1,,----"I

f li"i mor1i, nici adormili. Nici alteptand. deoareceI etteptarea implici speranld. Cuvdntul pe care il cAuttrm aiciI cste nrobabil ..

I liT,TJL "o r*"1pe care il ocupd nu este precum cet nor-I nal, f6rtr indoiala ei sunt bine inghesuili. Fiecare centimetru cub! este ocupat de o gheari" de o labd, de un solz ori de vdrful uneiI cozi. astfel incdt efectul este aseminltor cu acela al unei iluziiI optice 9i, in cele din urm6. ochii in;eleg ci spaful dintre fiecareI dragon este, de fapt, alt dragon.' Te-arpul€a face si te gindegti laocutiede sandele, daci ai crede

cd sardelele sunt uriage. acoperite cu solzi, mendre $i arogante.

$i, se presupune, pe undeva existi gi desf6cebrul.

I in "o "tut

ut spaliu, era dis-dedimineatA in Ankh-MorporlqI cel mai vechi, cel mai mdrel gi maijegos dintre orage. O ploaie| fini se scurgea din cerul cenugiu gi strdpungea fuioarele de ceapi dinspre rau, care se incollceau pe strdzi. $obolani de diferite spe-

cii i9i vedeau de treburile lor noctume. Sub mantiajilav6 a nopfii' asasinii asasinau, talharii t6lhdreau, prostituatele se prostituau. gi

qsa mai departe.Iar ctrpitanul Vimes din Garda de Noapte, beat, se imple-

tici incetigor pe strad6, se ghemui ugurel in Sanlul din falaCasei Gdrzii gi rdmase o vreme acolo, in timp ce, deasupra

8 TERRY PRATCH::-:lui, litere stranii f6cute din lumini sfrrdiau in aerul umed 5i isschimbau culoarea.. .

Oragul cum, cum, cumiizice. Cumya. Femeie. Asta e7z-Femeie. Dezlinluiti, striveche, de sute de ani. Te-a amigit, re-:Itrsat sd cazi intr-o chestie, amor, cu ea, apoi fi-a tras un tut ilin, chestie. Chestie, in gur' Limb6. Amigdale. Dinli. Asta e. a-a f6cut. Era... chestie, Stii tu, caine, doamni. Ctrfelu9. Geinr-Cdtea. Si atunci ai urat-o Si, Si taman cand credeai ci ai scos-odin, din, las6, atunci gia deschis m6reala, bubuitoarea, impulir:inime in fafa ta, te-a prins pe pi, pi, pi, chestie. Cror. Da. Asta e.N-ai gtiut niciodattr unde, unde te afli. intins. De un singur lucruerai sigur, nu puteai sA renunfi la ea. Penftu cr, p€ntru ci, era a tatot ce aveai, chiar gi in ganlurile ei. . .

intunericul jilav invtrluia cl6dirile venerabile ale UniveniagiiNev[zute, cel mai bun colegiu de lrdjitorie. Singura lumini erao pAlpiire slab6 de octarin, vizibill prin ferestele micufe ale noiiclidiri a Magiei de Inalti lntensitate, unde minti asculite sondauinslgi materia univasului, indiferent dactr acesuia ii pldc€a sau nu.

$i mai era luminn, desigur, in Biblioteci.Biblioteca era cea mai mare adunare de texte magice din

intseg multiversul. Rafturile ii erau tnpovtrrate de mii de volumedespre gtiin;e.oculte.

Se spunea ce, de$i cantiti;i mari de magie puteau distorsionaserios lumea pimdnteascd, Biblioteca nu se supunea regulilorflreqti ale spatiului 9i timpului. Se spunea cd linea la nerfirtil. Sespunea cA puteai ratici zile intregi printre rafturile indeptrrtate,cd, pe undeva, existau triburi dtecite de studenti cercetetori, cdlucruri ciudate se ascundeau in alco!'urile uitate gi cI erau vdnatede alte lucruricare erau 9i mai ciudate.l

I Tmte acestea erau nesdevente. Adevdrul esE ca pan! $i cele mai mari colecliide ct4i obignuitc distonioneaztr spaliul, dupl cum poate d€monstm pe loc ori-cine o stot prin preajma unui 6nticariat cu sd€vimt demodat unul dintre aceleacarc aratt ca gi cum ar fi fost proiecbt de M. Escher intr-o zi proastli $i clre aremai multe scdri decat ehje ti acele r.6nduri de raftlri care se sfeqesc ln u$ilecare, cu siguranttr, sunt prea mici pentru a ldsa sA treactr uo om de dim€nsiuninormale. Ecuslis potrivit[ estei Cunoattere = putere = energie = materie =mss4 o libl.rie bun{ este o gaur! neagrtr amabiltr care itie sd cileascl.

