coala Profesional nr.6nsrcinareaPentru lucrarea de calificareGrupa LM- 5 Meseria Lctu la repararea automobilelorNumele , Prenumele :Cotorobai PetruTema sarcinii :ntreinerea automobilului de gradul I i transmisia1. Date iniiale n baza teoriei i practicii de producerii.

2. ntrebri destinate studierii i prelucrrii: ntroducere Controlul i ngrijirea zilnica ntreinerea, defectele i repararea lor Revizia tehnica i sezoniera Protecia muncii ntreinerea organelor fixe i mobile ale mecanizmului motor Mecanizmul de distribuie Instalaii de alimentare, instalaii de racier i Ambreiajul, cutia de viteze Reductorul- distribuitor Transmisia longitudinal Puntea din spate motoare Bibliografia

3. Partea practic. Piese conform temei ntreinerea automobilului de gradul I i transmisia ,Data eliberrii temei : 12 februarie 2015Termenul de prezentare : 06 mai 2015

Profesor : __________Ion Teac Director adjunct : __________ Andrei Madan

CuprinsIntroducereNotiuni generale1.Controlul i ngrijirea zilnic (CIZ)1.1Operaiuni prevzute la ngrijirea zilnic1.2Lucrri de curienie interioar1.3Controlul zilnic de siguran a circulaiei la plecare n curs i supraveghere n parcurs2 .Splarea 3. Revizia tehnic de gradul I4.Revizia tehnic de gradul II5. Revizia tehnic sezonier6. Reparaiile curente i ocazionale7. Reparaia tehnica capital8. Transmisia 8.1 Ambreiajul8.2Cutia de viteze8.3Reductorul -distribuitor8.4Transmisia longitudinal 8.5 Puntea din spate motoareBibliografie

Introducere

Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca mijloace de transport de persoane si marfa se datoreaza vitezei si independentei pe care o permit. Insa aceasta popularitate a adus la supraincarcarea traficului si la poluare. Devenit unul dintre principalele mijloace de transport datorita avantajelorsale evidente, automobilul impune in mod continuu ridicarea performantelorde economicitate si durabilitate, astfel dinamica societii a impus dezvoltarea activitii industriale deconstrucii de maini i determinat realizarea unor producii ct mai mari, de calitate ridicat i cu costuri ct mai reduse. Capacitatea ce trebuie s o ndeplineasc un autoturism este FIABILITATEA (funcionarea fr defeciuni ntr-un interval de timp, n anumite condiii). Pentru a mri fiabilitatea, se recomand efectuarea aa ziselor REVIZII, cuvnt din ce n ce mai uitat de ctre toi deintorii de autovehicule. Realizareaacestorproblemeconditioneazaurmatoarelecerintepecare automobilul trebuie sa le satisfaca:-dezvoltarea unor puteri cat mai ridicate la gabarite reduse si greutati minimein conditiile unui cost redus si asigurarii economicitatii in exploatare;-siguranta in functionare;-durabilitate si fiabilitate cat mai ridicate-posibilitatea tipizarii elementelor componente de servire comoda si sigura . Inprezent,pentruamicsora timpuldescoateredinfunctiunea automobilelor, prin aducerea lor din locurile sau zonele unde acestea sunt exploatate la statiile de diagnosticare, au fost realizate puncte mobile de diagnosticare, instalandu-se aparatura necesara pe sasiuri speciale. Desi se aplica sistemul preventiv planificat de verificare si intretinere tehnica, in procesul de exploatare apar numeroase defectiuni ce trebuie rezolvatepeparcurs,cusculelesiaparaturaexistentalabordul automobilului. Cel care trebuie sa depisteze defectiunea este conducatorul auto si, cel mult, mecanicul auto aflat in apropiere. Deaicirezultaobligatiapentruconducatoriiauto,amatorisauprofesionisti,darmaialespentrumecaniciiautodeaposedacunostintetemeinicedeconstructie,diagnosticare,intretineresirepararea automobilelor. De cunostintele si experienta lor depind usurinta sau greutatea descoperirii defectiunii, stabilirea cauzelor careau determinat-o, si maiales,remedierea acesteia. innd cont de importana acestora, fiecare productor de autovehicule i-a implementat la bordul acestora un sistem de semnalizare al perioadelor n care se vor executa aceste revizii. Cel mai ntlnit caz este aprinderea la bord a lmpii cu inscripia SERVICE sau afiarea unui anun cu distana necesar de parcurs n km pan la aceasta. n acest mod, deintorul va fi informat n legtur cu ceea ce are de fcut, adic s se prezinte la un service auto autorizat n vederea efecturii lucrrilor necesare.

