101 proiect didactic

14
PROIECT DIDACTIC Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu”- Zalău Data: 02. 12. 2011 Disciplina: limba şi literatura română Tema: lectura şi scrierea imaginativă Clasa: a VII-a A Tipul lecţiei: consolidare şi asimilare de noi cunoştinţe Profesor: Sas Gheorghe Durata : 60 minute Motivaţia: Lecţia se justifică, deoarece dezvoltă gândirea critică la elevi, punându-i în situaţia de a-şi argumenta punctele de vedere legate de un text epic. De asemenea, prin diferite forme de activitate ( frontală, pe grupe şi individuală) elevii îşi exercită deprinderile de a observa, analiza şi interpreta informaţia, încercând ca pe baza cunoştinţelor acumulate, să emită judecăţi de valoare legate de textul la prima vedere. Competenţe generale: Receptarea mesajului scris în diferite situaţii de comunicare; Cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale şi scrise. Competenţe specifice: 1

Upload: anka-glavan

Post on 19-Nov-2015

87 views

Category:

Documents


24 download

DESCRIPTION

proiect

TRANSCRIPT

PROIECT DIDACTIC

PROIECT DIDACTIC

coala Gimnazial Mihai Eminescu- Zalu

Data: 02. 12. 2011Disciplina: limba i literatura romn

Tema: lectura i scrierea imaginativ

Clasa: a VII-a A

Tipul leciei: consolidare i asimilare de noi cunotine

Profesor: Sas Gheorghe

Durata : 60 minuteMotivaia:

Lecia se justific, deoarece dezvolt gndirea critic la elevi, punndu-i n situaia de a-i argumenta punctele de vedere legate de un text epic.

De asemenea, prin diferite forme de activitate ( frontal, pe grupe i individual) elevii i exercit deprinderile de a observa, analiza i interpreta informaia, ncercnd ca pe baza cunotinelor acumulate, s emit judeci de valoare legate de textul la prima vedere.

Competene generale:

Receptarea mesajului scris n diferite situaii de comunicare;

Cultivarea receptivitii literar-artistice a elevilor; Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje orale i scrise.Competene specifice: Stimularea gndirii autonome i reflexive n raport cu diverse texte literare;

Cultivarea interesului pentru lectur i a plcerii de a citi, a gustului estetic n domeniul literaturii;

Dezvoltarea interesului fa de comunicarea intercultural.

Obiective operaionale:

1. Dezvoltarea dragostei pentru lectur i a gndirii critice, la elevi; 2. Formarea personalitii elevilor prin intermediul lecturii; 3. Folosirea timpului n mod util i prezena ct mai frecvent a momentelor de relaxare prin lectur;

4. Valorificarea potenialului creativ i originalitatea elevilor; 5. Participarea cu interes la actul comunicrii.Condiii prealabile:

Activitatea se va baza pe strategii de nvare dirijat, dnd posibilitatea elevilor de a se implica ct mai mult pe parcursul activitii.

STRATEGIA DIDACTIC

1. Metode i procedee: conversaia euristic, exerciiul, lectura explicativ, dezbaterea, diagrama Venn, problematizarea, termenii n avans, explicaia, lectura dirijat.

2. Materiale i mijloace:

Manualul de limba i literatura romn, clasa a VII-a, autori: Alexandru Crian, Sofia Dobra i Florentina Smihian, Editura Humanitas, Bucureti, 2009, desene, fie de lucru, tabla magnetic, calculatorul, videoproiectorul.

3. Forme de organizare: activitate frontal, pe grupe i individual.4. Resurse: colectivul eterogen de elevi al clasei a VII-a A

SCENARIUL DIDACTIC

1. EVOCAREA (10 min.)

Organizarea colectivului de elevi i a materialelor necesare desfurrii activitii.

Se va trece apoi la verificarea temei pentru acas, care a constat n realizarea unui desen pentru fiecare din cele cinci grupe de lucru stabilite anterior, innd cont de cartea pe care elevii au votat-o anterior, la nivel de grup.

Pornind de la metoda termenilor n avans, elevii vor redacta scurte eseuri, avnd n vedere urmtoarele cuvinte: soare, pdure, lectur, toamn i farmec.

2. REALIZAREA SENSULUI (25 min.)

Profesorul anun tema i obiectivele propuse pentru lecia n curs, care const, n mod special, n emiterea unor preri i judeci de valoare pe marginea unor fapte de via, pornind de la cteva fragmente din cartea Matilda, de Roald Dahl.

Metoda folosit cu preponderen n aceast secven a leciei va fi lectura dirijat, iar pe baza cerinelor date, elevii i vor exprima diverse opinii, innd cont de cronologia faptelor prezentate n fiele de lucru. Pe baza conversaiei euristice vom descoperi, cronologic i sistematic, modul n care elevii se regsesc n pielea personajelor principale i felul n care ar aciona ntr-o situaie sau alta.

