117130038 ghid anxietate copii amp tineri

8/18/2019 117130038 Ghid Anxietate Copii Amp Tineri

1/109

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA

TULBURÃRILEDE ANXIETATE

LA COPII ªI ADOLESCENÞI

GHID DE PSIHOEDUCAÞIE

pentru profesioniºtii dindomeniul sãnãtãþii ºi educaþiei

August2009


2/109

Coordonare Geor!eta Pãunescu

Autor Domnica Petro"ai # Psi$olo!

Acest material a fost creat în cadrul Proiectului Phare“Suport pentru dezvoltarea serviciilor comunitare desãnãtate mentalã ºi dezinstituþionalizarea persoanelorcu proleme de sãnãtate mintalã!" #omponenta $ %&ezvoltarea centrelor comunitare de sãnãtate mintalã'

Salvaþi #opiii (om)nia este o organizaþie neguvernamentalã"de utilitate pulicã *+, 22-2.200/" non1profit" care promoveazã de 3 ani drepturile copilului" în acord cu#onvenþia 4aþiunilor 5nite cu privire la &repturile#opilului' 6ste memrã a Alianþei 7nternaþionale Salvaþi

#opiii ºi este implicatã în proiecte de educaþie" protecþiesocialã ºi advocac8 pentru copiii aflaþi în dificultate'

Salvaþi #opiii militeazã pentru stoparea violenþei asupracopilului prin propuneri de reforme legislative" campanii ºi programe de educare a adulþilor % pãrinþi ºi specialiºti % învederea utilizãrii celor mai eficiente ºi adecvate metode deeducare a copilului" dezvoltarea de servicii comunitare deconsiliere ºi sãnãtate mentalã'

Pentru mai multe informaþii despre Salvaþi #opiii ºi

proiectele derulate" vizitaþi :::'salvaticopiii'ro'

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Tlbr!rile"e an#ietate la co$ii %i a"olescenþi& '(i" "e $si(oe"caþie$entr $ro)esioni%tii "in "omenil s!n!t!þii %i e"caþiei /Organizaþia „Salvaþi Coiii!" # B$%$r&'(i )

S&&* Pro+o(ion, -..

ISBN 01#02#13-#01#245"--"1


3/109

C$rin6

In(r o*$%&r&" " "" " "" " "" " "

" " "" " "" " "" " "" " "" " "" " "" " "" " "

" "5

Ca pit olul I 7&%ani6+&l&aariþi&i'i+&

nþi

n&riian8i&(9þii la

%oil'ia*ol&6%&n( " "" " " " " " " " " " "" " " " " " " " " " "" " " " " " " " " " "" " " " 44

7'' &esprecauzele

an;ietãþii ' ' ' '' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '' ' ' '

7'2'

Autoreglareaemoþiona

lã % factor de protecþie pentrusãnãtateamentalã acopilului '' ' ' ' ' ' ' '' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' '' ' ' ' ' ' ' '' ' ' ' ' ' 2<

Capitolul II P6i:o&*$%aþia ($l;$r9rilor*& an8i&(a(&


4/109

la%oii'ia*ol&6%&nþi" " "" " "" " "" " "" " "" " "" " "

" " "" " "" " "" " "" " "" " "2

77'

'An

;iet

atea

de

sep

arar e ' '

' ' '

' ' '

' ' '

' ' '

' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' =9 77'2'

>ulurarea de

an;ietate

generalizatã ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ?0

77'=' (efuzul

ºcolar ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '' ' ' ' ' ' ' ' ' -9

77'/' An;ietatea

socialã ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' 30

77'?' Atacul de

panicã ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' 33

77'-' >ulurarea

osesiv1

compulsivã ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

9? 77'


5/109

' ' '

' ' '

' ' '

' ' '

' ' '

' ' '

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

' ' ' ' ' 99

Bi;liogra


6/109


7/109

INTRODUCERE

De ce o iniþiati*! ce *i+ea+! tlbr!rile "ean#ietate la co$ii %i a"olescenþi,

din / copii are o prolemã de an;ietate" prevalenþa tulurãrii clinicefiind în medie de ?@' >ulurãrile de an;ietate reprezintã cele mai frecvente

proleme de sãnãtate mentalã la copii ºi adolescenþi" cu consecinþenegative" dificil de perceput imediat" asupra stãrii de ine a copilului ºiasupra funcþionãrii lui de zi cu zi'

5na dintre cele mai evidente consecinþe negative este limitarea e;plorãriinoului" ceea ce duce la o micºorare a zonei de confort a copilului ºi a familieiacestuia'

>rãim într1o lume impredictiilã" uneori haoticã" în care reacþiile de fricãºi an;ietate par a fi mai mult dec)t fireºti'

An;ietatea reprezintã reacþia la o ameninþare perceputã" nu neapãratrealã' rica însã este o reacþie intensã pe care o manifestãm în faþa uneiameninþãri reale" imediate' 6ste natural" automat ºi necesar pentrusupravieþuire sã ne fie fricã' #opiii învaþã frica din interacþiunea cu pãrinþii

ºi cu mediul" aºa cum ulterior vor învãþa an;ietatea'An;ietatea este relaþionatã cu frica" tinde sã fie asociatã mai puþin cuevenimentele actuale" prezente" ci mai degraã cu anticiparea fricii sau adisconfortului emoþional'

Pre*alenþa tlbr!rilor "e an#ietate -n rân"l co$iilor %i a"olescenþilor =C:ori(a, -..0>

%ul&urare dePre"alenþa Gen '(rsta

an)ietate

An)ietatea de ='?12'9@ Bai frecventã la fete" Puncte critice între ? ºiseparare dar fãrã diferenþe - ani" < ºi 9 ani" 2 ºi

semnificative / ani'

%ul&urarea de 2'912'/@ (ezultate mi;te Bai frecventã înan)ietate preadolescenþã ºi!enerali*atã adolescenþã

An)ietatea '1-'=@ (ezultate mi;te Bai frecventã în preado1socialã lescenþã ºi adolescenþã

+o&iile specifice ='/@19'2@ &istriuþie egalã &istriuþie egalã

(cont.)

,


8/109

Pre*alenþa tlbr!rilor "e an#ietate -n rân"l co$iilor %i a"olescenþilor =C:ori(a, -..0>

(cont.)

%ul&urare dePre"alenþa Gen '(rsta

an)ietate

%ul&urarea 0'31/@ Bai frecventã în r)ndul Bai frecventã îno&sesi"# aieþilor adolescenþãcompulsi"ã

%ul&urarea de /'

%ul&urarea de

Caracteristici esenþialean)ietate+o&ia specificã >eama pronunþatã ºi persistentã de oiecte ºi situaþii specifice'

>ipuri frecvente9 animale" inDecþii" mediul înconDurãtor" altele'

%ul&urarea de panicã Prezenþa unui atac de panicã recurent ºi neaºteptat *e;' perioade de fricã intensã" însoþite de simptome somatice ºicognitive'Apar preocupãri persistente legate de posiilitatea de a faceun nou atac precum ºi îngriDorãri cu privire la implicaþiile

sau consecinþele atacului de panicãEA!orafo&ia An;ietatea legatã de prezenþa în locuri sau situaþii din care

este dificil sã ieºi sau în care nu poþi primi aDutorul de careai nevoie *de pildã în cazul în care ar surveni un atac de

panicã sau apar simptome specifice'

+o&ia socialã >eama pronunþatã ºi persistentã de situaþii sociale sau care-cunoscutã ºi ca presupun performanþã'tul&urarea de e"itare.

(cont.)

/


9/109


10/109

Care este inter*enþia cea mai e)icient! -nabor"area co$iilor c tlbr!ri "e an#ietate,

An;ietatea este o tulurare care apare ca rezultat al interacþiunii dintrevulnerailitatea iologicã a copilului" vulnerailitatea psihologicã" învãþatã

din familie ºi din conte;tul de viaþã al copilului *ºcoalã" comunitate ºievenimentele stresante de viaþã'

&acã an;ietatea copilului este rezultatul interacþiunii acestor factori"tratamentul an;ietãþii implicã modificãri sau schimãri în conte;t care sãfaciliteze învãþarea de cãtre copil a unor mecanisme adecvate de rãspuns lafricã" neliniºte sau teamã'

#onte;tul îngloeazã comportamentul sau reacþiile pãrinþilor" mesaDele pecare aceºtia le transmit copilului ºi mediul educaþional în care copilul învaþã'

>ratamentul an;ietãþii copilului este reprezentat de1- intervenþia asupra pãrinþilor" prin reducerea an;ietãþilor acestoraE2- intervenþia în mediul educaþional" la grupã sau în clasa de copiiE3- intervenþia adresatã direct copiluluiE

An#ietatea/ $roblem! "e s!n!tate asociat!)rec*ent %i c alte $robleme "e s!n!tate mintal!

30@ dintre copiii cu tulurãri de an;ietate au ºi o altã tulurare comoridã"cum ar fi depresia sau tulurarea de hiperactivitate cu deficit de atenþie'

6valuarea unui copil cu o tulurare de an;ietate implicã ºi evaluarea posiilelor co1moriditãþi sau a factorilor de risc pentru dezvoltarea altor tulurãri de an;ietate' Adesea se înt)mplã ca o tulurare cum este cea dehiperactivitate" datoritã manifestãrilor comportamentale" sã influenþezedecizia specialistului care va minimiza impactul an;ietãþii asupra copilului'Similar" o tulurare de an;ietate va influenþa evaluarea manifestãrilor depresive ale copilului'

(cont.)

2


11/109

Caraceristicile normale ale )ricii %i an#iet!þii la co$ii %i a"olescenþi

'(rsta Aspectele de*"oltãrii +rica ºi an)ietatea

01- luni (eglarea iologicã rica de zgomote puternicerica de pierdere a suportului

-13 luni Permanenþa oiectului rica de strãiniormarea relaþiei de ataºament An;ietatea de separare

21= ani 6;plorarea lumii e;terne rica de animale,)ndire magicã rica de creaturi imaginare

=1- ani Autonomie rica de întunericAutocontrol rica de furtuni

rica de pierdere a persoanei de

îngriDire-10 ani Adaptare ºcolarã rica de ºcoalã

Fperaþiile concrete inferenþa CngriDorarerelaþiilor cauzã %efect ºi antici1 Preocupãri legate de rãnirea

parea evenimentelor negative corpului ºi pericolul fizic

012 ani Cnþelegerea socialã Preocupãri ºi frãm)ntãri socialePrieteniile

=13 ani 7dentitatea An;ietatea socialã

Fperaþiile formale Panicacatastrofizarea simptomelor fizice(elaþii se;ualeSchimãri fizice

Warren & Sroufe (2004); Ollendick & arch (2004)

3

'ulnera&ilitatea copilului lastimul simpatic

In$i&iþie comportamentalã

+uncþionarea neuro#"e!etati"ã apersoanei de 4n!ri5ire

6elaþie de ataºament


12/109

insecuri*ant

7odeluldefuncþionareinte

rnã

E"aluareaameninþãrii

E"itare sia&ilitãþisociale sidecopin!inadec"at

e

de*"oltar

e

+o&ii ºi tul&urãri dean)ietate

Mo"ell *lnerabilitate 0 stress -n"e+*oltarea tlbr!rilor "e an#ietate

!u"# anasis &

$radley (%4)

89


13/109

CAPITOLUL I

7ECANIS7ELE APARIÞIEI

ªI 7ENÞINERII ANXIETÃÞIILA COPIL ªI ADOLESCENT

I:8: Des$re ca+ele an#iet!þii

An)ietatea are cau*e multiple:

Studiile aratã cã existã o multitudinede factori care cauzeazã anxietatea lacopii ºi adolescenþi:

1- factori &iolo!ici *temperament"senzitivitatea pentru an;ietateE

2- factori psi$olo!ici

*ataºamentul" percepþiacontroluluiE3- factori sociali *familie" ºcoalã"

prieteni etc'E

Copiii cu opersonalitate;sensi&ilã<

pre*intã risccrescutpentru

de*"oltareatul&urãrilorde an)ietate

Aceºti factoriacþioneazã de cele maimulte ori împreunã" suforma unei cominaþii

între “personalitateasensiilã! a copilului ºivarietatea e;perienþelor

pe care acesta le trãieºte"ceea ce conduce laintensificarea ºiaccentuarea prolemelor

de an;ietate'

Personalitatea sen*iti"ã acopilului îl predispune peacesta lareceptivitatecrescutã faþãde evenimentenegative"oiectele ºi

informaþiileinterpretate ca fiindameninþãtoare' #ualtecuvinte"copiii cu personalitatesenzitivãse supãrã"

se sperie" se înfricoºeazã"se întristeazã mult maiuºor dec)t o fac ceilalþicopii' Acest tip de personalitate reprezintã unfactor de risc în ceea ce priveºte varietateaemoþiilor negative pe carecopilul le trãieºte de1alungul vieþii *poate sãgenereze tulurãri dean;ietate ºi uneoridepresie'

88


14/109

a& Vlnerabilitatea 1enetic!

