CREATIVITATEA COPILULUI INVIZIUNEA PERSONALISTA A LUI

CONSTANTIN RADULESCU MOTRU

Una dintre cele mai importantecontribu\ii rom`ne=ti ]n domeniulpsihologiei (=i chiar a form[rii sociale apersoanei umane prin studierea psihologieisale individuale =i de grup) este operafilozofului, psihologului =i pedagoguluirom`n Constantin R[dulescu-Motru. M[ voireferi la dou[ importante teze ale mareluisavant =i g`nditor.

Prima este teza voca\iei cu care vine pelume persoana, voca\ie care ]ncepe apoi a semanifesta ]n aptitudini =i preocup[ricreatoare ajung`nd, la maturitate, s[ fac[parte din patrimoniul social al comunit[\iirespective =i chiar din patrimoniul na\ional,voca\ia av`nd, dup[ R[dulescu-Motru, di-verse trepte, de la cea individual[ p`n[ lacele de categorie social[, colectivitate sauna\iune. Iat[ c`teva citate elocvente ]n acestsens:

��Ce este voca\ia? Dup[ etimologie, eaeste ]ndreptarea omului spre o voce care ]lcheam[. Dar vocea este aici ]ntr-un sensfigurat. }n nici un caz nu este vorba de voceaunei persoane str[ine de cel chemat. Estevocea s`ngelui, a con=tiin\ei, a onoarei, astr[mo=ilor, a p[m`ntului pe care cineva s-a n[scut etc., ]n sf`r=it este vocea unei

de ANTOANETA MATEI

existen\e ]n care intr[ cu ceva acela care estechemat. Chiar c`nd este vocea lui Dumnezeucare cheam[, =i atunci, poate mai ales atunci,acel chemat este presupus c[ nu este str[inaceluia care cheam[. La aceast[ etimologie,]n\elesul popular al cuv`ntului mai adaug[urm[toarele. Voca\ia aduce ]ntregireamuncii individului ]ntr-o oper[ de valoaresocial[. Munca produs[ prin voca\ie estedeasupra intereselor egoiste. Voca\ia duce]ntotdeauna la ]nf[ptuirea unui bine social.Niciodat[, ]n limbajul popular, ea nu seidentific[ instinctului criminal. Oamenii cuvoca\ie prezint[ o admirabil[ potrivire a firiilor la munca pe care societatea o cere de laindivid. Din aceast[ admirabil[ potrivirerezult[, pe de o parte, mul\umirea intern[ acelui cu voca\ie, =i pe de alt[ parte avantajeexcep\ionale pentru societate� Limbajulnostru zilnic ]n care de fapt se rezum[experien\a at`tor genera\ii de oameni carene-au precedat, pune ]n ]n\elesul cuv`ntuluide voca\ie =i o nuan\[ de originalitate� Suntoare cazuri ]n care voca\ia este orientat[ ]nmod con=tient prin mijloacele obi=nuite aleeduca\iei? Adic[, pot fi oamenii educa\ipentru o voca\ie, ]ntocmai cum sunt educa\ipentru o profesie?� Dac[ p`n[ ast[zi

ADDENDA LA plEDOARII IN MISCAREA IDEILOR

145

problema cultiv[rii voca\iei, prin mijloaceeducative nu s-a pus dec`t ]n mod inciden-tal, cauza trebuie c[utat[ desigur, ]n primulr`nd, ]n ]ns[=i organizarea pe care a avut-o=coala tradi\ional[� +coala din zilelenoastre tinde la dezvoltarea aptitudinilor decrea\ie a tinerilor ce apar\in genera\iilor noi.Centrul de greutate al ei cade asupraindividualit[\ii copilului. De aceea,problema cultiv[rii voca\iei este discutabil[]n principiu�>

Consider c[, pentru tema pe care mi-am ales-o, o asemenea profunzime de analiz[psihologic[, dublat[ de conota\ii ]n planulafirm[rii sociale, ]n cel care prive=te destinulistoric al unor grup[ri umane =i ajung`ndchiar la o filosofie politic[ prin care se facpropuneri concrete de programe dedezvoltare, de forme educa\ionale statale sauob=te=ti, de curente de opinie public[s[n[toas[, de ]ncurajare a creativit[\iipersonale =i de grup ca mijloc modern dedezvoltare =i progres, poate constitui sursaunor concluzii importante privindinstitu\ionalizarea m[surilor =i mijloacelorprin care, formarea pre=colar[ s[ identifice,s[ pun[ ]n valoare =i s[ direc\ioneze pentruetapele educa\ionale de mai t`rziu, cele maivaloroase aptitudini ale copilului care s[devin[, apoi, ]ntr-adev[r acea voca\ie desprecare vorbea R[dulescu-Motru.

Pentru c[, atunci c`nd abord[m problemacreativit[\ii pre=colarului =i chiar cea atalentelor manifestate precoce, ar fi =i gre=it=i incomplet s[ ne referim doar la ceea ceeste mai vizibil pentru toat[ lumea, adic[ latalentele artistice, cele sportive sau chiar celetehnice care au ]nceput a fi luate ]nconsidera\ie ]n ultima vreme. Pornind ]nt`idin impulsul anumitor instincte,manifest`ndu-se apoi ca o imitare a ceea cevede sau ceea ce simte la p[rin\i, ]mplinindu-se apoi ]n frumuse\ea imaginativ[ a jocului

prin care se ajunge p`n[ la anumitearmoniz[ri create, uneori surprinz[tor chiar=i pentru maturi, de mintea copilului ]n care]ncepe s[ se simt[ pl[cerea inventivit[\iicreatoare, capacit[\ile sale psihofizice potavea tot at`ta diversitate c`te ]ndeletniciri =ic`te capacit[\i de manifestare a persoaneiumane exist[ pe lumea aceasta. Ar fi, deci, ogre=eal[ ca, vorbind despre creativitate,preocup`ndu-ne depistarea, stimularea =ieducarea ei p`n[ la formele cele mai ]nalteale realiz[rii persoanei umane, s[ nerezum[m doar la ceea ce am numi <talenteleclasice>, adic[ la ceea ce, printr-o simpl[obi=nui\[ a omenirii, pare a fi mai vizibil =imai evident, adic[ ceea ce marcheaz[ de la]nceput ni=te fiin\e deosebite. Deoarece, dela Creator, prin ]ns[=i natura sa, fiecarepersoan[ uman[ are tr[s[turile ei deosebite,are punctele ei de v`rf =i cele de limit[inferioar[, iar creativitatea poate fi atributuloricui ]ntr-unul dintre largile domenii alevie\ii.

