cei trei fraJi iqi incilzeau picioarele la focul din sobd. Au auzit unzgomot $i s-au ingrozit de fiici cdnd l-au vlzut pe lupul cel mare gi mai flimdnd caniciodat[.

_ Lupul a inceput sd-i roage sd deschidiuqa, dar la refuzul purcelugilor, a ras aerpuemrcin piept qi a suflat peste cisut6. Dar cisu{a nu s-a d6rAmat. Lupul a incercat gi a doua, 9i aheia oar{ dar tot degeaba, cisu{a a continuat sd rbm6ni neclintiti. Supdrat peste misurd siobosit de a6ta suflat. lupul s-a cdlerat pe acoperiqul casei gi gfa dat drumul in cdsup pe co;.c . . ' : - r t ' - - - ' - - - -_lntre hmp, inse, pwcelugii au pus pe foc un ceaun mare, plin cu api. C6nd lupul s-a cdJirat

pe coq, apa em fierbinte, cand a inceput si coboare de-a hmgul cogului apa clocote4 iarcdnd a ajuns jos, s-a opirit in ceaunul cu apa fiarti. Urldnd de durere, lupul a lualo la fugdprin cdsuJi, apoi a tA$nit prin perete dircct spre pddure, de unde nu s-a mai lntors niciodati.

$tiindu-se in siguranti de acum inainte, purceluqii au construit o alti casd, mai mare, cuper{ii din piatxi, cu masa 9i dulapul din lemn qi cu pdturi din fin moale. Era cea mai bundcasd din lume gi ei au ffiit in ea, fericili pentru totdeauna.

2. Numeroieazd momentele reprezentate prin ilustratii, respectind succesiunea acestora.

3, Marcheazi cu ,,x" desenele reprezentdnd animale cu care poate trdi ,,un purceluq"

V;vw'utuGdina, vaca, ra{a, oaia, porcul sunt animale domestice. Purcelugii din poveste sunt

pui de porci mistreJi, niqte animale sdlbatice.

in curtea omului.

1. Cite$te textul!

5. o igftigvt(PLAw Crl... UltgiaSUW

pepucrrcAscerur.ur(fragment)

Un gdscan cu pene luciiCum trecea pe pod prin sat$i-ntr-o min-avea papucii,Nu $tiu cum i s-a-nternplatCi papucii lui cizurd,Ce pdcat, o, ce pdcat!Cici erau cu-alesSturi,Ftu6 leac de tivitura -

Ce picat!

A, o orA-ntreagi;. Au venit sA ajute:

A. r4ele;

de George Coqbuc

Gdgtele-auzind cum zbiari:.Auleo! Papucii mei!"Intr-un suflet alergari$i-ntrebau mirate ce-i?,,Am rdmas, plAngea g6scanu1,Pigubaq de patru lei!Iati-md descu$ sdrmanul!Ce m6 fac acum, golanul,

Fdri ei!"

2. Citeqte textul in intregime, apoi incercuiegte litera corespunzdtoare completiriicorecte.

. Gdscanul a strigat:A. ,"Aoleu! Papucii mei!";

. Ge$tele au venit:A, ca melcul;

. Ele au inceput sI strige:A. ,,SdJ ciutdm pe riu, acu!";

. Ga$tele au ceutat papucii:

B. S[ri!i, m-au pridat hoJii!

B. ,,intr-un suflet".

B. Si mergem la poliJie!

B. zile 9i siptimdni.

B. gdinile qi curcile.

tTbe\r?-1",-'-^-1f.

+h

4**+ %

HffiR

3. Unegte, cu o linie, eticheta cu ilustrafia pe care o reprezinti.

. - $crea(u k-@"ae@n6ffi@6tt

haiti

turmd

. . . pisirile care inoatd au penele unse cu o grisime care nu permite trecerea apei? Maimult, degetele picioarelor sunt prinse cu o pielitd, piciorul semindnd astfel cu lopetileunei birci.

rol

' . . ' / " , , \ , , , " , ' :

, , , , , , i t i , ,

- ,-_rr fr "\n 6- lY

#"19g&-r

6. o FE[1f,4'. CO SCU,rn;,{

1. Cite$te textul, apoi poveste$te!

scuFrTA-RoSrEde FraJii Grirnm

A fost odati o fetitd zglobie 9i drdg aqi, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Darmai dragi decdt oricui ii era bunicii, care nu qtia ce daruri si-i mai facd.

. .Odati, bunica ii ddrui o scufitd de catifea roqie qi, pentru ci-i qedea tare bine fetiJei giniciru mai.voia sd poarte altceva pe cap, o numiI6 de atunci Scufita-Ro;ie.

lnlT-o zl mama sa zlse:ScufiJ6-Ro9ie, ia bagi-n coqule! bucata asta de cozonac si sticla asta cu vin si dule

bunicii. cd e bolnava $i slAbite $i bundtafile asrea or s-o ajute si-pi mai vind in pur;ri. Da'vezi de pleaci mai inainte de a se lisa zipuqeala gi cautd de mergi frumos gi s6 nu te abaJidin drum; altfel, cine gtie, de alergi, ai putea si cazi gi s[ spargi sticla qi atunci bunicuJa cuce o sd se mai aleag6? Iar cdnd o fi sd intri in casi, nu uita si-i dai bunicii ..Burddimineata!" 9i vezi sd nu inceapd a-1i umbla ochii prin toate ungherele.

-Aga am si fac ! li figidui Scufi{a-Roqie qi-i dddu mdna la plecare.Bunicuta locuia in pddure, cam la weojumdtate de ceas depArtare de sat.

$i de cum intrd Sculita-Roqie ln rarigtea codrului, numai ce ii ieqi lupul inainte.Dar ScufiJa-Rogie nu gtia ce lighiesnS 1sa e lupul gi nu se tunu defel cind il vdzu.

- Bund ziua, Scufili-Rogie! ii zise el.- MulJumesc frumos, lupule !- Incotro aga de dimineaJd, ScufiJi-Ro9ie?- Ia, pAni la bunicula!

zfu<- $i ce duci acolo, sub gor[?- Cozonac qi vin. Mama a frcut ieri cozonac si-i duc

nileluq 9i bunicii, care-i bolnavi gi sl6biti, si mdndnce gi ea,ca s6-si mai vini in outeri.

- Da'unde qade bunica ta, ScufiJi-Roqie?- Colo, in pidure, la lreun sfert de ceas gi mai bine de

aici. Cum ajungi sub cei trei stejari, ai 9i dat de casa ei, iarceva mai la vale e alunigul pe care doar il gtii! ii rdsprurseScufita-Roqie.

Lupul igi zise in sinea lui,,Fragedd-i fetiJa asta! Ce maiimbucituri pe cinste-ar fi, zdu aga! Cu mult mai gustoasidecdtbaba! Da'e vorba cd trebuie sd fiu qiret $i sd ticluiesc inaga fel lucruile ca si pun mdna pe amdndoui"...

Mai merse lupul o bucatd de drum alituri de Scufi1a-Roqie, apoi incepu s6-i spund cuglasmieros:

Scufitd-Roqie, iate uiti ce flori frumoase strAlucesc injurul tdu! $i tu nici nu le iei inseami mdcar... $i mie mi se paxe ci n-auzi nici ce dulce cant6 pisdrelele!... Atit deserioasi piqeqti pe drum, de parcd te-ai duce la gcoali qi e atdt de plScut si hoiniregti gi sdzburzi prin pidure: e atdta veselie ! . . .

Scufi{a-Roqie ridici privirea qi, cdnd vizu cumjucaurazele soarelui printre crengile copacilor, cdnd privimai cu luaxe aminte la florile frumoase caxe cresteaupretutindeni, igi spuse in sinea ei: ,,\[are bucurie i-ag facebunicii daci i-ag duce gi-rm buchet de flori proaspete!E atAt de dimineafi, cd nu mi-e teamd ci am si intdrzii!"