Caracteristicile temperamentului copilului0 un indicator alriscului de an)ietate

>emperamentul se caracterizeazã prin modul în care copilul reacþioneazã la

stimuli ºi situaþii noi' &imensiunile temperamentului sunt nivelul de activitate"ritmicitatea" apropiere % retragere" adaptailitatea" intensitatea" timpul dereacþie" dispoziþia afectivã" distractiilitatea ºi persistenþa atenþiei'

6;ista astfel mai multe tipare temperamentale temperamentul uºor" celdificil ºi cel Ggreu de urnit!'

>emperamentul Guºor! se caracterizeazã prin adaptailitate crescutã ºi semanifestã la apro;imativ -0@ dintre copii' >emperamentul Gdificil! ºi celGgreu de urnit! se caracterizeaza prin reactivitate negativã ºi se manifestã la?@12=@ dintre copii' >emperamentul cu risc pentru an;ietatea de separare

se manifestã prin afectivitate negativã.nevrozã ºi ailitate scãzutã de controlatenþional ºi emoþional *capacitatea limitatã de distragere a atenþiei de lastimuli ameninþãtori ºi de autoreglare emoþionalã'

In$i&iþia comportamentalã este un indicator relevant în an;ietate ºise manifestã printr1o stare de fricã" precauþie" iritailitate" dependenþã deadult" retragere faþã de conte;tele.situaþiile strãine" nefamiliare" cãutareasiguranþei în persoanele de referinþã' Apro;imativ 20@ dintre copiii cuv)rstã de 2 ani manifestã inhiiþie comportamentalã crescutãE tendinþacopiilor este de a reacþiona prin retragere atunci c)nd se confruntã cuoameni ºi situaþii necunoscute'

Pentru identificarea aspectelor ce þin de inhiiþia comportamentalã" serecomandã oservarea comportamentului copilului atunci c)nd este e;pus lasituaþii nefamiliare' #ei mai mulþi dintre copiii cu tendinþã de inhiiþiecomportamentalã manifestã ailitãþi de interacþiune socialã similare cu alecelorlalþi copii în situaþiile familiare'

7ndicatori comportamentali pentru starea de inhiiþie

1- se apropie de oiectele ºi persoanele noi dupã o perioadã mai mare de timpE2- se retrage sau evitã oiectele ºi situaþiile noiE3- nu interacþioneazã spontan cu persoanele nefamiliareE4- nu iniþiazã conversaþii cu persoane necunoscute *fie copii" fie adulþiE5- cautã pãrintele ºi stã doar în preaDma luiE

6- veralizeazã mesaDe care denotã un anumit grad de stres atunci c)ndeste e;pus la situaþii noi spune cã vrea sã plece" pl)nge etc'

7- e;perimenteazã o serie de modificãri fiziologice se intensificã ãtãileinimii" creºte presiunea s)ngelui" se dilatã pupilele" creºte tensiunea

muscularã" creºte nivelul de secreþie a cortizolului" se modificãfrecvenþa vocalã'

8=


15/109

Studiile aratã cã aceºti indicatori comportamentali1- se manifestã la apro;imativ 01?@ dintre copiiE2- au o azã geneticãE3- reprezintã un important factor de vulnerailitate în dezvoltarea tulurãrilor de

an;ietateE copiii care prezintã inhiiþie comportamentalã pot dezvolta douã

sau mai multe tulurãri de an;ietate *(osenaum et alii" 933E

7ecanisme neuronale6;istã 2 mecanisme neuronale care intervin în motivarea comportamen1

tului copilului1§ sistemul de activare comportamentalã *$ASE2§ sistemul de inhiare comportamentalã *$7SE

$7S este un sistem cereral elementar" care semnaleazã posiilitatea pericolului sau represaliilor" ceea ce contriuie la întãrirea comportamentuluide evitare'

Activarea $AS se asociazã cu receptivitatea crescutã la semnalele care aulegãturã cu recompensarea ºi asenþa sancþiunii' 6fectele comportamentaleale activãrii $AS constau în intensificarea comportamentului'

Activarea $7S se asociazã cu receptivitatea crescutã la semnalele care aulegãturã cu prezenþa pedepsei" asenþa recompensei ºi contactul cusituaþiile noi' 6fectele comportamentale ale activãrii $7S constau îninhiarea comportamentului ºi creºterea nivelului atenþiei'

#ele doua sisteme interacþioneazã ºi se coordoneazã reciproc' Studiilearatã cã" coordonarea lor nu este dezvoltatã complet în primii ani de viaþã'Aºa se e;plicã de ce eeluºul adesea se apropie sau încearcã sã atingãstimuli noi" în ciuda stresului pe care îl resimte' Cn acest stadiu de dezvoltarese pare cã stimulii noi activeazã at)t $AS c)t ºi $7S'

Emoþionalitatea ne!ati"ã

6ste un factor de temperament sau personalitate care se referã la instai1litatea psihologicã ºi predilecþia pentru e;perienþe emoþionale negative'#opiii cu inhiiþie comportamentalã mare prezintã de asemenea nivele înalteale emoþionalitãþii negativeE aceasta se asociazã cu valori ridicate alean;ietãþii ºi depresiei" dar ºi cu tulurãri de conduitã'

7ndicatorii de oservare ai acestui factor sunt reactivitatea negativã ºiretragerea' Studiile pe gemeni aratã cã emoþionalitatea negativã este parþialdeterminatã genetic ºi este un important factor de predicþie al tulurãrilor emoþionale'

6moþionalitatea negativã ºi controlul voluntar au o contriuþie maDorã îndezvoltarea an;ietãþii'8>


16/109

(eacþiile la stimuli noi sau la pedeapsã cresc emoþionalitatea negativã"în special în cazul copiilor care prezintã o mare activare a sistemului deinhiare comportamentalã *S7#'

6moþionalitatea negativã este o condiþie esenþialã" necesarã pentrudezvoltarea an;ietãþii dar nu este suficientã' Studiile aratã cã o cominaþie

dinamicã între o emoþionalitate negativã ridicatã ºi un nivel scãzut decontrol voluntar se asociazã puternic cu dezvoltarea an;ietãþii'

Procesele "oluntare comple)e#ontrolul voluntar este un factor temperamental de reglare" care poate fi

definit ca “ailitatea de a inhia un rãspuns dominant pentru a performa unrãspuns sudominant!" azat pe controlul inhiiþiei ºi al atenþiei'

Procesele de contol voluntar reprezintã ailitatea de a evita intenþionatsau de a distrage atenþia de la stimuli aversivi" care în mod automat conduc

la intensificarea emoþionalitãþii negative'Procesele de control voluntar ºi sistemul atenþional implicã aspecte din

trei reþele neuronale1- reþeaua atenþionalã posterioarã" specializatã pe orientarea pe stimulii

senzoriali dintr1un anumit conte;tE2- reþeaua atenþionalã anterioarã" specializatã în detectarea evenimentelorE3- reþeaua asociatã cu vigilenþa *menþinerea atenþieiE7nfluenþa reþelei atenþionale anterioare se manifestã mult mai t)rziu"

faþã de celelalte douã' Studiile au arãtat cã adulþii ºi copiii cu an;ietate

manifestã iasãri atenþionale privind stimulii ameninþãtori' *Hase8IBacJeod" ceea ce sugereazã faptul cã tulurãrile de an;ietate se asociazã cunivele scãzute ale controlului voluntar'

?i"elul scã*ut al controlului "oluntar este un factor c$eie 4nde*"oltarea an)ietãþii la copil ºi adolescent: 5n nivel înalt alcontrolului voluntar permite copilului sã dezvolte procese de autoreglare suforma atenþiei sau a altor comportamente de coping" care pot sã previnã sausã moduleze e;perinþele negative datorate prezenþei unor stimuli aversivi'

5n nivel scãzut de control voluntar" datorat unor slae capacitãþitemperamentale sau unor înalte solicitãri situaþionale" determinã slaecapacitãþi de a face faþã stresului'

#opiii cu nivele înalte de nevrotism au o foarte mare nevoie de controlvoluntar deoarece se e;pun la mulþi stimuli negativi la care reacþioneazãmult mai intens dec)t o fac alþi copii'

8@


17/109

Ce rol 5oacã aspectele temperamentale 4n de*"oltarea an)ietãþiiStudiile longitudinale evidenþiazã rolul important pe care îl Doacã

temperamentul în dezvoltarea an;ietãþii'1- 6moþionalitatea negativã *nevrotismul reprezintã mai mult dec)t o com1

ponentã a an;ietãþii *Jonigan et al'" 99emperamentul este un factor predispozant" care Doacã un rol cauzal

direct în dezvoltarea an;ietãþii *AKisKal" et al'93=" #larK et' al'99/'#opilul este predispus la una sau mai multe tulurãri de an;ietate datoritã

trãsãturilor sale temperamentale" respectiv datoritã emoþionalitãþii negativeºi controlului voluntar scãzut' Studiile au arãtat însã cã nu e;istã un raport dedeterminare directã între aceste trãsãturi temperamentale ºi dezvoltareatulurãrilor de an;ietate'

Sunt studii *Lagan et al" 99/" >urner et al" 99- care aratã cã doar otreime din copiii cu inhiiþie comportamentalã manifestã tulurãri dean;ietate în copilãria mare sau la adolescenþã" în timp ce


18/109

7nhiiþia comportamentalã" emoþionalitatea negativã crescutã ºi controlulvoluntar scãzut pot predispune copiii la comportamente care conduc laizolarea sau respingerea lor de cãtre grup" ceea reprezintã un importantfactor de risc suplimentar pentru tulurãrile de internalizare" cum ar fidepresia ºi an;ietatea *$aKer" Bilich I Banolis" 99-'

6elaþiile de ataºament#el puþin o parte din relaþia de ataºament a copilului cu persoana de

îngriDire este o funcþie a trãsãturilor temperamentale" at)t ale copilului c)t ºiale persoanei de îngriDire" ceea ce înseamnã cã relaþia de ataºament poatemedia rolul temperamentului în ceea ce priveºte reactivitatea emoþionalãnegativã de mai t)rziu sau inhiiþia comportamentalã *,oldsmith IAlansK8" 93


19/109

pãrinþi care au copiii cu reactivitatea emoþionalã crescutã au tendinþade a1i proteDa de situaþiile cu un anumit grad de disconfort" reduc)ndfrecvenþa e;punerii la stimuli nefamiliari sau sãrind repede în aDutor

pentru a oferi liniºte ºi confort" atunci c)nd e;perienþa nouã nu poatefi evitatã *>hompson I #alKins" 99-'

#omportamentul de evitare al copilului limiteazã posiilitatea acestuia dea face noi achiziþii ºi genereazã o imagine negativã at)t asupta mediului c)tºi asupra ailitãþii lui de a face faþã situaþiilor" ceea ce poate fi o sursã dedisconfort pentru e;perienþe viitoare" care întãreºte evitarea ºi retragerea'

b& Vlnerabilitatea $si(olo1ic!

