NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

S-A CITIT. ACUM SE AUDE

DETALII ~N » PAGINA 13

POLITICIANULDE TABLOID

Radu Pavel GHEO

Interpre]ii de muzic\ popular\ IonDol\nescu [i Irina Loghin au fostdoar dou\ dintre instrumentele lacare [i-a c`ntat Vadim ariatabloidiz\rii politicii.

~N » PAGINA 3

„Suplimentul de cultur\“ v\ prezint\ o edi]ie special\ dedicat\ cinematogra-fiei. Mai precis, acelei p\r]i performante, acelor regizori care au determinat presainterna]ional\ `n ultimii ani s\ acorde spa]ii largi produc]iilor unor Cristi Puiusau Corneliu Porumboiu. Din România se export\ cultur\, f\r\ ca statul s\ [tieasta, f\r\ ca el s-o `ncurajeze.

{i avem dou\ realit\]i: una `n care A fost sau n-a fost? aduce `n doar os\pt\m`n\ 12.000 de spectatori `n s\lile din Fran]a [i una `n care CentrulNa]ional al Cinematografiei continu\ s\ `l finan]eze pe Sergiu Nicolaescu.

Protestul recent al lui Cristi Puiu a reu[it s\ solidarizeze o parte important\din breasla cinematografic\, dar [i pe criticii de film. 2.000 de persoane au

semnat `n doar c`teva zile o peti]ie prin care se cere ca sistemul s\ fie, `n sf`r[it,reformat.

Public\m dou\ pagini despre protestele tinerilor regizori [i ale criticilor rea-lizate cu ocazia lans\rii la C\rture[ti, `n Bucure[ti, a volumului De ce vedemfilme de Aleo. Leo {erban, dou\ pagini despre premiera produc]iei A fost saun-a fost? `n Fran]a, un interviu cu Mihai Chirilov, directorul celui mai impor-tant festival de film din România – TIFF – [i dou\ comentarii de Iulia Blaga [iConstantin Vic\.

CITI}I ~N » PAGINILE 2, 4-9 [i 13

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

ROMÂNII EDE{TEP}I

Biblia [i BridgetJones [i-au g\sitnoi apostoliShakespeare, Biblia, 1984, Star Trek [iBridget Jones au propriile lor versiuniparalele pe fanfiction.net

~N » PAGINA 14

Poetul na]ionala fost racolatde platformi[tiAdrian Popescu este c`[tig\torul edi]ieia XVI-a a Premiului pentru Opera Omniala Concursul Na]ional de Poezie „MihaiEminescu“ de la Boto[ani. Stolojan a luatcu asalt Teatrul Eminescu `mpreun\ cuPlatforma. Adrian Pintea a transformatrecitalul de poezie `n scenet\.

~N » PAGINA 3

„Ce mi-a st`rnit interesul pentru thriller a fost imensa sa popularitate `nperioada `n care se desf\[oar\ ac]iunea romanului meu – Adev\rul despreSascha Knisch : anii 1920, urbani [i marca]i de obsesia media.“

~N » PAGINA 16

INTERVIU CUARIS FIORETOS

NOUL VAL, ~N LUPT| CU „SISTEMUL TIC|LO{IT“

România [i-ar putea ratabrandul de ]ar\

Sezonul teatral al Capitalei Culturale Europene continu\ la Sibiu cu Balul,un spectacol ce ilustreaz\ istoria contemporan\ a României. Scenariul esterealizat de Radu Alexandru Nica [i Mihaela Michailov dup\ o idee a compa-niei Théâtre du Campagnol. Nica semneaz\ [i regia acestui spectacol.

CAPITALACULTURAL|

» 2

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007

Secretarul general al Ministerului Culturii, Virgil {tefanNi]ulescu (foto), consider\ c\ Val Condurache, direc-torul Complexului Muzeal Moldova, a f\cut o gre[eal\pentru care va trebui s\ pl\teasc\. Condurache a achi-zi]ionat la finele lui 2006 un automobil de teren de40.000 de euro `n locul unui microbuz. „Este o gre-[eal\ a domnului Condurache pentru care va fi sanc]io-nat de Curtea de Conturi [i s-ar putea s\ primeasc\ [i osanc]iune administrativ\.“

Virgil Ni]ulescu a precizat c\ banii din care a fostachizi]ionat automobilul de teren nu au leg\tur\ di-rect\ cu fondurile destinate lucr\rilor de reabilitare aPalatului Culturii din Ia[i. Mai mult, potrivit secreta-rului general al MCC, Val Condurache nu va avea accesla nici m\car un euro din ace[ti bani, Ministerul de-

rul`nd `n nume propriu licita]iile. „Este o intoxicare [inu [tiu de unde vine aceasta. Banii pe care i-a avut Com-plexul Muzeal Moldova pe anul 2006 pentru achizi]iinu au fost `n acela[i timp [i pentru lucr\ri de restau-rare. Celebrul `mprumut pe care `l va face statul românde la Banca European\ de Dezvoltare `nc\ nu [i-a pro-dus efectele, deoarece procedurile birocratice s`nt `n-grozitor de complicate. Pe de alt\ parte, am `nfiin]atunitatea de Management a Proiectelor la nivelul MCC,ceea ce `nseamn\ c\ alocarea banilor pentru lucr\rilede restaurare se va face numai de c\tre noi, domnulCondurache nu va avea acces la nimic.“

Val Condurache a fost numit `n 2006 director alComplexului Muzeal Moldova `n baza unui contract demanagement pe trei ani. ((GG..OO..))

MMiieerrccuurrii sseeaarr\\ tteelleevviizziiuunniillee aauu ddeevvee-nniitt bb`̀llccii,, iiaarr ppee sscceennaa bb`̀llcciiuulluuii aauu ee-vvoolluuaatt cceeii mmaaii iimmppoorrttaann]]ii ooaammeenniiddiinn ssttaatt.. Renun]`nd la prestan]\, laprecau]ii, la tot ce presupune ideeade politician, Traian B\sescu [i C\-lin Popescu T\riceanu s-au pocnitca `n desenele animate, pe princi-piul „Ba tu e[ti mai mafiot!“. Dinco-lo de ridicolul `n care s-au com-pl\cut cei doi oameni politici, omic\ raz\ de lumin\: c`nd un r\zboipoate porni de la lucruri at`t de ne-`nsemnate prin raport cu nerespec-tarea statului de drept `n România`n perioada pesedist\, te po]i g`ndic\, `n fond, treburile s-au schimbat,`ntr-adev\r, `n bine.

Dincolo `ns\ de raza de lumin\ce merita marcat\ `nc\ de la `nce-put, a devenit evident c\ lovitura deimagine pe care a preg\tit-o TraianB\sescu prin scoaterea la iveal\ a ce-lebrului bile]el a fost, `n fapt, o m\-sur\ de disperare: previzibila e[uarea proiectului P.L.D. [i neerodareasuficient\ a imaginii P.N.L. `l pu-neau `n tot mai mare dificultate pepre[edinte. A[a c\ a inventat prinm`na sa lung\ numit\ Elena Udreaun scandal mediatic, care s-a vrut`ncununat de o lovitur\ de maestru.~ns\ acea semi-`ntrebare din bilet,prefer s-o numesc a[a pentru a nuanaliza construc]ia gramatical\ afrazei, permite interpret\ri. Interpre-

t\ri pe care ni le-a oferit mai `nt`ipre[edintele [i ni le-a contrazis maiapoi primul-ministru.

Evident c\ semi-`ntrebarea dinbilet este, `ntr-o anumit\ m\sur\,vinovat\. Vinovat\ `ns\ nu `n senspenal, ba chiar a[ `ndr\zni s\ spunc\ nu `n sens moral. Ci doar `n sensprofesionist. Ca profesionist al poli-ticii, C\lin Popescu T\riceanu n-aveavoie s\ trimit\ o asemenea `ntrebarespre pre[edinte. ~ns\, `n cele din urm\,argumentul domniei-sale, conformc\ruia cerin]a sa nu s-a dorit dec`t

una pur informativ\, dat fiind c\ pre-[edintele este prin Constitu]ie ga-rantul legalit\]ii `n România, este unargument rezistent. Chiar dac\ las\loc de mici nel\muriri pe care lepoate avea fiecare dintre noi. Ori-cum, miz`nd pe acest argument,premierul nu se face vinovat, `ntimp, de un joc fa]\ de opinia pu-blic\. Dac\ `ntr-adev\r nu s-a doritdec`t o aten]ionare a pre[edintelui [i,prin el, a justi]iei c\ cercetarea pe-nal\ a lui Dinu Patriciu nu e una sut\la sut\ corect\, premierul se poatesalva din punct de vedere moral.

Interpretarea pre[edintelui ridic\`ns\ mari probleme: de vreme cedomnia sa a considerat c\ respectivanot\ din bilet era o cerere de inter-ven]ie `n justi]ie, de vreme ce a cre-zut c\ se `ncerca o constituire a uneinoi oligarhii sus]inute politic, pre-[edintele nu mai are nici o scuz\ c\nu a sesizat imediat toate institu]iileabilitate, presa, opinia public\ [i a[amai departe. Explica]ia c\ ne aflam`n plin proces de integrare [i a pre-ferat s\ ascund\ presupusul gunoisub covor e uluitoare, grotesc\ ̀ n sine.

Dac\ e[ti martor la o crim\ [i nu teduci la poli]ie spre a o denun]a pen-tru c\ tu [i familia ta ave]i ni[te inte-rese cu criminalul `nseamn\ c\ deviicomplice! Prin urmare, indiferent deceea ce el prezint\ acum ca bune in-ten]ii, pre[edintele a comis o mare e-roare sub aspect moral. A devenit com-plice la o ac]iune murdar\. Iar cara-ghios e faptul c\, de[i premierul areargumente s\ nu o considere mur-dar\, pre[edintele r\m`ne oricum com-plice, deci vinovat, pentru c\ el a[a aprezentat-o! Lovitura sa de maestruse transform\, astfel, `ntr-un bumerang.

M-am a[teptat de mult\ vreme capre[edintele-juc\tor, prins de mizajocului, s\ se pozi]ioneze la un mo-ment dat pe un teren minat. Prinaceast\ imens\ prostie public\, Tra-ian B\sescu exact asta a f\cut. E in-teresant de v\zut care vor fi urm\-rile. Dar, cu siguran]\, ni[te oamenipolitici cu adev\rat pricepu]i, fie eiliberali sau social-democra]i, vor [tis\ extrag\ toate foloasele din ac]iuneacu efect de bumerang a pre[edinte-lui. {i asta deoarece, pentru primadat\ `n mod evident, Traian B\sescune-a ar\tat tuturor c\, de fapt, nujoac\ pe scena politic\, ci se joac\.Se joac\ de-a pre[edintele, a[a cumcopiii se joac\ de-a doctorul, folo-sind `n loc de sering\ vreun creionbont, cu care `n]eap\ p\pu[i.

Joaca de-a pre[edintele

Romancierul Ian McEwan (foto) a aflat c\ are un frate maimare, un zidar pe nume Dave Sharp, acum `n v`rst\ de 64de ani, de care mama sa, Rose McEwan, a vrut s\ scape [il-a dat unui cuplu `ntr-o gar\, pe c`nd avea doar c`teva luni,potrivit „The Guardian“. Dave Sharp, pornit `n c\utarea fa-

miliei pierdute, a dezv\luit c\ a descoperit c\este fiul lui Rose McEwan, n\scut dintr-o

aventur\ cu tat\l scriitorului, DavidMcEwan, pe vremea c`nd femeia era `ns\m\ritat\ cu altcineva. Ian McEwan a pri-mit, `n 2006, premiul Kenyon Review

Award for Literary Achieve-ment, distinc]ie ce a mai

fost acordat\ `n trecutunor scriitori caSeamus Heaney sau

Umberto Eco.

Eugen {erb\nescu, directorul CentruluiNa]ional al Cinematografiei: „Cei care au ce-rut demisia mea probabil c\ se aflau sub im-periul emo]iei resim]ite din cauz\ c\ nu s-aureg\sit `n palmaresul concursului sau nu cu-nosc detaliile mecanismului [i nici atribu-]iile mele, care nu-mi permit s\ m\ amestec`n procesul de jurizare. Eu spun juriului s\scoatem at`t filme de autor, de stilistic\ spe-cial\, care ne aduc premii interna]ionale, c`t[i filme de poveste, de ac]iune, comedii,care s\ aduc\ marele public `n sal\, toatepe criteriul valorii“.

DORIN}ELE LUI {ERB|NESCU REG|SIRE

NI}ULESCU: „VAL CONDURACHE NU VA AVEA ACCES LA NICI UN EURO DIN BANII PENTRU LUCR|RI“

Cum se rateaz\o mare [ans\

Constantin Vic\

Scandalul Puiu vvss.. CNC apare `ntr-un momentbun pentru noul val de cinea[ti români. Celmai bun moment de cel pu]in 17 ani `ncoace.Pornind de la o critic\ unanim pozitiv\ p`n\ laun public din ce `n ce mai interesat (de exempluA fost sau n-a fost? a avut 40.000 de intr\ri `nItalia, probabil la fel sau mai multe vor fi `nFran]a), fenomenul cap\t\ amploare [i `n trenalui se construie[te indirect un „brand de ]ar\“.Din România se export\ cultur\, f\r\ ca statuls\ [tie asta, f\r\ ca el s-o `ncurajeze. Mai mult,cinematografia nu este o prioritate. Prioritar\r\m`ne exportarea culturii scrise, lucru admira-bil, dar care cere eforturi mai mari [i care aducerezultate `n timpi mai lungi. Dar dat\ fiind si-tua]ia creat\ prin talentul universal a 3-4 regi-zori [i tot at`]ia produc\tori, nu cumva `n po-litica autohton\ cultural\ trebuie modificat ceva?

Scandalul, dincolo de jocul de orgolii (Puiucel mare [i {erb\nescu cel lichea), demonstreaz\c\ niciodat\ cinematografia nu poate fi priori-tate cultural\ na]ional\. Dar ea poate devenialtceva: o industrie. O industrie ca oricare alta,cu investitori, cu o infrastructur\ (care pejum\tate este: casele de produc]ie mari; dinp\cate, lipsesc cinematografele [i alte metodede vizionare, alternative), cu profituri, e[ecurietc. Cu alte cuvinte, tot ce `nseamn\ bani dela stat trebuie refuzat. Orice leg\tur\ cu vreoinstitu]ie trebuie rupt\. CNC-ul – ori desfiin]at,ori transferat la AFCN. Regulamentele CNC nuse pot schimba, pentru c\ nu po]i aduce unsingur set de reguli pentru dou\ v`rste diferiteale cinematografiei. CNC a fost un compromisde fiecare dat\ [i, dup\ ce regizorii contesta-tari [i-au c`[tigat greu finan]\rile, au t\cut.CNC trebuie desfiin]at pe timp de pace [iconstruit\ o institu]ie care s\ verifice nu talen-te, ci proiecte.

Dar cum putem construi aceast\ institu]iec`t\ vreme nu exist\ nici m\car un specialist`n design institu]ional? Nu exist\ juri[ti specia-liza]i `n drept intelectual sau manageri sau oa-meni de PR care s\ administreze un nou CNC.Problema e din ce `n ce mai acut\: avem no-rocul primei genera]ii (sau grup, dac\ vre]i)de cinea[ti interna]ionali, exemplari ca sce-nari[ti, regizori, produc\tori (au f\cut singurifilme de la momentul 0 p`n\ `n seara premie-rei), dar nu avem suportul s\ se dezvolte.Rat\m poate cea mai mare [ans\ cultural\ dinperioada interbelic\ `ncoace.

EDITORIAL

SUPLIMENTUL LUI JUP

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Lucian Dan TEODOROVICI

» Evident c\ semi-`ntrebarea din bileteste, `ntr-o anumit\m\sur\, vinovat\.Vinovat\ `ns\ nu `nsens penal, ba chiara[ `ndr\zni s\ spunc\ nu `n sens moral.Ci doar `n sens pro-fesionist.

www.supliment.polirom.ro

Maestrul politicii de tabloidr\m`ne, incontestabil, pre[edin-tele Partidului România Mare,C.V. Tudor. E drept, el are o ex-perien]\ inegalabil\, c\ci `n aniicomunismului a lucrat la „S\p-t\m`na“, revist\ care reu[ise operforman]\ unic\: s\ devin\ untabloid cultural, cu b`rfe, r\fuieli[i calomnii. Azi, cu „Tricolorul“ [i„România Mare“, nu face altcevadec`t s\ se men]in\ `n form\. ~nplan politic s-a men]inut strategic`n aten]ia publicului nu doar prindiscursurile patriotarde [i acuza-toare, de ve[nic revoltat, ci [i princalomnii de anvergur\, imposibilde ignorat. E greu s\ ui]i c\ el afost cel care l-a acuzat – f\r\ niciun fel de dovad\ – pe fostul pre[e-dinte al României, Emil Constan-tinescu, de o rela]ie amoroas\ cuactri]a Rona Hartner. Pre[edintele]\rii, o actri]\, un pretins amantl`c[i un scandal public: iat\ re]etaperfect\ at`t pentru ziarele descandal, c`t [i pentru politicianulde tabloid. Iar dac\ scandalul nuexist\, `l inventezi.

C.V. Tudor a utilizat pe scar\larg\ [i racolarea de personaje cuimpact sau audien]\ `n r`ndurilepartidului s\u. Mai `nt`i, `n perioada`n care sensibilitatea românilorfa]\ de cet\]enii Republicii Mol-dova era mult mai ridicat\ dec`tazi, i-a primit `n PRM [i i-a intro-dus `n Parlamentul României pepoetesa Leonida Lari [i pe IlieIla[cu. Ulterior, poetesa a fostdat\ afar\ cu scandal (alt\ mi[-care ce a atras aten]ia asupra PRM[i a lui C.V. Tudor). Dup\ ce ast`rnit [i chiar a `ntre]inut abilacuza]iile de antisemitism la adre-sa sa, pre[edintele PRM l-a primit`n partid cu mare tam-tam pecet\]eanul israelian Nati Meir. Ul-terior, l-a exclus [i pe el din par-tid. A mai fost [i mi[carea inteli-gent\ de atragere a voturilor [iinteresului prin primirea `n partida unor personaje cunoscute demarele public, chiar dac\ n-aveaunici cea mai vag\ no]iune de poli-tic\ [i legisla]ie. Interpre]ii de mu-zic\ popular\ Ion Dol\nescu [i IrinaLoghin au fost doar dou\ dintreinstrumentele la care [i-a c`ntatVadim aria tabloidiz\rii politicii.Iar C.V. Tudor nu s-a oprit aici.

Nici Gheorghe (Gigi) Becali,pre[edintele Partidului Noua Ge-nera]ie, nu e un personaj ce poate

fi trecut cu vederea. De[i maipu]in abil dec`t Vadim Tudor, s-abucurat de larg\ sus]inere a tele-viziunilor gra]ie audien]ei pe careo st`rne[te orice inep]ie pito-reasc\. Becali a reu[it o inova]iepe c`t de idioat\, pe at`t de atrac-tiv\ (ca orice tabloid): folose[teca baz\ politic\ un amestec indi-gest de patriotism, fanatism reli-gios aproape fundamentalist [i...fotbal. Oric`t de incredibil arp\rea, amestecul merge la fix.

~n contrapartid\, C.V. Tudor,care r\m`ne liderul tabloidiz\riipoliticii autohtone, a introdus –deocamdat\ timid – elementulat`t de necesar tabloidiz\rii com-plete a politicii: sexul. A f\cut-omai `nt`i c`nd a lansat scandalulRona Hartner. De cur`nd, numind-oconsiliera sa de imagine pe OanaZ\voranu, o vedet\ a c\rei vizibi-litate media e `n primul r`nd fi-zic\, C.V. Tudor a f\cut `nc\ unpas mic pentru el, dar mare pen-tru politica de tabloid de la noi.S`nt curios s\ v\d care va fi replicalui Gigi Becali, concurentul s\udirect pe acest teritoriu politic`nc\ incomplet explorat. A[teptcu `ncredere [i apari]ia altor vedetede aceea[i teap\.

Ce-i drept, mai e timp. Com-peti]ia r\m`ne deschis\. Ca s\ numai vorbesc de faptul c\ România,ca stat membru al Uniunii Europene,are acum privilegiul de a lua con-tact `ntr-un mod mult mai direct[i cu politicienii de tabloid din afara]\rii. S`nt [i acolo destui. Jean-MarieLe Pen `n Fran]a. Silvio Berlusconi`n Italia. Dinspre marele vecin rusvine [i glasul lui Vladimir Jirinovski.A[adar, n-o s\ ne plictisim.

~mi iau punga de popcorn [i m\instalez la televizor. M\ `ncearc\pe undeva speran]a vag\ c\ n-os\ treac\ mult [i-or s\ se `ncaiere`ntre ei. Cred c\, f\r\ s\ [tie, [i-odoresc [i ei, c\ci nu-l v\d pe niciunul dispus s\ cedeze prim-planulpe ecranul televizorului. A[tept...

Adrian Popescu (foto) este c`[tig\-torul edi]iei a XVI-a a Premiuluipentru Opera Omnia la ConcursulNa]ional de Poezie „Mihai Eminescu“de la Boto[ani. La Opera Prima[i-au adjudecat premiul pentru celmai bun debut Rita Chirian, cu unvolum de la Vinea – Sevraj –, [iLivia Ro[ca, pentru cel de la CarteaRomâneasc\ – Ruj pe icoane. Pre-miul Liviei Ro[ca, de altfel, confirm\concursul de debut organizat deeditura care a publicat-o `n 2006.

