AEtti al -l-s-le» Daminecăj 18/31 Decemvrie 1911 Nr. 51

PREŢUL ABONAMENTULUI:Pe na s a ................................4 cor. 40 bani.jfa o jumătate de fin . . . 2 cor. 20 bani. ftemasia, America ţi alte ţâri străine 11 cor. anual. AciDivuiontfi se fac la „Tipografia Poporului“, Sibiiu

■ Foaie politică ;'Apare In "flecare Duniinecă.

Teteîon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului*,. Sibiiu.

INSERATE: să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI,

(Strada Măcelarilor Nr. 12.)Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară

12 bani, a treia-oară 10 bani.

Programul nostru naţional.v .

' In articolele trecute*) am arătat rostul şimctului întâiu din programul nostru na­ţional. Punctul acesta arata trebuinţa de-a %iptâ pe deoparte pentru autonomia (nea­târnarea) Transilvaniei, care să devină (să se facă) o cetate tare a neamului nostru In monarhie, pe de altă parte trebuinţa u- «ei autonomii naţionale române pentru în­treg poporul românesc.

Cea dintâiu cerinţă la îndeplinirea u- *ei autonomii naţionale e respectarea lim- t>ei m aterne a poporului, care se bucură -ie aceasta autonomie, nu numai când e vorbă de cultura Iui în şcoale şi biserici, ei şi în administraţiune (comune, politice, «omitat) şi în justiţie (judecătoriile comu- sale, cercuale, tribunal, curte de apel (ta- Mă). De aceea partidul naţional român şi . pretinde în programul său urm ătoarele:

2. Introducerea, prin lege, a între­buinţării limbii române în toate ţinutu­rile locuite de Români, atât în adniini- straţiune, cât şi în justiţie.

3. In ţinuturile locuite de Români să• se aplice (aşeze) funcţionari (slujbaşi)

români, iar dintre neromăni numai de a- ceict, cari ştiu vorbi şi scrie româneşte şi cari cunosc obiceiurile poporului român; ştergerea obiceiului de astăzi de~a numi funcţionari nişte oameni, pe cari popo-

i ra l lui-i cunoaşte şi nici ei nu cunosc poporul.

•' 4. Revisuirea legii despre egala în- drcptaţire a naţionalităţilor făcând-o mai

*J bună pentru ele; îndeplinirea cinstită şi faptic#: a tuturor legilor.

Patria noastră Ungaria e, dela înfiin­ţarea ei încă, un stat poliglot, adecă o ţară foouită de mai multe popoară, avându-şi fiecare limba lui. Cronicarul lor, notarul ^on im a l.lu i Bela, descrie luptele, ce le- iu purtat cu Românii şi cu popoarăle sla- ' ’e> cari locuiau în ţările coroanei ungare. ■Popoarăle acestea le-au supus parte cu ar- ^ele, parte au încheiat învoeălă cu ele, ho- % âudu-se să trăească în pace şi frăţie.

Care era limba statului, adecă limba,^ care se scriau documentele cele vechi?■a Români era limba veche slavonă, care

Se încuibase în afacerile publice româneşticauza convieţuirii noastre îndelungate

*** Slavii. Legăturile dintre noi şi Slavi au st sute de ani foar.te strânse atât pe te-

rJnul Piolitic, cât şi pe cel bisericesc, Ma- ^a-rii, carî la venirea lor în Ungaria, erau

, e 0 barbarie înspăimântătoare, încât erau ^ ^ ţ i ţ i ^a şi Hunii, aveau şi o limbă cât

p *) Vezi numerele 46, 47, 48 şi 49‘ din* °aia S p o ru lu i“ anul curent.

!se poate de necultivată, în care nici nu se puteau scrie lucruri mai înalte, După-ce le-au trecut furia cea dintâiu de jaf, dom­nitorii lor, îndeosebi Ştefan I, primul rege al Ungariei, a v,ăzut, că trăind poporul lui to t în barbaria veche, va fi nimicit. De aceea a încheiat legături politice, dar mai ales culturale eu cel mai apropiat popor cult, cu Germanii. Aceştia au venit de pe- iatunci şi dup’a ce ea tot mai mulţi, în Un­garia. Erau între ei oameni învăţaţi, ţă ­rani (în partea de cătr.ă Austria erau co­mune întregi de Germani încă dela veni­rea Maghiarilor) şi mulţi meseriaşi. Ger­manii aceştia au civilizat pe Maghiari în- văţându-i lucrarea pământului şi meseriile, căci Maghiarii erau păstori şi vânători.

Pe timpul aceia singura limbă, care se socotiâ cultă Ia toate popoarăle din Eu­ropa, era cea latină (a Romanilor celor vechi). Germanii cu carte veniţi în Unga­ria (mai târziu au venit şi Italieni) seri au toţi în limba latină şi limba aceasta, a de­venit şi limba de stat a Ungariei, învă- ţându-se în toate şcoalele mai mari, cari se aflau mai ales Ia m ănăstirile catolice. Increştinarea Maghiarilor şi anume trece­rea lor dela păgâni stor. la religia romano- catolică, a contribuit şi mai mult, ca limba latină , să prindă rădăcini adânci în viaţa culturală şi politică a Ungariei. Aceasta e cauza, de toate documentele mai vechi (pănă’n veacul al 18-lea mai ales) din ţara noastră sunt scrise în limba latină.

Irîtrioducându-se reformaţiunea, adecă schimbarea legii catolice, cu unele nouă (protestantă! şi calvină), unii dintre Ma­ghiari luându-se Ju p ă Germani, dela cari a venit reformaţiunea, au încercat să in­troducă limba maghiară. Iată o pildă de astfel de limbă „maghiară“ dela anul 1712: „A ki praesumi 1 praeceptorhimot- £xtrahi\m es azzal ply causât, melynek transmiftiliaini nem kellet voi na transmi- 55/ora veven, peresset indebite i'i’xâlya, az ol}ran ellen nem csak praeceptorium in­debite extrată\ksmak poenâja iteltessegmeg“ etc. ’ .

Cei mai mulţi dintre cetitorii noştri nu ştiu nici ungureşte,'nici latineşte, dar pot să numere vorbele latineşti, tipărite cu li­tere culcate, ca să vadă, ce limbă unguiea- scă vorbiau cărturarii maghiari de-acumdouă sute de ani.

Ajungând marele Iosif II împarat, cl a vrut să introducă în locul limbei latine şi a pociturii maghiaro-latine limba gei- b an ă ca limbă de stat. Atunci s’a deştep­tat între Maghiari dragostea limbii lor ma­terne şi au protestat cu atata tărie în con­tra introducerii limbii germane, încât îm­păratul şi-a retras porunca. Totodată oa­menii luminaţi ai Maghiarilor s’au apucat

să-şi cioplească limba şi să o îmbogăţea­scă. Lucru foarte frumos, căci ticălos şi vrednic de batjocura lumii e poporul, ca- re-şi despreţuieşte limba sa maternă.

Preste 40 de arii a ţinut munca acea­sta a cărturarilor maghiari, dar numai târ­ziu au ajuns', ca din gimnazii şi dela uni­versitate să poată fi scoasă limba latină şi înlocuită cu cea maghiară.

Se’nţelege, că nici celelalte p-opoară: laie Ungariei nu s’au lăsat mai pe jos, şi ;ele îndă au început să-şi cultive, limba, ceeace am făcut şi noi Români,i.

In loc însă, ca fruntaşii poporului ma­ghiar să ne lase şi pe noi să ne -cultivăm' ilinrba şi totodată să ne facă cu putinţă întrebuinţarea ei în viaţa publică, incîatăce au ajuns la putere (dela 1867 încoace mai ales, dar şi înainte de aceea), în ciuda chiar a legilor votate de dieta Ungarjiei, ‘ne-au pus şi ne pun toate pedecile, ca limba noastră să fie scoasă din administra­ţia comunelor şi a comitatelor, precum şi dela judecătoriile de tot felul.

In Ioc să ne lase să ne alegem pretu­tindeni notari şi alţi funcţionari de neamul

■■nostru, ne pun cu sâla câţi venetici Ieşji- inaţi, cari nu numai, că nu ne cunosc limba, idar nici nu yor să o înveţe şi-şi bat joc de ea. Hârtiile dela comună se fac într’o limbai străină, pe care mejnbrii consiliului L # • .comunal n’o cunosc, aşa că nu pot con­trola, ce lucrează străinul, care face ce vrea, chiar şi înşelăciuni. La pretură tot

, aşa, la comitat tot aşa. O adevărată crimă se face Ia judecătoriile de tot felul, unde judecători străini de l.imba şi de firea n o a ­stră ne judecă, fără să priceapă pe ceice se judecă, aşa că ch iar vrând să facă drep­tate, nu poate, căci numai din aceea cc-ii spune un tălmaciu slab sau servitorul de cancelarie, care-i spune ungureşte, ce vor­beşte Românul în limba lui, nu poate să- şi facă oj ideie lămurită despre toată treaba.

Iar ce e şi mai jignitor, toţi aceşti; : slujbaşi sunt de părerea, că poporul, pe care au să-l servească, trebuie să înveţe limba lor şi nu ei limba poporu lu i! Ca şî cum poporul ar fi pentru slujbaşi şi nu slujbaşii pentru popor, din a cănii sudoare trăiesc şi care nu trebuie să-şi peardă vre­mea învăţând limbi străine, căci arc tre­buinţă de alte cunoştinţe, ca să. poată câ­ştiga cele dc lipsă pentru viaţa lui şi pen­tru împlinirea multelor şi grelelor înda­toriri, ce le arc faţă de stat.

Starea aceasta de nedreptate strigă- ‘ ît.oare la cer trebuie să se schimbe şi a~ târnă dela noi, ca să se schimbe. Şi- pană atunci însă putem lupta contra acestei ne­dreptăţi, şi anume fiecare, orăşan sau ţă­ran, negustor sau meseriaş.

Psg. 2fiSAlA RÖPORÍILÜJ 51

In comunele noastre să grijim, ca să nu se mai incuibe slujbaş străin, căci ele *nu sunt pentru a procopsi pe toţi flă- Imânzii de pe pusta Ungariei şi din Să- cuime, sau pe Jidani. La comună consi­liul comunal să nu sufere de loc, ca pro­cesele verbale (protocoalele) şi alte hârtii •s.;Ţ se facă în limbă străină. Să grijim, ca pentru congregaţiunea comitatului să nu mai isbutească în cercurile, unde avem ma­joritatea, străini sau înstrăinaţi, nici chiar slujbaşi români, căci aceştia nu pot vota după cum cer interesele noastre naţionale. Având numai membri naţionalişti aleşi de noi în congregaţie, aceştia vor putea pre­tinde, ca şi acolo s*ă i se recunoască lim- t>ei române locul, ce i se cuvine, şi vor îngriji, ca slujbaşii comitatului (la centru si în preturi) s!ă fie aleşi dintre concu­renţii români. Ne vom feri cu totdinadin- sul să vorbim în limbă străină, când am cunoaşte-o, fie la comună, fie la pretură, “fie la comitat, fie la judecătorie. Celce •mănâncă pânea plătită din dările noastre, itrebuie să fie Român. Dacă vom lucra astfel şi dacă vom îngriji îndeosebi de şcoalele noastre naţionale române ca de ochii din cap, vom dovedi, că nu suntem •un popor pleavă, căruia îi e tot una, că e azi Român, mâne Ţigan, poimâne altceva, iar cinstindu-ne limba noastră şi căutând să o afirmăm (ţinem la ea) pretutindeni In viaţa publică, vom sili ş;i pe dujmanii noştri să ne recunoască un drept dat de Dumnezeu fiecărui popor de pe păm ânt: drepiut limbei ntalefitc.

. B a tjo co rirea s ă rb ă to rilo r n o a s tre . In comitatul Hunedoarei, cei din fruntea lui îşi bat to t mai mult joc de legea noastră. Adunarea generalii a comitatului a fost convocara tocmai pe ziua sărbătorii îm pă­răteşti a Sfântului Nicolac. Dl Dr. Iustin Pop, advocat în Deva, a prote'stat cu tărie contra acestei necuviinţe, dar corniţele su­prem s’a mulţumit să declare, că n 'a făcut Intradins !

L ipsa de scoale d in U ngaria . Dupăo statistică publicată acum de curând deo foaie m aghiară, şi reprodusă de „Gazeta Trans.“ , în Ungaria aproape 500 de mii de copii nu cercetează şcoala. In 15 comi­tate numărul celor obligaţi la cercetarea şcoalei trece de zece unii, iar în altele trece chiar de 20 de mii, ca de pildă în comitatul Pestei a i preste 24 de mii de copii lipsiţi de îşcoală, in al Bihorului tot p reste 24 de inii, în ai Hunedoarei aproape 21 de nrii, în al iMaramurăşului aproape 35 de rnii! In comitatul Ciwuiui, unui dintre cele mai ungureşti, pentrucă tot la o sută de locui­tori se vin 86 de Săcui, abia cercetează şcoala ceva mai bine ide -jumătate Jdin ;numă- rul copiilor, ceialalţi rămânând fără nicio învăţătură. Şi cu toate acestea Apponyi a adus legea barbară, prin care s’au 'în­chis sute de şcoale româneşti, pentrucă în locul lor să deschidă şcoale cu limbă fetrăină— dacă ar fi bani-în vistieria ţării. Pornind din gândul diavolesc de-a ne îinpe- idecâ în cultură, n’a vrut să dea şcoalelor confesionale ajutoare mai mari, contribuind şi parohiile şi comunele noastre, iar şcoa- jlele de <stat, cari sunt to t dujmane culturii noa'stre, nu le poate înfiinţâ, căci, după cum vedem, nici chiar pentru Maghiari nu Jsunt destui bani. Dar asta se va răzbuna rtot în capul lor. . '

L upta în com une. In comuna Obad din comitatul Timişului, s’au aşezat încă de mai de mult o m ulţime de Germani, ve­niţi de prin toate părţile. Din cauza s lă ­biciunii Românilor, Germanii au cumpărat foarte m ult pământ, aşa că cu timpul au iajuns să fie aceştia stăpâni la comună. Dar a dat Dumnezeu, de Românii au că­pătat un preot harnic, pe părin tele Gheor- ighe lonebcu. Acesta s’a pus pe luciu şi la alegerile comunale din urmă a biruit lista românească.

Fondul grăniţerilor dela Năsăud.Urmaşii grăniţerilor din fostul regim ent al Il-îea român au rămas după desfiinţarea lui cu o avere frumoasă compusă mai ales din păduri şi păşuni întinse. Românii no­ştri n’au făcut ca grăniţerii săcui, cari şi-au îm părţit fondurile între ei, ci au hotărît ca din Venitul averii comunale să-şi susţină şcoli, mai ales gimnaziul cu opt clase din Năsăud, şi să se dea burse (stipendii) la fii de grăniţerii, ca să poată învăţa carte mai multă.

Inciă dc pe timpul, când era Bnuftv prefect (fişpan) al comitatului Bjstriţa- Năsăud, guvernele au început să răpească urmaşilor grăniţeri drepturile lor, punân- du-le preste pădurile lor slujbaşi străini (adunaţi de prin alte părţi ale ţării şi voind să-i silească să dea burse nu numai urm aşi­lor grăniţeri, ci şi tuturor veneticilor jidani, ciangăi şi alte lifte străine aşezate în ţ i­nutul fost grăniţcresc. Una din cauzele principale, de Bânffy, a cărui amintire va fi de veci blăstăm ată, şi guvernele din Bu­dapesta îndrăzniau să-şi bată astfel joc de drepturile vechi ale grăniţerilor, a fost şi slăbiciunea acestora, adecă a conducătorilor lor, cari s’au târât totdeauna la picioarele străinului şi au ales totdeauna deputaţi gu­vernamentali. In anii din urmă par "a se fi Un a i în trăm at, căci de şapte ani n’au vrut să mai dea burse, fiindcă nu ii-se recuno­ştea dreptul grăniţerilor. Acum au adresato plâng'ere împăratului, ca să dea poruncă guvernului să nu mai oprească ajutorarea cu burse numai a fiilor de grăniţeri.

U rm ările n e d re p tă ţii. E ştiut, că gu­vernele din Budapesta nu lucrează la nimi­cirea noastră numai oprind desvoltarea cul­turii noastre, ci caută să ne lovească şi pe terenul economic, mai ales luând Români­lor, locuri, pe cari le ţineau cu arândă, şi idându-le la Ciangăi venetici, pe cari îi co­lonizează pe ele. Se’nţelege, că Românii ;nu pot suferi în linişte, ca pământ, care după dreptate (şi chiar după legile ţării, cari cuprind egalitate pentru to ţi cetăţenii Ungariei) ar trebui să fie al lor, să-l cu­prindă nişte străini veniţi de p ’aci 'ncolo, cari să-i pândească în şanţ şi să-i omoare, după cum s’a mai întâm plat.

O colonie nedreaptă a făcut m inis­trul de agricultură la C ristur (Cseraa-Ke- resztur) în comitatul Hunedoarei, unde, în loc să dea pământ Românilor, a adus 800 de Ciangăi colonişti. Aceştia se cred stăpânii Românilor acolo, iar când Românii erau să se sature de-a mai suferi obrăzniciile lor, to t Ciangăii au strigat după jandarmi, cari S’au aşezat acum în comună, ca să-i pă­zească. N’a fost deţstul cu atâta, căci jan­darmii ău mai şi a re s ta t trei Români, cari ar fi îndem nat pe eeialalţi fraţi ai noştri să nu se socotească slugile unor dârloage flămânde.