Noiuni generale Lucrrile de ntreinere au un caracter de prevenite a uzurilor anormale i a defeciunilor tehnice ce pot interveni n timpul exploatrii, precum i de asigurarea unui aspect estetic corespunztor circulaiei pe drumurile publice. Lucrarea de fata isi propune sa abordeze o serie de aspecte legate de controlul i ngrijirea zilnica, ntreinerea, defectele i repararea lor, revizia tehnica i sezoniera, protecia muncii , ntreinerea organelor fixe i mobile ale mecanizmului motor, mecanizmul de distribuie,instalaii de alimentare, ambreiajul, cutia de viteze, reductorul- distribuitor, transmisia longitudinal. Pentru prevenirea defectrii accidentale (un lucru neplcut mai ales cnd exist un plan n derulare), trebuie executate lucrri de ntreinere care constau n:Lucrrile de ntreinere preventive la autovehicule constau n:- controlul i ngrijirea zilnic (CIZ);- splare (S);- revizia tehnic de gradul 1 (RT-1);- revizia tehnic de gradul 2 (RT-2);- revizia tehnic de gradul 3 (RTS);- reparatia curenta si/sau capital; Periodicitatea lucrrilor de ntreinere preventive, reprezintvalori medii pentru autovehicul respectiv. Pentru autovehiculele destinate transporturilor interurbane, reviziile tehnice RT-1 si RT-2, scadente n timpul aflrii n curs, acestea se vor executa nainte de plecare sau imediat dup sosirea acestora din curs. Pentru o eficacitate sporit a determinrii strii tehnice a autovehiculelor se recomand utilizarea cu precdere a metodelor de diagnosticare fr demontarea angrenajelor i ansamblurilor.

1 Controlul i ngrijirea zilnic (CIZ) Controlul i ngrijirea zilnic cuprinde lucrrile de pregtire i de verificare a strii tehnice generale sau pe agregatele, ansamblurile i subansamblurile componente ale automobilelor legate n special de sigurana circulaiei i de poluarea mediului nconjurtor, nainte i dup sosirea din curs. Cu aceast ocazie se execut i lucrrile de asigurare a unei stri de curenie, a cabinei automobilelor de transport marf, a caroseriei lor sau a remorcilor pe care le tracteaz. 1.1 Operaiuni prevzute la ngrijirea zilnic:1. verificarea strii caroseriei (degradat prin accidentare i coroziune);2. verificarea strii anvelopelor (presiune, deformri sau vtmri);3. verificarea sistemului de semnalizare al direciei de mers i al mersului napoi;4. verificarea sistemului de iluminare (faruri, lmpi de poziie i lampa suplimentar de cea);5. verificarea eventualelor scurgeri de lichide: nivelul de ulei in motor; nivelul de lichid de rcire (antigel); nivelul de ulei in servodirecie (dac este hidraulic); nivelul de lichid de frn; nivelul de lichid pentru splarea parbrizului.

1.2 Splarea (S)

Splarea automobilelor i remorcilor const din lucrri care au drept scop meninerea lor n stare de curenie i facilitarea efecturii celorlalte lucrri de deservire tehnic 1. caroseria i protecia acesteia anticoroziv cu soluii special create n acest scop;2. roile, n special n interiorul jantelor unde se depune noroi, ducnd la dereglarea echilibrului dinamic al roii fiind necesar o echilibrare periodic i permutarea lor pentru uzarea uniform a acestora;3. interiorului (habitaclul) i dezinfectarea prilor ce vin n contact cu pielea (mnere, console, butoane etc.).

1.3 Revizia tehnic de gradul I (RT-1)a. Motor:Se execut lucrri de verificare i ntreinere:1. schimbul de ulei de motor, cu respectarea recomandrilor impuse de ctre productor, adic cantitatea i tipul de ulei cu caracteristicile acestuia pentru tipul constructiv al motorului;2. schimbarea filtrului de ulei, element important n prevenirea uzurii motorului i a defectrii compresorului turbo;3. schimbarea filtrului de aer, foarte important atunci cnd autovehiculul suport condiii grele de exploatare i medii poluate cu suspensii grele n aerul aspirat;4. schimbarea filtrului de combustibil obligativitate de schimbare mai ales n cadrul reviziei sezoniere de toamn;5. schimbarea filtrului de habitaclu se ia n considerare felul de exploatare i condiiile n care a avut loc aceasta;6. lucrri de verificare i remediere, cum ar fi:7. scurgerile de lichide de la sistemele de ungere, rcire i direcie; aici se va executa umplerea la nivel cu lichidele necesare, respectndu-se n mod OBLIGATORIU cele recomandate de ctre productor;8. etaneitatea sistemului de admisie, n special tubulaturile ce asigur supraalimentarea sub presiune al acestui sistem (sistem turbo);9. etaneitatea sistemului de evacuare i sistemului EGR;10. etaneitatea sistemului de producere al vidului, pompa de vid, furtune, conducte, rezervor de vid i racorduri, inclusiv electroventile, supape de acionare ale diferiilor actuatori i a pompei servofrn;11. etaneitatea sistemului de alimentare cu combustibil, inclusiv etaneitatea injectoarelor pe chiulas sau alte corpuri;12. etaneitatea sistemului de exhaustare a gazelor de ardere, galeria de evacuare, racord evacuare turbo, racord flexibil, catalizator, filtrul de particule (cu sistemul de supraveghere), tubulaturi i tobe;13. starea instalaiei electrice a motorului, a proteciei mpotriva frecrii, cleme de fixare, conexiuni i mufe de cuplare;14. starea curelelor de transmisie, a pompei de injecie i a curelei de distribuie sau a lanului unde e cazul;15. se msoar tensiunea de ncrcare a bateriei;16. se verific nivelele de ulei din sistemele de transmisie, cutia de viteze, reductoare i difereniale;17. se citesc i se terg codurile de eroare (dup o prealabil arhivare a acestora, dac sunt) din unitatea de comand, se verific parametrii de funcionare ai motorului i ale celorlalte sisteme;18. resetarea funciei de afiare SERVICE.b. Suspensia:Se execut lucrri de verificare i remediere:1. starea suporilor pentru arcuri cu elementele elastice aferente;2. starea elementelor elastice ale braelor i ale axei spate;3. starea amortizoarelor i a chitului de protecie;4. jocurile pivoilor i ale articulaiilor sistemului stabilizator de rulare;5. starea sistemului de rulare, rulmeni i anvelope (presiune, deformri, vtmri, msurarea uzurii suprafeei de rulare i echilibrarea lor dup caz).c. Direcia i sistemul de frnare:Se execut lucrri de verificare i remediere:

1. jocurile casetei de direcie i ale articulaiilor de la caset;2. jocurile coloanei volan;3. starea elementelor de protecie, burdufuri i ecrane termice de protecie n zona tubulaturii de evacuare;4. starea de curenie a volanului;5. starea pompei principale de frnare, a pompei ABS, a conductelor, furtunelor de legtur, etrierilor, discurilor de frn, cilindrilor i a tamburilor de frn;6. eficacitatea frnei de staionare;7. scurgerile de lichid;8. starea pompei pentru servodirecie, mpreun cu verificarea conexiunilor electrice n funcie de tipul de asistare al direciei (electric, electrohidraulic sau hidraulic).d. Caroseria:Se execut lucrri de verificare i ntreinere:1. starea caroseriei, deformri i coroziuni;2. starea suporilor pentru sistemul de alimentare cu combustibil, conductelor i etaneitatea rezervorului (inclusiv a celui pentru aditiv, n cazul dotrii cu filtru de particule);3. starea suporilor de fixare a sistemului de evacuare al gazelor arse;4. starea sistemelor de nchidere i deschidere al uilor (inclusiv cel de asigurare antiefracie), balamale, yale, mnere i dispozitive automate de nchidere-deschidere;5. starea funcional a geamurilor laterale, trapei i a pavilionului (pentru decapotabile);6. starea sistemului de splare al parbrizului fa i al lunetei spate;7. starea funcionrii sistemului de dezaburire fa i spate;8. starea funcionrii sistemului de semnalizare al direciei de mers, al lmpii stop i al lmpii de mers napoi;9. starea sistemului de iluminare, staionare i a lmpii suplimentare pentru cea (fa i spate);10. starea sistemului de nclzire i ventilaie;11. curarea interiorului i a portbagajului;12. starea roii de rezerv i a dispozitivelor pentru ridicat;13. starea triunghiurilor reflectorizante, a extinctorului i valabilitatea trusei medicale;14. starea de fixare i reglare a scaunelor;15. starea de fixare i asigurare a centurilor de siguran;16. starea de funcionare a sistemului audio-video i de navigaie;17. starea prizelor de alimentare cu tensiune pentru ali consumatori.Rezultatele unei revizii de gradul I sunt edificatoare i reduc foarte mult posibilitatea apariiei unei defeciuni neprevzute. n plus, ajut i la realizarea unui plan de reparaii pentru viitoarea revizie, putndu-se evalua din timp necesarul de piese i costuri pentru reparaii Revizia de gradul I duce la creterea fiabilitii autovehiculului, utilizrii lui n condiii de maxim siguran i rspunderii eficiente la comenzi. Dup efectuarea succesiv a 3 revizii de gradul I, se va executa revizia de gradul II.

1.4 Revizia tehnic de gradul II (RT-2) Revizia tehnic de gradul II cuprinde pe lng lucrrile prevzute la revizia de gradul I i o serie de lucrri suplimentare, a cror necesitate apare la o periodicitate mai mare. Societilecomerciale de transport auto precum i celelalte uniti, deintoare de parc auto, pot executa revizii tehnice de gradul I, i n afara staiilor de ntreinere sau garajelor cu condiia asigurrii bazei tehnico-materiale corespunztoare. Unitile deintoare de parc auto, care nu au asigurat o baz tehnico-material corespunztoare, trebuie s efectueze lucrrile prevzute la revizia de gradul I la alte uniti specializate i autorizate. Aceast revizie necesit lucrri mai laborioase ce implic: demontri, curri, reglri, schimbri de piese i efectuarea unor teste aproape la toate sistemele.Se execut toate lucrrile ca i n cadrul reviziei de gradul I, plus urmtoarele:1. se demonteaz i se cur senzorii care din construcie sunt magnetici (senzorul Hall, de la axul arborelui cotit i arborele cu came);2. se demonteaz i se cur clapeta de acceleraie, regulatorul de mers n gol, supapa EGR, supapa de reglare a ncrcrii admisiei (numai acele care au) i clapeta opritor;3. se schimb bujiile (la motoarele cu aprindere prin scnteie);4. se msoar compresia motorului;5. se verific jocul axului turbocompresorului i starea paleilor;6. se demonteaz i se cur debitmetrul de aer i senzorul de temperatur al aerului din galeria de admisie;7. se schimb lichidul de rcire dac acesta este folosit de mai mult de 2 ani, curndu-se racordurile furtunurilor din sistem dac acestea prezint oxidri n acea zon;8. se schimb toate conductele i furtunurile ce prezint o stare avansat de uzur i degradare;9. se nlocuiete cureaua de transmisie ce antreneaz generatorul electric, pompa hidraulic a servodireciei, compresorul pentru aer condiionat i altele;10. se schimb tot ansamblul distribuiei, numai dac s-a realizat numrul de km parcui (periodicitate recomandat de fiecare productor n parte, fiind diferit de la un tip de motor la altul);11. se schimb lichidul de frn o dat la 4 ani sau n funcie de rezultatul analizei acestuia;12. se verific i se schimb plcuele de frn sau saboii de frn; dup caz, se regleaz distana dintre saboi i butuc;13. se ung toate balamalele uilor i yalele;14. se face igienizarea sistemului de clim;15. se verific mbtrnirea sondei lambda de control i se schimb dac e necesar;16. se verific eficacitatea catalizatorului, gradul de ncrcare al filtrului de particule i cantitatea de aditiv din rezervorul aferent acestuia;17. se verific starea burdufurilor de protecie i se schimb cele care sunt mbtrnite sau care prezint fisuri ce pot duce la ruperea lor;18. se citesc i se terg codurile de eroare, se analizeaz parametrii de funcionare ale tuturor sistemelor i se fac setrile de baz dac e necesar;19. n mod obligatoriu se efectueaz permutarea anvelopelor i verificarea geometriei direciei;20. se verific ncrcarea instalaiei de clim i se efectueaz reparaia eventualelor scurgeri.