George Onofrei

„„EEssttee cceeaa mmaaii ssllaabb\\ eeddii]]iiee llaa ccaarree aamm ppaarr-ttiicciippaatt““,, aa ssppuuss EEmmiill BBrruummaarruu,, llaa ffiinnaalluullssppeeccttaaccoolluulluuii ddee ggaall\\ ddee llaa tteeaattrruull bboo-ttoo[[\\nneeaann.. Unul `n care gafele au fost latot pasul [i `n care Adrian Pintea ne-ademonstrat c`t de fin\ este diferen]a `ntresublim [i ridicol. „Nu [tiu cum st\m cueroii, dar cu poe]ii st\m bine“, s-a ar\tatoptimist pre[edintele juriului, MirceaMartin. Eroii serii erau `ns\ pe scena dinfa]a teatrului, iar nu `n\untru. Se lansaun nou post local de televiziune [i sufla-rea boto[\nean\ se adunase ca s\-i vad\pe Desperado [i Iris. „Care-i cel mai tarepost de televiziuuuuuneeeee??? Nu v\auuuuud!“, r\zb\teau sunetele de pe scenamobil\ p`n\ `n sal\. „Bun\ seara, prie-

teni! Careeeeee-i cel mai tare poeeeet? Nuv\ auuuuud! Aaaaa. Nu citi]i deloc?“, arfi putut s\ se se strige de pe scena tea-trului. Hot\r`t lucru, festivit\]ile dedicatelui Eminescu au avut un aer mult maimohor`t. Zero confetti, nema stegule]e.

Am aflat `ns\ c\ cel mai mare fan alpoeziei eminesciene de la noi este `nsu[ifostul consilier pe probleme economiceal lui Traian B\sescu (amator de C\rt\-rescu) Theodor Stolojan, desc\lecat cutoat\ platforma (Turcan, Flutur, Oprea)la serb\rile dedicate „poetului nepere-che“ organizate de primarul C\t\lin Flu-tur (recent ex-penelist). N-am remarcat`ns\ nici o televiziune s\-l `ntrebe la fi-nalul show-ului pe „Stolo“ care strof\ dinLuceaf\rul `i place lui cel mai mult [imai mult. Reprezentantul MinisteruluiCulturii, secretarul general Virgil Ni]u-lescu, a avut ocazia `n vreo dou\ r`nduris\-[i aud\ [eful – pe Adrian Iorgulescu –criticat. De primar pentru c\ n-a vrutnici anul acesta s\-[i murd\reasc\ pan-tofii prin noroaiele Moldovei, iar de pro-fesorul Martin pentru c\ nu are dragos-te de poezie [i ̀ n general de cultur\ scris\.

Actorul [i folkistul

Probabil sub imperiul pove[tilor cu„beletul“, directorul Memorialului Ipo-te[ti, Valentin Co[ereanu, [i-a exprimatm`ndria c\ anul acesta premiul pentrudebut a fost adjudecat

de dou\ blonde (nici una de la Cotro-ceni). Domnul Ni]ulescu [i-a adaptat, lar`ndu-i, discursul, afirm`nd despre celedou\ tinere poete c\ „p\[esc pe poartamare a poeziei“.

Dar seara nu s-ar fi putut `ncheia altfeldec`t printr-un moment „poetic“ sus]inutde Augustin Fr\]il\ (chitar\ [i voce) [iAdrian Pintea (voce). Dac\ Fr\]il\ a f\-cut ceea ce [tie mai bine un „folkist“, Pintea,aflat `ntr-un vizibil declin `n ultimii ani,a reu[it s\-l dep\[easc\ pe Caramitru `nrecitarea „versului eminescian“. A trans-format poeziile `n scenete, a fost `n excesde... teatral, accentu`nd fiecare silab\,`nso]ind fiecare cuv`nt de un gest, det`nguiri, ridic\ri bru[te de glas (e drept,atunci se mai acoperea toba Desperado-[ilor). Momentul lui Pintea s-a terminatdestul de brusc, pentru c\ unul dintremembrii juriului i-a [optit unui coleg,`n timp ce actorul spunea „[i `n conti-nuare... “: „{i `n continuare, la revede-re!“. „A spus cineva la revedere?“, s-a se-sizat Pintea. „Atunci... la revedere!“ {i

dus a fost, cu totcu Augustin

Fr\]il\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

Am aflat c\ cel mai mare fan al poeziei eminesciene de la noi este `nsu[ifostul consilier pe probleme economice al lui Traian B\sescu, TheodorStolojan, desc\lecat cu toat\ platforma (Turcan, Flutur, Oprea) la serb\rilededicate „poetului nepereche“.

3 «

ordinea de ziFANUL „STOLO“

ROMÂNII E DE{TEP}I

Radu Pavel GHEO

» Interpre]ii de muzic\popular\ Ion Dol\-nescu [i Irina Loghinau fost doar dou\dintre instrumentelela care [i-a c`ntatVadim aria tabloidi-z\rii politicii.

LA BOTO{ANI,

Poetul na]ional a fostracolat de platformi[ti

PRECIZAREGellu Dorian este organizatorul Premiului Na]ionalde Poezie de la Boto[ani. Unul care r\m`ne, `n ciuda ten-telor s\m\n\toriste pe care le ia la Boto[ani celebrarea luiEminescu, foarte important, `ntre primele din ]ar\. N-are nici ovin\ domnul Dorian, at`ta vreme c`t oameni precum Caramitru sau Pintease dedau la acela[i tip de discurs [i de recitare precum cel adoptat de pro-fesoarele de limba român\. Acelea[i care l-au predat pe Eminescu exact `nstilul `n care au explicat [i idealurile socialismului.

Politicianulde tabloid – modelulromânesc

» Tudor Giurgiu: „Ce-mi place foartemult la felul `n care scrie Alex. Leo{erban este un anumit tip de senzoria-

litate, ce-mi aminte[te de felul `n careprofesorul nostru de istoria filmuluine povestea despre eroinele din fil-mele mexicane. {i cred c\ asta ]inede pasiune [i de faptul c\ filmuleste [i via]a lui Leo {erban.“

George Onofrei

SSoolliiddaarriizzaarreeaa ff\\rr\\ pprreecceeddeenntt `̀nnttrree ttiinneerriiiirreeggiizzoorrii [[ii ccrriittiiccaa ddee ffiillmm ddee llaa nnooii `̀nn pprrii-vviinn]]aa cchheessttiiuunniiii ffiinnaann]]\\rriilloorr aaccoorrddaattee ddeeAAFFCCNN aa ppuuttuutt ffii tteessttaatt\\ ppee vviiuu,, mmiieerrccuurrii,,llaa CC\\rrttuurree[[ttii.. Trecerea de la lansareapropriu-zis\ la dezbaterea despre „stareacinematografiei“ a f\cut-o Alex. Leo {er-ban printr-o ceremonie ad-hoc de `n-m`nare a trofeului Premiului Publiculuide la Festivalul de la Salonic regizoruluiCorneliu Porumboiu. Autorul c\r]ii De cevedem filme a ridicat la finele lui 2006premiul `n locul cineastului român.„Pune-l frumos `n cas\, vezi c\ e foartegreu! Mie nu `mi place prea mult a-ceast\ statuet\, a[a c\ ]ipa s\ fie departede mine. E nostim, c\ci eu `ntotdeaunaaduc de la Salonic lucruri care nu `miapar]in. Acum c`]iva ani am adus ceva [imai interesant. Drago[ Bucur [i-a uitat`n camera lui de hotel hainele pentru c\fusese cu o sear\ `nainte la nu [tiu ce club[i probabil c\ se f\cuse «mang\», iar di-minea]\ a plecat f\r\ ele. {i-atunci mi-atrimis un sms, cer`ndu-mis\ i le aduc. Ei, acumam adus statueta[i cine [tie ce os\ mai fac `nanii viitoridac\ m\mai duc pela Salonic“,a povestitAlex. Leo{erban au-dien]ei. {i,`nainte de apasa micro-fonul celorpatru invi-ta]i, a ]inuts\ amin-teasc\

faptul c\ `l bucur\ s\ scrie despre filme[i, `n acela[i timp, c\ nu face filme, „pentruc\ din punct de vedere tehnic, cel pu]in,ar fi o catastrof\. Dar mai ales pentru c\,mi-am dat seama, a[ fi un regizor abso-lut imposibil [i tiranic.“ Apoi s-a ar\tatsceptic la g`ndul c\ vreunul dintre regi-zori ar fi citit cartea `n cele c`teva zile dec`nd o primiser\.

„La Vaslui`nc\ nu a ajuns cartea“

Tudor Giurgiu a remarcat c\ este un vo-lum important [i `n contextul `n care sepublic\ foarte pu]in\ critic\ de film. Apoi[i-a amintit c\, la `nceputul anilor ’90,c`nd nu „[tiam cu ce se m\n`nc\ filmul“[i a dat la Academia de Teatru [i Film,citea volumele de pe pia]\ – Ioan Laz\rsau Grid Modorcea. Acum se bucur\pentru faptul c\ publicul are acces la ocarte care vorbe[te [i despre filmele cenu se v\d la televizor. „Ce-mi placefoarte mult la felul `n care scrie Alex.Leo {erban este un anumit tip de senzo-

rialitate, ce-mi aminte[te de felul `n careprofesorul nostru de istoria fil-

mului ne povestea despreeroinele din filmele me-

xicane. {i cred c\ asta]ine de pasiune [i defaptul c\ filmul este [i

via]a lui Leo {erban.“„Eu n-am citit cartea, a

`nceput Corneliu Po-rumboiu. La Vaslui

`nc\ nu a ajuns... Eunu [tiu `n primul r`nd

de ce fac filme eu,d’apoi de ce le v\d

al]ii. Dar m`inediminea]\, `n

avion, pro-mit s\ ci-tesc car-

tea.“

Cristi Puiu: „N-am citit-o, am fost des`mb\t\, de c`nd am primit-o, foarte o-cupat. Am filmat dou\ spoturi publici-tare, dar mi-a pl\cut cum `ncepe...“. ~nschimb, acesta a pomenit de discu]ia cea avut loc la Festivalul de Film de scurt-metraj „Alternative“ din 2002 desprecritic\ [i, mai ales, despre motivul pen-tru care criticii de film din România nu-[iexpun `n volume „viziunea“. „{i Leomi-a zis c\ el nu vrea s\ scrie c\r]i, c\prefer\ aceast\ condi]ie de a scrie arti-cole, de a discuta despre cinema, de alansa dezbateri. Dar mi se pare c\ acumlucrurile intr\ `n normalitate“, a spus Puiu.

„Eu n-am apucat s\ citesc“, a `nceput[i Radu Muntean. Acesta a propus cavolumele de acest fel s\ fie distribuitegratuit „spectatorilor care intr\ la filmelenoastre“, b\nuind c\ publicul lor, de5-6.000 de persoane, este acela[i cu altextului critic. „{i atunci poate c\ va ficeva mai influent\ critica. Dup\ cumspectatorul român nu este obi[nuit s\mearg\ la cinema [i s\ pl\teasc\ bilet, lafel, nu este obi[nuit s\ citeasc\ desprefilm. Eu resimt nevoia unei critici auto-rizate, s`nt foarte atent la ce se scrie de-spre mine [i colegii mei [i `mi place s\cred c\ m\car cei din noul val al criticiis`nt preocupa]i mai pu]in de poezie [imai mult de cinematograf.“

Miercuri, 17 ianuarie 2007, la libr\ria bucure[tean\C\rture[ti, Alex. Leo {erban a lansat De ce vedem filme.Et in Arcadia Cinema – cel mai recent volum al s\u,ap\rut la Polirom `n colec]ia „Ego. Publicistic\“ –, al\turide patru dintre cei mai „invoca]i“ tineri regizori `n acestezile: Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean [iTudor Giurgiu. ~n cele din urm\, tot subiectul zilei a]inut capul de afi[ al `nt`lnirii – finan]\rile pentru proiecte cine-matografice acordate de Centrul Na]ional al Cinematografiei laultima sesiune de finan]are, din noiembrie 2006.

RADUMUNTEAN

» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

AfacereaWaterclosetgateO problem\ psihic\ de fizic\

Chiar m\ g`ndeam, `n primele zileale lui 2007, la soarta crud\ [i ne-miloas\ a televiziunilor de [tiri `naceast\ perioad\ stearp\ a anului.S\racii, erau nevoi]i s\ dea deen[pe mii de ori aceea[i informa-]ie `n reluare, cu anormalitatea tem-peraturilor de afar\; s\ g\seasc\,a[adar, cu chiu, cu vai, c`te unsubiect c`t de c`t relevant [i atrac-tiv pentru popula]ia care `nc\ nus-a obi[nuit cu trecerea `n 2007.Probabil c\ institu]iei preziden-]iale i s-a f\cut mil\ de lipsa su-biectelor pe agenda public\.

Cred c\ `ntr-o diminea]\dintr-asta extrem de c\lduroas\,Traian B\sescu a luat telefonulmobil, a format 07xxxxxxxx, alo,Elena, iar de la momentul \sta,s\-i zicem ca-n c\r]ile lui Hristev,t 0, un corp (numit EU) a fost`mpins de un resort elastic (TB)pe un plan `nclinat, unde a `nce-put s\ alunece `ncet, dar sigur,desf\c`ndu-[i, nu-i a[a, vectorialgreutatea. Pentru c\ problema astae una de olimpiad\ na]ional\ cuefecte neuro-atlantice, situa]ia s-acomplicat `n momentul `n care petraseul corpului EU a ap\rut unaltul, A3, moment `n care primuls-a ciocnit plastic de cel\lalt, oparte din energia rezultat\ `n urmabu[iturii degaj`ndu-se sub form\de abureal\ c\tre popula]ia de`nv\]\cei. Evident, la o distan]\ dsub planul `nclinat, se afla un altcorp, c\ruia `i putem spune, con-ven]ional, CPT, c\ruia punctul ma-terial EU `i aplica, din ce `n ce maitare, lovituri cu normala la supra-

fa]\, N. CPT era, `n acest timp,scufundat `ntr-un lichid cu densi-tate mare (cam de 1000 kg pemetru cub), c\ruia unii `i zic pe-trol greu, care, absolut deloc`nt`mpl\tor, a[a cum am `nv\]atcu to]ii la [coal\, se formeaz\ `nroci-colectoare sau roci-magazii.Nu mai are sens s\ facem preciza-rea c\, pe c`t de tare era lovit cunormala N `n moalele corpului,CPT se mai scufunda c`te oleac\,revenind dup\ un anumit timp lapozi]ia ini]ial\ [i arunc`nd custropi de petrol `nspre fenomenelefizice care aveau loc deasupra sa,pe planul `nclinat. Desigur, un rolesen]ial `n revenirea la suprafa]\ apunctului material CPT `l avea bine-cunoscuta lege care spune c\ oricecorp scufundat `n ceva lichid este`mpins ascendent pe vertical\ cuo for]\ egal\ cu greutatea volu-mului de lichid dizlocat. {i, pentruc\ acestei for]e trebuie s\-i spu-nem cumva, o putem numi DP.

Aceast\ problem\ extrem deinteresant\ va continua, probabil,[i cu apari]ia `n cadru a altor ele-mente pe care acum nimeni nu leintuie[te. V\zut din afar\, ansam-blul acestor fenomene seam\n\mai mult cu o carpet\ dintr-aceea`n care doi c`ini joac\ biliard saucu un mileu cu modelul R\piriidin Serai. Sub aspect strict [tiin]ific(o-fantastic), putem rescrie, lesne,una dintre defini]iile mecanicii:un dat la jouale este lucrul meca-nic efectuat de o for]\ cam de-unb\se, al c\rui punct blond deaplica]ie se deplaseaz\ cum vreamu[chii lui pe sensul [i direc]iafor]ei. For]a fie cu noi!

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCUPatru regizoriau explicat

„Sper c\ noul val al criticii este mai preocupat de cinema dec`tde poezie.“

CCeeii pprreezzeenn]]ii aauu ccoonntteessttaatt ccaalliittaatteeaa jjuurriiuu-lluuii [[ii,, ppee aallooccuurrii,, ss--aauu eexxpprriimmaatt rraaddiiccaall`̀nn lleegg\\ttuurr\\ ccuu uunniiii ddiinnttrree cceeii aaffllaa]]ii ppee lliissttaacc`̀[[ttiigg\\ttoorriilloorr,, ccaattaalloogg`̀nndduu--ii cchhiiaarr ddrreepptt„„nnuulliitt\\]]ii““.. Cristi Puiu [i-a reluat atacurile,accentu`nd asupra faptului c\ `[i asum\un risc destul de mare sus]in`ndu-[i o-piniile cu at`ta vehemen]\. Cum esteposibil ca membrii unei genera]ii aflatepe „valul“ cinematografiei mondiale s\fie „s\ri]i“ de la finan]are de CNC, cared\ prioritate unor regizori precum SergiuNicolaescu sau Theodor Barna.

~n ultima perioad\, Asocia]ia Cinea[-tilor din România a propus schimbarearegulamentului de concurs, Cristi Puiua renun]at la finan]\rile de la CNC, a cerut

demisia directorului {erb\nescu [i a mi-nistrului Iorgulescu, criticii de film ausemnat o scrisoare deschis\ de sus]inerea lui Puiu [i a regizorilor solidariza]i cuacesta, `n vreme ce un protest online afost semnat de mai bine de 2.000 depersoane. „Reformarea sistemului!“, s-acerut cu insisten]\ pe parcursul serii, celmai vehement `n aceast\ privin]\ fiindcriticul Valerian Sava, care consider\ ne-cesar\ implicarea oamenilor valoro[i dincinematografie `n elaborarea unei noistrategii privind finan]area proiectelorcinematografice de c\tre statul român.

„R\spunsul Ministrului Culturii laprotestul nostru, scris `n limba de lemnpe care o [tim, spune c\ s-au f\cut veri-fic\ri [i a rezultat c\ `ntreg concursul s-adesf\[urat conform regulamentului. Doarc\, dac\ ini]ial comunicatul spunea c\{erb\nescu nu va fi destituit, s-a dat orectificare ce nu mai con]inea aceast\propozi]ie. Asta mi se pare foarte intere-sant, pentru c\ noi tr\im tot timpul `nrectific\ri. Tot timpul avem senza]ia c\nu ni se spun lucrurile p`n\ la cap\t, iardac\ ni se spun, s`nt imediat retrase“, aobservat Alex. Leo {erban.

„Ace[ti «sidec[i»cinematografici trebuies\ se ocupe de altceva“

„Acest regulament este varz\, juriul afost varz\, rezultatele s`nt varz\. {i astao spun [tiind foarte bine c\ doi dintrecei care s`nt `n sal\, Radu [i Tudor, auparticipat [i au c`[tigat. Dar exist\ e-norm de multe disfunc]ii `n felul `n care

a fost organizat\ competi]ia. Exist\ fil-me care nu mai trebuie f\cute. S`nt fil-me `n genul acelora pe care dumnea-voatr\, s`nt sigur, nu le-a]i v\zut, auf\cut 500 de spectatori. Cazul fericit estes\ se fac\ filme [i pentru public, [i pen-tru critic\. C`nd nu faci nici una, nici alta,se cheam\ filme române[ti – alea proaste!{i cred c\ deja este momentul ca aceast\rulare de bani `n gol, aceast\ produc]iepe stoc, ace[ti «sidec[i» cinematograficis\ se ocupe de altceva. Exist\ la TVR 2o emisiune foarte simpatic\, se cheam\«Jobbing». {i acolo `]i arat\ cum te po]iocupa de apicultur\. Oamenii ace[tia s\se reprofileze! {i am un r\spuns la ceeace a declarat C\t\lin Mitulescu, [i-anumec\ trebuie s\ intr\m `n normalitate, nus\ semn\m peti]ii: aceasta nu este nor-malitatea, `n condi]iile `n care nu [timcum s-a f\cut juriul. {i eu am propus ca,dac\ oamenii \[tia tot trebuie s\ pri-measc\ bani `n virtutea unei logici care`mi scap\, m\car s\-i primeasc\ s\ numai fac\ filme!“, a afirmat Leo {erban.

Din punctul de vedere al regizoruluiTudor Giurgiu, acesta este un momentfoarte important, un soi de „punct zero“.„Exist\ un sentiment general c\ nu semai poate continua a[a, c\ ne-am apro-piat de fundul paharului. Lumea ̀ nc\ maicrede c\ merge [i a[a, chiar [i la mine, laTeleviziunea Român\. De asta am luat ati-tudine fa]\ de unele emisiuni proaste,penibile, pe care p\rea c\ nimeni nu leobserv\. Acest moment trebuie s\ gene-reze ceva dac\ lumea a reu[it s\ se soli-darizeze `n jurul unor principii.“

„Aveam o [ans\ s\ facem acum ceva[i n-o s\ mai facem nimic“, s-a ar\tatmai pesimist Corneliu Porumboiu. „Cevor s\ fac\, p`n\ la urm\? Pe cine vor s\sus]in\?“ Puiu a dorit s\ precizeze `nc\o dat\ c\ semnalul dat de CNC se va do-vedi unul cu consecin]e grave pe termenlung deoarece pare c\ nimic nu s-a schim-bat `n ultimii ani, sistemul cinematografica r\mas, `n continuare, nereformat.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

Alex. Leo {erban: „Acest regulament este varz\, juriul a fostvarz\, rezultatele s`nt varz\. {i asta o spun [tiind foarte bine c\doi dintre cei care s`nt `n sal\, Radu [i Tudor, au participat [iau c`[tigat“.