Se abitu deci din &um 9i o lud prin pddure, ca sd culeagd flori. Rupea de ici una, dedincolo alta, dar lndat6 i se pdrea c6 putin mai lncolo ii zdmbegte o floare qi mai ochioasi;alerga intr-acolo qi, tot culegind margarete gi clopoJei, se pierdea tot mai mult in adallculcodrului.

in acest timp, lupul pomi de-a dreptul spre casa bunicii qi bitu la ugi,.- Cine-i acolo?- Eu srmt, Scufija-Rogie, gi-Ji aduc cozonac qi-o sticld cu vin. Dar deschide uq4 bunicula!- Apasd pe clanJi gi intrA! rispunse bunica. Ci eu md simt sldbitd qi nu mi pot dajos

din pat.Lupul apisd pe clantd qi intri, deschise u$a, se repezi glonl spre patul bunicii qi, {ird

sd scoatd o vorbi, o inghi{i. Se imbrdcd apoi cu hainele ei, iqi puse pe cap scufia, se culcdin pat gi trase perdelele.

In vremea asta, Scufi1a-Rogie culesese atAtea flori, cdabia 1e mai putea duce. Cum alerga ea de colo pdnd colo,deodatd igi aminti de bunica qi pomi degrabd spreciscioara din pidure. $i, nu micd ii fu mirarea, cdnd vizuuqa dati de perete.

De indatd ce intrd in odaie, o cuprinse nelinigtea; totuli se pdrea atdt de ciudat, incit iqi spuse: ,,Vai, doamne,ce-o fr azi cu mine, de mi-e a$a de fricd?... Cd doaraltddati mI simteam atit de bine la bunicuja!" $i, ffud sdmai agtepte, strigi:

- Buni-dimineata !Dar nu primi nici un rispuns. ScufiJa-Roqie se

apropie atunci de pat $i dddu perdelele la o parte.Bu:ricuta stdtea intinsi pe pat, cu scufia trasd peste ochi $iavea o inf6tiSaxe atet de ciudati, incit fetifa intreb6:

-Vai, bunicuJo, da'de ce ai urechi atit de mari?

- Ca si te pot auzi maibine.- Vai, bunicu{o, da' de ce ai ochii atdt de mari?- Ca sd te pot vedea mai bine.

Vai, buniculo, da' de ce ai mdini atit de mari?- Ca si te pot apuca mai bine.-Da',bunicuJo, de ce aio coqcogeamite gur6?

Ca sdte potinghiji maibine.N-apucd si sffirqeasci ultimul cuvAnt, cd si

sArijos dinpat $i o inghitipe biata ScufiJa-Roqie.

VAnitorul

Motanul-incil

Lupul

Dupi ce-qi potoli foamea, lupul se culcd din nou in pat qi, prinzinduJ somnul,adormi qi incepu si sfordie de se cutremurau pereJii. $i se int6mpli ca tocmai aiurci s6treacA prin fala casei un vdnitor Auzi el sforiiturile gi-qi spuse: ,,Bre, da,tare mai sfordiebdtrana! Nu cumva i-o fi rdu?" Intrd in cas6 9i, cdnd se apropie de pat, il v6zu pe luptolinitacolo.

- Ei drdcie, nu-mi inchipuiam ci o sd te gisesc aici, ticilos bitrAn! izbucni v6n6torul.De cdnd te caut!

igi potrivi puqca gi voi sd tragi, dar in clipa aceea ii trecu prin minte: ,,Dar dacd lupul ainghifilo pe bitran6? Poate cd ag mai putea s-o scap!.,A$a c6 nu mai trase, ci, lu6nd ofoarfeci, lncepu si taie burta lupului adormit. Abia apucase si fac6 doud-hei tdieturi, c6se vdzu shilucind scufita rogie a fetiJei 9i, cdnd mai fdcu o tiiehri, s6ri afard 9i strig[:

- Vai, ce spaimi am tras ! Ce inhrneric era in burta luDului!Dupd aceea a scos-o afari qi pe bunicd. Era ince in via{d, dar abia mai risufla.

S cufiJa-Rogie adund in grabd nigte pietroaie gi tustrei umplurd cu ele burta lupului.Cdnd se trezi, lupul voi s-o ia la sindtoasa, dar pietroaiele atemau atat de greu incet

dihania se prdbugi la pimdnt qi d.idu orhr'popii.Cei trei nu-qi mai inclpeau in piele de bucurie. BunicuJa m6nci cozonacul qi bdu

vinul pe careJ adusese fetila gi pe dati se inzdriveni. Iar Scufita-Rogie gAndind in sineaei, parci mustrdndu-se, igi zise: ,,De-acu' inainte n-o si mi mai abat niciodati din drumc6nd oi merge singurd prin pddure, ci o sd ascult de povelele mamei!,.

2. Coloreazi etichetele pe caxe sunt notate numele personaj elor prezentate in text.

Bunica

Scufita-Rogie

Cenuqireasa

3. Completeazi cadranele:

1. Scrie pentru textul dat:

a) titlul;

b) autorul;

c) personajele.

2. Enumeri locurile in care lupuldiscuti cu Scufi ta-Ro$ie.

3. Taie, cu o linie, cuvintele carenu se potnvesc pentru:

a) ScufiJa-Roqie;ascultdtoare, neascultdtoare,bund,tdcutd,corectd,

b)lw.bun,cinstit,tdcut,corect,

rea,vorbdreaqd,incorectd,

rdu,necinstit,vorbdrel,tncorect,

4. Uneqte, cu o linie, ce se potrivegte.

sMs.7. A SoSrtXSfottI%.eL)t,nLE t @.-

'##1. Citegte textul, apoi povestegte! |

ZIPADA$IGHIocELUL #legendd populard romdneascd

Cdnd a ficut zipada, Dumlezeu i-a spus astfel:- Tu singurd s6-!i alegi culoarea, deoarece umbli prin nenumdrate tinuturi, cdnd vine

ra.rna.Zdpadase aqezd,pe iarbd 9i se rugd:- Iarbi drag[, di-mi gi mie din culoarea ta verde si frumoasi!Iarba insi refuzi. $i, atunci, zdpada se apropie de floarea macului:- Macule, imprumut5-mi gi mie din culoarea ta rogie. Te rog!-Nu-ti imprumutnimic! rdspunse macul cel ursuz.

Vorbi cu vioreaua, ca si-i dea culoarea albistruie; cufloarea-soarelui, dorind cu ardoare m6car culoarea galbend.Insi toate florile au rcftnatzipadz deoarece aducea frigul gimoartea plantelor.

Fdri nicio speranli, zipada ajunse in fala ghioceluluialb. Grii cu durere:

- Ghiocelule, nimeni nu-mi imprumutd culoarea sa.Toate florile mi-au intors spatele.

Milos din fire, ghiocelul cel gingaq se induioqd, qi-iztsezaoezl:

- Dacd-Ji convine albul florii mele, si gtii cd eu fti diruiesc culoarea mea. Din toat6 inima!Zdpada treslri de bucurie. Primi cu plicere cadoul bunului ghiocel.

.. - Drept recuno$tinJi, dragd ghiocelule, am si te las primivard de primivard, si scoJicdpgorul prin covorul meu alb. Vei fi prima floare care va iegi de sub troienele mele,pretutindeni pe pimant.

2. JoacA-te cuuncub girezolvd!

. Descrie ghiocelul: formd, mdrime, culoare, alcituire.

. Compari:Realizeazi comparatii:*z padl ca

*ghiocel ca

. Asociazi:

5,",,t,*qf ,f *trandafir ca

'Ulf*iarbd ca-

w#q#

Une$te cuvintele cu sens opus:

*€ ,;-

#/ #}'"'"

. Analizeazi folosirea semlelor de punctuatie din textul urmdtor:

Cdnd Dumnezeu a Jdcut zdpada, i-a zis:- Pmtru cd tu umbli peste tot, sd-ti cauli singurd culoarea ce-1i place!

. Aplici!Completeazi enunltrile cu vorbe potrivite din text.

Florile au primit, drept podoabd, cdte o frumoasdIarba nu culoarea zdpezii.Ghiocelul culoarea sa de la zdpadd.