Nu m[ voi referi deocamdat[ latalentul sau, implicit, creativitatea, care sepot manifesta ]nc[ de la v`rsta pre=colar[pentru anumite meserii, preocup[ri saumanifest[ri de h[rnicie ori ini\iativ[ care suntmai obi=nuite vie\ii de zi cu zi, care nusurprind =i, prin asta, nu sunt remarcate. Este,oare, mai pu\in creator un copil care ]nva\[s[ fie harnic de mic =i s[-=i ajute p[rin\ii,dec`t unul care se remarc[ a =ti s[ bat[ binemingea,sau a dansa, iar p[rin\ii se g`ndescimediat s[-l fac[ fotbalist sau balerin[?!Via\a este format[ din mii =i mii depreocup[ri care presupun concentrare =icreativitate =i, din acest motiv, nu dorim s[fim de acord cu cei care v[d creativitateadoar ]n ahtierea dup[ glorie, prin anumitemanifest[ri sau ]ndeletniciri care sunt prinnatura lor exibi\ioniste. Consider c[ =i f[r[exhibi\ionism, ]n preocup[ri care, la prima

146

vedere par terne sau obi=nuite, creativitateadepistat[ =i cultivat[ la pre=colar, poatedeveni mai t`rziu un mare bun ]n folosul lui=i chiar al altora av`nd un impact social lafel de vaoros ca orice form[ de crea\ie luat[]n limitatul ]n\eles clasic. Din acest motiv,psihologia pre=colar[ trebuie s[ aprofundezefoarte mult opera sa de analiz[ asupracreativit[\ii, stabilindu-i ]ntreaga gril[,]ntreaga diversitate a c`mpurilor ]n care ease manifest[, deoarece elementul creator sepoate manifesta ]n orice domeniu. Considerc[ psihologia copilului pre=colar mai aremult de f[cut ]n acest domeniu tocmai pentrua-i instrumenta pe pedagogi cu pricepereade a depista orice form[ de creativitate =i a-i ajuta pe p[rin\i s[-=i ]ndrume copiii nunumai spre preocup[ri artistice, sportive =ide alt[ natur[ ]n care performan\ele par a fimai vizibile, ci exact pe calea mo=tenirilorgenetice, instinctuale sau imitative care-icaracterizeaz[. Jocurile, care cap[t[ ast[zi omare diversificare datorit[ calculatorului potmima mult mai multe elemente din specificulvie\ii curente direc\ion`nd creativitateafiec[rei persoane c[tre ceea ce este ea maidotat[. Astfel, de la o creativitate ]n\eleas[doar ca un ]nceput de definire a elitelor ]nc[din copil[rie, depistarea ei pe principii largi=i moderne, stimularea ei prin convingereac[ fiecare fiin\[ uman[ este dotat[ cu oanumit[ tendin\[ de creativitate pe caresocietatea are datoria s[ o ajute s[ se afirme=i s[ se realizeze, poate c[p[ta deosebit[importan\[ pentru devenirea copilului =i, deaici, chiar pentru progresul social. Osocietate ]n care fiecare persoan[ uman[contribuie mai mult, la modul creator,conform voca\iei sale se dezvolt[ mai repede=i mai armonios ridic`ndu-se cu consecven\[pe noi trepte de civiliza\ie. Avem exemplulmarilor civiliza\ii ale lumii ]n care ]ntreagapopula\ie se afl[ ]ntr-o efervescent[ activitate

c[ut`nd fiecare s[ creeze c`te ceva pentrumai binele s[u =i av`nd, prin aceasta, ritmuride munc[ intense =i avem popula\iile a=a zis<bananiere> ]nv[\ate a se mul\umi cu pu\in,dar =i a nu crea mai nimic. Categoric lucruc[ o asemenea mentalitate se imprim[ ]nc[din copil[rie =i cine =tie c`te genera\ii deEin=teini s-au pierdut astfel ]n primitivismulunor popula\ii care nu au ajuns ]nc[ lasentimerntul crea\iei, chiar arta care posed[calit[\i creatoare distincte =i bine definite,nemanifest`ndu-se la ale dec`t sub formaunor ritualuri mai mult instinctuale. Studiide psihologie a popoarelor =i popula\ilor a=acum a inaugurat ]n =tin\a noastr[ ConstantinR[dulescu-Motru, pot trage din constat[rilelor anumite concluzii pentru practicapedagogic[ care poate contribui la redresareaspiritual[ a unei na\iuni prin modific[riconceptuale de mentalitate. Poate c[]ndr[znesc s[ anticipez prea mult lucrurile,dar nevoia unor studii comparatiste depsihologie a creativit[\ii copilului ]n diversesociet[\i pot ajunge la importante concluziipentru practica pedagogic[ ]n acest domeniuajut`ndu-i mult pe profesioni=ti =i, pe m[suracon=tientiz[rii ]ntregii popula\ii, poatedeveni un sprijin ]n eforturile p[rin\ilor dea-=i forma copii pentru un viitor mai bun.

Revenind la exemplul societ[\ilor celormai civilizate care sunt =i cele mai active =icele mai creatoare, trebuie s[ remarc[mfaptul c[ progresul lor se bazeaz[ pe cele maidiferite =i mai diverse forme de creativitate,aproape ]ntreaga popula\ie g[sindu-=i un rostcreator ]n progresul social. Pluralismul, ]nasemenea societ[\i, nu este numai o modern[concep\ie democratic[ aplicabil[ la via\apolitic[, ci devine chiar un fenomen depsihologie social[ a aprecierii calit[\ilor =idrepturilor celuilalt, un respect ]ntre persoanechiar de concep\ii, de mentalit[\i =i cugenetic[ diferit[, adic[ cu caracteristici

147

psihofizice deosebite. Or, tocmai prin acestpluralism larg ]n\eles prin rela\iile dintrepersoane care-=i f[uresc o economie durabil[=i un ritm sus\inut de progres al civiliza\ieise provoac[ =i se ob\ine contribu\ia creatoarea fiec[rui membru al comunit[\ii respective.}n asemenea condi\ii pedagogia pre=colar[care urm[re=te eviden\ierea direc\iilor =icapacit[\ilor de creativitate ale copilului are]ndatoriri mult mai mari. Iar prima dintreacestea este de a descoperi orice fel deincipien\[ spre care poate fi c[l[uzit[educa\ia =i formarea viitoare. Convingereac[ omul ca fiin\[ superioar[, este ]ntr-adev[rsuperioar[ tocmai pentru c[, dep[=indexisten\a instinctual[, este dotat cucreativitate, trebuie s[ guverneze oricedemers al pedagogiei moderne. Problemacare se pune nu este dac[ copilul este dotatcu creativitate sau nu. Problema progresuluimodern ]n =tiin\e ca =i ]n via\a social[ estece fel de creativitate posed[ persoanarespectiv[, cum poate fi ea direc\ionat[ maibine ]n spirit creator =i de ce posibilit[\idispune societatea respectiv[ pentrueducarea ei, perfec\ionarea ei =i punerea ei]n valoare.