5 «

ordinea de ziVARZ|

SALUT|RI DE LA PETRILA DE ION BARBU

Instinct primarImediat dup\ desprinderea de pa-rameci, o parte dintre primele fi-in]e peste care a dat norocul saunevoia de a evolua nu-[i mai pu-teau ostoi foamea doar prin foto-sintez\. Prin urmare, ce idee le-avenit? S-au apucat s\-[i v`neze co-legii de via]\ [i s\-i foloseasc\ pepost de hran\. Pe scurt, a[a auap\rut v`n\torul [i v`natul, iar`ntre ace[tia s-a dezvoltat o leg\-tur\ trainic\, ba chiar [i intim\,am putea zice. A[a a ap\rut celmai sofisticat v`n\tor – omul, `nar-mat cu cel mai periculos instinct.

Dup\ ce marele v`n\tor [i-aasigurat p\pica, a v\zut c\ astanu-i mai prezint\ nici o provocare[i a c\utat altceva. S-a unit cu al]iv`n\tori [i a atacat tribul vecin [itot a[a. La un moment dat, v`n\-toarea a devenit chiar mai impor-tant\ dec`t v`natul, care se schimb\`ncontinuu. Sub orice form\, `norice cantit\]i, pentru un v`n\torautentic acesta nu e niciodat\ deajuns.

{i ast\zi, `n ciuda ambalajuluimodern, oric`t ne-am f\li noi culumea noastr\ ultrasofisticat\, caoameni, tot s\lbatici am r\mas.S-au schimbat doar armele: b`t\,arc, arbalet\, pu[c\, mitralier\.Dar ceea ce ne domin\ e totinstinctul de v`n\tor. El r\bufne[tesub forme de care nici m\car nus`ntem con[tien]i.

Ce altceva dec`t un v`n\tor eziaristul de investiga]ie, s\ zicem?Sau un salesman? (De vreo dou\luni de zile, nici nu [tiu cum m-aochit un salesman de ma[ini. Pur[i simplu m\ h\ituie[te, `l simt, iareu am o atitudine de biet gnu, deierbivor care pa[te ca fraierul l`ng\leul feroce. Apare c`nd m\ a[teptmai pu]in, bate `n retragere, revine,preg\tindu-[i atacul final. Iaracum – dac\ tot am devenit con-[tient de asta – cred c\ o s\-mifolosesc [i eu instinctul de v`n\tor,ca s\-l pun, definitiv, pe fug\.)

De ce „cau]i“ ceasuri `ntregipe Internet? Pentru c\ ai acolo ojungl\, un h\]i[ f\r\ hotare `n careposibilit\]ile de a te r\t\ci [i de adescoperi s`nt nenum\rate. Nuconteaz\ c\ ba]i c`mpii dup\ vreunnenorocit de iepure sau vrei naiba[tie ce informa]ie. C`nd dai unsearch pe Internet, e[ti asemeneaprimului om care s-a afundat `np\dure, `n necunoscut.

Bun, a[a merge lumea. Problemamea e c\ nu-mi explic cum pot s\se manifeste, cum de mai exist\ast\zi v`n\tori de tipul celor careau mi[unat recent pe la Balc. Amimpresia c\-]i trebuie o imagina-]ie de parameci ca s\ te mai entu-ziasmeze organizarea unor aseme-nea v`n\tori. O fi vorba [i `n cazullor de vechiul instinct primar, `ns\`n cea mai pervers\ form\ a lui.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

SOLU}IA LUI ALEX. LEO {ERBAN

Dac\ oamenii \[tia tot trebuies\ primeasc\ bani,m\car s\ nu mai fac\ filme!„Hai s\ trecem la ale noastre!“, a sugerat Alex. Leo {erban dup\ce fiecare dintre cei patru regizori [i-au terminat speech-urile„inaugurale“. Timp de aproape o or\, regizori [i critici au discu-tat despre ce ar fi de f\cut, dar [i despre cum a fost posibil.S\ge]ile au fost `ndreptate, [i de aceast\ dat\, asupra CentruluiNa]ional al Cinematografiei [i Ministerului Culturii [i Cultelor.

Grupaj realizatde Constantin Vic\

FFiillmmuull AA ffoosstt ssaauu nn--aa ffoosstt?? ((1122..0088 llaa eessttddee BBuuccuurree[[ttii,, `̀nn ttrraadduucceerree iinntteerrnnaa]]iioo-nnaall\\)) rreepprreezziinntt\\ pprriimmuull ssuucccceess eeuurroo-ppeeaann aall ccuullttuurriiii rroommâânnee[[ttii.. Sun\ ca dinprogramulMCC, daracesta eadev\rul. {ie un adev\rcu o fa]\ pec`t de sumbr\,pe at`t de vesel\:nefiind finan]at dinbani publici nu e nicide-cum un succes al Româ-niei (cu toate c\ i-a adusacesteia un capital deimagine), dar e succesulunei evolu]ii. C`]iva amr`s (ni[te români) la`nceputul peliculei, c`ndpe ecran apar siglele fir-melor care au finan]atproduc]ia: jude]ul Vasluia intrat [i el `n UE! Defapt, fiind o institu]ie par-ticular\ 100%, A fost saun-a fost? e cea mai bun\ cartede vizit\ pe care o avem. {itoate acestea pentru c\ un regi-zor-scenarist-produc\tor s-a l\satde inginerie la timp [i s-a apucat s\vad\ povestea, s-o scrie, s-o finan]eze[i s-o v`nd\. Cu „p“ mic, cum toat\presa francez\ se bucur\ de

re-umanizarea estetic\ a Istoriei, mar-ca Porumboiu.

Fraternité,dar p`n\ la un punctLa `nceput, sala era goal\. M-am spe-riat, eram sigur c\ ni-merisem

gre[it. ~n vreo 5 minute a trebuit s\-miiau haina aruncat\ aiurea pe-un scaunc\ sala se umpluse (era totu[i o zi dejoi, cum naiba...) [i s\ privesc filmulca-n trenurile personal, cu hainele pegenunchi. A fost bine a[a, altfel m\ to-l\neam ca la Almodovar privind micipove[ti feminine.

Nu,am stat

cu ochii-necran tot

timpul, lucrufatal, mai alesla faza cu b\r-

cu]a de h`rtiescoas\ printr-o inter-

ven]ie rapid\ din cadru. S-a r`s `nsal\ (subtitrarea a returnat

aproape total sensurile, darnumai urechea mea fin\ aprins dul[ele grai), s-a co-

mentat, s-au f\cut conexiu-nile nu neap\rat necesare

(`ntre cele dou\ Revolu]ii – og\selni]\ perfect\ a lui Porum-

boiu, un c`rlig mai important dec`ts-ar crede pentru un public destul de

autonom, ca s\ nu zic altfel), iar la fi-nal s-a t\cut. Finalul a dep\[it cumvaaparatul de `n]elegere francez. O `n-chidere circular\ [i filmic\, `n contrastcu toat\ deconstruc]ia televiziunii ca-dru cu cadru din interiorul pove[tii.Dar care a `nchis participarea publicu-lui str\in. Eu de-abia atunci am sim]it

mai crunt c\-s acas\. {i chiar dac\ fil-mul nu se deruleaz\-n mine la finalullui, `n mod obsesiv, ca-n cazul almo-dovarelor sau fellinilor, r\m`ne aerulacela de anonim fericit care `n]elegecum se sting [i aprind felinarele `n o-ra[ele f\r\ trecut.

Metroul e plin de afi[e cu ora fati-dic\ a revolu]iei `n estul Bucure[tilor.Presa, dup\ cum se poate citi peste tot,a asimilat integrarea României `n UEprin filmul lui Porumboiu. Filmul afost promovat extraordinar [i a reu[its\ deschid\ PRIMA discu]ie europea-n\ asupra cinematografiei române[ti(acum vorbim de cel pu]in trei filme,nu de o excep]ie).

Da, asupra unui fenomen care, de[iu[or de `n]eles ca apari]ie, surprindetotal prin construc]ie. Deja criticii re-citesc bibliografiile demen]ei de la Jarry`ncoace [i tot nu reu[esc s\ priceap\cum e posibil ca deodat\ for]a lui r`su-pl`nsu, ironia [i sora sa autohton\ b\[-c\lia, deriziunea bine temperat\, dar [icurajul de a construi cadre lungi, ana-litice, s\ ocupe cinematografele [i s\seduc\.

Probabil c\ un trip prin meandrelefinan]\rii române[ti i-ar dezghe]a unpic. Sau `nc\ 3 filme de Corneliu Po-rumboiu. Tot din bani priva]i.

1122hh0088 àà ll’’EEsstt ddee BBuuccaarreesstt,, pprreemmiieerraa `̀nn FFrraann]]aa[[ii BBeellggiiaa:: 1100 iiaannuuaarriiee 22000077,, ddiissttrriibbuuiitt ddeeBBAACC FFiillmmss,, pprriinn rree]]eeaauuaa mmkk22..

Presa, dup\ cum se poate citi peste tot,a asimilat integrarea României `n UE prinfilmul lui Porumboiu.

~N UE PRINPORUMBOIU

» 6

special

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

Am fost sau n-am fost?

» Acest lungmetraj d\na[tere unui cineast care[tie s\-[i priveasc\ lumea.(„L’Express“)

» Sclipitoare apologie asu-pra istoriei contempo-rane, A fost sau n-a fost?ne aminte[te c\Porumboiu e compatrio-tul lui Ionesco, cu care`mp\rt\[e[te acela[i sensal absurdului, umorulnest\vilit, credin]a ne`n-cetat\ `n puterea spiritu-lui [i ura `mpotriva totali-tarismului. („Le NouvelObservateur“)

» Corneliu Porumboiu,copilul teribil al cinema-tografului românesc, [ties\ reu[easc\. „~ntr-un anam luat un premiu laCannes, m-am c\s\torit [iam un copil.“ („Le Point“).

Un film f\cut din sponsoriz\rile unor fabricide lapte, ulei [i p`ine. Un regizor care locu-ie[te `n apartamentul s\u de dou\ camere

dintr-un bloc oarecare, cu so]ia sa de originefrancez\. Care-i face subtitr\rile pentru s\lile

de cinema fran]uze[ti. Un film care intr\ deo-dat\ `n 36 de s\li din Fran]a, prin cea mai im-portant\ re]ea de distribu]ie, mk2. Un film cares-a lansat la fix un an dup\ Moartea domnuluiL\z\rescu. {i care a st`rnit admira]ia unani-

m\ a criticilor, fie ei de st`nga sau dedreapta (distinc]ie aiurea,

dar prezent\ `nc\ `nHexagon).

„Le Monde“, 09.01.2007,p. 24 (Culture Cinéma)

Bilan]ul moralal unei revolu]ii

Cunosc\torii nu se vor `n[ela: TristanTzara, Eugen Ionesco, Emil Cioran de-monstreaz\ c\ Porumboiu face partedintr-o tradi]ie cultural\ care cultiv\ capu]ine altele r`sul macabru, luciditatear\v\[itoare, absurditatea tragic\ [i mi-zantropia rafinat\.

~n descenden]a veteranului LucianPintilie [i apoi a Mor]ii domnului L\z\-rescu, al doilea lungmetraj semnat deCristi Puiu – descoperit cu `nc`ntare (depublicul francez, n.n.) ̀ n ianuarie 2006 –,12h08 à l’est de Bucarest (A fost sau n-afost?) las\ s\ se vad\ na[terea unei [colicinematografice care sondeaz\ chinurilepropriei istorii pentru a produce farselugubre.

Privind micimea uman\, acest filmadmirabil de simplu pecetluie[te `nt`lni-rea dintre Gogol [i Beckett.

Fragmente din interviul ap\rut`n aceea[i zi `n ziar:

Ce leg\tur\ exist\, `n opinia dvs., `ntrestarea societ\]ii române[ti [i televi-ziune?

~n România, televiziunea reprezint\ me-dia cea mai popular\ [i cea mai influ-ent\. Televiziunea creeaz\ fic]iunile [iopiniile dominante. Adev\rul se zice latelevizor, se caut\ la televizor. ~n ciudafiasco-ului Revolu]iei, televiziunea r\-m`ne `n România media cea mai credi-bil\, unica surs\ de informare. De laR\zboiul din Golf [i 11 Septembrie, is-toria se scrie la televizor.

Cum a]i produs acest film?

Cu fonduri proprii. {coala de film m-aajutat cu materialul, echipa tehnic\ afost compus\ aproape integral din cole-gii de [coal\. Nimeni n-a fost pl\tit. Amstr`ns banii prin intermediul firmei melede produc]ie, iar sponsorii au fost: o fa-bric\ de lapte, un hotel, o brut\rie [i o

fabric\ de ulei, `n fond ni[te prieteni defamilie. I-am convins c\ o asemenea in-vesti]ie le poate aduce mai mult\ publi-citate dec`t cea televizat\, totul fiind multmai ieftin. Filmul a avut `ncas\ri bune`n România, iar DVD-ul se vinde bine.S-a dovedit a fi o afacere bun\ pentru ei.

„Le Figaro“, 10.01.2007,fasciculul „Figaro et vous“

(cultur\, art\, mod\, loisir)

Absurdul discret

Pe platoul de televiziune al lui Jderescuse instaureaz\ o cacofonie burlesc\ `njurul evenimentelor din 22 decembrie1989. Interven]ii contradictorii, de-monstra]ii la limita absurdului, eroismde cafenea: nimic, nimic, nu ve]i afla ni-mic despre revolu]ia român\! Doar c\realitatea seam\n\ a parodie.

„Copil fiind, credeam c\ voi deveniinginer la fabrica de mobil\ din ora[ulmeu, Vaslui. Aveam un drum bine tra-sat. Atunci cinematografia era un instru-ment de propagand\, supus unor pre-siuni extraordinare.“ Corneliu Porumboiudescoper\ a [aptea art\ `n timpul studii-lor sale politehnice. „Mergeam mai multla Cinematec\ dec`t pe la [coal\. M-am`nscris apoi la Universitatea de Film dinBucure[ti.“ Primul s\u lungmetraj a-bund\ de umor absurd. „E normal, spunePorumboiu, absurditatea e ridicat\ larang de art\ `n România. Pe Ionesco,maestrul meu, l-am descoperit abiadup\ Revolu]ie, operele sale fiind inter-zise `nainte.“

„La Tribune“, 10.1.2007

Revolu]ia la scar\ uman\

Sub aparentele sale `nf\]i[\ri ridicole –cadrele „amatoristice“ [i protagoni[tii pi-tore[ti – filmul lui Corneliu Porumboiud\ dovada unei inteligen]e subtile. Regi-zorul amestec\ Istoria cu micile vie]i alepersonajelor. Vie]i bazate pe amintiri vagi`n care anonimii se viseaz\ eroi na]io-

nali. Gustul care r\m`ne e mai degrab\unul tandru dec`t patetic asupra uneideziluzii: o revolu]ie ratat\.

„Télérama“, 10.01.2007

Poporul român s-a r\sculatcu adev\rat `n 1989?

Cine are dreptate (despre Revolu]ie, n.n.)?Filmul nici nu r\spunde, nici nu judec\,prefer`nd r`sul. De la erou la impostornu e un drum a[a lung. Nimicurile pecare le spun invita]ii [i telespectatorii nus`nt chiar a[a derizorii pe c`t par. Pentruc\ `n revolu]ie se ascund detalii, via]aordinar\, motive personale [i delocideologice – de exemplu, personajulPiscoci care recunoa[te c\ s-a dus la re-volu]ie pentru a-[i impresiona so]ia.Fiecare cu adev\rul s\u asupra istoriei,trivial, uneori ingrat. Fiecare cu revolu-]ia sa.

~n fiecare plan, tehnica lui CorneliuPorumboiu d\ roade. Camera fix\, plan-secven]\ – via]a merge lini[tit `nainte.Te sim]i aici, `n inima României, ca la tineacas\.

„Les Inrockuptibles“,09.01.2007

Elanul cinematografieiromâne[ti

Ca [i Puiu, Porumboiu pune `n cadruRomânia actual\, cu un umor teribil [iinteligent, care v\ va zg`ria pe nervi os-cil`nd f\r\ `ncetare `ntre bun [i r\u, oRomânie care ar putea fi reflectarea u[ordeformat\ a societ\]ii occidentale. O lu-me dur\, unde cei mici [i cei f\r\ im-portan]\ lupt\ `mpotriva a orice pentrudemnitatea lor, unde eroii adev\ra]i saufal[i s`nt prea umani pentru a fi lua]i `nserios de cei din jur, o societate kafkian\unde individul este de la `nceput vinovat.

„Am filmat chiar `n studioul televi-ziunii locale. Bine`n]eles, poza (cu pia]aora[ului `n 1989, n.n.) nu era acolo, euam adus-o. Dar dup\ ce-am terminat fil-m\rile, televiziunea a p\strat-o.“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

Cunosc\torii nu se vor `n[ela: Tristan Tzara, Eugen Ionesco, EmilCioran demonstreaz\ c\ Porumboiu face parte dintr-o tradi]iecultural\ care cultiv\ ca pu]ine altele r`sul macabru, luciditatear\v\[itoare, absurditatea tragic\ [i mizantropia rafinat\.

7 «

special„LE MONDE“

Nostalgicii au un anumit tip derela]ie cu propriul trecut. Aparent[i-l rememoreaz\, dar de fapt `lremodeleaz\, reduc`nd sau elimi-n`nd aspectele negative, omi]`ndtraumele, `ndulcind dezastrele.Dac\ memoria afectiv\ n-ar fiajustat\ prin aceast\ oportun\ cos-metizare, `n momentul `n carecarnea fiin]ei noastre ar sim]i, dinnou, toate durerile trecute, ne-ampr\bu[i ca secera]i. Uit\m multemizerii [i ne iluzion\m adesea cuinexistente sau mediocre bucuriibiografice pentru a putea mergemai departe sau pentru a r\m`ne,pur [i simplu, `ntr-o mul]umitoarestare de func]ionare.

Nostalgia e o form\ de auto-ap\rare psiho-fizic\. O parte dincapcanele prezentului [i presiuneatrecutului devin – prin filtrul ei –mai suportabile. Nu m-a[ gr\bis\-i condamn ori s\-i ironizez penostalgici: pe [oferii de taxi caremi-l elogiaz\ pe Ceau[escu, de[ipot `njura slobod puterea de azi;pe femeile `n v`rst\ l\crim`nd dup\vechea stabilitate, de[i tot ele, peatunci, pl`ngeau la demolarea bi-sericilor; pe oamenii care ]in minte,din tot ceea ce a fost, numai c\Partidul le d\dea o cas\. – V-od\dea pe gratis? `ntreb eu suav, [iapele dulci ale memoriei interlo-cutorului `ncep s\ se `ncre]easc\.

~n fi[a de post a intelectualuluiromân ar trebui totu[i s\ intre maimult\ luciditate [i un spor de rea-lism existen]ial. {i aceasta pentruc\ el p\streaz\ `nc\ aura formato-rului de opinie, a `n]eleptului carelumineaz\ norodul. Nostalgia efrumoas\ c`nd, cu ea, ne min]imnumai pe noi `n[ine. C`nd o acti-v\m pentru a-i convinge [i pe al]iic\ merit\ s\ regret\m „binele“comunist, c`nd facem din aceast\fals\ percep]ie o tribun\ media-tic\ [i politic\, lucrurile nu mais`nt `n ordine. S\ `ncerc o prim\limpezire, abord`nd un subiect in-

tens dezb\tut: diminuarea catas-trofal\ a interesului pentru cultur\,dup\ 1989, `ntr-o democra]ie p\-gubitoare [i din acest punct devedere. E teza multor nostalgici,argumentat\ prin tirajele c\r]ilor[i ale revistelor culturale publicate`nainte de Revolu]ie, tiraje net su-perioare celor din prezent. Indife-ren]a cultural\ a „tinerilor de azi“f\c`nd corp comun cu analfabe-tismul progresiv...

Orice profesor care a predat `n[coala româneasc\ `n timpul co-munismului v\ poate spune ceeace deja [ti]i, dar nu v\ reaminti]i:c\ dasc\lii erau obliga]i s\-i treac\clasa pe to]i neispr\vi]ii, indife-rent de presta]ia [i chiar de pre-zen]a lor la ore. Statul „rezolva“problema analfabetismului fix`ndun procent de promovabilitate `ncare [colile erau obligate s\ se `n-cadreze. Dup\ Revolu]ie, analfabe-]ii cu studii au l\sat locul analfabe-]ilor deconspira]i: de Vanghelier`dem cu to]ii fiindc\ agramatismullui e la vedere. }ip\. Crede]i c\oamenii de genul lui s`nt produseexclusive ale democra]iei? Nu potdec`t s\ regret c\ a]i uitat-o at`tde repede pe Elena Ceau[escu,savanta de renume mondial.

C`t despre tirajele c\r]ilor [i re-vistelor... ~ntreba]i-i pe scriitorii [ipe redactorii adev\ra]i care erapre]ul public\rii lor, la ce mizeriitrebuiau s\ se a[tepte din parteacenzorilor, prin c`te zile negre [inop]i albe au trecut pentru a-[ivedea numele adunat pe-o carte.Pe cartea lor, iar nu pe maculaturacomandat\ de regim. Citi]i Logicalui Radu Cosa[u [i poate c\ nu ve]imai fi at`t de nostalgici. Merge]iapoi `ntr-o libr\rie, opri]i-v\ la otarab\ cu ziare [i reviste. O s\ ve-de]i o explozie de tip\rituri, caren-ar putea exista f\r\ interesulcultural real [i constant al publicu-lui de azi. Gre[esc?

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

Nostalgii (I)

Porumboiu pune `n cadruRomânia actual\

Interviu realizat deAna-Maria Onisei

Manifestul „Re:publik“, al c\rui redac-tor-[ef e[ti, `mparte lucrurile `n re:gale[i re:buturi. C`t de critic trebuie s\ fieun critic?