Activitatea se va desfura att individual, ct i pe grupe.

Prin intermediul acestei activiti se ncearc, de fapt, dezvoltarea la elevi a capacitii de analiz, sintez i exprimare a unor opinii pe marginea unor fapte i manifestri descoperite prin intermediul lecturii.

Fiecare elev va primi cte o fi de lucru care conine trei aspecte distincte.

Primul aspect are n vedere exprimarea unor opinii pe marginea unui fragment din cartea Matilda, de Roald Dahl, n care un copil, care se dovedete a fi o mare pacoste, este considerat de prinii si o adevrat minune. Pornind de la acest fragment, elevii vor fi solicitai s-i exprime punctele de vedere legate de motivul sau motivele pentru care ei sunt considerai speciali de ctre prinii lor i s numeasc i ali copii cu aceast calitate.Cel de-al doilea aspect al fiei de lucru vizeaz un fragment din acelai roman, n care prinii Matildei o trateaz pe eroina crii cu un profund dezinteres, cu toate c era un copil att de sensibil i cu o inteligen sclipitoare. nvase s vorbeasc perfect pn la un an i jumtate i folosea la fel de multe cuvinte ca majoritatea oamenilor aduli, iar prinii ei, n loc s o laude, o porecliser moar sticat i spuneau pe un ton tios c fetiele trebuie s fie vzute, nu auzite.Avnd n vedere textul dat, elevii vor rspunde la mai multe cerine, cum ar fi: semnificaia cuvintelor fetiele trebuie s fie vzute, nu auzite, prejudecata ascuns de aceast opinie, precum i prerile lor despre prinii Matildei. Activitatea se va desfura pe grupe, iar raportorul fiecrei grupe va prezenta rspunsurile pentru care membrii grupei au optat.Al treilea aspect al fiei de lucru scoate n eviden dorina Matildei de a avea o carte, dar i rspunsul prompt al tatlui su La ce-i trebuie ie o carte enervant? Avem un televizor bun, cu diagonala mare, i tu vii s-mi ceri o carte!, punnd astfel pe primul plan televizorul, n detrimentul crii.Vom ncerca s-i explicm domnului Wormwood deosebirea dintre un televizor i o carte prin intermediul diagramei Wenn, notnd asemnrile n partea comun celor dou cercuri, dar insistnd pe elementele specifice celor dou componente ( cartea i televizorul ) .Avnd n vedere felul n care se manifest domnul Wormwood cnd fetia sa, Matilda, l roag s-i cumpere o carte, am apelat la Articolul al doilea din Convenia Naiunilor Unite cu privire la Drepturile Copiilor unde se spune: Drepturile tuturor copiilor trebuie respectate, indiferent de rasa, etnia, sau naionalitatea fiecruia, de culoarea pielii, de limba vorbit, de religia practicat, indiferent dac sunt biei sau fete. Copiii trebuie s fie protejai mpotriva oricrei forme de discriminare.

innd seama de acest articol, vom ncerca s aflm dac i este nclcat Matildei vreun drept, i dac rspunsul este afirmativ vom aduce argumente n acest sens.3. REFLECIA (15 min.) Pornind de la cele trei citate prezentate mai jos, vom ncerca s scoatem n eviden rolul i importana lecturii n viaa noastr de zi cu zi, dar i avantajele celor care citesc cu interes i pasiune. S deschizi o carte frumoas i s te cufunzi n ea... ce srbtoare! ( Victor Hugo)

O lectur plcut este tot aa de folositoare sntii noastre ca i exerciiile fizice. ( Kant)

Citete! Citind mereu, creierul tu va deveni un laborator de idei i de imagini din care vei ntocmi nelesul i filosofia vieii. ( Mihai Eminescu)4. EXTENSIA

Ca tem pentru acas, fiecare elev va redacta o compunere de 15-20 de rnduri, n care va descrie ntlnirea cu cartea care l-a impresionat n mod deosebit.

FI DE LUCRU

A. Citete cteva fragmente din cartea Matilda, de Roald Dahl.

Se ntmpl ceva ciudat cu prinii tia. Chiar atunci cnd propriul copil se dovedete a fi cea mai mare pacoste din lume, ei tot cred c este o minune. Unii prini merg mai departe: n adormirea lor, devin att de orbii, nct ei reuesc s se conving c odrasla e atins de geniu.

Ei, nu e nimic anormal n asta. Aa e viaa. Dar cnd prinii ncep s ne povesteasc nou ct de nemaipomenii sunt plozii lor, ncepem s strigm:

Dai-ne ceva c nu ni s-a fcut sil!