1.5 Revizia tehnic sezonier(RTS) Se execut la trecerea dintr-un sezon n altul: la sfritul toamnei (n lunile octombrie i noiembrie), i la nceputul primverii (n lunile martie i aprilie). Cea mai important este cea de toamn cnd autovehiculul trebuie sa fie pregtit pentru funcionarea pe timp de iarn (condiii grele i solicitante pentru main).Cele mai importante i de baz lucrri din cadrul reviziei de toamn sunt:1. verificarea densitii lichidului de rcire, i schimbarea acestuia dac se impune sau dac au trecut 2 ani de la folosin;2. verificarea cu mare atenie a furtunurilor i colierelor de strngere, a gradului de mbcsire al radiatorului ntre lamelele radiatorului prin care trece curentul de aer;3. verificarea tensiunii de ncrcare a acumulatorului cu verificarea densitii i a nivelului electrolitului din acesta, starea i strngerea bornelor;4. verificarea funcionrii jaluzelelor radiatoarelor i funcionarea corect a termostatului;5. verificarea bujiilor de incandescen i nlocuirea tuturor dac este necesar;6. schimbarea filtrului de combustibil;7. schimbarea anvelopelor cu cele de iarn, msurarea presiunii de umflare i echilibrarea lor;8. schimbarea lichidului pentru splarea parbrizului i a lunetei cu unul cu punctul de nghe ct mai ridicat;9. schimbarea lamelor tergtoarelor;10. ungerea yalelor i a nchiztorilor uilor cu soluii speciale pentru lubrifiere i evitare a ngheului;11. tratarea chederelor uilor cu ulei siliconic se evit mbtrnirea (coacerea) i lipirea de caroserie n timpul ngheurilor;12. se va alimenta cu combustibil recomandat pentru sezonul rece, iar folosirea aditivilor pentru un tratament este foarte eficient;13. se schimb obligatoriu filtrul de habitaclu i se verific funcionarea corect a sistemului de nclzire i dezaburire;14. este necesar echiparea cu lanuri, scule pentru dezpezire, chiar i cu o ptur groas, dac condiiile atmosferice i de drum le impun, astfel c folosirea lor va fi eficient;15. se recomand existena unei cantiti mai mari de combustibil n rezervor pentru evitarea formrii brumei pe suprafaa rezervorului din cauza creterii temperaturii combustibilului, dar i pentru a evita situaia neplcut de a rmne fr combustibil din cauza unor blocaje pe traseu.16. n cadrul reviziei sezoniere de primvar se execut aceleai lucrri ca i la Revizia tehnic de gradul I (Rt 1), dar se completeaz cu cteva lucrri n plus, cum ar fi:17. splarea caroseriei, n special a asiului i a zonelor vulnerabile din jurul roilor. Pe timp de iarn se folosesc soluii foarte corozive pentru antiderapare, ce duc cu timpul la degradarea caroseriei i a celorlalte componente. Se remediaz unele vtmri ale strii caroseriei dac se impune;18. schimbarea tipului de anvelope - trecerea la anvelope de var (sau mixte dac se impune);19. verificarea atent a sistemului de rcire al motorului, n special starea ventilatoarelor de rcire i uzura curelelor de transmisie ce antreneaz, la unele tipuri de motoare, pompa de ap;20. verificarea sistemului de aer condiionat sau clima, n special presiunea din instalaie i, totodat, igienizarea acestui sistem, folosindu-se doar soluii i metode recomandate de productor;21. trecerea la folosirea lichidului de splare parbrize pentru var i verificarea strii tergtoarelor de parbriz, care s-ar putea s fi suferit degradri pe perioada de iarn;22. ungerea i ntreinerea balamalelor i a sistemelor de nchidere;23. verificarea atent a strii direciei i a suspensiei. Aceast revizie nu este una laborioas precum revizia sezonier de toamn, dar are o mare importan n meninerea autovehiculului n stare perfect de funcionare, i mai ales, creterea fiabilitii acestuia.