Controlul perceput

#ontrolul perceput se referã la credinþa cã cineva poate sã controlezeevenimentele interne ºi e;terne'Personalitatea senzitivã a copilului poate fi accentuatã în funcþie de tipul

e;perienþelor de viaþã pe care le trãieºte' #ele mai puternice influenþe vindin sfera controlului pe care copilul îl deþine asupra lucrurilor care i seînt)mplã în viaþã' Studiile au arãtat cã acei copii care nu simt cã au controlsunt mult mai predispuºi sã aiã reacþii negative intense la evenimentelenegative' Acest sentiment de a nu controla lucrurile are un impact negativ

puternic asupra dezvoltãrii copilului deoarece îi limiteazã oportunitãþile de a

e;plora mediul înconDurãtor" de a face faþã provocãrilor" de a învãþa noiailitãþi care sã1l aDute în situaþiile viitoare" de a solicita aDutorul atunci c)ndare nevoie' #el mai important lucru este ca un copil sã1ºi dezvolte încredereacã poate sã facã faþã situaþiilor negative'

Controlul ºi de*"oltarea emoþionalitãþii ne!ati"eSenzitivitatea mare la stimuli negativi" asociatã cu manifestãri

emoþionale ºi comportamentale negative are o importantã azã ereditarã'Studiile atestã faptul cã reducerea sentimentului de control asupra a ceea

ce ni se înt)mplã" se asociazã cu apariþia imediatã a emoþiei negative*$arlo:" 933" $ecK I6mer8" 93?'

Bediul poate sã contriuie la dezvoltarea vulnerailitãþii prin intermendiule;perinþelor timpurii care fac copilul sã nu se simtã în control' 5lterior" înurmãtoarele etape de dezvoltare" vulnerailitãþile încep sã acþioneze ca factoride amplificare a efectelor mediului asupra activitãþii $7S'

E)perimentarea controlului ca factor de risc pentru de*"oltareStudiile aratã cã un istoric al lipsei de control pune copilul în situaþie de

risc prin e;perimentarea unor stãri emoþionale negative cronice care conducla accentuarea vulnerailitãþii psihologice' Bai mult dec)t at)t s1a dovedit81


20/109

ºtiinþific cã e;perinþele timpurii legate de imposiilitatea de a controla ceeace se înt)mplã" conduc la generalizarea tendinþei de a percepe ºi interpretae;perinþele de viaþã ca fiind în afara controlului personal *#orpita" $arlo:"993' Aceste iasãri ale percepþiei ºi interpretãrii e;perienþelor de viaþãconduc la creºterea emoþionalitãþii negative'

Controlul din perspecti"a factorilor familiali6;perinþele timpurii Doacã un rol important în formarea vulnerailitãþii

în $7S' &in acest punct de vedere studiile s1au centrat pe mai multe aspecte1- caracteristicile specifice ale mediului familial" care au legãturã cu

dezvoltarea cogniþiilor copilului privind sentimentul de control asupralucrurilor care i se înt)mplãE

2- caracteristicile familiale legate de dezvoltarea tulurãrilor de an;ietateE3- rolul relaþiei de ataºament din perspectiva controluluiE

>eoria ataºamentului stipuleazã cã funcþionarea sãnãtoasã a copilului estedeterminatã într1o mare mãsurã de gradul de securitate ºi predicitiilitate pe careîl oferã relaþia cu persoana de îngriDire' #hiar dacã copilul nu poate controlatotal ce i se înt)mplã" dezvoltarea unei relaþii de ataºament sãnãtoase depinde înmare mãsurã de senzitivitatea ºi eficacitatea persoanei de îngriDire c)t ºi deailitatea eeluºului de a influenþa persoana de îngriDire'

(utter *930 afirmã cã mama ºi copilul au un repertoriu foarte inestailit de comunicare ºi interacþiune ceea ce reprezintã un mare potenþial

pentru comportamentul de e;plorare în siguranþã al copilului' Cn acord custudiile" ataºamentul are efecte specifice asupra eeluºului" care nu suntcaracteristice altor tipuri de interacþiune socialã

1- ameninþarea ºi surpriza vor creºte ataºamentul sau cãutarea pro;imitãþiiE2- separarea de figura de ataºament va creºte an;ietatea ºi retragereaE3- prezenþa figurii de ataºament favorizeazã e;plorareaEF serie de variaile" cum ar fi separarea timpurie sau lipsa de senzitivitate

a persoanei de îngriDire" pot conduce la o tulurare a relaþiei de ataºament'Aceste e;perienþe timpurii sunt încorporate în memoria afectivã a copiluluiºi pe aza lor se formeazã reprezentãrile despre sine" lume ºi viaþã'

6olul practicilor parentale 4n formarea sentimentului decontrol asupra mediului

amilia Doaca un rol esenþial în crearea sentimentului de deþinere a controlului'Studiile aratã cã pãrinþii care sunt intruzivi sau protectivi nu oferã copiilor suficienteocazii de a1ºi dezvolta noi ailitãþi sau de a e;plora mediul" ceea ce contriuie ladiminuarea sentimentului copilului de a fi în control' Pãrinþii copiilor care manifestã

încredere în capacitatea lor de a controla lucrurile sunt mult mai dispuºi sã laude" sãvalorizeze ºi sã încuraDeze independenþa'

82


21/109

+iperprotecþia este definitã ca o implicare e;cesivã a pãrintelui carecontroleazã mediul copilului" ceea ce conduce la minimizarea e;perinþelor negative trãite de copil' Jimitarea participãrii la anumite activitãþie;trafamiliale" locarea unor surse de informaþii *e;' ºtirile" ascundereaunor evenimente neplãcute din familie *e;' oalã sau proleme de familie

pun copilul în situaþia de trãi foarte puþine conte;te în care poate sãe;perimenteze succesul de a face faþã emoþiilor negative" de a stãp)nievenimente noi ºi ameninþãtoare' #opiii au nevoie sã e;perimentezean;ietatea" frustrarea" dezamagirea pentru a ºti cum sã facã faþã situaþiilor dificileE singurul mod prin care învaþã sã deþinã controlul este sã se punã însituaþiile respective" sã le e;perimenteze" nu sã le evite'

%ul&urãrile de an)ietate din prisma autore!lãrii

emoþionale ºi ataºamentului

Ataºamentul insecurizant(am$i%alent sau rezistent )anxios* reprezintãun factor de risc pentru dez%oltarea anxietaþii'

F relaþie securizantã mama1copil" ce implicã senzitivitate *atenþia mameifaþã de nevoile emoþionale ale copilului" atitudine pozitivã" suport" stimulare"reprezintã un factor de protecþie pentru dezvoltarea copilului' Ataºamentulinsecurizant1amivalent sau cel an;ios al adultului faþã de copil reprezintã unfactor de risc pentru dezvoltarea an;ietãþii' Cn an;ietate" vulnerailitatea

psihologicã este determinatã de modul de interacþiune pãrinte1copil" în carecopilul învaþã faptul cã mediul.lumea este impredictiilã ºi de necontrolat'

Senziti%itatea faþã de anxietate ( factor de risc pentru dez%oltareatul$urãrilor de anxietate

Senzitivitatea faþã de an;ietate se defineºte ca fricã de senzaþiile fiziceasociate an;ietãþii ºi credinþa cã ele au consecinþe psihologice ºi socialedãunãtoare' Adesea apare ca un semnal al unei potenþiale pierdericatastrofice a autocontrolului'

#opiii care în mod regulat trãiesc emoþii intense în situaþii comune deviaþã" se confruntã cu dificultãþi privind modul în care ei decodificãreacþiile fiziologice' #opiii cu tulurãri de an;ietate devin foarte preocupaþide reacþiile corporale care însoþesc an;ietatea" în principal de cele care apar c)nd se e;pun la situaþii sociale'

&eoarece copiii asociazã adesea semnele viscerale cu stresul copleºitor pecare îl resimt" ei dezvoltã o mare senzitivitate la starea lor fiziologicãE devinhipersenzitivi la indicatorii fiziologici care anticipeazã ºi însoþesc emoþiilenegative interne'

83


22/109

Strctra sen+iti*it!þii -n an#ietate

Sen*iti"itatea

4n an)ietate

+rica de

+rica desimptome ale

+rica de lipsã a +rica dean)ietãþii care

simptome controlului simptomear putea ficardiolo!ice co!niti" respiratorii

o&ser"ate de

ceilalþi

Este importantC(nd mã simt

Sunt speriat nesi!ur0 sunt Sunt speriatpentru mine sãc(nd inima 4mi 4n!ri5orat cã aº c(nd respir

nu arãt cã sunt&ate repede putea sã sacadat:

a!itat 4nne&unesc

Acti"area emoþionalã poate fi !estionatã prin reinterpretareaconte)telor care pro"oacã emoþii:

Efecte 4n !(ndirea copilului cu an)ietateCopilul cu pro$leme de anxietate %ede lumea ntr(un mod diferit'#opiii cu proleme de an;ietate diferã de ceilalþi copii prin modul în care

g)ndesc' Cn general" copiii an;ioºi sunt mult mai predispuºi sã facãinterpretãri negative' #u alte cuvinte" copiii an;ioºi" raportat la ceilalþi copiicare nu prezinþã proleme de an;ietate" identificã o multitudine de

posiilitãþi în care se poate înt)mpla ceva negativ' Aceastã tendinþã estematerializatã la nivelul comprtamentului lor su forma

1- prolemelor de atenþieE2- interpretãrilor negative “ceva rãu urmeazã sã se înt)mple!E3- voririi cu sine prin propoziþii negative !nu pot sã fac" nu voi reuºi etc'!

=9


23/109

Cn cadrul unei cercetãri e;perimentale copiilor suiecþi le1au fost prezentate pe calculator perechi de cuvinte" constat)ndu1se cã" acei copiii cu nivel ridicat dean;ietate erau mult mai înclinaþi sã acorde atenþie cuvintelor ameninþãtoarecum ar fi “accident!' Sunt de asemenea studii care aratã cã" copiii an;ioºi suntmai predispuºi sã interpreteze situaþiile amigue ca fiind periculoase'

&e e;emplu" c)nd copiii erau întreaþi “dacã auzi un zgomot la miezulnopþii" ce crezi cã esteM!" copiii an;ioºi au oferit o mulþime de alternativeameninþãtoare" cum ar fi prezenþa unui hoþ'

#opiii an;ioºi folosesc într1o mãsurã mult mai mare vorirea negativã cu sine"spun)ndu1ºi frecvent lucruri de genul Gnu voi fi în stare sã fac faþã situaþiei“'

Efecte 4n emoþiile copilului cu an)ietate#)nd lumea este vãzutã aºa cum o vede copilul cu an;ietate" efectele

asupra lui sunt numeroase ºi activeazã o serie de procese în creier ºi în corp'

rica este o emoþie normalã care ne pregãºteºte pentru a face faþã pericoluluiE este un rãspuns emoþional firesc" care ne þine departe de pericol" ne proteDeazã'

Cn primul stagiu" în care pericolul este la distanþã" frica se prezintã suforma îngriDorãrii" tensiunii" creºterii atenþiei faþã de pericolul posiil

precum ºi reducerii activitãþilor de tipul Docului" alergatului etc' 5niicercetãtori au numit acest stadiu al fricii “opreºte1te" priveºte ºi ascultã!'