Foarte critic, cel mai critic. {i trebuie s\-[iasume pozi]ia critic\ [i s\ [i-o explice.S`nt `ntotdeauna chestiuni de context careintervin `ntr-o judecat\ critic\, dar euconsider c\ nu ar trebui s\ se `nt`mplea[a, pentru c\ nu are sens s\ judeci cuduble standarde. A existat, de exemplu, operioad\ `n filmul românesc, `n momen-tul ̀ n care era cu un picior ̀ n groap\, c`nddac\ ap\rea c`te un film rezonabil aveamtendin]a s\-l ridic\m `n sl\vi invoc`ndbucata aceea de fraz\ pervers\: „Pentru unfilm românesc este OK “. Acest tip de in-dulgen]\ ar trebui s\ dispar\ [i, pe undeva,poate c\ a [i disp\rut. ~n general, c`ndvorbesc despre film, de oriunde ar fi el,m\ intereseaz\ prea pu]in truda, bugetul,valorile de produc]ie, numele regizoru-lui. Ceea ce m\ intereseaz\ e produsul fi-nit, pe care `l judec exact cum ar trebui,f\r\ s\ m\ las influen]at de nimic. Aceastae, p`n\ la urm\, cea mai just\ judecat\ devaloare pe care o po]i da unui lucru, ne-fiind implicat. Sigur, ca [i mul]i al]i co-legi de-ai mei din genera]ia t`n\r\, `i cu-nosc pe foarte mul]i regizori tineri de lanoi, cu unii dintre ei s`nt chiar prieten,iar aici intervine cli[eul c\ `ntr-un prietennu dai niciodat\. La fel de bine `ns\, exist\un aspect clar care spune c\ la birou necomport\m ca la birou, acas\ ca acas\ [i`n ora[ ca `n ora[. ~n momentul c`nd unregizor care ]i-e drag ori cu care te cu-no[ti face un lucru prost sau mediocru e,cred, obliga]ia ta s\-i spui asta. Nu prie-tenia ar trebui s\ stea la baza unei jude-c\]i de valoare, iar dac\ `i e[ti `ntr-adev\rprieten, atunci `l vei „ajuta“ spun`ndu-iadev\rul pentru c\ altfel va crede c\ lu-crul r\u e unul bun [i ri[ti s\ `l faci s\persiste `ntr-o direc]ie gre[it\ de care p`n\la urm\ e[ti [i tu vinovat pentru c\ nui-ai atras aten]ia.

Pentru publicul mai pu]in specializat,care decide s\ vad\ un film `n func]iede o cronic\, e la fel de bine s\ fii at`tde tran[ant?

Zic c\ e benefic [i c\ tocmai aceast\ atitu-dine lipse[te unei p\r]i din critica de filmde la noi. Exist\ riscul s\ te pierzi `n totsoiul de volute stilistice [i aproape s\-]icontempli propriul buric, spun`nd „ma-m\, ce bine mi-a ie[it fraza asta!“, c`nd,de fapt, de[i fraza aceea e una foarte bun\[i poate c\ surprinde un adev\r, poate c\e esen]ial s\ existe `ntr-o cronic\ pentruc\ denot\ stilul t\u, risc\ s\ fac\ pierdutobiectul criticii respective. ~ntr-o critic\de film trebuie s\-]i asumi, pe l`ng\ stil,pe l`ng\ toate lucrurile care ]in de talen-tul t\u, o pozi]ie. {i trebuie s\ o spuifoarte clar. S`nt, de pild\, texte ale unorcronicari pe care mi se `nt`mpl\ s\ le ci-tesc [i s\ nu-mi dau seama dac\ persoa-nei respective i-a pl\cut sau nu filmul.Or, aici avem de-a face cu lucruri foartedistincte: po]i s\ faci un eseu critic [i s\fii evaziv, pornind de la premisa c\ unverdict critic nu e obiectul textului res-pectiv, dar `n momentul `n care scrii cro-nic\ de film trebuie s\ fii tran[ant. La„Re:publik“ am pornit de la premisa c\`mp\r]im lucrurile `n re:gale [i `n re:bu-turi, dar exist\ `ntotdeauna [i loc pentrure:miz\. Nu s`ntem chiar at`t de radicali.P`n\ la urm\, radicalitatea e [i o form\ demarketing, nu putem fi at`t de stupizi `n-c`t s\ spunem c\ exist\ doar alb [i negru,exist\ `ntotdeauna nuan]e, nehot\r`ri, lu-cruri bune [i proaste `n acela[i produs,chestie care-l trimite `ntr-o zon\ gri, `ntr-ozon\ de remiz\.

Din punctul de vedere al direc]iei pecare trebuie s\ o contureze critica defilm de la noi, ne afl\m `ntr-ozon\ de remiz\, `ntr-oastfel de zon\ „gri“?

Nici m\car! Cred c\s`ntem incolori,griul e deja onuan]\, po]i s\ odiscerni cu pri-virea. {i asta

pentru

c\ a existat foarte mult\ vreme reticen]apublicului fa]\ de ideea unei autorit\]icare s\-i spun\ ce s\ fac\. Poate e o remi-niscen]\ comunist\, poate lumea a des-coperit brusc ideea de libertate [i a tran-slat-o inclusiv la un nivel trivial de tipul„mie nu-mi spune nimeni ce trebuie s\fac sau cum trebuie s\-mi plac\ un anu-mit lucru“. E, p`n\ la urm\, o form\ derebeliune, dar peste care cred c\ `ncepems\ trecem. Lumea are nevoie de repere,mai ales c\ am tr\it `ntr-o perioad\ li-ber\, dar `n acela[i timp lipsit\ de reperesau marcat\ de repere dubioase. Cred c\lumea are nevoie de aceste repere [i c\`ncepe s\ [i le construiasc\: exist\ oa-meni tineri care devin repere `n ceea cefac, exist\ scriitori tineri care s-au impus,condeie de cronicari literari tineri caredevin, `ncetul cu `ncetul, referin]\. Fi-re[te, poate ar trebui f\cute ni[te sondaje,ni[te cercet\ri ca s\ vezi c\ ceea ce spuneu sau ceea ce intuie[ti tu c\ s-ar `nt`mplachiar se `nt`mpl\, dar judec`nd dup\semnele pe care le avem la `ndem`n\, pu-tem afirma asta.

Pe tiparul noului val de tineri cinea[tis-a format, `n contrapartid\, [i un nouval de critici de film?

Da, [i e suficient s\ deschizi ni[te ziare,ni[te reviste [i s\ consta]i c\, cel pu]in `nultimii zece ani, au ap\rut tineri care s-auinfiltrat, timid, `n zona asta care p`n\ laun punct era guvernat\ de „crema criticiide film“. Eu cred c\ au devenit [i repere.Exist\ oameni foarte tineri `n jurii de fes-tivaluri interna]ionale proveni]i dintre cri-ticii de film din România, exist\ criticipreponderent din noua genera]ie cares`nt invita]i fie la televiziuni, fie chestio-na]i `n diverse publica]ii `n leg\tur\ cu

un fenomen cinematografictocmai pentru a-i valida

existen]a, calitatea [itot a[a. Exist\

Alex. Leo{erban, An-

drei Gor-zo... Mais`nt oa-

menicum e

Carmen Mezincescu, una dintre colabo-ratoarele noastre foarte bune, ori AndreiCre]ulescu, Anca Gr\dinariu [i numele noicontinu\ s\ apar\. Aici vorbim [i de po-pularitatea artei la care se arondeaz\ unastfel de condei pentru c\ filmul totu[i eo art\ popular\, toat\ lumea se pricepe lafilm, vrea s\ citeasc\ despre film, filmulare o mul]ime de ramifica]ii, de la actorila b`rfe, celebritate [i s`nt mai multe ideide luat `n calcul. ~n literatur\ e cartea carese vinde prin ea `ns\[i [i, poate doar `nunele cazuri, prin popularitatea celui careo scrie.

Criticul de film se adreseaz\ publicu-lui larg, de nivel mediu, sau celui spe-cializat, pentru c\ `i face mai mult\pl\cere s\ „discute“ cu cei cunosc\tori?

Ar trebui s\ g\seasc\ c`te un limbaj pen-tru fiecare public c\ruia i se adreseaz\,pentru c\ una e s\ scrii `ntr-un cotidiande tip tabloid, `n care ]ii o cronic\ de

film, [i alta e s\ scrii `ntr-o revist\ cu untiraj de 5.000 sau 10.000 de exemplare,pentru un public care e presupus a fi cul-tivat [i la care argumentele de tip sim-plist, destinate unui public larg, care g`nde[te`ntr-adev\r lucrurile foarte tran[ant, nu s`ntsuficiente.

Urm\re[te publicul larg cronicile defilm, le percepe ca pe o form\ fireasc\ deentertainment, `ntr-un ziar popular?

Tind s\ cred c\ le urm\re[te [i c\ problemae mai degrab\ aceea c\ publica]iile delarg consum de genul acesta nu `ncura-jeaz\ un astfel de discurs. Ziarele populare[i, `n general, foarte multe publica]ii de lanoi au o anumit\ reticen]\ `n a-[i asumao pozi]ie critic\. De pild\, c`nd am lansatrevista „Re:publik“, am zis c\ vrem s\ fieorice numai nu o revist\ de non-atitudine,de complezen]\. Vrem s\ d\m cu parul,vrem s\ fim inconfortabili [i s\ lu\m o ati-tudine, fie c\ publicului ̀ i place asta sau nu.

Ammede mape p`ncartins\ urmcrenuacotan

Cinanicuma[ta fguldel„filparoamMinatau Fap

Cum va ar\ta TIFF-ul de la Sibiu, anul acesta?

Mai `nt`i trebuie spus c\ TIFF-ul r\m`ne totu[i un festival al Clujului. Ideea cu Sibiul s-a im-pus de la sine, av`nd `n vedere c\ ora[ul a fost declarat capital\ cultural\ european\. Totu[i,

faptul c\ graviteaz\ `n zona asta european\ nu va altera programul festivalului. P`n\ la urm\,nu Sibiul ne guverneaz\ pe noi, ci noi guvern\m Sibiul. Ce se va `nt`mpla aici va fi o extensie

a festivalului, `n care vom aduce anumite lucruri pe care noi le consider\m reprezentative, cuc`rlig pentru publicul din Sibiu – despre care trebuie s\ spunem c\ nu e un public obi[nuit

cu un festival de film de fic]iune, dar obi[nuit cu ideea de festival de film pentru c\ acolose `nt`mpl\ Festivalul Astra. Vom privilegia c`teva sec]iuni ale TIFF-ului, cum ar fi com-

peti]ia sau Zilele Filmului Românesc, plus produc]ii cu pedigree. Dup\ cum, ceea cese va `nt`mpla la Cluj sau ce se `nt`mpl\ `n fiecare an pe partea de eveniment va

avea loc [i la Sibiu, `ntr-un duplex. Cel mai ambi]ios lucru va fi seara final\, `n carenimic nu se va mai suprapune cu nimic, Clujul va completa Sibiul [i invers.

„NOI GUVERN|M SIBIUL“

„Pe c`t de sigur s`nt c\ nu mai vreau sa v\d un film de Sergiu Nicolaescu`n via]a mea [i n-o s\ m\ duc s\-l mai v\d, pe at`t de sigur s`nt c\ pots\-i acord credit `nc\ unui Mircea Daneliuc, care, de[i a dat c`tevarateuri, r\m`ne un regizor pe care `l consider talentat.“

INTERVIU CUMIHAICHIRILOV

» 8

interviu

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007

Ne ascundem `n spatele „noulam avea o mare produc]ie cin

unre,ul-m-[tent

de de?

madea-re la

maat

fiene,ul,ti-u.

A]i g`ndit „Re:publik“ ca pe o incitarela „conflict“?

Am pornit de la structura de a `mp\r]i fil-mele tran[ant, nu ne-am `ncurcat `n zecide stelu]e, bulinu]e, unde nuan]ele s`ntmai u[or de g\sit [i, `n general, am merspe ideea de conflict, pentru c\ asta vinde,p`n\ la urm\. ~ntotdeauna pentru un omcare e `mpotriva ta exist\ unul care e cutine [i avantajul e c\ am`ndoi decid totu[is\ mearg\ `n continuare cu tine. P`n\ laurm\, conflictul e cel care vinde, carecreeaz\ efervescen]\ [i `n problema astanu trebuie ca lumea s\ fie neap\rat deacord cu punctul t\u de vedere, impor-tant e s\-]i accepte argumentele.

Spuneai `n „Dilema Veche“ c\ filmulanului 2006 `n România ar fi trebuits\ se cheme A fost sau n-a fost albas-tru sf`r[itul lumii [i nominalizezi Le-g\turile boln\vicioase ale lui Tudor Giurgiudrept cea mai „onorabil\“ produc]ie cine-matografic\ a anului. E valul de tineriregizori un simptom al revenirii cine-matografiei române[ti la produc]ii decalitate ori e doar o coinciden]\ fericit\aceast\ al\turare de premii [i ecouri po-zitive ale tinerilor cinea[ti?

Cinea[tii existau, [tiam despre ei de cevaani. Problema e c\ `i a[teptam la cotitur\,cum se spune, `i a[teptam s\ debuteze, `ia[teptam s\ confirme. Cred c\ p`n\ la urm\a fost o coinciden]\ fericit\ c\ s-au coa-gulat lucrurile `ntr-un timp foarte clardelimitat, care s\ legitimeze no]iunile de„film românesc“ [i „nou val“. Pe de alt\parte, dac\ ne g`ndim la rece, vorbim deoameni cum s`nt Radu Muntean, C\t\linMitulescu, Tudor Giurgiu, care au termi-nat facultatea acum ceva amar de ani, careau confirmat prin scurtmetraje valoarea.Faptul c\ ei au venit pe pia]\ cu lungme-

traje foarte bune n-a f\cut dec`t s\ ne bu-cure. ~n fond, termenii \[tia de „nou val“sau „nou\ genera]ie“ s`nt ni[te termenicare dau bine `n pres\, iar noi ne ascun-dem `n spatele lor de parc\ am avea omare produc]ie. Totu[i, acum s`ntem `nstadiul `n care am luat totul de la 0. S\ nuuit\m ca 2000 e anul `n care `n filmul ro-mânesc n-a existat nici o produc]ie, ea[a-numita gaur\ neagr\ din filmul ro-mânesc, e anul cel mai dezesperenat, anuldincolo de care mai jos nu se putea. Atunci,era evident c\ dac\ lucrurile vor `ncepes\ mearg\ cumva, vor merge `n sus. Ceeace s-a [i `nt`mplat. P`n\ la urm\, toatepremiile [i toate succesele tinerilor ci-nea[ti nu nasc no]iunea de „nou val“, ci `iconfirm\ existen]a.

Ce te revolt\ `nc\ la „cinematografianou\“, cea de dup\ catastroficul an 2000?

M\ revolt\ prea multe filme proaste, lip-sa de idei, precaritatea scenariilor [i`nd`rjirea cu care oameni care au infirmatartistic continu\ s\ primeasc\ bani pen-tru a face lucruri care s`nt sub mediocru.~n ceea ce m\ prive[te a[ zice c\ nu eneap\rat revolt\, pentru c\ revolta e, deregul\, o stare de fapt care ]ine foartepu]in timp [i e marcat\ de un sentimentfoarte punctual, de un clocot specific care`n timp atinge un apogeu, dup\ care ur-meaz\ mai multe perioade, cum ar fi re-semnarea ori indiferen]a. Am avut pe-rioadele mele de revolt\, urmate acum deperioade de indiferen]\ care s-ar traduceprin simpla negare a existen]ei anumitorfilme f\cute de oameni care, cel pu]in `nochii mei, s-au descalificat artistic.

Cu toate astea, nici filmele valabile dinpunct de vedere artistic nu au avut unnum\r `ncurajator de spectatori. S-av\zut asta mai cu seam\ `n cazul de-

buturilor `n lungmetraj din 2006, dela care toat\ lumea s-ar fi a[teptat s\fac\ furori, av`nd `n vedere premiileob]inute, faima interna]ional\...

Nu, nu au avut [i probabil nici nu vormai avea de acum `ncolo, c`t\ vreme nuse va schimba ceva. E foarte greu s\ aisucces de public `n momentul `n carenu-]i promovezi produsul. Vorbim de-spre filme care s`nt promovate `n ]ar\ at`tc`t se poate, cu trei afi[e, o emisiune laradio [i poate un banner `n ora[. Or, lu-crurile astea s`nt ca [i inexistente. ~ntr-o]ar\ civilizat\, c\reia `i pas\ de produc]iana]ional\, exist\ bani care se bag\ `n pro-movarea filmului. {i de aici po]i s\ extra-polezi [i s\ spui c\ e `ntr-adev\r o pro-blem\ c\ nimeni nu `[i pune problemaasta. Ceea ce vedem noi [i `n]elegem prinpromovare e doar o promovare mai bun\dec`t a existat p`n\ acum. S\ ne `n]ele-gem: promovare `nseamn\ s\ nu po]i fa-ce trei pa[i `n orice cartier te-ai afla dinaceast\ ]ar\ f\r\ s\ vezi un afi[ al filmuluirespectiv. Promovare `nseamn\ s\ des-chizi canalul na]ional de televiziune [i s\vezi o dat\ la o or\ o reclam\ la filmulrespectiv. Abia asta e promovare, iar astase `nt`mpl\ `n ]\rile c\rora le pas\ de pro-duc]ia na]ional\ [i se vede c\, datorit\promov\rii, rezultatele la filmele na]io-nale dep\[esc orice a[tept\ri. Exist\ ]\ri,inclusiv din zona asta pauper\ de lume,cum ar fi, s\ zicem, ]\rile din fosta Iugo-slavie, unde filmele na]ionale s`nt pe pri-mul loc `n top, devans`nd mega-succeseinterna]ionale. Chestie care la noi nu s-a`nt`mplat.

De ce nu ne descurc\m deloc cu pro-movarea?

La noi totul se pl\te[te [i la noi nim\nuinu-i pas\ c\ filmul poate s\ devin\ unsucces. Facem un exerci]iu de specula]ie:dac\ eu a[ fi `ntr-o pozi]ie important\, `ncare a[ putea s\ iau o decizie, a[ hot\r` capublicitatea filmelor române[ti la televi-ziune s\ fie gratuit\. A[ dispune ca pri-m\ria, care de]ine toate spa]iile urbanis-tice de promovare, s\ acorde gratis acestespa]ii pentru promovarea filmelor [i s\nu mai fie at`t de obsedat\ de a c`[tigabani. 2006 a fost un an, p`n\ la urm\,simptomatic pentru triumful interna]io-nal al filmelor române[ti [i e[ecul comer-cial local. E inadmisibil ca filmul lui Po-rumboiu, care nu [tiu ce premii trebuias\ mai ia ca s\ se promoveze prin proprialui existen]\, s\ fac\ sub 15.000 de spec-tatori, mai ales `n condi]iile `n care filmula ie[it `n Italia [i a f\cut deja 40.000 despectatori, sau `n Fran]a, unde a f\cut`ntr-o s\pt\m`n\ 12.000 de spectatori. {i`n condi]iile `n care filmele astea s`ntf\cute – [i se vede cu ochiul liber – `nprimul r`nd pentru publicul din Româ-nia. Din p\cate, nou\, celor interesa]i, doarni se pare c\ aceste filme s`nt promovate,pentru c\ noi citim ni[te reviste, noi mer-gem la cinema...

» ~ntr-o critic\ de film trebuie s\-]i asumi, pe l`ng\stil, pe l`ng\ toate lucrurile care ]in de talentul t\u,o pozi]ie. {i trebuie s\ o spui foarte clar. S`nt, depild\, texte ale unor cronicari pe care mi se`nt`mpl\ s\ le citesc [i s\ nu-mi dau seama dac\persoanei respective i-a pl\cut sau nu filmul.

www.supliment.polirom.ro

„S\ ne `n]elegem: promovare `nseamn\ s\ nu po]i face trei pa[i `n oricecartier te-ai afla din aceast\ ]ar\ f\r\ s\ vezi un afi[ al filmuluirespectiv. Promovare `nseamn\ s\ deschizi canalul na]ional deteleviziune [i s\ vezi o dat\ la o or\ o reclam\ la filmul respectiv.“

9 «

interviuPROMOVAREA

ului val“ de parc\inematografic\

MMiihhaaii CChhiirriilloovv,, RRaadduu MMiihh\\iilleeaannuu [[ii AAnnaammaarriiaa MMaarriinnccaa

„Acesta nu va fiultimul scandal“

Ai semnat, `mpreun\ cu al]i critici de film, un protest adresat ministru-lui Adrian Iorgulescu, referitor la scandalul iscat – al c`telea, oare? – deconcursul CNC de anul trecut. Ce `nseamn\ acest protest?

La c`te mi se pare c\ s-au rezolvat p`n\ acum, post toate peti]iile [i toatescrisorile deschise, pot spune sigur c\ acesta nu va fi ultimul scandal, astaca s\-]i r\spund [i la `ntrebarea al c`telea scandal s\ fie: cu siguran]\ nuultimul. Altfel, situa]ia e foarte complicat\ [i foarte delicat\ pe undeva,dar cred c\ fa]\ de rezultatele de la aceast\ edi]ie nu exist\ dec`t o sin-gur\ solu]ie: a vedea lumea `n alb [i negru, a l\sa nuan]ele deoparte [i apune degetul pe bub\. Care bub\ este foarte deschis\ [i foarte plin\ depuroi. Pe l`ng\ cadrul legal, care e ca un fi[ier corupt, exist\ lucrurilemici, nasoale, care se cheam\ ranchiun\, spirit vindicativ, prostie, team\,lucruri `n virtutea c\rora func]ioneaz\ aceast\ institu]ie. Practic, protestulreprezint\ un moment `n care majoritatea criticilor importan]i de film dinRomânia s-au raliat `mpotriva unei nedrept\]i, iar nedreptatea cea maimare, pornind de la efect, e c\ oameni ale c\ror filme am fi vrut s\ le ve-dem nu au primit dreptul s\ le fac\ [i oameni ale c\ror filme ne-ams\turat s\ le vedem continu\ s\ le fac\, `n pofida oric\rui bun-sim].

