I Sinteza Standardului Profesional nr. 21

Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor

financiare este destinată, de regulă, întreprinderilor mici şi mijlocii.

Definirea întreprinderilor în mici, mijlocii şi mari utilizează, de cele mai multe

ori, criterii ţinând seama de dimensiunea lor comensurabilă în: cifra de afaceri,

valoarea activelor, numărul de salariaţi etc.

Această misiune este încredinţată, de regulă, de către cel ce gestionează

patrimoniul întreprinderii, profesionistului contabil, pentru a ţine în totalitate sau în

parte contabilitatea sa.

Destinatarul acestei misiuni este cel care gestionează patrimoniul

întreprinderii, căruia în final i se prezintă situaţiile financiare, urmând ca acesta să

valorifice informaţiile financiare respective în interiorul sau în exteriorul

întreprinderii.

Având în vedere faptul că informaţia contabilă este în mod esenţial destinată

utilizării externe întreprinderii, ea trebuie să folosească un limbaj comun tuturor

utilizatorilor.

Pentru aceasta, contabilitatea şi profesia contabilă sunt normalizate.

Acţiunea de normalizare cunoaşte două direcţii principale:

• prima, destinată contabilităţii propriu zise, prin existenţa normelor tehnice

contabile emise de un organism profesional abilitat, sau a reglementărilor

contabile emise de autoritatea administrativă desemnată de lege (în România,

conform legii contabilităţii, Ministerul Finanţelor); exemplu, OMF nr.

1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene.

• a doua, destinată profesioniştilor contabili, prin existenţa normelor

profesionale emise de autoritatea profesională desemnată prin lege (CECCAR)

care reprezintă ansamblul regulilor de urmat de către toţi profesioniştii

membrii ai Corpului.

1

Etapele misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor

financiare

Succesiunea etapelor misiunii este următoarea:

1. Cunoaşterea activităţilor întreprinderii cliente şi contractarea lucrărilor;

2. Organizarea şi programarea misiunii;

3. Organizarea sau aprecierea organizării contabilităţii;

4. Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii;

5. Lucrările de închidere a exerciţiului financiar;

6. Lucrările de control ale închiderii exerciţiului financiar;

7. Întocmirea raportului de misiune.

Etapele misiunii prezentate mai sus pleacă de la “cunoaşterea întreprinderii”

până la emiterea “raportului de misiune”.

Cunoaşterea activităţilor întreprinderii cliente şi contractarea lucrărilor

NORME GENERALE DE BAZĂ

• Acceptarea şi menţinerea misiunilor (NORMA 115)

Profesionistul contabil, înainte de a accepta o misiune, trebuie să aprecieze

posibilitatea de a îndeplini, ţinând seama de regulile etice şi profesionale ale profesiei

şi în mod deosebit de regulile de independenţă şi incompatibilitate. Pentru misiunile

repetabile se va verifica periodic dacă permit sau nu menţinerea lor.

• Contractarea lucr ă rilor (NORMA 122)

Relaţiile liber - profesioniştilor contabili cu clienţii lor se stabilesc prin

contract scris de prestări servicii, semnat de ambele părţi.

OBIECTIVE

- Cunoaşterea globală a întreprinderii clientului şi a mediului său

înconjurător;

- Identificarea riscurilor;

- Definirea necesităţilor întreprinderii în materie contabilă;

- Aprecierea posibilităţii realizării misiunii în cadrul cabinetului şi

acceptarea misiunii;

- Respectarea regulilor deontologice în cadrul preluării misiunii de la un

coleg;

- Determinarea naturii şi întinderii misiunii şi stabilirea unui proiect de

buget şi contract de prestări de servicii;

2

- Stabilirea primelor elemente de consultanţă necesare întreprinderii.

1.1 Cunoaşterea globală a întreprinderii cliente şi a mediului său

înconjurător

1.1.1. Demersul

Înainte de a se accepta misiunea şi în vederea definirii naturii acesteia,

profesionistul contabil este necesar să stabilească anumiţi parametri ai întreprinderii

pentru a o putea înţelege.

Această cunoaştere globală a întreprinderii, a activităţilor sale şi a mediului

său înconjurător este importantă în cadrul misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirii

şi prezentării situaţiilor financiare, întrucât ea constituie unul din elementele care

permit profesionistului contabil efectuarea raţionamentului său profesional asupra

coerenţei şi credibilităţii situaţiilor financiare anuale.

1.1.2. Tehnici de cunoaştere a întreprinderii

Vizitarea întreprinderii, care permite profesionistului contabil:

- aprecierea “climatului” general al întreprinderii ;

- de a cunoaşte activitatea întreprinderii: mono sau pluri- activitate, starea

bunurilor/ mijloacelor (localuri, utilaje etc);

- aprecierea calităţii organizării contabilităţii: sisteme contabile, sisteme

informatice, sisteme de arhivare etc.;

- modalitatea colectării documentelor justificative necesare.

Interviuri. Profesionistul contabil se întâlneşte cu personalul de conducere, cu

persoane împuternicite cu anumite atribuţii administrative şi contabile, cu alte

persoane care lucrează în întreprindere. Obiectivul acestor întâlniri este intervievarea

lor în vederea obţinerii de informaţii din partea lor, pentru a cunoaşte mai bine

întreprinderea şi nevoile ei.

Colectarea documentelor justificative. Profesionistul contabil va face cunoscut

conducătorului întreprinderii documentele justificative indispensabile misiunii sale,

care vor trebui înscrise în contractul de prestări de servicii cu termenele aferente de

predare.

1.2 Identificarea riscului

Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirii şi prezentării situaţiilor

financiare anuale este în mod deosebit destinată micilor întreprinderi care sunt cel mai

adesea caracterizate prin:

3

- inexistenţa, în formă scrisă, a regulilor lor de organizare internă;

- o absenţă a separaţiei între anumite funcţii;

- riscul de neînregistrare în totalitate a informaţiilor din cauza deficienţelor de

organizare internă a întreprinderii.

Aceste caracteristici sunt cele care îl pot determina pe profesionistul contabil

să propună conducătorului întreprinderii o misiune de ţinere a contabilităţii,

întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale, în locul unei misiuni de

examinare a contabilităţii, întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare.