Pentru rasturnarea minciunilor WApponyi. E cunoscut, cum cel mai J “ m are dujman al culturii popoarăiof din Un garia, Apponyi, a călătorit prin America' ca să laude fe lu l de domnie din tara noa’ stră şi să vorbească despre „pacea lumii«— prin gâtuirea neamurilor. Trăgea nă -dejde, lacomul, că va căpăta şi premiul „ N o b e l“ . Românii din America, dar mai ales harnicii Slovaci l-au primit cum tre­buie. Acum aflăm, că la anul viitor va plecă din Praga (capitala Bohemiei în Au­stria) contele (gro fu l) Liitzow la America iun de va ţinea mai multe conferenţe, în cari va arătă cum sunt asupriţi Slovacii si c e le la l te naţionalităţi din Ungaria şi ce m inciuni mari a îndrăznit să spună Ap­ponyi.

D e s p r e n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e

d i n U n g a r i a ,

Foaia ungurească din Budapesta, cu numele „Világ“ , care uu ţine cu guvernul, a făcut o în trebare la fruntaşii partidului naţional român asupra cererilor poporului nostru cum şi asupra nemulţumirii naţiona­lităţilo r nemaghiare din Ungaria preste tot.

La dorinţa foii susnumite şi-au spus 'părerea domnii George Pop de Bit se şti, preşedintele partidului naţional, Dr. Teo­dor Mihalţ, preşedintele clubului deputaţi­lor naţionalişti din dietă; Dr. Vasile La- raciti si Dr. Alexandrii Vaida-Voevod. Pă­rerile fruntaşilor noştri au fost publicate în numărul dc Crăciun al foii „Világ". Tót în acest număr mai sunt publicate şi părerile unor deputaţi unguri: Dr. Gies- wcin Sándor, Bakonyi Samu, Haydin Imre ide. Ei încă au fost întrebaţi, că ce păreri au asupra neînţelegerilor dintre cârmuitoiir ţârii si naţionalităţile nemaghiare?

Iu fruntea acestor păreri, foaia ungu­rească face o critică aspră la adresa gu­vernelor ungureşti şi a dietei, zicând că ele nu fac nimic mai de dai Doamne pen­tru bunăstarea cetăţenilor acestei ţdii- In­tre lucrurile cele mai de seamă, cu cari ar trebui să se ocupe guvernul şi dieta, este afacerea naţionalităţilor neniaghiaie. P ar m iniştrii şi deputaţii unguri din dietă sa feresc clin cât pot de deslegarea cum se cade a acestei afaceri. Cel mult, dacă pnii câte o vorbire, mai spun la voi be goa e> pentru a arunca în tre naţionalităţi şi 1113

m ult venin.Toate guvernele, de 40 de ani încoace

spun că trebue schimbată starea^ asta ^ ‘lucruri. Dar nici un guvern n’a făcut şi face nimic pentru o deslegare mu toare a stării naţionalităţilor. Iar _ crede, că e doar plănuită 'n cura" schimbare mai mare, acela se înşa «

Astfel scrie foaia ungureasca i.ar la urmă zice, că aceste stai i e ^ se pot schimba numai dacă în ie ..of vorbi altcum asupra stării şi neallin rece naţionalităţilor, adecă cu sânge m şi mai puţin şovinism din partea c pu tere şi a deputaţilor unguri.^ sUf

In urma acestora urmează > ţff dlui Dr. T eodor M ihali, — Pu jjtjCeSi „Világ“ - la întrebarea &naţionalităţilor, lată, pe s > ^ M ihali: Scopul naţionalităţilor, * câ. sebi ai partidului naţional tom**’ ^ clll_ ştigarea m ijloacelor pentru inaI tu ră şi bunăstare. Vedem <*oai . cui atesta al 20-lea, t ° atc_natl" “ .emll c i^ trec una pe alta în progres p

| W3_\ şi economic. Acest fap t face pe con­ducătorii Românilor, ca să îndemne po­porul Ia muncă to t mai in teţită, iar pe de altă parte să-şi asig-ure libertatea de lipsă pentru ajungerea acestei ţânte. In strânsă legătură cu acestea stau cererile noastre politice, cari sunt cuprinse .în programul

i jnostm naţional, la care noi ţinem cu toţii.Dl Dr. Vasile Lucaciu zice, că afa­

cerea naţionalităţilo r este cea mai de căpe­tenie cauză, în ce priveşte desvoltarea po­litică, culturală şi economică a ţării. Dar cu părere de rău vede, că guvernele ma­ghiare nu se ocupă îndeajuns cu deslega- recţ acestei cauze. Iar politicianii unguri, atât în trecut cât şi în prezent, ar voi ca naţionalităţilor să le răpească ori ce drep- ifiiri, iar nu să le mai deie. Dovadă îngâm­fatul grof Tisza.

Dl George Pop de Băseşti se ocupă mai mult cu starea economică a Românilor. Aminteşte cum guvernul maghiar n’a avut ide loc în vedere ca să uşureze traiul măr­ginenilor din jurul Sibiului şi al Braşovu­lui. La încheierea tarifului de vamă cu Ro­mânia, nu s ’a ţinut de loc seamă de Măr­ginenii noştri, cari se ocupau cu cultivarea vitelor, mai ales cu oi. Mai nainte ei îşi puteau duce turmele de oi în România, unde păşunea e mai bună şi mai ieftină. Acum aceasta e cu neputinţă, pentru că s'a oprit trecerea oilor preste graniţă.

Dl Dr. Alexandru Vaida Voevod tritică pe Tisza şi partizanii lui, pentru felul cum cred ei să împace naţionalităţile, ffiulcomindu-le cu vorbe dulci. Lumea ro­mânească ştie însă azi, că Tisza e un mare vnî-poiu, care nu vrea nici un bine naţiona­lităţilor. Cârmuitorii ţării ar trebui să se fese de gândul scrintit, că ei trebue să fie Singuri tari şi mari, iar naţionalităţile sunt bune numai pentru a plăti dări şi cătane. Pană când nu se vor schimba cârmuitorii noştri faţă de naţionalităţi, nu poate fi linişte.

Aceste sunt, pe scurt, răspunsurile fru n ta ş ilo rn o ş tri, la întrebările foii „Vi­lág“ . Din cele spuse aci, vor putea vedea şi Ungurii, că-noi nu vrem altceva decât dreptate şi libertate deopotrivă pentru toţi cetăţenii patriei.

Răspunsurile, pe cari le-au dat depu­taţii unguri, Ia întrebările gazetei „Világ“ , Sünt în parte drepte, iar în parte mai mult sau mai puţin scrintite. Cuprinsul unora "din cele mai de seamă, îl vom da, — din lipsă de loc, — în numărul viitor.

S t a r e a c u l t u r a l ă -& ţăranilor noştri din comitatul

Himedorii.Inspectorul şcolar al comitatului Hu­

nedoara; a Jjublicat un articol lung în „Hu- nyadvármegyei Almanach“ despre „Cul­tura poporală în comitatul Hunedoarii în f i din urină cinci ani“ , pe care „Tribuna“^ dă. întreg în traducere.

Comitatul Hunedoarii a fost totdea-l,n« locul de jale al neamului nostru, căci Partea cea mai mare a poporului (preste ^ 0 mii de Români) au arătat totdeauna o ‘ potrivire slabă, încercărilor de-a le răpî culţura naţională. împotrivirea Cea mai te­h n i c ă s’ar fi putut face numai cu ajutorul■?°oafei curat româneşti, adecă confesională.

Tocmai mijlocul acesta nu l*au folosit oiîiânii noştri de-acolo, căci nici un comi-

® românesc nu bâjbăie de-atâtea şcoale **w*jiale şi die stat, ca al Hunedoarii. Re­

I ___________________ _

zultatul se poate vedea şi din felul, cimi îşi scriu limba nenorociţii, cari au trecut prin astfel de şcoale.

Dar nu e vorba numai de stricarea scrisului românesc, ci mai ales de stricarea limbii româneşti, ba chiar de stricarea su­fletului românesc. Inspectorul şcolar se {grăbeşte să se laude, că acolo, unde e şcoală maghiară pentru Români, aceştia auo cultură mai înaltă de cât cei fără de şcoală străină. Vai de cultura aceasta min­cinoasă, care face din Român neom, un fel ide Ţigan ridicat, Ia care îi este ruşine să spună, că e Ţigan, dar nu e nici de alt neam.

De ce gânduri negre sunt stăpâniţi, cei din fruntea acelui comitat, se vede şi de-acolo, că şcoalele noastre confesionale iau fost închise în număr mare, în Ioc să fie ajutate din visteria ţării, unde poporul jnostm încă varsă milioane pe an. Şi cum statul nu poate să dea destui bani, ca să înfiinţeze cât mai multe şcoale poporale în 'sate româneşti, sute de sate de-ale noa­stre au rămas fără şcoală, fie din cauza sărăciei, fie din cauza negrei nepriceperi.

^ Inspectorul maghiar cere cu glas tare să se înfiinţeze şcoale de stat în fiecare comună românească, căci numai âşa se pot câştiga ţăranii noştri pentru „ideia“ afu­risită, adecă pentru maghiarizare. Ba -el ■cutează a zice, că numai chinutndu-i pe Românii din comitatul Hunedoarii cu o limbă străină şi cu o cultură străină, ar putea să fie desbăraţi de relele, cari bân­tuie printre ei, cum e lenea şi beţia.

Iată ce zice el despre aceste păcate, pe cari le pune în cârca celor mai mulţi dintre Românii din comitat :

„Astăzi în comitatul Hunedoarii sunt cam 350,000 de oameni, şi totuşi n’avem destule puteri de muncă; nici pentru lucra­rea pământului, nici pentru întreprinderi industriale. Lucrul acesta îşi află explicarea numai în necultura poporului valah din co­mitatul Hunedoarii. Minele şi ■ fabricile sunt silite a-şi aduce lucrători din toate părţile ţării, pentrucă locuitorilor din co­m itat hu le place munca grea şi statornică.;Şi şi dacă sunt primţiţi, în scurt timp ei îşi părăsesc locul. Munca lor e şubredă şi nu se poate întrebuinţa decât Ia lucruri ne­însemnate.

„Proprietarul nu-1 poate prinde pe un ţăran român din comitatul Hunedoarii pe timp; mai lung de 3—4 zile în săptămână, de oarece cele câteva coroane câştigate în câteva zile le prăpădeşte în celelalte zile ale săptămânii în trândăvie Ia masa crâj- marului. Nutremân'tul lui e mămăligă, mă- laiti şi nimîic altceva. Carne şi pâne nu imânântoă decât Ia zile mari. Aşa dar pen­tru nutrire îi ajung câţiva fiieri, ceialalţi se duc pe rachiu. Beau şi muierile, bea şi copiii.

„înainte cu doi ani am cerut să-mi ra­porteze toţi conducătorii de şcoale popo­rale despre rachiul, care se bea. Ştirile trimise au fost îngrozitoare. Mulţi copii merg dimineaţa, beţi la şcoală, în mai multe comune copiii de 8— 10 ani beau ra­chiu în crâjmă cu tatăl lor îm preună; ma­mele îşi duc copiii de ţâ ţă în crâjmă, acolo se îmbată şi din beutura cea drăcească dau şi copiilor, ca să adoarmă şi să nu strice petrecerea părinţilor lor. La cea dinţăm privire poţi observă, că cei mai mulţi copii sunt născuţi din părinţi, cari sufer de pa­tima beţiei. Faţa lor e palidă, ochii stânşi.“

' *E îngrozitoare icoana, ce o face Un­

gurul acesta despre starea Românilor din

ROAIA .R0PDRULU1

comitatul Hunedoarii, unde numai în 212 Comune este şcoală, îar în 214 nu este! Dar scârbos e şi mijlocul, ce-I recomandă pentru lecuirea răului. Căci în loc să recu­noască trebuinţa de-a li se da ajutoare Ro­mânilor să-şi poată susţinea şcoalele lor româneşti confesionale, singurele, în cari îşi pot câştiga o cultură adevărată, credes lin orbirea Iui, că prin şcoale cu limba" străină se va îndrepta răul, căci Românii vor fi câştigaţi pentru „ideie!“

M ult au păcătuit şi conducătorii po­porului nostru, că au lăsat să ajungă Ro­mânii în tr’o stare aşa de tristă. Ei tot mai pot îndreptă încâtva greşelile făcute, în­fiinţând cel puţin şcoalele religioase, pro­puse de vrednicul protopop român dela Bistriţa, părintele G. Stanciu. Căci în şcoa­lele de stat şi în multe din cele comunale religia, sfânta lege, e batjocorită; iar cul­tura străină, lipsită de religie va face din copiii noştri tot numai nişte stricaţi.

' . _______ Pag. 8

U n n o u p a r t i d s ă s e s c .

In iarticolul nostru „Frăm ântările din­tre Saşi“ am arătat, că o parte bună din­tre ei nu sunt mulţumiţi cu politica veşnic guvernamentală, pe care o face partidul poporal săsesc. Nu sunt mulţumiţi nici cu legea electorală de-acum, care trimite în d ietă mai tot deputaţi nemeşi, cari în. ioc să-şi bată capul şi gura pentru vindecarea relelor culturale şi mai ales economice, de cari sufere popoarăle, se ocupă tocmai de contrarul, discutând despre legătura din­tre Ungaria şi Austria, despre prostia cu „ideia“ de stat naţional m aghiar (adecăi maghiarizarea) şi alte fleacuri de acestea.

Saşii nemulţumiţi cu politica slugar­nică de pănă acum sunt pe cale de-a în­fiinţa un partid nou, cel progresiv, al că- - rui program conţine mai multe puncte, pe cari le avem şi noi, drept că mar pronun­ţate, în programul nostru naţional. Dăm şi noi, după Iiisirilzer Zeitung, câteva puncte principale din programul noului partid :

E în interesul poporaţiunii şi al sta­tului, ca dieta nedreaptă de-acum sâ fie prefăcută într’o adevărată reprezentanţă a poporului, lărgindu-se dreptul de: alegere, care să se facă pe cale secretă şi cu ţidiili- scrise.

Să se formeze cercuri electorale, în cari, pe cât e cu putinţă, alegătorii să a- parţină aceleeaşi naţionalităţi (un fel de catastru naţional). Să. înceteze orice ame­stec al autorităţilor, când e vorba de ale­geri, iar dacă vr’un slujbaş totuşi ar cu­teza lsă se amestece, să fie aspru pedepsit.

Să se respecteze cu tot dinadinsul le­gea de naţionalităţi, care şi aşa conţine pu­ţin din ceeace trebuie pentru desvoltarea culturii naţionale (germane) şi pentru în ­trebuinţarea limbei materne la comune, co­mitat, biserică şi şcoală.

Să se respecteze autonomia bisericească*încetarea fărădelegilor, cari se săvâr­

şesc cu ajutorul autonomiei comitatelor, păstrându-se acestea.

Să se împedece influinţa slujbaşilor dela comitat (comite, vice-comite, pretori) când se fac alegeri de slujbaşi la comună' şi comitat.

Administraţia să se facă mai simplă şi niânărul funcţionarilor să fie scăzut.

Libertate pentru înfiinţarea de reu­niuni şi pentru ţinerea de adunări.

Libertate de presă. Foile politice să nu mai fie silite să depună cauţiune.

foaía p o p o r u l u i Hr. 51

Procesele de jweşjă să fie judecate de curtea cu juraţi de lângă tribunalul, pe al cărui teritoriu apare foaia. ,.' Să se introducă darea progresivă devenit.. . ■' Să se introducă dări de lux (de pildape cai boereşti, pe calese, pentru ceice auservitori domneşti ş. a .) .. Ceice joacă la bursă (jidan i) să plătească dări mâi mari.

' Dările de pământ să fie drepte (nu síi plătească groful 2 cor. de jugăr şi. ţâ-ranu 5 c o r!).

Să se scadă dările indirecte puse pealimente (mijloace de nutrem ânt) şi pe lucruri, de cari poporul are mare trebuinţă (cum e zahărul, petrolul ş. a.).

Toate asigurările să treacă la stat,care va introduce pentru fiecare locuitor asigurarea pentru caz de moarte, bătrâneţe şi nenorociri. , _ - .

P e - lângă aceste puncte mâi sunt o mulţime de' altele, cari ne interesează pe noi cei dela sate mai puţin.

Se’nţelege, că nici acest partid săsesc, care se num eşte-progresiv, adecă vrea îna­intarea, nu poate fi pe deplin drept. Aşa de pildă, el nu cutează să ceară votul uni­versal, secret şi după comune, ci numai o Ílărgire a dreptului de vot pentru ceice ştiu carie, ca şi cum de pildă un sărăntoc dela colţul stradei din oraş, leneş şi stricat de beutură — dacă ştie carte — ar fi mai vrednic de dreptul de vot decât ţăranul harnic, cu stare, dar, din cauza îm prejurări­lor rele, fără ştiinţă de carte. Tot în pro­gramul acesta au un punct, în care cer, ca d rep tu l'd e alegere la comună şi la comi­ta t, apoi la universitatea, numită pe ne­drept săsească,, sii nu se schimbe. Adecă s,ă rămână tot cei câţiva jupani ai noştri stăpâni in câteva comitate şi stăpânii sin­guri ai unei averi de 'milioane, care chiar după documentele lor e pe jum ătate a noastră. E curioasă şi hotărîrea, ca depu­taţii saşi să rămână to t în partidul guver­namental (punctul 7 din program ).