&e e;emplu" un copil care aude înt)mplãtor un c)ine lãtr)nd în timp de elmege spre ºcoalã" se opreºte din mers" ascultã" îºi imagineazã cã acel c)ine ar

putea sã îi facã proleme ºi se g)ndeºte pe unde sã o ia astfel înc)t sã aDungãîn siguranþã la ºcoalã' Acest tip de rãspuns îl înt)lnim ºi la animale' &ee;emplu" c)nd ne apropiem de o pasãre" ea va înceta sã mai mãn)nce sau sãmeargã astfel înc)t sã poatã vedea ce urmeazã sã facem'

Aºa cum se poate remarca" frica are un rol foarte folositor în viaþanoastrã deoarece ne aDutã sã analizãm pericolul ºi sã îl evitãm' Prolemeleapar în momentul în care oamenii simt fricã atunci cînd nu e;istã un motivsau o ameninþare realã' Aceastã emoþie se numeºte an;ietate iar uniicercetãtori îi mai spun ºi “alarmã falsã!'

Emoþiile pe care le simte copilul repre*intã al doilea stadiu:&acã pericolul se apropie sau devine din ce în ce mai intens" emoþiile se

intensificã ºi alte pãrþi ale corpului sunt activate ºi pregãtite pentru a facefaþã pericolului' Acesta este un rãspuns natural ºi util pentru supravieþuireanoastrã" deoarece ne aDutã sã facem faþã e;perienþelor ameninþãtoare'

Cn aceste situaþii corpul este automat activat ºi apare rãspunsul cunoscutsu denumirea de “luptã sau fugi!' Acest rãspuns constã în creºterea ãtãilor inimii" schimãri în presiunea s)ngelui" respiraþie acceleratã" aundenþã

hormonalã pentru a creºte viteza ºi forþa' 5nii dintre aceºti hormoni" cum ar fi adrenalina" au efecte viziile precum transpiraþia ºi tremuratul'

=8


24/109

Cn e;emplul nostru" copilul alergat de cîine trece de la stadiul *îngriDorare" tensiune la stadiul 2 *gurã uscatã" m)ini umede" respiraþiesacadatã" ãtãi puternice ale inimii' >oate acestea îl aDutã pe copil sã alergerepede ºi sã scape de pericol'

E)istã copii cu ni"ele crescute ale sen*iti"itãþii faþã de lucruride*!ustãtoare ºi care au tendinþa de a reacþiona cu repulsie la stimuliasociaþi cu murdãria ºi cu o posi&ilã contaminare:

Aceºti copii sunt mult mai predispuºi sã dezvolte unele tipuri de foiispecifice *în particular foia de animale" de inDecþii'

6olul e)perienþelor ne!ati"e6;perienþele pe care copilul le trãieºte în conte;tele sale de viaþã *la

ºcoalã" acasã" cu prietenii au un rol foarte important în accentuarea

vulnerailitãþilor sale'&e e;emplu" un copil care este agresat de un c)ine" poate dezvolta foie

de c)ini' &acã copilul este în mod e;cesiv agresat de cei din Dur poate sãdezvolte an;ietate socialã' &acã copilul are o e;perinþã negativã cu strãinii"

poate sã dezvolte an;ietate de separare'Cn consecinþã" tulurarea de an;ietate este rezultatul unei multitudini de

factori care îºi e;ercitã înfluenþa în timp" incluz)nd factorii de personalitate"vulnerailitatea iologicã a copilului" sentimentul timpuriu de a deþinecontrolul asupra lucurilor care i se înt)mplã ºi e;perinþele negative specifice

pe care le trãieºte'

Condiþionarea6ste procesul de învãþare prin care un stimul prealail neutru este

perceput ca prevestind ceva negativ' Prin condiþionare" copiii ºi adolescenþii pot achiziþiona direct frica sau foia'

E)perienþe de 4n"ãþare indirectãCnvãþarea se realizeazã ºi prin oservarea comportamentului celorlalþi

*e;'modelarea sau prin transmiterea unor informaþii negative despre anumiþistimuli sau situaþii *avertismente" e;perienþe împãrtãºite de alþii" media' 5niicercetãtori aratã cã frica de întuneric" specificã micii copilãrii" este alimentatã deinformaþiile pe care copiii le1au auzit sau imaginile pe care le1au vãzut' Altestudii au arãtat cã e;istã o legãturã directã între comportamentul mamei de a1ºie;prima frica ºi gradul de severitate a fricii copilului *Buris et alii" 99-'

==


25/109

Stilul parental ca factor de risc pentru de*"oltarea tul&urãrii de an)ietate

Studiile aratã cã e;istã o serie de comportamente parentale care puncopiii în situaþie de risc

1- pãrintele criticã în mod e;cesivE

2- are dificultãþi de e;primare a afecþiunii *pãrintele e;primã puþinã

afecþiune ºi z)meºte puþinE3- foloseºte catastrofizarea în interacþiune cu copilulE

4- este predispus sã nu încuraDeze autonomia psihologicã a copilului *sã1isolicite opinia" sã1i tolereze diferenþele de opinie" sã înþeleagã ºi sãrespecte punctele de vedere ale copilului" sã evite Dudecata" sã încuraDezecopilul sã g)ndeascã independent *Nhale8" Pinto I Sigman" 999E

5- limiteazã accesul copilului la diferite tipuri de activitãþi *hiperprotecþiaE

Copiii cu anxietate experimenteazã emoþii intense ºi modificãri fizice cnd

nu existã un pericol real'

Variabile care accentea+! *lnerabilitatea co$illi %i a"olescentli -n"e+*oltarea %i menþinerea )obiilor %i tlbr!rilor "e an#ietate

'aria&ile DescriereInfluenþa pentru an)ietate 4n

perioada copilãriei

Genetice >ransmiterea geneticã a caracte1 Studiile pe gemeni" copii ºi adoles1

risticilor fizice ºi psihologice de cenþi au arãtat cã mai mult dela pãrinþi la urmaºi' ?0@ din variaþia simptomelor de

an;ietate poate fi e;plicatã prinintermediul factorilor genetici'

In$i&iþia >endinþa comportamentalã de a #opiii ºi adolescenþii care manifestãcomporta# reacþiona prin retragere atunci puternic ºi consecvent aceastãmentalã c)nd ne confruntãm cu oameni tendinþã comportamentalã"

ºi situaþii noi.necunoscute' prezintã nivele înalte de fricã ºi

simptome ale an;ietãþii'Emoþionali# actor de temperament sau Adolescenþii cu nivele înalte detate ne!ati"ã personalitate care se referã la emoþionalitate negativã sunt

instailitatea psihologicã ºi mult mai predispuºi spre predilecþia pentru e;perienþe internalizarea simptomelor emoþionale negative' psihopatologice" incluz)nd frica

ºi an;ietatea'

(cont.)

=>


26/109

Variabile care accentea+! *lnerabilitatea co$illi %i a"olescentli -n"e+*oltarea %i menþinerea )obiilor %i tlbr!rilor "e an#ietate(cont.)



%rãsãturi >endinþa de a reacþiona an;ios la #opiii ºi adolescenþii carean)io!ene stimuli ºi situaþii potenþial prezintã un nivel ridicat de

ameninþãtoare' trãsãturi an;iogene sunt multmai vulneraili sã dezvoltean;ietatea la nivel patologic'

Sistemul de Sistem cereral de azã care F reactivitate puternicã a $7S ar in$i&iþie semnaleazã posiilitatea perico1 fi asociatã cu o predispoziþia sprecomporta# lului sau represaliilor ceea ce an;ietatea patologicã'

mentalã contriuie la întãrirea-BIS. comportamentului de evitare'

Circuitele #ircuitele cererale situate în ºi +ipersenzitivitatea circuitelor cere&rale în Durul sistemului limic" care se cererale sucorticale predispunsu&corticale ocupã cu procesarea primarã a tinerii la e;perienþierea unor

informaþiilor senzoriale care nivele ridicate de fricã ºiaDung la creier" Doacã un rol an;ietate'important în organizarea

rãspunsului la ameninþare'Sen*iti"itate rica de an;ietate" de senzaþiile #opiii ºi adolescenþii care au unfaþã de fizice care sunt intrepretate ca nivel ridicat de senzitivitate faþãan)ietate av)nd consecinte somatice" de an;ietate sunt mult mai

psihologice sau sociale" potenþial susceptiili de a dezvolta atacuri periculoase' de panicã sau alte tulurãri de

an;ietate'

Sen*iti"itate >endinþa de a reacþiona cu >inerii care e;primã nivele înalte

faþã de lucuri repulsie la stimuli care sunt ale acestui tip de senzitivitate" ar care sunt asociaþi cu murdãria ºi cu o fi mult mai predispuºi sãde*!ustã# posiilã contaminare' dezvolte unele tipuri de foiitoare specifice *în particular foia de

animale" de inDecþii'

E"enimente >rãirea unor e;perienþe negative 4ivelul înalt al e;perinþelor ne!ati"e de e;trem de oiºnuite' negative trãite creºte"iaþã ºi stres proailitatea ca tinerii sã

dezvolte proleme de an;ietate'

(cont.)

=@


27/109




'ictimi*area 6;perienþa de a fi auzat #opiii ºi adolescenþii care au fost 4n !rupul de psihologic sau fizic de cãtre alþi victimizaþi de cãtre alþi copii saue!ali: tineri' tineri" prezintã un risc crescut de

a dezvolta proleme de an;ietate'

Condiþio# Procesul de învãþare prin care un Prin condiþionare copiii ºinarea stimul prealail neutru este perce1 adolescenþii pot achiziþiona

put ca prevestind ceva negativ' direct frica sau foia'

E)perienþe de Cnvãþarea prin oservarea Bodelarea comportamentului de 4n"ãþare comportamentului celorlalþi teamã" an;ios ºi transmiterea deindirectã *e;'modelarea sau prin transmi1 informaþii negative pot conduce

terea unor informaþii negative la accentuarea fricii ºi an;ietãþii'despre anumiþi stimuli sau situaþii'

Ataºamentul (elatia primarã nesigurã între >inerii ataºaþi nesigur *în parti1insecuri*ant persoana de îngriDire ºi copil' cular amivalenþi pot prezenta

un risc crescut pentru dezvol1tarea prolemelor de an;ietate'

Stilul Bodul în care pãrinþii îºi cresc F mare parte din comporta1parental de copiii' mentele parentale pot contriuicreºtere ºi la dezvoltarea an;ietãþii*critica"educare hiperprotecþia" respingerea'

Orientarea ,radul în care ãieþii ºi fetele Frientarea rolului de gen *mairolului de prezintã trãsãturi ºi comporta1 mult feminin ºi mai puþin!en mente masculine ºi feminine' masculin este asociatã cu grade

înalte de fricã ºi an;ietate

Biasarea &istorsiuni în perceperea ºi 4ivele înalte de fricã ºi an;ietateprocesãrii procesarea ameninþãrii" dar ºi a sunt asociate cu înclinaþia de a fiinformaþiei an;ietãþii în relaþie cu senzaþiile preocupat de ameninþarea unor

corporale' simptome fizice" de interpretareastimulilor amigui ca fiind ame1ninþãtori" de identificarea rapidãa informaþiilor despre pericol'Acest mod iasat de procesare ainformaþiei menþine frica ºi

an;ietatea la un nivel crescut'(cont.)