Dac[ accept[m un asemenea punct devedere care apar\ine unei metode de g`ndirepersonaliste, pus[ cu eviden\[ ]n slujbaafirm[rii pe toate c[ile a persoanei umane =ia respectului reciproc ]n coexisten\acomunitar[ a persoanelor umane dezvolt`ndo filosofie de valorificare a tuturor calit[\ilorumane p`n[ =i la concep\ia religioas[ dup[care omul a fost h[r[zit s[ fie unealta prin-cipal[ a Crea\iei Divine - concep\ie asuprac[reia vom reveni pe scurt - atuncicreativitatea pre=colarului ]=i cap[t[ realaimportan\[ at`t pentru familie c`t =i pentrusocietate. Depistarea elementelor decreativitate prin toate elementelecaracteristice v`rstei fragede, de la mimare,

imitare,imagina\ia jocului, curiozitatea carefunc\ioneaz[ deosebit de activ, direc\iaprioritar[ ]n percep\ie, chiar ]nc[p[\`n[rilesau atrac\iile, ne va pune de fiecare dat[ ]nfa\a unor piste de real[ creativitate.

Prin aceasta consider[m c[ a trecutmomentul pedagogic al selec\ion[rii copiilorpentru cor, dup[ ureche muzical[, pentrugimnastic[ dup[ agilitatea demonstrat[,pentru recit[ri =i pentru teatru ca s[ nel[ud[m cu ei la o serbare =i s[ se laudep[rin\ii de ce copii talenta\i au. For\acreativit[\ii umane, demonstrat[ prin ]ntregprogresul tehnic, social, economic, =tiin\ific,artistic, moral =i ]n infinite alte direc\ii estedivers[ conform diversit[\ii persoanelorumane. Diversificarea profesiunilordiversific[ tot mai mult at`t problemeleform[rii c`t =i aspectele creativit[\ii. Dinexperien\a mea de educatoare iubesc enorm=i ]mi face mare pl[cere s[ m[ joc cu aceicopii care c`nt[ frumos sau acei copii caredeseneaz[ frumos, dar asta nu ]nseamn[ c[n-am sim\it eforturi de creativitate la aceicopii care au s[rit s[ m[ ajute s[ aranj[mclasa ori sala de mese, la acei copii atra=i deanimale sau de mici ]ndeletnicirime=te=ug[re=ti, la acei copii pe care i-amv[zut mai mult dec`t al\ii atra=i de natur[,ba chiar =i la acei copii care desfac imediato juc[rie. Imita\ie, curiozitate, imagina\ie,ambi\ie, ascultare, ata=ament afectiv sauoricare altul ar fi motivul, rezultanta esteaceea=i: un ]nceput de creativitate ]ntr-oanumit[ direc\ie. Faz[ incipient[ care, cu c`teste depistat[ =i definit[ mai devreme, cu at`tva pune ]n valoare mai bine creativitateafiec[rei persoane. Ceea ce ]nseamn[ lucrulcel mai important pentru o omenire care a]nv[\at s[-=i m[soare nivelul de trai PrinProdusul Intern Brut. Or, acest Produs InternBrut, se realizeaz[ prin contribu\ia creatoarea fiec[ruia. Omenirea modern[ se

148

caracterizeaz[ prin faptul c[ ]i antreneaz[ peto\i membrii ei ]n marele proces al Crea\ieisau, ]n ori ce caz tinde spre aceasta.

+i, pentru c[ am ajuns la aceast[ viziunemodern[ a termenului de <Crea\ie> care are=i permanente conota\ii religioase, revin aicila ideea de Om-unealt[-a-Creatorului desprecare am pomenit mai ]nainte, tocmai subsemnul creativit[\ii cu care este dotat[fiecare persoan[ uman[:

Teologia modern[, printr-unul dintreg`nditorii ei moderni de cel mai mareprestigiu - Tayllerand de Chardin, preotprofesor =i filozof al religiilor, a pus ]ncircula\ie teza <Crea\iei Continue>. Adic[lumea, cosmosul, universul se afl[ ]ntr-unproces de Crea\ie Continu[ dirijat ]n modcontinuu de Creator. Moderniz`ndu-se astfel,religia a dep[=it viziunea static[ a uneiCrea\ii ini\iale care a produs ceva l[s`nd apoica lucrurile s[ evolueze la voia ]nt`mpl[rii.Bine ]n\eles c[ omenirea a ]n\eles mai demultc[ toat[ Sf`nta Scriptur[ are elementele salesimbolice tocmai pentru c[ exprim[]n\elesuri foarte profunde. Cartea Faceriicuprinde metafore =i simboluri precum aceaminunat[ descriere a Facerii Lumii pe zile,ajung`ndu-se la simbolica cifr[ =apte. E ominunat[ alegorie din care avem de ]nv[\attot timpul c`te ceva tocmai pentru c[ ne punela ]ncercare g`ndirea creatoare, adic[creativitatea noastr[ ca persoane dotate cuea. Sigur c[ un anume dogmatism desorginte mult inferioar[ imagina\iei umane,ar putea lua lucrurile ca atare num[r`nd zilele=i faptele iar, apoi, r[m`n`nd cu un maresemn de ]ntrebare: ce a f[cut Dumnezeu dup[aceea, sau ce mai face ast[zi?... Oare, doarne controleaz[, ne supravegheaz[? }n logicaformal[ asta ar ]nsemna ca tocmai Creatoruls[ nu mai creeze! Teza Crea\iei Continue pecare =i-o ]nsu=esc acum tot mai mul\ig`nditori cre=tini, aduce aceast[ superb[

lumin[: Universul este ve=nic tocmai pentruc[ Cel Ve=nic se afl[ ]ntr-o crea\ie continu[.Iar omul, este una dintre uneltele Sale, poatecea mai deas[v`r=it[ din c`te cunoa=tem noip`n[ ast[zi.

Abord`nd astfel lucrurile, r[spunsul vinede la sine ]n favoarea tezei noastre privinddotarea cu capacit[\i creative a fiec[reipersoane: Cum ]l folose=te Dumnezeu pe omca unealt[ a Crea\iei Sale Continue? Simplu:Conferindu-i o f[r`m[ din creativitatea Sa.

Studiul psihologiei persoanei =i aatribu\iilor ei de creativitate, nu are cumneglija un asemenea ra\ionament. L[s`ndpentru mai t`rziu, ]ntr-un tabel care va trebuimereu completat, am[nun\irea a ceea ceprive=te catalogarea miilor =i miilor depreocup[ri ]n direc\ia c[rora se poate mani-festa creativitatea, ghid`nd-o astfel ]nc[ dinfaza pre=colar[, voi da un singur exemplutocmai pentru c[ este vorba de un caz carepoate fi generalizat. Este vorba de limbaj,de aptitudinile de comunicare, de modul ]ncare copilul ]ncepe s[-=i creeze un modpropriu de a se exprima =i a vorbi. Partizanii<creativit[\ii clasice>, limitat[ la anumitesuperdot[ri, =i ele ]n\elese restr`ns, ar spunec[ acesta nu e un domeniu pentrupreocuparea noastr[, deoarece limbajul esteun mijloc de comunicare necesar oricui =i ]norice domeniu ]n care creativitatea nu i-arinteresa dec`t, cel mult, pe litera\i. Dar lumeacomunic[rii este ast[zi at`t de larg[,iarcopiii, venind din familii cu diverse tarelingvistice sau culturale, se exprim[ ]ngeneral prost =i rudimentar sau incorect, saucu accente vulgare ori neavenite. +i, totu=i,foarte mul\i copii, fie ei educa\i sauneeduca\i, dovedesc un sim\ al limbii =i oimagina\ie a relat[rii de invidiat =i pentruoamenii mari. Sintagma care d[ =i titlulprogramului tv < Copiii spun lucruri tr[znite>a intrat ]n limbajul curent =i chiar marcheaz[