GARZI! GARZI!

Studentii inlelepli in ctrutarea volumelor mai indepIrtate

.;;;;; f;'semne cu creti pe rafturi pe mesurd ce se

'J.iJ"i-ii tui rnurt in bezna mucegaita 9i le spuneau-pnetent-iiii "j"i .'a ii"""te daci

nu se intorceau Pana la cina''"' ;, ;;;;. magia poate fi doar slab legate'

cartile

din Bibliotec6 reprezentau ceva mai mult decat past[ d€

lemn si hdrtie.'"'^ na'""i" l-,a oariia din cotoarele lor' implmantandu-s€

#;fi't""f;li';'i" Iintr" ain cupru^fixate o: tl::"::,:11."i"iii """., ."op

Dantelfii gterse de foc albastru se tunqau

o"l#uri Ei ." uuita un sunet' o soapta de hirtie' ca 9i cum ar

"i"Jiiii" "

*r"nie de grauri dormitand ln ticerea noplrl'

c6?1ile vorbeau intre ele'-*'li*"i "tu

si tgomotul cuiva care sforaia'' ilffi;;;;";a dinspre rafturi nu ilumina' ci subliniatr#ii""i i*i r" tclipireaii un privitor ar fi putut identificaffiiilil;;;hi;i ob'osit aflat chiar sub cupola cenrald . -'" "di"li*i t."""'4" sub el, unde o patura jerpelitii abia dacl

""""ata"'"a"" "" putea a h o grlmad6 de saci de nisip'

dar era

de iaPt un urangutan mascul adult'

Era Bibliotecarul'i" it"r,i r.rn" artcuta zilele ac€stea despre faptul cl el

"r" " o.'ir*ir. i"t'imbarea fusese pricinuitd de

un accident

lil.i.'t """1"" ""e intotdeauna posibil atunci cind atdt de

fili*iii t"i"i;;"' ,"" u;;t" la un loc' ei se considera cE::il; ;iffi;t la urmL inca avea' in mare' aceeaei form6'l:'ffi;#il';a1ri pa""'" slujba' la care era destul deil;;il:;;;' ,,permis"'nu era chiar cuventul potrivit

Pro-

ii".l nu "ru

ni"loaate ridicata' datorite felului in care.putea

ii"';t ;#;;;b;'a superioara' dezvelind mai mulli dinlii*r.oiuiio" i"ru*i decat o ce alta gura vdzu6 vreodaut

de

Consiliul Universitilii'""'o* ** a" "-ta alt zgomot' sunetul strain al unei u9i care

." d;;fr;;;4rind P;ii in;intarn pe podea ei dispirurd;il;;;il';i; i;crtmldite ca4ile foeniri cu indignare' taril;i;il;;;;lemaimariiei zansanirdlanprile'''""'iiiiii"*-r-i*ntinua sa doarmi' leg6nat de susurul ploii'

10 TERRY PMTCHETTin imbriligarea ganplui seu, la jumdtate de leghe deperlare,

cepitanul Vimes din Garda de Noapte deschise gura giincepusi c6nte.

Acum, o silueta in mantie neagrA alerga pe strdzil€ cufun_date in noapte, ascunzdndu-se din intrare in intrare, p6ni c6ndajunse Ia o poarti macabri $i amenintitoare. Ai fi zii cd nici ougd obignuite nu ar fi devenit atet de sinistrd fAIa efort. Ar6ta cagi cum arhitectul ar fi fost chemat pentru a i se da instrucliuniprecise. ,,Vrem ceva infiordtor din stejar negru, i se spusese.Aga cI pune un gargui din 6ia nepliculi deasupra aicadei,pocnegte-o ca gi cum ar fi calcat-o un uriag 9i fd ca toati lumeastr inleleagi, de fapt, cd asta nu e o ute de felul celor care fac atunci cdnd suni.,.