. Argumente^zi in favoarea florilor/contra florilor folosind cuvintele:bune, darnice, rele, zgArcite, miloase, nemiloase.

a datfrumoasecaldimdbnitimilosalbi

recea luatnemilosneagrabucuroasdurdte

3. Coloreaza numai desenele reprezentdnd vieluitoarele de la care zipada a cenjJculoarea.

Y \

Vta^@kre#

ro

A

4. Observi desenele, apoi noteazi in interiorul cercului ,,Ce este comun?" in aceste

\ f li i0L-rR,

\,

rv(<C

nqsfli

5. Completeazi enunJurile, apoi noteazi numai litera initiald pe fiecare fulg de nea.

q,v,f *V* *V,f +V*fntt fne ^Et^*

vn,t(<<{fr

. In cuvAntul .*ANOTIMP" a cincea literi este

. ln cuvanlul --vara" se reDeta vocaE

.Atingi zdpada qi simji

. Cuvintele cu sens asemtndtor sunt: zepadi, omit sau

. Siniula pe derdeluq

Ai descoperit numele anotimpului

6. AlcAtuie$tepropozilii folosind cuvintele:iarnd, fulgi de nea. zdpadd pufoasa.

7. Citegte, apoi memoreazi. poezia!

Iama-i un vestit dulgherCA ea poate, aand voieste,Peste rduri pod si puieFird lemn qi ffui cuieFdrd nici un pic de fier$i gdtegte a9a, deodatd,Pod intreg dintr-o bucati.

IARNAde George CoSbuc

Iama-i gr5.dinar, cdnd weaPune albe flori pe geamuriF[rd fiurze gi cotoareFdrd chiar si aibi soare,Numai cum le qtie ea,Mie-mi plac, ci sunt din gheapDar cAnd sufli... pier din faJd.

8. Coloreazi numai ilustratiile corespunzitoaxe textului!

",'", Y,y

9. NumdrS, apoi completeazd tabelull

$tiagi cd...

Ce sunt? #Cati sunt?

. . . forma fiecdrui fule de nea este diferiti de a celorlalti?

10. Citegte, apoi memoreazi!

IARNAPEULITA(fragment)

de George CoSbuc

A-nceput de ieri sd cadiCate-un firlg, acum a stat,Norii s-au mai rizbunatSpre apus, dar stau gr[madi

Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,$i pe rdu e numai fum.Vdntu-i linigtit acum,Dar nivalnic luiet vine

De pe drum.

Su.nt copii. Cu multe sinii,De pe coasti vin Jip6ad$i se-mping qi sm rizAnd;Prin zipadd fac mitinii;

Vr6nd-new"and.

Guri fac ca roata morii;$i de-a valna se pomesc,Cum prin gard se gAlcevescVrdbii gureqe, cAnd norii

Ploi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfadi,Stau pe-ncdierate pugi;Cei mai mici, de foame-adugi,Se scdncesc Ai plAng grdmadi

Pe la ugi...

lncovoraF

ll. Uneqte ce se potrive$te!

gure9e

de foame-adugi

s-au mai rizbunat

a vestl

de-a valma

gildgioase

sfadi

mntenii g6lceavi

suspm

ceartA scancesc

vuiet se gdlcevesc

grdmadd

12. Completeazd!

SCRISoARE PENTRU ANoTIMPIJL AIB

Dragd

EU elev ln clasa

su^t neraodator sa attna

sa prtvesc neaua cea

fulgiigi sd

v,nd bucur de alunecusul

Stiu cd tu aperi vieluitoarele din gtiu cd

pentruacoperi pd,vnhntul cu o plapuvnd

Vino, dragd

13. Cite$te cartea cu titlul ,,Vizita unui fulg de nea" publicatila Editura Trend care prezintd minunatele tradiJii romdneqti !

Te vei bucura gi de glasurile copiilor care interpreteazdcolinde imprimate pe C.D-ul ce insolegte lucrarea!

$tiaSi c8..... . pe continentul Antarcfica este iamd gase luni pe an?

1. Citegte texhrl!

uB r cv r u w s,tR Aeylo;qff I

CRACIT'NI'L COPIILOR(frasment)

' de Octavian Goga

...lngerii se uitd'n casiVdd qi spun, iar mogul areColo'n ce! la el in tindA,Pe genunchi o carte mare.Cu condei de-argint el scrieCe copil gi ce purtare...

2. Incercuieqte litera corespunzitoare desenului care urmeazi in fiecare qr.

A. B.

(amltqr;\ftri{@ r;rm",l.@"r

\,I#F]H \E#i;ai---t \#ilFi;

,mffi@ffi

B.

W-8

\8./

,g'.E9

B.

A.

ruw^/

,9..sv

A.

ffi|f1

ru\fl

\

,9..'N__-1\9

ffi

ruwVV

UM J@w@

wV

/

,g'..Y9

b)

c)

g(@g-

3. Alcdtuieste felicitdri pentru cei dragi!Copiazi formele desenate mai jos, coloreazd-le, apoi lmpodobegte-le cu globuri

,pisate" lipite peste pete de pelicanol.Vei aduce bucurie celor drasi !

4. Cite$te, apoi memoreazi colindul!Poli impresiona pe cei dragi rostindu-l!

FLORILEDALBE

Sculatri, sculati, boieri mari,Florile dalbe,

SculaJi voi, romAni plugad,Florile dalbe,

C[ vA vin colindttori,Florile dalbe,

Noaptea pe h cartdtori,Florile dalbe,

$i v-aduc un Dumnezeu,Florile dalbe,

Si vi mhntuie de rdu,Florile dalbe,

Un Dumnezeu nou-nAscut,Florile dalbe,

Cu flori de crin invdscut,Florile dalbe,

Dumrezeu adevdrat,Florile dalbe,

Soaxe-n raze lurninat,Florile dalbe,

Sculati, sculati, boieri mari,Florile dalbe,

SculaJi voi, romdni plugari,Florile dalbe,

Ci pe cer s-a ardtat,Florile dalbe,

Un luceafir de-mpiratFlorile dalbe,

Stea, comati strilucita,Florile dalbe,

Pentru fericiri menit5,Florile dalbe,

5, Coloreazi desenul aliturat!

p o e zi e p op ul ar d rom 6n e as c it

Iatd lumea cl-nfl oregte,Florile dalbe,

P[mdntul cd-ntinereqte,Florile dalbe,

Cdnt prin luncd turhrele,Florile dalbe,

La fereastrd rAndunele,Florile dalbe,

$i-un porumb frumos leit,Florile dalbe,

Dinspre apus a venit,Florile dalbe,

Floare dalbi a adus,Florile dalbe,

$i la cdplt6i a pus,Florile dalbe.

intru mulli ani fericili,Florile dalbe,

$i ca ei si-mbetranili,Florile dalbe.

6. Comolel'€azl fiecaxe 1ist5!

-----

ce voi realiza ln anul calend.aristic care o urrfro fub-a iamuarie?

I t l I tTl ITI ITt I t / i t i l I t / / t ' t I tTt i t l ! tn t l t r { / ' t f7 | tTr / tTt f7

li"lJl t I I t l/l I t I I t I I t I I t I t I I I t I Il I t t l t I I t I t t I t I I I t I t I I t I rwww# Httr#4itf4tifn#tHffit###,vl t, l I t/ I t',,,,,,,,,r,, /#!\il-lw wwW rhl+lr/J-l-lJ+,/l ilt rLn r//W "/li/il lllll/##;/ r//llLi4lt+14+/l liil-lutuut)V fllflllll't//tlftl l#//n rfl rtfl', ffi ff l,ffffi ,l#F#l##W##Hli ffiffiffi r tt + rt tJr^&t#trt r t t | | il | |Tt' f I t ; t I I T l' ! / | l Lfilf lfll/li| m

9. i r\r LU tutE.A LE gEt\t(M.LoK

apoi poveste$te !

IJGENDA STICLETELUIIegendd populard romdneas cd

La inceputul inceputului toate pisej:ile erau albe. Mai apoi, Dumnezeu le-a colorat...Fiind albe, Creatorul nu le putea deosebi pe unele de altele. De aceea chemd la El totpdsdretul, pomind s6 vopseasci penele: cu rogu, cu galben, cu verde, cu negru.. .

Stoluri zburau mereu spre locul ulde se afla Dumnezeu. Numai o pislric5 l$i c6uta,in continuare, hrana lntr-un scaiete, fexi nici o grij i. Se miri de zarva pdsirimii 9i inheb6:

- Dax ce e cu voi, suratelor? De unde veniti? Vi gtiam albe ca gi mine. Cine v-a vopsitaqa?Ha!Ha!

