1161154653 stand ordin101 cmaternal

8/9/2019 1161154653 Stand Ordin101 CMaternal

1/99

Ordin nr. 101/2006din 15/03/2006

privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal i aGhidului metodologic de implementare a acestor standarde

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 26/05/2006

n temeiul prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernuluinr. 12/2001 privind nfiinarea Autoritii Naionale pentru Protecia Copilului i Adopie, aprobat i

modificat prin Legeanr. 252/2001 , cu modificrile ulterioare, i ale art. 5 alin. (5)din Hotrrea Guvernuluinr. 1.432 /2004 privind atribuiile, organizarea i funcionarea Autoritii Naionale pentru Protecia Drepturilor Copilului,

secretarul de stat al Autoritii Naionale pentru Protecia Drepturilor Copiluluiemite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprob Standardele minime obligatorii pentru centrul maternal, precumi Ghidul metodologic de implementare a acestor standarde, prevzute n anexele nr.1 i 2*) care fac parte integrant din prezentul ordin.

___________ *) Anexele nr. 1 i 2 se public ulterior n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,

nr. 458 bis n afara abonamentului, care se poate achiziiona de la Centrul pentrurelaii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureti, os. Pandurinr. 1.

Art. 2. - La data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abrog Ordinulsecretarului de stat al Autoritii Naionale pentru Protecia Copilului i Adopienr. 87/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 736 din 16 august 2004.

Secretarul de stat al Autoritii Naionale pentruProtecia Drepturilor Copilului,

Bogdan Adrian Panait

Bucureti, 15 martie 2006. Nr. 101.


2/99

Anex

din 15/03/2006 cuprinznd Anexele nr. 1 i 2 la Ordinul secretarului de stat al Autoritii Naionale pentru Protecia Drepturilor Copilului nr. 101/2006 privind aprobarea Standardelor

minime obligatorii pentru centrul maternal i a Ghidului metodologic de implementarea acestor standarde

ANEXA Nr. 1

STANDARDE MINIMEobligatorii pentru Centrul maternal

Centrul maternal, denumit n continuare CM, este un serviciu pentru prevenireaseparrii copilului de prinii si, de tip rezidenial, organizat pe model familial, a

crui misiune este de a permite formarea, meninerea i ntrirea legturilor familiale, precum i sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilitilor parentale.Beneficiarii direci ai centrului maternal sunt cuplurile mam-copil, precum i

gravida n ultimul trimestru de sarcin, n situaii de risc n ceea ce privete separareacopilului de familia sa, cum ar fi de exemplu:

mame cu copii nou-nscui, cu risc de abandon (n general mame singure, mameminore, mame provenind din familii marginalizate, srace etc.);

mame cu copii care temporar nu (mai) au locuin sau/i care se confrunt cu mari probleme (financiare, profesionale, relaionale) fiind n imposibilitate de a rspundecorespunztor nevoilor specifice ale copilului.

Direciile generale de asisten social i protecia copilului, denumite ncontinuare DGASPC, precum i organizaiile neguvernamentale, denumite ncontinuare ONG, pot nfiina centre maternale pe probleme specifice n conformitatecu nevoile concrete ale judeului/sectorului municipiului Bucureti, respectndstandardele minime obligatorii prezente, precum i alte standarde corespunztoare problemei respective, de exemplu:

gravide sau mame cu vrsta sub 18 ani; mame i copii aflai pe strad sau tinere foste copii ai strzii cu copii; mame i copii victime ale violenei n familie sau numai copilul victim a

violenei n familie ori a abuzului, neglijrii i exploatrii; cuplu mam-copil inclus ntr-un program de restabilire a legturii familiale, dup

ce copilul a avut o msur de protecie.


3/99

Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare, n mod particular, cuurmtoarele documente:

1. Standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidenial;2. Standardele minime obligatorii privind centrul de pregtire i sprijinire a

reintegrrii sau integrrii copilului n familie;3. Standardele minime obligatorii privind centrul de consiliere i sprijin pentru prini i copii;4. Standardele minime obligatorii pentru managementul de caz n domeniul

proteciei copilului.Standardele sunt grupate pe urmtoarele arii de interes:Locul centrului maternal n sistemul judeean/local de servicii

1. Locul centrului maternal n sistemul judeean/local de serviciiAsistena cuplurilor mam-copil (copii) n centrul maternal2. Admiterea n centrul maternal

3. Program personalizat de intervenie4. Managementul de caz la nivelul centrului maternalDomenii de intervenie

5. Gzduirea, ambientul i asigurarea hranei5.1. Amplasamentul i amenajarea interioar5.2. Msurile de siguran i securitate5.3. Condiii de locuit5.4. Asigurarea hranei6. Educaia i consilierea beneficiarelor 7. Integrarea social i profesional8. Meninerea strii de sntate9. ncetarea rezideneiManagementul centrului maternal

10. Proiectul instituional11. Managementul resurselor umane11.1. Structura i atribuiile personalului11.2. Formarea personalului11.3. Comunicarea intern i munca n echip11.4. Supervizarea profesionalProtecia mpotriva abuzurilor

12. Protecia mpotriva abuzurilor

LOCUL CENTRULUI MATERNAL N SISTEMUL JUDEEAN/LOCAL DESERVICII

Standardul 1 Locul in sistemul judetean/local de servicii


4/99

Centrul maternal este infiintat si functioneaza in conexiune cu alte serviciisociale din comunitate sau/si judet/sector al municipiului Bucuresti, care aumisiuni complementare.

Rezultat Fiecare mama beneficiara si fiecare membru al echipei de personal dintr-un

centru maternal cunosc institutiile si serviciile din comunitate cu care secolaboreaza in activitatile din timpul rezidentei si dupa parasirea centruluimaternal. Cuplul mama-copil beneficiaza de asistenta complementara.Centrul maternal are o prezentare schematica a sistemului de servicii socialein care se precizeaza clar locul pe care il ocupa si cu ce alte servicii serelationeaza.

Cerinte de implementare a Standardului 1

1.1. Cartografierea serviciilor existente intr-o unitate teritoriala si specificarea

relatiilor dintre ele (sau prezentarea schematica a sistemului de servicii) este inresponsabilitatea consiliilor judetene/locale ale sectoarelor municipiului Bucuresticare aplica o strategie coerenta in domeniul social. Precizand care este locul CM inaceasta schema se asigura accesul personalului si al beneficiarilor la o viziune deansamblu asupra sistemului.

1.2. Coordonatorul CM se asigura ca reprezentarea locului CM in schema de servicii estecorecta, reactualizata.

1.3. Schema sistemului de servicii cu precizarea locului ocupat de CM se afiseaza intr-un locaccesibil mamelor beneficiare si personalului din centru.

1.4. Coordonatorul CM organizeaza anual si ori de cate ori este nevoie o sedinta de lucrucu personalul pentru a face cunoscuta evolutia sistemului de servicii in care seincadreaza CM si pentru a asigura cunoasterea relatiilor de colaborare de catre totimembrii echipei.

1.5. Este obligatorie prezentarea locului CM in sistemul de servicii fiecarui nou angajat,odata cu inceperea activitatii in centru.

1.6. Personalul este pregatit sa ofere mamelor toate informatiile legate de celelalteservicii din sistem si de modalitatea in care pot fi contactate direct de catre mame,in mod autonom pe cat posibil.

1.7. Parintii/rudele/alte persoane adulte relevante pentru cuplul mama-copil primesc o listacu serviciile partenere ale CM si indrumari/explicatii in legatura cu acestea. Se acordao atentie particulara serviciilor de care mama poate beneficia dupa iesirea din CM.

1.8. DGASPC/ONG incheie acorduri de parteneriat cu toate serviciile mentionate in schemaau relatii de colaborare cu CM.


5/99

1.9. ONG este obligat sa raporteze la DGASPC ca are infiintat un CM si care este capacitateacestuia.

Indicatorii pentru Standardul 1(I)1 .1. - 1.2. Existena schemei sistemului de servicii, n care este vizualizat locul

ocupat de CM.(I)1 .3.1. Vizibilitatea/accesibilitatea schemei pentru beneficiari, personal icomunitate.

(I)1 .3.2. Mamele cunosc celelalte servicii din sistem de care pot beneficia.(I)1 .4. Reuniunile cu personalul pentru explicarea locului CM n sistem se

desfoar cel puin o dat pe an.(I)1 .7. Lista serviciilor cu precizarea adresei, a numrului de telefon i a persoanei

de contact este disponibil personalului i mamelor. Lista serviciilor cu precizareaadresei, a numrului de telefon i a persoanei de contact este reactualizat permanent.

(I)1 .8. Numrul de acorduri de parteneriat ncheiate cu serviciile din comunitate.ASISTENA CUPLURILOR MAM-COPIL (COPII) N CENTRUL

MATERNAL

Standardul 2 Admiterea in centrul maternalCuplul mama-copil beneficiaza de gazduire, asistenta si suport in cadrulcentrului maternal, pe perioada determinata de timp.

Rezultat Fiecare cuplu mama-copil este primit in centrul maternal intr-un climat careasigura siguranta, respect si respect.

Cerinte de implementare a standardului 2

2.1. Dispozitia de admitere data de directorul general/executiv al DGASPC sau conducerea pentru primirea cuplului mama-copil/gravidei in ultimul trimestru de sarcina in CM seface in baza unui plan de servicii a carui finalitate este prevenirea separariicopilului de mama sa/parintii sai. Planul de servicii este in responsabilitateaasistentului social de la nivelul serviciului public de asistenta sociala/persoanei cuatributii in asistenta sociala de la nivelul comunitatii din care provine mama/gravida.In cazul in care situatia cuplului mama-copil/gravidei nu este cunoscuta asistentuluisocial/persoanei mentionate anterior, DGASPC/ONG este obligat sa ia legatura cu acestasi sa solicite intocmirea unui plan de servicii.

2.2. In cazul in care mama/gravida este minora, admiterea acesteia in CM se face in baza unhotarari de plasament emisa de comisia pentru protectia copilului sau instanta judecatoreasca, conform legii, iar admiterea copilului (copiilor) prin dispozitie adirectorului general/executiv al DGASPC, respectiv de conducerea ONG. In acest caz,managerul de caz din cadrul DGASPC/ONG intocmeste un plan individualizat de protec pentru gravida minora sau pentru cuplul mama minora-copil.


6/99

2.3. In cazul gravidei minore care are deja o masura de protectie de tipul plasamentului sau plasamentului in regim de urgenta, situatia acesteia va fi reevaluata in noul context invederea transferului in CM - printr-o noua masura de protectie (vezi cerinta 2.2).

2.4. Se recomanda vizitarea CM de catre cuplul mama-copil, inainte de luarea dispozitiei deadmitere, precum si informarea mamei cu privire la drepturile si obligatiile ce-i revin pe perioada rezidentei. Mama este corect informata despre misiunea si metodologia CM.

2.5. Echipa CM detine toate detaliile legate de cuplul mama-copil si planul deservicii/planul individualizat de protectie. Cererea mamei si contractul de rezidenta, precum si hotararea de plasament daca este cazul, fac parte din documentatia care sta labaza intocmirii dosarului familiei rezidente.

