1 · web viewdintre materialele utilizate pe locaţie, sunt considerate a face parte din categoria...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ,,SUBTRAVERSĂRI FLUVIU DUNĂRE ÎN VEDEREA INTERCONECTĂRII SISTEMELOR DE TRANSPORT GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA ŞI BULGARIA” Beneficiar : S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAS

Foaie de capat

Elaborator: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. Pitesti, str. I.C. Bratianu nr. 49, bl. M1, sc. A, et.1, judet Arges Înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția nr.44.

Beneficiar: S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS Mediaş, Piaţa Constantin I. Motaş, nr. 1, judetul Sibiu

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI „Subtraversări fluviu Dunăre în vederea interconectării sistemelor de transport gaze naturale din România şi Bulgaria”

propusa a se realiza in sar Comasca, comuna Oinacu, judetul Giurgiu

Data elaborarii: noiembrie 2012

Proiectant: APOMAR CONSULTING1

Acest document este proprietatea S.C. Apomar Consulting 2005 S.R.L., poate fi folosit in exclusivitate pentru scopul in care este in mod specific furnizat si nu

poate fi reprodus, copiat, imprumutat sau intrebuintat integral sau partial, direct sau indirect in alt scop, fara permisiunea prealabila a proprietarului, acordata

legal, in scris.


CUPRINS Pag

1. INFORMATII GENERALE............................................................................ 4

1.1. Titularul proiectului................................................................................. 51.2. Autorul atestat al raportului privind impactul asupra mediului................ 61.3. Denumirea proiectului ........................................................................... 61.4. Descrierea proiectului ........................................................................... 101.5. Informatii privind modalitatile pentru conectare la infrastructura existenta..................................................................................................... 101.6. Informatii privind resursele folosite....................................................... 111.7. Informatii privind actele de reglementare.......………………………….. 11

2. DESCRIEREA LUCRARILOR...................................................................... 11

3. DESEURI...........................................................................…………............ 22

3.1. Tipuri de deseuri generate.................……………………………………. 233.2. Colectarea deseurilor...............................……………………………….. 243.3. Eliminarea deseurilor..........................................................……………. 27

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE............. 25

4.1. APA......................................................................................................... 254.1.1. Hidrologia / Hidrogeologia............................................................... 254.1.2. Alimentarea cu apa......................................................................... 284.1.3. Surse de poluanti pentru ape.......................................................... 284.1.4. Prognozarea impactului.................................................................. 284.1.5. Masuri de diminuare a impactului.................................................... 29

4.2. AER......................................................................................................... 304.2.1. Date generale.................................................................................. 304.2.2. Surse de poluanti............................................................................. 314.2.3. Prognozarea impactului................................................................... 324.2.4. Masuri de diminuare a impactului.................................................... 34

4.3. SOLUL.................................................................................................... 354.3.1. Date generale.......................………………………………………… 354.3.2. Surse de poluare a solului.......……………………………………….. 364.3.3. Prognozarea impactului…................................……………………. 374.3.4. Masuri de diminuare a impactului……………………………………. 37

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI................................................................... 384.4.1. Date generale................................................................................... 384.4.2. Impactul prognozat........................................................................... 414.4.3. Masuri de diminuare a impactului..................................................... 41



4.5. BIODIVERSITATEA............................…………………………………….. 424.5.1. Date generale.........................................…………………………….. 424.5.2. Impactul prognozat........................................................................... 604.5.3. Masuri de diminuare a impactului..................................................... 64

4.6. PEISAJUL............................................................................................... 654.6.1. Date generale................................................................................... 654.6.2. Impactul prognozat........................................................................... 654.6.3. Masuri de diminuare a impactului..................................................... 66

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC............................................................. 664.7.1. Date generale................................................................................... 664.7.2. Impactul prognozat........................................................................... 664.7.3. Masuri de diminuare a impactului..................................................... 66

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL......... 66

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR..................................................................... 67

6. MONITORIZAREA ACTIVITATII SI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

73

7. SITUATII DE RISC........................................................................................ 74

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR................................................................ 76

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...................................................... 76



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

,,SUBTRAVERSĂRI FLUVIU DUNĂRE ÎN VEDEREA INTERCONECTĂRII SISTEMELOR DE TRANSPORT GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA ŞI BULGARIA”, propusa a se realiza in sar Comasca, comuna Oinacu, judetul Giurgiu

Beneficiar : S.N.T.G.N.- TRANSGAZ S.A. MEDIAS

1. INFORMATII GENERALE Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si a fost

elaborat in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru investitia,,SUBTRAVERSĂRI FLUVIU DUNĂRE ÎN VEDEREA INTERCONECTĂRII SISTEMELOR DE TRANSPORT GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA ŞI BULGARIA”, ce se va realiza la cca. 2 km sud-est de localitatea Comasca, la cca 4 km sud-est de localitatea Oinacu, judetul Giurgiu-pe malul românesc, respectiv la cca. 0,5 km nord faţă de limita oraşului Marten- Bulgaria.

Elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului se realizeaza conform Ghidurilor EIM in vigoare, precum si prin aplicarea recomandarilor din Ghidul sectorial EIA – proiecte de constructii autostrazi si drumuri, cuprinse in Anexa I si Anexa II a Directivei EIA transpusa in legislatia nationala prin HG. 445/ din 8 aprilie 2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, obiectivul principal fiind imbunatatirea calitatii raportului de mediu pentru proiecte propuse spre finantare din fonduri UE.

Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA) si cele trei revizuiri ulterioare ale acesteia au fost reunite de Comisia Europeana sub forma EIA codificate. Textul acesteia a fost transpus ca Directiva 2011/92.

Parlamentul European si Consiliul au adoptat Directiva EIA codificata la 13 decembrie 2011, iar textul acesteia a fost publicat la 28 ianuarie 2012 ca Directiva 2011/92/UE. Procesul de revizuire a Directivei EIA se va incheia in cursul anului 2012, atunci cand Comisia isi va prezenta propunerea privind revizuirea directivei codificate.

Directiva EIA este un instrument important pentru abordarea aspectelor de mediu in cadrul elaborarii proiectelor de constructie. Modificarile vizeaza simplificarea formatului directivei, facand-o mai clara din punct de vedere juridic, mai accesibila si mai usor de aplicat.

Evaluarea de mediu este o procedura care asigura faptul ca impactul pe care proiectele de constructie (baraje, autostrazi, aeroporturi, fabrici, proiecte energetice etc.) il au asupra mediului sunt evaluate si luate in considerare inainte ca autoritatea competenta a statului membru in cauza sa formuleze o decizie cu privire la aprobarea proiectului.

EIA urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra:

fiinţelor umane, florei şi faunei;



solului, apei, aerului, climei şi peisajului; valorilor materiale şi bunurilor culturale; interacţiunea între factorii menţionaţi mai sus.Ca parte a EIA, deţinătorul proiectului va trebui să ofere o serie de date autorităţilor de

reglementare, printre care: descrierea proiectului, cuprinzând informaţii despre zonă, mărimea şi caracteristicilor

proiectului; descrierea măsurilor luate pentru a reduce şi, dacă este posibil, a remedia efectele adverse

semnificative ale implementării proiectului; datele necesare pentru a identifica şi pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul le-ar

putea avea asupra mediului; principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive care au

condus la varianta aleasa, tinând cont de efectele asupra mediului; un rezumat al informatiilor mentionate mai sus.Toate proiectele cuprinse în Anexa I trebuie supuse unei evaluari de tip EIA, în timp ce pentru

proiectele cuprinse în Anexa II, statele membre vor decide unde şi când EIA este necesar, pe baza unor analize de la caz la caz sau la baza unor criterii locale.

La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut în vedere următoarele elemente:

- documente ale societatii beneficiare, emise de institutii abilitate;- documentatia tehnica prezentata de beneficiar;- informatii si date culese pe teren;- date continute in anuare si monografii;- literatura de specialitate;- legislatia in domeniu.

1.1. TITULARUL PROIECTULUI

- Beneficiarul proiectului: S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS - adresa poştală: Piaţa Constantin I. Motaş nr. 1, Mediaş, Sibiu, România- numărul de telefon, fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet:- tel: 0269/803333; fax: 0269/839029; [email protected]; www.transgaz.ro- numele persoanelor de contact: Proiectant ing. Recorean Sorin 0722/340520;

executant-director ec. Brejan Mihaela 0734/730023.- director/manager/administrator: Director general - ing. Rusu Ioan; Director

dezvoltare - ing. Tătaru Ioan.- responsabil pentru protecţia mediului: ing. Tatomir Dinu 0269/803333.- adresa de e-mail: [email protected] - adresa paginii de internet: web: www.transgaz.ro - responsabil protecţia mediului: ing. Tatomir Dinu 0269/803333

1.2. AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


http://www.transgaz.ro/

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


Prezentul Raport a fost elaborat de S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. cu sediul in Pitesti, B-dul I.C. Bratianu nr. 49, bl. M1, sc.A, et.1, judetul Arges, detinatoarea certificatului de inregistrare emis de Ministerul Mediului in data de 17.09.2009, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.44.

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI„Subtraversări fluviu Dunăre în vederea interconectării sistemelor de transport gaze naturale din România şi Bulgaria”.

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUIAmplasamentul

Secţiunea de subtraversare a fluviului Dunărea este localizata la cca. 2 km sud-est de localitatea Comasca, la cca 4 km sud-est de localitatea Oinacu, judetul Giurgiu-pe malul românesc, respectiv la cca. 0,5 km nord faţă de limita oraşului Marten- Bulgaria.

Coordonatele STEREO 70 ale locaţiei conductelor sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Subtraversare 1 – conducta de transport gaze naturale Ø 508 x 10 mm – fir principal in lungime de 2.085 m:

Nr. crt.

Curs de apa

Localizare Traversare Mal stang

Romania – Comasca - dig

Mal drept

Bulgaria – Marten – mal natural



X Y X Y

1. Dunarea Oinacu - Marten

Fir principal conducta gaze

270 850 585 175 270 171 586 578

Subtraversare 2 – conducta de transport gaze naturale Ø 508 x 10 mm – fir secundar in lungime de 2.085 m:

Nr. crt.

Curs de apa



Mal drept


X Y X Y


Fir secundar conducta gaze

270 894 585 199 270 217 586 598

Subtraversare 3 – cablu de fibra optica montat in tub de protectie din otel Ø 168 x 7,1 mm in lungime de 2.085 m:

Nr. crt.

Curs de apa



Mal drept


X Y X Y


tub protectie cablu

telecomunicatii

270 872 585 187 270 194 586 588



Plan de incadrare in zona

Perimetrul este situat la est de oraşul Giurgiu, într-un sector al cursului Dunării în care lunca cunoaşte, sub Câmpia Burnazului, o dezvoltare mai mare în comparaţie cu sectorul de îngustare din amonte, aflat între Giurgiu şi Ruse. O extindere mare în acest sector o au grindurile de mal.

Distanţa faţă de ariile naturale protejate Natura 2000

Investitia propusa se gaseste la distanta de cca. 1000 m fata de Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Ostrovu Lung-Gostinu –ROSPA0090 si strabate Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0088 – Gura Vedei – Şaica – Slobozia.



Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Accesul la culoarul de lucru si la organizarea de santier se va face din localitatea Comasca, pe drumurile de exploatare agricole existente, drumuri deschise circulatiei publice (De 118, De 162, De 159, De 157, De 151). Nu se vor schimba caile de acces existente.

1.5. INFORMATII PRIVIND MODALITATILE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Organizarea de santier se va face pe terenuri private (avand destinatia de arabil) pe malul romanesc. Nu sunt necesare racordari la utilitati in organizarea de santier, iar personalul de executie isi va inchiria un imobil in localitatea Comasca sau municipiul Giurgiu (vor fi 2 executanti: forajistii care isi vor desfasura activitatea pe malul bulgaresc si antreprenorul de conducte magistrale care va suda, pregati, izola, verifica, proba conductele). Antreprenorul de conducte magistrale isi va desfasura activitatea pe teritoriul romanesc. Organizarea de santier de pe teritoriul bulgar cade in sarcina forajistilor si se vor solicita, dupa caz, racordare la utilitati existente autoritatilor bulgare.

La grupul de robineti a fost prevazuta a se realiza alimentare cu energie electrica necesara pentru asigurarea procesului tehnologic:

functionarea automatizarii operarii robinetilor asigurarea iluminatului exterior asigurarea alimentarii cu energie electrica a celor 2 statii de protectie catodica - care se vor

realiza in cadrul grupului de robineti (acestea au facut obiectul etapei I)

1.6. INFORMATII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

pentru realizarea obiectivului se vor utiliza combustibili lichizi - motorina si benzina, pentru functionarea utilajelor de executie si producerea de curent electric prin intermediul generatoarelor.

in faza de executie, obiectivul va utiliza resurse naturale - apa din Dunare, prin conducta de aductiune existenta de pe malul bulgaresc pentru prepararea fluidului de foraj.

la faza de exploatare – functionare, obiectivul nu va consuma resurse naturale.

Resursele naturale ce vor fi exploatate

Folosintele actuale ale terenului afectat de lucrari sunt:

-faza de executie – montaj: terenuri agricole, drumuri de exploatare, canale ANIF.



Habitatele celor doua arii naturale protejate, digul de aparare impotriva inundatiilor si albia fluviului Dunarea nu vor fi afectate de executia lucrarilor, intrucat acestea se realizeaza subteran, prin foraj orizontal dirijat, la adancimi cuprinse intre 1,50 – 14 - 15 m.

1.7. INFORMATII PRIVIND ACTELE DE REGLEMENTARE

Pentru realizarea investitiei studiate, societatea detine:

- Certificatul de urbanism nr. 141/12.06.2012, eliberat de Consiliul Judetean Giurgiu- Aviz de gospodarirea apelor nr 138/25 octombrie 2012, emis de Administratia Nationala Apele

Romane privind: "Subtraversări fluviu Dunăre în vederea interconectării sistemelor de transport gaze naturale dîn România şi Bulgaria"

- Aviz ANIF nr 331/22.11.2012, emis de Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare Filiala Giurgiu

- Aviz ANIF nr 332/22.11.2012, emis de Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare Filiala Giurgiu

2. DESCRIEREA LUCRARILOR

Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Ca urmare a studiului de piaţă efectuat cât şi a crizei gazelor naturale din ianuarie 2009, TRANSGAZ S.A Medias a concluzionat necesitatea de stabilire urgentă a unor mecanisme adecvate ale Uniunii Europene pentru managementul crizelor, care să conducă spre asigurarea unor livrări constante de gaze naturale României şi Bulgariei şi care să permită în acelaşi timp diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi a rutelor de transport. Romania şi Bulgaria, prin SNTGN TRANSGAZ S.A. şi BULGARTRANSGAZ E.A.D, au convenit la realizarea unei interconectări reversibile între sistemele de transport gaze naturale ale celor două state, realizabilă în zona Giurgiu – Ruse. Scopul lucrărilor cuprinse în investiţie constă în interconectarea SNT cu sistemul de transport gaze naturale din Bulgaria, prin montarea a două conducte şi a unui tub de protecţie cabluri telecomunicaţii pe direcţia Oinacu-Marten, inclusiv echipamentele auxiliare necesare asigurării condiţiilor de presiune şi debit.

Lucrările proiectate au fost încadrate de proiectant în clasa a II-a de importanţă şi categoria 2 de importanţă, în conformitate cu prevederile STAS 4273-83. Pentru prezenta investiţie s-a obţinut Certificatul de urbanism 141/12.06.2012 emis de Consiliul Judeţean Giurgiu.

SITUAŢIA EXISTENTĂ

Traseul conductelor va subtraversa fluviul Dunărea şi digul de apărare împotriva inundaţiilor existent pe malul stâng.



Albia minoră a fluviului Dunărea are lăţimea de cca. 500 m, cu maluri înalte de cca. 15 m, iar aibia majoră are lăţimea între digul de pe malul românesc şi malul natural bulgăresc (H=33 m) de cca. 1.500 m. Pe malul stâng exista un dig din pământ, cu secţiunea transversală de forma trapezoidală (b=5,35 m, h=5,0 m, m=3), aflat în administrarea A.B.A. Argeş-Vedea, dimensionat pentru Q 1% cu o gardă de siguranţă de 0,85 m. Ampriza digului în zona de subtraversare are o lăţime de 41,61 m.

Cota nivelului apei corespunzător debitului de 16.571 mc/s este de 21,75 m, iar cota malului stâng/drept al albiei este de 19,62/33,37 m, " Cota"coronamentului digului mai drept este de 23,01 m.

In cursul anului 2011, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş a realizat conducta de transport gaze naturale din SRMP Giurgiu până în punctul de început al subtraversării fluviului Dunărea (în grupul de robineţi).

DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

Obiectul proiectului îl constituie realizarea a 3 subtraversări sub fluviul Dunărea, după cum urmează:

subtraversare 1 – subtraversare cu conductă de transport gaze naturale Ф 508 x 10 mm în lungime de 2085 ml – fir principal.

subtraversare 2 – subtraversare cu conductă de transport gaze naturale Ф 508 x 10 mm în lungime de 2085 ml – fir secundar.

subtraversare 3 - subtraversare cu cablu de fibră optică montat în tub de protecţie Ф 168x7,1 mm în lungime de 2085 ml.

2 staţii de protecţie catodică amplasate pe teritoriul României în cadrul grupului de robineţi în extravilanul localităţii Comasca - com. Oinacu – jud. Giurgiu, conform planşei anexate.

diametrul celor 2 conducte de transport gaze naturale este Ф 508 x 10 mm şi acestea vor fi realizate din ţeavă de oţel SREN 10208/2-2009, tip material L415 NB.

presiunea nominală P=50 bari presiunea maximă admisă P=50 bari presiunea minimă admisă P=21 bari diametru tub protecţie al fibrei optice Ф 168 X 7,1 mm, realizat din ţeavă de oţel SREN

10208/2-2009, tip material L415 NB, în care se vor monta 2 cabluri cu 48 de fibre optice fiecare - 4 tuburi de PEID de 40 mm introduse în tubul de protecţie.