1.6 Reparaiile curente si capitale Reparatiile curente se execut cu ocazia apariiei unei defeciuni cauzate de: defectarea sau degradarea unei piese (componente) din diferite cauze: calitatea produsului, montarea greit, nerespectarea indicaiilor de montaj (care de obicei nsoesc produsul la cumprare); exploatarea n condiii necorespuztoare a autovehiculului (praf, noroi, ap, aciunea altor factori corozivi sau duntori); accidente rutiere.n timpul efecturii acestor lucrri trebuie s se studieze i eventualele alte efecte ale cauzei defeciunii aprute, pentru a nu pune n pericol de defectare i alte componente. Reparatiile capital se execut n cazul n care:- n timpul reviziilor nu se mai pot efectua lucrri de readucere la starea tehnic de funcionare, adic starea prea avansat de uzur a componentelor i subansamblelor autovehiculului. Aceste lucrri sunt ample, complexe i costisitoare i se execut ntr-o perioad mai lung de timp.De exemplu: reparaia capital a motorului (extragerea acestuia din vehicul, splarea, demontarea, msurarea i controlul pieselor, rectificarea, nlocuirea, montarea, introducerea n vehicul, pornirea i rodajul); reparaia capital a caroseriei (splarea general, demontarea subansamblelor, curarea, aplicarea proteciilor anticorozive, montarea subansamblelor, nlocuirea pieselor uzate).

Aceste defeciuni pot cauza mari neplceri i cheltuieli proprietarului de autovehicul, de aceea este FOARTE IMPORTANT s acordm o maxim importan reviziilor de toate gradele. Mai bine previi dect s repari!O MAIN BUN ESTE ACEEA CARE I ADUCE SATISFACII CU CHELTUIELI mici!Deci, este o necesitate stringent:1. verificarea periodic a strii tehnice;2. efectuarea la timp a tuturor lucrrilor pentru meninerea strii tehnice de funcionare: reglaje, nlocuirea periodic a lubrifianilor i lichidelor, nlocuirea preventiv a pieselor uzate ce nu mai prezint siguran n funcionare;3. aducerea la nivelul optim a strii tehnice de funcionare atunci cnd aceasta nu mai corespunde.

9. Transmisia automobilului are rolul de a transmite momentul motorului la rotile motoare, modificandu-i, in acelasi timp, si valoarea in functie de marimea rezistentelor la inaintare. Prin definitietransmisiaautomobilului reprezinta ansamblul organelor automobilului care are rolul de a prelua de la motor, trece, modifica i distribui momentul motor la roile motoare ale automobilului. Partile componente aletransmisieiautomobilului: ambreiajul, cutia de viteze, transmisia principala, transmisia longitudinala, diferential, arborii planetari si transmisia finala.. Lucrarea de fata isi propune sa abordeze o serie de aspecte legate de transmisia longitudinala (cardanica) privind: rolul, conditiile impuse, clasificarea, cinematica, constructiatransmisiei dar si metode pentru reparare si intretinere a acesteia, utilizate la automobile.8.1 Ambreiajul Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.Clasifica ambreiajelor se face dupa principiul de functionare si dupa tipul mecanismului de comanda .a.Dupa principiul de functionare ambreiajele pot fi : -mecanice ,-hidrodinamice ,-combinate-electromagnetice .b.Dupa tipul mecanismului de comanda ambreiajele pot fi cu comanda : -mecanica ,-hidraulica ,-pneumatica-electrica .c.Dupa modul de realizare a comenzi ,ambreiajele pot fi : -neautomate ,- automate.Clasificarea ambreiajelor mecanice. Ambreiajele macanice utilizate la automobile se clasifica dupa mai multe criterii.-Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi :cu discuri , cu saboti si cu conuri .-Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor , ambreiajele pot fi : cu mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .-Dupa numarul discurilor conduse , ambreiajele pot fi ; cu un disc , cu doua discuri si cu mai multe discuri .-Dupa modul de obtinere a fortei de apasare , ambreiajele pot fi : simple , semicentrifuge si centrifuge .-Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi : uscate sau in ulei .-Dupa tipul mecanismului de comanda , ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica , hidraulica , cu servomecanism si automata .-Dupa modul de realizare a debreierii , ambreiajele pot fi : cu debreire manuala , semiautomata , automata .Functiile ambreiajului sunt urmatoarele :- permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului , care se afla in functiune , cu celelalte organe ale transmisiei , care , in acel moment, stau pe loc;- permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia , la schimbarea treptelor de viteze ;- protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.8.2 Cutia de viteze Cutia de viteze are urmatoarele roluri:1.Modifica turatia si momentul transmise de la motor la roti,in functie de rezistentele la inaintare intampinate de autovehicul pe rum.2.Permite mersul inapoi fara a modifica fara a inversa sensul de rotatie al motorului.3.Permite stationarea cu motorul pornit fara a apasa pedala de ambreiaj;atunci cand maneta de viteze este la punctul mort sau pe liber.Decuplarea spontana din vitezase produce din cauza uzurii dispozitivului de fixarea treptelor sau din cauzauzurii mari a danturii de cuplare a pinioanelor.La autoturisme se folosesc de obicei cutii de viteze mecanice cu 5-6 trepte,iar la autocamioane cu 7-8 trepte.Exista si multe autovehicule cu cutii de viteze automate,la care nu este nevoie de interventie soferului pentru schimbarea treptelor de viteza decat la mersul cu spatele si la plecarea de pe loc.La unele cutii automate este posibila si schimbarea manuala a treptelor, fara pedala de ambreiaj, prin impingerea schimbatorului de viteze in fata sau in spate.Arborele interemediaral unei cutii de viteze, la unele autocamioane, andreneaza deobicei sipompahidraulica a instalatiei de basculare.