Silueta intunecati btrtu un cod complicat pe lemnul negru.O ferestruici minusculd gi cu ztrbrele se deschise, iar un o=chibdnuitor privi afar6.

-,,Bufni1a insemnata lipa in noapte.,, spuse vizitatorulincercAnd si iEi stoarci apa de ploaie din mantie.

-,,Dar mulli lorzi cenuqii se duc tritti la oamenii fdristepan", intone o voce din cealalti parte a grilajului.

,,Ur4 ur4 pentru fiica surorii fetei btrtr6ne,., replic[ siluetadin care picura aptr.

-,,Pentru tAietorul de lemne, to{ii cei ce se roag6 sunt deaceeagi inillime."

-,,$i tohjgi, intr-adevdr, trandafirul se afld in spin...- ,,Mama buntr face supe de fasole pentru fiul r6ticitor,..

rosti glasul din spatele uSii.

. UrmA o pauztr, intrerupte doar de sunetul ploii. Apoi,vizitatorul spuse:

- Ce?-,,Mama buna face supd de fasole pentru fiul r6ticitor,.Urmd o alti pauzi, 9i mai lungl. Apoi silueta muratA zise:-Epti sigur cd tumul prost construit nu se clatinl putemic Ia

trecerea unui fluture?

- Nu. E supd de fasole. imi pare r6u.Ploaia piroia neincetat in ticerea incarcat?i de stanjenealtr.

GARZI! GARZI! 11- Dar ce zici de balena captiya? intrebd vizitatorul mustind

de ap6, incercand sA se inghesuie in micul adApost oferit deintmrea groazei.

- Ce-i cu ea?- Nu ar trebui s6 gtie nimic despre mlretele genuni, daci

vrei sA afli.

- Oh, balena captivS! Cauli Frdlia Desl tttd a NoPtii deCatran. E hei ugi mai incolo.

- Dar voi cine sunt4i?- Suntem Fralia Iluminati 9i Antici a lui Ee.- Credeam ctr vd intelnili in Shada Melasei, spuse barbatul

u{, duplb weme.- - Da, bine. $tii cum sll treaba. Clubul de traforaj are camera

ma4ea. A fost o mici incurceturi.

- Oh? Bine, mulfumesc oricum.- Mi-a l6cut pl6cere.U.lifa se tranti.Silueta in robe se uitd urat la ea pentru o clip5, apoi porni

mai departe pe strade, pleoscrind. intr-adev6r, acolo mai erao intrare. Constructorul nu se obosise sa li schimbe modelulprea mult.

Batu. Ferestruica zebrelit6 se deschise brusc.

-Dd- Uite, ,,Buftita insemnate lpi in noapte", in reguli?-,,Dar mulli lorzi c€nugii se duc trigti la oamenii fdrd stip6n."

- ,,Ura, ura pentru fiica surorii fetei bltr6ne", bine?-,,Pentru tdietorul de lemne, tolii cei ce s€ roagl sunt de

aceea$i inIUime."

-,,$i totuti, inf-adev6r, trandafirul se afl6 in spin." Toarndcu gileata aici. ,fiii asta, da?

- Da, spuse vocea, cu tonul celui care chiar e la cuent, darnu sti el acolo.

Vizitatorul ofti.- ,,Balena captiva nu gtie nimic despre mtrrel€le genuni",

rosti el. Daca asta te face sA te simti mai bine.

- ,,Turnul prost construit se clatina put€rnic la trecereaunui fluture."

12 TERRY PMTCHTTTPetentul se apuce de barele fereshuicii, se ridice Ia nivelul

acesieia gi fuied:-Acum las6-mi sd intru, sunt leoarctr!Urmi o altA pauze surdd.-Ascult{... ai zis genuni sau genunchi?- G.enuni am zis. M*ete genuni. Ayend in vedere, 9tii, cdsunt ad6nci. Sunt eu, Fratele Degete.- Parctr am auzit genunchi, spuse precaut portarul invizibil.

, - Asculti, vrei afirisita de carte sau nut fVu sunt obtigutr;fac asta. Ag putea se stau acastr, in pat.

- S€zr era genuni?-Auzi, gtiu prea bine cat de merele sunt genunile alea neno-

rocite, sttrrui Fratele Degete. gtiam de genuol p".ana,u "iuJ"'"neorft muntor. Acum ai de g6nd sd deschizi uga?