Pot exista, pentru anumite întreprinderi, factori de risc specifici, ca de

exemplu: sunt în dificultate, finanţe dezechilibrate, produse învechite, piaţă restransă,

personal contabil slab pregătit, neplata furnizorilor, constatări negative ale organelor

fiscale, conflicte sociale etc.

Profesionistul contabil trebuie să fie deosebit de vigilent asupra riscurilor

constatate, să recomande schimbările care i se par realizabile şi în extrem, să ia în

considerare necesitatea de a refuza misiunea.

1.3 Definirea întreprinderii în materie contabilă

Profesionistul contabil ia cunoştinţă:

- de cererea formulată de conducătorul întreprinderii privind contabilitatea

financiară şi de gestiune;

- cantitatea de lucru în caz de ţinere parţială sau completă a contabilităţii;

- prestaţiile complementare misiunii contabile dorite de către client etc.

1.4 Posibilitatea realizării misiunii

Profesionistul contabil apreciază dacă poate accepta misiunea respectând

normele profesionale şi în mod deosebit norma privind calitatea lucrărilor şi norma

independenţei.

Profesionistul contabil se va asigura de respectarea regulilor de etică în cazul

preluării unei misiuni de la un coleg.

1.5 Definirea misiunii

Elementele astfel colectate permit profesionistului contabil să decidă dacă

poate să accepte misiunea, definind tipul misiunii (ţinerea contabilităţii sau

examinarea contabilităţii), precizând cantitatea şi natura lucrărilor, în număr de ore.

Aceste elemente permit profesionistului contabil să îşi stabilească un buget şi

să întocmească propunerea contractului de prestări de servicii.

4

1.6 Conţinutul contractului

Contractul de prestări de servicii privind ţinerea contabilităţii, întocmirea şi

prezentarea situaţiilor financiare anuale este necesar să aibă conţinutul prevăzut de

modelul anexat standardului profesional nr. 21.

Bineînţeles, conţinutul contractului va fi adaptat caracteristicilor întreprinderii

şi celor convenite cu clientul.

Acesta cuprinde în mod special:

- denumirea precisă a misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi

prezentarea situaţiilor financiare;

- repartizarea lucrărilor ce revin profesionistului contabil şi clientului,

precum şi indicarea răspunderilor care decurg din acesta;

- formula de raportare care va însoţi situaţiile financiare şi raportările

perioadei (lunare şi trimestriale) şi balanţele lunare.

- limitarea răspunderii civile a profesioniştilor contabili pentru oricare din

activităţile şi serviciile pe care aceştia le furnizează, în condiţiile legii. Se

recomandă negocierea limitării răspunderii civile la nivelul a 1- 4 ori

onorariul înscris în contract, în funcţie de natura serviciului sau activităţii

prestate.

O atenţie deosebită se va acorda prevederilor – obligaţiilor părţilor- urmărind

respectarea cu claritate a conţinutului şi termenelor obligaţiilor reciproce pentru a se

evita astfel eventualele litigii.

1.7 Scrisoarea către un coleg, atunci când urmează a îl înlocui pe acesta

Această procedură este prevăzută de Codul etic naţional al profesioniştilor

contabili din România. Membrul Corpului care a fost solicitat trebuie să îndeplinească

obligaţia profesională cu acceptul clientului de a cere, de regulă în scris, membrului

Corpului aflat în funcţiune, informaţiile necesare indicând natura generală a cererii

sale.

1.8 Prima consultanţă şi sugestii

Cunoaşterea activităţii întreprinderii, respectiv cunoaşterea globală a acesteia,

este etapa care îi permite profesionistului contabil să examineze cu un “ochi nou”

funcţionarea întreprinderii şi să facă primul diagnostic.

5

Acest diagnostic se va axa în mod deosebit pe organizarea contabilă (existentă

sau de organizat în viitor), ca şi pe componentele fiscale (descoperirea unei aplicări

eronate de TVA, de exemplu) sau asupra modalităţilor juridice (activităţile

întreprinderii corespund formei şi obiectului prevăzut în actul constitutiv? sunt luate

măsuri juridice asiguratorii în raport cu clienţii şi furnizorii?)

Diagnosticul stabilit trebuie să conducă profesionistul contabil să facă celui

care gestionează patrimoniul sugestiile necesare şi eventual propunerea şi a unor

misiuni complementare.

1.9 Documentarea dosarului permanent

La sfârşitul acestei etape, profesionistul contabil dispune de primele elemente

ale informaţiei permanente asupra întreprinderii care vor fi ordonate în “dosarul

permanent”.

Dosarul permanent va continua să se îmbogăţească în cadrul procesului

permanent de cunoaştere şi de realizare a misiunii. El va fi, de asemenea, pus la zi cu

ocazia închiderii fiecărui exerciţiu financiar.

El va fi utilizat de profesionistul contabil ca un mijloc de control al conturilor,

îndeosebi al celor privind: capitalurile proprii; imobilizările, împrumuturile etc.

2. Organizarea şi programarea misiunii

NORME GENERALE DE BAZĂ

• Programarea lucrărilor (NORMA 121)

Profesionistul contabil trebuie să-şi planifice executarea misiunilor sale, încât

să fie realizate în mod eficient.

Elaborarea şi documentarea planului misiunii va trebui să descrie felul,

întinderea misiunii şi modul în care acesta va fi realizată; planul va fi suficient de

detaliat pentru a permite elaborarea programului de lucru.

Prin programul de lucru se defineşte natura, calendarul şi întinderea lucrărilor

necesare pentru punerea în aplicare a planului misiunii.

• Delegarea şi supravegherea lucrărilor (NORMA 123)

Misiunile liber- profesionistului contabil pot necesita formarea uror echipe de

asistenţi sau de colaboratori. El poate delega acestora executarea unor lucrări,

păstrându-şi răspunderea finală a executării misiunii.

6

• Documentarea lucrărilor (NORMA 125)

O bună angajare a misiunilor- responsabilităţilor- include ţinerea dosarelor de

lucru. Ele ajută înţelegerea şi controlul lucrărilor.