Ar fi fost de preferat o selec]ie `n care s\-i avem al\turi pe Sergiu Nico-laescu [i pe Cristi Puiu?

Asta ar fi camuflat multe lucruri. Se `nt`mpl\, `n general, s\ `mpaci [i ca-pra, [i varza, `n a[a fel `nc`t lumea s\ nu-[i dea seama unde ai peticit [i ceai peticit sau c`t de mult va ]ine petecul. Dar c`t\ vreme la edi]ia de anultrecut s-au `nt`mplat ni[te lucruri care sfideaz\ orice bun-sim], mi se parenormal s\ existe o reac]ie de protest, s\ existe reac]ia lui Cristi Puiu, chitc\ ea e contestat\ de colegii de breasl\. Mi se pare trist c\ nu s`nt solidari`ntr-o astfel de problem\ care, s\ ne `n]elegem, i-ar fi putut lovi pe oricaredintre ei. Sigur c\ l-a lovit pe Puiu pentru c\ el a fost cel mai vehement [i`n trecut [i lucrurile astea se pl\tesc, de aceea am [i folosit cuv`ntul ran-chiun\ mai devreme. ~ntotdeauna tindem s\ acord\m ceea ce `n englez\se cheam\ the benefit of a doubt. Pe principiul acesta, pe c`t de sigur s`ntc\ nu mai vreau sa v\d un film de Sergiu Nicolaescu `n via]a mea [i n-os\ m\ duc s\-l mai v\d, pe at`t de sigur s`nt c\ pot s\-i acord credit `nc\unui Mircea Daneliuc, care, de[i a dat c`teva rateuri, r\m`ne un regizor pecare `l consider talentat. Nu-l consider terminat, nu cred c\ a dat chiarat`t de multe rateuri `nc`t s\-l consider astfel. C`nd am semnat protestul,m-am g`ndit `n primul r`nd c\ nu mai vreau s\ v\d filme f\cute de uniioameni. {i, cel pu]in, eu unul a[a inten]ionez s\ fac, pentru c\, la urmaurmei, via]a e scurt\ [i orice 2 ore din ea conteaz\.

Doris Mironescu

VVoolluummuull ddee ffaa]]\\ rreepprreezziinntt\\,, ccuu ssiigguu-rraann]]\\,, oo rr\\ssccrruuccee `̀nn ccaarriieerraa ppooeettuulluuii {{eerr-bbaann AAxxiinnttee.. O important\ schimbare de„voce“ se produce chiar sub ochii citito-rului, transform`nd cartea `ntr-un spec-tacol complex, consemn`nd o aventur\a poetului, c`t [i una a poeziei sale. Poe-tica de la care se revendica {erban Axinte`n volumele sale anterioare era una, s\-izicem, de factur\ modernist\, ermetic\,prelungind influen]e rimbaldiene, dar [idinspre Giuseppe Ungaretti. (Sub)`n]ele-suri ad`nci, nietzcheene, de sorginte apo-caliptic\, exprim`nd a[teptarea `nfrigu-rat\ a unei epifanii, transformau poeme-le lui {.A. `n spa]iul privilegiat al mani-fest\rii sacrului `n varii forme, convocatcu consecven]\ pentru a sublinia altitu-dinea poeziei [i a celui care o scria. Eibine, volumul de fa]\ semnific\ renun-]area la limbajul poetic intranzitiv, a-proape opac, printr-o prozaizare a dis-cursului, combinat\ cu o sporit\ ironie[i autoironie. Se trece astfel de la nebu-lozitatea unei tinere]i furtunoase la ov`rst\ matur\, dispus\ s\ se autoironizeze[i s\-[i indice sursele mai degrab\ prinparodie dec`t prin omagiul imita]iei.

C`teva cuvinte s-ar putea spune [idespre modalitatea retoric\ specific\poeziei lui {erban Axinte de p`n\ acum.Un retorism paradoxal, care nu produ-cea discursivism, folosit pentru a trans-mite ni[te con]inuturi aparent ininteli-gibile. Atitudinea retoric\ suplinea lipsade mesaj a poemelor din volumul Pra-gurile Apeiron. Odat\ cu Lumea ]i-a ie[ita[a cum ai vrut `ns\, poezia sa, at`t deobscur\ la `nceputuri, devine perfect co-municabil\. Dintr-o incanta]ie magic\,plin\ de borborigme, f\r\ adresant vir-tual, versurile lui {erban Axinte se trans-

form\ `ntr-un act gra]ios de comunicare,uz`nd de virtu]ile confesiunii (adeseadeghizate), ale parodiei, ale travestirii.

Apocalipse am`nate

Schimbarea este deja vizibil\ `n versurileprimului ciclu, relu`nd titlul volumului:Lumea ]i-a ie[it a[a cum ai vrut. Poemelede acolo constituie, fiecare, o `ncercareinsistent\ de a se m\rturisi, fiecare versfiind un fel de `nsemnare de jurnal f\-cut\ la un mod ipotetic, dac\ nu de-adreptul profetic: „s\ iau o gur\ devotc\,/ s\ plec `n ora[,/ s\ m\ `ntorcacas\,/ s\ privesc ore `n [ir manechineledin vitrine,/ s\ iau forma vasului/ `n carescuip diminea]a [i seara/ tot r\ul din mine“.O parodie a confesiunii este aceasta,una care ni-l prezint\ pe poet `n camu-flajul s\u preferat: de figur\ masculin\autoritar\, de b\rbat eroic [i damnat, decreator b`ntuit de vise periculoase, carese transform\ p`n\ la urm\ `n poezie.

Ciclul Lumea ]i-a ie[it a[a cum aivrut tematizeaz\ ̀ n mic aventura ̀ ntregu-lui volum, prin sumedenia de imaginiale unor catastrofe care nu se mai `n-t`mpl\. Mi[c\rile g`f`ite, febrile pe carepoetul [i le descrie `n `ncercarea de al\muri contactul s\u cu lumea se con-sum\ `n chip benefic, ca ni[te apocalipseam`nate. Nimic grav nu i se poate `n-t`mpla acestui individ `nsetat de experi-en]e-limit\: „te arunci `n fa]a unui vehi-cul ciudat/ despre care [tii doar c\ nu tepoate strivi/ `n `ntregime“. Toate vechilecataclisme `n care poetul `[i c\uta gloriadispar unul c`te unul, iar imaginile fio-roase prin intermediul c\rora era conju-rat\ moartea se dovedesc, `n cele dinurm\, pozitive, solare: „da, pelicula deghea]\ a cr\pat/ [i am c\zut `n bulargaviselor,/ `n nicolina precupe]elor neferi-

cite;// m-am udat pe haine;/ apa asta care-miinund\ acum pl\m`nii/ e limpede [i bu-n\ de b\ut“. Lupta cu `ngerul poetic,d\t\toare de fiori metafizici, trebuie s\`nceteze, deoarece unul dintre comba-tan]i a p\r\sit scena. „Gata, frate, gata,/lumea ]i-a ie[it a[a cum ai vrut!“, se `n-curajeaz\ singur {erban Axinte. E timpulca poetul s\ accepte c\ poezia se poateface f\r\ chinuri, f\r\ suferin]\, [i c\ ebine c\ e a[a.

Tubul nostrucel de toate zilele

Odat\ cu al doilea ciclu al volumului,Tub, este reluat\ „scriitura crizei“ ante-rioar\ acestei limpeziri. Tonul e grav,`ncruntat, imageria adeseori pr\p\sti-oas\. Poetul vede numai pr\bu[iri ̀ n fa]\,se simte martirizat de nea[teptate supli-cii: „gata frate, gata,/ primul genunchi `nsplin\/ e cel mai pu]in dureros,/ din pri-ma nu-]i pic\ to]i din]ii,/ nici ochi um-fla]i, nici ficat m\rit [...]/ un scuipat dela tine e man\ cereasc\,/ r\m`ne singu-rul fluid vital/ ce poate ]ine locul/ `ntre-gului sistem circulator“. Metafora tubu-lui, mai exact a existen]ei „`n tub“, acolounde individul este obligat s\ devin\„c`rti]\“, trimite la viziunea cunoscut\ avie]ii cotidiene anonimizante, adic\ a-lienante de-a binelea prin „reificare“: „s\m\ sp\l bine pe fa]\,/ s\ nu uit s\-miiau/ pache]elul cu hran\ rece,/ s\ privesc`n st`nga, `n dreapta,/ s\ intru [i eu `ntub“. Efortul poetului va fi, `n mod na-tural, acela de desprindere de o astfel deexisten]\ deloc poetic\. „C`rti]a“ vrea s\„danseze“ la cap\tul tubului, s\ intre deci`n regimul libert\]ii.

Diversitatea surselor viziunii din tex-tele ciclului arat\ amploarea crizei poe-tice [i confuzia `n care se scald\, `nc\,

Volumul semnific\ renun]area la limbajul poetic intranzitiv,aproape opac, printr-o prozaizare a discursului, combinat\cu o sporit\ ironie [i autoironie.

LUMEA }I-AIE{IT A{A CUMAI VRUT

» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

SEMNAL

Traficantul de bluesPe la jum\tatea anilor nou\zeci...

Scriind cuvintele de mai sus,m-a `ntristat (cum altfel?) trecereatimpului. E un deceniu de c`nd,cu incon[tien]a proasp\tuluiamant al unei vechi cocote, amscris 10 legende ale bluesului...Revolu]ia, mineriadele devin isto-rie, de[i mor]ii nevinova]i nu-[ig\sesc odihna. Nu [tiu ce gustvor fi l\sat escrocheriile acelor ani –Caritas, SAFI etc.; n-am pus botulla profit, nici la pierderi. Escrociide-atunci au azi afaceri legale. Dela `n\l]imea averilor, dau lec]iiunor indivizi debusola]i, hr\ni]icu „trebuie s\ ne dea ceva...“.Pramatiile pot sluji ca exemple lalec]ia despre economia de pia]\;dar pia]a `n care ei au prosperatera una f\r\-de-lege, despre carenu vorbesc niciodat\ cu m`n(dr)ie!

...{i cum `ncepusem: pe lajum\tatea anilor ’90 ap\reau, `nreviste muzicale, anun]uri dev`nz\ri CD. Nu orice; discuri deblues ale clasicilor genului, desti-nate unui public restr`ns [i cu-nosc\tor. Tipul care oferea ase-menea rarit\]i putea fi contactatla un num\r telefonic de prinCom\ne[ti, Moine[ti sau One[ti.Mi-am `nchipuit c\ e vorba de-orud\ norocoas\ a evreilor dinzon\, emigra]i `n SUA. N-amreu[it s\ perfectez vreo cump\-rare. Fie nu-l g\seam la telefon,fie sumele cerute erau prea maripentru buzunarul meu, fie c\v`nduse tot, a[a cum mi-a zis ci-neva care s\ltase receptorul. Numi-a trecut prin minte s\ `ntrebcum `l cheam\. C`teva discuri auajuns `ntr-un final la mine.

C`]iva ani apoi, citeam ni[te ar-ticole foarte precise, garnisite cutrimiteri la interpret\ri de refe-rin]\, despre partitura muzicu]ei(harmonica) `n piesele de blues.Cel care semna Marcian Petrescuposeda, pe l`ng\ terminologiatehnic\, oarecare lejeritate `nconstruirea propozi]iilor. Recu-nosc: i-am admirat cuno[tin]elede specialitate [i i-am rescris, `ng`nd, textele...

Apoi am avut revela]ia c\ omulchiar c`nt\ blues. Asta s-a `nt`mplatc`nd am auzit `nt`ia oar\ trupaTrenul de noapte. Ce voce debluesman, mi-am zis, ce frazarefor]oas\ bag\ tipul `n piese! Sim-]eam c\-i arde sufletul ca pe-ovatr\ cu c\rbuni de Moine[ti, Co-m\ne[ti sau One[ti. (Acolo se f\-ceau `n anii ’60 acele „brichete“, caoul, din reziduuri acut mirositoare?Nu mai [tiu...) M-a `nc`ntat la Tre-nul de noapte am\nuntul c\ ver-surile erau `n limba român\. Dup\unii, puritani, bluesul s-ar face doar`n englez\. Po]i c`nta perfect `n en-glez\, dar „feeling“-ul, sentimentul,adic\ esen]a bluesului, se poate ex-prima doar `n limba `n care spui„mam\“. Sigur, depinde cine [icum o face. Marcian, hr\nit [i p\]it`n traficul cu blues, izbutea. Cel cucare s-a-nso]it acum produce doarkitsch, cum bine [tiu meseria[ii.

C`nd l-am `nt`lnit, `n Big Mamou,la mini-festivalul de blues din2005, Trenul de noapte deraiase,iar Marcian ]inea trena, cu al]iarti[ti deficitari la capitolul buget-finan]e, unui gurist infatuat. (Abilafacerist altfel, profit\ de habar-namismul publicului, v`nz`nd marf\contraf\cut\.) Dup\ ce-am discu-tat vreo or\, parc\ ne cuno[teamdintotdeauna. Atunci am aflat c\el punea `n v`nzare fabuloasele ar-hive re-editate peste ocean. (Su-biectul mi-l rezerv pentru o po-vestire!) Marcian e un personaj `npeisaj, care tr\ie[te bluesul [i c`nt\ce tr\ie[te. L-am ascultat `ntr-unjam-session prelungit p`n\ la cr\-patul zorilor pe caldar`mul sp\latde ploaie. C`nd e-n elementuls\u, muzicu]istul n-are egal!

E de ne`n]eles c\ st\ al\turi de-un`nchipuit. Discul lor recent este im-posibil de ascultat. (Excep]ie: piesaTrenul de noapte, instrumental\!)Masochi[tii pot suporta instrumenteadev\rate sus]in`nd o voce hodo-rojit\, pe dinafar\ de chestiune, ac\rei calitate unic\ e impostura!

P.S. O curiozitate: dle titularde copert\, cu discul ne-aiomor`t! Dar cu capra ce-ai avut?

Alberto Vázquez-Figueroa, Ochii tuaregului, traducere din limba spaniol\[i note de Eugenia Alexe Munteanu, colec]ia „Biblioteca Polirom“,Editura Polirom, 408 pagini, 26.95 RON

Romanul continu\, dup\ aproape dou\ decenii, povestea lui Gacel Sayah [i afamiliei sale, personajele centrale ale romanului Tuareg (unul dintre marilesuccese ale lui Figueroa, cu v`nz\ri care au dep\[it trei milioane de exem-plare `n lumea `ntreag\). Ca `n majoritatea c\r]ilor anterioare ale autoruluihispanic, tema central\ este impactul devastator pe care civiliza]ia occiden-tal\ `l are asupra modului de via]\ tradi]ional al unor comunit\]i ce au [tiuts\ p\streze o leg\tur\ str`ns\ cu natura. Pentru milioane de telespectatoridin lumea `ntreag\, raliul Paris-Dakar este unul dintre principalele evenimentesportive ale anului, iar pentru concuren]i, o ocazie de a-[i demonstra calit\-]ile [i a-[i testa limitele. Dar pentru tuaregi acesta nu reprezint\ dec`t o com-peti]ie absurd\, ce devasteaz\ teritoriul pe care `l st\p`nesc de veacuri.

Amélie Nothomb, Acid sulfuric, traducere din limba francez\ [i note de Ada T\nas\,colec]ia „Biblioteca Polirom, Seria de autor «Amélie Nothomb»“, Editura Polirom,192 de pagini, 19.95 RON

Romanul prezint\ o umanitate crud\ [i plictisit\, care `[i procur\ senza]iile tari prin ur-m\rirea unui reality show macabru: participan]ii s`nt lua]i cu for]a de pe strad\ [i `nchi[i`n ceea ce pare a fi copia exact\ a unui lag\r de concentrare nazist, dotat `ns\ cu camere deluat vederi care filmeaz\ fiecare mi[care a prizonierilor, pentru divertismentul milioanelorde telespectatori. Cele dou\ personaje centrale s`nt Pannonique (CKZ 114), una dintrevictime, [i Zdena, care joac\ rolul de gardian al lag\rului. ~ntre cele dou\ femei se creeaz\o rela]ie foarte str`ns\, bazat\ pe fascina]ia obsesiv\ a uneia pentru cealalt\ [i pe continuanegociere a rela]iilor de putere dintre ele. CKZ 114 trece de la interpretarea magistral\ arolului de victim\ supus\ [i neajutorat\ la asumarea unei misiuni de convingere a telespec-tatorilor s\ opreasc\ jocul infernal, pe c`nd Zdena `[i d\ seama c\ talentul s\u de a manevraoamenii [i situa]iile pentru propriul interes este mai limitat dec`t crezuse.

Sf`r[itul lumiinu va mai avea loc!

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Prin volumul intitulat – `n maniera simpatic\, ironic\ [igrandilocvent\ a nou\zeci[tilor Daniel B\nulescu [iNicolae }one – Lumea ]i-a ie[it a[a cum ai vrut, {erbanAxinte devine un poet matur, sigur pe sine, pe deplinreprezentativ. Nu pentru vreun trend poetic existent laora actual\ printre tinerii creatori din România (multprea diferi]i ca poetic\, [coal\, limbaj literar ca s\poat\ fi aduna]i laolalt\ sub aceea[i umbrel\), ci pen-tru momentul literar `n general [i `n primul r`nd pentru

sine `nsu[i. Titlul volumului, ca [i poemele din primulciclu care `l reiau [i `l expliciteaz\, desemneaz\ironic-autoreferen]ial atingerea unui nivel al con[tiin]eiartistice pe care volumele anterioare, Starea balan]ei(1996) [i Pragurile Apeiron (1999), doar `l anun]au. Arfi deci vorba de vindecarea poetului de bolile de ado-lescen]\ ale poeziei, de accederea sa la starea adult\,de proclamarea maturit\]ii proprii, urmat\ de `ncerca-rea unei noi convie]uiri cu un sine reinventat.

subiectul enun]\tor. O mare parte din-tre poeme reiau imaginea poetului-profet,a poetului-damnat, a crea]iei- suferin]\,f\r\ suficient\ distan]\, f\r\ salvatoareaironie. {erban Axinte se complace preaadesea `n a reitera un tipar poetic ve-rificat `n volumul Pragurile Apeiron,const`nd `ntr-un limbaj fals oracular[i o imagistic\ obscur\. S`nt poemecare transmit un mesaj greu de `n]eles,av`nd, se pare, un singur destinatar, [ianume poetul. Acesta este `n specialcazul textelor despre un misterios eve-niment petrecut `n „miercurea neagr\“:schelet de b\rbat ghemuit, black wednes-day, a day after black wednesday, oride c`te ori cineva `[i va pune cap\t zilelor`n fa]a mea.

Poemele paternit\]ii

Cel de-al treilea ciclu al volumului estecel mai interesant din `ntreaga carte, `nbun\ m\sur\ [i datorit\ faptului c\ elcontribuie la rotunjirea unei zone tema-tice destul de slab ilustrate `n literaturaromân\. E vorba de poemele paternit\]ii(nu mai spun de cele ale maternit\]ii, [iele de dat\ foarte recent\ la noi, veziDomnica Drumea, Ioana Nicolaie [.a.),[i nu at`t de latura melodramatic\ a si-tua]iei (sanc]ionat\ deja de C\rt\rescu:„O, inim\ de tat\! Miracol al paterni-t\]ii!/ A[a s\ exclami, cititorule, lectur`ndacestea“), c`t de tematizarea unei noipercep]ii a lumii, care e mult mai fragil\,mai vulnerabil\ dec`t `nainte de experi-en]a (traumatizant\, s-o recunoa[tem!)a b\rbatului ce devine tat\. Aici, {erbanAxinte are prilejul s\ scrie unele dintrecele mai bune versuri ale sale, remarca-bile [i prin aceea c\ dau o interesant\replic\ unui mod de a scrie [i de a vedealumea specific poeziei moderniste, maiexact nichitiene. Astfel, finalul poemu-lui ancient born trimite `n mod direct laultimele versuri ale Elegiei a doua, Getica,dintre cele unsprezece ale marelui plo-ie[ean, convertind pulsiunea mistic\ a[aizecistului `ntr-o grij\ c\lduroas\ fa]\de copilul nou-n\scut: „la un momentdat/ cineva `mi va a[eza un copil `nbra]e;/ voi [ti imediat c\ e un fel de sf`nt,/c\ va trebui s\-l respect,/ s\-l iubesc/ a[acum fac de obicei oamenii“. ~n aceea[i li-nie, versurile din mirosul de s`n plin culapte consemneaz\ o „epifanie“ p\m`n-teasc\, pun`nd `n parantez\ miracolele debutaforie ale unei poetici de care poetulse desparte, edificat: „trupul s\u negrumiroase `nc\/ a s`n plin cu lapte.// o pa-s\re complet carbonizat\/ intr\ [i iesedin cadru,/ nu-mi pas\ dac\ `n gheareleei/ se zbate un pe[te piranha“.