TRANSGAZ si BULGARTRANSGAZ vor implementa în comun proiectul, respectând Decizia de finanţare a U.E. Nr. C(2010) 5962 din 06.09.2010 şi în conformitate cu prevederile programul EEPR (Programul Energetic European pentru Redresare). Se propun următoarele lucrări:

- realizarea montării conductelor de transport gaze şi a tubului de protecţie cabluri telecomunicaţii prin metoda forajului orizontal dirijat pe sub fluviul Dunărea în toate cele 3 cazuri.

Cele 3 subtraversari se realizează prin metoda forajului orizontal dirijat, cu o instalaţie având forţa minimă necesară de tracţiune de 450 tf. Raza minimă de elasticitate a conductelor este de cca. 4,00 m.



Forajele orizontale se efectuează cu plecare de pe malul bulgăresc, ieşirea facându-se pe teritoriul românesc, în terenurile agricole situate în afara fondului silvic.

Apa necesară preparării noroiului de foraj se prelevează din Dunăre din partea bulgară, iar detritusul rezultat se depozitează la o groapă ecologică.

Pentru conductele de gaze naturale diametrul găurilor forate este de 80-85 cm, iar pentru tubul de protecţie al cablurilor de telecomunicaţii gaura forată are diametrul de 40-50 cm.

Generatoarele de sus ale găurilor forajelor se realizează !a adâncimea minimă de 13,08 m fată de talvegul fluviului Dunărea.

De asemenea, se realizează 2 staţii de protecţie catodică pe malul românesc, în extravilanul comunei Oinacu, judetul, Giurgiu, conform planşei nr. 2 anexate documentaţiei tehnice de fundamentare.

Caracteristici tehnice:

- capacitate maximă de transport – 1,5 mld. mc/an;- capacitate minimă de transport – 0,5 mld. mc/an;- presiune maximă – 50 bar;- presiune minimă – 21 bar;- diametrul conductei de interconectare – DN 500 mm.

Traseul subraversarii conductei de gaz – malul romanesc al fluviului Dunarea

Traseul subtarversarii conductei de gaz malul bulgaresc al fluviului Dunarea



LEGENDA LUCRARI PROIECTATE:

DELIMITARE CULOAR DE LUCRU MONTAJ CONDUCTE-NECESARA SCOATEREA TEMPORARA DIN CIRCUITUL AGRICOL A TERENURILOR.

FIR PRINCIPAL -CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 508 X 10 MM L= 2085 ml Pmaxreg= 50 bar SREN 10208/2-2010 L 415 NB - MONTAJ-

FIR PRINCIPAL -CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 508 X 10 MM L= 2085 ml Pmaxreg= 50 bar SREN 10208/2-2010 L 415 NB - EXPLOATARE-

FIR REZERVA -CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 508 X 10 MM L= 2085 ml Pmaxreg= 50 bar SREN 10208/2-2010 L 415 NB - MONTAJ-

FIR REZERVA -CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 508 X 10 MM L= 2085 ml Pmaxreg= 50 bar SREN 10208/2-2010 L 415 NB - EXPLOATARE-

TUB DE PROTECTIE CABLURI FIBRA OPTICA Ø 168 X 7,1 MM L= 2085 ml SREN 10208/2-2010 L 415 NB -FAZA DE MONTAJ-

TUB DE PROTECTIE CABLURI FIBRA OPTICA Ø 168 X 7,1 MM L= 2085 ml SREN 10208/2-2010 L 415 NB -FAZA DE MONTAJ-

IMPREJMUIRE ORGANIZARE DE SANTIER -ECHIPATE CU 3 BARACI SI 2 TOALETE ECOLOGICE S=20X40 =800 MP.

GRUP DE ROBINETI(PROIECTAT IN ETAPA I DE REALIZARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII) SI INTERCONECTARI FIR PRINCIPAL SI FIR REZERVA.

CABLU ANODIC SUBTERAN PT.PRIZA ANODICA VERTICALA DE ADINCIME

PLATFORMA FORAJ PRIZA ANODICA VERTICALA DE ADINCIMESUPRAFATA S= 15 X 15 =225 MP FIECARE-2 PLATFORME.

Implementarea proiectului presupune realizarea următoarelor lucrări:

- execuţia unei conducte DN 500 mm, PN 40 bar, în lungime de aprox. 5,2 km între SMG Giurgiu şi punctul de subtraversare situat pe malul românesc al Dunării;

- execuţia unei conducte DN 500 mm, PN 40 bar, în lungime de aprox. 15,4 km între SMG Ruse şi punctul de subtraversare situat pe malul bulgăresc al Dunării;

- execuţia subtraversării fluviului Dunărea prin montarea a două fire de conductă DN 500 mm, PN 50 bar(fir principal şi fir de rezervă), în lungime totală de 4170 m ( 2085 m x 2 fire).

Lungimea tubului este de 15 kilometri pe teritoriul bulgaresc şi 7,5 km - pe cel românesc. La aceasta se adauga partea subacvatica de peste 2 kilometri. Capacitatea maxima a tranzitului în ambele direcţii este de 1,5 miliarde metri cubi - jumatate din consumul anual al Bulgariei.

Suprafata totala a terenului ocupat temporar de executia lucrarilor este urmatoarea:a. culoar de lucru S=105487 mp-arabil si neproductiv.b. suprafata aferenta organizarii de santier S=800 mp-arabil.c. suprafata aferenta pentru 2 platforme de foraj vertical aferente prizelor anodice de

adincime 2x225=450 mp.d. suprafata aferenta pentru pozarea a 2 cabluri anodice 78 x 3=234 mp; 95 x 3=285

mp. Total subcapitol=519 mp. Total suprafata: S=107256 mp.

Suprafata totala a terenului ocupat definitiv de executia lucrarilor este de S=16 mp (8 x 1 mp pentru prizele de potential si respectiv 2 x 4 mp=8 mp capetele prizelor anodice).

Terenul pe care se vor realiza lucrarile de executie apartine domeniului public al Primariei Oinacu si proprietarilor privati. Forajele ce se vor efectua vor fi amplasate sub padurea apartinand Directiei



Silvice Romsilva Giurgiu, pe sub digul de aparare impotriva inundatiilor ( mal sting Dunare) si pe sub albia majora si minora a fluviului Dunarea, pana la limita frontierei de stat Romania-Bulgaria.

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice

Subtraversarile propuse se vor cupla in grupul de robineti ai conductei de transport gaze naturale existenta din Statia de reglare Masurare Gaze Giurgiu si pana la malul stang al Dunarii.

Pe amplasamentul lucrarilor exista aceasta conducta de transport gaze naturale Ф 500 mm, realizata de SN.T.G.N. Transgaz S.A. Medias in anul 2010-2011.

De asemenea, exista proiect si aprobarile necesare pentru realizarea grupului de robineti, grup care va asigura legaturile intre conducta de transport gaze mai sus mentionata si subtraversarile de Dunare propuse de beneficiari si proiectanti (care fac obiectul prezentei).

In Bulgaria, exista proiect pentru grupul lor de robineti si a inceput realizarea conductei terestre catre interconectarea cu capatul existent al sistemului de transport al Bulgartransgaz.

Descrierea proceselor de producţie

Procesul de productie al proiectului propus consta in asigurarea transportului gazelor naturale intre cele 2 tari membre UE implicate in realizarea investitiei si asigurarea furnizarii gazelor naturale in siguranta catre consumatori, in functie de cererea pietei, precum si in cazul existentei unor factori extremi, de natura militara, geopolitica, clima, dezastre naturale, etc.

Materii prime, energie şi combustibili utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate la execuţia conductei, vor corespunde standardelor şi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate, care se vor păstra (arhiva) pentru a fi incluse în cartea tehnică a construcţiei.La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate însoţitoare.Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrării.Orice înlocuire sau schimbare de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului general şi al beneficiarului.

Toate materialele vor fi depozitate corespunzător pe toată durata execuţiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau risipă, conform tabelul urmator:

Denumire material Condiţii de depozitare1. Ţevi de instalaţi şi profile (6300 m)

- din care: teava Ø500 – 4200 m - teava Ø150 – 2100 m

în stelaje (rastele)

2. Cablu optic 2100 ml în stelaje (rastele)3. Tuburi de oxigen conform normelor PSI, MP ord.869/1990

4. Materiale pentru sudură: - electrozi, sârme, fluxuri, gaze de protecţie - carbide

în magazii închise, ventilate şi uscate, conform instrucţiunilor furnizorilor



5. Materiale mărunte (şuruburi şi prezoane – fitinguri – robinete)

în magazii închise

6. Curbe, claviaturi din ţeava pe platforme betonate7. Carburanţi (motorină, benzină) se va face aprovizionare cu autocisterne

Tevile metalice se vor aduce pe amplasament gata izolate din statiile de izolare; functionarea utilajelor (utilaje de foraj, excavatoare, lansatoare, generatoare curent electric, compresoare, autobasculante, masini de transport materiale si personal de executie, etc.) se face cu motorina sau benzina transportata la fata locului cu autocisterna.

-sursa de curent pentru sudura electrica – generator pe motorina

-bentonita utilizata ca fluid de foraj va fi achizitionata din Bulgaria

-pentru prepararea fluidului de foraj se va utiliza apa dintr-o conducta de aductiune existenta (in Bulgaria).

Metode folosite în construcţie

Pentru realizarea obiectivului se vor utiliza metodele:

foraj orizontal dirijat constructii - montaj de conducte de transport gaze naturale (sudare, izolare suduri, probe,

tragere, lucrari de terasamente mici ca volume, montare reazeme mobile, control nedistructiv, masurare rezistivitati, etc.), realizare 2 statii de protectie catodica, inclusiv realizarea a 2 prize anodice verticale, care constau in forajul pe verticala a unui numar de 6 foraje de adancime 20 ml fiecare, in 2 locatii avand suprafata fiecare de 225 mp. Legaturi cu cabluri anodice intre prizele verticale anodice si statiile de protectie catodica.

Tehnologia forajului orizontal dirijat (relativ recent utilizată în România) este o tehnologie practic nepoluantă atât din punct de vedere al mediul acvatic subtraversat cât şi in ceea ce priveste subteranul respective.

PREZENTAREA SUCCINTĂ A TEHNOLOGIEI FORAJULUI ORIZONTAL DIRIJAT

Tehnologia forajului orizontal dirijat reprezintă un sistem de foraj rotativ, hidrodinamic, dirijat şi axat pe trei principii tehnologice de bază:

1. Utilizarea unei scule de săpare având forma unui sfredel cu dalta în lance;

2. Avansarea pe orizontală în sistem rotativ prin dislocarea terenului pe baza injectării sub presiune înaltă a unui jet de fluid de foraj, ce îndeplineşte concomitent şi funcţia de agent de ungere;

3. Pilotarea dirijată de la suprafaţa a tijelor şi a dispozitivului de forare prin teleghidaj, cu ajutorul unui emiţător de unde electromagnetice şi al unui calculator de parametri (unghiul de înclinare, viteza şi direcţia tijelor). Acest dispozitiv permite ocolirea obstacolelor apărute, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, şi ieşirea cu precizie la suprafaţă în locul dorit a forajului subteran.



Tehnologia forajului orizontal dirijat cuprinde două etape tehnologice consecutive:

1. Etapa iniţială, denumită şi a forajului pilot, cuprinde forarea terenului, presarea laterală a materialului grosier şi fixarea acestuia în pereţi prin crusta fluidului de foraj utilizat, spălarea şi evacuarea materialului fin odată cu suspensia utilizată (bentonită, humă, etc.). Ocolirea obstacolelor din subteran şi executarea forajelor în curbă este posibilă datorită formei speciale a sapei, ghidării jetului de apă subpresiune din capătul acesteia în direcţia de înaintare dorită şi a utilizării unor oţeluri speciale, cu proprietăţi elastice deosebite, la confecţionarea tijelor de forare;

2. Etapa finală, sau etapa forajului de lărgire, cuprinde retragerea la punctul iniţial de plecare a tijelor de forare şi, după caz, a tubulaturii de protecţie utilizată în roci necoezive, la care se ataşează un dispozitiv special lărgitor concomitent cu introducerea şi pozarea în teren a obiectivelor dorite (conducte pentru transportul diferitelor fluide, cabluri, filtre drenante, etc.). Materialul din care sunt confecţionate conductele este polietilena de înaltă densitate (high density polyethylen – HDPE -) care conferă acestora rezistenţă mecanică la solicitări şi presiune, rezistenţă chimică la agenţii chimici care pot apărea accidental în subteran, flexibilitate mecanică necesară adoptării tehnologiei forajului orizontal dirijat, şi nu poluează mediul pe care îl străbat.

Principiile tehnologice ale forajului orizontal dirijat

Avantajele acestei metode constau în:

- eliminarea transportului şi a depozitării materialului excavat prin procedeele tradiţionale de săpare; - asigură pozarea obiectivelor subterane în terenuri formate din orice tip de argile, nisipuri şi pietrişuri cu excepţia bolovănişurilor de dimensiuni mari; - structura naturală a solului aflat deasupra zonei forate rămâne intactă. Un astfel de subsol mulat pe conducte şi în contact cu acestea poate susţine presiunile rezultate din încărcarea naturală a terenului până la suprafaţă; - funcţionează eficient în zone saturate şi nesaturate din orice tip sol;- este adaptabilă pentru înlăturarea urmărilor contaminării subteranului cu poluant (petrol, gaze, etc.), prin procedee de bioventilare, absorbţie sau recirculare de apă subterană. In acest sens se pot executa foraje în curbă care să ajungă direct în centrul zonei contaminate, apoi prin introducerea filtrelor şi a dispozitivelor de scurgere sau aspirare să se efectueze o decontaminare precisă şi completă; - scurtarea semnificativă a timpului de execuţie; -nu poluează mediul subtraversat.

Pozare conducta subtraversare Dunare Sectiunile de subtraversare propuse sunt situate la sud de localitatea Comasca, jud.Giurgiu, respectiv la Nord de localitatea Marten, districtul Ruse. Se vor realiza forajele orizontale dirijate cu o instalatie de foraj avand forta minima necesara de tractiune de 350 tf. Raza minima de elasticitate a conductelor va fi de minim R= 400 m.



Traseul conductelor se afla sub fluviul Dunarea, iar pe malul sting (malul romanesc) conductele vor depasi zona de fond silvic, precum si digul existent de aparare impotriva inundatiilor. Forajele orizontale se vor efectua cu plecare de pe malul bulgaresc, iar iesirea forajelor se va face in terenuri agricole situate in afara fondului silvic, pe teritoriul romanesc. Apa necesara prepararii noroiului de foraj se va lua din Dunare – dintr-o conducta de aductiune apa existenta – pe partea bulgara – iar detritusul rezultat in urma activitatii de foraj va fi depozitat la o groapa ecologica indicata de partea bulgara. Conductele de transport gaze si tubul de protectie al cablurilor de fibra optica se vor realiza din teava metalica conform SREN 10208/2-2009, material L415 NB. Imbinarile conductelor se realizeaza prin sudura electrica. Conductele vor fi pregatite, asamblate si probate pe malul romanesc pe un culoar ce are lungimea de L=2,1 km.

Conductele vor fi montate inaintea operatiunii de tragere pe suporti – reazeme mobile prevazute cu role, in vederea usurarii (reducerea frecarilor) operatiunilor de trageri conducte in gaurile forate. Izolatia exterioara a conductelor proiectate va fi de tip intarit – polipropilena de minim 6 mm grosime, iar a tubului de protectie de minim 4 mm grosime. Izolatia interioara a conductelor si tubului de protectie proiectate va fi pe baza de rasina epoxidica de minim 0,2 mm grosime. Izolatia va fi controlata cu defectoscopul si la desprindere, inainte de tragerea conductelor in gaurile de foraj. Izolatia va fi controlata si dupa operatiunile de tragere, prin masurarea rezistentei de trecere conducta-sol. Controlul sudurilor se va face 100% prin metode nedistructive – gamagrafiere pentru sudurile de pozitie si 100 % pentru sudurile realizate prin invartire.

Coeficientul de sudare γ = 1 al îmbinărilor sudate este obligatoriu.

După remedierea eventualelor defecte depistate, sudurile se vor gamagrafia din nou. Filmele şi rezultatele controlului nedistructiv se păstrează la cartea construcţiei.

MODUL EFECTIV DE REALIZARE A LUCRARILOR:

1. Forajul pilot: dintr-o groapă de poziţie se forează cu un utilaj de forare prin sol. Utilajul de forare dirijabil realizează, cu ajutorul unei suspensii de forare, prin jet de înaltă presiune, un tunel. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditiv) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea; in mod uzual, aceasta suspensie din bentonita are greutatea specifica de 1,02-1,06 t/mc. Bentonita are in compozitia sa argila montmorillonitica, care are un grad de impermeabilitate foarte ridicat, iar dupa un timp, aceasta se intareste. Diametrul gaurilor de foraj este de 0,8-0,85 m pentru conductele de gaze naturale, respectiv de 0,45 m pentru tubul de protectie cabluri telecomunicatii ;

2. Forajul de lărgire: după ce scula de forare ajunge precis în groapa ţintă, se montează capul de lărgire corespunzător diametrului conductei. Prin rotirea şi tragerea capului de lărgire înapoi prin tunelul pilot, acesta se lărgeşte la dimensiunea dorită;

3. Pozarea conductei: imediat după capul de lărgire, se prinde conducta care trebuie trasă. Această operaţie se face cu grijă, întrucât suspensia de forare, ce conţine bentonita, acţionează ca un mijloc de ungere;

4. Tehnica de locaţie: localizarea tridimensională a capului de forare se bazează pe emiterea de date de către un emiţător montat în capul de forare. Un receptor de date



recepţionează semnalele emise de emiţător. Astfel se poate localiza exact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şi înclinaţia capului de forare.