Profesionistul contabil păstrează dosarele sale de lucru pe perioada prescripţiei

legale, protejând confidenţialitatea acestora.

NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE

• Documentarea lucrărilor (NORMA 2129)

Dosarele de lucru sunt ţinute pentru a documenta controalele efectuate şi

pentru a susţine raportul profesionistului contabil.

OBIECTIVE:

Obiectivul general al acestei etape este să asigure calitatea şi eficacitatea în

derularea misiunii, ţinând seama de:

- cererile clientului;

- obligaţii externe, termene legale şi fiscale;

- constrângeri legate de organizarea cabinetului.

Această etapă conduce la:

- planificarea misiunii;

- întocmirea unui program de lucru specific.

3. Organizarea sau aprecierea organizării contabilităţii

NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE

• Organizarea contabilităţii clientului (NORMA 2124)

Profesionistul contabil concepe sau recomandă proceduri de organizare a

contabilităţii, adaptate la mărimea şi necesităţile activităţilor clientului.

OBIECTIVE:

- Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative şi/ sau

contabile ale clientului;

- Organizarea relaţiei client/ cabinet;

- Dacă este cazul, formarea/ instruirea clientului şi/ sau a personalului

contabil;

- Eventuala participare la informatizarea întreprinderii.

7

3.1. Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative şi/ sau

contabile ale clientului

Compartimentele administrative şi/ sau contabile, de regulă, nu există în

cadrul întreprinderilor mici cărora le este destinată misiunea de ţinere a contabilităţii,

întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

De aceea, este necesar să i se amintească clientului obligaţiile legale în vigoare

ce îi revin, privind:

3.1.1. modalitatea organizării administrării întreprinderii în toate cazurile.

3.1.2. modalitatea organizării administrative şi/ sau contabile în cazul când

clientul asigură în total sau în parte înregistrările sale contabile.

3.1.1. Modalitatea organizării administrării întreprinderii

Câteva reguli de bază pot fi reamintite clientului în ceea ce priveşte stabilirea

de proceduri proprii acestuia, de exemplu:

1. întocmirea unor minime organigrame privind activităţile întreprinderii;

2. întocmirea fişei postului pentru personalul care întocmeşte, verifică,

aprobă şi înregistrează documentele justificative privind operaţii patrimoniale;

3. asigurarea cu personal calificat de specialitate (selectarea personalului

de specialitate; instruirea personalului);

4. stabilirea circuitului documentelor justificative şi contabile pe baza

unor scheme sau grafice de circulaţie a acestora adaptate mărimii întreprinderii şi

particularităţilor acesteia în temeiul organigramei, fişei postului etc;

5. modalitatea ţinerii registrelor obligatorii (administrative, fiscale,

contabile etc.);

6. întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal şi a contribuţiilor de asigurări

sociale;

7. organizarea contabilităţii patrimoniului (contabilitatea financiară,

contabilitatea de gestiune etc.)

8. modalitatea de inventariere a patrimoniului;

9. modalitatea de întocmire a situaţiilor finaciare (bilanţ contabil, cont de

profit şi pierdere etc.);

10. păstrarea/ arhivarea documentelor şi registrelor legale.

3.1.2. Modalitatea organizării administrative şi/ sau contabile

8

Realizarea procedurilor proprii arătate mai sus conduce desigur, prin

respectarea lor, la asigurarea îndeplinirii reglementărilor legale privind buna

administrare şi contabilizare a operaţiilor patrimoniale ale clientului.

Când clientul asigură, în total sau în parte, documentarea operaţiilor

patrimoniale, întocmirea unor declaraţii fiscale sau ţinerea unor registre, aşa cum s-a

convenit prin contractul de prestări de servicii, atunci profesionistul contabil se

asigură că persoana sau persoanele cărora li s-au stabilit aceste atribuţii de servici au

competenţa necesară.

Profesionistul contabil se asigură că aceste lucrări sunt corect îndeplinite

procedând la controalele efectuate în cursul şi la sfârşitul exerciţiului financiar, prin

examinarea analitică a documentelor justificative şi a înregistrărilor în registrele

obligatorii.

3.1.3. Organizarea relaţiei client/ cabinet

Derularea misiunii în cursul exerciţiului financiar trebuie să fie organizată

stabilind frecvenţa şi modalitatea intervenţiilor.

În cazul când cabinetul asigură înregistrările contabile este important să se

stabilească prin contractul de prestări de servicii:

- modalitatea de transfer a documentelor;

- frecvenţa înregistrărilor contabile;

- organizarea înregistrărilor contabile în interiorul cabinetului.

Modelul a de contract de prestări de servicii- propus în anexa Standardului

profesional nr. 21 la punctul 2- obligaţiile părţilor- a avut în vedere satisfacerea

calendaristică a obligaţiilor rezultate din relaţia client/cabinet.

3.1.4. Formarea/ instruirea personalului

Această formare poate fi realizată prin cabinetul profesionistului contabil sau

printr-o altă societate de profil.

Formarea/ instruirea personalului clientului poate fi oferită şi de cabinet, în

baza altui contract de prestări de servicii- pentru restul personalului care efectuează

operaţii patrimoniale sau în legătură cu acestea; de exemplu, mânuitorii de bunuri şi

valori- magazionierii şi casierii; comisiile de inventariere a patrimoniului etc.

3.1.5. Eventuala participare la informatizarea întreprinderii

Multe întreprinderi mici şi mijlocii doresc informatizarea unora din funcţiile

lor, de exemplu, cea comercială (gestiunea stocurilor, facturarea, clienţi/ furnizori),

9

cea de gestiune a personalului (state salarii, evidenţa impozitelor şi a contribuţiilor,

declaraţiile acestora), cea contabilă.

Este de dorit ca profesionistul contabil să fie interesat de această informatizare

şi să participe activ atunci când se stabileşte caietul de sarcini; prin cunoaşterea

activităţilor întreprinderii, el este competent pentru a participa împreună cu

conducerea întreprinderii la identificarea necesităţilor acesteia.