2.6. Inainte de primirea in CM a cuplului mama-copil, spatiul individual destinat acestuiaeste amenajat. Este recomandat ca grupul de beneficiari rezidenti in CM sa fieinstiintat de admiterea unui nou cuplu.

2.7. Un membru al echipei CM, desemnat de coordonatorul CM, va insoti cuplul mama-cop primele cateva ore ale gazduirii, astfel incat sa faciliteze acestuia adaptarea inmediul institutional. Este recomandat ca acesta sa prezinte cuplului mama-copil grupulde beneficiari si detalii despre spatiul CM.

2.8. Fiecare CM isi stabileste criterii de admitere in baza standardelor minime obligatorii prezente si a altor acte normative in vigoare, care sunt avizate de directia generala deasistenta sociala si protectia copilului.

2.9. In cazul CM apartinand organizatiilor neguvernamentale, se comunica lunar numarul dlocuri ocupate.

Indicatorii pentru Standardul 2(I)2 .4. - Numrul de cereri de gzduire;- Numr de evaluri;- Numrul de beneficiari raportat la numrul de vizite n CM anterioare admiterii;- Numrul de beneficiare informate cu privire la contractul de reziden i la

drepturile i obligaiile ce-i revin pe perioada rezidenei n raport cu numrul de beneficiare.

(I)2 .5. - Numrul de planuri de servicii/planuri individualizate de protecie nraport cu numrul de cupluri mam-copil primite n CM;

- Numrul de dosare n raport cu numrul de cupluri mam-copil admise n CM.(I)2 .8. Existena criteriilor de admitere i concordana acestora cu legislaia n

vigoare.


7/99

Standardul 3 Programul personalizat de interventieIn cadrul centrului maternal fiecare cuplu mama-copil este ocrotit in baza unui program personalizat de interventie care abordeaza intr-un mod coerent si unitar

componentele legate de: educatia si responsabilitatea mamei in relatia sa cucopilul, asigurarea sanatatii fizice si psihice a mamei si copilului, pregatireareintegrarii familiale si sociale. Acest program se elaboreaza si se pune in practica numai cu acordul mamei si cu participarea sa directa.

Rezultat Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de o interventie personalizata in functiede nevoile identificate la admiterea in centrul maternal adaptata ulterior siaxata pe dezvoltarea autonomiei mamei si pe pregatirea reintoarcerii cupluluimama-copil in mediul familial, in conditii sigure si favorabile dezvoltarii

copilului.Cerinte de implementare a Standardului 3

3.1. Programul personalizat de interventie, denumit in continuare PPI, este elaborat deresponsabilul de caz si personalul de specialitate al CM.

3.2. PPI se elaboreaza in cel mult 2 saptamani de la admiterea cuplului mama-copil in CM.

3.3. La implementarea PPI participa si specialisti din comunitate.

3.4. Responsabilul de caz monitorizeaza implementarea efectiva a PPI si face raportarilecatre managerul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementulcaz in domeniul protectiei copilului.

3.5. PPI este un document scris redactat de comun acord cu mama si cuprinde componentese refera cel putin la: a) relatia mama-copil; b) educatia mamei pentru crestereacopilului; c) pregatirea mediului familial pentru primirea si integrarea copilului si amamei; d) orientarea si pregatirea pentru integrare sociala si profesionala. Fiecarecomponenta are obiective operationale, activitati si rezultate previzionale in intervalede timp determinate, specialisti nominalizati cu atributii clare (atat din cadrul CM,cat si din alte servicii din comunitate), resurse materiale si financiare, proceduri sidate de reevaluare stabilite.

3.6. Coordonatorul CM are obligatia de a desemna personalul de specialitate care sa particila elaborarea si implementarea PPI si de a contacta celelalte servicii cu care CM serelationeaza in vederea nominalizarii celorlalti specialisti cu responsabilitati incadrul programului respectiv.

3.7. Este obligatorie includerea in echipa care elaboreaza si implementeaza PPI aasistentului social din cadrul serviciului public de asistenta sociala sau a persoaneicu atributii in asistenta sociala din comunitatea in care se afla domiciliul mamei, al


8/99

partenerului sau familiei naturale sau largite in care cuplul mama-copil se va integradupa iesirea din CM.

3.8. Elaborarea si re-evaluarea PPI se realizeaza cu acordul mamei si, dupa caz, cuconsultarea tatalui copilului, a bunicilor si a altor persoane importante pentru cuplul

mama-copil.3.9. Re-evaluarea are loc trimestrial sau de cate ori este nevoie, si este consemnata in

dosarul cuplului mama-copil si se avizeaza de coordonatorul CM.

3.10. Furnizarea serviciilor cuprinse in PPI se realizeaza in baza unui contract de rezidentaincheiat intre mama si CM inaintea admiterii. Se recomanda ca durata medie acontractului sa fie de 6 luni.

3.11. In cazul mamei/gravidei minore, contractul de rezidenta este semnat de parintii saureprezentantul legal al acesteia. Pentru mamele/gravidele minore cu varsta peste14 ani, contractul de rezidenta este semnat si de acestea, insa dupa o evaluare siconsiliere psihologica prealabila prin care se urmareste a se stabili daca isi poateasuma respectarea prevederilor cuprinse in contract si semnarea acestuia.

3.12. In cazul gravidei minore cu masura de protectie (situatia mentionata la cerinta 2.3.),dupa nastere se incheie un nou contract de rezidenta, in aceleasi conditii mentionateanterior.

3.13. Pentru serviciile care se ofera in alte structuri din comunitate, DGASPC/ONG arecontracte incheiate cu acestea, valabile pentru toti beneficiarii CM.

Indicatorii pentru Standardul 3(I)3 .1. - 3.2. Numrul de PPI raportat la numrul beneficiarilor.(I)3 .4. Numrul de beneficiari raportat la responsabilul de caz.(I)3 .5. Coninutul PPI respect cele patru componente obligatorii i structura

stabilit pentru fiecare component n parte.(I)3 .8. Mama cunoate coninutul PPI.(I)3 .9. Numrul de re-evaluri ale PPI.(I)3 .10. - 3.13. Numrul de contracte i durata medie a contractelor.

Standardul 4 Managementul de caz la nivelul centrului maternalFiecare cuplu mama-copil din centru maternal, are desemnat un responsabil decaz, care face parte din personalul centrului maternal.

Rezultat Prin aplicarea metodei managementului de caz se realizeaza abordarea profesionista a fiecarui caz in parte, adaptandu-se oferta serviciilor furnizate


9/99

sau facilitate de centrul matern la nevoile concrete ale cuplului mama-copil.


4.1. Responsabilul de caz, denumit in continuare RC, este numit de coordonatorul CM in c

mult 3 zile de la admiterea cuplului mama-copil in CM. Se recomanda numirea acestuiacel mai scurt timp dupa desemnarea/nominalizarea managerului de caz de catre DGASPconform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului. Astfel, manager de caz poate fi: asistentul social de la nivelulserviciului public de asistenta sociala, asistentul social/alt profesionist din cadrulDGASPC sau asistentul social/alt profesionist din cadrul ONG; ultimii doi pot avea inmonitorizare fie planul de servicii (atunci cand acesta este elaborat de persoana cuatributii in asistenta sociala), fie planul individualizat de protectie (in cazulmamelor/gravidelor minore).

4.2. RC participa la elaborarea si monitorizarea planului de servicii/planului individualizade protectie stabilit de managerul de caz impreuna cu echipa CM, conform necesitatilorcuplului mama-copil.

4.3. Ca pregatire, RC este un profesionist cu competente in domeniul asistentei sociale.

4.4. RC verifica saptamanal ca activitatea planificata se desfasoara conform PPI, care este parte integranta a planului de servicii/planului individualizat de protectie.

4.5. RC verifica lunar ca activitatile stabilite in PPI se deruleaza sau cele facilitate deCM conduc la realizarea obiectivelor aferente si informeaza managerul de caz. Dacaconstata modificari determinante in situatia cuplului mama-copil sau a eficienteiserviciilor oferite sau facilitate de CM, RC solicita managerului de caz reevaluarea planului de servicii/planului individualizat de protectie.

4.6. RC are intalniri individuale cu specialistii din CM implicati in implementarea PPI saucu intreaga echipa a CM ori numai cu o parte a acesteia in vederea monitorizariiimplementarii PPI la nivelul CM. RC poate efectua vizite de monitorizare a implementaPPI si prin intermediul specialistilor din afara CM.

4.7. RC are in atributii intocmirea si actualizarea dosarului familiei rezidente in CM.Documentele cuprinse in acest dosar se afla in copie si la managerul de caz.

Indicatorii pentru Standardul 4(I)4 .1. Raportul dintre numrul cuplurilor mam-copil din CM i cel al numirilor

RC.(I)4 .2. Numrul de PPI raportate la numrul RC.


10/99

(I)4 .4. - Gradul de utilizare al serviciilor oferite sau facilitate de CM specificate nPPI;

- Existena n dosarul familiei rezidente n CM a consemnrilor sptmnale fcutede ctre RC.

(I)4 .5. - Numrul de rapoarte lunare cu privire la situaia cuplului mam-copil,

comparativ cu soluiile i obiectivele stabilite n PPI;- Numrul de reevaluri pe fiecare caz n parte.(I)4 .6. Numrul de ntlniri pe fiecare caz n parte dintre RC i membrii/echipa

pluridisciplinar.

DOMENII DE INTERVENIE

5. GZDUIREA, AMBIENTUL I ASIGURAREA HRANEI

Standardul 5.1.Amplasamentul si amenajarea interioaraAmplasamentul si amenajarea interioara a centrului maternal sunt inconcordanta cu nevoile de asistenta ale cuplului mama-copil si ofera un mediucare sa permita derularea programului personalizat de interventie.

Rezultat Cuplul mama-copil locuieste intr-o institutie bine proiectata, dotata siechipata corespunzator nevoilor lui, in conditii de amplasare si deschiderecatre comunitate si serviciile oferite sau facilitate de aceasta.Organizarea si dotarea spatiului favorizeaza implicarea mamei in ingrijireacopilului sau si responsabilizarea ei pentru modul in care copilul sau sedezvolta.

Cerinte de implementare a Standardului 5.1.

5.1.1. Locatia CM este intr-o arie teritoriala care are acces la serviciile oferite decomunitate.

5.1.2. Metodologia de organizare a CM are prevederi clare in ceea ce priveste organizareainterna a spatiilor individuale ocupate de cuplurile mama-copil, a spatiilor igienico-sanitare, a spatiilor comune, de servire a mesei si de petrecere a timpuluiliber, a spatiilor destinate vizitatorilor, a celor destinate activitatilor psihopedagogice, precum si a celor administrative.

5.1.3. Metodologia de functionare a CM prevede existenta unui regulament de ordine inter(in cazul ONG) sau a unor norme interne de functionare (in cazul DGASPC) care sadefineasca responsabilitatile beneficiarilor cu privire la cel putin urmatoareleaspecte: a) raporturile dintre mama si copil, b) relatiile de "buna convietuire",c) comportamente admise/promovate in CM, d) repere ale programului zilnic si e) masprevazute in situatia incalcarii regulamentului/normelor de ordine interioara.