PROFIL PROIECTAT SUBTRAVERSARE DUNARE CU CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE ∅ 508 MM -FIR PRINCIPAL -FAZA DE EXPLOATARE-

PROFIL PROIECTAT SUBTRAVERSARE DUNARE CU CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE ∅ 508 MM -FIR SECUNDAR-FAZA DE EXPLOATARE-

PROFIL PROIECTAT SUBTRAVERSARE DUNARE CU TUBUL DE PROTECTIE CABLURI FIBRA OPTICA ∅ 168,3 MM -FAZA DE EXPLOATARE-

Lucrări necesare organizării de şantier

Lucrările de organizare de şantier sunt lucrări provizorii, iar la finalizarea proiectului, constructorul este obligat să aducă zona în stadiul iniţial.

Localizarea organizării de şantier

Lînga drumul de exploatare De 162, vor fi amplasate 3 barăci metalice pentru adăpostirea personalului şi materialelor - in caz de vreme nefavorabilă si pentru pauza de masa. Aceste barăci vor fi dotate cu un WC ecologic. De asemenea, se va monta un recipient pentru colectarea deseurilor si un dozator cu apa potabila tip ,,La Fantana’’.

Localizarea organizării de şantier este langa drumul de exploatare De 162 si la cca. 50 m fata de coltul sud-vestic al lacului Gropana.

Materialele necesare execuţiei lucrărilor de construcţie se vor aproviziona în conformitate cu graficul de execuţie a lucrărilor.



La incheierea lucrărilor, se vor evacua toate deşeurile şi se vor elimina toate echipamentele, materialele şi structurile utilizate pentru realizarea lucrărilor.

La încetarea activităţii, se va readuce terenul la starea iniţială raportată înainte de realizarea investiţiei.

Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Lucrările necesare organizării de şantier constau în :

amenajarea suprafeţei destinate organizării de şantier; îndepărtarea stratului vegetal; săparea şi consolidarea şantului; realizarea aprovizionării cu materiale; asigurarea utilajelor necesare; asigurarea forţei de muncă specializată; montarea conductei; refacerea terenului la stadiul de folosinţă anterioară.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

Solul vegetal se va depozita in marginea culoarului de lucru (in cadrul acestuia) nealterandu-se cu celalalt pamant rezultat din lucrarile de sapaturi(lucrarile de sapaturi terasamente propuse sunt mici ca volume si ele se vor efectua numai in zona de iesire a forajelor in cadrul culoarului de lucru; lucrarile de sapatura propuse se refera strict la indepartarea temporara a solului vegetal). Dupa pozarea conductei in foraje si efectuarea probelor, constructorul va readuce solul vegetal pe pozitia initiala.

Se vor efectua lucrari agricole de arat, discuit-grapat si aplicare de ingrasaminte chimice si organice pe cheltuiala beneficiarului investitiei.

La incheierea lucrarilor, se va incheia un protocol intre beneficiar, constructor, reprezentantul administratiei locale si proprietari, privind calitatea redarii terenului in circuitul agricol sau alte conditii ce se mai impun.

3. DESEURI

Gestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.

Legea stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor, şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri



sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediul, in special:

a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

- Gestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.

- Se va ţine evidenţa strictă a cantităţilor şi tipurilor de deşeuri produse şi a operaţiunilor cu deşeuri conform prevederilor HG 856/2002;

-Se va asigura respectarea LEGE Nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind gestionarea deşeurilor reciclabile;

- Se va asigura respectarea HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificata si completata de Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor;

- Se va ţine evidenţa transportului şi recepţiei cantităţilor de detritus şi a reziduurilor tehnologice, luându-se măsurile necesare ca în timpul depozitării să nu se polueze zonele limitrofe;

- Este interzisă, în timpul forajului, evacuarea fluidului de foraj sau a reziduurilor provenite în apele de suprafaţă sau subterane;

- Se vor asigura mijloace de transport corespunzatoare, în vederea evitării pierderilor de pe traseu (a fluidului de foraj şi a detritusului);

- Este interzisă abandonarea deşeurilor sau depozitarea în locuri neautorizate;

Se vor respecta prevederile HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

Personalul de exploatare are obligaţia ca în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparaţii să ia toate măsurile să nu polueze mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafaţă şi subterane, etc.) cu materialele rezultate din procesul de muncă şi/sau al utilajelor de intervenţie.

3.1. TIPURI DE DESEURI GENERATE

In timpul executiei proiectului, vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

- deseuri din construcţii:

• resturi ţeavă • resturi bandă izolatoare• sarme de sudură• resturi de electrozi• ambalaje provenite de la electrozi



- deseuri menajere si asimilabile celor menajere

În timpul execuţiei lucrărilor, rezultă deşeuri menajere şi alte tipuri de deşeuri (hîrtie, metale, anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienţi pentru vopsele, etc.). După realizarea lucrărilor, functionarea conductei nu va fi generatoare de deşeuri.

Deşeurile de ambalaje: butoaiele metalice se vor reutiliza în acelaşi scop pentru care au fost destinate; ambalajele din hârtie şi carton se vor preda la unităţi de colectare şi valorificare autorizate.

Deşeurile rezultate în timpul execuţiei lucrărilor se vor depozita separat pe categorii (hârtie, ambalaje din polietilenă, metale, lavete, etc.) în recipienţi sau containere destinate colectării separate a acestora. Deseurile menajere vor fi transportate la depozitul de deseuri, după obţinerea în prealabil a acordului detinatorului acesteia. Celelalte deşeuri vor fi valorificate la firme specializate de către un operator specializat al constructorului.

In sinteza, tipurile de deşeuri rezultate sunt redate în tabelul de mai jos.

Denumire deseu Cod deseu Eliminarea/valorificarea deseului

Ambalaj de hartie si carton 15.01.01 Valorificare prin unitati specializate

Ambalaje de materiale plastice 15.01.02 Valorificare prin unitati specializate

Beton 17.01.01 Eliminarea la depozitul de deseuri inerte al localitatii

Fier, fonta, otel 17.04.05 Valorificare prin unitati specializate

Pamant si pietre 17.05.04 Eliminarea la depozitul de deseuri inerte al localitatii

3.2. COLECTAREA DESEURILOR Deşeurile generate în perioada execuţiei conductei vor fi colectate selectiv, stocate temporar in spatii amenajate pentru a evita contactul direct cu solul si evacuate de pe amplasament de catre firme specializate, pe baza de contract. Deseurile de ambalaje rezultate de la materialele folosite la realizarea proiectului vor fi returnate furnizorilor.Deşeurilor menajere vor fi colectate in pubele si predate unei firme de salubrizare.Se va ţine evidenţa strictă a cantităţilor şi tipurilor de deşeuri produse şi a operaţiunilor cu deşeuri, conform prevederilor HG 856/2002. Se interzice abandonarea deşeurilor sau depozitarea în locuri neautorizate.

3.3. ELIMINAREA DESEURILOR

Fluidul de foraj, excedentar după forare, va fi valorificat la alte lucrări de foraj sau în instalaţii autorizate.



Cantitatea de detritus rezultata in urma activitatii de foraj va fi depozitata la o groapa ecologica indicata de partea bulgara.

-modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei

Dintre materialele utilizate pe locaţie, sunt considerate a face parte din categoria substanţelor periculoase buteliile de oxigen.

Periculozitatea acestora este dată de fraza de risc R8 – Pericol de incendiu în contact cu materiale combustibile.

Pe amplasament nu va exista un depozit pentru buteliile de oxigen, acestea fiind aduse pe masura ce sunt utilizate.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA 4.1.1. HIDROLOGIA/HIDROGEOLOGIA

In judetul Giurgiu exista doua bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunarea si bazinul hidrografic Arges, cu o bogata retea de rauri.

Lungimea retelei hidrografice pe teritoriul judetului Giurgiu este de 847 km, fiind compusa din:

- bazinul hidrografic al fluviului Dunarea pe o lungime de 122 km;- bazinul hidrografic al râului Arges pe o lungime de 725 km.

Densitatea medie a retelei hidrografice pe teritoriul judetului Giurgiu este de 0,24 km/kmp.

Dunarea, cea mai mare si mai importanta artera hidrografica, strabate teritoriul judetului, constituind limita lui sudica si in acelasi timp un sector al granitei de stat cu Bulgaria. Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa, ar putea fi cea mai bogata sursa de apa, insa caracterul sau international impune anumite limitari in utilizarea apelor sale.Albia fluviului Dunarea poate transporta pe teritoriul aferent judetului, în regimul parametrilor hidrologici modificati si prin îndiguirea aproape continua de pe malul românesc, debite maxime anuale, între 13.400 mc/s (asigurarea de 5%)-17.100 mc/s (asigurarea de 1%). Regimul debitelor maxime naturale este influentat si controlat prin cele doua acumulari de la Portile de Fier.

Datorita revarsarilor frecvente, cauzate de cresterile mari ale debitelor si de panta mica de scurgere, care transformau lunca intr-un domeniu al apelor si al vegetatiei acvatice, Dunarea a fost indiguita pe cuprinsul intregului sau curs din regiunea de campie.

Cursul Dunarii in judetul Giurgiu are o directie generala V-E cu o albie minora de 0,650 – 1,000 km latime, iar albia majora (lunca) , exceptand zona orasului Giurgiu, se intinde pe o latime de 2,0 – 9,5 km. In cadrul albiei, prin depuneri mai insemnate de aluviuni, se formeaza ostroave cu lungimi



de pana la 6 km si latimi de cateva sute de metri, care, alipindu-se de mal, alcătuiesc mici depresiuni alungite, numite japse sau listeve.

Afluentii tributari direct Dunarii, care nu intra in componenta bazinului hidrografic al Argesului, sunt redusi ca lungime si au un regim strans legat de precipitatiile locale si de izvoarele provenite din panza freatica a Campiei Burnazului. De aceea, pe văile lor au fost amenajate iazuri cu folosinte piscicole si pentru irigatii (Parapanca, Zboiu).

Harta hidrologica a zonei

Sectorul de analiza se prezintă sub forma unei curgeri unice intre kilometrul 494.5 (capătul aval al ostrovului Slobozia) si kilometrul 489 (capătul amonte al ostrovului Mocanu), iar amplasamentul ce constituie obiectivul acestui studiu se afla pe malul stâng al f luv iu lu i , după confluenta acestuia cu braţul Mocanu, in zona localităţii Comasca.

Regimul hidrologic in acest sector este monitorizat in mod continuu de staţia hidrologica Giurgiu, din anul 1966, prin infiintarea unei secţiuni de măsurători debite de apa si aluviuni la km 493.05 si a unei mire hidrometrice pentru determinarea nivelurilor, amplasata in rada portuara, la km 492.8 pe calea navigabila a fluviului.

In figura alăturata se prezintă amplasamentul secţiunilor hidrometrice in care se efectuează măsurătorile enunţate anterior:

Debitele maxime de apa cu probabilităţile de depăşire de 0.1% si 1%, ale fluviului Dunărea in zona de interes, au rezultat din prelucrarea statistica a şirurilor cronologice de debite maxime anuale înregistrate, in intreaga perioada de măsurători, la staţia hidrornetrica Giurgiu.

Coeficienţii de rugozitate, pentru ambele tipuri de albie, au fost evaluaţi pe baza măsurătorilor hidrologice complete realizate in profilul de măsurători al staţiei hidro metrice Giurgiu si a observaţiilor in secţiunea de interes aflata la aproximativ 12 km aval de aceasta, funcţie de natura terenului si tipul vegetaţiei, si încadraţi intr-un ecart de variaţie: nisip - pietriş mic, pentru albia minora, si mal cu sol ieşit la zi - pădure semideasa, pentru albia majora.

Panta longitudinala a suprafeţei libere a apei a fost determinata pe baza măsurătorilor zilnice ale nivelului acesteia la mirele staţiilor hidrometrice Giurgiu si Olteniţa, si mediata pe cele trei faze de regim hidrologic.



Valorile debitelor de apa maxime anuale cu probabilităţile de depăşire solicitate, valorile coeficienţilor de rugozitate ai albiei minore si albiei majore a fluviului, precum si panta suprafeţei libere a apei pe sectorul Giurgiu - Olteniţa sunt prezentate tabelar, cu menţiunea ca acestea corespund regimului actual de scurgere.

Element hidrografic

Statie hidrometrica

Qmax p%

[m3/s]

n p

[‰]

0.1% 1% Albie minora

Albie majora

Giurgiu - Oltenita

Fluviul Dunarea Giurgiu

km 493.05 18610 16500

0,027

-

0,033

0,040

-

0,110

0,048

* Datele hidrologice privind scurgerea maxima de apa a fluviului Dunărea, in secţiunea de măsurători a staţiei hidrometrice Giurgiu - Km 493,05, sunt preluate din Studiul hidrologic intocmit de Institutul National de Hidrologie si Gospodărire a Apelor .

Albia minoră a fluviului Dunărea are lăţimea de cca. 500 m cu maluri înalte de cca. 15 m, iar aibia majoră are lăţimea între digul de pe malul românesc şi malul natural bulgăresc (H=33 m) de cca. 1.500 m. Pe malul stâng exista un dig din pământ, cu secţiunea transversală de forma trapezoidală (b=5,35 m, h=5,0 m, m=3), aflat în administrarea A.B.A. Argeş-Vedea, dimensionat pentru Q1% cu o gardă de siguranţă de 0,85 m. Ampriza digului în zona de subtraversare are o lăţime de 41,61 m.


Cota nivelului apei corespunzător debitului de 16.571 mc/s este de 21,75 m, iar cota malului stâng/drept al albiei este de 19,62/33,37 m," Cota"coronamentului digului mai drept este de 23,01 m.

S-au executat pe malul românesc: -3 foraje la diametrul de 160 mm, cu adâncimile următoare: F1=30,0 m, F2 =30 m, F3=30 m ȋn regim uscat, din care s-au recoltat probe tulburate şi netulburate. Apa subterană a fost întâlnită în timpul executǎrii forajelor astfel: ȋn F1 la -2,8 m de la C.T.N. (Cota Terenului Amenajat), ȋn F2 la -4,9 m de la C.T.N şi ȋn F3 la -4,9 m de la C.T.N. şi se consideră că există posibilitatea de a influenţa săpăturile necesare viitoarei construcţii subterane( conform Studiu geotehnic executat).

4.1.2. ALIMENTAREA CU APA



in faza de executie, obiectivul va utiliza resurse naturale - apa din Dunare, prin conducta de aductiune existenta de pe malul bulgaresc pentru prepararea fluidului de foraj.


4.1.3. SURSE DE POLUANTI PENTRU APE

In timpul realizarii proiectului, nu exista surse sistematice de poluare a apelor subterane sau de suprafata. Calitatea si regimul cantitativ al apelor nu vor avea de suferit pe perioada implementarii proiectului.

4.1.4. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Accidental, în cazul unei stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare, pot aparea scurgeri de combustibili şi lubrifianţi de la utilajele necesare pentru realizarea lucrărilor de subtraversare, care pot impurifica panza freatica.

Digul de aparare impotriva inundatiilor situat in apropierea Dunarii nu va fi periclitat, deoarece conducta va subtraversa zona respectiva.

4.1.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Pentru a preveni poluarea apelor subterane şi de suprafata, este necesar sa fie respectate urmatoarele masuri:

întreţinerea utilajelor conform carţii tehnice şi cerinţelor legale, pentru a evita pierderile (scurgeri) de carburanţi sau lubrefianţi;

reparatiile utilajelor se vor efectua in ateliere specializate, unde se vor lua toate măsurile de protecţie a mediului;

alimentarea cu carburanţi şi lubrefianţi se va face în locuri special amenajate, evitându-se pierderile;

se interzice depozitarea deseurilor rezultate din activitate si a celor menajere in afara locurilor special amenajate;

apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectare şi evacuare de firme specializate; lucrările de organizare de şantier precum şi lucrările definitive necesare realizării

obiectului de investiţie nu trebuie să afecteze planul general de menţinere/sau amenajare a bazinului hidrografic respectiv;

zona de atac a investiţiei trebuie sa fie cât mai stabilă ȋn plan şi ȋn profil transversal şi longitudinal şi sa fie uşor de stabilizat prin lucrări curente necostisitoare;

conducta va fi amplasată intr-o zonă cu turbiditate minima; lângă amplasamentul conductei nu vor exista zone de descărcare a canalizărilor sau văi cu

caracter torential; pe toata perioada de execuţie a lucrărilor, constructorul are obligaţia de a nu produce

efecte;negative asupra malurilor, albiei fluviului Dunărea şi a digului de apărare împotriva



inundaţiilor, precum şi de a lua măsuri de prevenire şi combatere a poluăriloraccidentale ale apelor râului;

constructorul are obligaţia de a respecta zona de protecţie a albiei fluviului Dunărea, conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;

constructorul are obligaţia de a nu afecta lucrările hidrotehnice existente în zona subtraversărilor;

lucrările proiectate nu se vor executa în perioadele cu ape mari. Pe toată durata derealizare a investiţiei se vor solicita Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea datecu privire la prognoza debitelor şi nivelelor cursului de apă, în zona în care se executălucrările.

Pentru prevenirea corodarii premature a conductei si aparitia spargerilor s-au luat urmatoarele masuri suplimentare:. prevederea de echipamente/materiale corespunzatoare presiunilor maxime de lucru si verificarea acestora pe baza calcului de rezistenta conform normativelor in vigoare;. controlul calitatii tevilor;. controlarea imbinarilor sudate prin gamagrafiere;. izolarea anticoroziva exterioara.

4.2. AERUL4.2.1. DATE GENERALE

Caracteristica climatului este conferita de pozitia pe care o are teritoriul judetului Giurgiu in cadrul Campiei Romane si de conditiile locale geografice. Astfel, clima temperat continentala a sudului tarii are aici caractere de tranzitie, rezultate din interferenta elementelor climatice ale vestului Campiei Romane cu cele ale partii estice, iar topoclimatele sunt influentate de caractere locale ale unitatilor si subunitatilor naturale si antropice.

Temperaturile medii ale lunilor de vară au valori cuprinse intre 20,4º si 23,2ºC. Iernile, sub influenta maselor de aer rece est-continental si arctic, sunt reci, cu multe zile geroase,

valorile temperaturilor medii lunare fiind cuprinse intre +0,3ºC si – 3,2ºC, iar cele ale mediei minimelor lunare intre –11,5ºC si –16,4ºC.