După cum se vede, programul acesta e făcut-de nişte oameni, cari văd ce e rău în viaţa ţării noastre, dar n’au curajul să se ferească de mijloace dc luptă, cari strică aceeace vor Să ajungă cu mijloace bune.

C e s c r i u a l t e g a z e t e ?H otărîrea adusă de Curtea dc cassaţie

din Budapesta, care a respins recursul fă­cut de Români în contra alegerii scanda- Iloase dela Vinţ, n’a indignat numai pe Români, ci chiar şi în tre Maghiari s’au gă­s it oameni cu dreptate, cari arată, că ni s^au făcut nedreptate. Dăm, după „Uni­rea" din Blaj, ce zice o gazetă ungurească despre lucrul acesta.

„ A lsó íe h é r“ (Árud). Curtea de cas­saţie (curia), după cum se putea vedea din te le de până acum, a respins petiţia lui luliu Maniu şi astfel deputăţia lui Mayer Ödön rămâne neatinsă pentru cercul Vinţ. Dar oare va rămânea .neatinsă dreptatea ? O are va rămânea neatinsă încrederea pusă în justiţia (judecătoriile) maghiară ? Toate iacestea sunt întrebări, ta cari,vor putea ră­spunde cu conştiinţă curată numai ceice au luat parte direct sau indirect la aducerea sentinţei. I.nt$ o întrebare. Dacă la adu­cerea sentinţei s’a avut în vedere punctul atiaţional ‘maghiar, oare câştigat-a ceva -punctul acesta de vedere, când pentru apă­ra rea lui a trebuit să; se lovească puterea d rep tăţii ? Oare nu scade şi n u perde din

greutate si vază* şi ideja cea mai m ăreaţă şi mai strălucitoare, dacă o întuneca pata

nedreptăţii ?D eutsche Bürger-Zeitung“ (Sibiiu.*)

C u ’ce mijloace să luptăm în prezent şi in viitorul cel mai apropiat împotriva maghia­rizării sunt întrebări, cari nu se pot resolvi (deslega) numai decât şi la cari trebuie sa răspundem în deosebite feluri, dupa icum sunt şi îm prejurările politice. Aici putem atiăta însă câteva mijloace gene­rale, cari ne făgăduesc o izbândă sigură. Şi anum e: întărirea conştiinţei naţionale şi a simţământului comun la toţi connaţionalii noştri germani.din ţara aceasta; respinge­rea energiaă a oricărui atac împotriva b i­sericii noastre, care e cea din urmă cetate a vieţii noastre naţionale săseşti; să ac­centuăm şi să pretindem mereu respecta­rea legii de naţionalităţi, chiar alăturân- du-ne de celelalte naţionalitaţi ale patriei, fără să ne lăsăm să fim împedecaţi în li­bertatea de-a ne mişca liber pe teienul politic. Acestea ar fi m ijloace, cari ar tre ­bui întrebuinţate înafară. in lău n tru ; co­lonizare internă’*), sprijinirea tuturor n ă ­zuinţelor îndreptate spre înm ulţirea popo­rului nostru prin măsuri igienice şi sani­ta re ; lupta"'contra emigrării şi deschiderea de izvoară nouă de câştig pe terenul eco­nomic, dar din putere şi porneala propiic.

Adevărat, că acesta e un program îu- dnăzneţ şi bogat, care se poate înfăptui numai dacă ar conlucra toţi factorii şi toate clasele sociale chemate pentru aceasta. Nici aceea nu vreau s.ă susţin, că ar fi cu totul nou şi că îndeosebi pe teienul din urină (cel economic) nu s’ar lucră la în ­făptuirea lui. Dar toalc aceste mijloace trebuie întrebuinţate deodată, căci altm in­teri aceeace am câştigat în tr ’o parte .se perde în ceealaltă parte.

Ştiri politice din străinătateR ăzboiu l ita lo -tu rc . Ştirile despre

acest războiu sunt cam la fel cu cele-ce se dau 'mereu de două luni încoace: ba că ;au învins Italienii, având 2—3 morţi şi 20—30 de răniţi, ba Turcii au învins, a- vând ei 2— 3 morţi şi 20—30 de răniţi, pe când dujmanul a avut sute dc morţi şi mii de răpiţi. Dacă ne-aiu lua după şti­rile acestea, apoi mai ales Turci n’ar mai fi de loc. Un corespondent de gazetă aflător în Tripolis a făcut socoteala, că după ra­poartele italiene au m urit cel puţin înc’o- dată atâţia Turci, câţi sunt într'adevăr în Tripolis!

Mai interesantă e ştirea, că Sultanul iar fi dat o poruncă, prin care lasă Egip­tului portul tripolitan Solum şi ţinutul în ­vecinat. Egiptul îşi are viice-regele său egiptean, armată egipteană, recunoaşte pe Sultan ca domnitor al Egiptului şi-i p lă ­

*) Luând la trei parale pe deputf.tul Neugeboren (marele prieten al maghiarilor guver­namentali şi dujmanul de moarte al Românilor), pentru că acesta ziced intr’un articol clin *Sie- benbürgiscti-Deutsches Tageblatt«, că maghiariza­rea e o năzuinţă omentască, gazeta »Deutsche Bürger-Zeitung«, care e foaia Saşilor mai verzi, arată cari trebuie &ă fi« mijloacele cele mai bune iirtr'o luptă naţională. Le aducem la cunoştinţa cetitorilor noştri, pentrucă ele sunt bune şi pen­tru lupta noastră.

"**) Colonizarea internă e aducerea de Saşi sau aiţi Grennani luterani ia comune siaeşti, un­de numărul Saşilor a început să scadă, sau cum­părarea de moşii mari, cari ee împart la Saşi. Lucrarea aceasta att şi început*o mai de mult Saşi.

t e ş t e chiar şi tribut. D e fapt însă E n g -W stm t stăpânii Egiptului, având acolo U(î f e l de guvernator (cârmuitor) şi armatg englezască, aşa . că portul tripolitan Solum nu l-a ocupat Egiptul, ei Englezii. Lu­crul acesta îi încurcă m ult pe Italieni, cari Iau declarat Tripolitania alipită de Italia (cu toate că nu o au încS), aşa că Engleăi au luat, după părerea Italiei, o bucată din în săş i Italia. D e altă parte gazetele en­g le z e spun, că A nglia are trebuinţă de acest port din partea răsăriteană a Mării- ■Medit crane, ca să nu se întărească altă putere europeană prea mult.

Italienii pare că to t vor încă să mute războiul pe păm ântul Turciei europene, ceeace ar fi foarte primejdios pentru pacea Europei. După cum se vesteşte, în faţa oraşului Durazzo (port lângă Marea-Adria- tică) s’au ară ta t câteva corăbii italiene de războiu. Cum se vorbeşte însă iară de pace, se poate că Italia vrea numai să în- frice pe Turci, ca aceştia să fie mai în­găduitori la statorirea condiţiunilor de pace.

T urc ia . Ţara aceasta n’are destul c» încurcăturile cu Italia, căpi e mereu fră- 'mâniată şi de încurcături lăuntrice. Amv dat deja ştirea, că deputaţii din Creta vo-, iau cu totdinadinsul să vină la Atena (ca­p ita la Greciei) şi să între în dieta grecea­scă, Cu toate că Creta e socotită ca ţinân- du-se de Turcia. Ei au fost opriţi însă de corăbiile de războiu franceze şi engleze,, japoi arestaţi pe aceste corăbii, de unde nit li se va da drumul, pănă nu vor iscăli o declaraţie, că nu se vor mai duce la Grecia.

Mai rele sunt ştirile, cari vin din Al­bania. Când cu răscoala trecută a Albane­zilor, guvernul turc le-a făgăduit mai multe uşurări, pe cari nu le-au împlinit. Acum se vesteşte, că Albanezii pregătesc o răs­coală nouă. a *

Bulgarii din Macedonia încă au înce­p u t jafurile şi om orurile, pe cari le Să- vârsesc bandele lor. Mai multe bande aţî. trecu t din Bulgaria în Turcia. Guvernu turc a înarm at pe toţi Turcii din ţinu u Cosova şi Salonic.

C hina. In mai multe rânduri am spus, că în China e o răscoală contra famt i» domnitoare. După ştirile mai noua, revo­luţionarii câştigă to t mai mult teren. China. Familia domnitoare de-acum, qum am ară ta t în alt rând, nu ^ c . neză, ci din neamul Manctu (un T ătari). Aceasta familie va perde . - ‘de nu se vor amestecă Japonezii in chineze. Ei au strâns de altminter P

ii de soldaţi m Manacum o sută de mu giuria, în partea de me a Chinei.

azănoapte-răsărit

Din Călindarul p °PQrui^ . ^ i c t mii de exemplare au fost tn^ lS lfti pe le-au comandat. Călindarul op iie1912 a trecut preste ^ale unui căUndar, căci nentaipo-prinde 236 de pagini. O boefy — menită de material, petrecere, ■ , ~ ^ppi gricultură, poezii, povestiri şi . $fac& icoanele cele înalte, to ta l con (ă po­d i n CăUndvml PopomUu o ^ % sec4 doabă a fiecărei case şi un * . petttr* d r laminare şi petrecere m nttmm _

an singur an. . , ■ şi Cuprinsul •«t&Mtnţiţjr

(iile de c a m păr fire le orntf#* pe 0S- 10'

FOAIA- POPORULUI Pag-

XÎteraluro şi ştiinţă 1 1

i i

O lum e necunoscută.De A lex. Ţinţariu.

I. - ‘pg Q eorge şi Maria Brânduş, cerul i-a

&a»t cu doua fete, Florica şi Firuţa.Când M aria a dat viaţă Floricei, faţa

H Qeorge Brânduş s 'a întunecat, zugrăvin-- se 0 mare m âhnire pe iea. Mai tu iseamă

ziua aceea, nime n’a putut să schimbe JJe o vorbă cu el, aşa era de mânios, căci tiorise se aibe un fecior.

Vreme îndelungată to t mânios şi supă­rat a fost George, ca-şi-când cine ştie ce nedreptate i s’ar fi făcut. încetul cu în- setul apoi, s’a c a m împăcat cu cele petrecute.

Cu doi ani mai târziu a venit Firuţa. jfccuma, mania şi supărarea lui n’a avut -margine.

_ De ştiam eu una ca asta ■ zicea eltótra Maria — odată cu capul nu te luam dé nevastă! Dochia lui Ion Munteanu, care «dată, ca fată mare se topia de dorul meu, a re 'tre i feciori, toţi aleşi pe ^sprânceană, întotdeauna o să îmi pară rău ca n’amluat-o pe ea.

Maria nici-odată nu zicea nimic, tăcea •a pământul, deşi vorbele lui Geoige, îi pricinuiau dureri şi sufermţe, înţelese şi simţite numai de inima ei de mamă.

Şi ea to t aşa de mult a dorit ca 's | aibe u n fecior. Cât s’a rugat pentru aceasta!S'a rugat şi ziua şi noaptea. Dar, se vede, pn i-a fost dat să fie părtaşă şi de o aşa fericire. Poartă ea vre-o vină pentru acea­sta ? Nu! Nu poarţă nici o vină. Ea e ne­vinovata. Şi poate ea se facă ceva? Nu p o te ! Omului nu îi s tă în voie şi putere,®a să-şi schimbe ursita. Dar, George, nu vrea se’nţeleagă aceasta. . .

S’a m ăritat din dragoste. A avut ea ® ulţi peţitori, între carii unii şi din alte teite şi ou întindere mai mare ca a lui Ge- Soige. Pe toţi însii i-a îndepărtat, căci inima ei numai pentru George a bătut.

Pănă la naşterea Floricei, n’a avut să se plângă de ceva. Fericirea ei nu a fost «oriturbată de nimic.

Această fericire, acuma, de când ea e jnam ă e şi mai mare, nu e însă desăvârşită, #fci e îm binată cu dureri şi suferinţe.

George, cu purtarea şi vorbele lui o i in e ş te pănă la inimă. Şi inima ei, acuma e mai sim ţitoare ca mai înainte. nUJ jS iubeşte copiii, pe Florica şi F iru ţa ... > pentru aceste două fiinţe nevinova <t n aie aici o privire iubitoare, nici o voi a u , izvorîtă din dragoste părintească.

De b a i multe-ori a voit ea să-i spună 4 w erea şi suferinţele ei tăinuite, dar in o tíeauna i-a lipsit curajul. Se temea sa supere şi mai mult pe George.

Când el e acasă, durerea ei e şi mai snare, iar suferinţele-i şi mai ciiniu > ♦aci nu îndrăzneşte să îşi ara^e oa.a gostea de mamă, numai ca să încunjur feucnirea măniei bărbatului ei. ^

D e câte ori trebue ea, cu inima cJ 1' «uită de dureri nebune, sălbatice^ sa plângând pe Florica şi Eiruţa. ara ^e poată spune o vorbă mangăitoare. ^

In loc de aceasta, George, cu m°i se uită la fetiţe şi strigă, de multe o

din m inţi:

— Tăce-ţi, viespilor ! . . .Atunci, înaintea ochilor ei se fate îu-

tunerec ca sub pământ şi îşi duce amân­două manile la inimă, apăsându-le cu pu­tere aco lo ...

II.Florica a împlinit opt, iar Firuţa şase

Vn'

am. 'Amândouă simt frumoase ca tioi în­

geri, pentru ce multe neveste din sat pis-muesc pe Maria.

Dar bănia lui George Brânduş nici ă~ cuma ;n’a încetat. Nu £ aşa de mare ca imai înainte, dar tot a mai rămas niştestropi din otrava ei.

in tr’o după ameazi de toamnă, Mai ia !î!m,preună clu fetiţele ei a pornit la vie. Când a plecat de acasă, vremea a fost In i­m oasă; la vre-o jumătate de cale insa a izbucnit o furtună. P arcă s’a desfăcut ce­rul, aşa a ploat. Maria şi-a luat amândouă fetiţele în braţe şi s’a retras lângă o. rid-i- cătură de pământ, care în tr’o parte avea forma unui zid. Îndată ce apoi a încetat furtună, s’a re’ntors acasă. .

Florica, mai de multe-ori, a zis pe -

drum :— Mamă, mi-e frig şi mă doare, aici

deoparte, ca şi când cineva rn’ar străpungecu un ac mare.

Maria abia a putut să-şi opreasca:

plânsul. . ' •Abia ajunşi acasă, Florica a fost cu­

prinsă de fierbinţeli. Ş a lăcit.Fierbinţelele ei numai de cătră ziuă au

încetat, când apoi a adurmit.Maria, întreaga noapte a petrecut-o

lângă patul micei bolnave, rugându-se pen­tru însănătoşarea ei. „

Florica a durtnit vreme de vre-o doua ceasuri, după'ce iar a fost cuprinsă.de fterv

binţeli. : '— George, mergi după doctor, a zis

Maria.George Brânduş a tăcut.— Auzi, George, mergi după doctor.

Fierbinţelele Floricei din ce în ce sunt tot mai mari. Mă îngrozesc când gândesc nu­m a i , Jcă poate să se întâmple vre-o neno­

ro c ire ... _ . _____ Caută-ţi de treabă şi taci, a zis ue -

oroe. Doar ti’o sit alerg la doctor pentru o: m iei răceală. O să se îusânătoşeze eaşi fără doctor. _

Maria a izbucnit in plâns.— Păgânule! Nu te temi de mama Im

Dumnezeu?!George Brânduş, cu pumnul ridicat a

pornit spre Maria, dar abia a făcut dO|i paşisi Firuţa, cuprinzându-i cu amandoua bia-tele genunchii, a zis: ^

— Tată, şi eu te rog ca să mergi

moare sonoara mea

^ P r iv ir e a lui Oeorgc a întâlnit j>c a Fi­nitei El- acuma, pentru cea din .na oai a î a uitat în flcl.ii ei. Şi s’a cutremurat . A simţit un fior tainic; un fior nespus de

d“ 'CA '^ u t în ochii Firutei o hmt, P-™» acuma lui necunoscuţi; a -văzut o

cutremurat 5i « * H t Hcrime A luat în braţe pe

Mmp ut deJ ^ tat_0 cu adevărată dragoste Firuţa, a . fa fugă nebună., a pornit părinteasca, apoi m hla doctor. ‘ ,

fee* > J W

O b s e r v ă r i d e l a s a t eIn forma de poezii poporale, cu o ilustraţie.

Mă sileşte o ’ntâmplare,Să vă spun un lucru,- care Mi-a plăcut, când l’am văzut:Un om mie cunoscut,Un om, pe care în râud - ^N ’am crezut să-l văd nici când; Nu că era doar’ lom rău, ^Ci era năravul său De-a asculta, — dar de-a face Nu-1 putea-i sili — şi pace.La ce-1 îndemna-i, zicea:

'„A sta nu merge aşa. —Lasă numai, ştiu şi eu,Că, ce spui iu nu e r ă u .Cu-n cuvânt era sucit _ . .

- Şi la suflet cam c â n it . . .

Dar acuma într’o zi Omul din curte e ş i ;Cu capul gol cum era,Pe cantorul întreba:— „Oare cum să scriu vecine, Sau doar faci Dumniata bine, C’aş vrea să trimit doi zloţi“ ,— „La cine, doar la nepoţi“ ?