=,


28/109




7odul CngriDorarea" vorirea despre sine 4ivele crescute ale acestor procesedisfuncþional în termeni negativi' disfuncþionale de g)ndire împie1ºi ne!ati" de dicã comportamentele eficiente dea !(ndi coping ºi menþin frica ºi an;ietatea'

Controlul actor temperamental de reglare ,radul înalt al reglãrii atenþieicare poate fi definit ca “ailitatea proteDeazã copiii ºi adolescenþiide a inhia un rãspuns dominant de dezvoltarea fricii ºi an;ietãþii

pentru a performa un rãspuns la un nivel crescut'sudominant!" care se azeazã

pe controlul inhiiþiei ºi atenþiei'

Controlul #redinþa cã cineva poate sã 4ivele înalte ale controlului perce1perceput controleze evenimentele interne put protezeazã tinerii de frica ºi

ºi e;terne' an;ietatea legate de stãrile afective'

Stima de sine F evaluare proprie azatã pe o 4ivele înalte ale stimei de sinecomparaþie între sinele ideal ºi sunt asociate cu nivele scãzutecel real" perceput' ale fricii ºi simptomelor an;ietãþii'

Autoefica# Ailitatea perceputã de a 4ivele înalte ale autoeficacitãþiicitatea produce o acþiune doritã' Ja sunt considerate ca av)nd rol de

tineri" autoeficacitatea are protecþie împotriva dezvoltãriilegaturã cu aspectele sociale" unui nivel înalt al emoþionalitãþiiacademice si emoþionale' negative" incluz)nd ºi an;ietatea'

Copin! ºi 6forturi cognitive ºi emoþionale #entrarea pe prolemã ºiapãrare de a gestiona solicitãrile interne implicarea se asociazã cu o

ºi e;terne" care sunt apreciate ca adaptare psihologicã mai unã'depãºind resursele personale

6e!larea Procesul intrinsec sau e;trinsec F reglare emoþionalã adecvatã esteemoþionalã responsail de monitorizarea" privitã ca o prerechizitã pentruevaluarea sau modificarea asigurarea sãnãtãþii mentale"reacþiilor emoþionale în acord cu aDut)nd la prevenirea dezvoltãriiatingerea scopului' fricii ºi an;ietãþii la nivel patologic'

Suportul Apartenenþa la o reþea formatã Suportul social poate fi o sursãsocial din alte persoane" evaluarea tampon împotriva dezvoltãrii

pozitivã ºi valorizarea de cãtre an;ietãþii" atunci c)nd a avut locceilalþi" iuirea ºi griDa primitã de o e;punere la evenimente

la cei din Dur' negative de viaþã ºi la stres'=/


29/109

I:=: Atore1larea emoþional! 0 )actor "e $rotecþie $entr s!n!tatea mental! a co$illi

Ce este re1larea emoþional!,

(eglarea emoþionalã se referã la ailitatea de a iniþia" menþine ºi modulaapariþia" intensitatea trãirilor suiective ºi a proceselor fiziologice careacompaniazã emoþia'

(eglarea comportamentalã se referã la ailitatea de a controla comporta1mentul declanºat de o emoþie' #opiii înt)mpinã o serie de ostacole atuncic)nd învaþã sã1ºi regleze emoþiile ºi comportamentul

1- sã tolereze frustrareaE2- sã facã faþã friciiE3- sã se apereE4- sã tolereze sã stea singuriE5- sã negocieze prietenia etc'

Care snt bene)iciile -n*!þ!riiatore1l!rii emoþionale a co$iilor,

#ercetãrile aratã cã ailitãþile de reglare internã precum conºtientizarea ºirecunoaºterea emoþiilor proprii precum ºi reglarea eficientã a e;primãriiemoþionale în cadrul interacþiunilor sociale sunt esenþiale pentruinteracþiunile pozitive între colegi ºi pentru angaDarea în sarcinile ºcolare*&enham" 993E &enham" Salisch" Flthof" Lochanoff ºi #averl8" 2002E&enham ºi cola'" 200=E 6isenerg ºi cola'" 200E Shields ºi cola'" 200citat în antuzzo ºi cola'" 200?'

#opiii triºti" fricoºi sau furioºi sunt preocupaþi" nu pot sã se angaDeze însarcini de învãþare ºi nu pot sã se concentreze' F azã solidã de securitate

emoþionalã aDutã copilul sã participe la e;perienþele de învãþare'#ompetenþa emoþionalã implicã astfel ºi reglarea sau controlul propriilor

emoþii *(aver ºi Oiegler" 99hompson" 99/" citat în Suires" 200='&eºi anumite frici acute" an;ietãþi" comportamente impulsive sau stãri detristeþe sunt normale în perioada copilãriei" la unii copii aceste emoþii ºie;primãrile comportamentale asociate pot lua o formã cronicã sau e;tremã"necesit)nd intervenþie de specialitate' Fdatã ce copilul învaþã sã numeascãemoþiile" sã voreascã despre emoþii ºi sã foloseascã limaDul emoþional" elva învãþa sã îºi regleze at)t emoþiile" c)t ºi comportamentul'

=1


30/109

+e&larea emoþionalã reprezintã procesul prin care reacþiileemoþionale sunt monitorizate! e%aluate ºi modificate pentru a putea

funcþiona normal n %iaþa de zi cu zi ),ar$er ºi -od&e! .//.*'(eglarea emoþionalã este deci un proces de adaptare dinamicã a

reacþiilor emoþionale la situaþiile de viaþã cotidianã' Ailitatea copiilor de

a1ºi regla emoþiile în mod eficient este principalul scop al dezvoltãrii socio-emoþionale" dat fiind faptul cã acest proces are un rol de protecþie pentrusãnãtatea mentalã ºi socialã a copiilor'

Ailitatea scãzutã de reglare emoþionalã este asociatã cu apariþiafrecventã a emoþiilor negative la copii *e;' fricã" furie" ceea ce îºi va puneamprenta asupra funcþionãrii lor intelectuale ºi sociale' 5n rol important însuccesul copilului la grãdiniþã îl are capacitatea acestuia de a ignora factoriide distragere a atenþiei" de a se concentra pe activitatea desfãºuratã la unmoment dat" de a respecta instrucþiunile educatoarei ºi de a ºti sã îºi

organizeze munca' >oate aceste aspecte sunt direct relaþionate cu ailitateacopilului de a1ºi regla emoþiile' 6l treuie sã înveþe sã1ºi am)ne dorinþaimediatã de Doacã pentru a se concentra asupra activitãþii în care e implicatîn momentul respectiv ºi sã1ºi regleze frustrarea determinatã de realizareaunui comportament nedorit de el" dar cerut de adult' #hiar ºi în timpul

Docului" copilul treuie sã îºi inhie anumite impulsuri pentru a urma regulile Docului ºi pentru a fi acceptat de ceilalþi colegi'

(eglarea emoþionalã vizeazã douã aspecte

+e&larea trãirii emoþionale % reprezintã iniþierea" menþinerea ºimodificarea momentului apariþiei" intensitãþii sau duratei stãrilor emoþionale interne' Principalele mecanisme de reglare implicate în acestsens sunt menþinerea sau redirecþionarea atenþiei ºi controlului g)ndurilor'

+e&larea exprimãrii emoþionale % reprezintã procesul de reglarecompor1tamentalã a e;primãrii emoþionale' (eglarea comportamentalãvizeazã ailitatea copilului de a utiliza regulile sociale pentru modificarea

propriilor comportamente prin care e e;primatã o emoþie în situaþia în careadultul nu este de faþã'

#oncordanþa între reglarea trãirii emoþionale ºi reglareacomportamentalã a e;primãrii emoþionale apare la v)rsta de 2 ani ºioptimizeazã procesul de reglare emoþionalã'

Studiile indicã faptul cã relaþia dintre pãrinþi" educatori ºi copii esteesenþialã pentru reglarea emoþionalã la copii' (eglarea emoþionalã la copiise realizeazã fie prin verbalizarea de cãtre adult (ghidajul verbal oferit deadulþi)" pe care o datã cu dezvoltarea limaDului" copilul o va interioriza ºiva adopta" fie prin interacþiunea cu ceilalþi copii în cadrul jocului

imaginativ *e;' Docul de1a medicul'=2


31/109

A&ilitatea de a re!la emoþiile proprii este asociatã cu apariþiapro&lemelor de comportament

1- proleme de e;ternalizare *e;' tulurãri de comportament" tulurareaopoziþionismului provocator etc' în cazul copiilor care nu au atins unnivel cel puþin mediu de reglare emoþionalãE

2- proleme de internalizare *e;' depresie" an;ietate pentru copiii careau dezvoltate ailitãþi neadecvate de autoreglare emoþionalãE#aspi ºi cola' *99- au oservat cã acei copii care au un nivel scãzut de

reglare emoþionalã *iritaili" impulsivi" fãrã perseverenþã" cu dificultãþi de asta aºezaþi" cu comportament necontrolat la v)rsta de = ani" au o

proailitate mai mare de a dezvolta o tulurare de personalitate antisocialãºi de a fi implicaþi în infracþiuni p)nã la atingerea v)rstei de 2 de ani' Princontrast" copiii care au nivele prea crescute de reglare emoþionalã la = ani auo proailitate mai mare de a dezvolta depresie p)nã la atingerea v)rstei de

2 de ani *Anderson ºi #olomo" 200='Astfel" cele trei componente ale competenþei emoþionale reglarea" e;pri1marea ºi înþelegerea emoþionalã" sunt cruciale pentru succesul copilului at)t în perioada preºcolarã c)t ºi în sarcinile sociale de mai t)rziu *&enham" 200


32/109

1- 0xternalizare copilul considerã cã responsail pentru mizeria dincamerã este altcineva sau altcevaE

2- -istra&erea atenþiei de la sursa de stres 7oana se Doacã cu Adela" dar la un moment dat Adela ia toate Ducãriile ºi se Doacã doar ea cu eleE7oana" în loc sã se înfurie" renunþã sã se mai Doace cu Adela ºi mergesã se Doace cu (o;anaE

3- +eformularea1 redefinirea situaþiei “Ri ce dacã ai terminat concursulde maºini al doileaM Ai învãþat ce înseamnã o competiþie!'

Strategiile de reglare emoþionalã pot fi clasificate în trei tipuri de strategiistrate&ii de rezol%are a pro$lemelor! strate&ii emoþionale ºi strate&ii co&niti%e.