8.3 Reductorul- distribuitorulSe intalneste la autovehiculele cu mai multe punti motoare ( 4x4; 6x4; 6x6,etc) constructiv se aseamana cu o cutie de viteze avand arbori si roti zimatete; deobicei cu 2 trepte de viteza.Distribuitorul - Reductorul are rolulde a distribui miscarea de rotatie la punctile motoarelor si de a creste momentul transmis la rotile motoarelordubland numarul de viteza.

Transmisa cardanica are rolul de a transmite un moment, fara amplificare, intre diferite organe ale automobilului, a caror pozitie relativa este, in general, variabila. Transmisiile cardanice se compun dintr-un ansamblu de organe (articulatii, arbori, cuplaje de compensare, amortizoare, suporturi intermediare etc.), care constituie o unitate functionala independenta.Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legatura intre doua articulatii cardanice, avand rolul de a transmite la distanta momentul motor.smisa cardanica are rolul de a transmite un moment, faraamplificare, intre diferite organe ale automobilului, a caror pozitie relativa este, in general, variabila. Transmisiile cardanice se compun dintr-un ansamblu de organe (articulatii, arbori, cuplaje de compensare,amortizoare, suporturi intermediare etc.), care constituie o unitate functionala independenta.La constructiile de automobile, transmisiile cardanice se folosesc catransmisii de forta, pentru a transmite momentul motor intre diferiteansambluri ale transmisiei si ca transmisii de comanda (la sistemul dedirectie etc.). in cazul cand se folosesc ca transmisii de forta, transmitmomentul motor astfel: de la ambreiaj la cutia de viteze, atunci cand cutia de viteze este asezata pe cadrul automobilului, separat de motor; dela cutia de viteze la reductorul-distribuitor, cand acestea sunt montate separat pe cadrul automobilului; de la cutia de viteze sau reductorul-distribuitor la transmisia principala; de la diferential la roti in cazul automobilelor cu suspensie independenta a rotilor motoare; de la diferential la rotile de directie si motoare.Conditiile principale impuse transmisiilor cardanice sunt urmatoarele: sa asigure sincronismul miscarii transmise; sa realizeze compensarile axialesi unghiulare necesare; sa realizeze amortizarea vibratiilor; sa atenuezesolicitarile dinamice; sa asigure unghiurile necesare intre axele arborilor; sa aiba o durabilitate mare si un randament cat mai ridicat; constructiasa fie simpla si economica; montarea si demontarea, sa fie usoare; intretinerea sa fie simpla; ansamblul transmisiei sa fie echilibrat dinamic; tehnologia de executie sa fie simpla.Clasificarea transmisiilor cardanice se poate face in functie de: destinatie, legea de transmitere a miscarii, modul de constructie.Dupa destinatie, pot fi: transmisii de forta transmisii de comanda.In functie de legea de transmitere a miscarii, pot fi: transmisii asincrone si transmisiisincrone.Din punctul de vedere constructiv, transmisiile cardanice pot fi: rigide sau elastice, cu lungime, arborilor variabila sau constanta; cu configuratie plana sau spatiala, cu pozitia relativa a arborilor invariabila sau variabila; bicardanice ,tricardanice, tetracardanice etc.2.2Rolul, compunerea si clasificarea transmisiilor longitudinaleTransmisia longitudinala are rolul de a transmite momentul motorde la cutia de viteze la transmisia principala in cazul automobilelor organizate dupa solutia clasica, precum si de la cutia de viteze la reductorul-distribuitor si de la acesta la puntile motoare, si intre punti, in cazulautomobilelor cu mai multe punti motoare. Rezulta, deci, ca transmisialongitudinala asigura transmiterea momentului motor intre diferite ansambluri ale transmisiei automobilului, a caror pozitie relativa este, ingeneral, variabila.Cutia de viteze este montata pe cadrul 6,iar transmisia principala impreuna cu puntea motoare este legata decadru prin intermediul arcurilor 7. In acelasi timp, axa geometrica aarborelui secundar4al cutiei de viteze este asezata sub un anumit unghi in raport cu axa geometrica a arborelui conductor 8 al transmisiei principale, unghi care variaza in timpul deplasarii automobilului, deoarecevariaza distanta dintre cei doi arbori in functie de sarcina utila, rigiditatea suspensiei si denivelarile drumului. De aceea, pentru a transmitemomentul motor de la un arbore la altul, care au axele geometrice, dispuse sub un unghi variabil y, se foloseste transmisia longitudinala compusa din articulatiile cardanicelsi 2, arborele longitudinal3si cuplajulde compensare axiala 9.Clasificarea transmisiilor longitudinale se poate face dupa mai multecriterii:dupa legea de transmitere a miscarii, transmisiile longitudinalepot fi: asincrone si sincrone. La transmisiile asincrone, raportul de transmitere este o marime periodica, avand valoarea medie egala cu unu; lacele sincrone, raportul de transmitere este constant si egal cu unu;din punct de vedere constructiv, transmisiile longitudinale pot fi:deschise sau inchise, transmisiile longitudinale inchise sunt dispuse intr-un tub central;dupa numarul dearticulatiicardanice,sedeosebesc transmisiimonocardanice, bicardanice, tricardanice etc.2.3Constructia articulatiilor cardanice Articulatiile cardanice sunt mecanisme care servesc la transmitereamiscarii de rotatie intre doi arbori concurenti, cu unghiuri intre axe, ingeneral, variabile si al caror raport de transmitere este egal cu unu.Din punct de vedere constructiv si al principiului de functionare, articulatiile cardanice pot fi asincrone si sincrone. La randul lor, articulatiile cardanice asincrone se impart in articulatii cardanice rigide si articulatii cardanice elastice. Articulatiile cardanice sincrone pot fi articulatiicardanice duble (obtinute prin dublarea celor asincrone) si articulatii cardanice cu viteze unghiulare