Participarea profesionistului contabil la informatizarea întreprinderii şi/ sau a

contabilităţii este o misiune specifică ce nu intră în cadrul misiunii de ţinere a

contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

Dacă întreprinderea clientului este deja informatizată în ceea ce priveşte

sistemul contabil este necesar să procedeze la o analiză critică a acestui soft.

De regulă, două situaţii se pot întâlni:

- Softul utilizat de întreprindere nu este cunoscut de cabinet:

Se vor face verificări dacă programele informatice utilizate în domeniul

financiar- contabil au ţinut seama de normele tehnice de resort.

Profesionistul contabil apreciază insuficienţele constatate şi procedează la

comunicarea către client a celor constatate, printr-un raport intermediar.

- Softul utilizat este cunoscut de cabinet şi fiabilitatea sa nu poate fi pusă

la îndoială.

Profesionistul contabil apreciază, în acest caz, numai utilizarea procedurilor

informatizate de softuri şi procedează, în scris, printr-un raport intermediar la

comunicarea observaţiilor necesare.

4. Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii

NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE

4.1 .Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii (NORMA 125)

Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile şi de

existenţa registrelor legale.

OBIECTIVE:

Diversitatea clientelei determină profesionistul contabil să-şi organizeze

misiunile sale pe parcursul exerciţiului financiar în aşa fel încât să corespundă cât mai

bine necesităţilor clienţilor printr-un raport cost/calitate satisfăcător. De aceea, el

poate efectua o parte din lucrările de control în cursul exerciţiului financiar, împărţind

derularea misiuniii în timp, în scopul asigurării:

10

a) respectării etapelor permanente ale misiunii;

b b) efectuării unor lucrări de control în timpul exerciţiului financiar şi

îndeosebi:

Controlul regularităţii şi sincerităţii înregistrărilor contabile ( în cazul când

cabinetul asigură înregistrările contabile ale clientului, aceste controale sunt cuprinse

în procedurile de ţinere a contabilităţii);

Regularitatea contabilităţii presupune conformitatea contabilităţii cu

reglementările în vigoare şi cu normele tehnice aplicabile;

Sinceritatea contabilităţii presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi

procedurilor contabile în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii înregistrării

operaţiilor şi tranzacţiilor în conturi trebuie să o aibă despre realitatea, importanţa

operaţiilor şi a evenimentelor ce au loc în întreprinderea clientului.

Atunci când înregistrările contabile sunt efectuate de client, profesionistul contabil

controlează ulterior, prin sondaj, calitatea:

- existenţei documentelor justificative;

- modalităţi de respectare a regularităţii şi sincerităţii acestor înregistrări.

Dacă înregistrările contabile sunt asigurate de cabinetul profesionistului contabil,

în general, nu va fi necesară să se procedeze la controlul ulterior al acestora, întrucât

respectarea regularităţii şi sincerităţii contabilităţii este realizată prin aplicarea corectă

a procedurilor cabinetului.

Totuşi profesionistul contabil se va asigura periodic că toţi colaboratorii săi, care

au în atribuţii lucrări de înregistrări contabile, au competenţa necesară şi asigură

îndeplinirea corectă a lucrărilor lor. În acest sens, profesionistul contabil poate

proceda la aplicarea unor teste de control:

- fie înaintea efectuării controlului printr-un test asupra unor

înregistrări contabile din zile diferite ale unei luni;

- fie în timpul controlului prin analiza unor înregistrări contabile ale

anumitor operaţii selecţionate.

Profesionistul contabil verifică, de asemenea, aplicarea corectă a obligaţiilor

privind sarcinile sociale: îndeplinirea condiţiilor cerute întocmirii statelor de salarii,

cotelor de asigurări sociale şi de sănătate, cotelor celorlalte contribuţii şi, în general,

respectarea dispoziţiilor legale şi contractuale.

Aprecierea constatărilor şi comunicarea către client a observaţiilor necesare

11

Esenţa misiunii constă în faptul că profesionistul contabil trebuie să se asigure

asupra coerenţei şi credibilităţii situaţiilor financiare în raport cu cunoaşterea

întreprinderii şi a mediului său înconjurător.

În etapa cunoaşterii activităţilor întreprinderii, profesionistul contabil a dobândit

această cunoaştere la un moment dat.

Dar o întreprindere este într-o continuă mişcare şi este esenţial pentru

profesionistul contabil să obţină informaţiile evoluţiilor semnificative care pot avea o

influenţă asupra situaţiilor financiare sau care trebuie să fie reflectate în acestea.

Contactele sistematice ale profesionistului contabil cu clientul său îi permit să

colecteze aceste informaţii şi este important ca obţinerea lor să fie consemnată în scris

în foi de lucru depuse apoi în dosarul exerciţiului- putând astfel să aprecieze :

- litigiile apărute în timpul exerciţiuliu financiar necesitând, poate,

constituirea unui provizion;

- investiţiile importante necesitând finanţări etc.

Evident constatările privind controlul regularităţii contabilităţii vor fi aduse la

cunoştiinţa clientului printr-un raport intermediar la data constatării, sugerându-i

acestuia modalităţile de reconciliere a deficienţelor constatate.

c. Pregătirea lucrărilor pentru închiderea exerciţiului financiar

Anumite lucrări pot fi realizate în totalitate sau pregătite în cursul exerciţiului, cum

ar fi:

- controlul conturilor terţilor, dacă sunt importanţi, putând fi

analizaţi la o dată apropiată de data închiderii exerciţiului, pentru a reduce sau

chiar a suprima anumite lucrări de control ale sfârşitului exerciţiului;

- pregătirea anumitor situaţii privind: declaraţiile de TVA, fişele

fiscale ale angajatorilor, declaraţiile privind contribuţiile anuale, impozitele şi

contribuţiile aferente etc.

5. Lucrările de închidere a exerciţiului financiar

NORME GENERALE DE BAZĂ

- Delegarea şi supravegherea lucrărilor (NORMA 123)

Misiunile liber-profesionistului contabil necesită formarea unei echipe de asistenţi

sau colaboratori. El poate delega acestora executarea unor lucrări, păstrându-şi

răspunderea finală a executării misiunii.