149

srprizele de inteligen\[ asociativ[ pe care lepoate produce mintea copilului, adic[creativitatea lui =i, ]n acela=i timp,ingenuitatea exprim[rii care, iar[=i, este oform[ de creativitate. C[ut`nd forme deexprimare cu ajutorul unui num[r limitat decuvinte pe care a reu=it s[ le deprind[,pun`ndu-=i la ]ncercare at`t curiozitatea c`t=i spiritul de observa\ie, for\`nd oarecumconexiunile ra\ionale care, dup[ cum spuneJean Jacques Rousseau se stabilesc cumtrebuie deabia dup[ v`rsta de 12 ani, copilulmic, la v`rsta la care trece de la sunete =iapelative la logica vorbirii ]n propozi\iuni =ifraze, face ]n permanen\[ o serie de eforturicreatoare pentru a reu=i s[ se exprime, pentrua se face ]n\eles, pentru a comunica =i chiarpentru a-=i spune sie-=i pove=ti. Oare aceastanu este o creativitate care trebuie nu numaicultivat[, ci chiar f[cut[ s[ devin[molipsitoare pentru c`t mai mul\i copii?...Deoarece limbajul, corectitudinea lui,formele imaginative care ]mbog[\esc =i]ntregesc exprimarea, vor folosi oricui, ]ntoate rela\iile interumane, indiferent pe cecale se va realiza =i ]=i va manifestacreativitatea.

Am ales dinadins un exemplu at`t degeneral deoarece o asemenea categorie decopii sunt, prin exemplul lor =i prin faptulc[ pot s[ se fac[ imita\i, un ferment deosebitpe care pedagogul ]l poate generaliza la to\icopii devenindu-le folositor pentru orice felde creativitate ar fi ei dota\i sau direc\iona\i.+i este foarte important ]n colectivele depre=colari deoarece exact aceasta este v`rstala care se pot fixa mai bine =i sonoritatea =iaccentul, =i acurate\ea limbii =icorectitudinea de exprimare. Noi, ]ngrupurile pre=colare, facem teatru cu copii=i ]i punem s[ recite nu pentru a pune ]nvaloare cine =tie ce veleit[\i regizorale aleeducatoarelor, ci ne facem doar meseria

noastr[ privind primele no\iuni de pedagogiea exprim[rii =i limbajului. Din p[cate, uniicopii buni =i cu putere imaginativ[ ]nexprimare ( sim\indu-i, a=adar, c[ fac acestefort creator), vin din familie cu accente pri-mitive, cu sonorit[\i =i dezarticul[ri caredegradeaz[ limbajul, cu pociri de termeni =iinflexiuni care nu fac parte din specificullimbii rom`ne =i chiar cu sintagmelicen\ioase pe care ei le preiau de la p[rin\ica o exprimare fireasc[ a c[ror rostireincon=tient[ poate duce mai t`rziu la fixarealor vulgarizatoare ]n limbajul omului matur.Aceasta este v`rsta la care, stimul`ndcreativitatea copiilor dota\i cu imagina\ielingvistic[ =i maleabilitatea celorlal\i prinimitare, ambi\ionare, dorin\[ de afirmare,etc, pedagogia pre=colar[ poate folosiaptitudinile unora dintre copii pentru acorecta tarele cu care al\ii vin din familie.

Am dat acest exemplu nu numai pentruimportan\a sa ]n sine ]n cadrul pedagogieipre=colare, ci =i pentru c[ asemenea concluziise pot trage =i ]n cazurile altora dintremultiplele aptitudini ale copilului. Deoareceaptitudinea este prima form[ a creativit[\ii,este baza ei. Psihologul atent, carecatalogheaz[ aptitudinile subiec\ilor s[i, vaavea un cuv`nt important de spus =i pe caleastimul[rii creativit[\ii acestora. Iar aceast[creativitate odat[ stimulat[ pe calea spre carepersoana respectiv[ se simte mai mult atras[,poate aduce mari beneficii dezvolt[rii uneisociet[\i.

Datorit[ acestei diversit[\i a creativit[\iimanifestat[ din fraged[ v`rst[, dar ]n\eleas[ca rezultanta unor aptitudini pe carepsihologul le are de determinat, iar apoi abia,]mpreun[ cu pedagogul, reu=e=te s[ ajung[la forma superioar[ =i concret[ a acestoraptitudini, care este creativitatea, eu aminsistat asupra termenului de voca\ie pe careat`t de clar ]l define=te Constantin

150

R[dulescu-Motru. Pentru c[ voca\iacuprinde ]n sfera ei at`t aptitudinile c`t =icreativitatea. +i mai cuprinde ceva: avantajulcolectiv pe care ]l poate avea societatea dela voca\ia pe care o cap[t[ sau =i-o definescmembrii ei, ea devenind cu timpul, a=a cumarat[ marele savant rom`n, voca\iecolectiv[, deci voca\ie a unei comunit[\i deoameni sau chiar voca\ie na\ional[.

Ca argument pentru aceast[ idee, revinla exemplul de natur[ lingvistic[ pe care l-am dat mai ]nainte, deoarece interesulgeneral pentru el este demonstrat, voca\ialimbii sale =i a perfec\ion[rii ei av`nd-ofiecare na\iune =i ca posibilitatea decomunicare dar chiar =i ca liant social. Euam dat acest exemplu pornind prima dat[doar de la dorin\a de a demonstra c[ exist[=i alte forme de creativitate dec`t celeconsemnate la modul clasic =i s[ ar[t c`t deimportant[ este datoria noastr[ de a defini lamodul modern ce ]nseamn[ creativitatea =ic`t de divers[ poate fi ea ]nc[ de la v`rstapre=colar[. Acum ]ns[, ajung`nd de laimportan\a educa\ional[ a creativit[\iipre=colarului la marea importan\[ pe care oare creativitatea ca afirmare a voca\iei, ]ndestinul =i dezvoltarea comunitar[ agrupurilor de persoane, ]ntruc`t am venitcu un exemplu de natur[ lingvistic[, a= vreas[ citez, din perioada marilor momente aleafirm[rii noastre istorice, un fragment dinscrisoarea pe care marele c[rturar, pedagog=i om politic din secolul al 19-lea Ion HeliadeR[dulescu o trimitea lui P. Poenaru,directorul =colilor na\ionale din Principat,publicat[ ]n <Curierul rom`nesc>, X/1839:

<... S[ nu par[ cuiva o ocupa\ie pedant[a se ocupa un norod ]ntru cercetarea limbiisale. Cine voie=te s[ aduc[ pe rom`ni pecalea civiliza\iei =i a m`ntuirei, trebuie s[ leformeze =i s[ le des[v`r=easc[ limba. Toat[lumea =tie c[ adev[rul aduce m`ntuirea =i

c[ f[clia adev[rului este filosofia...Cercetarea numelor sau a vorbelor esteocupa\ia ]ntru a da defini\ia cea adev[rat[fiec[rui lucru; c`nd ajunge cineva acunoa=te cu des[v`r=ire un lucru atunceapoate a ]i da =i defini\ia adev[rat[; =i, prinurmare ]nceputul filosofiei-cercetareanumelor. A=adar zic: cine voie=te a ar[tarom`nilor calea fericirei, trebuie s[ lucrezespre a li se forma =i a li se des[v`r=i limba.}ntreapta c`t le este cultivat[ limba ]n acea=itreapt[ se afl[ =i fiin\a lor na\ional[ =idreptatea dintre d`n=ii. Pu\ine idei dena\ionalitate =i de patriotism era ]ntre d`n=iic`nd ei nu se g`ndea nicidecum la limba lor,cultiv`nd alte limbi. Dar acum sunt multeidei de patriotism pe c`t =i-au cultivat =i ]=icunosc limba; =i iar p`n[ c`nd vom maivedea prin cancelarii =i prin tribunale olimb[ pestri\[ =i necorect[, p`n[ atunci s[n-a=tept[m dreptatea, nici s[ fim at`t destra=nici ]ntru a o cere; c[ci cu cuno=tin\elejudelui, =i ale dreg[torului vine =i limba ceaadev[rat[ a judelui =i a dreg[torului, =i p`n[c`nd nu se vede ]nc[ acea limb[, e semn c[]nc[ n-am dob`ndit acele cuno=tin\e...>

Iat[ cum, ]nc[ ]n urm[ cu dou[ secole,pedagogia rom`neasc[, cea care g`ndea lacultivarea sim\ului de afirmare popular[,generaliza problema de la fiecare persoan[p`n[ la interesul public. Exemplul strictfilologic poate fi considerat limitat, darsemnifica\ia lui este deosebit[ pentru temanoastr[ care-=i une problema unei importantevalori na\ionale studiat[ la v`rsta cea maisensibil[, atunci c`nd ea poate fi pus[ =i ]nvaloare, poate fi =i direc\ionat[ =i, ]n ori cecaz, poate fi salvat[ de marele pericol care a]nt`rziat =i ]nc[ mai ]nt`rzie evolu\iaomenirii: neglijarea, ignorarea =i, p`n[ laurm[ pierderea pentru milioane =i milioanede persoane a celei mai sensibile =i maiproduc[toare de beneficii valori umane:

151

creativitatea persoanei ca o cale principal[de a-=i manifesta =i demonstra voca\ia.

+i, pentru c[ am acordat p`n[ ]n prezentpreponderen\[ autorilor rom`ni, iat[ c`tevaargumente culese din operele celor mai maripedagogi, educatori =i cercet[tori de prestigiua psihologiei copilului ]n dependen\[ cudevenirea sa social[:

La Jean-Jacques Russeau este binecunoscut[ teoria c[ < prin natura sa, copiluleste bun> =i, de aici, pledoaria pentru oeduca\ie adecvat[ naturii copilului. El estecel care atrage aten\ia spre acea ]nsu=ireproprie copilului care este tendin\a spreactivitate. Copilul, ]n concep\ia acestuig`nditor care a pus ]n valoare tezele rela\ieicopilului cu natura, <s[ nu =tie nimic pentruc[ i-ai spus, ci pentru c[ a ]n\eles el ]nsu=i>.Crez`nd ]n curiozitatea fireasc[ a copiluluicare-l conduce =i spre descoperire =i sprecreativitate, Rousseau declar[: <scopul meunu este s[-i dau copilului =tiin\a, ci s[-l ]nv[\s-o dob`ndeasc[ la nevoie>.

Johann Heinrich Pestalozzi, cel care arealizat ]mbinarea muncii cu instruc\ia,vorbind despre dezvoltarea capacit[\ii decunoa=tere, punea la baza ei intui\ia =isublinia importan\a rela\iei dintre intui\ie,g`ndire =i vorbire. Afirm`nd c[ marele roleducativ ]l are stimularea intui\iei, el \ineaseama, ]n acela=i timp, de importan\a vie\iiafective a copilului, ra\ionamentele fiec[reipersoane depinz`nd de aceast[ via\[ afectiv[=i conduc`nd la formarea deprinderilor mo-rale. }n acest fel, Pestalozzi vorbe=te despreun alt aspect important al creativit[\ii:creativitatea copilului exercitat[ asupraform[rii propriului s[u caracter =i nivel decuno=tin\e.

Johann Friedrich Herbart folose=te cuacela=i ]n\eles un alt termen: interesul. Eleste teoreticianul vie\ii psihice constituit[din receptarea percep\iilor, reprezent[rilor,

ideilor. Din combinarea acestora rezult[emo\iile, sentimentele, dar =i aspectelevoli\ionale care conduc spre atitudini =icreativitate. Insist`nd asupra ]ndatoririieduca\iei de a insista asupra interesuluimultilateral, el ne ofer[ argumente pertinenteprivind multilateralitatea direc\iilorcreativit[\ii, ceea ce ne face s[ deducem c[acolo unde educa\ia =tie s[ cultive interesulmultilateral ]n perceperea lucrurilor, dintretoate cele percepute se va defini =i direc\iaunilateral[ a creativit[\ii persoanei.

John Dewey, filozoful pragmaticamerican, realizator al unor =coli-laborator]n care experimenta procese de cre=tere =idezvoltare a fiin\ei umane prin diversemetode educative =i de stimulare acreativit[\ii persoanei, afirm`nd necesitatealibert[\ii de expresie a personalit[\ii, tocmaica form[ de creativitate proprie, subliniaz[rela\ia intim[ =i necesar[ dintre procesulexperien\ei proprii =i cel al educa\iei,creativitatea perfec\ion`ndu-se prin educa\ie,iar educa\ia consolid`ndu-se prinpragmatismul experimentului propriu.Pragmatismul s[u ]n aprecierea roluluicivilizator al persoanei umane ]l face s[afirme c[: <Diferen\a dintre s[lb[ticie =iciviliza\ie se ]ntemeiaz[ pe gradul ]n careexperien\ele anterioare au schimbatcondi\iile obiective ]n care au locexperien\ele ulterioare>, consemn`nd astfelprocesul de cre=tere =i de l[rgire acreativit[\ii umane. De fapt, pled`nd pentruo educa\ie bazat[ pe experien\[ =i pun`nd ]nprim plan experien\ele noi, actuale, el vedepragmatic via\a prin experien\a creatoare afiec[rei persoane umane, educa\ia fiind:<acea reconstruc\ie sau reorganizare aexperien\ei care se adaug[ la ]n\elesulexperien\ei precedente =i care m[re=tecapacitatea de a dirija evolu\ia experien\eicare urmeaz[>.