...~n totul, un volum rotund, con]i-n`nd o poveste [i formul`nd o poetic\ per-

sonal\. E de n\d\jduit c\{erban Axinte va continua peaceast\ linie, dezavu`nd poezia de fal-se obscurit\]i [i `n[el\toare ad`ncime,`nlocuind-o definitiv cu o poezie „solar\“,`n sensul de luminoas\, a realit\]ilor lim-pide [i a sonorit\]ilor clare. Talentul de asurprinde prin folosirea unei imagina]iiprodigioase, strunit dup\ cum se cuvi-ne, poate da, dup\ cum arat\ cartea defa]\, rezultate excelente. Totul este ca [icititorul s\ exclame, odat\ cu `ncheierealecturii: „gata, frate, gata, lumea ]i-a ie[ita[a cum ai vrut“!

www.supliment.polirom.ro

Dumitru Ungureanu: „E un personaj `n peisaj, care tr\ie[tebluesul [i c`nt\ ce tr\ie[te. L-am ascultat `ntr-un jam-sessionprelungit p`n\ la cr\patul zorilor pe caldar`mul sp\lat de ploaie.C`nd e-n elementul s\u, muzicu]istul n-are egal!“.

11 «

printre r`nduriMARCIANPETRESCU

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007

Gilles Ferréol, Noël Flageul, Metode [i tehnici de exprimare scris\ [i oral\,traducere de Ana Z\stroiu, argument de Corneliu B`lb\,colec]ia „Collegium. Practic“, Editura Polirom, 216 pagini, 19.95 RON

Lucrarea este destinat\ mai ales studen]ilor, precum [i celor care se preg\tesc `n ve-derea unor concursuri sau `nt`mpin\ `n via]a profesional\ dificult\]i de ordinredac]ional sau rela]ional. N\scut\ din experien]a didactic\ a autorilor, cartea estede folos `n formarea unor deprinderi intelectuale, ajut`nd la dep\[irea cu succes aexamenelor scrise [i orale. Majoritatea exemplelor oferite privesc domeniul sociolo-giei [i al [tiin]elor economice, dar ele s`nt accesibile tuturor celor care vor s\ `nve]es\ `[i fac\ mesajul c`t mai inteligibil, d`ndu-le posibilitatea s\ `nve]e principii meto-dologice comune pentru `ntocmirea unui subiect, c\utarea [i organizarea ideilor, co-municarea eficient\. Tabelele [i exemplele, referindu-se la limbajul administrativ, laprocesul de memorizare sau la dinamica grupurilor, au rolul de a completa [i ajut\la aprofundarea anumitor no]iuni.

{erban Ionescu, Marie-Madeleine Jacquet, Claude Lhote, Mecanismelede ap\rare. Teorie [i aspecte clinice, traducere de Andrei-Paul Corescu,colec]ia „Psihologie clinic\ [i psihoterapie“, Editura Polirom,336 de pagini, 29.95 RON

Volumul este consacrat unuia dintre conceptele-cheie ale psihanalizei,psihologiei clinice, psihopatologiei [i psihiatriei. La un secol de la desco-perirea lor, mecanismele de ap\rare continu\ s\ suscite `ntreb\ri din par-tea clinicienilor [i se dovedesc a fi indispensabile `n `n]elegerea func]io-n\rii psihice normale [i patologice. ~n prima parte a lucr\rii se analizeaz\defini]iile no]iunii (a[a cum a fost ea utilizat\ de Freud), precum [i ter-minologiile adiacente folosite, realiz`ndu-se un bilan] al cercet\rilor actualecu privire la apari]ia, evolu]ia, evaluarea [i utilizarea acestor mecanismedefensive, `n special `n psihoterapie. A doua parte prezint\ 29 de meca-nisme de ap\rare, ilustrate cu numeroase exemple.

» {erban Axinte, Lumea]i-a ie[it a[a cum aivrut, versuri, EdituraVinea, Bucure[ti, 2006.

Domnii corectori...~nc`nt\toare – personalitatea uneilinotipiste cu zulufi blonzi [i bul-bucat\-n blugi care, meloman\probabil, culege „concert“ `n locde „concret“, iar dup\ corecturanoastr\ afon\, ispitindu-ne s\„D\m cu s`c/ Din Isarl`c!“, recule-ge „concept“. Numai c\ „Domniicorectori stau de obicei `n ni[tecotloane incredibil de mici [i `n-tunecate, au pe nas ochelari ni-chela]i [i cultiv\ cu pasiune puris-mul lingvistic; pe l`ng\ aceasta,caut\ `n [palturile greu lizibilegre[eli de tipar [i, `n majoritate,le g\sesc“. (C\ci [i eu am fost co-rector, Doamne!, vreo [ase ani dezile inutile, la greucean, la tipar`nalt, cu plumb `n s`nge [i dezn\-dejde `n suflet, de prin 1983 p`n\`n 1989!!!) Citatul e dintr-un eseude Karel Èapek, Cum se face unziar, din volumul cu titlul at`t desugestiv pentru via]a acestor„domni“ (via]\ din care am gus-tat cu v`rf [i `ndesat), ~n captivita-tea cuvintelor. Nu ajungeam la eldac\, r\sfoind pe `ndelete Alain,r\sturnat `n fotoliul galben, cu ca-feaua uria[\ aburind al\turi, numi-ar fi s\rit `n ochi ni[te sublini-eri bucuroase f\cute c`ndva `n Fe-ricirea de a citi: „...[i mai trebuies\ ai mereu cartea la `ndem`n\.Mai bine a[ zice la m`n\; c\cidac\-i la doi metri, uit s-o citescsau s-o recitesc“. ~n captivitateacuvintelor z\ceau, la 68-69 decentimetri (m\sura]i pe bune cuun metru de croitorie!) de m`nadreapt\... de prin 1982... chiarDomnii corectori!... „Dar ce `n-seamn\ a citi? ~nseamn\ a urm\rini[te semne, nu f\r\ a-]i aruncamai `nainte privirea asupra maseide rezerv\, adic\ asupra `ntregiipagini. Nu fac numai eu a[a.“Alain scrie un curs prescurtat `najutorul „Domnilor corectori“?Nicidecum! E vorba aici, limpede,de fericirea de a citi: „Am surprinscititori care, ca [i mine, se uit\prin cr\p\tur\ la pagina urm\toare

[i la c`t e de gros ceea ce mai r\-m`ne, `ntocmai cum se uit\ `nfo-metatul la pl\cint\“. „Domnii co-rectori“, urm`nd sfatul lui Alain(„...a reciti e `nc\ mai bine dec`ta citi...“), s`nt un soi de „uciga[ipl\ti]i“, m`nuind cu o repeziciunestupefiant\ „pixtolul“. Adaug\r\bd\torul Alain: „Fire[te c\ unbun cititor nu silabise[te; silabi-sesc totu[i uneori [i eu, de nu cu-vintele, m\car fraza. Mi se `nt`mpl\s\ alerg [i s\ vin `nd\r\t, de parc\a[ `nfr`na un cal. M\ tem prin ur-mare s\-mi las `nchipuirea slobo-d\; voiesc s\ dau ascultare scriito-rului“. {i-nc\ mai zice bl`ndulAlain: „~ntre a citi [i a visa care-ideosebirea?“. Este! Nu-[i `nchi-puie c`t\!!! „Domnii corectori“ nuviseaz\ femei goale, cu s`nii `n al-dine, [oldurile `n cursive, [i ten-ta]iile `n drepte, nu! ci L I T E R E!!!R`nduri, coloane, pagini, chenare,revizia `nt`ia, revizia a doua, revi-zia a treia, titluri, puncte, virgule,fghrtioasndklhpelore! {i se `n-doap\ ei, „Domnii corectori“, cutranchilizante... Lupta cu gre[elilede tipar e nesf`r[it\, [i distrug\-toare, [i delicioas\ uneori... Con-vingi o curb\ s\ devin\ curc\ [i,iat\!, cuv`ntul ame]it de degeteleunui linotipist romantic se culc\,pur [i simplu, cu corp 6, la mijlocde-articol des: curv\! Oh, c`te nuar mai fi de povestit! Cu timpul„gre[elile“ scoase din revist\ seadun\ `n suflet, nu mai ai cas\bun\ cu nevasta, b`igui aiurear\spunsuri pe l`ng\ sensul normal,`ncurci obiectele, confunzi `n a-murg vazele de flori cu cr\ticioa-rele pline cu sos liturgic, arborezila fereastr\ giruete nepotriviteanotimpului, ui]i ce num\r por]ila pantofi, duci la po[t\ coleteuria[e care fac zgomot [i s`nt res-pinse la ghi[eu de-o func]ionar\nervoas\, traduci s`rme [i fire dea]e `ncol\cite bizar `n limba ro-mân\...

„Teatrul se afl\ `ntr-un impas devitalitate. Este timpul unei noistructur\ri, unei infuzii de experi-en]\ a vie]ii. Prea mult ne-amobi[nuit noi, oamenii de teatru,cu acea rela]ie simpl\ pe care oavem cu un text de teatru, acearela]ie banal\ cu spectatorul che-mat s\ urm\reasc\ un subiect deteatru, iar munca noastr\ de a rea-liza o mizanscen\ a devenit o ru-tin\ comod\.“ Ceea ce regizorulcu o imagina]ie convulsiv\ AureliuManea spunea `n anii ’80 esteperfect valabil pentru teatrul ro-mânesc `n 2007. Iner]ia de fond,rarefierea de con]inut s`nt mai vi-zibile ca oric`nd, de[i avem sen-za]ia c\ se `nt`mpl\ foarte multe.Rutina de care vorbe[te Manea sesimte din ce `n ce mai puternic `nspectacole care, sub elucubra]iafastului, ascund inutilitatea. Deunde ar trebui s\ vin\, p`n\ laurm\, infuzia de vitalitate? Dintr-undemers de cercetare consecvent\a evenimentelor cotidiene care,transpuse `n teatru, `i deschidfoarte mult zona de ac]iune. Mareaproblem\ a teatrului românesceste c\ el ac]ioneaz\ foarte pu]in`n interiorul „societ\]ilor“ din ve-cin\tatea lui, c\ nu `[i investi-gheaz\ extensiile. Aceast\ cerce-tare `ns\ trebuie s\ fie neap\ratconsecvent\ [i pe termen lung.Dac\ se `ncepe un program [i seabandoneaz\ dup\ o stagiune,c`mpul lui de implantare va fiaproape nul. Ca s\ ne putem ra-porta la o structurare, avem nevoiede o coeren]\ prospectiv\ care s\dea o dinamic\ fenomenului tea-tral. De o coeren]\ strategic\. Se

ia un teatru sau o sal\ [i i se d\timp de patru ani o direc]ie extremde clar\. Spectatorul va [ti c\ `nacel spa]iu poate identifica unanumit tip de mont\ri. Avantajuleste c\, `n acest fel, teatrul `[ipoate fideliza o felie de public [ic\ poate ie[i din b`jb`iala curent\.S-a `ncercat acest lucru la TeatrulFoarte Mic [i, dup\ cum am maispus de nenum\rate ori p`n\acum, rezultatul a fost excelent.

Banalizarea rela]iei cu specta-torul vine din neputin]a de a-lmai interesa [i motiva s\ fie inci-tat de un teatru care nu i se adre-seaz\ `n nici un fel, care r\m`neprizonierul retrograd\rii. {i, oric`tar fi de dureros, e mai igienicpentru toat\ lumea s\-]i iei o pa-uz\ c`nd te repe]i sau nu mai aiaproape nimic de spus dec`t s\continui cu obstina]ie s\ facispectacole `nchise `n cutiu]a lorcu metafore [i absurdisme. ~nacest moment, teatrul românescare nevoie de o etic\ sanitar\. Ex-tirparea p\r]ilor letargice e mainecesar\ dec`t oric`nd.

Transfuzia de vitalism nu echiar a[a de greu de f\cut. Tea-trul trebuie s\ ias\ din teatru [i s\calce pe asfaltul din jurul lui. S\se stradalizeze. Ce `nseamn\ asta?E nevoie de c`t mai multe specta-cole care s\ ia pulsul realit\]ii ur-bane [i, `n acela[i timp, s\ treac\dincolo de simpla expunere a a-cestei realit\]i. S\ o tran[eze [i s\o transgreseze, dar nu folosind unlimbaj excesiv metaforic. Dac\ tea-trul accept\ pariul str\zii, nu aredec`t de c`[tigat. ~n timp, dar bine.

„Marea problem\ a teatrului românesc este c\ el ac]ioneaz\foarte pu]in `n interiorul «societ\]ilor» din vecin\tatea lui,c\ nu `[i investigheaz\ extensiile.“

PROBLEM|» 12

teorie [i practic\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

TEATRU LA ROTISOR

Mihaela MICHAILOV

Pentru un teatruurban ~n sf`r[it un disc a c\rui

grafic\ nu mai face fi-gur\ de rud\ s\rac\, amconstatat cu bucurie pri-mind discul finan]at deInstitutul de Cultur\Român [i ap\rut sub eti-cheta francez\ Ambronaycu Sonatele pentruvioar\ [i clavecin deBach*. S`nt convins c\aceasta e calea bun\ dea intra pe o poart\ nor-mal\ pe pia]a interna-]ional\ a discului.MMaaii pprreecciiss ssppuuss,, pprriinn aassoocciieerree ccuu oo ccaass\\iinnddeeppeennddeenntt\\ ddee ddiissccuurrii,, ccaarree aarree uunnddiissttrriibbuuiittoorr ccoonnssaaccrraatt ((`̀nn ccaazzuull ddee ffaa]]\\HHaarrmmoonniiaa MMuunnddii)) [[ii ppuunn`̀nndd `̀nn vvaallooaarreeuunnuull ddiinn mmuull]]iiii ssoollii[[ttii ttiinneerrii rroommâânnii,, aa-ffllaa]]ii ppee ppiicciiooaarreellee lloorr `̀nn ssttrr\\iinn\\ttaattee.. Oasemenea sponsorizare permite [i Insti-tutului Cultural s\-[i fac\ un nume `nexterior; cele dou\ pagini de prezentare,`n francez\ [i englez\, incluse `n livretuldiscului, s`nt un `nceput promi]\tor.S`nt un `nceput fiindc\ doar cu un discnu se face prim\var\, oric`te schimb\riclimaterice ne s`nt anun]ate de meteo-rologii culturali.

~n ce m\sur\ interpretarea baroc\ adeja barocelor sonate de Bach de c\treMira Glodeanu, profesoar\ de vioar\ ba-roc\ la Conservatorul Regal din Bruxelles,[i clavecinistul Frédérick Haas vor faceistorie este o alt\ poveste. M\iestria ce-lor doi soli[ti este indiscutabil\ [i binepus\ `n eviden]\ `n ultimele trei din cele[ase sonate. A[a c\ v\ sf\tuiesc s\ `n-cepe]i prin a asculta cel de-al doilea discal setului, mai echilibrat, cu o polifonie[i un ritm antrenante, ca [i cum soli[tiiar fi ie[it din momentul de `nc\lzirepentru a da ce e mai bun din ei.

Personal, prefer sunetului de salciepl`ng\toare a viorii baroce pe cel al vio-rii clasice. {i m\ `ntorc cu pl\cere la in-terpret\rile istorice ale Wandei Landowska[i Yehudi Menuhin (1944) sau la cele,s\ le spunem, clasice ale lui ArthurGrumiaux `n versiuni diferite cu EgidaGiordani Sartori (1963) [i ChristianeJaccottet (1978), la Leonid Kogan cuKarl Richter (1972), Jaime Laredo cuGlenn Gould (1975 & 1978). Iar dac\vre]i o demonstra]ie de perfec]iune cla-sic\ `n acest repertoriu, c\uta]i setul ita-lian Adolf Busch plays Bach (IDIS 6490/91) cu remasterizarea Sonatei a 3-a, BWV1016, `nregistrat\ de Busch cu RudolfSerkin la Londra `n 1933. Din p\cate,nu se p\streaz\ dec`t cele dou\ mi[c\riAllegro; doar [apte minute. Dar ce mi-nune! Pe acela[i disc g\si]i [i faimoasaSicilian\ din Sonata a 4-a.

Nu este rostul acestei rubrici de a dasfaturi Institutului Cultural, dar m-a[

a[tepta ca un viitor disc, din ceea ce s-arputea constitui `ntr-o serie a ferestrelormuzicale deschise din [i spre România,s\ le fac\ dreptate lui Iancu Dumitrescu,Ana Maria Avram [i ansamblului Hype-rion. ~ntre altele, fiindc\ primul lor Fes-tival de muzic\ spectral\ de la Paris s-adesf\[urat [i sub egida Institutului [i afost un succes. O selec]ie de muzic\ ro-mâneasc\ din cele zece concerte ar pu-tea fi completat\ de un volum cu tran-scrierea dezbaterii-conferin]\ ce le-a pre-cedat. Ana Maria Avram a moderat cudiploma]ie [i ]inut\ o dezbatere c\reiai-au dat substan]\ criticul Radu Stan,compozitorul Costin Cazaban [i, maiales, muzicologul Harry Halbreich dinBruxelles, un prieten pre]ios al culturiiromâne. ~n definirea muzicii c`ntate laParis, cel din urm\ nota, `ntre altele:„Nu-mi place termenul «modern». Fiindc\`n «modern» exist\ [i «moda»; ceea ceeste «modern» se demodeaz\! Singuramanier\ de nu ajunge demodat este s\nu fi fost niciodat\ la mod\. Nu-mi placenici termenul «avangard\», care are o li-mit\ `n el: s\ mergi f\r\ abatere `n fa]aunui [ef. A[ utiliza mai cur`nd «radical».Mi se pare c\ un creator radical – iarpentru mine Iancu [i Ana s`nt modelede creatori radicali – este cineva care arecurajul s\ mearg\ p`n\ la cap\tul inten-]iilor sale f\r\ s\ ]in\ cont de compro-misuri, de evenimente imprevizibile, deelemente de confort“.

{i tot Harry Halbreich semnala ac-tualitatea, pu]in `n]eleas\, a finalului,Carillons Nocturnes, din cea de-a treiasuit\ de pian de Enescu. „Cred c\ este o

pies\ unic\ `n genul ei [i nu numai pen-tru epoca ei, dar pe durat\ lung\! Fiindc\ce am auzit s`nt ceea ce poate fi numit«ring-modulations» naturale! Este ceeace a f\cut Stockhausen, cu ajutorul uneiaparaturi electronice sofisticate, dup\mai bine de 50 de ani, `n 1970, `n Mantra.Enescu – `n epoc\ lipsind electronica –a f\cut-o dup\ ureche, cu un pian nor-mal, doz`nd sunetele armonice `n rezo-nan]\. Cred c\ dac\ s-ar scrie o protois-torie a muzicii spectrale ar fi m\rturiacea mai veche [i care, a[a cum se `n-t`mpl\ adesea – a r\mas asemenea uneisticle aruncate `n mare... S`nt sticle a-runcate `n mare care uneori revin la malmult timp dup\ aceea...“

La aceste sticle aruncate `n mare m\g`ndeam zilele trecute citind `n volumulPolirom ~ntre Patrii. M\rturii despre iden-titate [i exil spusele unui mexican: cuma auzit el de România, pe c`nd avea zeceani, `ntr-un col] de Mexic. Gra]ie unorm\tu[i care, impresionate de arta luiSergiu Celibidache ̀ n anii ’50, [i-au cum-p\rat un disc al compatriotului acestuia,Enescu. Despre importan]a m\tu[ilor,trimiterea bibliografic\ e la Radu Cosa[u.Bine ar fi ca Institutul Cultural s\ conti-nue `ns\ lansarea la ap\ a discurilor cla-sice...

** JJoohhaannnn SSeebbaassttiiaann BBaacchh,, CCllaavviirr SSoonnaatteenn mmiittoobblliiggaatteerr VViioolliinnee.. MMiirraa GGllooddeeaannuu,, vviioolliinn,,FFrrééddéérriicckk HHaaaass,, ccllaavveecciinn.. AAmmbbrroonnaayy EEddiittiioonnAAMMII000099,, SStteerreeoo DDDDDD.. 22000066,, 22 CCDD..

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

Discuri noi [i m\tu[i vechi...

PPllaassttiilliinnaa,, rreeggiiaa RRaadduu AAffrriimm

{{ii ttoott CCrriissttii PPuuiiuu ssee ssaattuurr\\ aaccuumm ddee ccoonn-ccuurrssuull ddee ffiinnaann]]aarree ddee llaa CCNNCC,, cciimmeennttaatt`̀nn jjooccuurrii ddee ccuulliissee oobbssccuurree ccee aarruunncc\\ bbaannii`̀nn pprrooiieecctteellee ffaalliimmeennttaarree aallee cclliieenn]]iilloorr oo-bbii[[nnuuii]]ii aaii cceennttrruulluuii [[ii aallee oobbii[[nnuuii]]iilloorr„„ppaallmmaarreessuulluuii““ ((tteerrmmeenn ffoolloossiitt ddee ddiirreecc-ttoorruull ggeenneerraall,, EEuuggeenn {{eerrbb\\nneessccuu)).. Puiu,c\ruia juriul i-a respins dou\ proiectedepuse pentru prima de dezvoltare (p\r-]ile doi [i trei din seria de [ase filme des-chis\ de Moartea domnului L\z\rescu),chibzuie[te dou\ s\pt\m`ni [i dup\ Sf`ntulIon organizeaz\ o conferin]\ de pres\.

Cristi Puiu denun]\ confuzia concur-sului, lipsa de competen]\ a juriului, se-cretizarea proiectelor [i a juriului [i, `ngeneral, faptul c\ nu e exist\ o „politic\cultural\ coerent\ `n privin]a cinemato-grafiei“. El se declar\ mai satisf\cut s\ fiepe lista refuza]ilor al\turi de Radu Jude,Dumitru Budrala [i Ileana St\nculescu,dec`t pe lista c`[tig\torilor, unde pe l`ng\Cristian Mungiu, Radu Muntean, C\t\-lin Mitulescu, Tudor Giurgiu se afl\ Ma-rius Theodor Barna, Adrian Popovici sauSergiu Nicolaescu.