Precipitatiile prezintă un mare grad de neuniformitate, atat in privinta cantitătilor, cat si a perioadelor de timp. De exemplu, vara, in timpul unor lungi perioade de secetă, pe unele arii restranse, cad ploi abundente si chiar grindină, cantitătile de apă ajungand la 141 l/mp in 24 de ore.

Repartitia precipitatiilor atmosferice

Regimul eolianMiscarea aerului, componentă a climatului, care este conditionată de amplasarea si modificarea

valorilor barice ale ariilor regionale sau continentale si care prezintă aceleasi caractere generale ca ale Campiei Romane, diferentierile locale fiind legate de particularitătile morfohidrografice.



Frecventa pe directii este dominată de vanturile de N-E si E, urmate de cele din V si S-V. Calmul inregistrează valorile cele mai ridicate in septembrie, august si octombrie, iar cele mai scăzute in aprilie.

In lunca Dunarii, frecventa dominanta a vantului este canalizata de-a lungul albiei, fenomen caracteristic marilor cursuri de apa.

Viteza vantului marchează valori diferite in timp si chiar in teritoriu. Cele mai mari valori le inregistrează vanturile de NE si E; cele mai mari medii lunare se inregistrează in martie, aprilie si mai, iar cele mai mici in iulie si septembrie, numărul mediu al zilelor cu “vant tare” (11-16 m/s) fiind in jur de 70, iar al celor cu vant “foarte tare “(peste 16 m/s) de 5-10.

Directia N NE E SE S SV V NV

Viteza 2.8 3.7 4.2 2.7 3 3.1 4.2 2.1

Frecventa 3.4 18.1 18.2 4.2 1.4 9.2 17.5 3.7

Roza vanturilor

4.2.2. SURSE DE POLUANTI

- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi

Proiectul ce va fi executat nu este generator de noxe sau alte dispersii poluante.

Singura sursă de poluare a aerului în perioada de execuţie este reprezentată de utilajele din dotare. Poluanţi produşi de aceste surse sunt emisii de ardere (gaze de eşapament) provenite de la motoarele utilajelor şi emisii de COV (compuşi organici volatili) din operaţiile de vopsire.



Funcţionarea utilajelor la punctele de lucru este intermitentă, ceea ce face ca emisiile generate de motoare să fie punctiforme şi momentane, fapt ce conduce la un impact nesemnificativ asupra aerului. Emisiile generate se vor incadra in limitele maxime admisibile.

Activitatile generatoare de poluanti pentru aer in timpul lucrarilor de constructii sunt urmatoarele:

Nr. crt.

Activitate Poluanti Observatii

1 Transportul materialului tubular (autovehicule grele)

Compusi organici volatili

Oxizi de carbon

Nivele variabile functie de trafic

2 Saparea mecanizata a santului

Compusi organici volatili

Oxizi de carbon

Nu se pot estima

3

Imbinarea conductelor prin sudura

Oxizi de carbon

Gazele reziduale rezultate din procesul de sudura vor fi in

cantitati mici si se raspandesc imediat in atmosfera


Impactul zgomotelor şi vibraţiilor

- sursele de zgomot şi de vibraţii

Singurele surse de zgomot si vibraţii sunt utilajele ce vor lucra la execuţia obiectivului, acestea încadrandu-se în limitele admisibile.

ZGOMOT

Intensitatea sonoră, sau sunetul, se măsoară în decibeli (dB). Frecvenţa acustică se măsoară în Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secundă); nivelul normal de auz variază de la 20 Hz până la 20.000 Hz.

Scara în decibeli este logaritmică; prin urmare, o mică creştere a indicelui decibel reprezintă o creştere substanţială a intensităţii. Spre exemplu, în timp ce 10 decibeli au o intensitate de 10 ori mai mare decât un decibel, 20 de decibeli au o intensitate de 100 de ori mai mare (10 x 10 şi nu 10 + 10), 30 de decibeli au o intensitate de 1000 de ori mai mare (10 x 10 x 10) şi aşa mai departe.



VIBRATII

Perceptia unui observator asupra vibratiilor seismice depinde de amplitudine, frecventa si de durata de miscare, precum si de efectul de amplificare a vibratiilor generate de conditiile de sol sau de caracteristicile structurale din zona în care se afla observatorul.

Amplitudinea vibratiei este în mod normal masurata în functie de viteza, prin masurarea miscarii seismice pe trei directii ortogonale si prin determinarea amplitudinii maxime (suma vectoriala), care este cunoscuta si sub denumirea de viteza maxima a particulei (VMP). Sensibilitatea umana la vibratii este cea mai acuta la frecvente cu valorile între 8 Hz pana la 80 Hz.

Vibratiile reprezinta adesea mai mult un inconvenient pentru observator, însa vibratiile cu magnitudine mare si frecventa mica pot determina deteriorari structurale, de la aparitia unor fisuri în tencuiala si în rosturile cu mortar, pana la prabusirea unor elemente de structura.

Nivelul de zgomot şi vibraţii se va încadra în limitele admise prin STAS 10009/88 şi în limitele prevăzute în Ord. Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Niveluri perceptibile de vibratii

Nivel aproximativ de vibratii Grad de perceptie

0,10 mm Insesizabil

0,15 mm Prag de perceptie



0,35 mmAbia perceptibil

1,0 mm Perceptibil

2,2 mm Usor perceptibil

6,0 mm Puternic perceptibil

14,0 mm Foarte puternic perceptibil

- sursele de radiaţii

În procesul de control al calităţii sudurilor electrice executate pentru îmbinarea ţevilor se va folosi metoda de gamagrafiere.

Gradul radiaţilor este scăzut, încadrându-se în limitele admise şi nu sunt necesare măsuri suplimentare de protecţie în afara celor luate de laboratorul specializat.

Metoda de gamagrafiere este agrementată tehnic, fără a produce impact supra mediului.

Unitatea constructoare va asigura calitatea sudurilor prin utilizarea tehnologiilor de sudare elaborate pe baza procedurilor omologate şi sudori autorizaţi.

În procesul de transport gaze naturale nu se produc şi nici nu se folosesc radiaţii.


- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

Utilajele ce vor fi folosite la executarea proiectului sunt dotate cu motoare termice care au fost aprobate pentru funcţionare.

În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, se va efectua verificarea tehnică riguroasă a motoarelor autovehiculelor si utilajelor necesare realizării proiectului. De asemenea, se va respecta intocmai programul de lucru, iar pe timpul pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje si autoutilitare.

Transportul gazului prin conductele proiectate nu prezinta surse potentiale de poluare a aerului.

Metanul nu este un poluant în sine. În timpul exploatării, la refulările tehnologice precum şi în cazul în care au loc remedieri ale defecţiunilor au loc evacuări în atmosferă (emisii) de metan. Aceste cantităţi sunt relativ reduse şi cu frecvenţă scăzută de apariţie.



La cuplarea conductei cu cea existentă, precum şi în timpul exploatării, în cazul în care au loc remedieri ale defecţiunilor apărute accidental, se poate evacua în atmosferă o cantitate relativ mică de gaze naturale.Componentele gazului ce se transportă prin conductă sunt elemente nepoluante şi au viteza de difuziune mare în aer atmosferic (Ø=0,554, a=1).

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Nu s-au prevăzut amenajari sau dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului sau a vibraţiilor; nivelul produs de acestea este nesemnificativ, iar proiectul se realizeaza in zona de extravilan.

In localităţi, traficul greu se va efectua cu reducerea vitezei pentru diminuarea zgomotului si a vibraţiilor.

Se impun utilizarea, în execuţia lucrărilor, numai a produselor şi echipamentelor prevăzute in proiect si respectarea intocmai a proiectului tehnic. Utilajele folosite vor fi verificate pentru a se asigura functionarea lor optima.

Nu se vor atinge valorile maxime admise de decibeli prevazute de legislatia in vigoare, iar distantele fata de perimetrele construite sunt suficient de mari pentru a nu afecta asezarile umane (aprox. 1000 m).

4.3. SOLUL

4.3.1. DATE GENERALE

Judetul Giurgiu are o suprafata agricola de 277 735 ha, din care teren arabil 260 733 ha. Solurile caracteristice pentru aceasta zona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice si cele cambice. În luncile râurilor se întâlnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul râurilor Câlnistea si Neajlov, datorita excesului de umiditate, apar soloneturile (cu exces de saruri).

Solurile de pe teritoriul judetului Giurgiu diferă in functie de evolutia paleogeografică si de natura si dimensiunile principalelor forme de relief.

Cernoziomurile cambice si argiloiluviale acoperă partea centrală si sudică a Burnazului, fiind prezente si in sudul Campiei Calnaului. Cernoziomul puternic levigat este format pe depozite loessoide, unde panza freatică se situează la adancimi de peste 8 m. Cernoziomul slab si moderat levigat este format tot pe depozite loessoide, unde panza freatică se situează la peste 10 m adancime.

O răspandire insemnată pe teritoriul judetului au si argiluvicolurile, reprezentate de solurile brun-roscate, formate sub vegetatie de pădure, pe depozite loessoide, in conditiile unei panze freatice situate la adancimi mai mari de 6 m. Ele acopera nordul Burnazului, Campia Neajlovului, Campia Calnaului si sudul campiei de subsidentă.

Solurile aluviale, formate pe depozite de lunca si aflate in diferite stadii de evolutie, au o răspandire apreciabilă in judetul Giurgiu, acoperind luncile Dunării, Argesului, Neajlovului si o parte din campia de subsidentă.



Alte categorii de soluri apar pe teritoriul judetului sub forma unor petice, putin extinse si deci cu o importantă redusă in peisajul natural si economic. Dintre acestea, mai răspandite sunt solurile hidromorfe (gleice) si solurile halomorfe (soloneturi).

Solurile cernoziomice si cele brun-roscate, care acoperă cea mai mare parte a teritoriului judetului, au calităti nutritive insemnate, insă pentru un randament cat mai ridicat al culturilor agricole, sunt necesare amendamente cu ingrăsăminte (in special azotoase pentru cernoziomuri si complexe pentru brun-roscate).

De asemenea, datorită caracterelor climatice, se impune aplicarea irigatiilor, umiditatea naturală scăzand foarte mult si devenind insuficientă pentru cerintele plantelor agricole in perioadele secetoase.

Tipurile de sol, caracteristice sunt protosolurile aluviale si solurile aluviale, formate in conditii de pajisti mezohidrofile si paduri de sleau, unde materialul parental predominant il constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite in general de structura.

Structura predominant aluvionara a solului de pe malul romanesc al Dunarii duce la formarea, in aceasta zona de noi plaje care pot fi amenajate in sensul de a oferi puncte de atractie pentru localnici si turistii aflati in tranzit.

Harta distributiei solurilor in zona amplasamentului

4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

Impactul negativ asupra solului şi folosinţei terenului poate fi generat de următoarele activităţi:

lucrările de constructii – montaj ce se vor executa în vederea montării conductei, prin modificarea structurii solului, poate conduce la scăderea fertilităţii solului;

funcţionarea şi întreţinerea utilajelor prin eventuale scurgeri de combustibili şi lubrifianţi; activităţile personalului prin gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor.




funcţionarea şi întreţinerea utilajelor prin eventuale scurgeri de combustibili şi lubrifianţi; activităţile personalului prin gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor.


Pentru protecţia solului/subsolului se vor lua următoarele masuri:



interzicerea depozitarii deseurilor de orice fel direct pe sol; interzicerea deversarii uleiurilor uzate, a combustibililor, pe sol; utilizarea doar a căilor de acces şi a zonelor de parcare stabilite pentru utilajele de lucru; interzicerea depozitarii materialului tubular în afara culoarului de lucru al conductelor; stratul vegetal va fi depozitat separat în vederea utilizǎrii lui la refacerea terenului la

terminarea lucrărilor; readucere sol vegetal pe pozitia initiala in cadrul fostului culoar de lucru; administrare de ingrasaminte chimice si organice pe solul vegetal readus in pozitiile initiale. pentru a preveni poluarea solului, santierul va fi dotat cu absorbanti naturali biodegradabili

pe baza de celuloza (ex. rumegus), turba sau argila pentru absorbtia acestora. materialul tubular va fi depozitat doar in culoarul de lucru al conductelor.

În raport cu datele obţinute şi condiţiile geotehnice din amplasament se fac următoarele recomandări privind condiţiile de fundare:

-conducta de subtraversare se va poza la o adâncime (cotă) ȋn funcţie de condiţiile tehnologice concrete și sub zona de afluere; - protejarea sǎpǎturilor pe timpul execuţiei împotriva apelor de precipitaţii (cu rigole, şanţuri de scurgere), care sǎ asigure îndepǎrtarea rapidǎ a lor;

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI


Din punct de vedere geologic, solurile de la nivelul teritoriului s-au format si evoluat in stransa legatura cu factorii de mediu naturali si antropici. Solurile aluviale si freatic umede din zona de lunca, slab structurate si putin evoluate, cu textura lutoasa, sunt folosite in cultura legumelor. Solurile evoluate de pe terase, cu o fertilitate ridicata, sunt cultivate cu cereale.

Solul aluvial se formeaza pe seama unor depozite omogene si are textura uniforma de orice fel sau pe depozite neomogene si prezinta textura contrastanta. Structura este glomerulara grauntoasa sau poliedrica slab pana la moderat dezvoltata. Are continut in humus ceva mai ridicat decat protosolurile aluviale si fertilitate mai ridicata, dand rezultate mai bune in cultura plantelor.

Harta geomorfologica

Terenul de fundare din amplasamentul cercetat (pentru malul românesc )este alcătuit, de la suprafaţă spre adâncime, conform celor trei foraje executate in teren :- din aluviuni fine (argile prăfoase, prafuri argiloase) de vârstă relativ recentă (hq1), slab consolidate, foarte compresibile, neuniforme pe intervalul 0,00 m - 15,1 m (F1), 0,00-18,20 (F2) și 0,00-19,50m (F3), după care coloana litologică continua cu un interval de cca 1,5-2,5 m calcar



alterat, urmat de cca 5-6 m calcar rozaliu cenușiu cu scoici ȋn mare parte ȋntregi (calcar lumaşelic) urmat de calcar compact rozaliu până la adâncimi de cca 30m; nu sunt excluse prezenţa fisurilor ȋn intervalul calcaros având ȋn vedere faptul că forajele s-au executat la distanţe de sute de metri.

Nu sunt excluse prezenţa fisurilor in intervalul calcaros, având ȋn vedere faptul că forajele s-au executat la distanţe de sute de metri.

Adâncimea maximă de îngheţ în zonă este de 0,7-0,8 m conform STAS 6054/1977. In conformitate cu Normativul P100/1-2006, valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare este ag= 0,20g pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani şi perioada de colţ Tc=1,0 sec.

Sectiunile de subtraversare propuse sunt situate la sud de localitatea Comasca jud.Giurgiu, respectiv la Nord de localitatea Marten districtul Ruse, conform planselor anexate.

In arealul in care au fost realizate cele doua foraje, aflate la nord de localitatea Marten, data fiind apropierea de fluviu , structura depozitelor este constituita din nisipuri preafoase si nisip vinetiu.De remarcat ca pe malul Bulgaresc aluviunile au fost depuse pe un mal de calcar , dovada a coborarii in trepte a nivelului acestuia catre Dunare, de la partea superioara a Podisului Prebalcanic prezent in nordul Bulgariei.