152

Mi-a= mai permite s[ citez aici treireprezentan\i ai =colii pedagogice rom`ne=tidin secolul XX: George G. Antonescu,creatorul principiului =colii formativ-organiciste prin care educa\ia presupunedes[v`r=irea a ceea ce sufletul copiluluiaduce de la natur[ prin ereditate, ele fiindcomplementare =i av`ndu-=i fiecare rolul lafel de important. Sus\in`nd ideea unei =coliactive-integrale care s[ stimulezeautocrea\ia, Antonescu nume=te creativitateasau voca\ia care trebuiesc stimulate la copil<idealism activ>. Din Onisifor Ghibu,sus\in[tor al demersului pedagogic nu numai]n =coal[, ci ca pe o posibilitate concret[ =ieficient[ de rezolvare a problemelor sociale,atent la valen\ele educative alecolectivit[\ilor na\ionale f[c`nd din fiecareindivid un educator al s[u =i al altora ]nsensul unor postulate superioare de aportcreator la acele nevoi sociale, citezurm[toarele: <... eu n-am fost pedagog decabinet, de catedr[, de laborator, pedagogde odrasle care a=teapt[ s[ fie crescute ]nvederea unor diplome =i a unor cariere; euam fost pedagog de baricade, de tribune,pedagog al neamului meu, al statului meu,combatant neodihnit al solidarit[\ii sociale,na\ionale =i interna\ionale>. Al treilea esteun fin teoretician al personalit[\ii umane dindes[v`r=irea calit[\ilor creatoare ale c[reiaface idealul educa\iei - Constantin Narly,care teoretizeaz[ creativitatea ]ntr-un foartemodern mod personalist: <... personalitateaeste maximum de des[v`r=ire ]ntr-o fiin\[uman[ a originalit[\ii sale specifice, ]ncadrul principiului social, principiu princare ]n\elegem armonia productiv[ cumediul>.

Am c[utat toate aceste argumenteprivind interferarea preocup[rilor pre=colare]n dezvoltarea pe orice direc\ie a sim\uluicreativit[\ii la copil cu marile deziderate ale

dezvolt[rii na\ionale, tocmai pentru ajustifica ideea c[ evaluarea capacit[\ilorcreative ale fiec[rei genera\ii =i stimularealor, este un pas important ]n ]ns[=i afirmareavoca\iei unui popor, a=a cum spunea Cons-tantin R[dulescu-Motru =i, cum, am v[zut,filozofi, psihologi =i pedagogi de renume dedinaintea lui sau urma=i ai lui, au spus-o ]negal[ m[sur[. De aici deducem ideea c[problema este ]n egal[ m[sur[ =i dedomeniul psihologiei =i de domeniulsociologiei, ]n aceast[ interdisciplinaritatepsihologia av`nd rostul s[-i aprofundezestudiul acord`ndu-i importan\a pluralist[ pecare o are =i g[sind mijloacele de stimularea ei ]n mod pluralist, iar sociologia studiindacele c[i de institu\ionalizare at`t ]n ceprive=te tratarea problematicii c`t =i apropunerilor de solu\ii prin care societateacontemporan[ s[ valorifice pentru propria eidezvoltare acest tezaur de creativitate uman[]nc[ nevalorificat la scara lui general[.

Prin aceasta, ajungem la cea de a douatez[ pe care am dorit s[ o pomenesc aici dinopera lui R[dulescu-Motru, tez[ categoricinterdisciplinar[ ]ntre filosofie, psihologie =isociologie, ]n ciuda faptului c[ autorul ei i-adat cunoscutul titlu de <Psihologia poporuluirom`n> =i, f[r[ a comenta prea mult, ]mi per-mit s[ citez c`teva extrase care, consider c[ar putea conduce spre sensul practic,pragmatic =i - de ce nu patriotic?- al acesteicercet[ri:

<�a cultiva o voca\ie ]n interesulpoporului ]ntreg este desigur tot a=a defolositor, dac[ nu chiar mai folositor dec`tde a cultiva o voca\ie ]n interesul numai alindividului, care arat[ dispozi\iivoca\ionale� Voca\iile p`n[ acum eraul[sate pe seama instinctului. Fiecare popor,pentru noua sa adaptare, ]=i produceavoca\iile de care avea nevoie.

Ast[zi, ]ns[ instinctul este ]nlocuit prin

153

=coala ra\iunii. De ce nu s-ar putea vorbi=i de o pedagogie social[ a voca\iei. Vorbimde o medicin[ social[, care are drept scops[ previn[ bolile contagioase; de o igien[social[, care are drept scop ]ntre\inereas[n[t[\ii publice, de o eugenie, care aredrept scop perfec\ionarea rasei omene=ti, -de ce nu am vorbi =i despre o pedagogiesocial[ a voca\iei, care s[ aib[ scopul de aar[ta condi\iile ]n care se pot producevoca\iile trebuincioase unui popor?� >

***

O concluzie foarte clarã ºi, desigur, ceamai importantã pune accentul pe spaþiulierarhic de manifestare a creativitãþii, ceeace înseamnã recunoaºterea contribuþiei saua apariþiei creativitãþii prin mai multedomenii de manifestare care se pot ierarhizadupã importanþã ºi conþinut, dar ºi dupãnevoile de dezvoltare care existã la un mo-ment dat într-o societate.

Dau un exemplu cu jocurile copiilor,chiar dacã nu e vorba numai de preºcolari,cunoscut fiind faptul cã, prin joc, copilulîºi manifestã creativitatea: A existat oîndelungã perioadã a jocurilor ºi jucãriilormilitare, copilul fiind soldat, sau ofiþer ºiavând printre jucãrii neapãrat cal de lemnsau sabie, ori comandând armate de soldãþeide plumb. Jocul de-a �hoþii ºi vardiºtii� esteiarãºi o tradiþie destul de veche,transformatã acum, prin producþia de filmeîn jocuri între bande mafiote sau în mimãride arte marþiale cu sãbii ninja. Într-operioadã în care se punea accentul educativpe patriotism ºi pe sacrificiul militar, erafiresc a fi influenþate astfel ºi jocurilecopiilor. Într-o perioadã pacifistã, cum estea noastrã, exacerbarea unei asemeneadirecþionãri poate duce la întrebarea: Vremgeneraþii de militariºti sau vrem generaþii

de bãtãuºi?� Ca o contracarare au apãrutjocurile pe celalatã direcþie, ceaconstructivã: de la simplele cuburi, laelementele prefabricate pentru castele, laîndemânarea tehnicã prin jocuri deasamblare, pânã la formele de simulareelectronicã prin care, de la joc se ajungechiar la exerciþiu de creativitate propriuzisã, sau creativitate prin formareareflexelor. Iatã cum, creativitatea maturã înmaterie de diversificare a jocurilor ne poateconduce ºi spre o cercetare aplicatã asupradiversitãþii direcþiilor de creativitate lacopil, care nu se mai confundã numai cucreativitatea artisticã sau, cel mult, ceasportivã, ci se dovedeºte, practic, existentãºi aptã a se manifesta într-o întreagãpluralitate de direcþii.