Strate!iile de re*ol"are a pro&lemelor presupun gãsirea de soluþiila prolemele cu care se confruntã o persoanã ºi care îi provoacã emoþiinegative" precum ºi aplicarea soluþiei optime'

5n e;emplu de strategie de rezolvare a prolemelor presupuneresponsailizarea copiilorE de e;emplu" atunci c)nd copilul sparge un pahar"se sperie de oacãna fãcutã ºi pentru a rezolva prolema" curãþareaciourilor de pe Dos" aduce mãtura ºi fãraºul'

&istragerea atenþiei de la sursa de stres este un alt e;emplu de rezolvarea prolemelor' &e e;emplu" în timp ce se Duca cu Andrei" Jiliana a cãlcat pemaºinuþa lui cea nouã' Speriatã" Jiliana i1a arãtat repede lui Andrei cealaltãcamerã cu Ducãrii ºi i1a propus sã meargã sã se Doace acolo' Astfel" Jiliana aîncercat sã rezolve situaþia care l1a supãrat pe Andrei prin distragereaatenþiei acestuia de la maºinuþa lui cea nouã'

Strate!iile emoþionale au ca scop nu at)t rezolvarea prolemei caredeclanºeazã emoþia supãrãtoare" c)t mai ales ameliorarea acestei trãiriemoþionale negative' Cn cazul în care prolema nu poate fi rezolvatã" fie

pentru cã nu e;istã soluþii aplicaile" fie pentru cã persoana implicatã nu areresursele sau instrumentele necesare" sunt eficiente strategiile emoþionale'&e e;emplu" copiii de p)nã la un an nu pot sã rezolve situaþiile de viaþã" nu

pot interveni în mediul înconDurãtor pentru a face anumite modificãri care sãînlãture emoþiile negative' Cn acest caz" emoþiile negative ale copiilor sunt

înlãturate de cãtre adulþi prin m)ng)ieri" acordarea atenþiei" luarea în raþe"etc' Aceste comportamente afective realizate de adulþi" anuleazã emoþianegativã *tristeþea sau furia ºi o înlocuiesc cu una pozitivã *starea de calm"de rela;are' &e asemenea" c)nd pl)ng sau sunt furioºi" copiii pot apela laadulþi pentru liniºtire" în acest caz utiliz)nd ca strategie de reglareemoþionalã cãutarea aDutorului din partea adulþilor'

Alt e;emplu de strategie emoþionalã prin care se modificã emoþia negativãºi nu prolema care a contriuit la declanºarea ei se referã la implicarea copiilor în activitãþi recreative sau activitãþi preferate' Cn situaþia în care copiii sunt

supãraþi" ei pot merge împreunã cu adulþii la sport *înot" aschet" cãlãrit" tenis"se pot Duca pe calculator sau se pot uita la desenele lor preferate'>9


33/109

F altã strategie de reglare emoþionalã este angaDarea în activitãþi domestice'#opiii învãþã de la adulþi cã atunci c)nd sunt supãraþi" pot face curat în casã" pot aranDa hainele în dulap" pot aranDa Ducãriile în cutii sau pe rafturi" etc'

#ercetãrile indicã faptul cã în Durul v)rstei de = ani copiii încep sãaprecieze muzica' Aceastã preferinþã a copiilor pentru muzicã poate fie;ploatatã ca “instrument! în reglarea emoþionalã' #opiilor triºti li se poate

pune muzicã ritmatã" celor furioºi muzicã clasicã sau lentã" iar celor agitaþisau hiperactivi muzicã lentã'

&e asemenea cercetãrile indicã faptul cã nu se recomandã folosiream)ncatului ca strategie de rezolvare a emoþiilor negative" deoarece aceasta

prezintã un factor de risc pentru dezvoltarea ulterioarã a tulurãrilor dealimentaþie *anore;ie" ulimie' &acã un copil va fi învãþat cã m)ncarea e orecompensã" ulterior" în situaþii intense de stres" el va apela la m)ncare

pentru neutralizarea emoþiilor trãite'

Sumariz)nd" putem afirma cã diferenþa dintre cele douã tipuri de strategiide reglare emoþionalã prezentate" rezolvarea prolemei ºi strategiileemoþionale" constã în rolul comportamentelor de reglare emoþionalã' Cncadrul primei categorii de strategii" rolul comportamentelor este de a rezolva

prolema" deoarece prin eliminarea acesteia" va dispãrea ºi emoþia negativãdeclanºatã' Cn cea de1a doua categorie de strategii *strategiile emoþionale"rolul comportamentelor este de a modifica emoþia negativã fãrã a se încercaschimarea situaþiei'

Strate!iile co!niti"e reprezintã metode de neutralizare a emoþiilor negative prin evaluarea cognitivã a situaþiei dintr1o altã perspectivã'Situaþiile ce contriuie la declanºarea emoþiilor negative ºi care nu pot firezolvate comportamental" pot fi evaluate sau interpretate diferit'

Astfel" un copil de = ani ºi < luni" cãruia îi este fricã de apã" poate Dustificarefuzul de a intra în apã prin faptul cã “i se udã slipul! % aceastã strategie senumeºte raþionalizare ºi implicã oferirea de argumente raþionale pentruanularea emoþiilor" în cazul de faþã frica'

#opiii cãrora le este fricã de inDecþii" îºi pot spune cã “nu poate sã doarãaºa de tare! % strategia se numeºte minimizare, ºi presupune micºorareaefectului sau impactul evenimentului neplãcut'

Cn situaþii de competiþie *de e;emplu o competiþie sportivã" copilul poate fi învãþat de adulþi sã redefineascã o situaþie în care s1a aflat “pe loculdoi!" spun)ndu1ºi de e;emplu cã" deºi s1a clasat doar pe locul doi" a fostsingurul care nu a triºat în timpul cursei sau cã a fost primul dintre copiii deaceeaºi v)rstã cu el care au participat la concurs' &e asemenea"educatoarea îi

poate spune unui copil care la serarea de sf)rºit de an a încurcat un vers din

poezie" cã a avut o intonaþie frumoasã" sau îi poate lãuda prezenþa de spiritºi continuarea “cu mult curaD! a poeziei'>8


34/109

Aceste strategii presupun insistarea ºi scoaterea în evidenþã a altor aspecte dec)t cele care declanºeazã emoþii negative'

Strategiile de reglare emoþionalã prezentate mai sus" se dezvoltã pringhidarea directã a copiilor de cãtre adulþi' Adulþii îi aDutã pe copii sã facã faþãsituaþiilor supãrãtoare" arãt)ndu1le diverse modalitãþi de reglare emoþionalã ºi

veraliz)nd în permanenþã modul de aplicare a acestora" pentru ca ulterior copiiisã le interiorizeze ºi sã le aplice spontan" în funcþie de situaþia înt)lnitã' #opiiiau nevoie de ghidare în alegerea ºi aplicarea strategiilor de reglare emoþionalã"deoarece aia la v)rsta de =1/ ani încep sã îºi dezvolte capacitatea de autocontrolnecesarã pentru aplicarea acestora' &e aceea copiii au nevoie de controlul e;ternal comportamentului lor *e;' indicaþiile adulþilor'

Cm -%i "e+*olt! co$iii abilit!þile "e re1lare emoþional!,

Pãrinþii spriDinã dezvoltarea ailitãþilor emoþionale ale copiilor prin treimodalitãþi

1- 6eacþiile pe care le au la emoþiile e)primate de copii: Bodul în care pãrinþii reacþioneazã la e;primarea emoþionalã a copiilor lor determinãîncuraDarea sau inhiarea e;primãrii emoþiilor viitoare ale acestora'

2- 7odul 4n care pãrinþii 4ºi e)primã propriile emoþii' 6;presivitateaemoþionalã a pãrinþilor devine un model pentru copii' 6;primareaadecvatã a emoþiilor negative de cãtre pãrinte reprezintã pentru copil

un model de a reacþiona la o situaþie dificilã' &e cele mai multe ori"adulþii se tem sã e;prime emoþii negative deoarece considerã cã esteun semn de slãiciune sau cã acest gest nu este acceptat social'

3- Discuþiile despre emoþii' 6;perimentarea unor situaþii emoþionalediferite ºi discuþiile cu pãrinþii aDutã copiii în înþelegerea situaþiilor emoþionale ºi în reacþionarea adecvatã în astfel de situaþii' Bodul încare pãrinþii discutã prolemele legate de emoþii poate transmitespriDinul ºi acceptarea lor ºi poate contriui la conºtientizarea de cãtrecopil a diferitelor stãri emoþionale pe care le e;perimenteazã'

#opiii crescuþi de pãrinþii care promoveazã discuþiile despree;perienþele emoþionale îºi vor comunica propriile emoþii ºi vor manifesta omai unã înþelegere a emoþiilor celorlalþi'

#opiii crescuþi de pãrinþi cred cã emoþiile" în special cele negative" nutreuie discutate deschis" pot induce copiilor ideea ca emoþiile nu treuiee;primate" ceea ce afecteaza capacitatea de reglare emotionalã ºi sãnãtateaemoþionalã a acestora'

Atitudinea pãrintelui faþã de emoþiile copilului ºi cele personale este

motivatã de un mod specific de g)ndire' >=


35/109

#)nd copiii îºi e;primã emoþiile" în special pe cele mai puternice" pãrinþiiîncearcã uneori sã ia responsailitatea aspura lor" în loc sã încerce sã leînþeleagã' &in dorinþa de a1ºi proteDa copiii" pãrinþii nu împãrtãºesc cuonestitate felul în care se simt în mod real sau resping acest suiect în întregime'Astfel" copiii pot înþelege cã emoþiile sunt periculoase ºi nu treuie sã se discute

despre ele' #u toate acestea" sentimentele" at)t cele pozitive c)t ºi cele negative"vor face parte întotdeauna din viaþa noastrã ºi ar fi mult mai ine sã ne învãþãmcopiii c)t ºi pe noi înºine cã nu treuie sã ne fie teamã de emoþiile noastre at)tatimp c)t putem sã le þinem su control ºi sã învãþãm din ele'

Primul pas important în gestionarea comportamentului copilului presupuneînvãþarea" recunoaºterea ºi gestionarea corespunzãtoare a emoþiilor'

At)t copiii c)t si adulþii au nevoie sã ºtie cã e;istã o diferenþã între emoþii ºimanifestarea lor' 6ste firesc ne simþim într1un fel sau altul" sã e;perimentãmemoþii diverseE ele nu sunt une sau rele' #eea ce treuie sã avem în vedere este

faptul cã su impactul lor ne comportãm adecvat uneori" inadecvat alteori'&e e;emplu" este firesc sa fim furioºi dar nu este firesc sã folosim furia cao scuzã pentru cã am lovit pe cineva' Bulþi adulþi nu îºi înþeleg propriileemoþii" tem)ndu1se de acþiunile pe care acestea le implicã' 6i nu admit cãsunt nefericiþi de teamã cã ar treui sã facã o serie de schimãri pe care nusunt pregãtiþi sã le facã" de pildã' Ja nivel suconºtient" ei îºi reprimãemoþiile' Acest tipar riscant al negãrii este preluat ºi de copil'

&e c)te ori nu aþi auzit aceastã situaþie un copil spune “o urãsc pe sorameaQ! iar adultul intervine ºi spune “nu" nu o urãºtiQ noi ºtim cã tu o iueºti

pe sora taQ!Ar fi mult mai sãnãtos sã1i spunem copilului “Pot sã înþeleg c)t de furios

sau c)t de rãnit te simþi în momentul de faþãQ 4u îþi pemit sã o rãneºti pesora ta" aºa cã hai sã vedem ce cale putem gãsi pentru a1þi e;primasentimentele fãrã sã1i rãneºti pe ceilalþi!'

Con"in!erile despre emoþii ale pãrinþilor influnþea*ãde*"oltarea emoþionalã a copilului: Cum

2alidarea emoþionalã se manifestã c"nd pãrintele are con%in&eri prin careacceptã faptul cã toate emoþiile noastre! poziti%e sau ne&ati%e! sunt fireºti! cã ºi copilul are aceleaºi emoþii ca ºi pãrintele! sin&ura diferenþã fiind resursele decare dispunem pentru $una lor &estionare' Aceste convingeri permit pãrinþilor sãaccepte ºi sã foloseascã momentele c)nd copilul trãieºte o emoþie negativã *estefurios" estre trist" dezamãgit ca pe un conte;t de învãþare a modului de gestionare ºisã nu pedepseascã copilul pentru emoþia sa *sã rãspundã cu furie la furia copilului'Halidarea emoþionalã se face su forma traducerii în cuvinte a stãrii emoþionale

citite pe faþa sau din acþiunile copilului' >>


36/109

E8&+l$) un copil se pl)nge cã nu poate sã facã cevaEBesaD de validare emoþionalã1- „are sã-þi fie dificil! observ cã e"ti supãrat. #e ai putea sã faci

pentru a te simþi altfel$%.