LITOLOGIE FORAJE GEOTEHNICE

FORAJ GEOTEHNIC F1-forajul geotehnic F1 s-a realizat pina la adincimea de 30 m.-cota 0,00 m a forajului F1 o reprezinta cota 14,45 m in teren.-coloana litologica interceptata este urmatoarea:-0,00-0,60m – nisip fin cenusiu;-0,60-2,50m – nisip prăfos galben cu concreţiuni calcaoase;-2,50-4,50m – nisip prăfos galben ,rar pietris mic;-4,50-6,70m – nisip argilos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-6,70-8,20m – nisip prăfos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-8,20-8,40m – argilă prăfoasă cenusie cu concreţiuni calcaroase;-8,40-15,10m – nisip prăfos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-15,10-16,50m - calcar alterat alb cenusiu;-16,50-20,50m – calcar lumaselic galben cafeniu;-20,50-30,0 m – calcar compact rozaliu;

FORAJ GEOTEHNIC F2

-forajul geotehnic F2 s-a realizat pina la adincimea de 30 m.-cota 0,00 m a forajului F2 o reprezinta cota 15,70 m in teren.-coloana litologica interceptata este urmatoarea:-0,00-0,30m – sol vegetal negricios;-0,30-1,90m – nisip prăfos cafeniu;-1,90-4,20m – nisip prăfos galben cafeniu;-4,20-4,90m – nisip argilos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-4,90-10,70m – nisip prăfos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;



-10,70-11,80m – pietris cu nisip cafeniu cu concreţiuni calcaroase;-11,80-12,40m nisip prăfos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-12,40-17,30m – nisip cenusiu cu pietris;-17,30-18,20m – nisip cenusiu;-18,20-19,00m – calcar alb alterat;-19,00-19,60m – calcar alb cenusiu alterat;-19,60-21,00m – calcar alb alterat;-21,00-23,40m – calcar galben maroniu;-23,40-25,50m – calcar galben cenusiu lumasel;-25,50-30,00m – calcar alb rozaliu;

FORAJ GEOTEHNIC F3

-forajul geotehnic F3 s-a realizat pina la adincimea de 30 m.-cota 0,00 m a forajului F3 o reprezinta cota 16,50 m in teren.-coloana litologica interceptata este urmatoarea:-0,00-2,50 m-nisip prafos galben;-2,50-2,80 m-nisip prafos cafeniu;-2,80-3,40 m-argila prafoasa plastic virtoasa nisipoasa maronie; -3,40-4,00 m-nisip prafos cafeniu;-4,00-5,20 m-praf argilos plastic consistent galben cu pietris mic;-5,20-7,00 m-argila prafoasa plastic consistenta cenusie cu oxizi de Fe;-7,00-8,00 m-argila grasa negricioasa cu oxizi de Fe;-8,00-16,50 m-argila grasa cenusie cu oxizi de Fe;-16,50-19,50 m-praf argilos cenusiu;-19,50-21,00 m-calcar alb alterat-21,00-23,40 m-calcar galben maroniu;-23,40-25,50 m-calcar cenusiu rozaliu lumaselic;-25,50-30,00 m-calcar alb cenusiu rozaliu;

FORAJ GEOTEHNIC F4

-forajul geotehnic F4 s-a realizat pina la adincimea de 30 m.-cota 0,00 m a forajului F4 o reprezinta cota 14,45 m in teren.-coloana litologica interceptata este urmatoarea:-0,00-1,90m – nisip fin cenusiu;-1,90-2,40m – nisip prăfos galben cu cncreţiuni calcaoase;-2,40-2,90m – nisip prăfos galben ,rar pietris mic;-2,90-3,50m – nisip argilos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-3,50-7,30m – nisip prăfos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-7,30-8,10m – argilă prăfoasă cenusie cu concreţiuni calcaroase;-8,10-9,20m – nisip prăfos cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-9,20-11,20m – nisip cafeniu cu intercalaţii calcaroase; -11,20-12,50 - calcar alterat alb cenusiu;-12,50-14,60m – calcar alterat cenusiu;-14,60-20,50m – calcar lumasel galben cafeniu;-20,50-30,00m – calcar compact cenusiu rozaliu;

FORAJ GEOTEHNIC F5

-forajul geotehnic F5 s-a realizat pina la adincimea de 30 m.-cota 0,00 m a forajului F5 o reprezinta cota 32,31 m in teren.-coloana litologica interceptata este urmatoarea:-0,00-0,50m – sol vegetal negricios;



-0,50-1,70m – praf cafeniu cu intercalaţii cenusii; -1,70-8,00m – praf nisipos cenusiu cu intercalaţii calcaroase;-8,00-11,80m – nisip prăfos cafeniu roscat cu conc calc;-11,80-13,50m – nisip cafeniu cu intercalatii de concreţiuni calcaroase;-13,50-14,30m – nisip cafeniu cenusiu cu concreţiuni calcaroase;-14,30-14,50m - nisip cu pietris mic;-14,50-15,50m – calcar alterat alb cenusiu;-15,50-16,50m – calcar alterat cenusiu;-16,50-20,50m – calcar lumasel galben cafeniu;-20,50-30,0m – calcar compact cenusiu rozaliu;

Se vor realiza forajele orizontale dirijate cu o instalatie de foraj avand forta minima necesara de tractiune de 350 tf. Raza minima de elasticitate a conductelor va fi de minim R= 400 m.

Forajele orizontale se vor efectua cu plecare de pe malul bulgaresc, iar iesirea forajelor se va face in terenuri agricole situate in afara fondului silvic, pe teritoriul romanesc.

Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditiv) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea; in mod uzual, aceasta suspensie din bentonita are greutatea specifica de 1,02-1,06 t/mc.

4.4.2. IMPACTUL PROGNOZAT

Foraj orizontal dirijat elimină operaţiile de transport şi depozitare a materialului excavat prin procedee tradiţionale de forare;- permite instalarea conductelor şi a cablurilor în orice anotimp;- structura naturală a solului de deasupra zonei forate rămâne nealterată;- se aplică eficient în zone saturate sau nesaturate din orice tip de sol;- este adaptabilă pentru orice condiţii de poluare şi aplicabilă la recuperarea oricărui tip de poluant de interes economic (gaze, petrol etc.) fiind posibilă realizarea de foraje care pot ajunge direct în centrul zonei contaminate;

Bentonita are in compozitia sa argila montmorillonitica care are un grad de impermeabilitate foarte ridicat,iar dupa un timp, aceasta se intareste. Argilele montmorillonitice sunt roci de culoare alb-galbuie, verde albastruie, cu capacitate de absorbtie ridicata. Au textura pelitica si structura masiva, uneori relicta (piroclastica). Constituenti autigeni: montmorillonit, siderit, nontronit+caolinit, glauconit, silice. Constituenti alogeni: cuart, muscovit, fragmente litice (piroclastice), bioclaste (diatomee, radiolari). Proprietati specifice: plasticitate mare si unele varietati, grad de absorbtie ridicat.




- Se vor respecta cu strictete proiectul tehnic.- Se vor proteja pe timpul executiei, sapaturile impotriva apelor de precipitatii ca sa asigure

indepartarea rapida a lor.- Conducta de subtraversare se va poza la o adancime ( cota) stabilita in functie de conditiile

tehnologice concrete si sub zona de afluere.

4.5.BIODIVERSITATEA


VegetatiaPotentialul ecologic al judetului permite dezvoltarea unor asociatii vegetale ce pot fi

incadrate zonei silvostepei si zonei padurilor de foioase. Zona silvostepei ocupa estul si sudul judetului, iind reprezentata prin insule de paduri de stejar brumariu pe alocuri in amestec cu stejar pufos, cer si garnita.

Culturile agricole domina, lasand loc doar pe suprafete foarte restranse, pajistilor secundare cu Festuca valesiaca.

Zona padurilor de foioase ocupa campul dintre Arges si Neajlov si partea de NV a judetului. Alaturi de aceste paduri mai apar sleauri de campie cu stejar, tei, carpen si cereto – sleauri cu cer, garnita, carpen, tei, ulm.

Vegetatia azonala si intrazonala in lunca comuna a Argesului si Sabarului cat si a Dunarii permite dezvoltarea zavoaielor de salcie si plop, ce alterneaza cu plantatiile de plop negru hibrid.

Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului, coada vulpii.Lunca Argesului sub forma de terasa este caracterizata de o vegetatie formata din cultturi

agricole, tufaris de paducel, macies, salcie si rachita.

Distributia vegetatiei pe teritoriul judetului Giurgiu

Fauna se constituie dintr-o combinatie specifica silvo – stepei, cu formele carcateristice luncii de ses. Se pot intalni astfel : iepurele de camp, vidra, caprioara, alaturi de specii ornitologice precum: barza, fazanul, potarnichea, mierla, cucul, pupaza, porumbelul si alte specii mici.

Fauna judetului Giurgiu

Amplasamentul investitiei propuse: - se afla in vecinatatea ( cca 1 km) sitului Natura 2000 ROSPA0090 Ostrovu Lung- Gostinu - se suprapune partial cu situl Natura 2000 ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia

Amplasarea conductei fata de sitului Natura 2000 ROSPA0090 Ostrovu Lung- Gostinu si fata de situl Natura 2000 ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia



Reţeaua ecologică "Natura 2000" este reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice; desemnarea acestor arii s-a facut prin OUG Nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice si Legea Nr. 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, emitent Parlamentul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 262 din 13 aprilie 2011.

Constituirea retelei ecologice Natura 2000 s-a facut in scopul protectiei si conservarii pe termen lung a celor mai valoroase specii şi habitate de interes european, iar obiectivul constă în identificarea acestor specii şi habitate.

ROSPA0090 Ostrovu Lung – GostinuSitul este declarat, conform HG 1284/2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificata prin HG nr. 971/2011.

Suprafata sitului: 2.489 haLungimea sitului (km) este de min.4, max. 40, med. 19, fiind situat pe teritoriul judeţului GiurgiuRegiuni administrative: 100 % Giurgiu

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEEA402 Accipiter brevipes A255 Anthus campestrisA089 Aquila pomarina A396 Branta ruficollis A133 Burhinus oedicnemus A196 Chlidonias hybridus A080 Circaetus gallicus A083 Circus macrourus A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos mediusA236 Dryocopus martius A097 Falco vespertinus A321 Ficedula albicollis A320 Ficedula parva A092 Hieraaetus pennatus



A131 Himantopus himantopus A022 Ixobrychus minutus A176 Larus melanocephalus A177 Larus minutus A246 Lullula arborea A023 Nycticorax nycticorax A094 Pandion haliaetus A020 Pelecanus crispus A019 Pelecanus onocrotalus A393 Phalacrocorax pygmeus A151 Philomachus pugnax A132 Recurvirostra avosetta A195 Sterna albifrons A193 Sterna hirundo A307 Sylvia nisoria A166 Tringa glareolaA339 Lanius minor A224 Caprimulgus europaeus A229 Alcedo atthis A029 Ardea purpurea A024 Ardeola ralloides A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A030 Ciconia nigraA081 Circus aeruginosus A075 Haliaeetus albicilla A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus A403 Buteo rufinus A031 Ciconia ciconia A073 Milvus migrans A082 Circus cyaneus A026 Egretta garzetta A338 Lanius collurio

Specii de păsări cu migratie neregulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A244 Galerida cristata A207 Columba oenas A208 Columba palumbus A212 Cuculus canorus A036 Cygnus olor A099 Falco subbuteo A322 Ficedula hypoleuca A359 Fringilla coelebs A360 Fringilla montifringilla



A299 Hippolais icterina A438 Hippolais pallida A251 Hirundo rustica A233 Jynx torquilla A340 Lanius excubitor R DA459 Larus cachinnans A179 Larus ridibundus A271 Luscinia megarhynchos A230 Merops apiaster A383 Miliaria calandra A262 Motacilla alba A260 Motacilla flava A319 Muscicapa striata A337 Oriolus oriolus A214 Otus scops A273 Phoenicurus ochruros A315 Phylloscopus collybita A314 Phylloscopus sibilatrixA316 Phylloscopus trochilus A372 Pyrrhula pyrrhula A318 Regulus ignicapillus A317 Regulus regulus A336 Remiz pendulinus A276 Saxicola torquata A210 Streptopelia turtur A168 Actitis hypoleucos A247 Alauda arvensis A053 Anas platyrhynchos A041 Anser albifrons A221 Asio otus A366 Carduelis cannabina A364 Carduelis carduelis A363 Carduelis chloris A365 Carduelis spinus A198 Chlidonias leucopterus A373 Coccothraustes coccothraustes A353 Sturnus roseus A311 Sylvia atricapilla A310 Sylvia borin A309 Sylvia communis A004 Tachybaptus ruficollis A161 Tringa erythropusA164 Tringa nebularia A165 Tringa ochropus A163 Tringa stagnatilis A162 Tringa totanus A283 Turdus merula A285 Turdus philomelos



A284 Turdus pilaris A287 Turdus viscivorus A232 Upupa epops A055 Anas querquedula A043 Anser anser A028 Ardea cinerea A059 Aythya ferina A113 Coturnix coturnix A017 Phalacrocorax carbo A005 Podiceps cristatus A249 Riparia riparia A136 Charadrius dubius

Caracteristici generale ale situluiDescrierea situluiN04 4 331 Plaje de nisipN06 39 511, 512 Râuri, lacuriN12 10 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 4 231 PăşuniN16 43 311 Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului:Acest sit reprezint! una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca Dunării Inferioare. Cea mai mare parte a acestei zone era acoperită de fosta Baltă Greaca, care a fost desecată în anul 1965, în prezent terenurile recuperate sunt folosite ca terenuri agricole. Cuprinde habitate de pădure, pajişti, zăvoaie şi bălţi. Toate acestea reprezintă adevărate areale pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări, inclusiv pentru speciile rare şi vulnerabile de interes naţional şi european.

Calitate şi importanţă:Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 58b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 73c) număr de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:Aythya nyrocaArdeola ralloidesPlegadis falcinellusEgretta garzettaMilvus migransIxobrychus minutusSterna albifronsRecurvirostra avosetta



Himantopus himantopusBotaurus stellarisArdea purpureaNycticorax nycticorax

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile:Phalacrocorax pygmaeusSterna hirundoLarus minutusCiconia ciconiaPlatalea leucorodiaPhilomachus pugnax

Vulnerabilitate:Braconajul, păşunatul intensiv precum şi exploatările forestiere duc la degradarea habitatelor importante pentru numeroase specii de păsări.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectat Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului100 Cultivare 160 Managementul forestier general Activităţi şi consecinţe în jurul sitului100 Cultivare 400 Zone urbanizate, habitare umana Managementul situluiPentru teritoriul forestier Directia Silvica GiurgiuPlanuri de management ale situluiNu are plan de management.

ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-Slobozia

Situl a fost declarat prin Ord. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile aduse de Ordinul nr 2387/2011.

Localizare- în Lunca Dunării Inferioare- pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Calarasi, Giurgiu şi Teleorman

Suprafaţă: 9.514 ha lungimea sitului (km) - min. 2, max. 108, med. 20, şi se întinde pe teritoriile judeţelor Călăraşi, Giurgiu, Teleorman

Unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (în procente) este urmatoarea: Judetul Calarasi: (5%).



Judetul Giurgiu: (67%), Judetul Teleorman: (28%)

Tipuri de habitate prezente în sit 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1355 Lutra lutra 1302 Rhinolophus mehelyi 1303 Rhinolophus hipposideros 1321 Myotis emarginatus 1324 Myotis myotis 1310 Miniopterus schreibersi 1335 Spermophilus citellus P C B C

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1130 Aspius aspius 1149 Cobitis taenia 1124 Gobio albipinnatus 2555 Gymnocephalus baloni 1157 Gymnocephalus schraetzer 1145 Misgurnus fossilis 1134 Rhodeus sericeus amarus 1146 Sabanejewia aurata 1160 Zingel streber 1159 Zingel zingel 4125 Alosa immaculata

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1032 Unio crassus

Descrierea situluiN04 3 331 Plaje de nisipN06 41 511, 512 Râuri, lacuriN07 2 411, 412 Mlaştini, turbăriiN12 6 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 3 231 PăşuniN16 45 311 Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului:Situl Gura Vedei-Saica -Slobozia este amplasat în bazinul inferior al râului Vedea, facând parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzând si zona dig-mal. Unitatea



geomorfologica întâlnita este cea de lunca. Din punct de vedere geologic, acest sit apartine marii unitati structurale Platforma Moesica, iar cuvertura sedimentara este alcatuita din depozite loessoide si depozite aluviale de vârsta holocena, foarte variate ca textura, în zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale, ce formeaza sirul grindurilor fluviatile.

Calitate si importanta:Situl a fost desemnat datorita prezentei în cadrul acestuia atat a habitatelor de interes cât si datorita prezentei unor specii de interes:Tipuri de habitate (2)91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), pe 0,05% din suprafaţă;92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba, pe 10% din suprafaţă;Specii de mamifere (6):1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră);1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);1321 - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu);1324 - Myotis myotis (Liliac comun);1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă);1302 - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavă a lui Mehely)

Specii de amfibieni şi reptile (2):1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);1220 - Emys orbicularis(Broască ţestoasă de apă)

Specii de peşti (10):1130 - Aspius aspius (Avat);1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip);2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu);1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr);1145 - Misgurnus fossilis (Ţipar);1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă);1160 - Zingel streber (Fusar);1159 - Zingel zingel (Pietrar).

Prezenta speciei Unio crassus în perimetrul extins.Vulnerabilitatea sitului este determinată în principal de factorii antropici, prin activităţi de transport fluvial şi pescuit comercial, dar şi de unul dintre factorii naturali reprezentaţi de variaţiile nivelului Dunării.

Vulnerabilitatea sitului este determinata în principal de factorii antropici, prin activitati de transport fluvial si pescuit comercial, dar si de unul dintre factorii naturali reprezentati de variatiile nivelului Dunarii.Tip de proprietate:Tipul proprietatii: proprietate de stat si proprietate privata.



Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului100 Cultivare 520 Navigaţie Activităţi şi consecinţe în jurul sitului100 Cultivare 400 Zone urbanizate, habitare umana 701 Poluarea apei Managementul situluiPana in prezent nu exista un organism legal constituit responsabil pentru managementul sitului.Habitatul de apa dulce continentala ( raul Vedea ) si zona dig- mal sunt administrate de catre A.N.Apele Romane – SGA Teleorman.Planuri de management ale situluiNu exista plan de management si pana la desemnarea acestuia se vor impune masuri de conservare de catre autoritatea publica locala pentru protectia mediului.

√ ROSPA0090 Ostrovu Lung – Gostinu

Specii de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr.crt Cod Specie

Marimea populatiei

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj

1. A402 Accipiter brevipes 2 - 3 p

2 A255 Antus campestris R

3. A089 Aquila pomarina >40 i

4. A396 Branta ruficollis >30 i

5 A133 Burhinus oedicnemus 4 – 5 p

6. A196 Chlidonias hybridus >60 p >400 i

7. A080 Circaetus gallicus >1 p

8. A083 Circus macrourus >10 i

9. A231 Coracias garrulus 40 - 45 p

10. A038 Cygnus cygnus 120-133 i

11. A238 Dendrocopos medius R

12 A236 Dryocopus martius RC



13. A097 Falco vespertinus 8 – 9 p

14. A321 Ficedula albicollis RC

15. A320 Ficedula parva RC

16. A092 Hieraaetus pennatus >5 i

17. A131 Himantopus himantopus 24 – 26 p

18. A022 Ixobrychus minutus 40 – 50 p

19. A176 Larus melanocephalus 40 – 70 i

20 A177 Larus minutus 400 – 500i

21 A246 Lullula arborea V

22 A023 Nycticorax nycticorax 120-130 p

23 A094 Pandion haliaetus >20 i

24 A020 Pelecanus crispus >34 i

25 A019 Pelecanus onocrotalus >120 i

26 A393 Phalacrocorax pygmeus 240-300 i 200-500 i

27 A151 Philomacus pugnax 200-300 i

28 A132 Recurvirostra avosetta 7 – 8 p

29 A195 Sterna albifrons >12 p 60 – 70 i

30 A193 Sterna hirundo 1000-1200 i

31 A307 Sylvia nisoria R

32 A166 Tringa glareola >80 i

33 A339 Lanius minor RC

34 A224 Caprimulgus europaeus R

35 A229 Alcedo atthis 30 – 40 p

36 A029 Ardea purpurea R

37 A024 Ardeola ralloides 100-200 p



38 A060 Aythya nyroca 8 – 10 p 60 - 80 i

39 A021 Botaurus stellaris 0 – 1 p

40 A030 Ciconia nigra 1 – 2 p 42 i

41 A081 Circus aeruginosus 3 – 5 i 12 – 15 i

42 A075 Haliaeetus albicilla 1 – 1 p 4 i

43 A234 Picus canus 20 – 40 i

44 A034 Platalea leucorodia 30 – 40 i

45 A032 Plegadis falcinellus 10 – 20 p 100 – 200 i

46 A403 Buteo rufinus 1 – 1 p

47 A031 Ciconia ciconia 30 – 120 i 300 – 700 i

48 A073 Milvus migrans P? 5 – 10 i

49 A082 Circus cyaneus 15 20 i

50 A026 Egretta garzetta 100 200 i

51 A338 Lanius collurio RC

Unde:i – individ (exemplar);p – perechi;r - rezidenta (sedentara) - specie care cuibareste si ramâne iarna în zona de cuibarit;c - cuibarit - specie cuibaritoare, oaspete de vara (paraseste teritoriul de cuibarit pentru a ierna în

alte zone geografice);i - iernat - specie oaspete de iarna (apare doar în sezonul rece);p - pasaj - specie care tranziteaza zone în migratia de primavara sau de toamna.