În plus, printr-o asemenea cercetare, s-ar diversifica ºi creativitatea pedagogicãprivind direcþionarea creativitãþii ,bineînþeles, încã din perioada preºcolarã.Deoarece, situatã destul de aproape decelãlalt element al formãrii personalitãþiicopilului: spiritul de imitaþie, prin lipsã degrijã pedagogicã creativitatea se poatedezvolta haotic, sau nedorit, dupã cum avemîn societatea noastrã exemplul unor tineriajunºi la vârsta stagiului militar, care provintocmai din generaþia hrãnitã cu filme de gen�thriller�. Unii dintre ei, ajunºi la vârsta lacare li se pune în mânã o armã adevãrata,ajung la gesturi necugetate tocmai datoritãdirecþionãrii haotice a creativitãþii prinexemplul unor filme violente. La antipodulacestor filme se poate da ca exemplu unaltul: musicalul �My Fair Lady� realizatdupã piesa �Pygmalion� a lui George Ber-nard Shaw, text dramatic bazat tocmai pe oadâncã analizã psihologicã a aplicãrii uneimetode pedagogice de transformare apersonalitãþii construite strâmb prinexemplul mediului ºi reconstruite prin

154

stimularea ºi direcþionarea unor forme la-tente de creativitate.

***

Atât acþiunile cât ºi raportãrilepreferenþiale ale copiilor nu au, desigur,numai direcþii artistice, ci mii ºi mii de altedirecþii. La fel ºi creativitatea pe care ele oprovoacã. Datoria psihologului este sã ledescopere, sã le inventarieze ºi sã-icatalogheze pe copii în funcþie de ele, iardatoria pedagogului este sã gãseascã ºi altemodalitãþi decât cele clasice ale desenului,muzicii, recitãrilor, modelajului ºi ale altorcâtorva care, din pãcate, prea de puþine s-au adãugat pe parcursul modernizãriipracticilor pedagogice, sã inventeze jocuri,lecþii, teste, forme de stimulare ºi deatragere a interesului copiilor care sã poatãvalorifica tocmai ce are mai caracteristicpreºcolarul ca vocaþie. În America, unde sepracticã de multã vreme altfel de metodepedagogice, funcþioneazã o organizare aînvãþãmântului diferitã de organizareaclasicã europeanã. Aceasta este bazatã penevoile sociale immediate ºi pe adaptareacapacitãþilor fiecãrei persoane la nevoileindustriale de moment. Criteriul vine dinnevoile economice ale dezvoltãriiindustriale ºi nu din respectul pentru uneleteorii pedagogice depãºite. Astfel, HenryFord a experimentat în uzinele saleprincipiul calificãrii rapide ºi a reciclãriiprofesionale tot rapide, pentru ca aceiaºiangajaþi sã poatã rãspunde diverselor nevoitehnice pe care le avea industria lui de auto-mobile în funcþie de cerinþele pieþii. Prinaceasta se asigura atât continuitateaproducþiei cât ºi reducerea riscului de ºomajpentru angajaþi, rezolvându-se importanteprobleme sociale, de la cele de interes

personal ale muncitorilor sau patronilor,pânã la cea naþionalã a Produsului InternBrut. De aici porneºte concepþia nouã, aºcolarizãrii în funcþie de nevoile de resurseumane, asigurându-se cât mai multe locuride muncã, atât pentru îndeletnicirile sim-ple ale forþei de muncã obiºnuite, cât ºipentru superdotaþii care îºi gãsesc loc totmai bun în domeniul cercetãrii. Trãgândconcluziile cuvenite în planul psihologieisociale, filosoful ºi pedagogul John Deweyºi-a lansat teoria sa despre ºcoalã ºisocietate punând în practicã un alt sistemde învãþãmânt, descentralizat, adaptat lanevoile fiecãrei localitãþi sau comunitãþi ºila vocaþia fiecãrei persoane. El aexperimentat metodele educative destimulare a creativitãþii persoanei umanestabilind, dupã cum am arãtat în primulcapitol, adevãrul cã, în relaþia intimã ºinecesarã dintre procesul experienþei propriiºi cel al educaþiei, creativitatea seperfecþioneazã prin educaþie, iar educaþia seconsolideazã prin pragmatismulexperimentului propriu, al fiecãreipersoane. Astfel, ca ºi ConstantinRãdulescu-Motru în þara noastrã, el a ajunsla o concepþie filosoficã personalistã asupradezvoltãrii sociale, vocaþia devenind înconcepþia ambilor filosofi un factor princi-pal de dezvoltare a popoarelor.

Din acest punct de vedere, eu aº punevocaþia la baza creativitãþii. Cu ea se naºtecopilul, pe ea o moºteneºte prin constituþiesomaticã, ea i se dezvoltã în mediul fami-lial cu care are asemãnãri somatice.

***

Mi-am permis sã abordez problemacreativitãþii la modul larg, în perspectivaevoluþiei generaþiilor ºi a interesului socialsau naþional, aºa cum o trateazã Constantin

155

Rãdulescu-Motru. Îmi permit sã prezintcitatul prin care el însuºi îºi rezumã vastateorie pe care, cu modestie o numeºte�ipoteza personalismului energetic�:

�Viaþa sufleteascã, întreþinându-se princontinua reciprocitate de influenþe întreconºtiinþa subiectivã ºi mediu,substanþialitatea ei trebuie cãutatã dincolode aceea ce separã subiectivul de obiectiv,ea trebuie sã cuprindã deopotrivã subiectivulºi obiectivul. Subiectivul, pentru ca ea sãpoatã ajunge la conºtiinþã ºi prin aceasta sãdetermine activitatea omeneascã; obiectivulpentru ca, prin energie cosmicã, ea sã-ºiasigure o continuitate. Ereditatea, bunãoarã,constituie una dintre corelaþiunilesubstanþiale pe care le aflãm la baza vieþiisufleteºti; ea trebuie sã fie subiectivã ºiobiectivã. Subiectivã, fiindcã astfel esterecunoscutã de conºtiinþã ºi prin aceastadeterminã motive de activitate; obiectivã,fiindcã transmiterea ei, din generaþie îngeneraþie, nu se poate face decât prinmijlocirea energiei siatemului nervos. Aºase întâmplã cu toate condiþiile substanþialeale vieþii sufleteºti. Ele trebuie sã fie denaturã a primi lumina conºtiinþei subiectiveºi totdeodatã sã fie subsumate energieicosmice, fãrã al cãrei concurs viaþa nu esteposibilã. De recunoaºterea acestei îndoitenaturi subiective ºi obiective s-au ferit pânãacum psihologii. Prin ipoteza teorieipersonalismului energetic, viaþa sufleteascãnu ºi-ar putea realiza finalitatea, dacãmediul cosmic în care ea este fixatã s-ar aflaîntr-o imobilitate absolutã. Trebuie camediul cosmic sã fie ºi el în curs de schimbãricorespunzãtoare. De ce naturã poate fi acestcurs? Urmeazã el o finalitate sau nu? Ipotezaadoptatã de noi presupune cã acest cursconcordã cu evoluþia vieþii organismelor.Ceva mai mult: Cã schimbãrile din lumeamaterialã au un curs determinat de

finalitatea vieþii sufleteºti ºi care este acelaal unui continuu personalism. Energia fizicã,dupã aceastã ipotezã, s-ar identifica treptat,prin ciclul transformãrilor sale, procesuluide personalizare pe care îl prezintã viaþasufleteascã a omului�.