Cristi Puiu a spus un adev\r, numaic\ cele trei filme de succes ale anului2006 nu s`nt trei, ci patru. Dar da, treidintre ele n-au fost f\cute cu finan]arecurat\ de la CNC. Porumboiu a f\cut Afost sau n-a fost? din banii lui, Cum mi-ampetrecut sf`r[itul lumii e coproduc]ie,iar Moartea domnului L\z\rescu a pri-mit bani de la CNC `n urma audien]ei laministrul Culturii. Doar H`rtia va fi albas-tr\ a ob]inut finan]are `n urma concursu-lui [i s-a f\cut cu bani române[ti.

Vulgaritatea nu e gratuit\

~n replic\ la scandalul provocat de CristiPuiu, CNC a venit cu un comunicat ri-zibil, `n care printre argumente g\sim [iaceast\ `mp\r]ire a filmelor române[ti:„Strategia CNC cuprinde `ncurajarea, `nmod egal, at`t a proiectelor filmelor deautor, de stilistic\ special\, susceptibilede a continua succesele interna]ionaleimportante repurtate de noul val de ci-nea[ti români, c`t [i a proiectelor filme-lor de poveste mai tradi]ionale `n form\

[i limbaj cinematografic, susceptibile dea readuce marele public `n s\lile de ci-nema. CNC respinge vulgaritatea [i obsce-nitatea gratuite, menite s\ ascund\ dra-maturgia precar\ [i lipsa fondului de idei“.Dar despre Azucena, Margo, P\cal\ se`ntoarce et comp. ce crede CNC-ul? Pro-babil c\ vulgaritatea nu e gratuit\, ci as-cunde un mare fond de idei. ~n acela[icomunicat, CNC se arat\ deschis uneinoi dezbateri [i lanseaz\ prima propu-nere. Citi]i [i spune]i-mi dac\ nu v\g`ndi]i la ce m\ g`ndesc [i eu: „dou\-treiposibilit\]i de finan]are – `n afar\ deconcurs [i necontestabile – s\ fie acor-date exclusiv Consiliului de Administra-]ie al CNC pentru creatori sau proiectconsiderate de CNC stringente sau stra-tegice pentru promovarea culturii cine-matografice române[ti“.

E o mare pr\pastie aici [i acum, darea nu se mai casc\ `ntre dou\ genera]iibiologice. Nu cred c\ genera]ia t`n\r\ eunit\ – au demonstrat-o reac]iile colegi-lor la revolta lui Puiu – [i `nclin s\ credc\ fiecare e pentru el. Una a fost ̀ n 2004,alta acum. Mai cred c\ Puiu n-a f\cutscandal numai pentru proiectele lui, c\`n spatele felului lui dificil de a fi stauo mare inocen]\ [i naivitate, [i chiar `lcred c`nd afirm\ c\ se simte mult mai bineacum c\ a spus ce-a spus, mai ales c\ `n2004 a fost acuzat c\ profit\ de sistem,de[i `l critic\. Dar care e pre]ul?

Ro[ul u[or e rozul iluzor((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))

— Ce-a]i zice, fetelor, [i de o por]ie de stridii crude, `ntreb\ Vasile.

— Precum acelea dup\ care se topea Mme sau Mlle Yourcenar, `ntreb\ Carmen.— ~mi las\, de pe-acuma, gura ap\: au suculen]a [i carnalitatea catifelat\ a,

pesemne, fructului oprit, deveni liric\, subit, duduia Nora.— Nu ]i se pare, totu[i, c\ l\m`ia ce,-asupr\-le, se stoarce, zise duduia Carmen,

e de natur\ s\ le fac\ s\-]i fac\ riduri sau, m\car, gropi]e, ca sur`sul citric al Andreei,de la „Surprize, surprize... “-le sabatice[ti?

— P\i, zise Vasile Elisav, numai din pricina acrelii am\rui, ce-i vine dinl\m`ia stoars\, stridia crud\ poate s\ evoce fructul oprit, care, conform tradi]ieiiudaice, era o specie de l\m`i: citrus pomi Adami.

— {i m\rul, cu acesta cum r\m`ne, `ntreb\ logic Nora.— M\rul (care, dup\ c`te [tiu, nu prea se cultiv\-n }ara Sf`nt\) se cheam\,

`n latin\, malus, iar de aici la malum, „r\u“, nu-i, evident, dec`t un pas. E doaro ipotez\ proprie... De altfel, jocurile de cuvinte c\utate sau echivocurile strictinvoluntare (ca ni[te freudiene actes manqués) nu lipsesc cu totul din Scripturi(ca [i din scrierile unor ini]ia]i, astfel f\c`ndu-se c\ un poet, Nerval, juc`nd peechivocul omonimic dintre limon „l\m`ie“ [i cel\lalt limon „noroi, n\mol“, nu-me[te „enfants du limon“ umana gint\).

— Ei, bine, dup\ tot acest discurs o]ios, `n felul lui, se o]\r`, fl\m`nd\, Nora,e cazul s\ ne `ndop\m cu stridii crude.

— Spal\-le bine, mai ̀ nt`i, ̀ i spuse domni[oarei Carmen domnul Vasile, saliv`nd.Domni[oara Carmen simul\ c\, ele `nc\ vii, le spal\. Se dispens\ apoi, dis-

cret, de rolul care-i revenea, ced`ndu-i domnului profesor onoarea de a le des-chide, cu ajutorul unei furculi]e, valvele (la fel de `nd\r\tnic `ncuiate, de „opiniâtre-ment closes“, g`ndi acesta, ca-n proemul l’Hu`tre al lui Ponge). Dup\ ce stoarse ol\m`ie mare, peste v`scoasa carne, Carmen Carpen, — Nora Aron le oferi treifurculi]e spre a desprinde miezul [i a-l `nghi]i.

Profesorului Elisav, c\ruia i se aplecase, se repezi spre camera de baie. Se auziun fel de icnet scurt. Se auzi, apoi, cascada. Se auzi,-n perete, lan]ul closetului, caun pendul. Se auzi, `n fine, robinetul. Prosopul nu se auzi. Se auzi Vasile ca atare:

— Ar merge un vin alb, suger\ el.— N-am dec`t ro[u, explic\ prin gesturi Nora.— E bun [i \sta la nevoie, `ncuviin]\ din cap Vasile. {pri] slab sau botezat cu

mult\ ap\.— N-am sifon, `[i ceru scuze Nora.— Dar ap\ e.— La robinet, preciz\ Carmen, r\sucind `ntre prelungile-i falange o rozet\

(evident, imaginar\).— Dac\ te descurci at`t de bine, du-te tu-n c\mar\ dup\ sticl\ `i ordon\ amfi-

trioana amicei [i colegei sale.C`nd Carmen reveni cu sticla, iar, dup\, umplu ochi o can\ cu ap\, Nora-i

d\du ordin s\ nu verse pe jos lichidul incolor, respectiv ro[u, al niciunuia din-tre aceste recipiente. O f\cu, `ns\, `nc\lc`nd consemnul, regula jocului adic\,prin cuvinte, iar nu prin mimic\ [i gesturi, de dragul unui palindrom britanic ([ioportun prin nefalismul s\u):

— Red rum, sir, is murder!Sir Elisav, neamator de „red rum“, `[i umplu pe sfert paharul cu vin ro[u,

peste care turn\ ap\ din bel[ug. Aceasta-i transmut\ bordeaux-ul neao[ `n acua-rela unei busuioace de Bohotin, suspect de limpede [i de culoare rose tea.

— Din rosé-ul \sta, du Béarn, va fi b\ut [i Henric de Francia [i Navarra...Pentru ca, dup\ ce-nchin\ spre ele, s\ adauge ca un maestru alchimist:

— Ro[ul u[or e rozul iluzor.

((CCoonnttiinnuuaarreeaa `̀nn nnuumm\\rruull uurrmm\\ttoorr))

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

„CNC respinge vulgaritatea [i obscenitatea gratuite, menites\ ascund\ dramaturgia precar\ [i lipsa fondului de idei.“ Dardespre Azucena, Margo, P\cal\ se `ntoarce et comp. ce credeCNC-ul?

13 «

teorie [i practic\ARGUMENTE

Conflictul nu mai e `ntregenera]ii biologice

FILM

Iulia BLAGA

PALINDROMAN

Serban FOAR}|

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecarevineri,de la 19.10

CuGeorge Onofrei[iAnca Baraboi

La noi se-nt`mpl\ lucruri tr\snite. Cristi Puiu e elo-giat `n SUA, Moartea domnului L\z\rescu intr\ `ntop ten-urile pe 2006 ale celor mai cunoscu]i criticiamericani, Lumini]a Gheorghiu ia premiul criticilordin Los Angeles pentru cel mai bun rol secundarfeminin, filmul e nominalizat la premiile asocia]ieicriticilor de pe Internet, precum [i la London CriticsCircle Film Awards. Cu doar c`teva luni `n urm\,Cristi Puiu e decorat de pre[edintele ]\rii.

Francesca Solar este mamavitreg\ a lui Harry Potter.Autoare a unui roman„neoficial“ cu Harry Potter,t`n\ra de origine hispanic\[i-a c`[tigat faima pe seamavolumului Harry Potter [idec\derea elfilor nobilipublicat pe Internet, ocontinuare a celei de-acincea p\r]i din celebraserie scris\ de J.K. Rowling.

AAttrraass\\ ddee ssuucccceessuull ppee ccaarree ll--aa aavvuutt ccuuppeessttee 8800..000000 ddee cciittiittoorrii ppee IInntteerrnneett,, EEddii-ttuurraa RRaannddoomm HHoouussee aa aannuunn]]aatt cc\\ aa `̀nn-cchheeiiaatt uunn ccoonnttrraacctt ppeennttrruu uunn rroommaann ddeessuussppaannss.. C`teva mii de autori de fan fic-tion – continu\ri neoficiale ale unorc\r]i sau filme celebre, scrise de fani –[i-au `ncruci[at degetele la spate, spe-r`nd s\ li se `nt`mple acela[i lucru.

Biblia [i Bridget Jones[i-au g\sit noi apostoli

Pe FanFiction.net s`nt oameni care nusimt nici o str`ngere de inim\ atunci c`ndcitesc ultimul r`nd dintr-o carte. „{im`ine va fi o zi“, spune Scarlett O’Hara.P\i, de ce s\ a[tept\m p`n\ m`ine, dac\putem s\ `ncepem s\ scriem de azi unroman Pe aripile v`ntului 2?

Pe acest site, oricine poate publica opoveste paralel\ cu cea a unor autori ce-lebri.

„Scarlett are nevoie de bani pentru apl\ti taxele de la Tara, iar `n Atlanta aap\rut un burlac bogat. Scarlett e hot\-r`t\ s\ se m\rite cu el, dar ce se va `n-t`mpla c`nd `n via]a ei reapare Rhett“ –aceasta este doar una din continu\rile `n12 capitole propuse de un fan MargretMitchel. Spre deosebire de continuareaoficial\ [i publicat\ sub numele Scarlett,scris\ de Alexandra Ripley, versiunile

ap\rute pe Internet nu urm\resc nici unprofit material.

Crea]iile fanilor, scrise sau nu `n spi-ritul operelor originale, de calitate bun\sau `ndoielnic\, cumin]i sau cu tent\ e-rotic\, s`nt adunate sub numele genuluifan fiction. Singura condi]ie este s\ sedesf\[oare sau s\ `mprumute elementedin universul creat de autorul original –`n jurnalele neoficiale ale lui Bridget Jones,de exemplu, vor ap\rea acelea[i perso-naje. Chiar [i Shakespeare, Biblia [i 1984au aici propriile lor versiuni paralele. U-neori este vorba despre o continuare aaventurilor personajelor, alteori de sce-narii care pleac\ de la `ntrebarea „ce-arfi fost dac\...“.

Peste 250.000 de inven]iicu Harry Potter

De[i se vorbe[te despre acest gen `nleg\tur\ cu opera lui Lewis Carol sauJane Austin, fenomenul a luat amploaredatorit\ fanilor Star Trek. ~nc\ din anii’60, c`nd nici nu ap\ruser\ bine primelexeroxuri, fanii serialului scriau [i `[i`mp\rt\[eau pove[ti din universul StarTrek `n reviste numite fanzines. La felde populare erau [i c\r]ile sau scenarii-

le derivate din Star Wars [i Xena – prin-]esa r\zboinic\.

Internetul nu a f\cut altceva dec`t s\ofere un mediu mai prielnic pentrur\sp`ndirea crea]iilor fanilor – num\rulde cititori [i de scriitori amatori a cres-cut uimitor, iar reac]ia din partea publi-cului este aproape instantanee [i permi-te un dialog real `ntre autor [i cititorii lui.

F\r\ a fi singurul site dedicat, Fan-Fiction.net con]ine peste un milion devariante personale ale unor c\r]i, filme,seriale tv, benzi desenate [i chiar jocurivideo. „Tot ceea ce am `nv\]at desprescris [i despre literatur\ am `nv\]at din lu-mea fanfiction. ~i datorez totul“, a decla-rat pentru BBC Francesca Solar, autoareacelei mai celebre continu\ri neoficiale alui Harry Potter. Povestea lui Harry Pottereste publicat\, `n limba spaniol\, tot peacest site, al\turi de alte 281.110 po-ve[ti despre micul vr\jitor. Perechi ro-mantice nea[teptate [i de obicei homo-sexuale, istorisiri sumbre, fic]iuni despreHarry Potter trimis `ntr-un univers pa-ralel, fic]iuni despre un Super Potter careacumuleaz\ [i puteri speciale, pe l`ng\vr\ji – tot ce `[i pot imagina fanii, `nscrieri elaborate, multe cu peste zece ca-pitole.

Bobo

„Bun` ziua, drag\ domnuliHabsburg. Numili meu esteViorel Viorelus St\ncu]\ dinPangr\[ani, de etnie ]ig\-neasc\, care are 12 palate, [i`nc\ 3 care este `n construc-

]ie, noroc cu iarnaasta, c\ nu estefrig [i p`n\ laluna martie estegata toate (trei

+12 = `n

total 15 (cinci spre zece).Declar pe propria r\spunderec\ am mul]i copiii [i de ace-eea am nevoie de mult spa-]iu locativ pentru toate rude-le melea. Problem\ este c\ieu am dat [pag\ la maimul]i primari [i ei mi-o datp\m`nt `mpr\[tiat `n tot ju-de]ul. {i acuma am 12 palate`ntinse pe vreo 20 de sate. {ieu m-am g`ndit cu nevastame, `n calitate de cosubsem-natant\, c\ ar fi mai bine s\facem cunva s\ st\m mai

aproape uniii de al]iii, c\ noia[a s`ntem obi[nui]i s\ dor-mim to]i `ntr-o camer\, maiesact `n buc\t\rie, fiiindc\s`ntem uni]i. Declar pe pro-pria r\spundere c\ am auzitdin gre[eal\ la televizor c\ave]i un castel de v`nzare [ic\ cere]i mul]i bani pe el. P\iieu am mul]i bani [i m-amg`ndit s\-l ieu ieu. Am banifoarte mul]i c\ nu poate ni-menea s\-i numere, nici m\-car nu [tiu undes. {i mareparte din baniii mei `nc\ nu

i-am furat pe to]i. Declar pepropria r\spundere c\ miem-i-a pl\cut cel mai multc`nd eram mic la televizor deStan [i Bran, [i m-i-ar placetare mult s\ locoiesc [i s\dorm acolo unde a dormitmari comedian]i care au aduss`mbetele pe fe]ele oamenilor`ncovoia]i de nevoie. S\ stea[i copila[iii mei unde a statoamenii de seam\ ai ]\riinoastre. Deja l-e-am pus undividi cu Stan [i Bran [i l-e-a

pl\cut mult. P\cat mare c\n-a avut [i Stan un castel. Daparc\ Bran merita s\ aib\ uncastel, c\ pre o lua tot timpupe cocoa[\ din cauza luStan, dumnezeu s\ i iarte.Deci, v\ rog s\ v\ g`ndi]i bine[i v\ jur pe morm`ntul luiBran c\ `l fac frumos [i str\-lucitor, `l dau cu var lavabil,cu gresie pe jos [i termopanela geamuri, pun ni[te becu-le]e colorate pe turnuri [i laintrare, [i aduc ni[te canapelenumai din piele de la fra]ii

mei de la turci, covoare per-sane, vase chineze[ti, statueteafricane, jacu]iuri cu robine]idin aur, o s\-l fac de no s\-lmai cunoasc\ nimenea. S-\m-\ pomeneasc\ pe minetoate rudele du[manilor meidac\ nu fac a[a cum zic. {is-\ moar\ Ceacanica. Sub-semnatul Vv. St\ncu]\, de-clar pe propria r\spunderec\ am scris aceast\ cerere,Domnului din Habsburg, datade azi [i semn\tura: X“

Site-ul con]ine peste un milion de variante personale ale unorc\r]i, filme, seriale tv, benzi desenate [i chiar jocuri video.FANFICTION

» 14

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » CASTELUL OLIVER HARDY

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Povestea cu sf`r[ituri

Semn c\ din c`nd `n c`nd m\ cu-prinde dorul dup\ vechea rubri-cu]\ din „Supliment“ e c\ `nnum\rul trecut, f\c`nd bilan]ul lui2006, am folosit 42 de cuvinte le-gate de m`ncare [i g\tit. Ca s\m\ eliberez de t`njirea ce, una,dou\, s-ar fi putut preschimba `nfandacsie, am pus iute la cuptorun sufleu de dovlecu]i cu br`nz\,usturoi [i cimbru, sc\ldat `ntr-unsos de ro[ii plus busuioc. {i? Nimic.Lumea, adic\ mama [i doamnaAurica, infirmiera de noapte, auzis c\ merge, dar c\ nu-i cu sa] [icam de spital. Adev\rul e c\, de[imie una mi-a pl\cut, foamea dup\Ars coquinaria tot nu mi-am st`m-p\rat-o. Ce mai puteam culin\ri?Am pus la cuptor un pui uns cumu[tar [i mirodenii, l-am umplutc-o l\m`ie [i de jur `mprejur amrisipit buc\]i de gutui [i rozmarin.De data asta, lumea a fost maimul]umit\, dar eu tot fl\m`nd\ amr\mas. Ce-mi lipsea? Nu mi-a tre-buit mult p`n\ s\ m\ dumiresc. Re-]etele erau ciugulite [i adaptatedup\ spusa [i fapta unui b\ietanenglez de pe TVR 2, care dumi-nic\ de duminic\ se zbenguiadup\ cump\r\turi c\lare pe-unscuter, apoi intra `n buc\t\rie [ipreg\tea c`t ai bate din palme, f\r\fasoane [i pomp\, o cin\, un pr`nz,un dejun. At`t de dulce era copi-lul \sta, c\ `]i venea s\-l m\n`ncide drag `nt`i pe el [i abia apoi ceera `n farfurii. Dar de vreo dou\luni nu m-am mai uitat la televi-zor, pentru c\ bun\tatea de omm\ privea ghidu[ din dou\ ditaitomurile a[ezate pe noptier\.Noaptea-l citeam, iar a doua zi m\luam dup\ el prin oale [i crati]e.Atunci dup\ ce t`njeam? Am stat,m-am scrutat [i-am aflat: `mi erador s\-mi `mp\rt\[esc bucuria.Adic\ s\ scriu despre ea.

Pentru cine habar n-are desprece vorbesc, s\ fac mai `nt`i ordinepe mas\. De-o vreme bun\, pe TVR2 am v\zut multe lucruri care mi-au

pl\cut (dar despre pl\cerea de am\ uita pe TVR 1, 2 [i Cultural os\ scriu alt\ dat\). ~ntre toate, oemisiune de duminic\, Poft\ bun\!Cu Jamie Oliver, preluat\ de la en-glezi. N-am fost atent\ dac\ titlulei original o fi fost The NakedChef sau Jamie’s Kitchen, dar numai are importan]\, c`t\ vremejunele Jamie deveni la fel de cele-bru `n Englitera precum DavidBeckham. Iar renumele i se r\s-p`ndi `n c`]iva ani de la Paris laFloren]a, din New York la Madrid.Ba ajunse chiar [i la Bucure[ti, odat\ pe cale televiziv\ [i apoiprintr-o lovitur\ pe care o d\dur\`n 2006 cei de la Curtea Veche.S\ fie clar: Jamie al nostru nu-inici Orhan Pamuk, nici Sorokin,Tolstaia sau Mamleev. Ba nu-i nicim\car unul din feciorii de pe listaGranta (Best of the Young BritishNovelists 2003), pe care istea]aeditur\ `i scoase anul trecut. Dardou\ din capurile lui de oper\,reproduse ca la mama lor acas\(format, paginare, corp de liter\[i ilustra]ii) – La mas\ cu Jamie [iCu Jamie `n Italia – `l a[ezar\ sus-sus pe policioara cu bestselleruri[i cot la cot cu vedetele scrisului.

Poate-o s\ v\ `ntreba]i cum de-icu putin]\. Iac-a[a. C\ci Jamie, b\-iatul cel bun, ne face s\ vedem cual]i ochi lumea, s-o deslu[im [i s\ne bucur\m de ea. Nu Lumea cu lmare, ci un cr`mpei ce pare ne-`nsemnat [i care-i o pia]\, o b\-c\nie, un sat din Toscana, o buc\-t\rioar\. Deci ar fi vorba despre obucurie ce trece prin stomac? Laprima vedere, da. Dar dac-am fimai cu b\gare de seam\, am sim]ic\ `nc`ntarea urc\ `n suflet [i-n minte[i c\ la Jamie tot ce se m\n`nc\zboar\. Adic\ se `nal]\ foarte sus.{i asta se `nt`mpl\ pentru c\, lacei nici 32 de ani ai lui, b\rbat`nsurat [i tat\ a dou\ m`ndre]uride copile, Jamie-i [i-un `n]elept[i-un artist. O s\ afla]i s\pt\m`naviitoare de ce.