11/99

5.1.4. Metodologia de organizare si functionare a CM, denumita in continuare MOF, preveexistenta unui contract de rezidenta, in doua exemplare, care sa cuprinda cel putinurmatoarele aspecte: a) misiunea CM, b) date de identificare ale partilor semnatareale contractului de rezidenta (beneficiar si coordonatorul CM), c) perioada de

gazduire, d) motivele cererii de gazduire, e) obiectivele asigurarii asistentei incadrul CM si f) responsabilitatile celor doua parti.

5.1.5. CM trebuie sa fie amenajat astfel incat sa corespunda nivelului mediu socio-economal comunitatii in care este amplasat.

5.1.6. Se recomanda ca CM sa nu functioneze in aceeasi locatie cu un serviciu de tiprezidential care este inca functional.

Indicatorii pentru Standardul 5.1.(1)5.1.1. Numrul de servicii comunitare, publice sau private, aflate n aria

teritorial a CM.(1)5.1.2. - Numrul de camere raportate la capacitatea maxim de primire a CM.- Numrul de spaii destinate preparrii i servirii mesei n raport cu numrul

maxim de beneficiari rezideni.- Numrul de birouri destinate personalului n raport cu numrul de angajai.- Existena avizelor i a autorizaiilor de funcionare, n conformitate cu legislaia n

vigoare.(1)5.1.3. - Numrul de contracte de reziden semnate de ctre cliente n raport cu

numrul de cupluri mam-copil rezidente. Numrul de contracte de reziden/an.- Existena reperelor programului zilnic (servirea mesei, programul de vizite,

programul de ieiri).- Numrul de evenimente cu potenial conflictual.- Msurile luate, inclusiv ncetarea acordrii rezidenei, ca urmare a nclcrii

regulamentului de ordine interioar/normelor interne de funcionare de ctre beneficiari.

(1)5.1.4. - Numrul de contracte de reziden n raport cu numrul de cuplurimam-copil beneficiare.

- Numrul de contracte de reziden prelungite, n raport cu numrul anual de beneficiari.

- Numrul de contracte de reziden n raport cu numrul de PPI elaborate.

Standardul 5.2.Masurile de siguranta si securitateIn centrul maternal sunt aplicate masurile de siguranta si securitate legalenecesare pentru asigurarea protectiei clientilor, vizitatorilor si a personalului impotriva evenimentelor si accidentelor cu potential vatamator.


12/99

Rezultat Cuplurile mama-copil, vizitatorii si profesionistii se afla in siguranta incadrul centrului maternal.


5.2.1. MOF contine proceduri de prevenire a situatiilor de risc si de interventie in acestesituatii.

5.2.2. CM detine toate autorizatiile si asigurarile pentru o functionare optima inconformitate cu prevederile legale in vigoare.

Indicatorii pentru Standardul 5.2.

(1)5.2.1. - Numrul de ore de pregtire n vederea acordrii primului ajutor, nvederea informrii asupra procedurilor referitoare la siguran i securitate la care au participat membrii personalului.

- Existena schemelor de evacuare expuse la loc vizibil.- Numrul de ore destinate discutrii regulamentului de ordine interioar/normelor

interne de funcionare cu beneficiarul.(1)5.2.2. - Existena autorizaiilor de funcionare, expuse la loc vizibil.- Coninutul proceselor verbale ntocmite cu ocazia evalurilor n vederea

monitorizrii strii de siguran i securitate a locaiei de ctre personalul specializat.

Standardul 5.3.Conditii de locuitConditiile de locuit ale cuplului mama-copil in centrul maternal suntmentinute in stare buna de functionare.

Rezultat Mama si copilul traiesc intr-un cadru care le ofera acestora un cadrusecurizant si suportiv.


5.3.1. MOF prevede gazduirea pe o perioada determinata, fiind necesare un minim de 6 spindividuale pentru cuplul mama-copil, care sa raspunda nevoii de intimitate afamiliei, precum si spatiu pentru petrecerea timpului liber, spatiu pentru preparareasi depozitarea alimentelor si spatii igienico-sanitare. Se recomanda ca: a) mamele cumai multi copii sa fie gazduite intr-o camera individuala; b) intr-o camera sa fiegazduite cel mult doua cupluri mama-copil si spatiul individual al fiecaruia sa fieclar delimitat.

5.3.2. Spatiile individuale destinate cuplurilor mama-copil sunt utilate in conformitate cunecesitatile adultului si ale copilului: mobilier individual, pat pentru mama, pat pentru copil, dulap pentru haine; utilarea se face in functie de varsta, stare desanatate, stadiu de dezvoltare. Este permisa reamenajarea spatiului individual decatre beneficiar doar cu acordul coordonatorului CM.


13/99

5.3.3. Cuplurile mama-copil vor beneficia de un spatiu destinat petrecerii timpului liber,comun intregului grup de beneficiari si utilat corespunzator.

5.3.4. Contractul de rezidenta semnat la admiterea in CM contine prevederi cu privire la

mentinerea starii de igiena si curatenie in toate spatiile CM, precum si masurile carese iau in caz de nerespectare a acestor prevederi.

5.3.5. CM detine spatii special amenajate care sa permita vizitarea beneficiarilor de catremembrii ai familiei.

5.3.6. In CM exista minim cate o toaleta la 4 adulti beneficiari, dotate cu materiale care permit o igienizare rapida si cu echipamentele necesare in conformitate cu normele invigoare.

5.3.7. Personalul si vizitatorii cuplurilor mama-copil utilizeaza grupuri igienico-sanitareseparate.

5.3.8. CM isi poate organiza, la nevoie, o camera pentru utilizarea sa in scop de izolator.

5.3.9. CM are prevazute spatii destinate pentru spalarea, curatarea, igienizarea si uscarearufariei, conform normelor in vigoare.

5.3.10. MOF prevede un program de reparatii si intretinere/mentinere a starii de igiena si asigurantei in toate spatiile CM.

Indicatorii pentru Standardul 5.3.(I)5 .3.1. - Numrul de spaii (camere) destinate cuplurilor mam-copil n raport cu

capacitatea maxim de primire prevzut a CM.- Numrul de spaii individuale destinate primirii mamelor cu mai muli copii.- Existena spaiilor destinate pstrrii, preparrii i servirii produselor alimentare n

raport cu capacitatea maxim a CM.(I)5 .3.2. - Numrul de paturi pentru aduli n raport cu capacitatea maxim (aduli)

prevzut pentru CM.- Numrul de paturi pentru copii n raport cu capacitatea maxim (copii) prevzut

de CM.(I)5 .3.3. Existena i dotarea spaiilor comune de petrecere a timpului liber.(I)5 .3.4. Msurile luate ca urmare a nclcrii prevederilor contractului de

reziden n ceea ce privete meninerea igienei n CM.(I)5 .3.6. Numrul grupurilor igienico-sanitare n raport cu numrul de beneficiari

prevzui (aduli, copii).(I)5 .3.7. Numrul de grupuri igienico-sanitare n raport cu numrul de salariai.(I)5 .3.10. Existena unui program de meninere i ntreinere a strii de igien a

CM n raport cu normativele n vigoare. Procesele verbale ale controalelor efectuatede instituiile abilitate n acest sens i sanciunile aplicate.


14/99

Standardul 5.4.Asigurarea hraneiIn centrul maternal se asigura beneficiarilor o alimentatie corespunzatoaredin punct de vedere cantitativ si calitativ, care raspunde nevoilor nutritionale ale adultului (femeie adulta, gravida, lauza) si ale copilului

(nou-nascut, sugar, copil cu varsta cuprinsa intre 0-3 ani si, dupa caz, altegrupe de varsta) tinand cont de preferintele acestora.

Rezultat Beneficiarii centrului maternal au o alimentatie sanatoasa si adaptatanevoilor personale. Copiii din centrul maternal au o alimentatie care sa le permita o dezvoltare normo-ponderala, iar pentru nou-nascuti si sugari se promoveaza si sprijina alimentatia naturala a acestora.Mamele gazduite in centrul maternal participa activ la prepararea si servireameselor, insusindu-si deprinderi adecvate unei bune alimentatii.


5.4.1. Meniurile se stabilesc sub coordonarea unui specialist (medic sau asistentadieteticiana), tinand cont de preferintele beneficiarilor, de influenta culturala,astfel incat, sa se asigure o alimentatie in conformitate cu nevoile nutritive alemamelor si copiilor, nevoile de dezvoltare a copiilor si normativele in vigoare.

5.4.2. Meniurile destinate copiilor in colaborare cu mamele acestora.

5.4.3. Alimentele sunt preparate si servite, in spatii special amenajate, de catre mamele beneficiare, asistate de un membru al echipei (bucatar).

5.4.4. In cadrul CM se realizeaza activitati care sa aiba drept scop asimilarea de catre beneficiare a notiunilor despre nutritie si igiena alimentatiei.

Indicatorii pentru Standardul 5.4.(I)5 .4.1. Numrul de fie de monitorizare a creterii i dezvoltrii copiilor existente

la dosarele familiilor beneficiare, n raport cu numrul copiilor gzduii n CM.(I)5 .4.3. Numrul de spaii destinate preparrii i servirii alimentelor n raport cu

numrul de beneficiari.(I)5 .4.4. - Numrul de activiti de informare pe tema nutriiei i igienei

alimentaiei/an.- Numrul de participani la aceste activiti.

6. EDUCAIA I CONSILIEREA BENEFICIARELOR


15/99

Standardul 6 Educatia si consilierea beneficiarelor Centrul maternal sprijina mama, in mod individualizat si personalizat, indemersul de asumare a rolului matern, astfel incat aceasta sa-i poata asiguracopilului o dezvoltare corespunzatoare nevoilor sale afective, sociale,educationale si medicale.

Rezultat Mama isi dezvolta abilitatile de crestere si ingrijire a propriului copil,aflandu-se intr-o stare de confort in asumarea rolului de parinte.


6.1. In conformitate cu PPI, pentru fiecare cuplu mama-copil sunt prevazute activitati casa raspunda nevoilor de informare, educare si consiliere a mamei cu privire la cresteresi educarea copilului.

6.2. Activitatile de educatie si consiliere a beneficiarelor se realizeaza cu privire cel putin la urmatoarele aspecte: a) igiena si ingrijire personala, b) acordarea primuluiajutor, c) nutritie si dieta, d) schema de vaccinari a copilului si e) infectii cutransmitere sexuala, elemente de educatie contraceptiva si sexuala. Se recomanda caaceste activitati sa aiba loc preponderent in cadrul CM.

6.3. Tatal copilului si familia largita sunt incurajati sa participe la activitatile deeducatie si consiliere.

6.4. Personalul adopta o atitudine de valorizare a mamei in rolul sau de parinte, in spiriturespectarii confidentialitatii si a demnitatii cuplului mama-copil.