- Nu gtii!? N-ai auzit!? Dumnezeu ne-a chemat la el gi ne-a vopsit pe fiecare dupddorintd.

- Vai do mino gi de mine! se planse sermanul sticlete. N-am qtiut c€ face Domnul.Trebuie sd mi duc repede la el, altfel mi doj enegte. . .

$i zbm! !... drept la Dumnezeu, unde ajunge spre sear5. Bunul P6rinte e ostenit. Toatiziulica a vopsit penele pdsdrilor.

- Iarti-m6, Doamne, c-am hteniat. N-am auzit porunca. Te rog, vopseqte-mi gi pe mine.- De unde, mii pasire, spuse Ziditorul, dar mi s-au isprivit culorile din ulcele. Nici

una nu-mi ajunge sd te vopsesc peste tot. Dar fii fbri grij 6, nu te las nevopsiti, mititico !Ce fdcu Dumlezeu? Lui cu pensula din fiecare ulcic6, resturile de vopsele gi-l picti

pe sticlete astfel: o pand in rogu, alta ln verde, alta in galben; in fine, toate culorile cdtemai rimesesere prin fundurile ulcelelor au fost agezate pe penaj .

De la aceasti lntdmplare a rimas aceastd pasdre cu atitea culori pe pene.. .

2. Unegte, cu o linie, etichetele pe care se afli cuvintele cu acelagi inleles.

a vopsi a boi a ^rgra\"L

brani

prieteni

a dojeni

a isprivi

surate surioaxe a certa

oste t a tennna obosit

3. Noteazi pe etichete denumirile folosite in text pentru:

DUMNEZEU

4. Scrie rispunsurile la intrebiri !

a) De ce a hotirat Creatorul s6 vopseasci penele pisdrilor?

c) Ce face Dumnezeu? Transcrie ftagmentul.

10. n sosltA^,{wlgtauL,|EK(M. !

1. Cite$te, apoi poveste$te!

rca

LEGENDABTTBT'RT'ZEI(fragment)

de Eugen Jianu

Au iegit ghioceii albi, brdnduqele galbene 9i toporaqii albaqtri.Albinele igi dereticd stupul; cd mdine or sd iasi la treabi. Mieii zburdipe pajiqtile abia dezgolite de nea. in ogradE, gnhile scurmi qicotcodicesc. Toati lumea are treabd; nimeni nu std degeaba.

Mdngiiati de soare, buburuza cea micd qi rogie a iegit qi ea din crdpdturile scoadeicopacului unde a stat pititi pani atunci- A ftcut ochii mari qi s-a uitat in jur. Aqa cumstetea pe scoarta cenu5ie a copacului, p6rea o fIrdmi dintr-o piatri prelioasi rogie. Avea$i scipfuSri de rubin cindvreo razi o mdngdiape spate.

Buburuza s-a inkistat.- Ce mici gi neinsemnatd sunt. Toate injurul meu au un rost, numai eu nu. Nimeni nu

md bagd in seamil zicdnd aceasta gi-a desficut aripile ldsarndu-se purtatd de-o boare devant.

Aga a ajr rn s pe prispa unei case, iar de acolo pe m6na unui copil care se.1uca.

2. Unegte, cu o linie, cuvintele, ca in exemplul dat.

galbene

ghiocei ro$re

vesfitoarealbi

scoarti

strop cenu$rebubunrzd

rosu

3. Comoleteazi cadranele:

4. Citeqte ,,Legenda albinei qi a piianjenului", legendd populard romAneasci!

5. Citegte, apoi memoreazl" poezial

Atre cut iama geroas6,Campul iar a inverz itRAndunica cea voioasdLa noi iariqi a sosit.

Dintr-o creang4-n alta zboari,Sturzul galben, auritSalutate, primdvare,Timp frumos, bine-ai venit!

PRIMAVARAde Vasile Alecsandrt

Turturelele se-ngdnd,Mii de fluturi vezi zburdnd$i pe harnica albiniDin flori miere adundnd.

Cdntd cucu-n dumbrivioariPe copacul inflorit,Salutare, primivarS,Timp frumos, bine-ai venit!

6. Coloreazd numai ilustratiile corespurzitoaxe texhtlui!

7. Joac6-te cu un cub si rezolvd !

. I)escrie un copac primivara !

. Compari:@ voioasd ca_;

S galbenca_;

. Asociazi!Unegte, cu o linie, cuvintele cu sens opus !

S hamic caS dulce ca

. Analizeazl!De ce s-a folosit virgula ln urmitoarele versuri:

Salutare, primdvard!T'impfrumos, bine-ai venit !

. Aplici!Completeazd cuvintele care se potrivesc ln propozilii.

Surzul zburd din creangd in creangd.defluturi vezi dansdnd.

Albina adund polen.

(zboard, hamicd, mii, vor zbura, galbeni).

.Argumenteazi!De ce primdvara este un anotimp verde?Coloreazi etichetele caxe au notate... posibile argumente.

cimp inverzit

tnstete flori

soaxe rena$tere

ciripit de pdsirele

lnverzita sosrtfrumosvoiosaduntnd

11. FA*trLrnruBrtAl Citelte. apoi memoreazA poezia:

Doamne, cdt este de bineCdnd e mama ldngd mine,Doamne, cdt este de riuCdnd nuJ vid pe tatdl meu.

Tata, mama mi iubesc,Pentru mine ei hudesc.Tine-i Doamne indurate,La mulJi ani cu sin[tate.

2. incercuiegte ce este corect!. Daci mama nu este lAngd copil atunci este:

A,bine;. Daci copilagul nu-Si vede tat6l ahmci este:

A. bine;. Copiii doresc pentru pdrinJii lor:

A. sirnAtate;C.bine;

. Copilul se roagl la:A. Dunnezeu;

din folclorul copiilor

File parte tot de bineSi poarte griji de mine.$i mereu cu harul Tiu,Izbiveqte-i de cel rdu.

Doamne, line-i fericiliPe pdrinJii mei iubiJi,Sd md poat6 creqte bine,Si se bucure de mine.

RUGACIT'NE PENTRU PARINTI

. Copilul cdnd va creste mare va urma exemplul:A. pSrinlilor;

. Pirinlii, bunicii, pentru copii:A. se bucure;

B. rdu.

B. r[u.

B, vial6lungd;D. fericire.

B. naturi.

B,bunicilor

B. se intristeazd.

3. Scrie mai jos ce qtii despre fiecare pirinte.

MAMA

Numele

Prenunele

Ocupafia

fnfd!igarea

TIffA

Numele

Premuwvle

Ocupa[ia

infdgi5area

4, Citeqte, apoi memoreazi" poezial

PARINTIIMEI(fragment)

Piriolii mei sunt oameni buni$i dragi fini sunt p5'rinlii mei.Cisula noastri cu minuniSe-ascunde-n umbra unor tei

5. Deseneazl.

de Elena DragoS

E leagdnul a trei copii,Cisufi albi cu pridvor;Ne poarti grdd zi de ziPirinlii no gtri iubitori.

6. Deseneazi ..cdsu1a albd". cu ..pridvor". ascunsd ,,in umbra unor tei"

Nh,fioiiFoEEEirE

7. Scrie pahu propozilii despre membrii familiei tale.

n. (rc'WE$'fi CO (m,ll'l,TI gI gKIgltWE

PRINTESA $r BoBUr DE MAZAREde Hans Christiqn And.ersetl

A fost odatd ca niciodatd un prinJ care iqi dorea si se insoare cu o prinlesS; dax nu cu oprinfesd oarecaxe, ci cu o prinlesd adevfuati. A cdlStorit prinJul de-a lungul 9i de-a latullumii, dar nu a gdsit niciieri ceea ce voia el din tot sufletul. Erau printese destule, dar erafoarte greu si iJi dai seama care erau cu adevdrat prinfese. Intotdeauna exista la ele cevace nu ar fi trebuit si fie, Aqa ci printul s-a intors acasd lntristat, pentru cd i$i dorea taxe,tare-mult sd lntlilneascd o printesi adevdratd.