Marimea si densitatea populatiei speciei prezente in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national

Masura optima este rezultatul dintre populatia indivizilor speciei din sit si cea de pe teritoriul national.

Pentru evaluare, se foloseste modelul progresiv prezentat mai jos: A: 100 ≥p>15%



B: 15 ≥p> 20% C: 2 ≥p>0 %.In cazurile in care populatia din specia respectiva este prezenta in situl evaluat intr-o proportie

nesemnificativa, specia trebuie inclusa in a patra categorie, respectiv: D: populatie nesemnificativa

Specii de păsări cu migratie regulata mentionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr.crt Cod Specie

Marimea populatiei

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj

1. A244 Galerida cristata RC

2 A207 Columba oenas RC

3. A208 Columba palumbus RC C

4. A212 Cuculus canorus RC

5 A036 Cygnus olor 4 – 5 p

6. A099 Falco subbuteo 20 – 30 p

7. A322 Ficedula hypoleuca RC

8. A359 Fringilla coelebs C C

9. A360 Fringilla montifringilla C

10. A299 Hippolais icterina R

11. A438 Hippolais pallida RC V

12 A251 Hirundo rustica C

13. A233 Jynx torquilla RC

14. A340 Lanius excubitor R



15. A459 Larus cachinnans >600 i

16. A179 Larus ridibundus RC

17. A271 Luscinia megarhynchos RC

18. A230 Meros apiaster >120 p

19. A383 Miliaria calandra C

20 A262 Motacilla alba RC

21 A260 Motacilla flava C

22 A319 Muscicapa striata RC C

23 A337 Oriolus oriolus C

24 A214 Otus scops R

25 A273 Phoenicurus ochruros R

26 A315 Phylloscopus collybita RC C

27 A314 Phylloscopus sibilatrix R RC

28 A316 Phylloscopus trochilus C

29 A372 Pyrrhula pyrrhula C

30 A318 Regulus ignicapillus RC

31 A317 Regulus regulus C

32 A336 Remiz pendulinus RC

33 A276 Saxicola torquata RC

34 A210 Streptopelia turtur RC

35 A168 Actitis hypoleucos RC

36 A247 Alauda arvensis C

37 A053 Anas platyrhynchos RC

38 A041 Anser albifrons >4000 i

39 A221 Asio otus C



40 A366 Carduelis cannabina R RC

41 A364 Carduelis carduelis C RC

42 A363 Carduelis chloris C RC

43 A365 Carduelis spinus RC

44 A198 Chlidonias leucopterus RC

45 A373 Coccothraustes coccothraustes RC

46 A353 Sturnus roseus RC

47 A311 Sylvia atricapilla RC

48 A310 Sylvia borin RC

49 A309 Sylvia communis RC

50 A004 Tachybaptus ruficollis RC

51 A161 Tringa erythropus RC

52 A164 Tringa nebularia RC

53 A165 Tringa ochropus RC

54 A163 Tringa stagnatillis RC

55 A162 Tringa totanus RC

56 A283 Turdus merula RC C

57 A285 Turdus philomelos RC C

58 A284 Turdus pilaris RC

59 A287 Turdus viscicvorus R

60 A232 Upupa epops C

61 A055 Anas querquedula 100 – 200 i

62 A043 Anser anser 30 – 50 i

63 A028 Ardea cinerea 50 – 80 i

64 A059 Aythya ferina 100 – 200 i



65 A113 Coturnix coturnix RC

66 A017 Phalacrocorax carbo 100-200 i >300 i

67 A005 Podiceps cristatus R

68 A249 Riparia riparia 2000-3000p

69 A136 Charadrius dubius 20 – 30 p

Unde:i – individ (exemplar);p – perechi;r - rezidenta (sedentara) - specie care cuibareste si ramâne iarna în zona de cuibarit;c- cuibarit - specie cuibaritoare, oaspete de vara (paraseste teritoriul de cuibarit pentru a ierna în

alte zone geografice);i - iernat - specie oaspete de iarna (apare doar în sezonul rece);p - pasaj - specie care tranziteaza zone în migratia de primavara sau de toamna.

Marimea si densitatea populatiei speciei prezente in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national

Masura optima este rezultatul dintre populatia indivizilor speciei din sit si cea de pe teritoriul national.

Pentru evaluare, se foloseste modelul progresiv prezentat mai jos: A: 100 ≥p>15% B: 15 ≥p> 20% C: 2 ≥p>0 %.In cazurile in care populatia din specia respectiva este prezenta in situl evaluat intr-o proportie

nesemnificativa, specia trebuie inclusa in a patra categorie, respectiv: D: populatie nesemnificativa

Amplasarea investitiei propuse fata de Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Ostrovu Lung-Gostinu –ROSPA0090 si strabate Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0088 – Gura Vedei – Şaica – Slobozia ( ortofotoplan)




Depozitele de nisipuri şi pietrişuri ce alcătuiesc grindurile de mal sunt acoperite cu vegetaţie tip zăvoi, alcătuită predominant din plop.

Imagini de pe malul romanesc al Dunarii, comuna Oinacu, sat Comasca, judetul Giurgiu

Traseul conductelor se afla sub fluviul Dunarea, iar pe malul sting (malul romanesc) conductele vor depasi zona de fond silvic precum si digul existent de aparare impotriva inundatiilor. Forajele orizontale se vor efectua cu plecare de pe malul bulgaresc, iar iesirea forajelor se va face in terenuri agricole situate in afara fondului silvic, pe teritoriul romanesc.

Habitatele celor doua arii naturale protejate, digul de aparare impotriva inundatiilor si albia fluviului Dunarea nu vor fi afectate de executia lucrarilor, intrucit acestea se realizeaza subteran, prin foraj orizontal dirijat la adancimi cuprinse intre 1,50-14-15 m.

S-a urmarit a se realiza solutiile tehnice optime, cu utilizarea cat mai restrinsa a suprafetelor de terenuri afectate de lucrarile propuse, astfel ca utilizarea metodei forajului orizontal dirijat aduce dupa sine impactul cel mai redus asupra mediului inconjurator. Totodata, suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol S= 16 mp este o suprafata foarte mica, amplasata in marginea parcelelor respective, in imediata vecinatate a drumului de exploatare existent.

In acelasi timp, considerentele de proiectare au avut in vedere si neafectarea ariei naturale protejate situate in apropiere, prin marirea lungimii forajului orizontal dirijat cu cca. 300 m pentru fiecare din cele 3 subtraversari.

In ceea ce priveste situl Gura Vedei – Saica – Slobozia, lucrarile vor consta in traversarea subsolului acestui sit, la o adancime de 30 m, ceea ce inseamna ca nu va fi generat un impact negativ asupra speciilor de flora si fauna ce caracterizeaza situl.

Impactul asupra vegetatiei, pe terenurile ce vor fi scoase temporar din circuitul agricol, este generat de pregătirea suprafeţei de teren pentru lucrările de construcţii şi montaj, care necesită îndepărtarea stratului vegetal, suprafata totala a terenului ocupat definitiv de executia lucrarilor este de S=16 mp.

Lucrările pentru implementarea proiectului trebuie privite ca o activitate necesară, care asigură integritatea conductei de transport gaze şi nu au influenţă negativă asupra ariilor de protecţie din reţeaua Natura 2000.

Punerea in aplicare a implementării proiectului nu schimbă, pe termen scurt sau lung, condiţiile de trai pentru avifaună, sau pentru formele protejate din situl de importanţă comunitară şi nu influenţează negativ existenţa acestora.




Asa cum s-a specificat in cadrul studiului, impactul asupra vegetatiei, pe terenurile ce vor fi scoase temporar din circuitul agricol, este redus, fiind generat de pregătirea suprafeţei de teren pentru lucrările de construcţii şi montaj, care necesită îndepărtarea stratului vegetal. De asemenea, având în vedere faptul că la finalul lucrărilor de construcţii – montaj ale conductei sunt prevăzute lucrări de refacere a stratului vegetal, de arat, grăpat şi fertilizat cu ingrăşăminte chimice, se poate considera că impactul are un caracter reversibil.

Impactul asupra faunei este generat de prezenţa utilajelor şi a personalului executant în zona de lucru. Activitatile agricole care sunt practicate pe aceste terenuri au condus la o antropizare a mediului si la adaptarea faunei la noile conditii.

Proiectul nu afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migraţie, nu are influenţă directă asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică; nu va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia unui habitat de interes comunitar şi nu implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane, activităţile extractive de suprafaţă de sol, argilă, nisip, pietriş, defrişarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor).

Traseul conductelor in raport cu vegetatia zonei




In aceasta zona, albia minoră a fluviului Dunărea are lăţimea de cca. 500 m, cu maluri înalte de cca. 15 m, iar albia majoră are lăţimea între digul de pe malul românesc şi malul natural bulgăresc (H=33 m) de cca. 1.500 m.

O extindere mare în acest sector al Dunarii o au grindurile de mal. Depozitele de nisipuri şi pietrişuri ce alcătuiesc grindurile de mal sunt acoperite cu vegetaţie tip zăvoi, alcătuită predominant din plop si mai putin din salcie.

Descrierea tipului de habitat in care se implementeaza proiectul

Dupa cum am mai mentionat si asa cum se poate observa si din figura de mai sus, traseul conductelor se afla sub fluviul Dunarea, iar pe malul stang (malul romanesc) conductele vor depasi zona de fond silvic, precum si digul existent de aparare impotriva inundatiilor. Forajele orizontale se vor efectua cu plecare de pe malul bulgaresc, iar iesirea forajelor se va face in terenuri agricole situate in afara fondului silvic, pe teritoriul romanesc.

Conducta de gaz va subtraversa fluviul Dunarea pe o lungime de cca 2 km, forajul orizontal se va executa pe malul bulgaresc al Dunarii, iar iesirea forajului se va face pe malul romanesc.Pentru ca habitatul silvic din zona sa nu fie in nici un fel deranjat de implementarea proiectului, s-a prevazut, prin detalii de proiectare, ca pe teritoriul romanesc locul de iesire al forajului sa depaseasca zona silvica si sa se faca intr-o zona de teren agricol situat in afara fondului silvic.

Prin proiect s-a incercat limitarea la maxim a suprafetei de teren ocupata definitiv( in exclusivitate teren agricol ) pe care se va amplasa grupul de robineti, la S=16 mp.

- In faza de executie – montaj: se vor utiliza terenuri agricole, drumuri de exploatare, canale ANIF.

Habitatele celor doua arii naturale protejate, digul de aparare impotriva inundatiilor si albia fluviului Dunarea nu vor fi afectate de executia lucrarilor, intrucit acestea se realizeaza subteran, prin foraj orizontal dirijat la adancimi cuprinse intre 1,50-14-15 m.

Dupa punerea in functiune a obiectivului, terenurile vor fi redate in circuitul agricol, respectiv circuitul civil – drumurile de exploatare si canalele ANIF.

-In faza de exploatare: se vor ocupa definitiv terenurile aferente grupului de robineti, respectiv suprafata totala a terenului ocupat definitiv de exploatarea obiectivului este de S=16 mp.

Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol (S= 16 mp), conform Avizului ANIF nr 331/22.11.2012, eliberat de Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare Filiala Giurgiu, este o suprafata foarte mica, amplasata in marginea parcelelor respective, in imediata vecinatate a drumului de exploatare existent.

Pe teritoriul romanesc, locul de iesire al forajelor ( situat in terenuri agricole aflate in afara fondului silvic), se invecineaza in partea de sud cu Padurea Grindu Penciu, padure dominata de specii de sălcii (Salix alba), iar in partea de nord se invecineaza cu Padurea Grindu Comanca, pădure unde sunt dominante speciile de plopi (Populus sp.).



Pădurile din acest peisaj sunt destul de luminoase (coronamentul arborescent acoperă circa 60% din suprafată), ceea ce permite existenta unui strat arbustiv bine dezvoltat, iar la nivelul solului se dezvoltă un strat ierbos.

În stratul arbuştilor se pot identifica exemplare de mur (Rubus caesius) care poate atinge şi un metru înălţime, dar se mai întâlnesc şi zălogul (Salix cinerea), răchita roşie (S. purpurea) şi malja (S. triandra), mai rar păducelul (Crataegus monogyna) şi măceşul (Rosa canina).

Se pot observa in unele locuri plantele de tip liană, cum ar fi: viţa de vie sălbatică (Vitis sylvestris), iedera (Hedera helix), hameiul (Humulus lupulus), curpenul de pădure (Clematis vitalba si plesnitoarea (Elaterium ecbalium) .

Stratul ierburilor este bogat în specii iubitoare de condiţii de umiditate moderată (mezofile) şi iubitoare de apă (hidrofile) pe locuri joase şi în mlaştini. Specii mezofile sunt: rotunjoara (Glecoma hederacea),

vetricea (Tanacetum vulgare), nalba mare (Althaea officinalis), sparanghelul (Asparagus officinalis), pelinul negru (Artemisia vulgaris), brusturele (Arctium lappa), volbura mare (Calystegia sepium), lăsniciorul (Solanum dulcamara), susaiul (Sonchus asper), sovârvăriţa (Inula britanica), dragaveiul (Rumex pulcher), cinci degete (Potentilla reptans), păpădia (Taraxacum officinale), haţmaţuchiul japonez (Torilis japonica).

Dintre speciile hidrofile enumerăm: cervana (Lycopus europaeus), cervana naltă (L. exaltatus), jaleşul de baltă (Stachys palustris), drăgaica de baltă (Galium palustre), dreţe (Lysimachia nummularia), buruiana viermilor (Polygonum mite), dintele dracului (P. hydropiper), răchitan (Lythrum salicaria), laptele câinelui de baltă (Euphorbia palustris), mărăraşul (Oenanthe aquatica), gura lupului (Scutellaria galericulata), stânjenelul galben (Iris pseudacorus), cosiţelul (Sium latifolium) etc.

Un astfel de peisaj, cu zonele ecotonale ale lui, este un habitat prielnic pentru numeroase specii de păsări, printre care sturzi, muscari, silvii, samd. Speciile de silvii sunt reprezentate spre exemplu de: silvia porumbacă (Sylvia nisoria), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis).

Nevertebratele din zonă sunt reprezentate prin specii de moluste, spre exemplu Unio crassus( scoica de rau), amfibienii si reptilele, ca bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie), Emys orbicularis ( brosca testoasa de apa ), sarpele de casă (Natrix natrix), sopârla de pădure (Lacerta praticola), sopârla de câmp (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta viridis).

Sunt mentionate de asemenea nevertebratele de interes comunitar, ca rădasca (Lucanus cervus), o specie de cărăbus (Osmoderma eremite), croitorul mare (Cerambyx cerdo), croitorul cenusiu (Morimus funereus), lăcusta de munte (Odontopodisma rubripes), Nymphalis vaualbum, Vertigo angustior, Euphydryas maturna, Lycaena dispar, Callimorpha quadripunctaria.

Speciile de chiroptere sunt reprezentate de liliacul comun mare (Myotis myotis), Myotis Emarginatus(liliacul cu urechi rascroite), Rhinolophus hipposideros(Liliacul mic cu nas potcoavă).

Dintre speciile de păsări prezente în sit, conform Formularului Standard, au fost observate in vecinatatea amplasamentului exemplare de buhai de baltă (Botaurus stellaris), dumbrăveancă (Coracias garrulus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), presură de grădină (Emberiza



hortulana) etc. Speciile de pasari identificate prin formularul standard nu au fost identificate pe terenul aferent proiectului

Zona de mici dimensiuni ( ocupata definitiv) de proiectul propus nu pune probleme legate de un posibil efect negativ asupra pasarilor

Rozătoarele sunt și ele diverse: șoarece de câmp (Apodemus agrarius), șoarece gulerat de pădure (Apodemus flavicollis), șoarece de pădure (Apodemus sylvaticus), șobolan de apă (Arvicola terrestris), hârciog (Cricetus cricetus), pârș cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), pârș de alun (Muscardinius avellanarius), pârș mare (Glis glis), șoarece pitic (Micromys minutus), popândău (Spermophillus citellus), șobolan cenușiu (Rattus norvegicus).

Speciile de pesti identificate prin formularul standard nu exista pe terenul aferent proiectului si nici pe amplasamentul aflat in vecinatate ( habitat forestier), acestea traind in apele fluviului Dunarea, habitat neafectat de implementarea proiectului.

De asemenea, având în vedere faptul că la finalul lucrărilor de construcţii – montaj a conductei sunt prevăzute lucrări de refacere a stratului vegetal, de arat, grăpat şi fertilizat cu ingrăşăminte chimice, se poate considera că impactul are un caracter reversibil.

In perioada de constructie, impactul asupra faunei este generat de prezenţa utilajelor şi a personalului executant în zona de lucru. Activitatile agricole care sunt practicate pe aceste terenuri au condus la o antropizare a mediului si la adaptarea faunei la noile conditii.