12

NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIIILE FINANCIARE

- Analiza critică a situaţiilor financiare (NORMA 2127)

Profesionistul contabil controlează coerenţa şi credibilitatea situaţiilor financiare,

în raport cu cunoaşterea sa despre activităţile întreprinderii; a documentelor

justificative şi a informaţiilor primite de la client.

OBIECTIVE:

a) Întocmirea listei punctelor în suspensie rezultate

La sfârşitul lucrărilor de control, colaboratorul profesionistului contabil însărcinat

cu realizarea dosarului de control (sau profesionistul contabil însuşi) întocmeşte un

proiect de situaţii financiare bazat pe constatările dosarului de control. El întocmeşte,

de asemenea, lista punctelor rămase eventual în suspensie: întrebări de pus clientului,

elemente lipsă etc.

Totodată sintetizează dificultăţile întâlnite în timpul efectuării misiunii.

În sfârşit, el notează punctele importante care, eventual, necesită o supraveghere

deosebită şi un interviu cu clientul: de exemplu, evoluţii inexplicabile ale unor

evenimente sau conturi contabile.

Ansamblul acestor elemente poate fi sintetizat într-un document numit “Lista

punctelor în suspensie”, care are un rol triplu:

- să atragă atenţia asupra punctelor importante;

- să pregătească examinarea critică a situaţiilor financiare;

- să pregătească chestionarul interviului cu clientul;

b) Efectuarea examinării critice a situaţiilor financiare

Examinarea critică este o „citire” a proiectului situaţiilor financiare pentru a

verifica atât coerenţa cât şi credibilitatea acestora în totalitatea lor.

Aceasta „citire” (lectură) constă într-o:

- verificare generală a coerenţei destinată să identifice anomaliile:

erori materiale, anomalii de corelaţie între diferitele elemenete ale situaţiilor

financiare şi declaraţiilor fiscale. Această verificare generală poate fi în mare parte

informatizată;

- verificare a credibilităţii de fond.

Această ultimă „citire” se bazează pe tehnicile examinării analitice care se

aplică informaţiilor comparative a cel puţin două exerciţii financiare.

c) Asigurarea supravegherii lucrărilor

13

Fazele precedente ale misiunii au putut fi delegate colaboratorilor

profesionistului contabil conform normei de delegate şi supravegherii (Norma 2123)

Supravegherea se bazează în mare parte pe lista punctelor în suspensie şi pe foile

de lucru ale examinării critice care, dacă au fost corect întocmite, trebuie să permită să

se meargă la elementele esenţiale ale misiunii.

d) Pregătirea şi realizarea interviului final cu clientul

Interviul cu clientul la sfârşitul anului este o bună procedură pentru a valida

proiectul situaţiilor financiare.

Acest interviu, de regulă, bazat pe un chestionar dinainte pregătit sub forma unor

întrebări, are în vedere:

- nota de sinteză a listei punctelor în suspensie , care cuprinde

eventual elemente de cerut clientului sau cele de adus la cunoştinţa acestuia;

- examinarea critică a situa ţiilor financiare, care a scos în evidenţă

anomaliile sau evoluţiile semnificative care trebuiesc aduse la cunoştiinţa

clientului.

Interviul constă în:

- a prezenta clientului proiectul situaţiilor financiare;

- a-l comenta, pe baza chestionarului dinainte pregătit;

- a rezolva punctele în suspensie;

- a lua deciziiile necesare;

- a stabili definitiv închiderea situaţiilor financiare.

Cele discutate cu clientul în timpul acestei ultime întrevederi au scopul de a

rezolva punctele cele mai importante, ca: chestiuni din evaluarea elementelor

patrimoniale, respectarea principiilor contabilităţii, obţinerea de explicaţii asupra unor

evoluţii semnificative.

Este de dorit a se păstra răspunsurile primite la întrebările interviului şi

concluziile acestei întrevederi.

e) Întocmirea situaţiilor financiare definitive

Interviul şi întrevedera cu clientul pot conduce la modificarea proiectului

situaţiilor financiare prezentate.

Înregistrările complementare conduc la întocmirea situaţiilor financiare

definitive.

În această fază finală, profesionistul contabil exercită un atent control al

coerenţei situaţiilor financiare între ele şi cu dosarul de lucru.

14

Interviul şi întrevederea cu clientul pot să conducă la un diferend între acesta

şi profesionistul contabil cu privire la închiderea situaţiilor financiare. În acest caz,

profesionistul contabil închide situaţiile financiare după deciziile luate de client şi

care pot da naştere unor puncte litigioase eventuale, înscrise ca rezerve în cuprinsul

atestării (a se vedea etapa a 7-a).

f) Închiderea dosarului anual

Închiderea dosarului anual conduce:

- la asigurarea că dosarul exerciţiului este complet;

- la a înscrie sau a pune la zi anumite elemente ale dosarului

permanent. De exemplu, copiile facturilor activelor imobilizate cumpărate, acte-

contracte de împrumuturi sau leasing ale exerciţiului.

- la arhivare. Practica curentă este de a „păstra” la vedere dosarul

exerciţiului şi al celor două exerciţii precedente şi a le arhiva pe celelalte.

Păstrarea arhivelor face parte din funcţia de organizare a cabinetelor.

6. Lucrările de control ale închiderii exerciţiului financiar

NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE

• Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii (NORMA 2125);

• Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile şi de

existenţa registrelor legale;

• Închiderea conturilor (NORMA 2126).

Profesionistul contabil stabileşte înregistrările contabile necesare închiderii

exerciţiului financiar:

- pe baza informaţiilor şi a documentelor justificative furnizate de client;

- recurgând eventual la o simplificare a înregistrărilor rezultatelor

inventarierii;

- punând în aplicare tehnicile de analiză, prelucrare şi control al

documentelor.

El le înregistrează în conturile întreprinderii sau se asigură că ele sunt corect

contabilizate de către client.

OBIECTIVE:

15

a) Primirea dosarului inventarierii anuale, conform clauzelor contractului de

prestări de servicii încheiat cu clientul.