Inh-o seari o frrtuni nipraznici s-a abdtut asupra oragului prinlului; fulgerele scdpirau,tunetele bubuiau, iarploaia se lovea de plmant ln $uvoaie mari asemeni rmor rduri. Deodati,s-a auzit un ciocinit la poarta cetiJii, iar bdt6nul rege, tatil printului, s-a dus sd deschidS.

In fata portii st[tea o prinlesi. Vai gi amar insi cum arita, dupi ce cildtorise prinploaie 9i furhrni. Apa li curgea giroaie prin p5r 9i haine, ii cobora ln pantofi 9i i se scurgeaafari prin tocuri, Cu toate acestea, ea era o printesd adevirati.

,pi bine vom aJIa in curdnd dacd este intr-ad,evdr o prinlesd", a genditln sinea eiregina, mama printului. Ea n-a spus nimic cu voce tare, ci s-a dus lntr-un dormitor, a datdeoparte toate agtemuturile $i a atezat pe tdblia patului un bob de maztrre; apoi, a aqezatpeste bobul de mazire douizeci de saltele, iar peste saltele a a$temut douizeci de pememici moi dinpuf.

DupI aceasta, printesa a fost invitate si se culce in patul astfel preg5tit. Atunci cand avenit dimineata, regina a lntrebat-o cum a dormit.

1. Cite$te, apoi poveste$te!

,Ah foalte rdu! ", ardsprns ea- ,lbia dacd, am inchis un ochitoatd noaptea. Numai cerurile gtiu ce oJifost in paf pentru cd mdtot impingea gi inlepd afit de tare incAt sunt plind de v,indtdi petot corpul. Afost ingrozitor!"

In acest fel gi-au dat seama cu to{ii ci era o printesi adevirati,pentru ci simJise bobul de mazdre prin douizeci de saltele 9idoudzeci de peme moi din puf.

Numai o printesd putea fi atet de sensibil5.Aga ci prinlul a luat-o de soJie, intrucit gtia c[ are de a face cu

o adevlrati prinlesd. Bobul de mazdre a fost a$ezat intr-un muzeuunde mai poate fi inci vizut, dacd nu cumva l-o fi furat careva.

Aqa se incheie povestea noastr6, o poveste cu totul $i cu totuladev[rati.

2. Comoleteazd fiecaxe cadrar!

3. Cite$te textul, apoi poveste$te ,,Lupul cel alb", dupaAndrew Langl

LUPULCELALB(fragrnent)

- .dupa Andrew Lang

...Trecind printr-o pidure deasi, cdnd mai avea de mers doar weoqase kilometri pAnd la palat, observd pe marginea drumului un lup albcare avea pe cap. . . nimic altceva decat coronila din flori de cimp !

Regele il strigd pe birj ar qi ii porunci s6 i-o aduci deindati, insd lupul spuse:- Vi ofer coroniJa doar dacd imi daJi ceva in schimb.

Ce doregti? intrebi, regele. Itri dau cu mare drag cele mai mari bog6Jii.Nu de bogiJii am eu nevoie, rispunse lupul. Doar sd imi promiteli ci imi daJi prima

fiinJi care vi va ieqi in cale. Vin sd o iau peste trei zile.Atunci. regele se gindi:

Mai am de strebitut o bucati buni de drum pAni acas6. Sigur imi va iegi in caleweun animal sau lreo pasdre silbaticd. N-am nimic de pierdut.

Astfel, regele acceptd tdrgul qi igi [uA coronila cuvenitd. Dar, c6t era drumul de lung,nu se ivi nicio fiinJn pdni ajunse la po4ile palahrlui unde mezina insdgi il agtepta cubratele deschise.

Tare ffist a fost regele in acea noapte. . . S e gandea doar la promisiunea Idcut5, iar cdnd?i povesti reginei cele petrecute, qi ei ii curserd lungi giroaie de iacrimi pe obraji.VdzAndu-i, fiica cea mici ii lntreb6:

- Dragii mei pdrinti, de ce sunteti atdt de supdrali? De ce pldngeJi?- De-ai gti tu, draga mea, ce pret mare trebuie sd plStesc pentru coroniJa pe care !i-am

adus-o ! Peste trei zile va veni un lup alb si te ceard gi se te ia de lingi nor.. .

4. Citege textul, in intregime, apoi incercuiegte litera care reprezinti varianta corect6:. Regele a plecat:

A. intr-o cAHtorie ln regatul sdu; B, in grddinn.. El a onpirat pentru fiicele mai man:

A. cercei qi mdrgele;. Fiicei lui mai mici ii promisese o:

A. carte;. Regele a gdsit o coronili:

A. pe cAmp;. Acestuia i-a promis:

A. bani din aur;. Prima fiinJi a fost:

A. cdinele de vdnitoare;

B. un colier gi o rochie.

B. coroniji.

B. pe capul unui lup alb.

B. prima fiinp care-i va iegi in cale.

B. prinlesa cea micd.. Dorind si pari c[-qi line promisiunea regele a inlocuit prinlesa cu o.

A, porumbitd; B. servitoare.. Descoperind ingeliciunea, lupul alb a primit, in fnal, fiinla promisi, adicd pe:

A. regina mam6; B. adevdrata prinlesi.. Prinlesa a fost dusi:

A. in tumul cetilii; B. la palatul lupului alb.. Sub blana lupului alb se ascundea:

A. un ciobaq B. un prinJ t6adr, frumos, inalt, inca.ntitor

5. Deseneazi prinlesa!

6. CiteSte, apoi povesteste textul !

PRIMESAFLUruRE(fragment)

- de Iulia Hasdeu

A fost odatd un rege $i o regine care stip6neau doui tdri, cele mai mari gi maifrumoase de pe pimAnt, acest rege qi aceasti regini erau atit de buni qi atdt de iubiji depoporul lor, hcat trdiau cu totii in fericire qi belqug.

Ca o lncununare a fericirii lor, regina didu naqtere uneifeti{e 1a a1 cirei botez chemi pe cele gapte zdae ale regatului.Una dintre zdne, numitd Damica, era totodati 9i naga regineipe caxe o iubea nespus de mult. De aceea ii ficu micuteiprinlese un dar deosebit: ii didu o frumusele fermecitoaxe.Cea de-a doua zdni o inzeshd cu o intelepciune neobignuiti;a treia, cu bunetate; a patra, cu inteligentd deosebiti qiistetime patrunzitoare, cea de-a cincea a inzestrat-o cutalent in toate artele; a gasea,

-cu modestie, iar a gaptea, cu

gingigie. I-au dat numele Incdntitoarea, iar regina aincredinlat-o cu bucurie ingrijirilor z6nei Damica.

ZAna a ]rtat de indati fetita in palatul ei, care era inintregime din marmuri albd, qi acolo a crescut-o cu ingrijirideosebite, ddndu-i educatia ce se cddea unei prinlese.

lncdntdtoarea avea 15 ani gi era de o frumuseJe ce-ti lua ochii. Avea toate talentele:canta ca o privighetoare, dansa ca o z|n6, cdnta la toate instrumentele, in plus eraatot$tiutoare.

Regele qi regina, neavind alfi copii, o iubeau ca pe ochii din cap.Trec6nd anii, pdrinlii s-au gAndit ci trebuie sd o mirite gi pentfu aceasta au vrut s6

aibi un tablou cu chipul ei, dar niciun pictor nu i-a putut face un porhet care si-i semene;atunci, zdna Damica, cdreia regina ii povesti necazul cu pficina, a sfltuit-o:

Miritd regin6, fata voastri e atdt de fiumoasi cA nu poate fi pictatd de nimeni; dar,intrucet este tot atet de priceput[ pe cdt e de frumoasd, ea ar putea, uitandu-se in oglind6,si-fi faca singurA portretul; astfel, printii gi regii cirora le veJi kimite acest tablou vor fideopotrivi de inc6nta{i, at6t de frumusetea, cat qi de talentul ei.

-Ai dreptak, spuse regina. $i de tndati chemi la ea pe printesd gi ii spuse s6-gi facipotretul, ceea ce tendxa fatl indeplini imediat.

Peste doui zile tabloul era gata; em de-o aseminare izbitoare, iar regele gi regina,dupd ce-qi imbrdtiqard fiica, timiseri un ambasador cu portretul pe la regii vecini .