egale (homocinetice).La transmisiile longitudinale ale automobilelor se folosesc articulatii cardanice asincrone rigide si elastice. Articulatiile cardanice homocineticese folosesc, in special, la rotile de directie ale automobilelor cu punte dedirectie si motoare. Articulatiile cardanice asincrone rigidepotfi cu lagare cu alunecare sau cu rulmenti si permit transmiterea miscarii de rotatie datoritalegaturii articulate a elementelor componente. Transmisiile longitudinale ale automobilelor moderne sunt prevazute cu articulatii cardanice asincrone rigide de tip deschis, cu rulmenti curole-ace. Aceste articulatii au o durata mare de functionare si permit, la dimensiuni constructive reduse, transmiterea unor sarcini mari la turatiiridicate. Articulatia cardanica asincrona rigida de tip deschis se compune dindoua furciasamblate cu o cruce, prin intermediul rulmentilor cu role-ace . Furca 1este prevazuta in majoritatea cazurilorcu o flansa cu ajutorul careia se asambleaza, prinsuruburi, de flansaarborelui secundar al cutiei de viteze sau de flansa arborelui pinionuluitransmisiei principale. Furca2este solidarizata la rotatie cu arborelelongitudinal fie prin sudura, fie printr-un butuc canelat care permitemodificarea distantei dintre cele doua articulatii cardanice ale arborelui (cuplaj de compensare axiala). Crucea cardanica este prevazuta cu canalede ungere prin care lubrifiantul de la ungator ajunge la rulmenti. Alezajele mari din fusurile crucii servesc la marirea elasticitatii acestora,uniformizand distributia eforturilor pe lungimea fusurilor, si ca rezervorde lubrifiant. Rulmentii cu role-ace sunt compusi dintr-o carcasa,, incare se gaseste un numar mare de role-ace , care ruleaza direct pefusulcrucii. Carcasa rulmentilor este fixata in bratele furcilor cu ajutorul capacelor , fixate cu suruburisi asigurate cu saibe.Garnitura deetansare 6 nu permite scurgerea lubrifiantului din articulatii cardanicasiin acelasi timp protejeaza rulmentii contra patrunderii murdariei. Supapa de sigurantamentine presiunealubrifiantului la o anumita valoare, permitand eliminarea surplusuluie lubrifiant si a bulelor de aerin timpul gresarii. La unele tipuri constructive de articulatii cardanice, fixarea carcaseirulmentilor in orificiile bratelor furcilor se face cu ajutorul unui inel desiguranta, dispus la unul din capetelecarcasei. Articulatiile cardanice asincrone elastice se monteaza, in general,intre cutia de viteze si reductorul-distribuitor cand acestea sunt montatein cartere diferite, pentru compensarea sau eliminarea inexactitatilormontajului si deplasarile dintre acestea (datorita deformatiei cadruluiautomobilului). Aceste articulatii contribuie si lai micsorarea sarcinilordinamice, la amortizarea vibratiilor si a oscilatiilor de torsiune care aparin transmisia automobilului. Articulatia cardanica asincrona elastica se compune dindoua furcilecu trei brate dispuse la 120 unul fata de altul, fixate cusuruburi de discul elastic . Deformatiile discului elastic permittransmiterea miscarii de la un arbore la altul sub un unghi de 3-5. Montarea articulatiei in transmisia automobilului se face prin solidarizarea furcii de arborele; conducator si montarea culisata a furciipe arborele condus pentru compensarea abaterilor axiale. Discul elastic,de obicei, se executa dintr-o textura cauciucata, care rezista la o temperatura cuprinsa intre -45 si +60C.2.4Constructia arborilor longitudinali Arborii longitudinali fac legatura intre doua articulatii cardanice sauintre articulatia cardanica si unul din ansamblul transmisiei automobilului, avand rolul de a transmite la distanta momentul de torsiune. Arboriilongitudinali sunt formati din partea centrala (arborele propriu-zis) desectiune circulara si piese de legatura cu articulatiile cardanice sau ansamblul transmisiei.Partea centrala a arborelui longitudinal poate fi tubulara sau plina.Arborii tubulari sunt cei mai utilizati, deoarece, in comparatie cu arboriicu sectiune plina, au o rigiditate mai mare pentru aceeasi greutate, permitandmarirea turatiei de functionare. Forma constructiva a arboreluilongitudinal depinde de lungimea dintre articulatiile cardanice, de regimul de incarcare si de locul de dispunere in cadrul transmisiei. Constructia arborelui longitudina este executata dintr-un tub de otel ,avand la capatul dinspre cutia de viteze,montat prin presare si consolidat prin sudura, un arbore canelat , pecare culiseaza furca aarticulatiei cardanice; la capatul dinspre puntea motoare este montata furcaa articulatiei cardanice.Montareafurciipe arborele , prin intermediul canelurilor, este necesara pentrua permite variatia distantei dintre axele crucilor cardanicesi datorita variatiei sagetii suspensiei. Aceasta imbinare poarta denumirea decuplaj de compensare axiala. Pentru micsorarea frecarii dintre canelurisi a uzurii lor, acestea! sunt unse prin intermediul ungatorului,montatin butucul furcii.Pentru ca unsoarea sa nu iasa din regiunea de ungere,precum si pentru a nu patrunde murdarie, butucul furcii este prevazutla capat cu garnitura de etansare . La alte tipuri constructive, cand arborii cardanici lucreaza in mediicu impuritati, cuplajul de compensare axiala, in afara de inelul de etansare l, este protejat de un manson gofrat din cauciuc.Inunele cazuri, pentru etansare, se utilizeaza un tub telescopic suplimentar,fixat pe arbore printr-un inel de cauciuc;Etansareasuplimentara se obtine prin inelul 3, montat la celalalt capat al tubuluimetalic . Formarea pernelor de aer in timpul deplasarilor relative seevita prin orificiu.Dupa fabricare, arborele longitudinal, impreuna cu articulatiile cardanice este supus echilibrarii dinamice. Echilibrarea arborelui se realizeaza cu adaosuri de metal, prin sudare prin puncte, sub forma placutelor .