' — „Ba nu la nepoţi, dar zăuO gazetă aş vrea şi eu Să am, ca şi.ori şi cine,_Care dă ceva pe s in e ;Căci, zău, stând a socoti:Cine nu-i dorit a şti Ce mai e prin lumea mare, Cum mai stă treaba cutare?“

Cantorul l’a ascultat,La el în cas’ a în tr a t ;Cele dorite i-a scris Şi cei doi zloţi i-a trimis.Gazeta a şi.sosit,Omul s’a pus pe cetit,Şi astăzi loan al Oanii E în rând cu oamenii.

_ Eu văzând lucru ^nplinit,Să vă spun m’am hotărât, Ceea-ce adese-ori,V’am tnai spus dc multe ori:O gazetă la o casă E ca pânea de pe masă.Pânea trupul întăreşte,Gazeta te’nveseleşte,Sufletul ţi-1 hărăneşţe,Voia de lucru-ţi măreşte*

Pag. 6 FOAIA POPORULUI

Gazeta-i învăţă to rii,Pentru ceke are dorul De-a’nvaţa şi de-a şti înalte. Cel-ce vrea deci să m ’aseulte:

Cine doreşte a şti Totdeauna a ceti,Sau &ă ştie cum stă ţara. Cum c prin p'usta: Zahara, Cum e prin ţări depărtate, Cum stă târgul de bucate, Cum de scurnpc-s vitele,—■ Cetească gazetele.(D ar nu mimai să cetească

Fára, sâ ic şi p lătească.)

Cui plac poezii frumoase Şj ghuuele veseîoase, Ghiciturile ’ncurcate,Şi noutăţi dela sate, • Strigături de dor şi jele Şi poveşti cu xmei şi iele. Aboneze şi plăteascăO gazetti şi-o cetească, Gă-ţi va spune 'în tre" anul Cum sta turcul cu te leanu!: Care râde, care plânge, Care pe care 'învinge;

î n c o r o n a r e a r e g e l u i A n g l i e i — d e î m p ă r a t a l I n d i i l o r .

__ "S|

£ 5 f ba ' M W « » a ,e . ~ ~ ~* di1 la urmă, — ţi.... _0 « e te de vom coti S*'

! > d S u b iţi, Jiu’jitârziati° gazetă abona ţi;Ca să nu mai f ie ’casâ Fara gazeta pe masa. :Şi-ti vedea, că de abia : Aşteptaţi poşta cu ea,Căci eu cred, că un ţăran, - ; Care-a avut-o un an,Nu se. lasă fără ea ’Câte zile va a v e a ! ...

Vezi descrierea la pagina 7.

-1\ i S*' 0 _

FOAIA POPORULUI P*a. 7

j Bl'

ie titpraf sl Miilor.y ezj chipurile, de pe pagina —

Âstăvară s 'a făcut în Londra (capitala- i englezeşti), încoronarea regelui Ohe- fghe ai V-lea, care a urm at pe tron după

ja r te a fostului rege Eduard.Dar regele Englezilor im e rege nu-

• aj lor, ci şi îm părat al Indii lor, (nişte gfi foarte m ari în Azia). încoronarea re- ■ielui Gheorglie, de îm părat al Indiilor, s’a întâteplat cu mare parade mai zilele tre­pte în oraşui Deliii în India.

Aceasta ocazie au folosit-o Indienii •iu a aranja mari sărbări în cinstea îm-

lor, care acum îi cercetează la ei ^ s a în India, spre a fi încoronat d e î m- p&af al l ° r- (Regele Englezilor şi împă­iatul Indienilor locueşte de altcum tot în Londra).

• Cât sunt de curioase şi interesante sarbăriie Indienilor, se poate vedea în chi­pul cel mare din foaia noastră de azi. Aci

1 m arată arm ata indiană, care e pe drum : spre locul, unde se ţine o mare paradă

în faţa îm păratului lor. Şi fiindcă în India sunt mulţi elefanţi, aceştia se folosesc, şi

■ Jn armată. Aşa de pildă ei sunt puşi să tragă tunurile, ceeace la noi se face cu aju­torul cailor. La prima vedere îţi pare un1 lucru tare curios,-văzând aceste animale uriaşe cum tra g la tunuri, cari sunt făcute de altcum în Europa. Soldaţii dimprejur jse pierd aproape pe lângă elefanţii din bani. (indienii sunt oameni negri).

Cele două chipuri de sus, din stânga şi dreapta, ne arată pe regele Gheorghe şi re­gina Măria a Englezilor. El e îmbrăcat în uniformă englezească. Aşa au fost ei încoro- fiaţi astă vară în Londra. Cât de mari au foit şi acele sărbări de astă vară se vede î» chipul din mijloc. Aci ni se : arată, cum regele şi regina Angliei, în trăsură, merg la palatul W esiinun’ster-Abtei, unde se face încoronarea. Publicul _ Londrei, în dreapta şi stânga, priveşte m ăreţul con- voiu. (Aceste chipuri sunt luate din „Câ- Indjaral Poporului“ pe 1912, al cărui cu­prins se poate ceti la pagina 10 a foii de aâ.)

P o e z i iD e p e V a le a H ârtib ac iu lu i .

Culese de GHeorghe Nistor din Prostea.

Lelea ’naltă şi bălaie E căruntă ca o oaie. (Lelea ’naltă, bălăiţă,,Şade seara la portiţăŞi ’i dă gură Ini Gheorghiţă.

Lelea ’naltă şi voinică Doarme lângă mămăligă ; M ăm ăliga fierbe’n oală Ea cu somnul să omoară.

Dac-aş şti, că mândra-mi vine, I aş i da tot ce am pe mine.A mers leliţa la moară Cu un cop de grâu în p oa lă :S e ’ntoarce, cerne făina,Să facă deseară cina.

Localul de în tru n ire al Rom ânilor C,n Sibiiu şi ju r este Restaurantul Brote,

Komenada Bretter, unde se află mân- ţ *ri $ beuturi bune şi ieftine.

Sibiiu, 2 5 Deeînnrie n.

A dunare poporală ia Ş iria .DUjră cum suntem informaţi, Dumi­

neca acum, în 31 Decemvrie st. ti., se va ţinea o mare adunare poporal# în Şiria. Cu aceasta ocazie dl Dr. S te fa n C. P op , iubitul deputat al Siriei, îşi va ţinea darea de samă în faţa alegătorilor săi. Aduna­rea va avea loc în casa naţională din Şiria.

’ hicejmtul la 2 ore 'după ameazi. La adu­nare vor lua parte, pe lângă fruntaşi din Arad, şi mai 'mulţi membri de-ai comitetu­lui 'partidului naţional din alte părţi.

Suntem siguri, ca aceasta zi va fi o ade­vărată sărbătoare pentru toţi Românii din cercul Siriei, ■ cari se vor grăbi cu toţii a, lua parte, ta adunare.

. '" G a z e ta T ransilvaniei, cea mai veche foaie românească dela noi din Ardeal (îm­plineşte acum 74 de ani, decând apare) a început să iese în format mai mare. Fe­licitările noastre şi doriri -de. izbândă în lupta naţională şi pe v iito r!

în ş tiin ţa re . La numimil trecut al „Foii Poporului“ apr adaus mandate po­ştale, ca astfel iubiţii noştri abonaţi ve­chi să poată trimite preţul abonamentului la Foaie pe anul, viitor, care. se ■ apropie.,- Rugăm pe to ţi cetUorif noştri, ca, din cât se poate; se trimit banii mai de vreme, prin ceeace iie uşurează 'mult. lucrul pe sfintele sărbători, pe cari dorim să te pu­tem prăizriui şi noi. ■

O cazie po triv ită este, ca: deodată cu reînoirea. abonamentului fiecare abonat să comande şi .C âlitidam l: Poporului, atât pentru ei, r cât şi pentru aare-cari prietini sau cunoscuţi mat dea/iroape.

S ta re a săn ă tă ţii îm p ăra tu lu i. In tim-!pul din urină s’au răspândit ştiri foarte- neliniştitoare despre starea sănătăţii îm­păratului. Suferind de m ult de o răceală îm preunată cu tuşă şi fiind şi bătrân (e trecut de 81 de ani), nu e mirare, că o; boală şi mai uşoară poate fi primejdioasă. Ştirile despre boală le-au publicat mai ales foile din Budapesta, pe când cele din Vie- na spun, că starea sănătăţii bătrânului no­stru Domnitor s’a îm bunătăţit foarte mult, aşa că poate lucră iară ca: mai înainte sett-

-lându-se foarte de dimineaţă şi punându-se la masă de lucru. ' .

D espre dem isiunea genera lu lu i Kon­rad de H őtzendorf. care era pentru întă­rirea armatei au st ro-unga r e . şi împotriva poftelor de maghiarizare ale armatei, a vorbit şi prim-minisirul Hederváry în .dieta din Budapesta. Ei a sp u s ,: că şeful sta­tului major nu are drept /să se amestece in trebile politicei externe (cu alte state), ci el poate face numai propuneri. Politica externă o conduce ministrul de externe, care e acum Aehrenthal. .

Despre Aehrenthal, care e prietenul Jidanilor şi Maghiarilor, spun însă gaze­tele cele mai bune din Austria, că biruinţa Ud de-acum îi va rupe capul, căci m curând va trebui să plece şi el.

A dm in istra ţie ticăloasă. In adunarea comitatului Himedoarii vicecomitele a făcut raport despre spargerea ferestrelor dela şcoala de stat din Sântindreş, unde Ro­mânii şi-au făcut o foarte frumoasa şcoala confesională. De năcaz, a propus, ca m-

spectoruî şcolar să caute nod în papură; şqcxalei noastre, care n’ar fi după cum cere legea. Cu toate că_ planurile şcoalei sunt aprobate de autorităţi, aşa dară vicecomi­tele minte, adunarea a prim it propunerea lui. Pentru aceea vrednicii Români din Sântindreş n’au să se sperie.

O n ou ă supărare a p a tr io ţ i lo r .Scotus Viat or, Englezul apărător al nea- miiirilor asiuprite din Ungaria, a scos o carte nouă, Chestiunea Slavilor de meazăzi, jiu care arată mai ales luptele Croaţilor contra 'stăpânirii maghiare, pe care o con­damnă cu toată tăria. E de mirare, că „Budapesti H irlap“ , cea mai necurată foaie jidano-maghiară, mi-1 mai înjură pe Scotus Viator, nici nti-1 mai învinovăţeşte, că e „cum'părat de naţionalităţi“ , ci mior- îăindu-şe ca un cotoc 'flămând, îl roagă să vinii şi între Maghiar'! şi să-i studieze şi pe ei, ca să vadă, la ce „cultură mare“ au. ajuns. '; N’ar strică, în tr ’adevăr,' să-i studieze ş i-să vadă, la ce cultură 'mincinoasă, co­ruptă, fidovită ,au ajuns. -

P e n tru vo tu l un iversa l. Intre cei în­trebaţi de prim-mi nistrul Hedervâry cu privire Ia votul universal,- a fost şi parti­dul creştin-s-ocial. E vorba de un partid ‘nou, mic încă, care, cu toate că tot şovinist,. vrea să arete, că doreşte mai multe -drep-. turi rşi pentru popor. El a înaintat mini­strului, un m em orand, în care cere votul universal, secret şi după comune. Dreptul de vot să nu fie legat de nici un cens (să nu se ceară plata nici unei dări), ci să se ceafă numai ştiinţă de carte ( scris şi cetit). Mai cere şi el „garanţii naţionale“ , adecă să; se întocmească lucrurile astfel, încât na­ţionalitatea maghiară să fie tot deasupra.

;■ - S p r e ştire . Cătitriam l Poporului pe 1912 a apărui de mult. Preţul unui exem­plar este 40 bani, trimis prin poştă 45 bani. Revănzătorii primesc rabat însem­nat. (C ei ce comandă mai multe exemplare şi le plătesc înainte, capătă rabat mai niare ca aceia, cari le plătesc după: vân­zare. Celeste cele scrise la pagina 10).

Nimenea să nu-şi cumpere că­lin dar, pună :când na vor vedea ,,Călin- daral Poporului“, care cuprinde o seamă de articole folositoare, apoi o mulţime de chipuri, poezii şi tablouri foarte frumoase, Partea calendaristică şi- târgurile de ţară tfţţOt sitw# schimbate, completate şi rân­duite. din nou.

Aviz. Se aduce la cunoştinţa onoratu­lui public, că la şcoala românească de in­dustrie naţională din Sibiiu, se află de! vânzare diferite obiecte lucrate în stil ro­mânesc, cari ppt servi ca daruri de Cră­ciun. Doritorii pot vizita sala de expoziţie tîn fiecare zi între orele 9— 12 a. m. şi2— 5 p. m. (Berggăsse 9). Maria Cosrna.

Reuniunea de asigu rare a a rh id ie - cezei Blajului.'- Sunt aproape 14 ani, de-

- când Ven. Consistor din Blaj . a înfiinţat o reuniune de asigurare contra focului pen­tru toate clădirile, cari . &|unt proprietatea parohiilor greco-catolice. La sfârşitul anu­lui 1910 au fost asigurat clădiri în valoare: de 2 Imilioane şi jumătate coroane. Despă­gubiri pentru pagube pricinuite de foc a Iplătit pană acum reuniunea în sumă de; preste 31 mii coroane. Averea era la sfâr­şitul anului 1910 de 97 mii 661 cor. ş Şi dieceza gr.<at. a Lugojului şi-a în­fiinţat acum p astfel de ..reuniune., ; J

O h o tă râ re fo a r te în ţe le a p tă con tra b e ţie i â adus sinodul proiopopesc gr.-cat. din tractuf Cojocnei. Ín «iulie din biseri- jcile noastre e obiceiul mrat de-a da în bise­rică în legătură cu aniraiite sfinte slujbe {mai ales masluri, pe alocurea în Dumi- jneca cea dintâiu du,pă o înm orm ântare): beu tu ră sau la toţi oamenii sau numai la slujitorii bisericeşti. Obiceiul de-a face fdin Casa lui Dumnezeu crâjmă şi a strica mirosul de tămâie sfântă cu împuţidunea rachiului, e cât se poate de necreştinesc, de aceea preoţimea noastră din acel tract s;a hotărî! să lupte pentru a şterge pata aceasta, care ne face de ruşine şi înaintea străinilor, dar e şi împotriva învăţăturilor maicii noastre biserici, care ne porunceşte înfrânarea.

D e-ale s lu jbaşilo r unguri. Ajutorul de notar Darai Sátidor din Püspökladány (Bihor) a .şterpelit o geantă (sac de piele) cu bani dela un negustor de porci, care ve­nise la cancelarie să vorbească cu notarul, lupanul lăsase geanta pe masă şi pană să-şi isprăvească treaba cu notarul, jupanul Darai îi făcuse vânt. Neputându-i-se do­vedi furtul, jandarmii l-au supraveghiat, să vadă> cum trăeşte. Văzând, că cheltuieşte nebuneşte cu beţiile, cărţile şi alte păcate, l-au arestat. Darajij a fiiăriu iisit jfurtul j^ean- tei, dar a mai m ărturisit şi aceea, că a î'urat şi din banii cojnumei ;şi din dări. 'Ac'a'm l-au suspendat (alungat) din slujbă şi l-au dat pe mâna tribunalului.

U rm ările expoziţiei de copii din L ancrăm . Comitetul central al Reuniunii române agrioole sibicne, ocupându-se în iina din şedinţele sale cti raportul notarului Aurel D-ai'bu din Laucrjíin, a luat cu vie mulţumire act de faptul îmbucurător, că „Fondul pentru ajutorii rea fem eilor lăuze dar íéntce" de acolo, creat din prilejul ex­poziţiei de copii, a ajuns la suina de cor. 200 . La acest fond îiu contribuit: Renuiu-

mea agricolă, punând baza, cu cor. 2 0 ; far­macistul Simion Blaga din Turnu-Severin cor. 50; farmacistul I. Miga din Constanţa cor. 35; Dr. Al. Moga, medic în Sebeşul- săsesc şi Dr. Traian Petraşcu, medic în TiUmariu, câte 10 cor.; notarul Aurel •Barbu cor. 25 ; iar din venitul curat al ser­bărilor îm preunate cu expoziţia (concert, reprezentaţie teatrală) cor. 50. Aceasta sumă de cor. 200 s ’a depus la banca ,,A- gricola“ din Sebeştd-săsesc, iar libelul s’a predat la mâna prezidentei „Reuniunii fe­meilor române din Lancrăm“ , cu cliiemarea ţde-a administra fondul, de a afla căi şi mijloace pentru creşterea lui, ca astfel el să poată fi activat în curând în folosul «nativelor sărace şi în al copiilor sărmani şi în al celor orfani din Lancrăm.

Dl notar Barbu s’a înscris, sub im­presia frumoaselor sărbări, în şirul mem­b rilo r pe viaţă ai „Reuniunii române de a- ■gTicultură din comit. Sibiiu“ cu taxa de 80 cor. solvită ; iar dnii loan Laşiţă, prim ar,loan Laşîţă, paroh, învăţătorii Vas. Blaga, Avram Savu, loan Pavel şi Longin Bucur şi Njco- lae Henegar, comersant, înscrişi intre mem­brii o rd inari cu taxa de câte 4 cor., solvită,— au fost primiţi în şirul m embrilor pe •viaţă respective ordinari.