.w

7. Cite$te, in intregime, textul cu titlul ,,printesa fluture.., scrisd de Iulia Hagdeu,apoi completeazi spaJiile gi coloreazd corespunzdtor etichetele.

. Titlul textului citit este:

. Autorul lucdrii este:

. Am intilnit in text personajele:

Prinlesa Fluture

Regina

curajul

Regele

Fdt-Frumos

di.ruirea

Albd-ca-Zdpada

Cenuqireasa

urdlenia

ZdnaDamica

Prinlul Viteaz

iubirea

. Textul mi inva{i ce este:

frumuseJea

sacrificiul

ura egoismul

8. Citeqte textul cu titlul ,,Cenugireasa" de Fraiii Grimm.Incercuie$te litera corespunzitoare vmiantei corecte.. Povestea ,,Cetru$iresei" este scrisi de:

A, Fralii Grimm; B. Hans Christian Andersen;

. Cenugireasa era fiica unui:A. 16ra.n; B. om bogat;

. Mama vitregl avea:A. o fiic6; B. doui fiice;

. Cenugdreasa a fost trimisd la:A. taxg; B. bucitirie;

. Tatil ei i-a adus de la tArg:A. rochii; B. bijuterii;

. Cenuqdreasa a dorit si meargd laA. tatg, B. bal;

. Mama vitregi i-a dat si aleag[ din cenugi boabe de:A. fasole;

. A fost ajutati de:A. porumbei;

B. grdu;

B. un wdjitor;

C. IonSlavici.

C. rege.

C. trei fiice.

C. palat.

C. o creangi de alun.

C. bunica.

C. linte.

C. o z6ni.

C. o coroand.

C. la miezul noplii.

C. un condur (pantof).

C. la casaCenuqiresei.

C. cea micd

. Paslrea din alun i-a ddruit fetei pentru bal:A, rochii din aur qi argint; B. un inel;

. Cenu$ixeasa trebuia, pentru a nu se rupe Vraja, sA se intoarc[:A. ln miezul zilei; B, la apus;

. Printul a gisit pe sciri:A. un inel; B. o coroani;

. Printul a incercat condurul:A. in palat; B. in tari;

. El s-a cisdtorit cu:A, fata cea mare; B, mijlocie;

(Cenugireasa).

9, Compari, apoi stabilegte cele cinci diferente dintre desene!

10. Citegte textul cu titlul ,poi feli cu stea in frunte" de Ion Slavici.Incercuie$te litera corespunzitoare variantei corecte.. Povestea ,poi feli cu stea in frunte" este scrisi de:

. Intr-o zi de vari cele trei surori s-au dus s[ culeagi la marginea codrilor:A. lemne de foc; B. cippune.

. Feciorul de lmparat gi curtenii s-au apropiat pentru:A. a poposi;

. Fiecare fati a promis, pe rdnd:A. o cas5, o prijituri, o floare;

. Feciorul de impdrat s-a insurat cu:A, fata cga mare; B. cea mijlocie; C. cu cea mici.

. Fata cea micE a promis:A. doul pAini fermecate $i o cdma$e minunatd;B. doi f4i-frumoqi, gemeni, cu pdrul de aur 9i cu stea in fiunte, stea ca luceaftrul

din zori.. Mama vitregi picileqte pe fiul de impixat 9i inlocuieqte fetii cu:

A, Fratii Grimm;. in basm sunt prezentate:

A. hei fete de imperat;

A. doi cilelugi;. Felii-Frumogi se traasformd in:

A. doi paltini fermecafi;C. doi mieluqei gemeni;

B. Hans Christian Andersen.

B. trei fete de p[durar.

B. a vdna.

B.opdine,ocimagi,doi fe{i cu stea ln frunte.

B. doui pisicuJe.

B. doud poliuni;D. doi peqtigori cu solzi din aur.

. Dupi un timF scapi de fannece gi spun impiratului, tatil lor:

A. buletinul meteorologic; B. povestea vielii.. Termina povestea vielii lor gi iqi arati:

A. ptuul de aur gi stelele din frunte; B, fo4a bralelor.

11. Compard, apoi stabileqte cele cinci diferenle dintre ilustratrii!

12. Deseneazd palatul imparatului.

fi . (m(N o|{AJtE, ffiW OtUAltE, ffiW; O$|AJE,.

2. Citege, cu atenlie, cuvintele notate in interiorul fieclxui drcptunghi, apoilncercuiegte ce se potriveqte personajului reprezentat prin desen.

mlc

inteligent

orun shb

nedelicatd

ficoasdalbd

3. Scrie titlul qi autorul pentru fiecare text din caxe fac parte personajele.

@@@w

4. Deseneazi:N) scena din povestea care te-a impresionat cel mai mult;

u. w'rryfi CU... ItEzI $ U(nf.

1. Citege textul cu titlul ,,Capra cu tei iezi" de Ion Creang4 apoi completeazd cadranele:

2. a) Incercuiegte, cu verde, desenele reprezentard personajele din povestea ,,Capracu trei iezi", scrisd de Ion Creang6.

b) Citeqte ,,Ursul picilit de vulpe", scris de Ion Creangd, apoi incercuieqte desenelecaxe reprezinti personaj ele din povestire.

c) Spune titlul gi autorul povegtilor reprezentate prin desenele rdmase neincercuite.

3. Citeste textul ,,Iedul cu trei capre" de Octav Pancu-Iagi, apoi completeazi cadranele:

4.Incuiandvafr,,Ziua de naqtere" a iedului... cu trei capre.

a) Deseneazi al5turi cadoulpe care crezi cd po! snJ oferi.

b) Scrie un mesaj de felicitarepentru sirbitorit.

5. Completeazi rebusul!Scrie ,puiul" pentru fiecare mam6.

Toate pot fi personaje din

1 5. i!\t lAl,/tet AW... inr WrerlW,,AN\TLAilEANMWLELOK

1. Citegte, apoi memore az6, poezial

MOTANULPEDEPSITde Elena Farazo

Rdndunica e plecatdDupi hrand pentru pui,Cuibu-i singurel sub stregini$i prin curte nimeni nu-i.Rdde sub mustdJi motanul:- Ce noroc ! . .. Picat ciJ scap ! . ..Iute sus ! . .. Dar, poc, o piatraII loveqte drept in cap.

Trist se tdnguie motanul:-Miau! 9i Vai de capul meu!Petriqor il ia in brale:- Iart6-md te rog, cici euTe-am lovit gi riu imi pare,DardebietiipuiqoriTie cum nu !i-a fost mili,CAnd sdrisegi si-i omori?

2. Coloreazd numai desenele care reprezinti animale din poezie.

3. Scrie propozilii despre admalele prezentate.

4, Deseneazi in spatiul de mai jos aaimalul preferat.

5, Citelte, apoi memoreaza poezial

cAlrcevoil

Sus, pe gardul dinspre vie,O gdind cenugie$i-un cocog impintenatS-au suit gi stau la sfat:

Ia te uitd, mA rog tie,C6t de sus ne-am indlJat!...

de George Topirceanu

$i deodati, cu glas mare,incepuri amdndoi,Si cotcodiceasci-n soare:Nimeni-nu-mai-e-ca-noi !...

Nimeni-nu-mai-e-ca-noil...

Dar de sus, din corcodug,Pituldndu-se-ntre foi,Mititel gi juciug,Le-a rlspuns un pi1igoi:- CAfi-ca-voi! Cdfi-ca-voi!...

6. Coloreazd numai desenele reprezentdnd pdsiri din text.

7. Numdrd, apoi noteazd in tabet!

8. Care este rdspunsul pentru fiecare ghicitoare?Alege dinhe cuvint ele:1ap, rac;i ecou.

. Cine senagte cu barbd?

. Care foarfece nu se ascut niciodatd?

. Cine te ingend gi nu te superi?

1 6. 1vlWEW I, fivltEStEW I, 1vltLyEW L..

1. Observl, cu atenlie, ilushajiile qi textul ghicitorilor, apoi uneqte, cu o linie, ca inmodel!

. Ce arome imbietoarePdinea ramend apareDin cuptorul dogoritCine-o s c oate mullumit?

PROFESOR

. Tunde cu indetndnare$i ili face Si cdrareO frizurd sd-li stea bineNu-l intrece origicine.