Profesorii sufer ngrozitor din cauza neobositei trncneli orgolioase a prinilor, dar, de obicei, i iau revana odat cu sosirea perioadei de evaluare de la sfritul semestrului.. Dac a fi profesor, a nscoci adevrate discursuri usturtoare la adresa copiilor cu prini prostii de dragostea pentru propriile odrasle.

Fiul dumneavoastr, Maximilian, a scrie, e un dezastru total. Sper c avei o afacere de familie n care s-l implicai cnd termin coala, altfel, s fiu al naibii, dac o s-l angajeze cineva n alt parte.

1. Prinii m consider special spunnd c ................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Sunt deosebit pentru ei, dar i ali copii au aceast calitate, ca de exemplu: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

B. S o cunoatem pe eroina crii.

Din cnd n cnd dai peste unii prini care au o atitudine total opus, neartnd niciun fel de interes fa de copiii lor; acest gen de prini este, firete, mult mai ru dect al adoratorilor. Domnul i doamna Wormwood fceau parte din aceast categorie. Ei aveau un fiu pe nume Michael i o fiic pe nume Matilda; pe aceasta din urm, mai ales, o priveau ca pe crusta unei rni.

E destul de ru atunci cnd prinii i trateaz pe copiii obinuii ca i cum ar fi ceva de nebgat n seam, dar situaia devine mult mai rea atunci cnd copilul respectiv este extraordinar, iar prin asta neleg sensibil i inteligent. Matilda era nzestrat cu ambele caliti, dar, mai presus de toate, era de o inteligen sclipitoare. Avea o minte att de ager i nva cu atta uurin, nct aptitudinile ei ar fi srit n ochi chiar i celor mai ncuiai prini. Numai c domnul i doamna Wormwood aveau nite capete ptrate i erau att de absorbii de viaa lor nensemnat, c nu reueau s observe absolut nimic ieit din comun la propria fiic.

Michael, fratele Matildei, era un bieel perfect normal, dar sora lui era cu totul deosebit, dup cum v-am mai spus. nvase s vorbeasc perfect pn la un an i jumtate i folosea la fel de multe cuvinte ca majoritatea adulilor. Prinii ei, n loc s o laude, o porecliser moar stricat i i spuneau, pe un ton tios, c fetiele trebuie s fie vzute, nu auzite.1. Care crezi c este subnelesul cuvintelor fetiele trebuie s fie vzute, nu auzite?

..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

2. Ce prejudecat ascunde aceast opinie?

.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Caut dou argumente pro sau contra acestei opinii.

.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

4. Ce prere ai despre prinii Matildei? Cum i-ai caracteriza n cteva cuvinte?

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Prinii ti seamn mai mult cu tipul de printe descris n primul fragment sau cu prinii Matildei, aa cum sunt ei descrii n fragmentul al doilea? Povestete o ntmplare prin care s ari cum se poart prinii ti cu tine.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

C. Iat un alt argument care arat c Matilda era o feti deosebit:

La vrsta de trei ani, Matilda nvase deja singur s citeasc, rsfoind ziarele i revistele ce zceau prin cas. La patru ani, tia s citeasc repede i bine, aa c ncepu s tnjeasc dup cri. Singura carte existent n tot acest cmin luminat se numea Buctria pe nelesul tuturor i-i aparinea mamei sale; dup ce o citi din scoar-n scoar i nvase toate reetele pe dinafar, fetia decise c dorea ceva mai interesant.

Tticule, spuse ea, crezi c ai putea s-mi iei o carte?

O carte? zise el. La ce-i trebuie o carte enervant?

S-o citesc, tati.

Da televizoru ce Dumnezeu are? Avem un televizor bun, cu diagonala mare, i tu vii s-mi ceri o carte! Da tiu c te rsfei, fetio, nu glum!

1. Expic-i domnului Wormwood deosebirea dintre un televizor i o carte! Poi nota asemnrile n partea comun celor dou cercuri, dar i deosebirile lor specifice( fie ele avantaje sau dezavantaje)

TV

CARTEA

.......................................................

2.n Articolul 2 din Convenia Naiunilor Unite cu privire la Drepturile Copiilor se spune:

Drepturile tuturor copiilor trebuie respectate, indiferent de rasa, etnia, sau naionalitatea fiecruia, de culoarea pielii, de limba vorbit, de religia practicat, indiferent dac sunt biei sau fete. Copiii trebuie s fie protejai mpotriva oricrei forme de discriminare.

3.Crezi c este vorba despre discriminare n familia Matildei? Dac rspunsul este da, motiveaz-l!

............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................PAGE 4