Atât Normele tehnice cât şi Normele privind organizarea şi efectuarea

inventarieirii patrimoniului stabilesc această obligaţie în sarcina celui care gestionează

patrimoniul, respectiv clientul profesionistului contabil.

Aceste obligaţii vor fi aduse la cunoştiinţa clientului atunci când se negociază

clauzele contractului de prestări de servicii. În caz de insuficienţă a datelor primite

(incomplete, incorect întocmite etc. ) sau de depăşire a termenelor contractului,

profesionistul contabil înştiinţează clientul, printr-un raport, asupra acestor deficienţe,

făcându-şi rezervele necesare privind buna închidere şi respectarea datelor lucrărilor

sale de prezentare a situaţiilor financiare.

În această etapă profesionistul contabil preia aceste informaţii în cadrul

înregistrărilor contabile de închidere a exerciţiului financiar.

b) Colectarea faptelor şi evenimentelor importante ale exerciţiului

La sfârşitul exerciţiului, profesionistul contabil trebuie să se asigure că

deficienţele stabilite cu ocazia controalelor efectuate, au fost sau nu remediate de

client şi să verifice dacă nu există şi alte deficienţe , urmând să se asigure că acestea

au fost sau nu corect înregistrate în conturile închiderii exerciţiului financiar.

c) Efectuarea controlului conturilor

Trei tipuri de tehnici pot fi puse în acţiune:

• Analiza conţinutului conturilor şi în mod special a soldurilor lor;

• Concordanţa anumitor date cu documentele justificative externe sau

interne

- Tehnica concordanţei datelor contabile cu documentele justificative

externe este necesar de efectuat la sfârşitul exerciţiului financiar pentru

următoarele posturi:

Imobilizări = facturi sau acte;

Imprumuturi = contracte, acte şi situaţii de rambursare (amortizarea

lor);

Datorii fiscale şi sociale = registrele fiscale, recapitulaţiile;

Conturi financiare = extrasele de cont bancare

- Tehnica concordanţei datelor contabile cu documentele justificative

interne permit controlul următoarelor posturi:

16

Capitaluri proprii = procesul verbal al Adunării generale, documentele justificative

primite din partea administratorului pentru mişcările afectând

contul întreprinzătorului individual (pentru întreprinderile

individuale) sau conturile de capitaluri ale asociaţilor (pentru

societăţile comerciale);

Stocuri şi producţie în curs de execuţie = situaţia centralizatoare a listelor de

inventariere şi alte detalii primite din partea

clientului;

Provizioane pentru creanţe litigioase = situaţia extraselor de cont confirmate sau

procesele verbale de punctaj pentru

inventarierea creanţelor şi motivarea scrisă

pentru cauzele deteriorării creanţelor;

Contul de profit şi pierdere = situaţia vânzărilor cu declaraţia de TVA, situaţia

salariilor plătite cu declaraţiile de impozite şi contribuţii

etc.

• Controlul coerenţei şi credibilităţii

Cele două tehnici de analiză a conţinutului conturilor şi de concordanţă a

acestora cu documentele justificative asigură coerenţa şi credibilitatea conturilor luate

individual, de exemplu, coerenţa şi credibilitatea conturilor terţilor controlaţi. Al

doilea nivel de control al coerenţei şi credibilităţii trebuie să fie efectuat asupra

situaţiilor financiare şi asupra declaraţiilor fiscale controlate în mod global.

Acest al doilea nivel de control este obiectul examinării critice care se

efectuează la sfârşitul misiunii asupra proiectului de situaţii financiare şi de declaraţii

fiscale.

d) Documentarea controalelor efectuate

Pentru efectuarea în bune condiţii a acestor controale, profesionistul contabil

se bazează pe:

- Cartea-mare în copie;

- un dosar de organizare a controlului (eventual pe suport informatic).

Acesta este fie structurat pe cicluri de exploatare (trezorerie, cumpărări,

vânzări, stocuri, imobilizări etc.) fie pe conturi sau grupe de conturi.

17

e) Pregătirea declaraţiilor fiscale

Pregătire declaraţiilor fiscale la sfârşitul exerciţiului financiar însoţeşte, în

general, misiunea de ţinere a contabilităţii, dacă s-a prevăzut aceasta în cuprinsul

contractului de prestări servicii.

Profesionistul contabil veghează la:

- respectarea legislaţiei în vigoare;

- îndeplinirea îndatoriilor de consultanţă fiscală.

Aeste operaţii conduc, în special, la controlul:

- bazei de impozitare în raport cu datele contabile;

- buna aplicare a reglementărilor legale: regimul fiscal, contribuţii

sociale, taxele locale etc.

- respectarea regularităţii şi sincerităţii contabilităţii şi a termenelor de

plată.

7. Întocmirea raportului misiunii

NORME GENERALE DE BAZĂ

• Norme de raport (NORMA 130)

Misiunile profesionistului contabil au ca finalitate un raport scris. Documentul

stabilit este definit în funcţie de tipul de misiune.

Raportul este realizat în scopul de a face cunoscut clientului şi, dacă este

cazul, terţelor persoane, natura lucrărilor profesionistului contabil şi concluziile emise

la sfârşitul lucrărilor sale.

NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE

• Norma de raport (NORMA 2130)

Profesionistul contabil declară în raportul său că a îndeplinit diligenţele

prevăzute de normele profesionale privind misiunea de ţinere a contabilităţii, de

întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. De asemenea, menţionează în raportul

său că nu s-au evidenţiat documente sau elemente care să pună în discuţie sau la

îndoială coerenţa şi credibilitatea lucrărilor contabile efectuate.

Situaţiile financiare sunt anexate raportului de misiune.

Atunci când raportul se prezintă cu observaţie (ori observaţii), profesionistul

contabil trebuie să expună clar motivele respective.

Profesionistul contabil, pentru redactarea raportului său, se va folosi de

modelele anexate prezentei norme.

18

OBIECTIV:

Cu ocazia efectuării misiunii, ansamblul lucrărilor permite profesionistului

contabil să elaboreze raportul misiunii aşa cum s-a angajat prin contractul de prestări

servicii.

a) Condiţiile elaborării raportului de misiune

Raportul este întocmit şi semnat în ziua terminării lucrărilor misiunii.