BRIIIAR

. Cdnd nu este semaforStrada poli s-o treci ugorEl malinile le-opreSteDoar sd treci... qi Ie pornette.

FRIZER

AGENTDE CIRCULATIE

. Ddnsa este aceea carek inva|i sd citeStiSd scrii Ei sd socoleSti$i la Scoald o gdseSti.

. Te ascultd, te consultd$1 apoi pe-un bile1elIli pres crie-un sirop elSd te faci bine cu el.

DOCTOR

2. Caut6, in careu, denumirile unor meserii.Noteazd alituri ce ai descoperit.

3. Reprezinti, prin desen, ln spaliul marcat meseria pe care iJi doreqti sd o urmezic6nd vei fi mare.

S T R L

P o (- I E o

I F R P \J S N o

L E o o I P T

o R I G z

T T R o T R T

I o R E

I R F R T

4. Citegte textul de mai j os, apoi noteaz A denumirile meseriilor reDrezenrare.

CEMIROSAUMESERIILE ?de Gianni Rodari

Oricare meserieAre-un miros copii !Acocd gipl5cinteMiroase-nbrutirii.

$oferul are-n hainiMirosul de benzini.Un muncitor, mirosulDe-uleiuri de magini.

In orice tAmplirie,In sat sau in orag,A scdnduri noi miroaseAlrafuri de talag.

UnvopsitormiroaseAlacuri devopsit.Geamgiu-ntotdeaunaVamirosi a chit.

Miroase cofetarulAnuci gi sco4igoard,Iar un halat de medicAdoctorie-amar6.

Vamirosi apegtePescarul celv6njos.$i numai trandiviaNu are un miros.

5. Noteazi denumirile meseriilor menJionate in poezie.

6. Transcrie strofa care-Ji place, apoi memoreaz-o!

7. Scrie prima literi din cuvdntul corespunzdtor fieclrei ilustratii!

AJi obtinut cuventul:

8. Completeazd cuvintele care lipsesc:(munca, sfaturile, invelitura, tinerete, albini, furnici, amir69te, indulcegte)

este briJard de aur.

. Ascultimamei tale.

,tr"w

tatdlui tiu qi nu uita

. Ce inveJi la

. Hamic ca o

. Limba

aceea qtii la bihanete.

qi strdngitor ca o

tot limba

Wtfnwo,,w\{u

k&<\

17. JOCuL... WrElEl\ruL C@rrLOK

IUCARIITE I'NIII COPIL CIIMINTE

Un copil, cdndjocu-i place,Toatd lumea joc ii face;Iar el toate le pricepe$i cu elejoc incepe.Zice t:u'fa de zarnblle:- Buni ziua, drag copile!Floarea zice: * Opregte-Ji pagii!- Prinde-ne! zic fluturagii.- Eu sunt netedi qi mic6,Ia-md! zice-o pietricici.Cdnti fandunica iari:- Eu de mult te chem afarS!CdJelugul qi el vine:- Hai, joac5-te 9i cu mine!

de George CoSbac

Vribii zboard pe tot locul:- Vezi, aga e vesel jocul!Patru roJi de la trlsurdStrigS: - Iute alergituri!Vdntul zice - Aga mi-e placul,Sd-ndoiesc de vdrf copacul!Mlrul zice: - Md voi coace,- Vin-atunci pe fugi-ncoace!Toate-aga cu drag il cheamd$i el vesel ia de seamdNumai cel ursuz nu qtieCum si-9i fac-o juclrie$i numai posomoriflrlNu-gi gtie alunga uritul.

2, Deseneazdjuciriile preferate !

3. Coloreazi numai desenele care reprezinti tovariqii dej oaci ai unui copil vesel !

-\\a

4. Citeqte, apoi memoreaz[ pentrujoc una dintre ,,poezioarele"cu..versuri-numdrAtoare".

Un, doi,Stai cu noi,Trei, patruHai la teatru,Cinci, gase, gapte,Hai sd bem cafea cu lapte!Opt, nou6, zeceEVea o si plece!

Ci te-a$teaptd Talion,Talion, fecior de domn,Cu tichie de frtnghie,Cu pan[ de ciocArlie.Cu trisura Radului,Cu caii-mpirahrluiCu biciul cumnatului,Prin mijlocul satului.Clant,Zb?,lrrl,Dorobant,Cioc,Boc,Treci la loc!

Tri,Patrichi,Ana.,Panra,Doina,Cioc,BocTreci la loc!

Sare cloqca de pe ou6.A sirit 9i a tugitTu e$ti cel bun de mijit!

5. Joacd-te fo^losind ,,versuri-numdratoare.'! poli descoperi alte jocuri plicutelucrareacu titlul ..in ta birin tuljoc urilor.'publicatd la Editura Trend.

CilimaraLa acestjoc pot participa nu mai mult de trei copii. Fiecare pune

pe masi (scdunel; cale o mene cu degetele deslicute. Unul dintrecopii sprme cuvintele:

Varianta I

intr-o cdlimardEste o cetneald.CefeldecemealdEste-n cdlimara ta?

Variarta II

Unilicq, duduica,Pe lordan, pestepan,TuSa, pdpuSa,Pliosccdlddruqa!

, Pe care deget nimere$te degetul celui care spune cuvinte, acel copil trebuie si_gi

areaga.repede cu loarea pe care o are pe una dintre hdinulele sale (o culoare pe care nu o auceilalJi).qi spune culoarea (de exemplu: albastrdi). Dac6 nimeni nu spttne: ,,La mine_ialbastrd!", atunci el iqi ascunde un deget, iar daci a mai spus cinevi aceasti culoare,atunci acel copil iqi ascunde degetul $i spune mai departe ,,veisurile_numiritoare.,. Joculse termind atunci cdnd cineva reugegte si-9i ascundd primul toate degetele. Acel copil enumit invingitor

Podul de piatri

^ Grupul d9 copii igi alege doi cdpitani, adicd doi copii de aceeaqi vdrsti. Acegtia la

r.indul_lor i9i aleg fiecare, neauzifi de ceilalli, denumirea echipei (Cireaqd/WSind sa:uCand/Pahar etc.), apoi se apucd de mdini, le ridici sus ca si treace copiii pL suUrnainitelor, care ar semnifica un pod, spundnd cuvintele:

podul de piatrd s_a ddrdmat.Avenit apasil_aluat.Vomface altul pe rdu injos,Altul mai trainic si maifrumos .

Ceilalfi copii spun aceste cuvinte, trecdnd pe sub ,pod., Jindndu_se de m6ini. Aoelcopil care nimeregte la cuvdntul ,,frumos.. sub miinile cipitanilor este prins qi dus maidepartedeceilalticopii,fiindintrebat:,,Cewei:viqindsaicireosi2;,Copiiuliqiategecedoreqte. DupA c€.toti copiii au nimerit sub ,,podul dfuamat,. qi au ales lucrul piefera't, searanjeazd in echipe, in ftunte cu cipitanii. Echipele se aqazi fa{d in fa1a, capitanii seapucd de mdini gi se trag pind cdnd unul dinhe cepitani trece linia celuitalt.

hvrnge echrpa care reu$egte se hag6, in terenul propriu, echipa adversi.

1 8. .A S oS Itf AS\UTI n4.su L... AWA,toK t

VARAde Duiliu Zamfirescu

Ct {rea ei cea arzlloareSosit-a vara inapoi.Toti pomii sunt in s6rb6toare,in tei sti floare l6ngi floare...E dulce vara pe la noi!

Cand dimineata se iveqteDin al vizduhului afund,Tot campul parci-ntinere$teIar, depirtatd de pe prund,

g Creada safilui pomeqte...

in urmi e-un stol de grauri,Ca niqte valuri aurii, cenuqii,S-amestecd prin bilirii.S-agazd-n coame pe la tauri,Fac fel de fel de nebunii.

d' \A*g\^((

drcPdnd ce-n zarea depirtatiSpre lacul trist se pun pe drum$i cum se duc, acum $-acumSe mai ziresc inci o datd,Ca rimdqiJa unui fum.