Jamie cel Dulce

IInnssttaanneeuu ddiinn ffiillmmuulluuii ddee aanniimmaa]]iiee BBoorrgg WWaarr,, rreeaalliizzaatt ddee ffaanniiii SSttaarr TTrreekk

OO pprriimm\\ ccoonncclluuzziiee aarr ffii aacceeeeaa cc\\ eexxppoo-zzii]]iiiillee eerraauu oo aagglloommeerraarree ddee ttaabblloouurrii [[iissccuullppttuurrii,, ffiieeccaarree ffuunncc]]iioonn`̀nndd iinnddeeppeenn-ddeenntt uunnaa ddee aallttaa,, iiaarr ffiinnaalliittaatteeaa lloorr eerraaoorrnnaammeennttaarreeaa iinntteerriiooaarreelloorr lluuxxooaassee aalleeccaasseelloorr bbuurrgghheezzee.. De fapt, `n expozi]ii,canapelele din piele pre]ioas\, candela-brele de cristal „minau“ aceast\ atmosfer\.Expozi]iile de art\ nu erau altceva dec`treplici ale formelor de prezentare a pro-duselor culturii industriale, a[a cum puteaufi v\zute `n cadrul expozi]iilor universaleorganizate `n marile capitale ale lumii `na doua jum\tate a secolului al XIX-lea.

~n mai pu]in de cincizeci de ani, lu-crurile s-au schimbat radical odat\ curedefinirea statutului artei [i a moduluide prezentare a acesteia `n institu]iile spe-cializate ori `n spa]iul public. Avangar-dele istorice [i apoi experimentele nova-toare din primele dou\ decenii de dup\al doilea r\zboi mondial au emancipat arta,sco]`nd-o de sub „chingile“ restrictive aleacademismului [i de sub presiunea fi-nanciar\ a colec]ionarului burghez. Dela stadiul de bunuri manufacturate cucon[tiin]\ muzeal\ [i valoare de schimb,lucr\rile de art\ au ajuns s\ „intre `ndialog“ cu spa]iul de expunere, cre`ndastfel o rela]ie complex\ cu arhitectura.Dac\ rama tabloului clasic avea nu nu-mai un rol de `ncadrare a picturii, ci [iunul de frontier\ ce `i oferea autonomie`n raport cu spa]iul, lucr\rile de art\contemporan\, fie ele desene, picturi,obiecte, instala]ii, proiec]ii pe ecrane s`nt`ntr-o profund\ rela]ie de interdepen-den]\, care d\ noi valen]e expozi]iei. Vi-ziunea acesteia, de la concept p`n\ la in-stalarea `n galerie, revine curatorului,

care `[i asum\ astfel rolul creator de arealiza o form\ artistic\ organic\. Inter-valul dintre lucr\ri a „devorat“ progresivrama tabloului, zidul galeriei, spa]iul a-cesteia oferind premisele dezvolt\rii in-stala]iei ca form\ artistic\ vizual\.

Black box

Galeria de art\ a fost definit\ `n anii ’70de c\tre teoreticianul Brian O’Dohertyca un cub alb, white cube, neutru, alec\rui semnifica]ii ideatice [i vizuale seschimb\ `n func]ie de tipul de expozi]iepropus de curator. Un deceniu mai t`r-ziu, odat\ cu dezvoltarea artei video,multe lucr\ri ce con]ineau monitoare oriecrane de proiec]ie erau expuse `n`ntuneric. S-a ajuns astfel la conceptulde cutie neagr\, black box, spa]iu ale

c\rui singure surse de lumin\ s`nt ecra-nele [i `n care coordonatele spa]iului [ivalen]ele arhitecturale dispar. Desigur,viziunea despre expozi]ie [i spa]iul deexpunere este `n continu\ schimbare.Odat\ cu folosirea spa]iilor alternative,care ini]ial au avut alte func]iuni, ex-pozi]iile de art\ vizual\ au c`[tigat formevariate [i nea[teptate. Recent, am avutocazia s\ vizitez Tensta Konsthall, un cen-tru de art\ dintr-un cartier cu mul]i emi-gran]i din Stockholm. Directorii institu-]iei, arti[ti vizuali [i designeri, au propusconceptul de cub al leopardului, leo-pard cube, un spa]iu expozi]ional ai c\-rui pere]i s`nt picta]i dup\ blana felineiafricane. Ideea de multiculturalism [iexotism a stat la baza acestei viziuni ori-ginale [i tonice care ne arat\ c\ resurse-le de `nnoire a artei s`nt nelimitate...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

Ruxandra Cesereanu: „M-am mai g`ndit la ceva [i mai ciudat: laun Dic]ionar al nou-n\scu]ilor celebri! Exist\ destule Dic]ionareale mor]ilor celebri: cum ar fi, prin urmare, unul al nou-n\s-cu]ilor celebri, dar scris `nainte ca ace[tia s\ se fi n\scut!“.

15 «

fast-foodDIC}IONAR

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[ef: George Onofrei

Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Victor Jalb\

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Doris Mironescu, Cristi Neagoe, Ana-MariaOnisei, Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,Luiza Vasiliu. Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, C. Rogozanu, Bogdan-AlexandruSt\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,

Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga.Teatru: Mihaela Michailov. Arte vizuale: MateiBejenaru. Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu

Edi]ia de Ia[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarulde Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“. Suplimentul se distribuiegratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

ARTE VIZUALE

Matei BEJENARU

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Cele mai utilizate c\r]i pe lumeaaceasta (nu [i pe cea de Dincolo)s`nt dic]ionarele: `n specialdic]ionarele de limb\, folositepentru traduceri sau pentru a`nv\]a limbile respective. Chiar [ia[a, [i tot sun\ ciudat faptul c\exist\, de pild\, Dic]ionarulkazahstanean-maya[ sau celarmeano-eschimos (chiar [i undic]ionar român-eschimos [i totar suna foarte straniu!). Pe l`ng\acestea exist\, apoi, felurite dic-]ionare specializate: Dic]ionarulanimalelor fabuloase, Dic]ionarulde simboluri, Dic]ionarul persona-jelor biblice, al personajelordostoievskiene (pe c`nd undic]ionar al personajelor marque-ziene ori al celor dimoviene, m\`ntreb?; sau al simbolurilor borge-siene?), Dic]ionarul khazar (al luiMilorad Paviª, acesta fiind o cartede proz\ `n toat\ regula), Dic]io-narul [amanic. {i mai exist\ puhoide Dic]ionare de termeni teolo-gici, chiar [i de termeni satanici,dic]ionare de sfin]i [i martiri, deistoria religiilor. Foarte la mod\s`nt ast\zi dic]ionarele de tipWho’s Who, `n care g\se[ti pe cinevrei [i pe cine nu vrei: acestedic]ionare s`nt utilizabile doar lalimit\, altfel s`nt de prisos (pro-babil c\ cele mai folositoare dintreacestea s`nt dic]ionarele persona-lit\]ilor care au reu[it `n via]\, dinpunct de vedere financiar vor-bind, dac\ s`nt `nf\]i[ate [i strate-giile respectivilor oameni de afa-ceri). Dar ele s`nt urma[ele unor

dic]ionare foarte bune, odinioar\,anume Larousse. M-am g`ndit`ns\ la un moment dat la altceva:dac\ ar fi posibil un Dic]ionarcharismatic sau al termenilor charis-matici (a nu se confunda cu undic]ionar de magie [i vr\jitoriealb\), astfel `nc`t lumea s\ se de-prind\ a fi mai pu]in marcat\ devicii [i defecte de structur\uman\. Sau m-am mai g`ndit laceva [i mai ciudat: la un Dic]ionaral nou-n\scu]ilor celebri! Exist\destule Dic]ionare ale mor]ilor ce-lebri: cum ar fi, prin urmare, unulal nou-n\scu]ilor celebri, dar scris`nainte ca ace[tia s\ se fi n\scut!Repro[ul major adus unui aseme-nea dic]ionar ar fi acela c\ auto-rul opului cu pricina ar putea fiproiectat ca un soi de moir\ post-modern\, o f\ptur\ a destinuluiadaptat\ la vremurile noastre.Apoi `ntrebarea-cheie ar fi urm\-toarea: `n ce m\sur\ prezic`nd undestin fast [i faimos pentru un nou-n\scut, acesta va [i ajunge a[a ce-va! Deocamdat\ nu pot r\spundela aceste `ntreb\ri, dar Dic]ionarulnou-n\scu]ilor celebri zace latent[i virtual `n mintea mea.

Galeria cu pere]ica blana leopardului

» Foarte la mod\ s`ntast\zi dic]ionarele detip Who’s Who, `n careg\se[ti pe cine vrei [i pecine nu vrei: acestedic]ionare s`nt utilizabi-le doar la limit\, altfels`nt de prisos

Un Who’s Whonemaiauzit

Cum ar\tau expozi]iile de art\ acum o sut\ de ani?Cum ar\tau spa]iile expozi]ionale? Pe ce criterii eraualese lucr\rile? Iat\ doar c`teva `ntreb\ri c\rora lepo]i da un r\spuns dac\ prive[ti publica]iile vremii [ianalizezi documenta]iile fotografice.

IImmaaggiinnee ddiinn ssppaa]]iiuull TTeennssttaa KKoonnsstthhaallll –– SSttoocckkhhoollmm

EExxppoo-CCeerrccllee ddee ll''UUnniioonn AArrttiissttiiqquuee PPaarriiss,,aa ddoouuaa jjuumm\\ttaattee aa sseecc.. aall XXIIXX--lleeaa

LA RECOMANDAREA LUI NORMAN MANEA

Interviu realizat deAna-Maria Onisei

Cum v\ sim]i]i [tiindu-v\ romanul,Adev\rul despre Sascha Knisch, pu-blicat `n România? Cunoa[te]i c`teceva despre publicul de aici, ce a[tept\rilegate de receptarea volumului ave]i?

De fiecare dat\ c`nd `mi este tradus\ ocarte, am aceea[i senza]ie de nelini[tepe care o ai atunci c`nd `no]i `n ape tul-buri. Va func]iona imersiunea `n noualimb\? Pot anticipa ad`ncimea, volu-mul [i textura unor „ape“ precum en-gleza, franceza sau germana mai binedec`t pe ale altora. Astfel, `mi pot „`m-br\ca“ anticipa]ia `n consecin]\:: cu sli-pul [i lo]iunea de plaj\ `n unele cazuri,echipament complet de scafandru, `naltele. C`t despre român\, s`nt completignorant. Habar nu am la ce m\ pot a[-tepta de la limba voastr\.

Cum ar putea ar\ta textul meu tra-dus `n române[te? Ar sem\na cu o pa-s\re exotic\ purt`nd labe de scafandru?Sau cu o siren\, zb\t`ndu-se pe uscat?M\ tem c\ nu am citit prea mult\ lite-ratur\ român\. Asta dac\ nu punem lasocoteal\ „nepotrivirile“ pe care le a-ve]i, voi `n[iv\, `n anumite cazuri: m\g`ndesc la Celan care a scris `n ger-man\, Cioran care a scris `n francez\sau oameni ca Herta Müller [i OskarPastior, ambii vorbitori de german\ dinTransilvania. Pot num\ra pe degete scri-itorii români care `mi s`nt familiari. Din-tre colegii contemporani am citit C\r-t\rescu [i Manea [i admir onirismul de-taliat al primului [i judec\]ile sarcasticeale celuilalt. Dar nu [tiu cum sun\ ei `noriginal. Orice literatur\ care a dat nu-mero[i scriitori valoro[i nu e [i ea le-gat\, cu certitudine, de nivelul de dis-cern\m`nt al cititorului [i de capacita-tea publicului de a alege?

Ce pozi]ie considera]i c\ ocup\ thril-ler-ul `n literatura contemporan\? A]i

`ncadra cartea dumneavoastr\ `n a-cest gen literar?

Cartea mea nu e un thriller `n adev\ratulsens al cuv`ntului. Cititorul care se a[-teapt\ s\ g\seasc\ aici asem\n\ri cuMankell sau Paretsky va fi dezam\git.Nu m\ intereseaz\ c`tu[i de pu]in spe-cificul genului, ci mai degrab\ literatu-ra total\.. Pentru mine, o carte merit\ s\fie citit\ atunci c`nd poate fi [i recitit\.~n fond, asta `nseamn\ c\ textul nu tre-buie s\ se rezume numai la un dezno-d\m`nt. Trebuie s\ fie mai mult `ntr-opoveste dec`t ceea ce se poate percepela prima vedere. ~n opinia mea, scriito-rul de thriller te face s\ dai pagin\ dup\pagin\, c\ci intriga ia amploare prin tor-tur\ [i crim\. Odat\ ce aceast\ b\t\lie ainteligen]elor se sf`r[e[te – scriitorul`ncerc`nd s\-l p\c\leasc\ pe cititor, ci-titorul s\ adune indicii pentru a puteaanticipa mi[carea urm\toare –, ceea cer\m`ne e prea pu]in valoros ca s\ merites\ te re`ntorci. Presupun c\ un alt modde a privi lucrurile ar fi s\ spunem c\un thriller cere `ntotdeauna o crim\.

~mi place s\ rezolv probleme, dar pecele de o natur\ diferit\, care trebuies\-mi angajeze `ntreaga fiin]\, nu doaracel instinct care `[i trage satisfac]iademn\ de mil\ din a re]ine numele unuicriminal `n serie. Cu toate acestea, cagen literar, thriller-ul este interesantpentru c\ reprezint\ forma pe care tinds\ o ia interac]iunile dintre adev\r [idecep]ie, [iretenie [i revela]ie. ~n sf`r[it,cum ar putea fi reprezentat\ mai bineultima dec`t printr-o tem\ ca travesti-rea, cum este cazul romanului Adev\ruldespre Sascha Knisch?

De unde interesul pentru thriller? Cecuriozit\]i a st`rnit `n r`ndul cititori-lor Adev\rul despre Sascha Knisch?

Ce mi-a st`rnit interesul pentru acestgen literar a fost tocmai imensa sa po-pularitate `n perioada `n care se desf\-[oar\ ac]iunea romanului meu: anii1920, urbani [i marca]i de obsesia media.

~n m`inile unui maestru ca WalterSerner, a devenit o manier\ as-cuns\ de a tulbura min]ile, oricumnu tocmai inocente, ale cititorilor.Presupun c\ atrac]ia ar fi putut fifatal\. Cel pu]in, niciodat\ n-ammai primit at`t de multe `ntreb\ri

`ndr\zne]e cum mi s-a `nt`mplat cuacest roman. Datorit\ orient\rii sexualea eroului, toat\ lumea p\rea c\ vrea s\[tie dac\ autorul este el `nsu[i un traves-tit. Ei bine, dac\ ave]i curajul s\ v\`ncrede]i `ntr-un autor care a f\cut totce i-a stat `n putere ca s\ perverteasc\`n]elegerea adev\rului, r\spunsul este:`mi pare r\u s\ v\ dezam\gesc, dar nus`nt un travestit. Excluz`nd un scurtepisod, cu colan]ii de la lec]iile de ba-let, c`nd aveam [ase ani, nu-mi amin-tesc s\ fi avut vreo leg\tur\ cu travesti-rea de gradul `nt`i. Dar nu la fel stau lu-crurile `n ceea ce prive[te travestirea de

gradul doi: cu p\rin]i din ]\ri diferite[i, locuind la r`ndu-mi `ntr-o a treia,am resim]it limbile diferite ca pe oform\ de `mbr\c\minte a g`ndurilor.Dac\ m\ g`ndesc bine, senza]ia pe care oaveam, copil fiind, atunci c`nd reali-zam c\ exist\ mai multe c\i de a expri-ma acela[i lucru era absolut `nc`nt\to-are. Frumuse]ea `n[el\toare [i abun-den]a ascuns\ a cuvintelor m\ f\ceau s\tremur. Presupun c\ de asta `mi place s\iau genul ad-litteram: drept ceva ce artrebui s\-]i `nfioare sim]urile. Nu aces-ta e scopul ascuns al literaturii: s\ st`rn-easc\ fiori pe [ira spin\rii?

„Cartea mea nu e un thriller `n adev\ratul sens al cuv`ntului.Cititorul care se a[teapt\ s\ g\seasc\ aici asem\n\ri cu Mankellsau Paretsky va fi dezam\git. Nu m\ intereseaz\ c`tu[i de pu]inspecificul genului, ci mai degrab\ literatura total\.“

ARIS FIORETOS» 16

supliment de lectur\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 111 » 20-26 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

F\r\ p\l\rieAm recitit de cur`nd celebra p\]aniea lui Maiorescu, povestit\ deel-`nsu[i `n JJuurrnnaalluull s\u, la 17/29octombrie 1885: pierz`ndu-[i dom-nul nostru p\l\ria la Curtea de Apel,porne[te pe strad\, `nspre cas\,cu... ]ine]i-v\ bine, capul gol!: zvo-nul s-a r\sp`ndit fulger\tor prinora[ – Maiorescu a `nnebunit. Toat\afacerea e foarte caraghioas\, c`ndte g`nde[ti c\, dac-am vedea ast\ziun domn purt`nd o p\l\rie, am credeori c\ e pu]in [ui, ori c\ apar]ineunei vechi familii boiere[ti [i ]ine laanumite cutume. Dac-ar fi dup\mine, mi-ar pl\cea s\ v\d ie[ind laplimbare pe bulevard o mul]ime dedomni cu p\l\rie [i umbrel\ cum`ner, pe care o folosesc ori `n chipde baston, ori o ]in, foarte [ic, at`r-nat\ de bra]. Iat\ cum, pentru a miaoar\, En]iclopedia `[i tr\deaz\ apar-tenen]a la partida nostalgicilor (darmie pu]in `mi pas\).

Revenind totu[i la str\zile noastrede azi, nu `n]eleg de ce, din c`nd `nc`nd, nu ne-am uita acas\, `n modprogramatic, p\l\riile, pantofii (cuinu i s-a `nt`mplat s\ ias\ m\car pecasa sc\rii `n [o[oni?), cravata,ochelarii, po[etele [i toate acceso-riile despre care s`ntem `ncredin]a]ic\ ne `ntregesc cumva. Unii germani(despre care cli[eele ne spun c\ arfi printre cei mai plictisitori oamenidin lume) au obiceiul ca, `n zilelecele mai calde ale verii, s\ ias\ dincas\ desc\l]a]i, la o mic\ plimbare.{i `i vezi a[a, umbl`nd pe strad\, ca[i cum s-ar duce la plaj\. Iar `ns\lile de lectur\ ale biblioteciloruniversitare, din cauz\ c\ perioadaexamenelor e la sf`r[itul lui iulie [ie, inevitabil, foarte cald, mai to]istuden]ii merg descul]i de la biroula birou, printre rafturile cu c\r]i.~n]eleg c\ e vorba de o anumit\ le-jeritate pe care noi n-o avem, com-binat\ cu faptul evident c\, dac\am merge [i noi f\r\ pantofi pestrad\, am c\lca `n mult mai multelucruri dec`t le e dat nem]ilor s\calce. Dup\ cum vede]i, militezpentru asumarea `n v\zul lumii (doardin c`nd `n c`nd, ca o form\ de igi-en\ personal\) a micilor nebunii in-dividuale, pe modelul unei prietenecare, jur, mergea pe strad\ – nu-m\ra cam 20 de pa[i – cu un nasro[u de clovn, dup\ care `l b\ga re-pede `n buzunar, dar m\car avusesetimp s\ se bucure de nebunia eiprovizorie, v\z`nd chipurile amuzate[i contrariate ale trec\torilor pe care`i `nt`lnea. F\r\ p\l\rie deci, v\ rog!

„~mi pare r\u s\ v\ dezam\gesc,dar nu s`nt un travestit“

Suedez cu p\rin]i de origine greac\ [i austriac\,scriitorul Aris Fioretos a trecut `n literatura con-temporan\ – cu romane, eseuri, povestiri [i poe-me `n proz\ [i o traducere-experiment din sue-dez\ `n englez\ a propriului Adev\rul despre SaschaKnisch – drept „unul dintre cei mai talenta]i scrii-tori ai Europei“ („The New Yorker“). Despreapari]ia Adev\rului... `n române[te s-a spus c\ euna „eveniment“, cu at`t mai mult cu c`t NormanManea recomand\ acest thriller inteligent. Pebun\ dreptate, cartea are prospe]ime, o construc-]ie de invidiat, un subiect „erotico-dilematic“

picant [i tensiona(n)t. La limita investiga]iei poli-]iste [i psihologice, Adev\rul despre Sascha Knisch(Editura Polirom, 2006, traducere din limba en-glez\ de Gabriella Eftimie) este povestea unui tra-vestit; un roman pentru publicul larg, `ns\ unulde-o inteligen]\ [i calitate savuroase. Nu cade `np\catul facilului, „utilizeaz\“ suficient context [iaventur\ stilistic\ `nc`t s\ se ]in\ la distan]\ deceea ce am fi tenta]i s\ numim – raport`ndu-ne laintrig\ – o banal\ povestioar\ cu iz de anchet\criminalistic\. Pe scurt, o lectur\ delicioas\, „inde-cent\“ [i incitant\.

» Dintre colegii con-temporani am cititC\rt\rescu [i Manea[i admir onirismuldetaliat al primului[i judec\]ile sarcas-tice ale celuilalt.

© F

oto:

Sve

n Pa

ustia

n, 2

003