6.5. Consilierea psihologica si suportul psihologic ale mamei si copilului se realizeaza decatre psihologi, in mod individual sau in grup, in conditii de maxima confidentialitate

6.6. Asistentul social impreuna cu alti specialisti din CM sau din afara acestuia sprijinamama si copilul ei in obtinerea drepturilor lor sociale si asigura consiliere juridicamamei beneficiare in CM.

Indicatorii pentru Standard 6(I)6 .1. Numrul de participri ale beneficiarilor la activitile de educaie i

consiliere.(I)6 .2. Numrul i tipul de servicii din comunitate implicate n derularea

activitilor de educaie i consiliere.(I)6 .3. Numrul de cazuri n care membri ai familiei cuplului mam-copil particip

la activitile de educaie i consiliere comparativ cu numrul total de cupluri beneficiare.


16/99

(I)6 .4. Numrul de sesizri/reclamaii cu privire la violena verbal sau fizic a personalului asupra mamei i/sau copilului. Msurile luate de coordonatorul CM.

(I)6 .5. Numrul de edine de consiliere psihologic individuale i degrup/beneficiar/lun/durata rezidenei n CM.

(I)6 .6. - Numrul de edine de consiliere juridic/beneficiar/lun/durata rezidenei

n CM.- Numrul de specialiti din CM sau din afara acestuia care au susinut sesiuni deinformare pe tema drepturilor sociale i teme cu caracter juridic.

7. INTEGRAREA SOCIAL I PROFESIONAL

Standardul 7 Integrarea sociala si profesionala

Centrul maternal sprijina cuplul mama-copil in vederea dezvoltarii autonomieicare favorizeaza (reintegrarea acestuia in familie si/sau comunitate.

Rezultat Fiecare beneficiara este implicata activ in elaborarea si punerea in aplicare a programului personalizat de interventie, beneficiind pe toata durata rezidenteide activitati de orientare si consiliere vocationala menite sa-i sporeascacapacitatea de (re)insertie in viata autonoma.


7.1. Echipa pluridisciplinara a CM impreuna cu mama urmaresc clarificarea situatiei juridico-administrative a cuplului mama-copil.

7.2. Beneficiarele sunt informate despre oferta de servicii sociale, publice sau private,aflata in comunitate si sunt incurajate demersurile pentru identificarea unor posibileresurse pentru autonomizare (cursuri de reconversie profesionala, gasirea unor locuri dmunca). Pe perioada in care mama se afla la cursuri sau sedinte de informare siconsiliere care se desfasoara in alte locatii decat CM, copilul este in grija altei mameresponsabilizate in acest sens, in cazul in care in CM nu se desfasoara o activitate tip"cresa".

7.3. RC intermediaza relatia dintre mama si diverse servicii aflate in comunitate, stimulanmama sa devina autonoma si responsabila.

7.4. Beneficiarele sunt implicate in activitatile de autogospodarire pe toata perioadarezidentei, cu sprijinul personalului.

7.5. Tatal copilului si familia largita sunt incurajati sa participe la activitatile prevazute in PPI.

7.6. Mamele gazduite in CM sunt incurajate sa desfasoare activitati care sa raspunda nevo


17/99

de relaxare si de dezvoltare a abilitatilor vocationale.

Indicatorii pentru Standardul 7(I)7 .1. Numrul de beneficiari (mame i copii) care dein acte de identitatecomparativ cu numrul total de cupluri beneficiare.(I)7 .2.1. Numrul de cupluri mam-copil care beneficiaz de ajutoare materiale

i/sau financiare n conformitate cu prevederile legale.(I)7 .2.2. - Numrul de beneficiare care efectueaz demersuri n vederea participrii

la cursuri de pregtire colar/profesional i/sau gsirea unui loc de munc.- Numrul de contracte de colaborare ncheiate ntre DGASPC/ONG i furnizori de

formare profesional.- Numrul de beneficiare care i-au gsit un loc de munc. Numrul de beneficiare

care i-au meninut locul de munc mai mult de 3 luni.(I)7 .4. Numrul de activiti structurate i individuale care au drept scop asimilareaelementelor de gestiune a bugetului personal.

(I)7 .5. Numrul de activiti structurate sau individuale, organizate n CM sau nexteriorul CM, la care membrii familiei particip.

(I)7 .6. Numrul de noi activiti propuse de mamele rezidente n CM.

8. MENINEREA STRII DE SNTATE

Standardul 8 Copiii rezidenti in centrul maternal beneficiaza de asistenta medicala profilactica si curativa in vederea unei bune dezvoltari fizice si psihologice.

Rezultat Starea de sanatate a copilului este permanent urmarita de catre mama sa, personalul centrului maternal si medicul de familie.


8.1. Fiecare cuplu mama-copil gazduit in CM este inscris la medicul de familie sau, in lips bine documentata a acestuia, starea de sanatate se asigura in conformitate cu prevederile legislatiei in materie si prin interventia unui medic angajat de DGASPC/ONin acord cu prevederileCodului Muncii.

8.2. Medicamentele de uz curativ, prescrise de medic, sunt administrate copilului de catremama sa, sub supravegherea personalului desemnat in acest sens.

8.3. In dosarul familiei rezidente exista o copie a fisei medicale a copilului, care sacontina date despre evolutia ponderala, data si vaccinarile efectuate, schema dediversificatie a alimentatiei, boli si tratamente prescrise s.a.


18/99

8.4. Beneficiarelor li se aduce la cunostinta care sunt membrii personalului desemnati saintervina in situatii de urgenta.

8.5. Personalul urmeaza cursuri de pregatire in acordarea primului ajutor, asigurate din bugetul angajatorului.

8.6. Copiii care se imbolnavesc de boli infecto-contagioase si care nu necesita spitalizare,se izoleaza, pe o perioada stabilita de medicul specialist, intr-un spatiu specialamenajat (izolator). Mama insoteste in toate aceste situatii copilul bolnav si inaceasta perioada nu efectueaza nici o alta activitate care nu are legatura cu ingrijireacopilului.

8.7. CM isi stabileste proceduri de actiune in cazul imbolnavirilor si produceriiaccidentelor. Medicul de familie sau medicul angajat de DGASPC/ONG este solicitat in

de urgenta, coordonatele acestuia fiind aduse la cunostinta intregului personal.8.8. In CM se respecta legislatia in vigoare cu privire la inregistrarea, depozitarea,

manipularea, distribuirea si administrarea medicamentelor.

Indicatorii pentru Standardul 8(I)8 .1. - Numrul de cupluri mame-copii nscrii la medicul de familie comparativ

cu numrul cuplurilor beneficiare.- Numrul de vizite ale cuplurilor mam-copil, n scop profilactic, la medicul de

familie.- Numrul de vizite ale medicului de familie n CM.(I)8 .2., 8.4. Existena personalului desemnat pentru supravegherea administrrii

medicamentelor i intervenia n urgen.(I)8 .3. Existena fielor medicale n dosarul familiilor rezidente n CM.(I)8 .5. - Numrul de ore de pregtire pentru acordarea primului ajutor la care

particip personalul CM.- CM deine trus de prim ajutor, n conformitate cu prevederile legale.(I)8 .7. MOF prevede proceduri de aciune n cazul mbolnvirilor i producerii

accidentelor.

Standardul 9 Incetarea rezidenteiIn cadrul centrului maternal sunt prevazute activitati de pregatire a parasiriiinstitutiei de catre cuplul mama-copil atat pentru (re)integrareasocio-profesionala si referirea catre alte servicii sociale pentru sustinereareintegrarii si mentinerea legaturilor familiale, cat si pentru transferul catreun alt serviciu de tip rezidential.

Rezultat Cuplul mama-copil paraseste centrul maternal in conditii de siguranta si


19/99

protectie.


9.1. PPI are drept obiectiv general (re)integrarea familiala, sociala si profesionala a

cuplului mama-copil rezident in CM.9.2. Prin semnarea contractului de rezidenta dintre mama si coordonatorul CM, RC se asig

de cate ori este nevoie ca mama intelege faptul ca rezidenta este temporara siconditionata de coparticiparea ei la derularea PPI.

9.3. Pregatirea parasirii CM se concentreaza pe urmatoarele aspecte: a) evaluarea finala anevoilor cuplului mama-copil in vederea elaborarii planului de servicii post-rezidentiale care sa consolideze abilitatile dobandite de cuplul mama-copil pe

perioada gazduirii; b) cuplul mama-copil trebuie sa cunoasca in detaliu demersurile carurmeaza sa fie intreprinse, inclusiv profesionistii care urmeaza sa participe laimplementarea planului de servicii post-rezidentiale; c) autoritatile locale dincomunitatea in care se (re)integreaza cuplul mama-copil trebuie sa fie implicate inelaborarea planului de servicii post-rezidentiale, precum si in monitorizareaimplementarii acestuia; d) indeplinirea tuturor formalitatilor administrative si legale pentru parasirea CM de catre cuplul mama-copil.

9.4. Gazduirea poate fi intrerupta inainte de expirarea perioadei prevazute in contractul derezidenta in urmatoarele situatii: a) indeplinirea obiectivelor prevazute in PPI, b)identificarea unor alte solutii pentru cuplul mama-copil (alte servicii de tiprezidential adecvate situatiei cuplului mama-copil), c) la solicitarea scrisa a mamei(adulte), d) incalcarea repetata a contractului de rezidenta (in cazul mamei adulte). Inultimele doua situatii, managerul de caz trebuie sa evalueze situatia de pericol iminentpentru copil si sa propuna luarea masurii plasamentului in regim de urgenta, conformlegii. In cazul in care masura plasamentului in regim de urgenta nu este oportuna, parasirea CM nu se face decat cu asigurarea planului de servicii post-rezidentiale.

9.5. Indiferent de forma in care cuplul mama-copil paraseste CM, coordonatorul acestuia sasigura ca mama primeste copii ale urmatoarelor documente: PPI si revizuirile acestuiaevaluarile initiala, periodice si finala si planul de servicii post-rezidentiale.

9.6. Dosarul familiei se arhiveaza, in conformitate cu prevederile legale. Cuplul mama-copare acces la propriul dosar ori de cate ori doreste, in conformitate cu legislatia invigoare. Restrictiile se instituie de managerul de caz in situatii care contravininteresului superior al copilului si sunt avizate de directorul general/executiv alDGASPC.

Indicatorii pentru Standardul 9


20/99

(I)9 .2. Media perioadei de reziden pentru cuplurile mam-copil n CM.(I)9 .3.1. Numrul de evaluri finale ale nevoilor cuplului mam-copil din CM

raportate la numrul de cupluri beneficiare.(I)9 .3.2. Planul de servicii post-rezideniale este semnat de autoritile locale din

comunitatea n care se (re)integreaz cuplul mam-copil.(I)9 .4.1. Numrul de ntreruperi ale gzduirii nainte de termenul prevzut ncontractul de reziden i motivele acestor ntreruperi pe categorii.(I)9 .4.2. Numrul de cazuri n care se ia decizia plasamentului n regim de urgen

a copilului/an i motivaia fiecreia.(I)9 .6. Numrul de solicitri din partea fotilor beneficiari pentru a avea acces la

dosarele familiei rezidente n CM la nivelul CM sau la DGASPC/ONG.

MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

Standardul 10 Proiectul institutionalCentrul maternal functioneaza in acord cu un proiect institutional intocmit in baza prevederilor standardelor minime obligatorii prezente si a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mama-copil.

Rezultat Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de servicii adecvate si de calitate, inacord cu standardele minime obligatorii prezente.


10.1. Coordonatorul CM are obligatia de a elabora, in colaborare cu personalul despecialitate din subordine, un document cadru bazat pe strategia judeteana din domeniprotectiei copilului numit proiect institutional, care cuprinde cel putin urmatoarele:a) definitia CM, b) misiunea CM, c) principiile de lucru, d) obiectivele de dezvoltareinstitutionala, e) activitatile, f) clientii si nevoile specifice ale acestora,g) resursele umane, materiale si financiare disponibile si potentiale, e) relatiile de parteneriat in comunitate.

10.2. In vederea elaborarii proiectului institutional, coordonatorul CM realizeaza o analiza situatiei actuale din CM in ceea ce priveste gradul si modul de indeplinire astandardelor minime obligatorii prezente. Aceasta analiza se consemneaza intr-un rapode evaluare initiala a CM in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare astandardelor minime obligatorii prezente.

10.3. Proiectul institutional este re-evaluat si, dupa caz, revizuit anual sau de cate orieste nevoie, in aceleasi conditii ca si elaborarea sa.

10.4. Proiectul institutional al CM este avizat de DGASPC/ONG, care este obligat samonitorizeze punerea in practica a acestuia.


21/99

10.5. Standardele minime obligatorii prezente si proiectul institutional stau la bazaintocmirii celorlalte documente cu care opereaza CM, respectiv MOF, regulamentul dordine interioara sau, dupa caz, normele interne de functionare, proceduri de lucru,materiale informative etc.

10.6. Coordonatorul CM asigura managementul proiectului institutional, fiind directresponsabil de respectarea misiunii si a principiilor, de organizarea activitatilor, deantrenarea resurselor umane, de dezvoltarea relatiilor de parteneriat, de utilizareaeficienta a resurselor materiale si de evaluarea interna a activitatilor.

10.7. Identificarea si atragerea de surse de finantare pentru dezvoltarea proiectuluiinstitutional este in responsabilitatea DGASPC/ONG si a coordonatorului CM.

Indicatorii pentru Standardul 10

(I)1 0.1. Coninutul proiectului instituional este n acord cu prevederilestandardelor minime obligatorii prezente.(I)1 0.2. Coninutul raportului de evaluare iniial comparativ cu proiectul

instituional.(I)1 0.3. Numrul de reevaluri i respectiv de revizuiri/an.(I)1 0.4.1. Proiectul instituional este avizat de DGASPC/ONG.(I)1 0.4.2. Numrul vizitelor de monitorizare/an efectuate de persoane desemnate

de DGASPC/ONG i coninutul raportrilor acestora comparativ cu msurile concreteluate pentru mbuntirea funcionrii CM.

(I)1 0.5. Documentele cu care opereaz CM sunt n acord cu proiectul instituional.(I)1 0.7. Bugetul anual al CM.

11. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Standardul 11.1.Structura si atributiile personaluluiStructura de personal trebuie sa raspunda misiunii centrului maternal.

Rezultat Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de sprijin specializat astfel incatserviciile oferite sa se realizeze in conditii de profesionalism.


11.1.1. Angajatorul este obligat sa angajeze personal calificat care sa raspunda prevederilorstandardelor minime obligatorii prezente. Daca CM functioneaza in regiuni in carelocuiesc minoritati, se recomanda angajarea unor profesionisti care vorbesc limbaminoritatilor respective.

11.1.2. Angajatorul prevede o schema de personal flexibila, adaptata nevoilor beneficiarilosi dimensiunii CM.


22/99

11.1.3. Personalul de specialitate trebuie sa aiba studii socio-umane.

11.1.4. DGASPC/ONG poate dispune de personal care nu se afla pe statul de functii al CMcare serveste misiunii CM si este angajat conform prevederilor Codului Muncii.

11.1.5. Coordonatorul CM trebuie sa aiba studii superioare socio-umane si se recomanda saaiba experienta de cel putin doi ani in servicii pentru copil si familie. La angajarese acorda prioritate profesionistilor care au pregatire manageriala.

Indicatorii pentru Standardul 11.1.(I)1 1.1.1. - 11.1.5. Dosarul personal al fiecrui angajat include diplome, atestate

relevante, precum i toate documentele prevzute de lege.

Standardul 11.2.Formarea personaluluiPersonalul centrului maternal are formare initiala de specialitate, beneficiaza de acces la informatii si participa la cursuri de pregatire permanenta pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente si pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite cuplului mama-copil.

Rezultat Fiecare angajat are cunostintele si competentele necesare aplicariistandardelor minime obligatorii prezente si este sprijinit sa se informezesi sa se perfectioneze permanent.


11.2.1. La angajare, fiecare profesionist, inclusiv coordonatorul CM, beneficiaza de formaspecifica in acest domeniu (axata pe dezvoltarea si psihologia copilului, relatiamama-copil, atasament), asigurata din bugetul angajatorului.

11.2.2. Fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul acestuia, beneficiaza de cel putin42 de ore de formare continua pe an in domeniul protectiei mamei si copilului saudomenii conexe, asigurate din bugetul angajatorului.

11.2.3. Fiecare voluntar care isi desfasoara activitatea in CM beneficiaza de o formare deminimum 15 ore asigurata de angajator, inainte de a incepe activitatea.

11.2.4. La angajare, in lipsa unei formari initiale in domeniul managerial, coordonatorul C beneficiaza de formare de initiere in domeniul managementului de servicii, asiguratadin bugetul angajatorului.

11.2.5. Coordonatorul CM beneficiaza anual de cel putin 21 de ore de formare in domeniumanagementului de servicii, asigurate din bugetul angajatorului.


23/99

11.2.6. Educatia permanenta si formarea profesionala continua a personalului se realizeazconform legislatiei in vigoare (prin intermediul cursurilor organizate in cadrulsistemului educational, sanitar si al formarii profesionale a adultilor), este promovata, sprijinita si consemnata de coordonatorul CM.

Indicatorii pentru Standardul 11.2.(I)1 1.2.1. - 11.2.6. Existena n Dosarul personal al fiecrui angajat, inclusiv al

efului i voluntarilor, a documentelor care atest absolvirea cursurilor de formareiniial i continu.

Standardul 11.3.Comunicare interna si munca in echipa

Managementul resurselor umane din centrul maternal asigura interventia inechipa pluridisciplinara si o comunicare interna permanenta intre personal,voluntari si specialistii colaboratori din alte servicii din comunitate.

Rezultat Fiecare cuplu mama-copil rezident intr-un centru maternal beneficiaza deasistenta pluridisciplinara intr-un mod coerent si eficient pentru reusita(re)integrarii sale sociale.


11.3.1. Coordonatorul CM include in fiecare fisa de post atributii concrete de relationare cceilalti membrii ai personalului, cu managerii de caz, specialistii colaboratori dinalte servicii si cu voluntarii.

11.3.2. Se organizeaza cel putin lunar reuniuni de lucru ale echipei CM, care se consemne

11.3.3. Fiecare nou angajat este pregatit sa lucreze in echipa prin intermediul unor cursurisustinute in CM sau in afara acestuia din bugetul angajatorului.

11.3.4. In spatiul de lucru alocat personalului exista mijloace specifice de comunicare siinformare.

Indicatorii pentru Standardul 11.3.(I)1 1.3.1. MOF are prevederi referitoare la munca n echip.(I)1 1.3.2. Numrul de reuniuni de lucru ale echipei CM/lun/an.

Standardul 11.4.Supervizarea profesionala


24/99

Centrul maternal dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite functionarea sa la nivel optim.

Rezultat Personalul este motivat si performant, asigurand servicii de calitate pentruuplul mama-copil.


11.4.1. Sedintele de supervizare cu personalul au loc periodic sau ori de cate ori estenevoie (la cererea personalului/echipei). Toate sedintele sunt consemnate.

11.4.2. Sedintele de supervizare au loc individual si in echipa. Rezultatele pozitive sunt prezentate si discutate pe specializari si profesii, ca stil de lucru, care trebuie preluat.

11.4.3. Coordonatorul CM are obligatia sa asigure supervizarea interna si externa a personalului de specialitate si a voluntarilor.

11.4.4. DGASPC/ONG are obligatia sa asigure supervizarea coordonatorului CM.

11.4.5. Supervizarea se realizeaza de specialisti cu studii superioare socio-umane cuexperienta de cel putin 5 ani in servicii pentru copil si familie, pregatire insupervizare si experienta de cel putin doi ani in servicii pentru copil si familie inplus fata de persoanele carora li se asigura supervizarea respectiva.

11.4.6. Specialisti angajati ai DGASPC/ONG care desfasoara activitati de supervizare beneficiaza de cel putin 42 de ore de formare continua in acest domeniu, asiguratadin bugetul angajatorului.

Indicatorii pentru Standardul 11.4.(I)1 1.4.1. - 11.4.2. - Numr de ntlniri de supervizare, individuale i n

echip/angajat/lun/an.- Numr de ntlniri de supervizare la solicitarea personalului/echipei/an.(I)1 1.4.3. - 11.4.5. Documentele nregistrate referitoare la supervizare. Lista

specialitilor care desfoar activiti de supervizare, angajai ai DGASPC/ONG icu care acesta are ncheiate contracte de colaborare.

(I)1 1.4.6. Programul de pregtire n domeniul supervizrii, programareaspecialitilor la cursuri de supervizare.

PROTECIA MPOTRIVA ABUZURILOR

Standardul 12 Protectia mamei si a copilului impotriva abuzurilor


25/99

Cuplul mama-copil este gazduit in conditii de siguranta, comiterea oricareiforme de abuz fiind solutionata conform regulamentului de ordine interioara,respectiv a normelor interne de functionare a centrului maternal si alegislatiei in vigoare.

Rezultat Asigurarea conditiilor specifice misiunii centrului maternal previne oriceforma de abuz in relatiile mama-copil pe de o parte si cuplul mama-copil si personal pe de alta parte.

Cerinte de implementare a standardului 12

12.1. CM are proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarsi solutionarea suspiciunilor sau acuzatiilor de abuz asupra cuplului mama-copil,intocmite in baza legislatiei in vigoare. Aceste proceduri sunt avizate de directorul

general/executiv al DGASPC si sunt aduse la cunostinta copiilor, in raport cu varstasi gradul de maturitate, mamelor acestora si, dupa caz, altor membrii ai familiei, precum si personalului.

12.2. Cuplul mama-copil este informat, in modalitati accesibile, cu privire la aceste proceduri, precum si cu privire la drepturile copilului.

12.3. Copiii sunt incurajati si sprijiniti sa sesizeze orice forma de abuz din partea personalului, a altor persoane din CM sau din afara CM.