Raportul se emite în condiţiile exercitate de Norma 2130.

Pe fiecare pagină a situaţiilor financiare se va face de către profesionistul

contabil, sub semnatura proprie, o menţiune care să amintească natura misiunii

încredinţate şi existenţa atestării, de exemplu:

Prezentele situaţii financiare sunt rezultatul misiunii de ţinere a contabilităţii,

fiind însoţite de raportul elaborat în condiţiile normelor profesionale ale CECCAR.

Profesionistul contabil.............................

Carnet nr....................................

Profesionistul contabil formulează o observaţie sau un refuz privind coerenţa şi

credibilitatea situaţiilor financiare dacă a constatat anomalii care nu au putut fi

justificate sau explicate. În acest caz, profesionistul contabil încheie situaţiile

financiare după deciziile luate de către client, dar va menţiona în raport punctele

litigioase.

Dacă elementele constatate privind coerenţa şi credibilitatea situaţiilor financiare

au o explicaţie satisfăcătoare, profesionistul contabil va nota acest punct forte în

dosarul său de lucru putând astfel elabora un raport fără observaţii.

II Sinteza Regulamentului privind auditul de calitateîn domeniul serviciilor contabile

• Codul etic naţional a Profesioniştilor contabili, secţiunea 100, la pct. 100.1

se prevăd:

- „Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile

obţinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai

ridicat de performanţă”

19

• Expresia audit de calitate desemnează un ansamblu de măsuri luate de corp

vizând:

- analiza modalităţilor de organizare şi funcţionare a unui cabinet;

- aprecierea modului de aplicare în cadrul acestuia a fiecărei norme

profesionale emise de Corp şi

- verificarea modului de respectare a obligaţiilor de membru.

• Auditul de calitate se exercită asupra cabinetului şi fiecărui profesionist

contabil înscris in Tabloul Corpului.

• Auditul de calitate are drept scop asigurarea respectării de către toţi

membrii Corpului a normelor profesionale stabilite de acesta pentru fiecare activitate,

serviciu contabil sau categorie de lucrări efectuate de aceştia.

OBIECTIVELE AUDITULUI DE CALITATE ÎN DOMENIUL

SERVICIILOR CONTABILE

- oferirea posibilităţilor ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii

serviciilor prestate;

- contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de

lucru;

- aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de

respectare a obligaţiilor de membru;

- dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea controalelor dintre

colegi.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE PE CARE SE BAZEAZĂ

AUDITUL DE CALITATE

- universalitatea : auditul se aplică tuturor cabinetelor şi tuturor serviciilor

profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc;

- confidenţialitatea : nici o informaţie privind un cabinet sau un membru al

acestuia nu poate fi adusă la cunoştinţa terţilor;

- adaptarea auditului : este corespunzător naturii misiunii executate şi mărimii

cabinetului;

20

- colegialitatea : auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai

Corpului, anume formaţi şi instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;

- armonizare : pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de

mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de

comun acord cu aceste organisme.

MODALITĂŢI DE AUDIT

Fiecare misiune de audit de calitate cuprinde 3 faze complementare: auditul

structural, auditul tehnic şi auditul de conformitate.

- auditul structural constă într-un diagnostic de organizare a cabinetului în

scopul aprecierii dacă modul de organizare asigură îndeplinirea de misiuni conform

normelor, regulilor şi uzanţelor profesionale, emise sau semnate de Corp, evidenţiind

lipsurile în ceea ce priveşte metodele şi procedurile existente în cabinet, existenţa

logicii şi a standardelor şi normelor profesionale specifice fiecărei misiuni, conform

obiectului de activitate al cabinetului;

- auditul tehnic constă în examinarea unui număr de dosare de lucru şi permite

apreciarea calităţii metodelor efectiv puse în lucru de cabinet. Auditul tehnic se face

prin referire la standardele profesionale emise de Corp, la normele şi regulile în

vigoare, precum şi la uzanţele profesionale;

- auditul de conformitate constă în verificarea modului în care cabinetul îşi

îndeplineşte obligaţiile de membru cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională,

depunerea declaraţiilor anuale, plata obligaţiilor financiare, aspecte etice etc;

• La sfârşitul misiunii desfăşurate, în funcţie de rezultatul

auditului de calitate şi de clasa de calitate în care a fost

încadrat cabinetul, se pot lua următoarele măsuri:

- recomandări şi termene pentru remediarea punctelor slabe constatate în „Fişa

centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate”;

- recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor;

- participarea la cursuri pentru însuşirea standardelor profesionale şi/ sau etice;

- efectuarea unui nou control în maximum 2 ani;

- publicarea în revista Corpului;

- efectuarea unui nou control în maximum un an;

- sesizarea consiliului filialei;

21

- instituirea unui sistem de supraveghere permanentă.

• La sfârşitul unei misiuni de audit de calitate, auditorii

întocmesc o notă de sinteză care se trimite cabinetului

auditat.

Cabinetul auditat dispune de un termen de 30 de zile pentru a prezenta, în

scris, auditorilor observaţiile sale.

• Raportul auditorului de calitate este întocmit de auditori şi are ca anexe nota

de sinteză şi eventualele observaţii ale cabinetului.

• Raportul scoate în evidenţă lipsurile descoperite în cursul auditului efectuat şi

abaterile grave şi repetate de la reglementările profesionale.

• Raportul trebuie să cuprindă propuneri de clasificare a rezultatelor controlului

şi măsurile de remediere a deficienţelor.

III Chestionar pregătitor al auditului de calitate

INFORMAŢII GENERALE DESPRE CABINET

o Unitatea EVCONT CONSULTING SRL are ca obiect de activitate

următoarele: contabilitate, consultanţă în domeniul financiar- contabil, activităţi de

servicii- cenzorate, certificări bilanţiere, cursuri finanţe- contabilitate, editură,

difuzare cărţi de specialitate.

o Unitatea AUDITCONT CONSULTING SRL are ca obiect de activitate

lucrările menţionate mai sus şi următoarele: audit financiar, audit intern, consultanţă

fiscală, evaluări de patrimoniu.