Funcţionarea obiectivului in forma finală nu modifică structura şi dinamica populaţiilor şi speciilor, nu modifică prin restrangere a suprafeţelor ariilor protejate de interes comunitar şi nici numărul speciilor sau al exemplarelor din lista de interes comunitar.

In perioada de funcţionare a şantierului se va produce o migraţie a păsărilor care işi au arealul de vanătoare in zonele din apropierea malului, spre zone invecinate. După terminarea lucrărilor, suprafaţa de interes pentru faună şi avifaună se va reface, fără a fi afectat numărul indivizilor de pe această suprafaţă.

In acest sens, considerăm că implementarea subtraversării conductei nu va modifica statutul ariilor protejate in ceea ce priveste structura şi dinamica populaţiilor de mamifere, amfibieni, peşti şi păsări acvatice.


In condiţiile respectarii masurilor de reducere a impactului, prevazute in proiect, nu vor exista modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functiile ariilor naturale.



Amplasamentul proiectului se afla la o distanta de aprox. 1 km de aria speciala de protectie avifaunistica ROSPA0090 Ostrovu Lung - Gostinu si traverseaza subsolul sitului de importanţă comunitară ROSCI0088 Gura Vedei - Şaica – Slobozia, la o adancime de cca 30 m.

Suprafata propusa pentru realizarea investitiei si care urmeaza a fi ocupata definitiv ( S=16 mp) este acoperita de un teren cu caracteristici – teren arabi ,adica 0.00001% din suprafata totala a acestui sit.

Avand in vedere toate aceste considerente anterior prezentate, precum si faptul ca proiectul va avea un impact redus asupra componentelor de mediu din zona pe care se va implementa, apreciem ca nu va exista un impact potential asupra niciuneia din cele doua arii naturale protejate luate in discutie.

Concluzii:

Speciile indicate in formularul standard nu au fost identificate strict in zona proiectului propus.

Din analiza sintetica de mai sus rezulta faptul ca evaluat in ansamblu nu exista impact negativ asupra speciilor si habitatelor, nici pe perioada realizarii constructiilor si nici in cea de operare. Acest lucru se datoreaza atat aplicarii masurilor de reducere a impactului, cat si a faptului ca zona studiata are o suprafata mica.

Impactul clar generat se refera la schimbarea destinatiei terenului si in acest context la ocuparea efectiva cu constructii a unei suprafete de 16 mp. Acest impact este contrabalansat de efectul pozitiv socio-economic reprezentat de importanta realizarii investitiei.


In aria de desfasurare a lucrarilor s-au identificat specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare. Aceste pasari au fost identificate intr-un numar redus de exemplare si de regula in zbor.

-lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

Proiectul nu va include acţiuni de construcţie, funcţionare şi dezafectare care să ducă la modificări fizice în aria naturală protejată de interes comunitar cu care se învecinează.

Avand in vedere impactul redus asupra biodiversitatii, masurile care se impun pentru protectia acesteia sunt:

- exploatarea corespunzatoare a utilajelor- refacerea zonei la terminarea lucrărilor- gestiunea corespunzatoare a deseurilor rezultate.



4.6.PEISAJUL 4.6.1. DATE GENERALEDin punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite

conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului, precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale, astfel: -efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia (peisajul

considerat ca o resursa a mediului); -efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra perceptiei

vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei.

Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului: factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora; factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane; factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri.

In zona amplasamentului, peisajul este antropizat prin activitatile agricole (culturi, pasunatul animalelor), cat si prin diverse alte activitati economice (amenajare piscicola, balastiere,etc.).

Receptorii cei mai apropiati sunt reprezentati de locuitorii satului. Zona nu este definita ca zona turistica si nu are caracteristicile unei astfel de destinatii.


Impactul asupra peisajului este temporar, fiind generat de schimbarea folosinţei terenului pe perioada executării lucrărilor de montare a conductei, respectiv de scoaterea temporara din circuitul agricol. Suprafata ce va fi scoasa definitiv din circuitul agricol este foarte restransa (16 mp), fiind necesara pentru grupul de robineti.


Dupa terminarea lucrarilor, amplasamentul va fi readus la stadiul initial, prin lucrarile mentionate in acest memoriu, astfel incat sa fie refacut cadrul natural, respectiv redarea terenului in circuitul agricol.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC


Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezenta lucrare este situata la distanta de localitatati . Cea mai apropiata asezare umana faţă de lucrările de construcţii – montaj ale conductei este satul Comasca, comuna Oinacu, jud. Giurgiu, la o distanta de aprox. 1000 m.



Datorită distanţelor de la amplasament la zonele rezidenţiale, precum şi a măsurilor preconizate de titularul de activitate, nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact major asupra populaţiei şi mediului înconjurător.


Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane este nesemnificativ, lucrările de construcţii montaj se desfăşoară in extravilanul localităţilor.

Prin respectarea măsurilor de sănătate şi securitate în muncă de către personalul care execută lucrările, se reduce la minim posibilitatea apariţiei unor accidente tehnice sau umane.

Pentru realizarea acestei investitii nu se folosesc substante toxice sau periculoase, care sa determine efecte negative asupra sanatatii populatiei din zona sau a muncitorilor.


Nu sunt necesare măsuri de reducere a impactului, deoarece activităţile social – economice nu sunt influenţate de realizarea proiectului.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Nu există impact asupra patrimoniului cultural, în imediata apropiere a amplasamentului nefiind situri arheologice sau obiective culturale.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

În cadrul prezentului studiu vor fi luate în considerare doua alternative:

• Alternativa a nu face nimic;

• Alternativa a face ceva (sau alternativa rezonabilă de a realiza un proiect bazat pe

un concept sau alternativă tehnologică).

a. Alternativa de a nu face nimic denumită şi scenariul inerţial constă în a nu face investiţia

b. Alternativa a face ceva: realizarea proiectului constand in „Subtraversări fluviu Dunăre în vederea interconectării sistemelor de transport gaze naturale din România şi Bulgaria”


59


Proiectul este parte din Strategia de interconectare a Sistemului National de Transport al gazelor naturale cu sistemele de transport al gazelor naturale din ţările vecine, contribuind la realizarea obiectivelor acesteia.

Alegerea amplasamentului traversării a avut in vedere următoarele considerente:

amplasamentul propus să afecteze cat mai puţin terenurile din zonă (agricole sau,silvice).

evitarea zonelor intravilane, construite sau construibile.

amplasamentul propus să asigure condiţii de siguranţă pentru execuţia lucrărilor proiectate şi pentru funcţionarea ulterioară a conductei.

construirea subtraversarii conductei să se realizeze cu amenajări minime ale terenului aflat la capat( iesirea pe malul romanesc S = 16 mp).

posibilitatea supravegherii subtraversarii in timpul exploatării.

după realizarea refacerii ecologice a zonelor afectate de şantier.

Principalul scop al proiectului este creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale a României şi Bulgariei.

Obiectivele avute în vedere sunt:

diversificarea surselor de gaze naturale destinate României şi Bulgariei; asigurarea continuităţii şi siguranţei livrărilor de gaze naturale către consumatorii rezidenţiali şi

industriali în cazul apariţiei unor situaţii de criză în alimentarea celor două ţări cu gaze ruseşti; asigurarea condiţiilor de curgere bidirecţională a gazelor naturale; mărirea gradului de integrare a pieţei regionale de gaze naturale din sud-estul Europei; creşterea gradului de interconectare a sistemelor de transport gaze naturale din cele două ţări.

Posibilitatile de a realiza investitia pe un alt traseu sunt aproape inexistente si sunt realizabile cu costuri mult mai mari decit solutia propusa prin foraj orizontal dirijat si cu un impact negativ mai mare asupra mediului decat solutia propusa. Pe solutia tehnica propusa - foraje orizontale dirijate - lucrarile de sapatura mecanizata a terasamentelor sunt minime, avand impactul asupra ambientului cel mai redus. Exista si conditii impuse de factori care trebuie luati in considerare (existenta conductei de transport gaze naturale - cea din etapa I, precum si conditionari privind proprietatea asupra terenurilor de pe teritoriul bulgaresc - locatia acolo fiind impusa de considerente juridice ale formei de proprietate a parcelelor de teren afectate de obiectivul de investitii).

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

Estimarea indicilor de calitate a mdiului inconjurator se face dupa o scara de bonitate a acestora, prezentata in tabelul urmator:

Nota de bonitate Indicele Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic=0 Mediu neafectat



9 Ic=0,0-0,25 Mediu afectat in limite admise

Nivelul 1

Influente pozitive mari


Nivelul 2

Influente pozitive medii


Nivelul 3

Influente pozitive mici

6 Ic=-1,0 Mediu afectat peste limite admise

Nivelul 1

Efectele sunt negative

5 Ic=-1,0 spre -0,5 Mediu afectat peste limite admise

Nivelul 2


4 Ic= -0,5 spre -0,25 Mediu afectat peste limite admise

Nivelul 3


3 Ic= -0,25 spre -0,025 Mediu este degradat

Nivelul 1

Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic= -0,025 spre -0,0025 Mediu este degradat

Nivelul 2

Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic= sub -0,0025 Mediu este degradat



Nivelul 3

Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Indicele de calitate pentru apa (Ic apa)

in faza de executie, obiectivul va utiliza resurse naturale - apa din Dunare prin conducta de aductiune existenta de pe malul bulgaresc pentru prepararea fluidului de foraj.


In aceste conditii se aloca Ic apa=0,25-0,50

Indicele de calitate pentru aer (Ic aer)

In faza de constructie aerul va fi afectat de noxele provenite de la mijloacele de transport materiale, iar in faza de operare nu exista noxele .

Se aloca Ic aer=0,25-0,50

Indicele de calitate pentru sol, vegetatie si fauna (Ic svf)

Activitatile desfasurate in faza de executie (santier) vor afecta solul, vegetatia si fauna in limite admisibile, pe termen scurt si suprafete mici.

In faza de operare suprafata de teren ocupata definitive de constructii este de 16 mp.

Se poate considera ca realizarea si functionarea obiectivelor vor influenta factorii de mediu sol, vegetatie, fauna in limite admisibile, ceea ce inseamna Ic svf=0,25-0,50.

Indicele de calitate asezari umane si peisaj (Ic au)

In imediata vecinatate a obiectivelor de investitii nu exista asezari umane.

Se aloca Ic au=0

Interpretarea rezultatelor

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

Factor de mediu Indice de calitate (Ic) Nota de bonitate (Nb)

Apa 0,25-0,50 8

Aer 0,25-0,50 8

Sol, vegetatie, fauna 0,25-0,50 8

Asezari umane 0 10



Din analiza notelor de bonitate rezulta urmatoarele:

-pentru factorii de mediu efect negativ existent cu valoare nesemnificativa sau eliminate ca urmare a aplicarii masurilor.

-pentru asezari umane efectele negative sunt inexistente, existand si o serie de efecte pozitive clare.

Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V.Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă dinraportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului.

Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:

I.P.G. = Si / Sr

unde:

Si = suprafaţa stării ideale a mediului;

Sr = suprafaţa stării reale a mediului;

Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare;

Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului.

Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

Valoarea I.P.G.

I.P.G. = Si / Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G=1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umana

I.P.G=1-2 Mediul este afectat de activitatea umana in limite admisibile

I.P.G=2-3 Mediul este afectat de activitatea umana provocand stare de discomfort formelor de viata

I.P.G=3-4 Mediul este afectat provocand tulburari formelor de viata



I.P.G=4-5 Mediul este afectat de activitatea umana devenind periculos formelor de viata

I.P.G mai mare de 6 Mediul este impropiu formelor de viata

Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 127,5.

Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina investiţia: va fi:

I.P.G. = Si / Sr = 200 / 127,5.

I.P.G. = 1,56

Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,56 ceea ce arată că realizarea obiectivului propus va afecta mediul în limite admisibile.

Extinderea impactului

Avand in vedere suprafata ce va fi ocupata de executia proiectului, impactul asupra factorilor de mediu va fi local si numai pe perioada de realizare a proiectului.

In condiţiile respectării măsurilor prevăzute în memoriu, realizarea proiectului nu va avea impact negativ asupra habitatelor din zonă analizată.

Proiectul este de interes national, fiind prevazut in Strategia de interconectare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale cu sistemele de transport al gazelor naturale din ţările vecine.

Magnitudinea şi complexitatea impactului



Complexitatea redusa a lucrarilor ce se vor efectua in cadrul acestui proiect determina un impact redus asupra componentelor de mediu, atat in zona aferenta realizarii proiectului, cat si in zonele invecinate.

Probabilitatea impactului

In timpul executiei proiectului, probabilitatea aparitiei unui accident este foarte redusa, avand in vedere ca lucrarile ce se vor realiza vor fi de constructii – montaj. In timpul exploatarii, pot aparea avarii la transportul gazelor naturale, insa sistemul de transport gaze naturale va fi dotat cu dispozitivele si aparatură necesare pentru a preîntâmpina eventuale accidente, explozii sau alte situatii de risc.

Materiile prime necesare realizarii proiectului vor fi depozitate in conditii corespunzatoare, astfel incat sa se reduca probabilitatea producerii unor accidente.

Natura transfrontieră a impactului

Proiectul este parte din Strategia de interconectare a Sistemului National de Transport al gazelor naturale cu sistemele de transport al gazelor naturale din ţările vecine, contribuind la realizarea obiectivelor acesteia.

TRANSGAZ si BULGARTRANSGAZ vor implementa în comun proiectul, respectând Decizia de finanţare a U.E. Nr. C(2010) 5962 din 06.09.2010 şi în conformitate cu prevederile programul EEPR (Programul Energetic European pentru Redresare). Conform acestui program, U.E. a alocat aprox. 8,9 mil. Euro ca şi co-finanţare a acestui proiect, cu valori aferente fiecărei companii, TRANSGAZ S.A. – aprox. 4,6 mil. Euro, BULGARTRANSGAZ E.A.D. – aprox. 4,3 mil. Euro. Co-finanţarea de la Comisia Europeană, reprezintă pentru tot Proiectul 37,48 % din valoarea totală, estimată, eligibilă.

6. MONITORIZAREA

Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.

- organizarea de santier se va realiza strict in perimetrul de implementare a proiectului; - folosirea utilajelor cat mai silentioase in vederea diminuarii disturbarii fonice a avifaunei de

interes comunitar din vecinatatea amplasamentului analizat;- interdictia totala a repararii utilajelor pe amplasamentul proiectului. Eventualele reparatii

vor fi efectuate in unitati specializate;- deseurile generate vor fi colectate si eliminate in conformitate cu legislatia in vigoare.

In timpul realizararii proiectului, lucrarile de executie sunt monitorizate de beneficiar, pentru a se asigura respectarea proiectului tehnic si a tuturor prevederilor legale privind protecţia mediului.



Măsuri de monitorizare a mediului in timpul executiei:

Factor de mediu

Indicator Frecvenţa Responsabilitate

Aer Funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor de transport

Zilnic, monitorizare vizuală Antreprenor

Flora Gradul de inierbare In primul an, după redarea terenului in circuit

Antreprenor

Zgomot Nivel decibeli emişi de utilaje Când se lucrează în zona siturilor de importanţă avifaunistică

Antreprenor

Deşeuri Cantitate deşeuri din organizarea de şantier

Lunar Antreprenor

Prezentul proiect, prin soluţiile de proiectare alese respecta reglementările aplicabile in vigoare, referitoare la protecţia mediului in România.

Monitorizarea efectuata de organisme guvernamentale se face la nivel mondial, national, regional, local, pentru toti factorii de mediu. Pentru o astfel de abordare, costurile sunt ridicate, necesitand echipamente speciale si personal cu pregatire in domeniu.

Monitorizarea se va efectua dupa un calendar stabilit de Autoritatea de Mediu, va folosi echipamente speciale si va consta in:

- monitorizarea apei Dunarii – observatii vizuale pentru identificarea sursei de poluare, evaluarea cantitatii si tipurilor de deseuri;

- monitorizarea biodiversitatii (flora si fauna) – observatii vizuale pentru identificarea cauzelor si speciilor periclitate, evaluarea suprafetelor degradate (ex. nr. hectare de padure).

Se vor respecta termenele de raportare si planul de monitorizare, astfel incat sa se poata implementa noi masuri de reducere a impactului, in cazul in care vor aparea presiuni neevaluate initial sau cauzate de accidente.

CALENDARUL IMPLEMENTĂRII SI MONITORIZARII MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

Caracterizare impact Degradare habitate

Disturbare specii

Interval de manifestare a impactului

Masuri de reducere a impactului

In perioada de

constructie a proiectului

In perioada deoperare a

proiectului

Pierderea habitatelor prin amenajarea

Nu Nu Da Da masuri de extindere in alta zona



obiectivelor proiectuluiImpactul generat de zgomotul personalului si utilajelor de constructie asupra speciilor din/ de pe amplasamentul proiectului

Nu Minim Da Nu Micsorarea timpului de executie cu utilaje

Impactul asupra factorilor de mediu Minor Nu Nu Nu Masuri specifice de

protectie

Impactul lucrarilor de constructie asupra habitatelor din sit

Nu Nu Nu Nu Nu este cazul

7. SITUAŢII DE RISC

Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii „Subtraversări fluviu Dunăre în vederea interconectării sistemelor de transport gaze naturale din România şi Bulgaria”, pot fi grupate in :

Riscuri naturale Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora exista un potential de

producere a unor fenomene naturale ce pot genera pagube fizice si pierderi de vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii de hazarde naturale:

endogene: erupţiile vulcanice (nu este cazul) şi cutremurele (activitate scazută în zonă); exogene: - climatice: nesemnificativ; - geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au fost

semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active; - hidrologice (inundaţiile): probabilitate scăzută; - biologice (epidemii, invazii de insecte şi rozătoare): nu este cazul; - biofizice (focul): potenţial minor; - astrofizice: neaplicabil.