#e învaþã copilul prin validarea emoþionalãM1- cã emoþiile noastre sunt normale ºi fireºti ºi cã ne aDutã sã ne adaptãm

mediului'2- cã a trãi o anumitã emoþie nu înseamnã cã suntem Grãi! sau cã Gavem

proleme!'3- sã e;prime emoþiile fãrã sã îi fie ruºine sau fãrã sã se simtã vinovat'

BesaD de invalidare emoþionalã1- „&itã-te la el, pl'nge ca un bebelu".%2- „u mai pl'nge, nu ai nici un motiv, dacã vrei sã pl'ngi îþi dau eu

imediat un motiv.%3- „#e e"ti fetiþã$ bãieþii nu pl'ng%4- „u e"ti bun de nimic%5- „*"ti at't de sensibil%6- „imic nu te mulþume"te niciodatã.%7- „+ã faci de ru"ine.%

#e învaþã copilul prin invalidarea emoþionalãM7nvalidarea emoþionalã genereazã risc pentru dezvoltare diverselor

proleme emoþionale *an;ietate" depresie" tulurãri de comportamentdeoarece favorizeazã apariþia unor convingeri nesãnãtoase" de tipul1- G4imãnui nu1i pasã de cum mã simt cu adevãratQ!2- G4imeni nu treuie sã afle cum mã simt eu cu adevãratQ!3- G&acã te simþi aºa înseamnã cã eºti rãu sau ai o prolemãQ!7nvalidarea emoþionalã se manifestã atunci c)nd ignorãm" minimalizãm

emoþia copilului sau îi spunem noi cum ar treui sã se simtã' &eoarece de fiecaredatã emoþiile noastre sunt corecte ºi reale" unele dintre ele dor' Autoreglareaemoþionalã înseamnã sã fii capail sã schimi modul în care te simþi'

Con*in1eri "e ba+! ale atore1l!rii emoþionale

Autoreglarea emoþiilor este diferitã de negarea sau evitarea emoþiei' 6stenesãnãtos sã negi emoþia de durere la pierderea cuiva sau sã o transformiîntr1o emoþie de indiferenþã' Sã schimi modul în care te simþi înseamnã sãtrãieºti o nouã emoþie" diferitã'

5rmãtoarele convingeri au rolul de oferi spriDin în efortul de management al

propriilor emoþii' Se poate reveni la aceastã listã dacã oservãm cã emoþianoastrã creºte în intensitate indiferent de ceea ce facem ºi ne este greu sã o trãim>@


37/109

1. 6moþiile au un scop' >e aDutã sã reacþionezi rapid" sã te proteDezi" sãînveþi ºi adaugã culoare ºi energie vieþii de zi cu zi'

2. Pentru a putea sã serveascã scopurilor pentru care ele au fost create ºi puse în viaþa oamenilor" emoþiile treuie trãite pe deplin ºi acceptate'

3. 6vitarea emoþiilor are efecte parado;ale cu c)t încerci mai mult sã eviþi

emoþiile sau sã evadezi din ele" cu at)t mai intense ºi de neoprit vor deveni'4. 6moþiile sunt întotdeauna autentice ºi corecte' #eea ce faci cu ele sau

modul în care reacþionezi la ele *cum te g)ndeºti. ce g)ndeºti despreele. cum te comporþi datoritã lor este dureros sau disfuncþional'

5. 6moþiile nu sunt valori' 6le sunt ca ºi pipãitul" gustul" mirosul" vãzul % un mod prin care cunoaºtem ºi e;perimentãm lumea'

6. Cnt)i" treuie sã trãieºti emoþia" Gsã stai în ea!" sã accepþi prezenþa eiºi modul în care ea se e;primã" înainte de a trece la o altã emoþie' Cnt)itreuie sã Gfii aici!" pentru ca apoi sã Gfii acolo!'

7. 6moþiile sunt diferite de acþiuni sau de comportamente' &e e;emplu"dacã te simþi furios" asta nu înseamnã cu necesitate cã vei lovi pecineva' A avea o emoþie nu înseamnã cu necesitate cã ea va conducela o anumitã acþiune'

8. >u eºti diferit.ã de emoþiile tale' #eea ce simþi este doar un aspect*important a ceea ce eºti' 7dentitatea ta" cine eºti tu" nu este acelaºilucru cu ceea ce simþi" cu emoþiile tale'

9. #)nd intensitatea emoþiilor este mare *inima ate puternic" respiraþie

întretãiatã" nod în g)t" nod în stomac" g)ndul cã treuie sã faci imediatceva pentru a schima ce se înt)mplã etc'" emoþiile sunt în cea maimicã mãsurã Gcapaile! sã îþi dea un Gsfat înþelept! ºi util legat deceea ce este de fãcut *cu e;cepþia situaþiilor în care eºti ameninþat.ãfizic direct de un pericol identificail'

10. Autoreglarea emoþionalã necesitã e;erciþiu ºi rãdare' &acãautoreglarea emoþiilor ar fi fost un lucru uºor" cu siguranþã am fi învãþatºi am fi ºtiut cu toþii sã îl facem p)nã acum' #a toate lucrurile importanteºi utile" este nevoie de efort ºi perseverenþã pentru a oþine efecte

duraile'

Instrment "e recnoa%tere %i "escriere a emoþiilor

4umeºte emoþia ºi identificã modul în care ea se e;primã unde ºi cum osimþi în corpul tãu *modificarea respiraþiei" a ãtãilor inimii" temperaturã"transpiraþie" flu; sangvin etc'" ce g)nduri însoþesc emoþia" ce anume dinmediu a crescut proailitatea apariþiei emoþiei sau a intensificat1o *conte;t

declanºator" comportamentele prin care se e;primã emoþia *ce faci" ce seînt)mplã dupã aceea *ce consecinþe are emoþia'

>,


38/109

Identificã emoþia numeºte#o

Cum se e)primã emoþiala ni"elul corpului

G(nduri despre emoþie

Conte)t declanºator

Comportamente

Ce se 4nt(mplã dupã

6ecomandãri pentru menþinerea sãnãtãþii emoþionaleSãnãtatea emoþionalã este rezultatul unui set de ailitãþi sau competenþe

emoþionale do)ndite prin învãþare pe parcursul vieþii' Sã fii sãnãtos

emoþional înseamnã sã fii autonom" sã ai ailitatea de a face faþã lasituaþiile cotidiene de stres" sã recunoºti ºi sã e;primi emoþiile" sãinteracþionezi eficient cu ceilalþi" sã fii autoeficient'

Pentru optimizarea ºi menþinerea sãnãtãþii tale emoþionale poþi sãe;ersezi ºi sã acorzi atenþie" în fiecare zi" emoþiilor'

1• Identificã emoþiile 4n propriile manifestãri fi*iolo!ice0 dispo*iþii ºi !(nduri:

2• Identificã emoþiile pre*ente la alþi oameni:3• Dã nume emoþiilor ºi recunoaºte "arietatea trãirilor emoþionale:4• E)primã#þi adec"at emoþiile ºi ne"oile tale !enerate de emoþii:5• 6ecunoºte diferenþele indi"iduale 4n e)primarea aceleiaºi emoþii:6• 6ecunoaºte diferenþa 4ntre emoþiile oamenilor aflaþi 4n aceeaºi

situaþie: &acã emoþiile ar fi detereminate de stimuli e;terni" atuncitoþi oamenii în aceeaºi situaþie" ar avea aceeaºi emoþie'

7• ?umeºte cau*ele emoþiilor: &e e;emplu" “Sunt nemulþumit cã iuitanu1mi z)meºte c)nd ne înt)lnimQ!" nu reprezintã cauza realã aemoþiei pentru cã nu toatã lumea este nemulþumitã într1o astfel desituaþie' #auza realã este faptul cã persoana ºi1ar dori foarte mult caiuita sã1i z)meascã atunci c)nd se înt)lnesc" iar acest lucru nu seînt)mplã' 4umirea adecvatã a cauzelor emoþiilor ar fi “Suntnemulþumit atunci c)nd iuita nu1mi z)meºte" pentru cã mi1aº dorifoarte mult ca ea sã1mi z)meascã atunci c)nd ne întalnimQ!E

8• Acceptã e)perienþa at(t a emoþiilor plãcute0 c(t ºi a celor neplãcute:

9• Identificã sc$im&area opiniei ºi a punctelor de "edere a uneipersoane o datã cu sc$im&area trãirii emoþionale:

10• Identificã rolul emoþiilor 4n orientarea atenþiei spre diferiteaciti"itãþi sau stimuli:

11• Acceptã trecerea de la o emoþie la alta:12• Implicã#te 4n de*"oltarea propriilor emoþii care sunt stenice ºi

4þi oferã &eneficii:>/


39/109

7odul 4n care pãrinþii 4nþele! rolul emoþiilor 4n "iaþa lor ºi acopiilor lor influenþea*ã foarte puternic reacþiile lor emoþionale ºi 4nprincipal modul 4n care ei reacþionea*ã la emoþiile copilului:

Bodul în care pãrinþii interpreteazã trãirile lor emoþionale ºi reacþiile fizice care

însoþesc emoþiile influenþeazã modul în care ei se raporteazã at)t la emoþiile personale

c)t ºi la cele ale copiilor lor' 7nterpretarea catastroficã a emoþiilor ºi reacþiilor careînsoþesc emoþiile conduc la patologizarea lor “ ceva rãu mi se înt)mplã" este ceva în

neregulã cu mine" nu ar treui sã mã simt aºa“ ceea ce conduce inevitail la negarea

emoþiilor ºi a rolului pe care acestea îl au în viaþa noastrã' #opiii învaþã astfel cã

emoþiile sunt periculoase ºi nu treuie sã se discute despre ele'

'ina0 ruºinea0 5ena de a trãi anumite emoþii se lea!ã de credinþa cã opersoanã nu ar tre&ui sã simtã unele emoþii:

Pãrinþii care au astfel de credinþe Geste în neregulã dacã mã simt aºa" mi1e ruºine de modul în care mã simt" nu vreau ca ceilalþi sã ºtie modul real încare mã simt! mascheazã adevãrate emoþii ºi oferã copiilor o imagine falsãasupra modului în care se simt' #opiii învãþã astfel sã le fie ruºine de modulîn care se simt ºi sã disimuleze diverse stãri emoþionale ceea ce reprezintãun factor de risc pentru sãnãtatea lor emoþionalã deoarece vor învãþa sã1ºisuprime adevãratele emoþii sau sã1ºi distragã atenþia de la ele'

Credinþa cã emoþiile ne!ati"e sunt incontrola&ileG&acã mã las sã simt aceste lucruri mi1e teamã cã voi pierde controlul"

mi1e teamã cã nu voi reuºi sã îmi controlez emoþiile" mi1e teamã cã dacã am

aceste emoþii voi aDunge sã îneunesc!' Pãrinþii care au aceste credinþe suntmult mai tentaþi sã evite ºi sã nege rolul funcþional al emoþiilor'

Supremaþia raþionalului # supraestimarea raþiunii ºi lo!icii tre&uiesã fim raþionali0 sã nu ne lãsãm duºi de "al<

G6ste important pentru mine sã fiu rezonail ºi practic dec)t sensiil ºideschis faþã de emoþiile mele!1o astfel de convingere inhiã e;primareaemoþionalã" validarea" acceptarea" înþelegerea propriilor emoþii care urmeazãtrãirii diverselor e;perienþe emoþionale' Studiile aratã cã aceste convingeri care

pun accent pe raþiune ºi suestimeazã rolul emoþiilor se leagã direct dedezvoltarea tulurãrilor de an;ietate ºi depresie ºi prezintã un risc mare pentru olile cardiovasculare" cancer" astm' ,rossarth1BaticeK" $astiaans" et al'" 93?E,rossarth1BaticeK" Lanazir" et al'" 93?E Sch:artz" 99?' Pãrinþii care au astfelde convingeri riscã sã ignore nevoile emoþionale ale copilului lor" nevoia devalidare emoþionalã ºi de e;primare a afecþiunii faþã de copil'

Acceptarea propriilor emoþii: Pãrinþii care1ºi acceptã propriile emoþiimanifestã într1o micã mãsurã tendinþa de a le inhia'