Consider acest citat definitoriu deoarececreativitatea este forma concretã demanifestare ºi urma materialã pe care o lasãviaþa sufleteascã a omului. Iar, la preºcolar,viaþa sufleteascã începe sã se manifestetocmai prin aceste forme de creativitate. Ceeace ne conduce spre concluzia cã, dacã fiecarepersoanã umanã îºi are amprenta ei proprie,atunci ºi creativitatea ei este proprie ºispecificã ei. Psihologia trebuie sã studiezediversitatea acestor forme de creativitate,pedagogia trebuie sã ajungã la metode mo-derne de stimulare sub orice aspect a acestorforme de creativitate ºi de educare a lor, iarsociologia trebuie sã postuleze aceledeziderate prin care societatea sã beneficiezeîn dezvoltarea ei de toate aceste manifestãride creativitate, fãrã a le stimula pe unele îndetrimentul altora ºi fãrã a le neglija pe uneleîn detrimentul altora. Deoarece, numai prindezvoltarea armonioasã a creativitãþiifiecãrei persoane se asigurã respectarearitmului maxim de dezvoltare socialã pe carei-l asigurã energiile dezvoltate de continuulcurs de schimbãri din mediul cosmic,conform ipotezei personalismului energetic.

***

Este, poate, adevãrat cã, de la tematicapropriu zisã a creativitãþii ºi de la problemeleei specifice, lucrarea de faþã poate pãrea cãa divagat ajungând la o problematicã maicomplexã, aceea a vocaþiei ºi a valorificãriituturor direcþiilor ei. Am urmat ºi aici, totexemplul marii opere pedagogice a lui Cons-tantin Rãdulescu-Motru care, de la

156

amploarea consideraþiilor filosofice ºicosmogonice ale ipotezei sale privindPersonalismul Energetic, revine cuperseverenþã la concretul psiho-pedagogic alstudiilor de caz precum �Þãrãnismul�,�Psihologia industriaºului�, �Psihologiamartorului�, �Psihologia ciocoismului� ºipânã la �Psihologia poporului român�,pentru ca în alte lucrãri sã studieze problemeale etnicului ºi ale etnopsihologiei, alevocaþiei ºi ale teoriilor destinului, lucrareasa �Vocaþia, factor hotãrâtior în culturapopoarelor� fiind fundamentalã nu numaipentru gândirea româneascã, ci afirmând oserie de idei noi pentru întreaga filosofie ºipsihologie.

Este o temã largã, pe care doar am atins-o, deoarece consider cã ea justificã mai binedin punctul de vedere al perfecþionãrii so-ciale problema creativitãþii fiecãrei persoaneºi, astfel, am încercat sã pun problemelecreativitãþii copilului în raport cuposibilitãþile formãrii lui pentru viaþa socialãºi pentru o afirmare productivã la maturitate.

ªi, tocmai din acest motiv, închei cu treicitate din �Sufletul neamului nostru, calitãþibune ºi defecte� conferinþã þinutã de C.Rãdulescu Motru în anul 1910, dardemonstrând prin ideile ei generoase ºirealiste faptul cã nu ºi-a pierdut cu nimicactualitatea:

�Când românul se desparte de grup ºi sepriveºte ca persoanã aparte, atunci estetotdeauna consumator; ca producãtor,niciodatã nu are acest curaj. Când esteconsumator, atunci el, bineînþeles, ca toatãlumea vieþuitoare, este individualist; dar caproducãtor de bunuri, el aºteaptã totdeaunasã vadã ce fac alþii pentru ca sã înceapã ºidânsul� ªi, totuºi, rãsar din când în când ºiîntreprinderi individuale! Sunt câþivaindustriaºi români, câþiva capitaliºtiîntreprinzãtori români� Sunt, negreºit, dar

cu un suflet cu totul special, adicã cu totuldeosebit de sufletul unui industriaº sau alunui capitalist din þãrile apusene. Sufletulindustriaºului de aiurea este stãpânit defrigurile muncii ºi de riscul luptei; în sufletulindustriaºului român gãsim desfãºurându-se abilitatea politicianului. Profitulcapitalistului român provine, de cele maimulte ori, de mãiestria cu care acesta îºiaserveºte bugetul statului�"

"�Conoaºterea sufletului unui neam, cudezvãluirea calitãþilor ºi defectelor acestuia,nu este o operã de patriotism, ci este oserioasã operã de ºtiinþã. Aceastã cunoaºteretrebuie sã o stabileºti cu aceeaºi obiectivitatecu care stabileºti oriºice altã cunoºtinþãdespre lumea fizicã. Intenþia bunã ce vei fiavând de a-þi preamãri neamul nu are cecãuta aici. Cu atât mai mult nu are ce cãutanici intenþia cealaltã, de aþi micºora neamul.Dupã ce conºtiinþa obiectivã este stabilitã,patriotismul poate sã intervina; cãci el ajutãsã se traducã în faptã ceea ce raþiunea þi-aimpus ca o concluzie logicã�"

"� Într-adevãr, între lumea de altãdatãºi lumea de acum o mare schimbare s-aprodus, o schimbare care face gregarismuldin ce în ce mai inutil, ºi în schimb cere ocât mai intensã diferenþiere de aptitudini ºide caractere între membrii unei societãþi.Aceastã schimbare consistã în însemnãtateape care a dobândit-o lupta economicã îndeterminarea existenþei ºi progresuluistatelor moderne. În lumea veche, luptaeconomicã nu era pe primul plan, cum esteastãzi. Astãzi, aceastã luptã nu numai cã estepe primul plan înlãuntrul vieþii fiecãrui stat,prin urmare ºi la noi, dar este pe primul planºi în viaþa politicã internaþionalã. Acei carevoiesc sã trãiascã ºi sã prospere urmeazã sãse conformeze noilor condiþii de viaþã

157

politicã, urmeazã sã-ºi dobândeascã virtuþilepe care le cere lupta economicã�.�

Consider cã actualitatea unor asemeneaidei exprimate acum aproape o sutã de aniîn premierã de gânditorul român, tocmaipentru cã veneau în virtutea culturii unei

naþiuni ce se cerea afirmatã în contextulprogresului întregii omeniri, este rãspunsulcel mai bun pentru întrebãrile pe care le-amformulat în legãturã cu punerea în valoare aunei pluralitãþi de aptitudini creative pe carele manifestã copilul chiar din vârsta sapreºcolarã.

VASI

LE C

ELM

ARE

-For

sitia

- tem

pera

pe

pânz

ã - 1

976

158