Dl notar Barbu, cinstind Reuniunii ta­blourile: grupa mamelor a i copiii pre­miaţi în braţe, grupa copiilor premiaţi, grupa bărbaţilor în floarea vârstei şi grupa

şezătoare (din piesa „Logodna dela Sânt loan“ ), constată, că aproape toate fa­m iliile fruntaşe şi-au împodobit păreţii cu

chipurile acestea, drept plăcută aducere a- minte dela frumoasa expoziţie, despre ale cărei scopuri igienice sunt mereu preocu­pate. De încheiere dl notar pune’n vedere, că întreagă obştea noastră din Lancrăm aş­teaptă cu îTiultă nerăbdare apariţia în bro­şură a discursului medicului Dr. Traian Petraşcu, despre „Nutriren copiilor“ şi a învăţătorului loan Pavel, întitulată „Gre­şeli în creşterea co,piilor“ , pe care le-au ţinu t la expoziţie. Iată o lucrare ale căre;i urmări folositoare pentru poporul nostru (sunt fără de sfârşit. Com itetul a votat sincere mulţumite dlui notar Barbu, p reo­

tu lu i Matei şi în treg harnjcului comitet a- riajijator din Lancrăm pentru ostenelele puse în serviciul acestei cauze bune.

,,Eman aii.“Viforul din Ungaria. Un vifor mare

- s’a deslănţuit în partea de apus a U nga­riei, pricinuind pagube mari îndeosebi dea- lung'ul liniei ferate Bruck. Au fost rupţii sau smulşi stâlpii de telegraf şi de te le ­fon, aşa qă şi trenurile au avut mari în tâ r­zieri, nep.utâiidu-se înştiin ţa din sta ţie ’n staţie plecarea lor.

Lipsa creşterii religioase. Doi băieţi dela şcoala de meserii din Seghedin, amân- Idoi de 18 ani, s’au îm puşcat tuiul pe a l­tul, căci s ’au săturat de viaţă. Unul e din Ţara-Ungureaseă, celalalt e din Ardeal, dela Aiud. Fapta aceasta e urmarea lipsei de credinţă în Dumnezeu şi la aceasta au ajuns, pentrucă în şcoalele ungureşti in ■multe părţi ,au ajuns de-şi bat joc în v ăţă ­torii şi profesorii de religie.

Coade de topor străin, se înţelege, că mai ales în comitatul Hunedoarii. O societate ungurească cu numele „Vízcsepp“ a prem iat cu câte 50 de coroane pe învă­ţătorul Degâuy Ágoston şi Krisztea Mária, pentnică au făcut progrese mari „pe tere ­nul m aghiarizării“ . Pentnice nu s’au m ul­ţum it cu 30 de arginţi ?

Pentru Cârţan. înalt Prea Sfinţia Sa, m itropolitul Moldovei, a dăruit 100 de lei, ca început pentru un fond, din care să se ridice lui Cdieorghe C ârlan, veşnicul că lă ­tor la fraţii latinii şi s trângător de cărţi,o cruce de peatră. Pe crucea aceasta să se pună şi icoarut lui C ârţan, ducând sacul lui cu cărţi. Pictorul-ţăran Marinescu Vâlsan, care a fost faţă la plănuirea aceasta, s’a îm biat să facă el icoana.

Budac, căpitanul bandei din comita­tul Făgăraşului, e vesel, căci jandarmii arii încetat orice urm ărire împotriva lui până la primăvară, ducându-se cei concen­traţi (adunaţi prin sate) iară la posturile lor. De bucurie, — după cum se vesteşte,• Budac a tras o petrecere, de s’a dus vestea, la un neam al lui din Cârţişoara. Aici a sjjus, oă pănă la prim ăvară o să-i lase în pace pe oamenii din comitatul F ă­găraşului, dar se va duce în comitatele în ­vecinate, ca să-i mai desm orţească pe cei de-acolo.

Scăpat de lupi. Un proprietar rutean Idin oraşul Ung a p lecat afară de oraş c’o căruţă. Ajungând mai departe pe câmp, s ’a pomenit, că o haită de lupi se apropie pú limbile scoase de el. Cu toate că bieţii cai fugeau ca gândul, lupii rupţi de foame ,tot i-ar fi ajuns. Atunci proprietarul a luat cerga de pe un cal, i-a dat foc şi aşa aprinsă a aruncat-o în tre lupii, cari ajun­seră lângă căruţă. Lupii s ’au spăriat şi au fugit, iar omul a scăpat.

-----------— --------------------------- — J ^ ! v 5 î . /Lupte na ţionale î n ^

Francezi dela m arginea de ap«s J mei (în provinciile Alsaţia-Lntn.— rtRa' vor »5 sc lapede o d a . i t ca„„ T > M itatea lor, pentruca «.Germani. Acum d e curând J gemtan care a îndrăznit să b a t j o S ? nat,a franceza, a fost Francez. :M&

D e-ale vrem ii. Di„ ,oate .ştir, despre o vreme nepotrivită â în care ne aflăm. Prin ■pom,, a„ început să. înmugurească m !minunate sunt ştirile dintr’o parte a G nimici. P rin Ju rin g e n au început ^ t floieasca pomii, iar oamenii scot vitele 1 păşune. D ar e secete mare, aşa că în u„et! locuri au secat fântânile. Sunt comune unde oamenilor li se dă mimai odată pe i câte o găleată de apă, în alte comune nu. e nici atat. Fabricile, în cari maşinile sunt mânate cu aburi de apă, au încetat lucrul căci n au avut apă, care să se prefacă îa aburi.

Un m işe l. O biata spălătoreasă din Sibîiu, cu numele Catarina Vass, crescuse pe un băiat cu numele Andreiu Stoica. Drept mulţumire, acesta a spart într’o »' lada spălătoresii, i-a furat 34 de coroane şi un inel de aur şi a şters-o. Venind fe­meia sara acasă dela muncă, a văzut, ce-a făcut ticălosul. Ea a înştiinţat numai de­câ t poliţia, care va şti, ce să facă, ca să^ treacă pofta dc-a fura pe binefăcătoarea lui.

Nenorocire. Marţi după ameazi mai mulţi săteni din Avrig, lângă Sibiiu* se aflau la tăiat de lemne în pădurea-co­munei. Intre aceştia era şi Simion Pădta- rean, care din nebăgare de samă a fost lovit de un copac, ce tocmai atunci îl tăia.

Unde dai şi unde creapă. E cuno­scut, că Ruşii sunt cei mai mari dujnîani ai Austro-Ungariei şi în deosebi ai popo­rului polonez. Intre partidele din Rusjia ic şi una scârboasă, „Liga adevăraţilor Ruşi“ , dujmana de moarte a tuturor naţio­nalităţilor neruseşti, contra cărora lucrează cu cuţitul şi cu revolverul, dar mai ales făcând dem onstraţiuui, ca să poată fura. Săptăm âna trecută o ceată de astfel de membrii au pornit pe străzii le oraşului Kieff, strigâ nd moarte Evreilor şi Polonilor, s ’a îndreptat spre consulatul nostru austro- Ungar, pe care l-au stricai şi jefuit de toate lucrurile, ce erau în lăuntru. Se vede, că nici poliţia nu cutează să se împotri­vească acestor tâlhari de stradă, căci n a venit făr’ după ce isprăviseră cu jaful-

Ciocnire groaznică de trenuri în A-merica. In gara Fildare (statul Texas) * fost o ciocnire grozavă între două trenuri de persoane. Ciocnirea a fost aşa de pu ternică, încât s’au sfărâm at toate vagoane e şi o m ulţime de călători au fost onioriţ* sau greu răniţi. Când se făcea scoaterea nenorociţilor de sub dărâmături, hoţi ne cunoscuţi au golit toate lăzile şi Seama” tanele călătorilor. Se dă cu socoteală, c ciocnirea a fost potrivită de nişte ta w anume, ca să poată jefui trenurile , uc 'ce se întâmplă uneori în America, undeCC bC lliLUilIJ-Mit UlltWi* ----- £ isunt foarte mulţi oameni de nimic, s r din toate ţările pământului.

Sinucidere. In Pianul săsesc Sibiului) s’a spânzurat ţăranul sas iMiş. Pricina a fost frâua (nevasta) ^ care -1 cicăleâ de dimineaţa pănă sar

r rtu rl în com unele B ra n u lu i. De\ . '/vrem e, -furturile nu mai încetează în

V'n:ele'* acestea. Se sparg şi casc, dar l>if r£ şi multe vite de prin cur« şi de• raiduri- Nu de m ult s’au furat părin- P J to Moeciul-de-sus trei porci graşi

F-OAIA POPÖRULŰí Pag. 9

«p de 500 de coroane.

jlf!i ;tnca-iiifrarea

'•jtfire iilor sa»

întâmplare fără urm ări rele . Mer- dimineaţa, un vagon dela trenul care

din spre Agnita, a sărit din şini la trenului în staţia Sibiului. Din no- .! s’a întâm plat nici un rău oame-

tremtlui.

Tâlhărie în Arad. Seara, aproape de- cje şase, veni la un oficiu postai din irJd un fecior ca de vre-o 2 0 de ani şi cerii , m arcă de 10 bani. Una dintre slujbaşe !i oficiul acesta erau numai femei sluj­be)-tocmai num ăra banii încassaţi în ziua jteea. Când văzii feciorul atâţia bani, îî ’«şoă şarpele ispitei şi repezindu-se la ',}sa, unde se numărau banii, înfăşcă un ' ţine de bancnote şi o şterse cu ele. Fe- jeile după el, dar nu -1 mai putură ajunge, jind şi întunerec. Tâlharul luase 5500 de ioane. In curând: însă fu prins în Alba- ulia, în casa părin ţilo r săi. E o calfă de icăfuş şi-l cheamă Teodor Trusa. După ml a f.nărţurisit, avea de gând să dea pă- iiţilor aăi o parte din bani, iar cu restuli fugă în România. Acum e în temniţă.

Praf de a rm e p rim ejd ios. In armata anccză se foloseşte pentru tunurile de : corăbiile de războiu un praf amtmfit, mirt îi zic praful B. S’a dovedit, că iactista foarte primejdios, căci stând mai mult magazin, se aprinde chiar şi singur şi plodează, cum s ’a întâm plat anul acesta0 corabie m are de războiu, numită Li- ic. M inistrul de marină a hotărît deci arunce tot praful-. acesta în apă. Aşa şi făcut, vărsându-se în apă praf în

oare de 24 milioane coroane. Dacă mai otim, că vaporul Liberte, din care s'a s nimica în urma exploziunii prafului,1 o valoare d-e 59 milioane de coroane, !ehr, că din cauza acestui praf statul ■Ktz a perdut 83 de milioane.

Obiceiuri am erieane. Legile ameri- îtie pedepsesc pe bărbaţii cei răi cu re asprime. In California, bărbatul, ca- Şi părăseşte casa şi familia, e pedepsit măture stradele din oraş, oricât ar fi ie domn mare. Bărbaţii, cari nu dau e de lipsă pentru întreţinerea casei, sunt »îşi în tr’un fel de institute, unde trebue Muncească de sală, iar ceeace câştigă

$tă familia lor. In statul Albania, cei- bate nevasta, e condamnat la muncă

în mine, iarna trebuie să rănească j Pada de pe strade. - t

Credinţe de-ale ţă ran ilo r turci. | »rănii turci cred şi acunia, că Sultanul1 Constantinopol e stăpânul lumii în-

Şi că toţi ceialalţi îm păraţi şi regi ;^ numai' locţiitorii lui, adecă guverna- r>; &e aceea nu se puteau din destul

cum de Sultanul a „numit guverna­şi Angliei p e o femeie. Asta era pe1

când în Anglia domnia regina Vie- Europenii, adecă creştinii sunt aşa

°gaţi şi tjc puternici, pentruca ei au ]e Se facă stăpâni preste duhurile

ttne şi ceie re]C) care stăpânesc ^ l a s t r ă , după credinţa turcească. De

ales în Turcia aziatică, şi cred, ^ .^ p e a r u i l poate să vindece orice

a- Odat" * ■ ■ :.....

aşezat printre Turci, im ţăran tu rc /îm p re ­una cu o vaca bolnavă. Ii spuse creştinu­lui, că a fost la hogea (preotul mohame- dan) cu vaca. Acesta i-a dat o bucată de liârtie, pe care era scris un vers din coran (biblia mohamedaiiă). Hârtia a înghiţit-o Vaca, dar to t nu k’a făcut sănătoasă. Să i-o faaă el, creştinul, sănătoasă. Din fericire, preotul creştin se pricepea puţin, şi la vin­decarea boalelor de vite, şi făcând o dof- torie i-o dete vacii, care se vindecă. Dacă -ar fi murit vaca, Turcul ar fi zis, că creşti­nul mtradins i-a oniorît-o şi poate că l-ar fi omorît pe bietul preot, j , i

ă veni Ia un preot american,

„ F O A I A P O P O R U L U I “... este

cea mai veche, mai bună şi mai ieftini foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru trebuinţele fă* renului român. -

Num eri, de probă se tr im it Ia cerere ori-cu l g ra tis .

Abonarea se poate face cu începutul fie-cSrei luni şi costă:Be un an întreg 4 c o n 40 baniPe o jum ătate de an 2- ,, 20 „ Pentru ţările străine î l „ anual

(după cum stă scris şi în fruntea foii).De acum până la 31 Decemvrie 1912

4 coroane 50 bani.De acum păna la 1 Iulie 1912 2 co-

rpdne 30 bani.Lăţiţi 'deci. „Foaia Poporului“ preste

t(4 tocul, ca astfel să. o putem face şi mai bună!

O viaţă de om p e n tru o g reşa lă de com put. Un şef de gară mică dintr’o co­mună din Germania nu. .ştia să răspundă despre lipsa unei sume de 100 mărci (cam «120 cor.) din cassa gării. Venise adecă revisiorul, ca să controleze cassa de bani. Şeful a depus numai decât banii, cu toate acestea el a fost transferat (m utat) ca pe­deapsă la altă staţie. De -ruşine, bietul om s'a împuşcat, cu toate că se ştia nevinovat. Când colo, ce să: vezi ? Revizorul făcuseo greşală, când a adunat sumele. E ade­vărat, că statul a plătit urmaşilor suta de mărci, dar viaţa celui mort cine o mai dă îndărăt?

M oartea unui sgârcit. In Flensburg (Gertnania) trăia un om foarte amărit, care [Umblă în haine ticăloase şi se adăpostiâ îiitr’o căimară întunecoasă din podul unei case. Murind, eră să fie înmormântat pe dheltueala primăriei. Când colo, ce să vezi ? Căutând printre sdrenţele lui au gă­sit slujbaşul dela primărie hârtii de va­loare în sumă de preste două sute de mii de coroane! Ce folos a avut el de toată avuţia lui ?

C arnea de pisică e socotită în China ca cea mai bună şi mai gustoasă. De aceea e şi mai scumpă decât carnea dela alte animale. Ea e bună şi de leac în anumite boale. Cea mai preţuită e carnea de pi- Isiqă neagră, de aceea sunt oameni, cari cresc anume pisici negre, ca să le vândă iapoi cu preţ bun. Blana pisicii încă se foloseşte pentru tot .felul de haine. La oraşe oameni mai bogaţi se îmbracă, dacă li-a murit cineva, în blană de pisică, ară-, taxi du-şi astfel jalea pentru cel mort. Pisi­cile (mâţele) trebue să: le păzească bine, Căci sunt o. mulţime de hoţi de pisici.

E C O N O M I E

D e s p r e c a p i t a l .II.

Unul dintre vecini nu voia să priceapă,, tcă totul poate fi socotit tot aşa bine ca un capital, cum ai socoti războiul, sau bu­catele ca şi locul de anafura.

învăţătorul îi răspunse: „Şi alţii m băgat de samă ca şi D-ta, ca e deosebire între feluritele capitaluri. De aceea le-au idat nume deosebite, aşa că avem capital 'nemişcător şi capital mişcător. Războiul tiămâne în atelier şi nu iasă din e l ; totui' însă e adus în atelier, prefăcut în pânză, Vândut şi înlocuit cu a lt tort. Tortul şi

' pânza ajung, ca şi banul, din jmână ;în'raână»- adecă circuleaza. Băgaţi , deci de samă, ca, a circulă însemnează a schimba proprieta­rul. Războiul e deci un capi lai nemişcă­tor, tortul unul mişcător.

Se’nţelege, că războiul nu e unicul ca­pital nemişcător. Drept capital nemişcă­tor se poate socoti toate lucrurile, pe cari: !nu le înoim, des şi cu cari nu facem negoţ. Capital m işcător se poate socoti vitele, p e icari le cumpărăm mici sau slabe, ca să Ie creştem sau îngrăşăm, pentru a le vinde ;din nou, tot capital m işcător e şi to rtu l pânzarului, pielea pantofarului, postavul, croitorului, banii pentru plata dărilor, sim­bria lucrătorilor, grăunţele pentru săifiănafc şi multele cheltuieli neprevăzute. Ce cre­deţi D-Voastra:, e, carul un capital mişcător: sau nemişcător ? .