6uminaþia ca strate!ie de re!lare emoþionalã: Pãrinþii care rumineazãcred cã astfel ei se pregãtesc pentru a face faþã la ce e mai rãu ºi vor gãsi o>1


40/109

soluþie la prolemele cu care se confruntã *Nells" 99?' Cn realitate"ruminaþia reflectã o lipsã a acceptãrii propriilor emoþii ºi este un factor derisc pentru dezvoltarea tulurãrilor emoþionale *an;ietate" depresie' 7temicare pun în evidenþã uþilizarea ruminaþiei

“#)nd mã simt la pãm)nt" stau singur ºi mã g)ndesc mult la c)t de rãu mã

simt" Adesea îmi spun % ce este în neregulã cu mineM Bã centrez foarte mult pe emoþiile mele ºi pe senzaþiile fizice pe care le am!#opiii pot învãþa de la pãrinþi sã foloseascã ruminaþia ca strategie pasivã

de reglare emoþionalã'

6ecomandãri pentru pãrinþi'alidaþi emoþiile copilului:6;primaþi adecvat emoþiile negative oferindu1i copilului modele

adecvate de gestionare a lor'

olosiþi momentele în care copilul trãieºte o emoþie negativã ca pe unconte;t de învãþare ºi e;ersare a ailitãþilor de reglare emoþionalã'

E"itaþi sã rãspundeþi cu o emoþie ne!ati"ã la emoþia ne!ati"ã acopiilor' #opiii ca ºi adulþii au aceleaºi emoþii" dar mai puþine resurse de ale face faþã corespunzãtor'

ncura5aþi copiii0 oferind 4ntãriri po*iti"e ori de c(te ori aceºtia aufãcut faþã unei situaþii frustrante0 preci*(ndu#le e)act ceea ce au fãcut'

GBaria" am oservat cã îi spui 7oanei ori de c)te ori doreºti sã fii lãsatã

singurã' $ravo þieQ !

CncuraDarea ºi întãrirea unor comportamente adecvate promoveazãrealizarea a c)t mai multe comportamente pozitive de cãtre copii'

Implicaþi copiii 4n acti"itãþi artistice -picturã0 colorat.:Herificaþi ceea ce picteazã sau coloreazã copiii ºi întreaþi1i ce anume

fac' &acã încep sã vã descrie un eveniment" un vis sau o emoþie simþitã"ascultaþi1i cu atenþie ºi oferiþi1le feedacK prin utilizarea unor cuvinte

precum “îhî!" “înþeleg! sau “ºi apoiM!' Fferiþi copiilor oportunitatea sã vã

spunã ceea ce simt sau g)ndesc fãrã a le pune prea multe întreãri'

#u copiii care sunt frustraþi" furioºi sau iritaili treuie sã se lucreze pentru e;primarea at)t veralã" c)t ºi nonveralã a emoþiilor trãite de ei'

ADutaþi copiii sã gãseascã soluþii prin care sã se liniºteascã atunci c)ndsunt furioºi

#opiii pot fi învãþaþi prin ghidaD ºi modelare sã îºi controleze stãrile defurie' &eci aceºtia îºi pot controla stãrile de furie prin apelarea la aDutorulunui adult" dar ºi prin îndepãrtarea de sursa care le provoacã furia'

>2


41/109

CAPITOLUL II

PSI@OEDUCAÞIA

TULBURÃRILOR DE ANXIETATE LA COPIIªI ADOLESCENÞI

II:8: AN2I3TAT3A D3 S3PARAR3Ce este %i cm se mani)est! an#ietatea "e se$arare,

6ste normal uneori ca un copil sã se simtã an;ios sau nesigur atunci c)ndeste separat de pãrinþi sau de persoanele care îl ingriDesc' &e cele mai multeori însã an;ietatea de separare dispare pe mãsurã ce copilul creºte ºi devineîncrezãtor' &acã an;ietatea de separare persistã ºi dupã v)rsta de cinci ani ºi

începe sã1i afecteze viaþa *de e;emplu" refuzã sã iasã din raza de viziilitatea pãrinþilor" copilul poate avea o tulurare de an;ietate de separare care semanifestã printr1o teamã e;ageratã c)nd este sau se aºteaptã sã fie în afaracasei sau fãrã persoanele dragi lui *pãrinþii sau persoanele ce1l îngriDesc'

Simptomul central în an;ietatea de separare este frica excesi%ã ºi nerealistã de separare! simultan cu anticiparea unor consecinþe ne&ati%eale separãrii de fi&ura principalã de ataºament a copilului'

Simptomele principale constau în 4n!ri5orãri e)cesi"e privind potenþialevãtãmãri ale propriei persoane *de e;emplu" teama de a fi rãpit sau ale

persoanei de referinþã *de e;emplu" accident de maºinã" oalã" coºmaruricu tematica separãrii precum ºi simptome somatice *dureri de cap" vãrsãturi"dureri adominale' #opiii cu astfel de simptome e"itã situaþiile care duc lasepararea de persoanele de referinþã sau de locul de siguranþã'

Comportamentele de e"itare cele mai frecvente sunt refuzul de a mergela grãdiniþã. ºcoalã" de a sta singur" de a dormi singur" de a se Duca singur saude a merge la petreceri sau evenimente sociale cu alþi copii în afara casei'(eacþiile copiilor la separarea de pãrinþi sau mediul sigur *casã pot fi foarteintense crize de pl)ns e;cesiv" rugãminþi" þipãt" reacþii de furie intense" cu

scopul de a evita situaþiile percepute ca fiind ameninþãtoare'

6eacþia pãrinþilor de acceptare a e"itãrii 4ntãreºte rãspunsul de an)ietate de separare:>3


42/109

C(t de frec"entã este an)ietatea de separarePrevalenþa an;ietãþii de separare este de =@ p)nã la =@ pentru copii ºi

de '3@ 1 2"/@ în r)ndul adolescenþilor' /@ dintre copii manifestã însã preocupãri privind separarea ?-@ dintre aceºtia au preocupãri privindsiguranþa personalã ºi posiilele accidente" 2-@ dintre ei manifestã teama de

a fi singuri iar ?@ simt fricã de a dormi singuri'>eama copilului de a fi sau de a dormi singur este prezentã ºi în altetulurãri" cum ar fi tulurarea de atenþie cu hiperactivitate'

Care este "(rsta de de&ut a an)ietãþii de separareAn;ietatea de separare deuteazã cel mai frecvent în perioada de v)rstã


43/109

Cn mod frecvent" anxietatea de separare este comor$idã cu depresia" .=dintre copiii cu depresie manifest)nd ºi an;ietate de separare'

&e asemenea" refuzul ºcolar este foarte frec%ent asociat cu anxietateade separare"


44/109

Teama de a$andon apare în conte;tele în care nu este prezent adultul" cumar fi ºcoala" activitãþile e;traºcolare" petrecerile sau dormitul în altã parte'7zolarea socialã devine o consecinþã a comportamentelor de evitare" întãrite decãtre pãrinte' Acasã" teama de aandon se manifestã dacã copilul este lãsat îngriDa unei alte persoane" c)nd pãrintele" de pildã" pleacã în delegaþie'

Teama de $oalã1 m$olnã%ire ºi reacþiile somatice la separare sunt foartefrecvente la copii' Simptomele somatice apar ca rãspuns la anticiparea separãriiºi scad c)nd pãrintele revine în preaDma copilului' 5neori" simptomele somaticeau ca funcþie atragerea atenþiei ºi am)narea separãrii' >eama de îmolnãvireeste asociatã cu senzitivitatea pentru an;ietate ºi frica de consecinþelesenzaþiilor fizice *e;' pierderea controlului' (eacþiile somatice activate deanticipararea separãrii de pãrinte" de teama a fi singur sau aandonat" determinãreacþii de an;ietate ºi activeazã comportamentele de siguranþã *nevoia de pro;imitate fizicã cu pãrintele sau persoana de referinþã sau dependenþa desemnalele de siguranþã' Prezenþa simptomelor fizice" indiferent de funcþia lor"scade sentimentul de control ºi creºte frica de separare'

n!ri5orãrile pri"ind consecinþele ne!ati"e ale unor e"enimenterepre*intã de asemenea simptom 4n an)ietatea de separare'

CngriDorãrile cele mai frecvente privesc vãtãmarea personalã *dee;emplu" a fi rãpit" omor)t sau aandonat sau a celorlalþi *de e;emplu"moarte" accidente grave'

Comportamentele de si!uranþã repre*intã mi5loace de c(ºti!are a

controlului personal 4n situaþii ameninþãtoareAceste comportamente îl aDutã pe copil sã se simtã în siguranþã în conte;te

percepute de el ca fiind provocatoare de an;ietate' #omportamentele desiguranþã au o funcþie utilã ºi pot fi considerate adecvate din punct de vedere aldezvoltarii" însã utilizate e;cesiv menþin an;ietatea de separare'

Cele mai )rec*ente com$ortamente "e si1ranþ! ale co$iilor4

Persoaneanimale ocuri O&iecte Acþiuni

Adultul de #asaE Jumina de noapteE Sun.chem pãrinteleEreferinþã.pãrinteleE #asa rudelorE GPãturica! de somnE #er promisiuni(udeE #asa celui mai un ucãria specialãE specificeESora.frateleE prietenE #artea specialãE Cl urmez peste totAnimalul preferatE #amera pãrinþilorE Alimente.ãuturiE pe pãrinte" ca o#el mai un #amera fraþilorE Gumrã!E

prietenE Jocurile familiare &orm cu cinevaProfesorE apropiatE

Stau cu profesorulE

Bã implic înactivitãþi favorite


45/109

De*"oltarea an)ietãþii de separare F Cum ºi de ce apare>eama de separare este o reacþie normalã care apare de la v)rsta de @

luni ºi are un "(rf la 8>#82 luni se manifestã prin pl)ns la separarea deadult' >eama. frica de strãini este o reacþie diferitã ce apare în Durul v)rsteide < luni ºi se manifestã prin pl)ns" fricã" comportamente de evadareE are un

v)rf în Durul v)rstei de 2 luni'&iferenþa dintre cele douã este cã teama de separare reprezintã o formãde protest" în timp de an;ietatea de strãini este mai degraã o reacþie defricã' Aceste reacþii apar frecvent la copii" dar în Durul v)rstei de /1? ani se

poate pune un diagnostic clinic de an;ietate de separare' >eama de separare poate persista cu intensitate scãzutã sau moderatã p)nã la v)rsta de emperamentul Guºor! se caracterizeazã prin adaptailitate crescutã ºi semanifestã la apro;imativ -0@ dintre copii' >emperamentul Gdificil! ºi celGgreu de urnit! se caracterizeazã prin reactivitate negativã ºi se manifestã la?@12=@ dintre copii' >emperamentul cu risc pentru an;ietatea de separarese manifestã prin emoþionalitate negativã ºi ailitãþi scãzute de control

atenþional ºi emoþional *capacitatea scãzutã de distragere a atenþiei de lastimulii ameninþãtori ºi de autoreglare emoþionalã'

@>


46/109

In$i&iþia comportamentalã este un indicator relevant" mai ales înan;ietatea de separare" ºi se manifestã printr1o stare de fricã" precauþie"iritailitate" dependenþã de adult" retragere faþã de conte;tele.situaþiilestrãine" nefamiliare" cãutarea siguranþei prin apropierea de persoanele dereferinþã' Apro;imativ 20@ dintre copiii cu v)rsta de 2 ani manifestã o

inhiiþie comportamentalã crescutã'7nteracþiunea dintre "ulnera&ilitatea &iolo!icã a copilului" caracterizatã prin

inhiiþie comportamentalã ºi senzitivitate faþã de an;ietate ºi "ulnera&ilitateapsi$olo!icã0 caracterizatã prin e;perienþe de înv�

117130038 ghid anxietate copii amp tineri

Documents