ORGANIGRAMA CABINETULUI

ADMINISTRATORI

DIRECTOR ECONOMIC

PROFESIONIŞTI CONTABILI

22

OBIECTIVE URMĂRITE DE ADMINISTRAŢIE

o Creşterea competenţei profesionale, prin pregătirea profesională continuă;

o Asigurarea documentării: legislaţie, cărţi de specialitate, reviste de

specialitate, Standardele Internaţionale de Contabilitate etc;

o Dotarea cabinetului cu calculatoare performante care funcţionează în reţea,

imprimante, internet, xerox etc;

o Crearea unor condiţii cât mai bune de lucru;

o Serviciile prestate clienţilor să fie de calitate;

o Diversificarea serviciilor pe care să le oferim clienţilor potenţiali.

Suntem conştienţi că reputaţia profesională depinde de calitatea muncii noastre,

iar selecţia şi specializarea personalului defineşte acest concept. Ne străduim să

„adăugăm valoare” afacerilor clienţilor noştri. Încercăm să înţelegem problemele

critice cu care se confruntă afacerile clienţilor noştri şi le indicăm cele mai viabile

soluţii. Ne implicăm pentru fiecare client în parte.

Am ales să lucrăm ca o familie, participând la responsabilităţi şi rezultate.

Dorinţa noastră este de a investi în oameni şi a ne clădi resursele pentru a spori cifra

de afaceri atât a cabinetului nostru cât şi a clienţilor noştri.

PERSONAL

oStructura personalului : 9 salariaţi cu contract de muncă din care: 5 economişti, 3

contabili cu studii de specialitate (Colegiul Economic Suceava) şi un expert contabil

care îndeplineşte funcţia de Director economic.

o Recrutarea personalului contabil : cei 9 salariaţi au fost angajaţi la terminarea

facultăţii sau a Colegiului Economic din Suceava. Cabinetul în care lucrează a fost

primul loc de muncă.

Menţionăm că cei 3 contabili cu studii medii au urmat şi cursurile Facultăţii de

Ştiinţe Economice din Suceava (în prezent sunt în anul III).

o Evaluarea personalului se face prin teste şi rezolvarea unor studii de caz pentru

verificarea cunoştinţelor în vederea accesului la stagiu pentru obţinerea calităţii de

expert contabil şi de contabil autorizat. Aceste evaluări se fac în urma cursurilor

profesionale organizate în cadrul cabinetului.

23

o Politica practicată de cabinet în materie salarială : în funcţie de performanţa

profesională şi de veniturile aduse firmei, cu respectarea prevederilor legale în

vigoare.

o Clauzele contractului de muncă : contractul de muncă conţine următoarele

clauze: de concurenţă loială, de secret profesional şi de independenţă.

FORMAREA PROFESIONALĂ

o Planificarea şi efectuarea formării profesionale

- Tot personalul angajat consacră anual cel puţin 40 de ore pentru

dezvoltarea profesională continuă.

o Organizarea formării profesionale

- Formarea internă: în cadrul cabinetului formarea profesională se

desfăşoară sub forma unor cursuri de către Moroşan Ioan- lector CECCAR, în cadrul

Programului Naţional de Organizare Profesională continuă cu temele:

Contabilitate financiară

Cotabilitate şi control de gestiune

Fiscalitate

Audit financiar

Evaluare

o Cursurile se ţin de regulă de două ori pe lună şi există în cadrul cabinetului un

registru prin care salariaţii prezenţi la cursuri semnează de luare la cunoştinţă pentru

dezbateri.

Menţionăm că legislaţia fiscală se dezbate în mod operativ cu tot personalul.

De asemenea, în cadrul cabinetului se pune un mare accent pe studiul

individual care este inclus ca sarcină de serviciu prin fişa postului.

Fiecare salariat are întocmit un dosar (repertoar, registru) în care sunt notate

problemele importante din domeniul financiar- contabil şi fiscal (impozit pe profit,

impozit pe venit, TVA, operaţiuni de leasing, operaţiuni de închidere trimestrială şi

anuală etc).

MISIUNI

24

În volumul total al onorariilor, misiunea „Ţinerea contabilităţii, întocmirea şi

prezentarea situaţiilor financiare” a reprezentat în anul 2008, 98%.

ONORARII

Modul de percepere a onorariilor se stabileşte de comun acord cu clientul.

CONTRACT DE PRES TĂRI DE SERVICII

Acesta cuprinde în mod special:

- denumirea precisă a misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi

prezentarea situaţiilor financiare;

- repartizarea lucrărilor ce revin profesionistului contabil şi clientului, precum şi

indicarea răspunderilor care decurg din acestea;

- obligaţia clientului de a preda executorului dosarul inventarierii anuale a

patrimoniului;

- limita răspunderii civile a experţilor contabili pentru oricare din activităţile şi

serviciile pe care aceştia le furnizează în condiţiile legii.

RAPOARTELE DE MISIUNE

Cabinetul întocmeşte Raportul de misiune privind ţinerea contabilităţii,

întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, respectând Normele de bază şi

Normele specifice misiunilor privind situaţiile financiare.

ASIGURAREA RISCULUI

Riscurile următoarele sunt asigurate:

- responsabilitatea civilă faţă de clienţi;

- reconstituirea arhivelor (cauzate de calamităţi, furt, viruşi etc);

- incendiu;

- pierderi din exploatare (clienţi incerţi etc).

METODE DE LUCRU

25

Instrumente informatice:

Programe informatice utilizate în cabinet: MICS, LEX EXPERT (programe

informatice de contabilitate generală, legislaţia financiar- contabilă şi fiscală).

Cabinetul utilizează sisteme de transmitere automată a datelor: internet, e-

mail.

PROGRAMAREA LUCRĂRILOR

În vederea asigurării bunei executări a acestei misiuni, programarea lucrărilor

este organizată pe dosare- dosar cu dosar (câte un dosar pentru fiecare client).

NOTĂ: Programarea lucrărilor poate fi organizată şi pe secţiuni ale

contabilităţii (o persoană din cadrul cabinetului poate ţine contabilitatea pentru o

secţiune la mai mulţi clienţi).

26