— „Capital mişcător“ , răspunseră uniL— „D-Voastră judecaţi după părere.,

înainte de-a da un răspuns potrivit la în­trebarea aceasta, trebuie să ştim, la ce ser­veşte carul sau căruţa. Dacă e proprieta­tea unui fabricant de cară, şi căruţe, ştiu,, că e o marfă, prin urmare e capital miş­cător, pen truca trece dela un proprietar 1» altul, adecă din tnână’n mână. Dacă e însă al plugarului sau al unui cărăuş atunci e capital nemişcător.- El e unealta cărăuşului sau a p lugaru lu i; cu ajutorul căruţei, că­răuşul câştigă bani, iar ţăranul are lipsă 'de car, ca să-şi care fânul şi bucatele acasă şi de-acasiă la târg. Când e însă vorba d eio căruţă de lux (o birjă sau caleasă), ţatunci nu mai e nici un capital, căci rm iproduce nici un câştig. Tot aşa c şi cts hainele. Dacă avem haine numai câte ne trebuie şi în forma, care ne trebuie* avem un capital. Dacă -aruncăm însă-, banii pe zdrenţe şi podoabe din şatra. Jidanului, acestea nu sunt nici un fel d e capital, ci o risipă a capitalului mişcător,,a banului, pe care l-am dat pe nimicuri.“

— „Dar să vă mai întreb îin lucru: ce credeţi, ce fel de capital sunt cunoştin­ţele 'medicului, care ne vindecă boa le lc? Voi vă miraţi că şi cunoştinţele pot fi uiî capital ? Bine, dar cunoştinţele lui în me* şteşugul doftoricesc nu sunt unealta, cu. care lucrează e l? Cu ajutorul ştiinţei lui,a- cunoştinţelor lui vă vindecă şi D-Voastră îi' pLatiţi pentru munca aceasta. Capitalul! medicului, advocatului, învăţătorului şi in­ginerului e spiritual (sufletesc) şi poate fi' socotit, ca şi cele maî multe unelte, drept capital nemişcător.“

— „Aşa e, zise unul din mulţime. Eu; îmi ţin băiatul la şcoală în Blaj, unde chel-, tuiesc mulţi bani cu el. Dar feciorul me® c harnic şi învaţă, adunând în fiecare zi* nu coroane,- ci cunoştinţe folositoare în su-ţ

* 10ŞO M A POPORULUI 8s.

îJetu l lui. După un timp anumit va trage folos după ele.“

învăţătorul mai adause : „Meseriaşul, care şi-a învăţat bine meseria şi e înde­m ânatic, încă are un capital, cunoştinţele şi îndemânarea lui. Şi capitalul acesta îi laduce de m ulte ori un profit mai mare, îdecuni aducea moşia părinţilor lui. Tot aşa şi negustorul harnic şi îndemânatic trage d in tr’un capital de 500 de coroane, pe <care-l ştie învârti bine, mai mult profit, 'decât un ţăran, care îşi cultivă o moşie în p re ţ de 5000 de coroane tot după rându- eala cea veche. De aceea să facem din copiii noştri şi meseriaşi şi negustori, iar dacă-i lăsăm plugari, să le ajutam să-şi adune şi un capital de cunoştinţe cat maii jn u lte şi cât mai folositoare, pentruca şi profitul după moşioară să fie mai mare.“

Ş t i r i e c o n o m i c e . _

D in vorb irea m in is tru lu i de a g r i­c u ltu ră . în truna din şedinţele dietei a ţin u t şi ministrul de agricultură o vorbire, din care dăm şi noi câteva amănunte. Cu' privire ia boala de gură şi de unghii (o lo­gul, cum îi zic ţăranii din România) a [spus, că în. Ungaria nu mai sunt decât 234 de co­mune molipsite, in Austria 3700, iar în Germania 6200. A spus, că va Împăduri pe cheltueala statului locurile pleşuve. Despre păşuni a spus, că sunt de foarte m are însemnătate şi ele trebuie înmulţite, căci recenzământul din urmă al vitelor noi, aşa că preţul lor iui va scădea nici pe arată, că ele s’au înm ulţit prea puţin la viitor. Pentru a împedecâ împuţinarea vi­telor, a oprit tăierea viţeilor sub patru săp­tămâni. Se va îngriji şi de înmulţirea por­cilor, după cum ajută şi acum pe agricul­tori cu vieri btmi (şi pe Rom âni?). Nu-şi va uită nici de creşterea galii el or (oarălor, paserilor de curte), căci din Ungaria se ex- portează în fiecare an găini, raţe şi gâşte ■în preţ de 70—80 milioane de coroane.

N um ăru l a n im a le lo r de casă în R o­m ân ia . După recenzământul din urmă, în România sunt 864 mii 324 cai, 2 milioane 5S8 inii 526 boi şi vaci, 5 milioane 655 mii ‘444 berbeci şi oi, 232 mii 515 capre, 1 mi- îiion 109 mii 205 porci şi 310 mii 180 stupi de albine.

P e n tru cu ltiva to rii de pom i. Cai fer- fointea dorinţă de a fi cât mai folositori «bştei noastre şi de a lucra cât se poate de m ult la îndrăgirea poporaţiunii noastre cu cultura folositoare a pomilor, am luat hotărârea, ca să cumpărăm şi apoi în pri- inavară să punem cu preţ redus în vân­zare un număr, mai mare de altoi, meri şi peri.

Pentru a ne putea orienta la procu­rare, apelăm la preoţimea, învăţătorimea şi la ceialalţi cărturari ai noştri, ca adu­când la cunoştinţa economilor din partea locului această hotărâre a noastră, să con- scrie cu numele pe toţi aceia, cari doresc să se provadă cu altoi, cir soiul altoilor şi cu numărul bucăţilor. Consemnarea să bi- frievoiască a o trimite la adresă noastră, cel mai târziu pănă la 15 Ianuarie n. 1912.

S i b i i u , 13 Decemvrie n. 1911.

Comitetul central al „Reuniunii ro- ®iâne de agricultură din comitatul Sibiiu“ .

i. Pant- Lucuţa, Vie. Tord 'xsianu,■prtzidett. secretar.

Cărţi şi reviste.A apărut în Bistriţa, un practic şi fo­

lositor calendar poporal num it: „ C a le n ­d a ru l n o stru “ pe anul 1912, care este scris anume pentru plugari, conţinând ar- jticolc economice, de plugărie, albinărie, grădinărie, literatură poporală, cu m ulte ilustraţii faim oase etc. Preţul 60 bani. Se poate comanda dela banca „Coroana“ în Bistriţa.

A apărut în Bucureşti „ C a lin d a ru l L um ea I lu s tra tă “ , a! cărui cuprins se a flă în inseratul din foaia de azi.

A apărut

C ă f i n d a r u ! P o p o r u l u i

p e 1 9 1 2 .

Anul acesta dovedeşte şi mai m ult ca în trecut, că „ C ă lin d a ru l P o p o ru lu i“este cel mai bun, cel mai bogat, cel mai frum os şi cel mai bine îng rijit dintre toate călindarele noastre. P reste 50 de icoane alese şi frumoase, de-ale bărbaţilor no­ştri fruntaşi, porturi, icoane dela serbările jubilare ale Asociaţiunii, împodobesc pagi­nile lui. O icoană m are, colorată, care poate fi podoaba oricărei case româneşti, ne arată pe toţi preşedinţii, cari au fost în fruntea Asociaţiunii noastre. Mai cu­prinde Călindarul nostru două icoane, de cari nu s’au mai văzut la n o i: porturi ro­mâneşti, de bărbat şi femeie, de pe la anul 1650. Simt după nişte fotografii a- nume făcute de pe o carte tipărită acum 250 de ani.

Ce priveşte celalalt cuprins al lui, am avut grije să facem din Călindarul Popo­rului o carte de folos, pe care oricine să o păstreze cu drag şi dupăce i-a trecut anul. Văzând spre marea noastră bucurie, că po­porul nostru nu se mai m ulţum eşte cu un călîndar sec de câteva pagini, am dat o bo­gată materie pentru învăţătură şi petre­cere.

Iu amil acesta, pe lângă partea calen­daristică obişnuită, am refăcut partea de­spre postii şi telegraf astfel, încât oricine să se poată lumină numai decât, când are trebuinţă de sfat în privinţa aceasta.

Lista târgurilor încă am îndreptat-o astfel, încât oricine poate găsi numai de­cât târgurile de cari se interesează. Sunt făcute atât după luni, cât şi după comune. (Târgurile după comune poartă şi Însem­narea târgurilor de vite cornute, de oi, de porci şi de cai, cum n’au mai fost pănă acum.

Poezii frumoase de domnii O. Goga (D oina), I. U. Sorieu (D oina), V. Eftimiu (Traian şi Decebal), o m ulţim e de poezii poporale, glume, sfaturi, pilde, cugetări, vorbe înţelepte îm pestriţează paginile. F ru­m oasă e poezia La horă de colaboratoarea noastră, doamna Mar ia din Ocna, precum şi Cântecul Ţăranului. Dăm şi o anecdotă nouă de T. Speranţă.

Istoria unui pocăit de părintele I. Agârbiceanu va lumina pe mulţi despre prefăcătoria aşa num iţilor pocăiţi, aceşti lăpădaţi de legea noastră strămoşească. D intre bucăţi mai am intim : Asociaţinnea, Preşedinţii Asociaţiunii, biografia d-lor Cos/na, Andreiu Bârseanu, Vasile Suciu, Aurel Vlaicu, Dr. luliu Aianiu, lacob Mu- răşan (cu fotografiile lo r), o povestire frum oasă Voia Domnului de Mihail Sado- veanu, Otrava b cutării, Şcoala de industrie din Sibiui cu mai multe chipuri.

O bucurie şi folos mare Va nri,. , cetitorilor călindarului M , m care dăm pe aproape ,4 paEin am ănunţite staturi..

despre moşteniriş i t e s t a m e n t e

(Averea câştigată în tovărăşie, C o n tu l tea averii, Zestrea, Dreptul de mosteÎ, î~ Dreptul de m oştenire al femeii, Desmos mrea, T estam entul, Testamentul scris Ţ stamentul cu graiu viu, Revocarea ( „ J ” cirea) testam entului, împărţeala P,;m-

rea moştenirii). ’ '*

O poveste frumoasă despre 'istoria neamului omenesc urmează unui' articol plin -de sfaturi despre Apărarea pomilor de omizi.

Şi’n anul acesta Răvaşul nostru dă pe 34 pagini întreaga istorie culturala, po­litică şi economică a neamului nostru îB anul trecut, fără de-a uită de întâmplările, mai însem nate din străinătate.

Dl Petrea Dascălul dă versuri dră­guţe pentru icoanele de porturi româneşti cuprinse în Călindar. La sfârşitul Călin— darului dl Petru O. Ortuţanii îşi face -Ră­vaşul său în versuri.

M ulţi s’au adunat anul acesta, ea să, dea 1111 adevărat Călindar al Poporului... Cetiţi-1 şi vă veţi convinge!'

#•

Călindarul e mult mai mare ca anul trecut. Cuprinde numai literatură de cetit’- preste 200 de pagini, iar cu celelalte pu- blicaţiuni se urcă la 350 de pagini. Pre­ţul lui este însă tot cel vechiu, d e : 20 cr. (40 b a n i) exemplarul, iar 5 bani pentru porto postai.

Cine comandă cel puţin 20 exemplare--. şi le p lăteşte înainte cu câte 20 cruceri bu­cata, mai capătă două călindare pe deasu­pra şi se trim it toate acasă plătite de postă.

Acei care cumpără 25—50 exemplare­le. capătă cu 14 cr. ( 2S bani), dela 59 bu­căţi în sus cu 12 cr. (24 bani) unul, dar; treime să plătească şi poşta la primire.

B an ii treb u esc trim işi totdeauna în a in te de aceia, cari voesc să capete că- lindare cu aceste preţuri atât de ieftine-. Numai comande dela 30 exemplare te sus se trim it şi cu rambursa, adecă să sc-, plătească la scoaterea dela postă. iVlaî pu ţin de 30 exemplare nu se pot ti imite .ie plătite înainte, din cauză că atunci un ■ prea scumpă posta. — Călindare dute se primesc înapoi pănă Iabniarie n . 1912. Dar trebuesc trimise P i ­tite de postă, care nu se poate dea b din preţ.

*' re-'

Toţi aceia, cari voesc a vinde ca ^ să se adreseze la administraţia „ 0!porului“ . La acei revânzători, cal1 s ..oameni de încredere, dăm călin are ^ Ie plătească după ce le vor vin , .mai cât atunci nu e rabatul c^iar .nzare, mare. Pe lângă plătirea duf r j c0~- dăm călindarul: cu 14 cr. ace.° r u 7 5 mandă dela 50 bucăţi în sUS’ iarcje 50 Î>U" acelora cari comandă mai puţine , . . ^ 5 . căţi. Ei au însă a plăti şi P°sta- pachetul se trim ite

„ C ă lin d a ru l M inervei“ Pe si re- a apărut. E foartedactat cu îngrijire, avand u l£) bamţi-variat. Preţul Cor. >deosebit pentru porto.^ ^Librăria „Foii Poporului .

5 Jff»

•care elevi, c a r ii suni eliminaţi din această şcoală

sii 1* cer5 c'nţ,va unul sau două câlindare,i (r .e Pitească când Ie scoate dela poştă,1 cliilo0 ^-CUt Pa-hft. Acesta costa — până

bani, aproape cât şi călindarele.

^^dacţor resp. : Nicolae Bratu.

r* tiPanil „Tipografia Poporului**.

din toate şeoalele din ţară; au colectat lini pentru sine cu liste de colecte falşe, pretextând diferite scopuri şcolare. Ono- fjinî Public este încunoştinţat, că dela şcoala iioasfrit nu s’a pus în circulaţune „ici O listjă de colectă pentru nici un scop

,şi dacă cineva totuşi ar mai îndrăsni să co- jecteze cu asemenea liste, respectivul sa s(ie prins şi da t imediat pe mâna poiîiţiei.:Braşov, în 10 Decemvrie v. 1911. Arseniu!* '’fMeu, directorul şcoalei comerciale supe­rioare greco-orientale române din Braşov.

Târguriie de ţară.(Zaa târgurilor e după calendarul vechiu),

I 1/ Decemvrie: GeoagiuT de jos.'!') Decemvrie:- Olpret..iO Decemvrie: Arghiehat, Bozovici,

Meni, Petriş.2 ! Decemvrie: Apoldu mic.23 Decemvrie: Mociu.24 Decemvrie: Chişineu.25 Decemvrie: Boroşineu, Siuc-Sepvir.26 Decemvrie: Cocmani.27 Decemvrie: Chezdi-Oşorheiu, Co­

jim, Debreţin, Sibiiu.1 Ianuarie 1912: Deva, Lupu şui ro-

âoesc, Lupşa, Şilirnegi.2 Ianuarie: Criş, Făget.-1 Ianuarie: C rasna: Fântâna (H ideg-4 Ianuarie: Giula, Murăş-Oşorheiu.5 Ianuarie: Corond, Ormeniş, Vajda-

îfii.In aceste zile se ţine în comunele de

i sus târgul de mărfuri, pe când târgu- ţ de vite, cai, oi, porci, etc. se ţin, ca obiceiu, cu .1— 2 zile mai înainte.

Poşta Redacţiei.G, R, în Bis. Ambele nu s’au publicat

! lipsa de loc, dar credem ca pe Crăciun. De Mi mulţumită pentru celc trimise şi mai nainte./• Po. în O, Abonamentele trimise le-am

-‘it ou mulţumită. Calendarele s’au espedat., Mai multora. O seamă de ştiri şî-Tucruri ’ Mărunte, trimise în zilele acestea, din lipsă

n’au mai putut apărea în numărul de faţa.Un cetitor. D Ta ne ceri ss-ţi dăm

^ oficiului pentru patente din Viena sau "Jfsşti, dar nu lle gcr;; c;ne eşti. — Numi

îndeplini cererea, de oarece noi nu serviţ- ; Pe oameni, cari ne spun cine sunt şi sub- 1:1 «Pistolele lor.

Celor ce comandă Călind ural Poporului« *lgem atenţiunea, ca să cetească bine condi-

,le de vânzare dela pagina 10 a foii. Nu- Pe lâng4 acele condiţii putem trimite 'călin- Aci amintim din nou, că mai puţin de 10

titi 6 ■BU lm ein trimite, decât dacă sunt ?, ^ a’nte> altcum costă prea mult poşta,

tite -a’ .mui^ două sau pană la 5 călindare,5 ln^>nte, se pot trimite pe poştă cu maree te ,an* pentru fiecare eeeniplar. Dela 5 esern- ete l SUS tre^ue făcut pachet. Iar pentru

1 (lacv-e a ^ ^ chilo costă poşta 72 bani.

ßüWMD.LVJ

Foaia P o p o ru lu i“ cu n u m ăru l se ,;^e vânzare în Sibiiu — în to t decur-

,"jiiptămânei — la Adm inistraţia foii,S fa Măcelarilor Nr. 12, precum şi în ^fica.şi prăvălia de ziare L. v. Németh

Turnului (Saggasse) Nr. 12, iar entiu partea de sus a oraşului în trafica prăvălia de ziare H. Frank, strada Cjs-

, Sidiei Nr. 36.în ştiin ţare ! Ni se trim it spre publi-

următoarele rânduri: Patru" foşti

P*g. 11

Loc deschis.Atestat dia partea şefului sanitar do stat

Kg. besc Gjorgjevic, După esperinţde făcute mme’ ap» amară natutală F r a n z J o -

? ® f ’ySl d0Vedit ca m'j oc sigur şi binafăcător8 ,îî3*n»to§iire în astfel de cazuri de morb în

care se foloseşte aplicarea apelor minerale ujra de discompus şi ca purgativ. 53, capătă în far­macii şi în prăvălii de ape mineralo.