12.4. CM tine evidenta tuturor cazurilor de abuz si neglijare.

12.5. Personalul care are suspiciunea sau identifica situatii de abuz, neglijare siexploatare a copilului, are obligatia de a le semnala la DGASPC si de a instiintacoordonatorul CM, conform legislatiei in vigoare, precum si de a le inregistra, conforprevederilor standardelor minime obligatorii prezente.

12.6. In CM este strict interzisa agresarea verbala sau fizica a copiilor, aceste fapte fiindpedepsite conform legii.

12.7. CM asigura sprijin psihologic si consiliere copiilor care au fost intimidati saudiscriminati. In situatia copiilor abuzati, neglijati sau exploatati, CM asiguraaccesul acestora la serviciile stabilite de DGASPC.

12.8. CM asigura efectuarea de catre intregul personal (inclusiv personal auxiliar, angajatemporar sau voluntari) a unor cursuri de formare privind problematica protejariicopilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii, din bugetul angajatorului.

12.9. CM asigura derularea sau accesul la programe de educatie si consiliere a mamelor privind problematica protejarii copilului impotriva abuzului, neglijarii siexploatarii.


26/99

Indicatorii pentru Standardul 12(I)1 2.1.1. MOF conine proceduri privind protejarea copilului de abuz, neglijare,

exploatare etc.(I)1 2.1.2. Personalul, copiii i mamele, ali membrii ai familiei, dup caz, cunosc

aceste proceduri.(I)1 2.2.2. Cuplurile mam-copil au cunotine privind drepturile copilului imodalitile de sesizare/reclamare a oricror fapte de intimidare, discriminare, abuz,neglijare, exploatare (inclusiv exploatare sexual sau prin munc), tratament inumansau degradant.

(I)1 2.2.2. Existena unor materiale de informare cu privire la aceste proceduri i ladrepturile copilului.

(I)1 2.2.3. - 12.3. Numrul anual de sesizri efectuate de copii i/sau mame privindsuspiciuni sau situaii evidente de abuz asupra copiilor.

(I)1 2.4. Registrul de sesizri i reclamaii al CM cuprinde i evidena sesizrilor ireclamaiilor cu privire la abuzul asupra copilului.(I)1 2.5. - Numrul anual de situaii de abuz, neglijare i exploatare semnalate de

CM la DGASPC comparativ cu numrul situaiilor consemnate n registrul dereclamaii i abuzuri.

- Numrul de fie de semnalare obligatorie i evaluare iniial completate de personalul CM i transmise la DGASPC.

- Numrul anual de cazuri de abuz, neglijare i exploatare semnalate de CM imonitorizate de DGASPC.

- Numrul de cazuri active (n curs de rezolvare) de abuz, neglijare i exploatare,care au fost semnalate de CM i aflate n monitorizarea DGASPC.

(I)1 2.7. Coninutul planului de servicii (pentru reabilitarea copiilor abuzai,neglijai sau exploatai) ntocmit de DGASPC pentru astfel de cazuri, conform legii.

(I)1 2.8. Dosarele angajailor, diplomele de participare la astfel de cursuri.(I)1 2.9. Consemnarea programelor de educaie i consiliere a mamelor.

ANEXA Nr. 2

GHID METODOLOGICde implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal

CAPITOLUL 1PRINCIPII DE LUCRU

La baza prezentului ghid metodologic stau toate principiile prevzute n ConveniaONU cu privire la drepturile copilului ratificat prin Legeanr. 18/1990 , republicat, precum i principiile menionate n Legeanr. 272/2004 cu privire la protecia i promovarea drepturilor copilului. Pentru activitatea CM sunt prioritare urmtoarele:

1. Principiul ngrijirii copilului n familie. Copilul i poate atinge maximul potenialului su fizic i psihic numai alturi de prinii si. n CM se asigur


27/99

stabilitatea relaiei copilului cu mama sa. Prin activitile desfurate se creeazcadrul necesar pentru meninerea i dezvoltarea relaiilor intrafamiliale.

2. Principiul abordrii comprehensive, conform cruia n CM se asigur un modglobal i unitar de abordare a cazurilor de ctre echipa multidisciplinar.

3. Principiul interveniei planificate, conform cruia n CM se asigur o intervenie

personalizat, pe o perioad determinat de timp, cu obiective, activiti i termene derealizare prestabilite, adecvat nevoilor clientului, ce are la baz un plan elaborat i pus n practic de ctre specialiti n acord cu mama i cu participarea ei direct.

4. Principiul parteneriatului, potrivit cruia familiile i profesionitii sunt partenerin luarea deciziilor care le influeneaz viaa. Recomandm ca, n lucrul cu familiiles respectm urmtoarele valori:

- sigurana copilului este principala preocupare;- copiii au dreptul la propria lor familie;- familia este sursa fundamental de ngrijire i ocrotire a copiilor;

- familiile au dreptul s li se respecte propriile tradiii culturale, rasiale, etnice ireligioase;- criza reprezint o oportunitate pentru schimbare;- o intervenie neadecvat poate fi duntoare pentru integritatea i funcionarea

familiei;- familiile care aparent nu au nici o speran se pot schimba i dezvolta;- familiile sunt experte n rezolvarea propriilor probleme;- este datoria noastr s insuflm sperana.5. Principiul interveniei limitate n timp, conform cruia acordarea serviciilor n

CM se realizeaz pentru o perioad de timp limitat i adecvat nevoilor specificefiecrui caz n parte.

6. Principiul confidenialitii afirm dreptul clientului la intimitate i la respectareavieii sale private. Beneficiarii din CM au dreptul ca relaia de asisten s serealizeze cu respectarea legilor, politicilor i standardelor etice privitoare laconfidenialitate. n abordarea cazului, profesionitii implicai vor face distincia ntreinformaia public i cea privat, vor colabora i vor face schimb de informaii cu privire la caz numai n interesul clientului i cu acordul prealabil al acestuia.

CAPITOLUL 2

ADMITEREA N CENTRUL MATERNAL

CM reprezint un serviciu de protecie de tip rezidenial care ocrotete, sprijin iasist cuplul mam-copil n situaie de nevoie.

2.1. Dezvoltarea listei criteriilor minime de admitereFiecare CM i poate dezvolta propriile criterii de admitere, n funcie de nevoile

existente la nivelul judeului/comunitii creia i se adreseaz.Pot beneficia de servicii n CM cel puin:

mame adolescente, mame seropozitive, mame singure,


28/99

mame ce au mai muli copii, dintre care cel puin unul dintre ei s aib vrstacuprins ntre 0-3 ani i

femei nsrcinate aflate n ultimul trimestru de sarcin.2.2. Identificarea cazului se poate realiza prin mai multe modaliti: solicitare direct (la DGASPC/OPA care are organizat CM); referire (din partea asistentului social din cadrul SPAS sau a persoanei cu atribuiin asistena social din comunitatea din care provine mama/gravida sau din partea

maternitii); autosesizare urmat de transfer din cadrul unui alt serviciu din cadrul

DGASPC/OPA, de regul n cazul unei gravide minore cu msur de protecie detipul plasamentului sau plasamentului de urgen;

sesizare din partea unei persoane fizice.2.3. n funcie de identificarea cazului, evaluarea iniial se realizeaz de ctre: Asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuii n asistena social n cazul

solicitrii directe sau a unei sesizri din partea unei persoane fizice la primrie. n baza evalurii iniiale, se ntocmete planul de servicii, care se aprob prin dispoziia primarului i n baza cruia se realizeaz admiterea cuplului mam-copil/a gravidei nCM. Avnd n vedere c CM se afl n structura DGASPC sau OPA, n vedereaemiterii dispoziiei de admitere de ctre conducerea acestora, se recomand caasistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuii n asistena social scontacteze DGASPC n vederea demarrii procedurilor legate de admiterea n CM(referirea cazului). DGASPC are obligaia de a desemna un manager de caz care saib n responsabilitate cazul, conform standardelor minime obligatorii privindmanagementul de caz n domeniul proteciei copilului; astfel:

a) dac evaluarea iniial a fost realizat de asistentul social din cadrul SPAS, serecomand ca DGASPC s recunoasc oficial calitatea acestuia de manager de caz,iar compartimentul corespunztor din cadrul DGASPC (de regul compartimentul pentru ngrijirea de tip rezidenial; avnd n vedere c DGASPC de la nivel judeeandeine i servicii de prevenire cum este cazul CM, precum i faptul c realizeazactiviti de prevenire n special pentru copiii cu risc de prsire n unitile sanitare,ar trebui ca s aib n structura sa compartimente de prevenire aa cum au DGASPCde la nivelul sectoarelor municipiului Bucureti) s supervizeze activitateamanagerului de caz de la nivelul SPAS, precum i cea a responsabilului de caz dinCM;

b) dac evaluarea iniial a fost realizat de persoana cu atribuii n asistenasocial, DGASPC va desemna un manager de caz din aparatul propriu (din cadrulcompartimentului menionat anterior) sau, dac exist locuri libere n CM privat icriteriile minime de admitere permit primirea cuplului mam-copil/a gravidei (nurma consultrii cu coordonatorul CM) va solicita nominalizarea unui manager decaz de pe lista OPA care a organizat CM respectiv;

Managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA n situaia transferului; Asistentul social/alt profesionist din cadrul DGASPC/OPA, obligatoriu mpreun

cu asistentul social din cadrul SPAS (i care se recomand s devin manager de caz)sau cu persoana cu atribuii n asistena social (caz n care se recomand camanagerul de caz s fie de la DGASPC/OPA) n situaia solicitrii directe sau a unei


29/99

sesizri din partea unei persoane fizice la DGASPC/OPA, precum i n situaiareferirii din partea maternitii.

2.4. Acomodarea cuplului mam-copil n centrul maternalnainte de luarea dispoziiei de admitere n CM, se recomand ca mama/gravida s

viziteze CM i s fie informat cu privire la drepturile i obligaiile ce-i revin pe

perioada rezidenei, asupra misiunii i metodologiei din CM. Acomodarea va fifacilitat de ctre toi membrii echipei, dar cu precdere de ctre coordonatorul CM ide ctre responsabilul de caz.

n primele zile de reziden se va da posibilitatea adaptrii la noua situaie.Cuplului mam-copil i se va asigura linitea i intimitatea necesar pentru a-i depitemerile interioare i pentru a se simi ct mai confortabil n noua situaie. Este derecomandat ca n primele zile mama s fie scutit de activiti administrative, alteledect cele legate de igiena i hrnirea ei i a copilului su. I se vor facilita ntlnirisau convorbiri telefonice cu prietenii sau rudele sale, va fi ajutat s i personalizeze

camera i va fi implicat, alturi de celelalte persoane rezidente, n activiti plcutei relaxante, menite s faciliteze relaionarea noii rezidente cu grupul de beneficiaredin CM. Vor fi observate reaciile mamei i copilului i se va aciona cu grij pentruevitarea instalrii sentimentului de respingere, de neadecvare sau al deprimrii.Mama va fi abordat n mod pozitiv att ea ca persoan, ct i relaia ei cu copilulsu. Se va pune accent pe caracteristicile pozitive personale i pe aspectele beneficeale relaiei dintre mam i copil. Mama va fi ncurajat n permanen s cear ajutor ori de cte ori simte c are nevoie. Beneficiarele vor fi ncurajate s i discutetemerile, problemele majore i ngrijorrile cu echipa de profesioniti a CM pentru a putea menine astfel un climat tonic, pozitiv, de abordare cu optimism a situaiilor devia problematice.