1. Citegtepoezial

2. Unegte, cu o linie, etichetelepe care suntnotate cuyintele cu acelaqi inteles.

atzdtoare a se lvl zate

orrzont a apirea vizduh

a se zirifierbinte

afund

depdrtare

. in zare, pe mare trec

. in addncuri trSiesc

atrnosferi

a se observa prund

vapoare-

acvatice.

ffiEL_'-:#

cenu$rrpietrig

behxii

rdmiqiJn

3. Scrie pe fiecare scoici prima literd din fiecare cuvint care completeazd propozitiile.

. Pe mlri qi oceaneplutesc

. Mdrile, oceanele sunt colorate intr-un tablou cu

buruieni

grl

Ai obJinut cuvdntul

4, Scrie intrebdrile pentru rdspunsurile de maijos.

. A sosit vaxa cea azatoare.

. Cireada satului pomegte.

. Stolurile de grauri urmeazd cireada.

. Pdsirile se agazd in coameletaurilor

. Cireada se indreaptd spre laculrrist.

. Aceasta se mai vede ,,ca r[mdgia unui fum".

. Poezia axe titlul ..Vaxa".

. Autorul este Duiliu Zamfrescu.

5. CAnd Ji-ai vizut ultima oard bunicii?Pregdte$te textul unei scrisori pe care poJi sd o trimiti inainte de a le face o vizit6.Completeazi, apoi transcrie textul pe o foaie !

Dragii vnei

Eu vd iubesc gi Stiu cd vdbucura[i pe^tru cd, avvttnvdfat sd ti sd

Sunt fericit/f ericitd cd oai avn citit textulscris de

M -a i mp resi onat p ersonajulFoarte ivnpresionant a fost vnov,nentultn care

Arn ?nvdtat d,i n textul citit

Doresc sd, vnai citesc gi

Vd, iubesc

19.&.A^ytCrfit? cv.vor crfi ?1. a) Noteaz 6 in tabelul de maijos titlul gi autorul unor texte citite in clasa int6i.

Autorul Titlul textului

b) Explicd tr cel mult cinci propozitii ce ai invitat din textur care tla plecut cel maimulr.

2. Deseneazd portrehrl personajului care te-a impresionat:a) cel mai mult; b) cel mai pu1in.a) cel mai mult;

3. Car^e este titlul qi autorul povegtii/povestirii in care ti-ai dori si fii personaj?De ce?

4. Completeazd, in vacanla maxe, pentru fiecare text citit cate o ,,Fiqd de lectur6".

Fr$llDELECTLRI[I.l

Titlul texhrlui citit esteAutorul lucrdrii este

InforrnaJiidespreautor

Personaje sunt:

M-a imoresionat momentul in care

Am invdtat cA

n$ADBLECII'RAnl.2

textuiui citit esteAutorul lucrlrii este

InformaJiidespreautor

Personaje sunt:

M-a impresionat momentul in care

Am invdtat ci

FI$ADE IJGTURAnr. g

textului citit esteAutorul lucririi este

Informafiidespreautor

Personaje sunt:

M-a impresionat momentul in care

Am invdtat cA

FI$ADE IAGTI'RIDT.4

Titlul texhiui cifit esteAutorul lucrdrii este

Informaliidespreautor

Personaje sunt:

M-a impresionat momentul in care

Am invdtat ci

CA(FR.Ig\ISZece sfaturipentru tine, cititorule! . . . , . , .1. Asosi t anot impul galben! , . . , . . . . .

Toamna, de Nedelea Birlad . . .Opovest€cu.. ,or id iche.. . , , . , . . . . . , .$idicheauriaqd, povestirepopulardruseasci. . . . . . .In lumea fabulelor .Minunchiul de nuiele, fabuld de Esop .I-vldgarul 9i lupul, fabuli de Esop

3458800I

1II

4. lntdmpEricu...treipurceluqi, . . . . . , . , . , . . . . . , . , . , . . . . . 12Cei trei purceluqi, de Serghei Mihailov (povestire) . . ........12

5. Ointamplarecu.. .ungascan.. . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . , . , 14Papucii g6scanului, de George Cogbuc (fragmen| .. ........ 14

6. O fet i f i . . . cu scul i ln . , . . . . . . , . . . . . , . . . . , . , . . . . . , , , . . . . 16Scuf i fa-Roqie, de Fra{ i i Gr imm . . . . . . . . . . . . . . . . 16

7. Asosi t anot impulalbl . . . . , . , . . . . . , . . . . . . . . . , . , . . . . . . . 20Zdpacla gi ghiocelul, legendd populari rom6neasci . . . . ......20Iama, de George Coqbuc . . . . . . . . . . . ,24Iama pe ulitd, de George Cogbuc (ftagmenr) . . . . . . 26

8. Obiceiur i str imotet t i . , . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . , . . . . . . 28Criciunul copiilor, de Octavian Goga (ftagment) ... . .......28Flor i le dalbe, poezie popular i romdneascA . . . . . . . . . . . . . . . .30

9. In lumea legendelor. . . . . . . . , . . . . . , . . . . . . . , . . . . . . . . . . . 32Legenda sticletelui, legendi populari romdneasci . . ........32

10, Asosi t anot impulverdel . . . . . , . . . . . . . , . . . . . . . . . . . , . . , . 34Legenda buburuzei, de Eugen Jianu (fragmen| . .. ... .......34Primdvara, de VasileAlecsandri . . . . . .36

l l . Fami l ia iubi t i . . . . , . . . . . . , . . , . . . . . .38Rugdciune pentrup6rinti, din folclorul copiilor. . . . . . . . . . . . . 38Pdrinfii mei, de ElenaDragoq (fragmenq. . . . . . . . . .........40

12. Pove9t icupr inf i9 ipr infese.. . . . , , . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . .42Prinlesa qi bobul demazdre, de Hans ChristiarAndersen. ..... .. ...... .42Lupul cel alb, dupiAactewlang (fragment) . . . . . . 44Prin(esa Fluture, de Iulia Haqdeu (fragrnent) . . . . . . 46

13. Personaje, personaje, personaje. . . . . , . . . . . , . . . . . . . . . . . 5214. PoveEti cu... iezi ii capre. . . . . . . . . , . . . . . . . . , . . , . . . . . . . , . 5615. Intimpliri.,, in versuri,.. din lumea animalelor . . . . , . , . . , . 60

Motanulpedepsi t , de ElenaFarago . . . . . . . . . . . . .60CdJi cavoi lde GeorgeToplrceanu. . . . . . . . . . . . . .62

16. Meser i i ,meser i i ,meser i i . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . , . , . . . . 64Ce miros au meseriile? de Gianni Rodari . .. -. -...6617. Jocul,.. prietenul copiilor .....,.. . . . , . . . . , . . . . . . . . . . . . 68Juciriile unui copil cuminte, de George Cogbuc. . . . .. .. .. .. .69

18. Asosi t anot impul, . . arz i tor ! . . . , . , . , , ,72Vara, de Duiliu Zamfirescu . . . . . . . . . .72

19. Ce an citit? Cevoiciti? . . . . . , . . . . . . . .. . . , , . . . . . . , . . , , .76

. - : r . j : j : : : r i . - r : l i r l

el-T.yee'dl $irri:.r".c'rf'J."i.r,r,r,r .".#."

Lucririle din seria ,Citesc! Voi citi!" conving elevii s[ citeascdintr-un mod creativ; sunt selectate texte captivante ca tematica, cufir epic palpitant $i convingAtor; se ptezint[ personaje apropiate de$ensibilitatea copiilor, cu problematicl similarl verstei cititorilor.Novatoare este concordanla deplinb dintre evenimentele cotidiene$i tematica textelor selectate; anotimpurile sunt prezentate in paralelcu derularea acestora, se cunosc $i se inleleg tradiliile, iar perso-najele participante, izvor al acliunilor, pot fi modele, Fiecare fetiji,poate fi cinstitd, darnici, omenoasd ca Albd-ca-Zipada, fiecare bi-ielel poate fi puternic, curajos precum Flt-Frumos, creativ precumMicul Prin! si exemplele se pot intdlni printre cuvinte, propozitii,fraze alese $i prezentate sub forml de povestire sau fragmente dintexlele literare create de scriitori talentati ai lumii.

Citegte, copile! Dupd parcurgerea pagind cu pagini a acestorlucran vel stfiqa, cu mare Ducune:

CITESC! VOI CITI!