Aviz.I rimesc un cancelist pántra a pro vedea

lucrurile mai mici fără îndrumări, pretinzându*aă dealtcum şi dela dânsul cunoaşterea limbei ro­mâne şi maghiare.

Reflectanţii îşi pot ocupa locul, pe lângă condiţiuni favorabile, imediat. D r. Mátyás Lá­zár., advocat, Sibiiu strada Oisnadtei Nr. 28.

Atragem atenţiunea cetitorilor tios- stri asupra maşinilor şi motoarelor de ben- zin dela fabrica Adoitt, al cărui reprezen­tant pentm Transilvania e dl loan Schiebf conducătorul Hotelului Bonfert din Sibiiu. Aceste motoare sunt dintre cele mai bune.

PflSTă DS DiHŢI Şl 9 Pâ be edrSde vânzare Iá:

PARFBMERÎI, FáRMáCII, DRÖGUERíi aie.

Moşie de arândat. É i l f « !Unrtí A í v i n n + » « 1 « _________• r - \ * •Subsemnatul am pe hotarul comunei Daia-

romănă o moşie de peste 100 jugăre catastrale, pe care voiesc a o arânda acum îndatS. Moşia aduce un. venit anual peste 12,000 cor.

Doritorii de a lua în arândă această mo­şie să se adreseze la SÎiîUOfl Ispas în Daia-ro- mână (OlâhdiÎlya).

399 1 - 3 Doi băieţidin familie bună se primesc ca învăţăcei la loan

Borcia sen., ferar în Săîişte.

Haine pentru domnî şi băieţi

Costume pentru copiivindem in luna aceasta cu j x r e -

f o a r t e r e d l a s e -

Eduard Elias l Sorltz QeutsciiSJBIUI Piaţa mică Nr. 13.

lucii dm ii ím zilM iAm onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public şi a stimaţilor mei muşterii, că

fost-a mea franzelărie din strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 1 am strămutat-o în

Sibiiu, strada Sării Nr. 23,iar cu 15 Decemvrie am deschis-o. Totodată aduc la cunoştinţă, că mi-am deschis deja Ş* O filială îfl Strada Guşterijei fir. 81, undo se află făinuri din cele mai renumita mori cu vapor din Banat şi Bibiiu. Vând şi liferez densomenea tot felul de pane, franzele etc.

Rugând onoratul public pentru bnevoitorul seu sprijin, semnez S ib iiu , în 'Decemvrie 1911. ' Cu toată stima

sso3— PETRU MOGA

picioare pentru pomi k Crăcinnesecuţîe elegantă. '

Ţifiilsar« lafflini jk pani tk Crăciun. Unelte şi fepestraie de taiat scândurile

p en tru copii.

Aparate de feri pentru copii.Aparaîi püiris gimiasflei şi ligăniişe.

Sltiisfî p itiră sjîorî şi alt« sâniuje peufra copii.

Scutitoare de egalaţiune la patinat şi cuie d e’ghiaţă.

(iopoţeic ş l lurplaül pentru sinii.S in i pentru sportul cu sk î. .

aparate de fieri din isluminiu şi nichel carat.

Diferite patineammmsmmsm, no'm{ es<'"lî"‘

C A RO L F. JIC K E L IS i l b î i u — A l b a - I u l i a .

Fags 13ROAÏÀ BÖPDRULül

3J5 1— 12SFr. 2226/911 not.

P u b l i c a ţ i u n e .

Comuna politic» Poruvihacul superior «sarândează dreptul de crâjmărit jmpreunat şi ©u- o odaie pentru prăvălie, pe durata de even­tual pe mai mulţi ani. Ziua de îicitaţiune să hota- reşle ps j o Ianuarie 1912 st. n. la 10 oare a. m.

Preţul strigărei esto 800 coroane. Licitanţii au a depune 10% va^ u „ Condiţiunile mai detailate se pot vedea m

cancelaria notarială în oarele oficioase:P o ru m b a c u l s u p e r io r , 24 Decem-

~Vîie 1911. . . .Prim ăria comunală.

3 9 3 l - lO c a s a

şsj curie, grajd, şură şi grădină, se află de vânzare, în Sibiiu, Rideligasse Nr. 38.

O dom nişoarăromână, care posede limba maghiară şi germană, 86 caută pentru ocuparea unui post într’o pră­vălie românească. Jlespectiva va avea a purta mai mult corespondenţă românească. Cele ce posed contabilitatea sunt preferite. Sârgumţă, scrisoarc frumoasa, dar iute, şi acurateţa la rezol­varea afacerilor e prima condiţiune. Olertele sunt a se adresa la Administraţia „Foii, Poporului“.

P I y u i t astimate cetitor, — li comande sau tot felul do alto cumpărări, făcute în uns» unui inserat cetit in foaia noastiă, a aminti şi spune, că tlyspre lucrurils coicaniktc sau cunspiiate ai cetit în

Inseratul din „foaia Poporului“ .Prin aceasta contribui şi D-Ta la răs­pândim şi lăţirea foii noastre, iai pa de uită parte vei fi EerTit do grabă, fări ca acessta e5 te costs cp7a mai mult.

Se pot cumpăra26 aoţii de-ale institutului „Secă;ianau din comuna Ludo^ul mare ţi sub preţul nominal.

Doritorii să se adi'cse/.o la administraţia Foii PoporuluiJ , de unde vor afla adresa respec- . • 1 • _ -t ativului vânzător.

Cine şiie ceva?despie o femeie cu numele A na Bugnenu dela Ruja , u. p. Agnita (comitatul Sighişoara) ? Respectiva s’a depărtat din comuna natală acum 2 2 de ani, de când ea n’a mai scris nimic nea­murilor, isr acasă încă n’a mai venit. La depor­tarea ei era fată mare, în etate de 18 ani. Dacă respectiva ar trai pe undeva, e rugată a scrie unchiului ei Ioan Bugneriu 111 Daia (lângă Sibiiu). Tot asemenea rog şi pe aceia a mi scrie, cari ar şti ceva de aceasta fată depărtata de-acasă.

894 1—3

M agazinu l de fa in ăa lui

Petru IVI ©ga SiBIM, strada Buşteriţei Hr. 81

(aproape de gară)

' SIBIIU, strada Sării fir. 23.: recomandă pe sfintele sărbători

îmi foarfe fetsnă şîfmaî ieftină o ori tinde.T ând şi cu sacul comercianţilor, pe lângă preţ " ■ .. ■ redus. . .

Rugându-mă de cercetare, semnea Ca toată stima

PETRU MOGAf r a u z e la r s i n e g u s to r d c f ă in u r i .

n r ^F 2 a l ^ i ' - i i«'Siß: . f i

U t

801 ţ2 i' giă fflp

18»

„ 6 0 “

Maşina de cusut din recolul al 20-lea,C u m p ă r a ţ i d in p r ă v ă l i i n u m a i d e la — f i r m a n o a s t r ă ş t d e la a g e n tu r i . —

c © ,SIN G E R m a ş i n ă i a c u s a s t s o c i e t a t e p e a c i ,

La cerere primeşte ori cino g fra tis un catalog despre instruarea c u su tu lu i pe a lb itu ri.

Berea albă şi neagrădin

Bereria dela Trei-Stejariîn SiBllU

= e s te foarte bună ş i gu stoasă! =====

■"•te fer:-

A ceastă be re e cău ta tă pî se bea cu p lăcere de to ţi cari o cunosc, a tâ t la o raşe câ t şi la sato. 107 39— 1dREI-EI chem- B RÂUi

Vfcar.w 1 ■ m»ii ana—n—a—«EGlSTRICRTC SCHUTZM»« '

Că berea noa­stră e foarte cău- tată se poate vedea sji de acolo, că cum­părătorii seixurtul- ţese mereu.

— m m . ' .... ■ 1 >■ v; :■•••;■. :V-

A t e l i e r d e c u r e l ă r i e , ş e l ă r î e ş î c o i e r ă r i e

ORENDT G. & F.EIRI. W,(odinioară Societatea curelarilor.)

S tra d a C isnăd ie i 45. SIB IIU . H eltauergasse 45. __ _c:

Magazin bogat în articole pentru c ă ro ţa t, călărit, vânat, spori şi voiaj, poc lăz i şi p ro co v ă ţu ri, po rtm o n ee şi bretele solide şi alfe a r tic o le de g a la n te r ie cu preţurile cele mai moderate.C urele de m aş in i, cu re le de cusu t şi legat, Sky (vârzobi

, * , -j. 62 26- perm anent in deposit.Toate articolele din branşele num ite şi reparatura lor se execută prompt şi 1

L is te de p re ţu r i , Ia c e re re , se t r im i t franco.Com ande prin postă se efectuesc prom pt şi conştienţios. ^

M are d ep o sit de h am u ri p e n tru cai d e la so iu rile cele m ai ieftine panacele m ai fine, c o p e rito a re ( ţo lu r i) de cai şi co fere de călător*®*

\* s' ii si S ţ .Ï Î

Afuirîsîta de tusă mă îcneacă.

La tasâ, r&gnşală şi întrocnsro ajută signr çi repede

Pastilele de piept sie lui Eqqiîau un guet admirabil şi nu strică pofta de mâncare

Un carton 1 eor. şi 2Carton de probÄ 80 fii.

Depoul central:

farmacia „La palati*“B u d a p e s t » VL, VAczi körnt, 17.

-In Sibiiu să po&to oăpăta la G ui do Fabritius, Carol Morse j Rummler, Karl Pisssl, August Teutsch.

In Sebeş la Wilhelm Lederhilger şi Ludvig Binder.

/J88

FOAIA RÖPDRULÜI PMg. 13

au

B i b l i o t e c a

5 , p o p o r u l u i “

11 Biblioteca „Foii Poporului“ m , acurn urm ătorii num en :

Rolica, povestire istorică i N'iCch lustru Moldovan şi M ovila lui

1 de V. Alexandri. Ediţia HI. BU-C! \ \ s tr ig ă tu r i, culese şi întoc-

t,’ Iţ ,nde Nicolae Regman. Ediţia Iii. * Î l i tu l , poveste de Emil V. Degan ’ punga cu n o ro c şi căciu la fe r-

povestire orientală prelu - fratâ1 de Silvestru Moldovan. Edi-

io m ă ritu î, sfaturi în formă de dia- jog) de Iustin Sohorca, înv. Edi-

Sisse, regele din Ithaca, povestire ? istorică de Silvestru Moldovan.■f rîs şi vese lie , anecdote şi glume.

Ediţia HI.■ Gâcituri, de Isidor Dopp, rav. Cu ! unadnex: G lum e. Ediţia U.: Edip, nenorocitul rege din Tefaa şi : alte întâm plări din vechime, pove- s ştiri istorice de Silvestru Moldovan. | Poezii p o p o ra le şi poveşti, gre­

blate şi netezite şi la lume îm părţite, de Parteniu Giurgescu.

Fiecare n u m ă r costă 20 ban i, iar iru postă este a se trim ite 5 bani jsebit de fiecare carte (număr).Alte nu m ere în p regă tire .

Im floriste ca pe sărbătorile GrlciuflBlfli

să pregătească

Prăjituri buneacela s& cumpere

F Â IN Âprejum şi toate cele trebuincioase la

PpegăîiFEQ prăjiturilordela renumita 397 2—2

PrayiiiB si alt? p ro »J. Johann Keil

Sibiiu, îia|a «iot îtr. «•

Marcă de scutire >Anket<

£iitiwcnt. (apsiti totnp.(3*8 8—42) înlocuitor pentru .

H u K tv - ? a i t t - £ x p c U c r«st« un b ac de casă valorat de mult, care

folcseş’e do mulţi * n i e a fricţiune_ sigura3 = la podagră, reumatism p rlceli.iltEUti» K n cauza imitaţiilor de 7*;

-îîi_ll<«re sâ fim precauţi i» cu“ P3” ţ* si prsmini uumti stieto originale ta şatule a&rea de scutire »Aaker« ţi cu

liichtor. Cu preţul de 80 fii. C. l « l Şi '2,— si .capătă aproape

c®». Dtjmit priiwipal 1* I°91 Tbrtik, f* * m*cigt îb Budapesta.

^winaeia lai Dr. Richter U »Leal de ur* f1*'*?»*-"

Nr. 8 mb* II

ta

= î ss» E

-S S = S es*»1 .2

<ssme s

Prima condiţie de reuşiţi este de a folosi mifspiai soli iR U i i w i i h i i I « însoţire economică E IS sa b e fo p o l

j ] iwl y g u r y i {Erzsébetváros K ’S-Kükülíó vm).

A L T O I D E V I I ECalitate distinsă pe lângă celea mai moderate .preţuri. Soiuri de vin şi de masa, viţă americană cu şi fără rădăcină, ochiuri de altoit, viţa eu­

ropeana cu rădăcină. -— Se află de vânzare la' însoţirea - EA Jg _ „ *** ■ ■ m s a I E ü « » b c t o p o l

economică j j I V l I l g U f U l E r z s é b e t v á r o sMaterial disponibil în altoi peste t i ? e i ( 3 ) m i l i o a n e .

Şcoalele noastre de altoi n’au fost aiacate de peronospoia. Altoii sunt desvoltaţi la perfecţiune. La cumpărări pe credit Cele mai uţ.oaie con diţii de. plată ! — La'cerere preţ-curent şi instrucţiuni gratia şi franco.

nemin!, sprijiniţi firmeie româneşti că numai Bceiea »§ h m Mnel*

m A J Ü T Ő É Ü L 44, s o c i e t a t e p e a c ţ i i F i l i a l a M e d i a ş

Că „A JU T O R U L “ , societate pe acţii

din Şeica-mare, a deschis cu începutul lunii Noemvne 1911

O filia lă i n M e d i a ş

care se ocupă cu tot felul de afaceri de - bancă. In J5 1 in terese:î. P rim eşte depuneri sp re fru c tifica re , dupa ca p v ■

- dela Coroane 1—500—1000 oVî Vd ; .............................

- n P 1000 in sus © %

- — »•W P ™ i C: ^ u î - ‘d^ M ediaş îşi a,e .ocaiu. î„ .Ha O. M orscher diu

" C » . -cu toa,S în c e d ^ a , pe , cţii

- ’ . 3VT«sdli£5,f345 8—10

P r i m a n e g u ţ ă t o r i e m a r e d e v i n u r i

Ludwig Fronius. S I B I I U , P iv n i ţ a „ M o n c h h o f “ .

Fabrică de licheruri şi ferbătorie d e rachiuri de Drojdii, Trevere şi Prune. —-------- —

S p ec ia lită ţ i:

T u i e ă v e r i t a b i l ă , f i e r b e r e p r o p r i e ş i R o m u r i I a m a i c a d i r e c t , i m p o r t a t e . =

C A R O L G Ü R T L E R tlăcătuş de artă şi construcţii

S i b i iu , strada Guşteri tei Nr. 26«• ___1 11T\t

t♦9 lw llU ) 311 T , Ä

♦+t io m ina se »flä totd«aun» în depozit

F*g. 14 ' fvOAIÁ RDPÖRULUI

A. apărat:

Călindarui„Lumea Ilustrată“

pe anul 1912 şi conţine:România în anul 1911 şi consiliul denii--

niştri. Statele străine. Semicentenarul din Iaşi. Manevrele regale. Desvelirea monumentului >Mi- b a il Emmesai< la Galaţi. Teatrul la noi de »Emil Fagure«. Luptătorii (nuvelă). O dramă

judiciară din vremea veche. 1S12 (articol scris eu ocazia centenarului luptelor lui Napoleon în Uusis). Generalul N oghiîn faţa mormântului Împăratului Napoleon I la doimii invalizilor în JParis. La cuşca maimuţelor. Călăreţ, şi marinar de »lulius I. Roşea«. H anul crimei ş i Jiul său de Maxim Gorki. (Fiecare părinte să sătească acest articol!!!). La întrecere cu soarta (o epizodădin viaţa unui Cheferist). Dispoziţiuni testamentare despre toţi banii din lume. jFYe care articol este împodobit cu- o mulţime de ilu- straţmni artistice, în total 206 ilustraţhini. Patru bonuri de premii. ,

Preţul calendarului »Lumea Ilustrată« este1.50 lei şi se află de vânzare la toate librăriile fi la editorul Ig. Hertz, Bucureşti. ggg 2—3

Sănătoasăîn care Ia nutremânt se folo­seşte MĂŞTIN. Până astăzi r.vjlocul de îngră-

fire a Iui Dr v. Trnkoczy este primul. Produce animale sanaţoase, grele şi frumoaso. Se capîtă îu or.ee prăvăli* ?au prin postă dela producîtor:

a * « ' h 5 î “ "««

b M a r s s i í c c f ü

inseratele la r Foaia Poporul niJ, nude sunt sştite de a i i de persoane de pretutiudenes, aia toate ţările ţi din toate cercurile sociale, atât inteligenţa câ,t ţi popor.