2.5. Caz particular De regul admiterea cuplului mam-copil/gravidei n ultimul trimestru de sarcin

se realizeaz n mod voluntar i n baza dispoziiei de admitere emis de directorulgeneral/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA (cei care au n mod legaldreptul de a nfiina CM).

n cazul mamei/gravidei minore, situaia este alta: fiind vorba de o separare aminorei de prinii si, temporar sau definitiv, conform legii trebuie s se decid omsur de protecie special i anume plasament n CM. Copilul/copiii minoreinefiind n situaie de separare atunci pentru acetia se recomand luarea dispoziiei deadmitere de ctre directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA.

Recomandm aplicarea acelorai proceduri i n cazul mamei/gravidei minorecstorite sau care a fost cstorit. Dei aceasta are capacitate deplin de exerciiu idiscernmnt obinute prin cstorie, ea se afl ntr-o situaie dificil, n cazul n carefamilia nu o poate susine sau nu are familie, i ca atare poate beneficia de o msurde protecie special conform legii.

n concluzie, ne putem confrunta cu urmtoarele posibiliti:a) plan de servicii pentru prevenirea separrii copilului de mama sa, ntocmit de

asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuii n asistena social i aprobat prin dispoziie a primarului i dispoziie de admitere din partea directorulgeneral/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA;


30/99

b) plan individualizat de protecie pentru gravida minor, ntocmit de managerul decaz din cadrul DGASPC/OPA i admitere n baza hotrrii de plasament emis deCPC sau instana judectoreasc;

c) plan individualizat de protecie pentru cuplul mam minor-copil, centrat pecopil, ntocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA i admitere n baza

hotrrii de plasament emis de CPC sau instana judectoreasc pentru mamaminor i dispoziie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC,respectiv conducerea OPA pentru copil.

CAPITOLUL 3MODELE DE INTERVENIE

Criza este definit n multe moduri. n general, situaia de criz face referire lareaciile emoionale acute, care survin n urma unor situaii traumatice i care

genereaz incapacitatea temporar a unei persoane/familii de a face fa situaiilor cotidiene de via.3.1. Prevenirea situaiilor de crizPentru a se preveni confruntarea cu situaiile de criz sau pentru a atenua impactul

acestora atunci cnd ele s-au produs deja, n CM se poate aciona lucrndu-seindividual cu mamele i cu familiile acestora sau cu ntregul grup de mame.

Scopul acestor aciuni este de a forma la nivelul clienilor mecanisme de adaptarecare s le ofere posibilitatea prevenirii situaiilor de criz sau confruntarea cu criza ncondiiile unei abiliti crescute de gestionare a acesteia. n edinele de consiliere,clienii pot fi nvai s:

identifice sursele de criz, s anticipeze perioada apariiei acesteia, s realizeze planuri de aciune pe care s le urmeze dac va fi cazul, s cunoasc reaciile generate de criz, s identifice reaciile emoionale imediate i pe termen lung (furie, durere,

iritabilitate, disperare, depresie, suicid), s identifice reaciile comportamentale i fiziologice manifeste n criz (izolare,

plns, evitare, stare fizic de ru), s identifice tiparele de gndire dezadaptativ (autonvinuirea, blamarea altora,

evaluarea catastrofic a situaiilor), s i dezvolte abilitile sociale i n special reeaua de suport social, s nvee metode eficiente de rezolvare a problemelor i de luare a deciziilor, s i dezvolte abilitile de management emoional.Mamele pot fi nvate s identifice factorii care pot genera situaii de criz i s

acioneze preventiv pentru evitarea confruntrii cu aceste situaii, de exemplu:1. Dac merge la un interviu pentru angajare la o or ndoielnic i ntr-un cartier

nesigur, cineva cunoscut s o nsoeasc sau, cel puin, s lase la responsabilul de cazadresa la care urmeaz s se duc;

2. Dac se ntlnete cu fostul partener pentru a discuta cu privire la viitorulcopilului i dac acesta este o persoan violent i tie c este posibil ca el s se


31/99

manifeste ntr-un mod agresiv, atunci s evite ntlnirea cu el n locuri izolate, nspaii nchise i la ore trzii.

Dac exist ansele apariiei unui eveniment traumatic n viaa ei sau cu cineva dinanturajul ei, atunci clienta trebuie nvat cui anume trebuie s se adreseze n cel maiscurt timp pentru a primi ajutor.

3.2. Intervenia n situaii de crizPrin intervenia n criz se urmrete identificarea unor modaliti de depire aacesteia cu ajutor specializat. Rezultatul final al interveniei este mbuntireasituaiei de criz. Este o intervenie de scurt durat, n medie 6 sptmni i estecentrat pe "aici i acum" n care capacitatea de lupt a persoanei/familiei estemobilizat i orientat spre folosirea resurselor personale, sociale i de mediu.Intervenia n criz ncorporeaz o viziune eclectic, reunind aspecte din terapii psihodinamice, comportamentale, cognitiv - comportamentale, suportive i terapii defamilie.

n abordarea clientului vom ine cont de faptul c acesta poate trece printr-o dubltensiune: pe de o parte problema n sine este simit ca o ameninare iar, pe de alt parte, incapacitatea de a-i rezolva singur problema duce la creterea tensiunii i aadncirii sentimentului de neputin. Dintre caracteristicile crizei, cel mai desamintit este cea care face referire la faptul c orice criz reprezint o oportunitate decretere i schimbare. Criza ne confrunt cu situaii noi i ne oblig s experimentm,ncercm sau/i s nvm noi strategii de adaptare i de rezolvare a problemelor.

Fiecare persoan resimte confruntarea cu o situaie de criz ntr-un mod propriu iirepetabil.

ntruct experiena emoional prin care trece o persoan n situaii de criz esteunic i personal este benefic/nelept/bine ca persoana n cauz s fie neleas iajutat "aici i acum" fr s fie comparat cu alte situaii similare trite fie de aceeai persoan, fie de altele.

3.2.1. Modelul celor 6 stadii ale interveniei n situaii de crizn continuare vom prezenta succinct modelul celor 6 stadii ale interveniei n

situaii de criz, unul dintre cele mai folosite modele de intervenie. Cele ase stadiidescrise n cadrul modelului sunt:

1. Definirea problemei2. Stabilirea siguranei persoanei3. Oferirea suportului4. Identificarea soluiilor alternative5. Realizarea planului de aciune6. Obinerea angajamentului i a consimmntuluiPasul/stadiul I: Definirea problemeiSe refer la definirea i nelegerea problemei clientului i se realizeaz din

perspectiva acestuia.Se urmrete nelegerea de ctre beneficiar a faptului c problemele sunt datorate

situaiei de criz.

Sunt utilizate deprinderile de ascultare activ i se focalizeaz pe aspectele verbalei nonverbale ale comunicrii, se evit culpabilizarea clientului i acesta este ncurajats i exprime convingerile i emoiile.


32/99

Pasul al II-lea: Stabilirea siguranei persoaneiSe iau toate msurile pentru excluderea oricrei situaii de risc pentru client. n

mod explicit, profesionistul trebuie s i manifeste interesul pentru siguranaclientului i trebuie s mprteasc acestuia ngrijorrile sale. Se vor identificasoluii temporare i eficiente pentru stabilirea siguranei clientului. Viaa i sigurana

clientului trebuie s fie principala preocupare a profesionistului pe tot parcursulinterveniei n criz.Pasul al III-lea: Oferirea suportuluiClientul va percepe profesionistul ca pe o persoan creia "i pas" i care

mobilizeaz resursele din mediu n favoarea sa. Profesionistul este un suport pentruclient i el trebuie s manifeste acceptare necondiionat fa de acesta.

Pasul al IV-lea: Identificarea soluiilor alternativen aceast etap, profesionistul ajut la identificarea soluiilor la problema care a

generat situaia de criz. Sunt accesate resursele de suport moral i material. n

aceast faz un rol esenial l are constituirea reelei de suport. Nevoile urgentetrebuie rezolvate prioritar pentru a reduce anxietatea clientului fa de acestea i pentru a crete ncrederea clientului n propriile fore, n sprijinul i atenia acordatde profesionist i n posibilitatea de rezolvare a crizei. Modul n care clientul iexplic apariia situaiei de criz trebuie rediscutat i remodelat pentru a nlturacredinele dezadaptative ale acestuia.

Pasul al V-lea: Realizarea planului de aciuneEste de preferat ca planul de aciune s fie realizat n scris pentru c persoana n

criz poate s l consulte ori de cte ori are nevoie. Planul trebuie redactat ntr-unmod simplu, dar clar i explicit, incluznd sarcini concrete, observabile i msurabile.Trebuie s rspund tuturor ntrebrilor circumstaniale: unde, cine, cum, cnd, decte ori. Sarcinile vor fi prioritizate n funcie de importana lor.

Pasul al VI-lea: Obinerea angajamentului i consimmntuluiEste urmarea fireasc a stadiului anterior prin care clientul se angajeaz n

rezolvarea sarcinilor stabilite i care sunt n responsabilitatea sa. Presupune notareaobiectivelor vizate i a planurilor stabilite de comun acord pentru obinerearezultatelor scontate. Avndu-se n vedere situaia de vulnerabilitate a clientului,angajamentul i consimmntul, redactate n forma scris pot fi semnate i de unmartor, de preferin o persoan de ncredere a clientului ce face parte din reeaua desuport a acestuia. Semnarea acordului i de ctre o ter persoan, martor, d un plusde importan angajamentului asumat n scris. Redactarea n scris a angajamentului, precum i semnarea acestuia constituie un element esenial n obinerea rezultatuluifinal al interveniei: rezolvarea situaiei de criz.

Uneori, n situaii de criz, clienii fac referiri, mai mult sau mai puin explicite, lasuicid. Orice referire de acest gen trebuie luat n considerare cu toat seriozitatea dectre specialiti. Este recomandat ca pentru aceste situaii, n CM s fie stabilit ometodologie clar de lucru. Specialitii trebuie s tie ce anume trebuie s ntreprindi cum s acioneze. n aceste situaii, nc de la primele aluzii la actul suicidar

problema trebuie adus la suprafa i discutat pe fa cu clientul. Pentru acestecazuri pot fi folosite contractele contra-suicid, prin care se urmrete, pe de o parte,


33/99

amnarea deciziei clientului de a se sinucide, iar pe de alt parte, implicarea acestuian depirea situaiei de criz, conform celor ase stadii amintite anterior.