4. Concluzii Din prezentarea lucrrii rezult: la momentul efecturii ntreinerii autovehiculelor, acestea funcioneaz n condiii desiguran pn la instalarea unui anumit nivel de uzur, sau apariia unui defect. obiectivul final al mentenanei este executarea lucrrilor de ntreinere "la momentul oportun, nainte ca vehiculul respectiv s ajung n nefunctionalitate n timpul cursei. n scopul dezvoltrii unui model teoretic mai aproape de realitate testele experimentale sunt necesare pentru a nelege de ce uneori modificrile de profil proiectate pentru a reduce vibraiile au efecte diferite fa de cele prognozate. Ambreiajul- este componentatransmisiei autointercalata intre motor si cutia de viteze, care are rolul de a compensa principalele dezavantaje ale motorului cu ardere interna (de exemplu: imposibilitatea pornirii in sarcina, dar si existenta unei zone de functionare).Ambreiajulpoate cupla si decupla progresiv motorul de restultransmisieiatat in timpul mersului cat si in momentul pornirii masini. Cutia de viteze- poate fi de doua feluri: manuala sau automata si permite deplasarea automobilului pe ma multe trepte de viteza mentinand aceeasi turatie a arborelui motor. Aceasta poate ajuta la modificarea fortei de tractiune conform rezistentei la inaintare. Totodata,cutia de vitezepermite deplasarea autoturismului inapoi (schimbarea sensului de mers) fara a inversa sensul de rotatie a motorului dar si permite stationarea masinii in timp ce motorul este pornit. Transmisia longitudinala(cardanica) - aceasta componenta transmite momentul motor catretransmisiaprincipala. Transmisia principala- multiplica si ulterior transmite momentul motor de la transmisia longitudinala catre diferential si aborii planetari. De asemenea aceasta are abilitatea de a mari momentul motor. Diferentialul- ajuta la rotirea rotilor de pe aceeasi punte in unghiuri diferite acest lucru fiind util in viraje atunci cand autoturismul are nevoie sa parcurga spatii de lungimi inegale. Arborii planetari- aceste componente aletransmisiei autoasigura transmiterea momentului motor de la diferential catre rotile motoare sau la pinioanele care intra in componentatransmisieifinale. Sfaturi practice pentru schimbarea corecta a curelei pentru functionare 100% In faza urmatoare trebuie sa opriti motorul. Achizitionati-va in prealabil de la unmagazine de piese autoun instrument de masurare a tensiunii pentru a verifica daca intindereacureleieste optima. In cazul in care tensiunea nu este corecta, atunci verificati sistemul de tensionare coreland datele obtinute cu cele inscriptionate pe cartea tehnica a masinii. Este recomandat sa reciclati cureaua pe care o schimbati. Sfaturi de siguranta la montarea unei curele de transmisie Pentru a monta nouacureade transmisieasigurati-va ca faceti uz doar de sculele potrivite si nu folositi sub nici o forma surubelnite sau alte unelte necorespunzatoare. Este bine de stiut ca instalareacurelei de transmisiese face fara fortare! Nu va pripiti si evitati folosirea diverselor materiale invelitoare pentru eliminarea zgomotelor. Acestea trebuie folosite numai in cazuri de forta majora. Este foarte important sa evitati intrarea in contact acureleicu diverse substante corozive pentru a nu o deteriora ireversibil. De asemenea este imperios sa va asigurati ca rolele sunt in stare perfecta fara urme de rugina sau praf si, in aceeasi masura, asigurati-va ca acestea au marimea corespunzatoare. Observati daca rolele sunt aliniate intr-o pozitie paralela cu axa.In cazul in care o curea cedeaza, trebuie sa stiti ca va fi necesara schimbarea intregului set decurele de transmisie.