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

În cazul apariţiei unui accident la conducta de transport gaze naturale se acţionează conform programului de intervenţie în caz de avarii sau calamităţi, program ce se va intocmi în cadrul SNTGN Medias cuprinzand prevederi exprese pentru exploatarea obiectivului.

În scopul asigurării securităţii zonei, conform reglementărilor în vigoare privind apărarea împotriva dezastrelor, se vor respecta următoarele: − măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţii; − măsuri operative urgente de intervenţie după declansarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;



− măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

În cazuri de urgenţă sau situaţii accidentale se raportează de urgenţă pe cale ierarhică toate situaţiile de funcţionare anormală şi care reduc securitatea în exploatare şi în special apariţia de fisuri ale conductei, zone de alunecări de teren care afectează conducta, starea tehnică a conductei şi a armăturilor în apropierea construcţiilor, obiectivelor industriale, sociale, drumuri, căi ferate, traversări de ape, etc.

In cazul avariilor pe conducte se impun următoarele măsuri:

• Remedierea defectelor, montarea armăturilor, cuplarea conductelor şi traversărilor ( se execută fără presiune de fluid în tronsonul cuprins între două robinete de secţionare consecutive), ţinând cont de următoarele: - oprirea fluxului de gaze şi purjarea conductei; - blocarea robinetelor şi marcarea cu plăcuţe avertizoare pentru evitarea deschiderii accidentale a acestora în timpul lucrului; - la punctele de manevră şi la locul lucrării se vor asigura mijloace de telecomunicaţie pentru menţinerea legăturii între membrii echipelor, sediul brigăzii, dispeceratul unităţii şi mijloacele de transport pentru eventualele intervenţii.

• Conductele vor intra in exploatare numai după efectuarea tuturor probelor prevăzute în proiect, pentru a avea certitudinea bunei stări de funcţionare. În cazul producerii unor poluări accidentale se intervine imediat pentru inlăturarea cauzei si limitarea efectelor prin: • anunţarea persoanelor sau colectivelor cu atribuţii pentru combaterea poluări, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi diminuarea efectelor acestora; • informarea asupra operaţiilor de sistare a poluării prin eliminarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia; • instruirea echipelor de intervenţie

8. DESCRIEREA DIFICULTATIILOR

Dificultati practiceIn general, timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu permite analizarea detaliata a conditiilor

de pe amplasamente, fiind binecunoscut faptul ca, pentru analizarea conditiilor de mediu, sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile.

Efectuarea unor analize detaliate a conditiilor din amplasamente este foarte costisitoare, cere timp indelungat, greu de acceptat de catre beneficiarul lucrarii. Ca urmare, de cele mai multe ori, pentru aceste analize, sunt folosite date din literatura de specialitate sau monografii de descriere a zonei intr-un cadru mai larg. Sunt astfel posibile unele scapari, dar toate acestea vor putea fi remediate daca masurile de monitorizare vor fi riguros aplicate.

Dificultati tehniceNu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra mediului,

beneficiarul punand la dispozitia intocmitorului toate datele si informatiile necesare.



9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele menţionate in Anexa 2, Partea a II-a a Ordinului 863/2002, iar concluziile acestuia sunt prezentate in cele ce urmeaza.

a)Descrierea activitatiiPrezentul studiu analizează impactul asupra mediului generat de realizarea proiectului: „Subtraversări fluviu Dunăre în vederea interconectării sistemelor de transport gaze naturale din România şi Bulgaria”.

Lucrarile proiectate constau in realizarea a 3 subtraversări sub fluviul Dunărea, după cum urmează:

subtraversare 1 – subtraversare cu conductă de transport gaze naturale Ф 508 x 10 mm în lungime de 2085 ml – fir principal;

subtraversare 2 – subtraversare cu conductă de transport gaze naturale Ф 508 x 10 mm în lungime de 2085 ml – fir secundar;


Se propune realizarea montării conductelor de transport gaze şi a tubului de protecţie cabluri telecomunicaţii prin metoda forajului orizontal dirijat pe sub fluviul Dunărea, în toate cele 3 cazuri.Secţiunea de subtraversare a fluviului Dunărea este localizata la cca. 2 km sud-est de localitatea Comasca, la cca 4 km sud-est de localitatea Oinacu, judetul Giurgiu-pe malul românesc, respectiv la cca. 0,5 km nord faţă de limita oraşului Marten- Bulgaria.


Investitia propusa se gaseste la distanta de cca 1000 m fata de Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Ostrovu Lung-Gostinu –ROSPA0090 si strabate Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0088 – Gura Vedei – Şaica – Slobozia. Luand in considerare aspectele tratate anterior se poate concluziona ca activitatea de realizare a subtraversării conductei de transport gaze nu are un impact negativ asupra speciilor prioritare de avifaună din anexa I a Directivei 79/409 – CEE care fac obiectul protecţiei in Situl de Protecţie Avifaunistică ROSPA0090- Ostrovu Lung-Gostinu şi nici a celor de faună din situl de protecţie comunitară ROSCI0088 – Gura Vedei – Şaica – Slobozia. Proiectul nu afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migraţie, nu are influenţă directă asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică; nu va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia unui habitat de interes comunitar şi nu implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane, activităţile extractive de suprafaţă de sol, argilă, nisip, pietriş, defrişarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor).



b) Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului şi incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a facut prin modelare matematica, utilizandu-se un model acceptat si adecvat surselor aferente activitatilor, precum si conditiilor topoclimatice ale zonei.

c) Impactul prognozat asupra mediului

Factorul de mediu apa

In timpul realizarii proiectului, nu exista surse sistematice de poluare a apelor subterane sau de suprafata. Calitatea si regimul cantitativ al apelor nu vor avea de suferit pe perioada implementarii proiectului.

Factorul de mediu aer

Singura sursă de poluare a aerului în perioada de execuţie este reprezentată de utilajele din dotare. Poluanţii produşi de aceste surse sunt emisii de ardere (gaze de eşapament) provenite de la motoarele utilajelor şi emisii de COV (compuşi organici volatili) din operaţiile de vopsire.

Funcţionarea utilajelor la punctele de lucru este intermitentă, ceea ce face ca emisiile generate de motoare să fie punctiforme şi momentane, fapt ce conduce la un impact nesemnificativ asupra aerului. Emisiile generate se vor incadra in limitele maxime admisibile.

Factorul de mediu sol si subsol



funcţionarea şi întreţinerea utilajelor prin eventuale scurgeri de combustibili şi lubrifianţi;activităţile personalului prin gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor

Biodiversitate

Conducta traversează situl de importanţă comunitară ROSCI0088 – Gura Vedei – Şaica – Slobozia si se află în vecinătatea ( cca 1 km) ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0090 – Ostrovu Lung – Gostinu.


Avand in vedere toate aceste considerente anterior prezentate, precum si faptul ca proiectul va avea un impact redus asupra componentelor de mediu din zona pe care se va implementa, apreciem ca nu va exista un impact potential asupra niciuneia din cele doua arii naturale protejate luate in discutie.



Speciile indicate in formularul standard nu au fost identificate strict in zona proiectului propus.Din analiza sintetica de mai sus rezulta faptul ca, evaluat in ansamblu, nu exista impact negativ asupra speciilor si habitatelor, nici pe perioada realizarii constructiilor si nici in cea de operare. Acest lucru se datoreaza atat aplicarii masurilor de reducere a impactului, cat si a faptului ca zona studiata are o suprafata mica.Impactul clar generat se refera la schimbarea destinatiei terenului si, in acest context, la ocuparea efectiva cu constructii a unei suprafete de 16 mp. Acest impact este contrabalansat de efectul pozitiv socio-economic reprezentat de importanta realizarii investitiei.

Peisaj

Impactul asupra peisajului este temporar, fiind generat de schimbarea folosinţei terenului pe perioada executării lucrărilor de montare a conductei, respectiv de scoaterea temporara din circuitul agricol. Suprafata ce va fi scoasa definitiv din circuitul agricol este foarte restransa (16 mp), fiind necesara pentru grupul de robineti.

d)Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul


e) Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

Factorul de mediu apa

Pentru prevenirea corodarii premature a conductei si aparitia spargerilor s-au luat urmatoarele masuri suplimentare:

. prevederea de echipamente/materiale corespunzatoare presiunilor maxime de lucru si verificarea acestora pe baza calcului de rezistenta conform normativelor in vigoare;. controlul calitatii tevilor;. controlarea imbinarilor sudate prin gamagrafiere;. izolarea anticoroziva exterioara.

Factorul de mediu aer

- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

Utilajele ce vor fi folosite la executarea proiectului sunt dotate cu motoare termice care au fost aprobate pentru funcţionare.

În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, se va efectua verificarea tehnică riguroasă a motoarelor autovehiculelor si utilajelor necesare realizării proiectului. De asemenea, se va respecta intocmai programul de lucru, iar pe timpul pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje si autoutilitare.

Transportul gazului prin conductele proiectate nu prezinta surse potentiale de poluare a aerului.



Factorul de mediu sol si subsol

Pentru protecţia solului/subsolului se vor lua următoarele masuri:

interzicerea depozitarii deseurilor de orice fel direct pe sol; interzicerea deversarii uleiurilor uzate, a combustibililor, pe sol; utilizarea doar a căilor de acces şi a zonelor de parcare stabilite pentru utilajele de lucru; interzicerea depozitarii materialului tubular în afara culoarului de lucru al conductelor; stratul vegetal va fi depozitat separat în vederea utilizǎrii lui la refacerea terenului la

terminarea lucrărilor; readucere sol vegetal pe pozitia initiala in cadrul fostului culoar de lucru; administrare de ingrasaminte chimice si organice pe solul vegetal readus in pozitiile initiale; pentru a preveni poluarea solului, santierul va fi dotat cu absorbanti naturali biodegradabili

pe baza de celuloza (ex. rumegus), turba sau argila pentru absorbtia acestora; materialul tubular va fi depozitat doar in culoarul de lucru al conductelor.

Biodiversitate

In aria de desfasurare a lucrarilor s-au identificat specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare. Aceste pasari au fost identificate intr-un numar redus de exemplare si de regula in zbor.

-lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

Proiectul nu va include acţiuni de construcţie, funcţionare şi dezafectare care să ducă la modificări fizice în aria naturală protejată de interes comunitar cu care se învecinează.

Avand in vedere impactul redus asupra biodiversitatii, masurile care se impun pentru protectia acesteia sunt:

- exploatarea corespunzatoare a utilajelor- refacerea zonei la terminarea lucrărilor- gestiunea corespunzatoare a deseurilor rezultate.

Peisaj

Dupa terminarea lucrarilor, amplasamentul va fi readus la stadiul initial, prin lucrarile mentionate in acest memoriu, astfel incat sa fie refacut cadrul natural, respectiv redarea terenului in circuitul agricol.

f) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului




g) Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Avand in vedere activităţile necesare realizării proiectului, care pot genera surse de poluare a factorilor de mediu, poluanţii potenţiali emişi şi impactul redus asupra factorilor de mediu, rezultat ca urmare a desfăsurării proiectului, apreciem că nu există impact asupra interacţiunilor dintre aceste componente.

CONSIDERATII FINALE

Prezentul studiu evalueaza impactul asupra mediului generat de realizarea proiectului: „Subtraversări fluviu Dunăre în vederea interconectării sistemelor de transport gaze naturale din România şi Bulgaria”.

Lucrarile proiectate constau in realizarea a 3 subtraversări sub fluviul Dunărea, după cum urmează:

subtraversare 1 – subtraversare cu conductă de transport gaze naturale Ф 508 x 10 mm în lungime de 2085 ml – fir principal;

subtraversare 2 – subtraversare cu conductă de transport gaze naturale Ф 508 x 10 mm în lungime de 2085 ml – fir secundar;


Secţiunea de subtraversare a fluviului Dunărea este localizata la cca. 2 km sud-est de localitatea Comasca, la cca 4 km sud-est de localitatea Oinacu, judetul Giurgiu-pe malul românesc, respectiv la cca. 0,5 km nord faţă de limita oraşului Marten- Bulgaria. Proiectul nu afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migraţie, nu are influenţă directă asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică; nu va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia unui habitat de interes comunitar şi nu implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane, activităţile extractive de suprafaţă de sol, argilă, nisip, pietriş, defrişarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor).

Luand in considerare aspectele tratate anterior se poate concluziona ca activitatea de realizare a subtraversării conductei de transport gaze nu are un impact negativ asupra speciilor prioritare de avifaună din anexa I a Directivei 79/409 – CEE care fac obiectul protecţiei in Situl de Protecţie Avifaunistică ROSPA0090- Ostrovu Lung-Gostinu şi nici a celor de faună din situl de protecţie comunitară ROSCI0088 – Gura Vedei – Şaica – Slobozia.

Speciile indicate in formularul standard nu au fost identificate strict in zona proiectului propus.



Din analiza sintetica de mai sus rezulta faptul ca evaluat in ansamblu nu exista impact negative asupra speciilor si habitatelor nici pe perioada realizarii constructiilor si nici in cea de operare. Acest lucru se datoreaza atat aplicarii masurilor de reducere a impactului cat si a faptului ca zona studiata are o suprafata mica .Impactul clar generat se refera la schimbarea destinatiei terenului si in acest context la ocuparea efectiva cu constructii a unei suprafete de 16 mp. Acest impact este contrabalansat de efectul pozitiv socio-economic reprezentat de importanta realizarii investitiei.Investitia propusa se gaseste la distanta de cca 1000 m fata de Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Ostrovu Lung-Gostinu –ROSPA0090 si strabate Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0088 – Gura Vedei – Şaica – Slobozia.

Avand in vedere complexitatea redusa a lucrarilor ce se vor efectua in cadrul acestui proiect, faptul ca acestea determina un impact redus asupra componentelor de mediu, atat in zona aferenta realizarii proiectului, cat si in zonele invecinate, faptul ca planificarea lucrărilor va ţine cont de recomandările de reducere a impactului asupra biodiversităţii, apreciem ca masurile de diminuare a impactului asupra componentelor de mediu prevazute in studiu, coroborate cu respectarea stricta a proiectului tehnic vor fi in masura sa asigure protejarea mediului.

Luand in consideratie utilitatea publica a investitiei, corelata si cu impactul redus si limitat asupra factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu, conditionat de indeplinirea recomandarilor si masurilor prevazute in prezentul studiu.

Intocmit,

Bibliografie

1.Habitatele din Romania- Nicolae Donita Editura Tehnica Silvica 20052.Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania – Dan Gafta&John Owen Mountfort3.Hagemeijer E., Blair M Atlas of European Breeding Birds4. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent.Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;5. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;6. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey inRomania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of thespecies and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;7. Grossu, Al.V., 1955 - Fauna Republicii Populare Romîne, Mollusca vol III,Gastropoda Pulmonata, Edit. Academiei R. P. R., Bucureşti;8. Grossu, A. V., 1962 - Mollusca; Bivalvia. Fauna R.S.R., 3 (3), Edit. Acad. Bucuresti;9. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequencyand distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68;



10. Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. SoOrnitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;

Legislatie in domeniu

- HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată şi completată de HG nr. 17/2012 (MO nr. 48/20.01.2012)

- OM nr. 135/2010 (MO nr. 274/27.04.2010) privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private

- OM nr. 19/2010 (MO nr. 82/8.02.2010) pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

- OM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

- OM nr. 864/2002 (MO nr. 397/09.06.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera

- HG Nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se aplică evaluării impactului asupra mediului a acelor proiecte publice şi private care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

- OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului, modificată şi completată de OUG nr. 114/2007 (MO nr. 713/22.10.2007) şi OUG nr. 164/2008 (MO nr. 808/03.12.2008), aprobată şi modificată de Legea nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006)

- Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996), modificată de HG nr. 948/1999 (MO nr. 568/22.11.1999), Legea nr. 404/2003 (MO nr. 713/13.10.2003), Legea nr. 310/2004 (MO nr. 584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006), OUG nr. 130/2007 (MO nr. 780/16.11.2007), OUG nr. 3/2010 (MO nr. 114/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010 (MO nr. 497/19.07.2010), OUG nr. 64/2011 (MO nr. 461/30.06.2011), OUG nr. 71/2011 (MO nr. 637/06.09.2011)

- OUG 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei si faunei salbatice, cu modificarile ulterioare

- Legea nr. 104/2011 (MO nr.452/28.06.2011) privind calitatea aerului înconjurător

- OM nr. 35/2007 (MO nr. 56/24.01.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a Planurilor şi Programelor de gestionare a calităţii aerului

- Lege nr. 211/2011 (MO nr. 837/25.11.2011) privind regimul deşeurilor

- HG nr. 321/2005 (MO nr. 19/10.01.2008) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental (republicat)



Definitii

ACORD DE MEDIU“Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati ”.

AER POLUAT,,Aer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra organismelor vii si daunator mediului inconjurator”.

COLECTARE„Stringerea, sortarea si/sau regruparea ( depozitarea temporara ) deseurilor in vederea transportarii lor”.

DESEURI“Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca”.

DESEURI PERICULOASE“Deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau proprietate care face ca acestea sa fie periculoase”.

DETERIORAREA MEDIULUI“Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si amenajarea corespunzatoare a teritoriului”.

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI“Proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului”.

IMPACT DE MEDIU“Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora”.

MEDIU“Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzind elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului”.

POLUARE“Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale”.



POLUARE ANTROPICA“Poluare a aerului rezultata din activitati umane”.

POLUANT“Orice substanta, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie ( radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii ) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale“.

PROTECTIE A AERULUI“Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si legislative”.

SURSA DE POLUARE“Loc, proces sau activitate care genereaza poluanti”.

PRODUCATOR“Orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta deseuri (producator initial ) si/sau care a efectuat operatiuni de pretratare, amestec sau alte operatiuni asupra deseurilor, ceea ce determina schimbarea naturii sau compozitiei acestora”.

ZONA POLUATA“Teritoriu in care se evidentiaza concentratii de poluanti peste concentratia maxima admisibila”.


1 · web viewdintre materialele utilizate pe locaţie, sunt considerate a face parte din categoria...

Documents