Prezentare caz:

Maricica, in varsta de 23 ani, are doi copii unul de 5 luni si altul de 4 ani si esteinsarcinata. Cel de-al treilea copil a fost facut in afara casniciei dintr-o relatieintamplatoare, iar concubinul nu are de gand sa recunoasca copilul. Sotul este in inchisoardar urmeaza sa fie eliberat in scurt timp. Mama impreuna cu copiii nu are o locuinta si estla risc de a fi abuzata de catre sot pentru relatia de concubinaj.

Pasul I. Consilierul asculta cu atentie si urmareste modul in care clienta isi defineste problema. Accentul cade pe felul in care clienta "vede rezolvarea". El incurajeaza clienta isi exprime emotiile si nu ii neaga trairile, isi ajuta clienta sa isi exprime furia si

resentimentele fata de persoana care i-a produs suferinta (concubinul).Pasul al II-lea. Consilierul isi manifesta ingrijorarea pentru siguranta clientei si acopiilor sai, ea exprimandu-si intentia de a se sinucide. Clienta este ajutata sa inteleagaca, cel putin deocamdata, nimeni nu ii poate face rau decat ea insasi. Pe baza acorduluicomun, dat fiind faptul ca in prezent securitatea Maricicai nu este amenintata de nimic,consilierul obtine angajamentul verbal al Maricicai de a amana actul sinuciderii. Eistabilesc impreuna modalitatile de contactare imediata, in cazul in care Maricica ar aveanevoie de sprijinul consilierului.

Pasul al III-lea. Consilierul ajuta clienta sa inteleaga ca este preocupat, alaturi de ea, desituatia in care se afla. Impreuna, incep sa exploreze mediul si sa "vada" potentialeleresurse. Treptat, atentia clientei este orientata catre identificarea resurselor. Consilierulmareste perspectiva clientei asupra posibilitatilor de suport existente si intelege ca existaoameni care pot sa o sprijine in aceste momente critice.

Pasul al IV-lea. Consilierul si clienta incep sa construiasca reteaua de support si saidentifice solutii la problemele existente. Se realizeaza o prioritizare a sarcinilor si sestabileste o ierarhie a lor. Solutiile identificate sunt discutate.

Pasul al V-lea. Clienta, consilierul si reteaua de suport sunt implicati in construirea planului de actiune. Sunt implicati si profesionisti din diferite domenii (ex. juristi,medici). Sarcinile sunt stabilite in functie de starea de vulnerabilitate a clientei: femeiein a doua luna de sarcina, avand in ingrijire un copil de 5 luni si unul de 4 ani.Responsabilitatile sunt clare in sensul ca fiecare va sti ce are de facut si care esteefectul scontat: Sora Maricicai va veni de doua ori pe saptamana in CM si va merge cu Maricica si cu

copii acesteia in parc. Cumnatul Maricicai, fratele sotului, il va vizita pe acesta la penitenciar si vor discutadespre situatia Maricicai. El va afla punctul acestuia de vedere pentru a se vedea in ce

masura supozitiile catastrofice ale Maricicai sunt confirmate sau infirmate.


34/99

Asistentul social va intocmi si va depune in termen de o saptamana, impreuna cu clientdosarul pentru obtinerea unei locuinte sociale. Ea va merge de doua ori pe luna la uncabinet ginecologic pentru a controla evolutia sarcinii.

Pasul al VI-lea. Este obtinut consimtamantul si angajamentul clientei ca nu va mai recurge

suicid. Este identificata o alta persoana, in afara consilierului, care va semna ca martor acest document. Este de preferat ca aceasta persoana sa fie desemnata de catre client si safie o persoana de referinta pentru acesta. In continuare, planul de actiune va fimonitorizat. Cand echilibrul situatiei in care clienta se afla este restabilit, se procedeazala continuarea lucrului cu cazul conform planului initial stabilit la admiterea acesteia inCM.

De asemenea, tipul interveniei n situaii de criz poate fi stabilit la nivelul fiecreiinstituii de asisten social, metodologia de lucru necesitnd s fie ns cunoscut iaprobat de ctre cei n drept.

3.3. Intervenia centrat pe sarcinCaracteristicile generale ale interveniei centrate pe sarcin sunt:

Este un excelent model de intervenie pentru cazurile care pot fi rezolvate n trei- patru luni.

Impasul este determinat de o situaie care poate fi depit de ctre client cu osusinere de scurt durat.

Vizeaz un mod de lucru intensiv pn la atingerea obiectivului propus. Accentul se pune pe ceea ce a ntreprins clientul pentru a-i rezolva problema. Obiectivul este definit n termenii gndirii pozitive, procesual i ct mai concret,

la nivelul conceptual al clientului. Aciunea trebuie s fie meninut sub controlul clientului. Soluia este formulat n termeni de "aici i acum".3.3.1. Modelul interveniei centrate pe sarcinLiteratura de specialitate descrie pentru acest tip de intervenie modelul interveniei

centrate pe sarcina care valorific cel mai mult importana aciunii "aici i acum" idreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a problemei stabilind cile imodul de intervenie.

n aceast practic, se urmrete reducerea problemelor pe care clientul lerecunoate, le nelege, le asimileaz i pe care dorete s le abordeze. Practicacentrat pe sarcin este planificat ntr-un timp limitat, care cuprinde 12 ntlniri de-alungul a trei pn la patru luni. Aceast limit de timp poate fi modificat n funciede circumstanele particulare care pot interveni i care au relevan pentru practicaacestui model.

Modelul are un debut i patru pai care se succed unul dup altul ntr-o ordine acrei respectare determin implicarea gradat a clientului i gestionarea mai bun din parte profesionistului. Paii se suprapun uneori, dar n aceast situaie profesionistultrebuie s intervin n mod hotrt pentru respectarea ordinei fireti.

Debutul sau nceputul: Conine prima ntlnire cu clientul


35/99

Sunt discutate motivele solicitrii sprijinului i circumstanele care au determinatntlnirea dintre client i profesionist.

Pasul I: Identificarea problemelor int ale clientuluiSe stabilesc problemele identificate de ctre client, prioritile clientului (nu mai

mult de trei), prioritile factorilor implicai n cazul respectiv (ex. reprezentani ai

autoritii publice locale sau centrale) i se realizeaz o evaluare rapid preliminar. Pasul al II-lea: ContractulSe stabilesc:

- problemele int ce vor fi abordate (maxim trei),- obiectivele specifice ale clientului stabilite mpreun cu profesionistul,- sarcinile generale ale clientului i ale specialistului,- durata interveniei,- programarea interviurilor i a interveniilor.Contractul reprezint planul de intervenie a cazului. Pot fi folosite att contracte

verbale, ct i cele scrise, dar sunt de preferat acestea din urm, nsi procesul descriere a lor reprezentnd o tehnic eficient de contientizare i implicare nrezolvarea problemei a prilor contractante. Contractul nu este permanent. El se poate modifica la cererea prilor contractante. Acordul mutual i lucrul continuu suntcondiiile de aplicare a contractului.

Pasul al III-lea: Rezolvarea problemei, ndeplinirea sarcinilor, reducerea problemei. Are mai multe sub-etape:

a. Definirea i specificarea problemelor int (maximum trei), reafirmarea iredenumirea problemei (ce anume avem de schimbat i la cel nivel: comportamental,relaional, de mediu). Sunt evaluate:

- problema int (importana, efectele, ct de des se ntmpl, antecedentele, participanii, locul n care are loc etc.),

- contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru saucolar, statutul familial, mediul cultural etc.),

- circumstanele cognitive-afective (trsturile de caracter i de personalitate aleclientului, modul de funcionare, resursele personale etc.) i

- orice alte evaluri considerate semnificative pentru scopul propus.b. Formularea alternativelor c. Negocierile n scopul obinerii suportului i aciuni specifice n colaborare cu alte

persoane sau instituii. Sunt luate deciziile (n condiiile reanalizrii i rediscutrii planului de intervenie) i se trece la implementarea strategiei: sarcinile suntformulate i rezumate, se obine acordul clientului i ne asigurm c acesta esteconvins de caracterul lor raional i stimulativ, se ntocmesc strategii specifice pentrurezolvarea fiecrei sarcini.

Clientul primete sprijin pentru ndeplinirea sarcinilor prin obinerea i folosirearesurselor, prin depistarea i depirea la timp a obstacolelor, prin oferirea deinstruciuni, de cluzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor de rol,a stimulrii i a practicii ghidate, prin nsoirea clientului n vederea modelrii

comportamentului. Sunt identificate obstacolele n ndeplinirea sarcinilor ce vin din partea mediului social, n tranzaciile interpersonale sau din planul psihologic, isimultan se face verificarea (dovedirea efectelor interveniei), monitorizarea


36/99

(nregistrarea atent a progresului interveniei) i revizuirea contractului (cnd progresul nu este satisfctor, cnd depete ateptrile, cnd apar noi probleme,cnd sarcinile nu sunt ndeplinite sau sunt slab efectuate, cnd suportul i resurselesunt ineficiente, cnd sarcinile profesionistului sunt ineficiente i nerealizabile).

Pasul al IV-lea: ncheierea

Are loc sfritul interveniei. Relaia de asisten poate continua dac mai sunt ialte probleme de rezolvat sau dac anumite sarcini in de o derulare mai ndelungat aevenimentelor. n ambele situaii se obine angajamentul clientului (Epstein, 1995).

Ca i intervenia n criz, intervenia centrat pe sarcin este o investiie de timpmic, dar cu rezultate evidente i demne de apreciat la nivelul dezvoltrii personale aclienilor. Aceste tipuri de intervenie presupun o maxim implicare n relaia deasisten a clienilor i a profesionitilor ce are ca rezultat final funcionarea clienilor la un nivel superior i auto-actualizarea acestora.

CAPITOLUL 4PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENIE

n cadrul CM, fiecare cuplu mam-copil beneficiaz de un PPI, care abordeazntr-un mod coerent i unitar componentele legate cel puin de: educaia iresponsabilizarea mamei n relaia sa cu copilul, asigurarea sntii fizice i psihice amamei i copilului, pregtirea reintegrrii familiale i sociale, orientarea i pregtirea pentru integrarea profesional/colar (dac este cazul) a mamei etc.

PPI se elaboreaz i se pune n practic numai cu acordul mamei i cu participareasa direct.

Fiecare cuplu mam-copil beneficiaz de o intervenie personalizat n funcie denevoile identificate la admiterea n CM adaptat ulterior i axat pe dezvoltareaautonomiei mamei i pe pregtirea rentoarcerii cuplului mam-copil n mediulfamilial, n condiii sigure i favorabile dezvoltrii copilului.

Informaii despre PPI se gsesc de asemenea n cap. 5 din punctul de vedere almanagementului de caz la nivelul CM.

4.1. Evaluarea detaliatEvaluarea detaliat presupune, n funcie de nevoile i particularitile copilului i

ale mamei sale, aspecte de ordin:a. Social,b. Psihologic,c. Medical,d. Educaional ie. Juridicn acest sens, evaluarea detaliat presupune intervenia mai multor profesioniti.

Aceti profesioniti alctuiesc echipa multidisciplinar a cazului. n funcie de problematica descop

1161154653 stand ordin101 cmaternal

Documents