I)e aceea „Foaia Poporului“ este cel s**i poirmt organ pectrn publiearp* s tot felal de inserate: pentru ocuparea tau căa- Itrea unai poet, apoi pentru Tâosărj, arâcdiri, curspirări, deschideri de prăvălii ţi alte ia- stituţiuju, cum şi anunţarea a tot felul de 33Srfuri şi articli ce trebaesc persoanelor jiaguratice aau in familie. — Inform ţii asn- pra preţului inseratelor se dau ca plăcere la

L i n i A dm inistraţia ir"î! ~ „ FOII PO PO R U L U I“.

Cea mai mare alegere în presentupi cnnnr n ^ n nofer celui ce vizitează -J-i®.!

E x p o z iţ ia de C răciuna mea şi anume:

Jucării pentru copii, *"<'« ,.?ri i»*«* p»p« î„ Mate— — —r — —-------------— din catifea şi alte stofe. Modele /io Pre!ut'>le, auimaUmotori electrici, precum şi alte jucării mehanice. maşini cu aburCaşfenele-flncora de petricele ale lui RICHHCR1Castenele-fllafador de lemne pentru ztdit . f p r e ţu r i originale de fabri -

Obiecte practice si de lux, între cari: Service de porţelan ’

suţe pentru salon, "oale pentru palmi peutt’u 5 , 2

BBRfB de lîlâilă PBIltrU dame. Portoonee, manicure, necesare. ocKin.,,.,----------- ------------- C------- ---------- L teatru, cu preţ ieftin, esecutia o T 1

--------------- Preturi foarte ieftine dar f i x e ___- flniţSbdcbsopuI Iui 3. F. SchneidEP---- «n. vi 11 m vu 11 w m ur

J ©ii a si îs W eln d © !Sibiiu, P iaţa mare Hr. 15 şj ie.

Mobil© ieftine şi bunesă pot procura numai la

Prima fabrică de mobile

P E T R U Ţ IU & PLA T ZStrada Sării 37. SIBIIU (Nagyszeben) Salzgasse 37.

OnonUulpubiic este rugat înainte de a-şi procura mobile să binevoiasca ........ a cerceta, şi fără a cumpăra, —

SVIarea expoziţiede tot felul de mobile de artă şi simple, care stă

-~r~ - z i l n i c spre vedere publică. ---------------------Se atrage ateaţiuriea asupra 1

jfteliEfliiiii propriu de sculptori! şi fapifliriE de ppimiil rang.Executăm toate lucrările de lip?fi la biserici nouă şi vechi. Orie*

comanda *e efeptueşto prompt, conştiincios, pe lângă deplină garanţă şi cu preţurile cele mai moderate. 333 9_

Apelând h sprijinui On. public românesc, semnam

Cu toata stimaTelefon Nr. 47 « x .Petruţiy ă Plaîz

oiteife ás Viejta- **>rtarş conjacnjioasi, recunoscsti in [S37 8—} ţara isstnsgl

Port-sltoi americăDidspîia de*veitste şi crescute ia t«r«n dt)»«»,

-V iţe s o b ile ewrftpeîîejia csis snai bane sesuri de vin şi d i file-

gersi şi pentru struguri de mă-sS

iifcreszi cu preţuri eaoderite

i Prima pepinieră viticolă ardeleană al

BÆikail .A.5X3. I> r*ofái is S X cd la ş (MedgvesNagyküküllőtaegj«\.

Iffl Fierte căi ei comande se aă*‘-rs ,!• f i S î « pentru plm sre ţi lugnjirea vmor'notä.Une

N y m a i

I

jii

W a r e n h a u sin.rigttziiiul de tot felul de mărfuri)

G r ü n b e r g é rSIBIIU, strada Cisnădiei

cumpără Dumniata ses e—5a

haineipentru dame,domni şi copii

. bluse, rocuri, haine de dame pentru casă, costum e pen.tru dame ,

G r o z a v d e ieftin! P reţuri f i x e !

P "I#l im .m

5l

pöl

° ^ ^ kl^ se) Nr‘ 7'

nvăţăceiprimesc la C o n --15 am,

ţjx* JS뻫*31 cnr®!®* în Sibiiu, stradaaçO 2 -3

Sprijiniţi in d u s t r ia n a ţ io n a lă I

O P I N C Ii1 j ce calitate precum şi p i e i f n - :!j p e n t r u o p i n c i se află

^ de vânzare la'}*-6

; l o a n G r e c a 370- 4—(itro pielar în P o r e e ş H (Vereatorony).

M a z > e a l e g e r eîn .

nuri albe şi roşii;it_ P re ţu r i m o d era te , ţ vinari !e sunt curate, se garantează

\l. W i l l i . J i k e l i;iiu, strada Urezului Nr. 7.

Ludovic fe re n c ţCROITOR DE BĂRBAŢI

SIBIIU, strada Cisnădiei Nr. 12, recomandă p. t. publicului

île mai noue stofe de toamnă şi iarnă tn mare asortimentn o u tă ţ ile 59»1-

fite chiar acum, pentru haine de irbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti indigene, din cari se execută după Ssură cele mai moderne vestminte

iţctun: Sacko, Jaquete, şi haine de •Ion, cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită nou- ifile de stofe pentru pardisiuri şi laglam“, cari se află totdeauna în ieposit bogat.

Asupra reverenzilor confecţionate s atelierul meu, îmi permit a atrage ■Eosebita atenţiune a On. domni preoţi î teologi absolvenţi. — In cazuri de 'fgenţă confecţionez un rînd com- [let de haine în timp de 24 ore- — diforme pentru voluntari, cum şi tot fel de articli de uniformă, după pre- itripţie croitura cea mai nouă.

EOAIÀ1 fiOPDRULüJ P»2. 15

mm.w & i

I n s t i t u t u l d e a s i g u r a r e a r d e l e a n

» IM M 5, Strada GisiiMsi 5.«0-61- recomandă

Asigurări împotriva foculuipentru edificii, recolte, mărfuri, m aşini, m obile etc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cura şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşezămintele confesio­nale cu avantagii deosebite), pe cazul morţii, şi cu termin fix, cu plătlre simplă sau dublă a capitalului; asigurări de zestre (copii), pentru serviciul militar, şi asigurări pe spese de înmormântare, mai departe asigurări de accidente cor­porale, contra infracţiei (furt prin spargere) şi asigurări de pagube la apaducte.Sumele plătite pentru p a g u b e d e f o c până

la finea anului 1910 . . . . K o 003,540 78 Capitale a a l f f u r a te p e v i a ţ ă 4.884.801-12

achitate ..................................... „' 4571,035*31

Starea asigurărilor cu / foc K 119-839,992'sfârşitul anului 1910 ( viaţă „ 11.020,286’

Fonduri do inteoieiare şi der e z e r v ă ..................................» 2.428,317’

Prospecte în combinaţiile cele mai variate se trimit şi se dau gratuit orice informaţii în birourile Direcţiune!, strada Cisnădiei Nr. 5 şi la toate agenturile.Persoane versate în Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc în serviciul insti­

tutului în condiţii favorabile.É -«-------

JÙà. kt-«.*

S i Sâmbătă până ta 4 oare după ameaxi închis_________

G r o z a v d e J e f iin

Vânzare de Crăciun !Ieftinătatea fără margini,' caro se afla la mine în anul acesta, poate îndemna pe

ori şi cine, ca să facă o c u m p ă ra re d e o cazie. De aceea Vă rog, ca îna­inte de ce faceţi cumpărările pentru Crăciun, sa cercetaţi depositul meu.

Mare alegere în batiste de b o z n i i f t r , cra v a te , a l b l t n r l p e n ­tru dom ni şi dam e, p e rd e le pentru ferestri, tepiehe şi diferite şu rţe, noutăţi în b l u s e , rOct»!ï, ju p o n şi Itslne re fo rm .

Mare ocaziunede a cumpăra stofe p en tru dsutxe, lăţime duplă 4 0 c rc c e i i, m ă ts să JLuisin în toate colorile 5 5 c t . , r o ih » C Iolli e legan te fl. 1.85, sa r te de spălat pentru copii * 5 c t . şu rte Cloth 4 0 er. popettnfe d e iw âtasâ lăţime duplS fl. «*50, m&MHŞ' glacé 7 5 ©r., căptuşite 9 5 cr. }Atiicâ în toate colorile. C u ie re p en tru dom n i 15 cr. şi încă alte ICO articole, potrivite pentru prtzenturi de Crăciun.Ut A î Si i m a ! La orice cumpărare în g u le re de b'anft şi mn*

A t e n ţ i u n e i f u r ? , care ?e va face la mine, se cmţ.5 pănă la 40°/<faţă de preţurile obicinuite. R e s t u r i în barcheté, stofe şi «lte mărunţişuri cu pre­ţurile de cumpărare. Cu. toată stima

Afor. SchlesîngerSibiiu, U r > e z u l u i

Preţuri Ieftine fără concurenţă! _______

Magazin dela fabrică^ pentru maşini economice 3311(1 OS ţ i i , 't* nT. “

NOU.I NOUI tru instruarea conducerii unei astfel de mqşini se trimite gratis cumpărătorilor 'un Hioûtsa&

?ratii Gömöri

Mal departe recomandăm economilor U i de sămănat, construcţia cea mai

I ’ ţăvăluguri pentru sdrobitul pie- Wlui şi tot felul de maşini economice, , niaşinj pentru fabricarea de cără-

’ ţiglă de coperit, ţiglă de ciment . ^ coperit, alte mărfuri de ciment, IT 1 1» forme de fier pentru fabrica-

«fcv i de ciment şi ţevi la fântâni P.entru spargerea fţletrli. ^

__ ______ Construcţia cea mai nouă.Vârtejuri de îm blătit şi curăţit,

cari merg foate uşor, cu întocmirea în formă de sac, prin ceea-ce cu ajutorul a3 — 4 cai, foarte uşor se poate îmblăti.

Maşinile numite mai sus le liferăm pe lângă deplină garanţie şi condiţii avan-tagioase de plată.

Cumpărători serioşi, cari se mteresea- rS de maşinile noastre, îi cercetăm noi »casă personal pe spesele noastre, prm

8 3 il-ccea-ce cumpărătorii cruţă provizluHei wt geniului, ajung deci mai ieftin In po»e*î®* nea maşinei şi sunt siguri de cel mai ba®, serviciu.

Maşinile, cari au fost liferate prti* £fe* ma FRAŢII G0M0RI, au font bînfl prik mite preste tot locul şi Bunt recomand«*» cu căldură la toţi economii. | Catalog şi preliminar d« «f|€*i *1 *dk’

mite la cerer« fraţi». .....

Pag, 16O •

De vânzare.Subscrisul -vând un pământ dc 700 □

stângi»!, pe rare să află zidită la o parte şi o rasă mai mică. Cine ar dori să cumpere numai 200 pană la 400 siângini încă. se poate. A se adresa la P e t r u A v s v g e S îî , Sibiiu, Feld- gasse Nr. 14. 391 2 -3

liraa de infamafii.OaaoaeâBd nmkeîe lipsuri alo pa-

bfealaî românesc din provincie, m'am feoi&iiăî să deschid îa Budapesta btros ás ÎBtom&ţi! şi 24 46 -

I p M S H E ÍliM G á ,Oîîsa informaţi® relativ îa petiţiile

teaintai» Îs ministerii şi la site foruri, cric» informaţii comerciale şi în gea«- RÚ in orice caută dan îa răstimp de 2—8 dia ori şi cal, resolvând toate dbes- îîfls îh Hiodci cel mai cinstii,

Urgítez resoîvirea petiţiilor. Vor- isass Ia Bsraoană cu rofereata! eaasei şi rt-:g resofriro favorabilă.

FSS tot felul da mijlociri corner- «iada ţi eomaada.

Preţuri mcíísrats, ssrviuin prompt, informaţii detailata.■ ■ La Hvii aştept la gară. =■■■■' ■

' H i . O i s r H i 'r t i , f Südapsíí. Lajos utca No. 141, ÍII/19. S

Inseratelenumai atunci au valoare mare, dîcă să răspândise pretutin- deaes, în toate ţările, în toaie cercurile sociale. Pentru acest scop să ofere îndeosebi insera­rea în „FOAIA POPORULUI“.

Informaţii eă dan şi comande să primesc Ja administraţia

FOII POPORULUI.

FOAIA POPORULUI

w

Peşte sărate l e t o t s o i r i i

precum şi măsline, iaramn, icre, mărfuri cc>Icftials, trimite cu 2—8

P r e ţ n r i l © c e î e m a i i e f t i n e

IO S E F H U T T M A N N ,Telefon 437 B l i £ i S O Y . 'i’eîefon 437

344 7-24 M i a î O H i r e folosesc contra

r â g u ş e l e l c a ta r u lu i , f le g m e i,c a - — ta r u lu i to rc n c li ia l şi d e g â t —

Caramelele de ptepi

2 Kaiser !atpştito dela medici şi privsţr, I întărite pr:n' n .taru! public, ! garant azâ snco >ul sigur. j

lomboans foarte bune şi gusîoass. ji pschfit 20 şi 40 bani, I dosă 60 bsusi. |

se capătă ia toate apt tecele, drogneriile şi f prăvăliile de coloniale mai de frunte. |

S'S 3 ?ts *í 3 SÍÍÎH f

i.%h£ *#Sé'Mii

Sks cn 52 60 fîleri îa cumpărare ■®® ouţm 50 litre ofere negustoria

vinuriK1** r -iV S ii i.

J © Isibim, strada 'Orezului 20,

?P*S5'SA .

C a s s a d e p ă s t r a r e ( r e u n i u n e )

P r im e ş t i depuneri sprepe lan g a « » » ( c u 4 iar depuneri mai 2 4 %,Depuneri .ndioSn *4 pot fece , i prin 0aSS» de Darea de carnete o plăteşte institutul. i a?9 i-'ostali

Acoardă împrumuturi: pe cambiipe hipotecă repiatibile în rate sau în anuitan m 18~20 pe obiiffa*'” *'1 cu cavenţt . ^

h « K , : ( a $ T * 2 e p„t& Sor gUrare “ * * > ■ * -

J a r * 8 V* 6 % * ■ « * m 6rin- t a ™ .

S C h im cur™ ' f PISl' ă § î Vi" d e ° ri' Ce M d6 m0neSe s« ™ cuDirecţiunea.

T o a te k_. Sum e s e s c u m p e s c !pânea, carnea, chiria casei, - numai păpucil şi chetele esecutate in atelierul iui

Vasilie Ban ia „Cisma mare roşie"după cum se numeşte prăvălia Iui, se ieftinesc 1 igţ 30 _

P e n t r u c e ? r«r^'LPrâră,f!e deu• • r* , m a r i i in c a s a p r o p r i e si la fiecare pă^eche gpchina. De aceea el poate lifera păpuci buni şi trainici pe lingă p rsţu^feffe

V A S I Sn§ H 0 ^ 1 ^ SIBIIU,. S trada Ocnal (Burgergasse) Nr. 7.----- ------ “ = C asa proprie. =

D um ineca deseh4s p ă n ă la 1O oare înainte de amefizi.

L a • „C r o it o r ia U n iv e r s a lă “m m !VW- Fs

•"* âs» '-’M" VB

S tr a d a C isn ă d ic i N r. 30. SIBIIU. S tr a d a C isnădie i Nr. 30.

'•— '................... - - — ~ T elefon Nr. 172.I’rdniat:

Kxpoz ţia iutern«tiona!ă de modă Paris 191!

firand Prix şi medslia do aur.

Prmiat:Expoziţia universală din

Piomi 1911 Grand Premio şi medalia de aur.

J

Prin aceasta îmi permit a aduce la cunoştinţa onoratului public, că în a te l ie r u l m e u de p r im u l r a n g , unde sunt ocupaţi ia 20 de lucratori, primesc şi execut to t f e lu l de haine, atât c iv i le cât şi m i l i ta r e .

Pentru s e s o n u l de t o a m n ă şi ia rn ă tocmai acum mi - a sosit o m a r e a le g e r e de s t o f e e n g le z e şi in d ig en e . Croială cn g u s t şi dupa ultima modă, garantând pentru ori ce lucru.

= S er v ic iu s o l id ş i g r a b n ic .* — P r e ţu r i m od erate . =======

Sprijiniţi industria rom ână! 'i92 82— jj|y

Biblioteca Română N@w-.Vor,ţ*145 35-- ■ ■■ 65 St Marks Place. — — ■

t s t e dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este în Statele-Uniifi ^ ^ nada, să ceară m a r e le ş i i lu s tr a tu l c a ta lo g al acestei singure i n s t i t u i m ^ m â n e care pe lângă tot fe lul de c ă r ţ i , n o t e m u z ic a le , şi z iare ce aPar mânia şi Transilvania, are şi un foarte bogat asortim ent de instrum en z ic a le ; f o n o g r a f e , g r a m a fo a n e , p lă c i şi tu b u ri cu c â n te c e române?, s o r n ic e d e tot fe lu l, g iu v a e r ic a le , m a ş i n i d e sc r is , p repara ţiun i i&f | aj0^al t ice , a r t ic o le de to a le t ă şi a lte m ă r fu r i d e f o a r t e m a r e trebu in ţă . ^ a(^ . se trimite fiecărui gratuit. — Se dau tot felul d e informaţiuni particu1 ^ gând marcă pentru răspuns , ~ „B ib l io teca R om ân ă“ p r im e ş te şi tnljlpceş. •

m ite rea de abonamente pentru „Foaia Poporului • a \^\i< j D e ia „ B ib l io te c a R o m â n ă “ s e p o a te c o m a n d a ş i „ C ă l in d a r u l Poporului JP^