- Ei... bine.Se auzi sunetul ztrvoarelor trase. Apoi vocea zise:

-. .-.lotl str o impingi ni[el? Ura Cunoagterii prin careNeinilialii Nu Pot Trece se umfl6 ceva de groaze h umezeala. -

Frarele Degete igi puse umirul la conril4i", f".p lil"t + iiaruncE Fratelui portar o privirc uriA 9i se grebi in ini;o;. - -

Ceilalli il a$teptau in Sanctuarul int.rio., ,Una in oi"io"rucu aenrl umil al celor care nu sunt obignuiti .e pourt ,oieie*.cu glugd, sinistre. Marele Maestru

'Supr.rn'ii n"u un *ili

din cap.

- Fratele Degete, da?- Da, Mare Maestru Suprem.- Ai ceea ce ai fost trimis sA obtii?Fratele Degete scoas€ un pachet de sub robd.- Era exact unde am spus, zise el. Nici o problemd.- Foarte bine, Frate Degete.- Mulpmesc, Mare Maestru Suprem.Marele.Maestru Suprem bdtu din ciocenel pentru a

atrage atenlia. Toli cei din inclpere se grtrbird si formeze unfel de cerc.

^ - Declar deschisl gedinp Unicei gi Suprcmei Loii a Frtrtieilil]ill,.!lil"".a "t. Usa Cunoasterii este bine ferecattr impo_mva eretrcilor gi a nettiutorilor?

GARZI! 13- E blocatl de tot, spuse Fratele Portar. Umezeala e de vin6.

viitoare imi aduc rindeaua gi . . .

-Bne, bine, zise iritat Marcle Maestru Suprcm. Un simplu.,b' ar fi fost de ajuns. Triplul cerc este bine qi corect trasat?ht aici toli cei de faltr? $i orice ne$tiutor ar face bine sI nu seie aici, clci va fi luat din acest loc Si gaschina ii va fi ttriat5,rolele desfdcute in cele pahu venturi, velgeta ii va fi sfigiattri doue cu multe cdrlige, iar sfdrlul ii va fi tras ln feap6...h, ce este?

- Scuze, ali spus Fr6lia Deslutitd?Marele Maestru Suprem se uitd amenintetor la p€rsonajul

$litar care ridicase mana.' - D4 Frelia Deslugiti, gardian al cunoagterii sacre din tim-

gui despre care nici un om nu poate tti . . .- Februarie trecut, siri in ajutor Fratele Portar.Marele Maestru Suprem avea impresia cd Fratele Portar nu

inplesese despre ce era vorba.

- Scuze. Scuze. Scuze, spuse personajul ingrijorat. Cred cdam gre$it societatea. Se poate se fi incucat o sffidu1i. Plec ime-diat daci imi permit4i. ..

- Iar sfErlul ii va fi tras in 1eape, repetd Marele MaestruSuprem cu subinleles, pe fundalul zgomotelor de lemn umed, intimp ce Fratele Portar lncerca str deschidl intrarea groazei. Amterminat? Mai sunt negtiutori care au nimerit pe aici in drumullor spre alt loc? adiugd el cu sarcasm amar. Aga. Bine. Cd, mebucur! Cer prea mult dactr intreb: sunt ptrzite cele Patru Tur-nuri? Oh, bine. $i Panblonii Sfinteniei? S-a obosit cineva seii puni ta dungi? Ah, ati {?tcut-o. Cum trebuie? SE lt4i cd osi verific... in regul6. $i fereshele au fost legate cu $nururileRogii ale Raliunii, in conformitate cu recomandarea sdveche?Bine. Acum probabil cd putem continua.

Cu aerul u$or lafnos al cuiva care ti-a trecut degetul peraftul de sus din casa unei nurori ti descoperi, in ciuda tutu-ror atteptirilor, cd stralucegte de curilenie, Marele MaestruSuprem continutr.

,,Ce adunature, l9i spuse el. O grlmadtr de incompetentipe care nici o altil societate secreti nu i-ar fi atins nici cu un

14 TERRY PRATCHITTSceptru al Autoritqii de zece co1i. Erau de felul celor care igiscranteau degetele chiar gi la cel mai simPlu salut secrct.

insi incompetenli cu posibilitefi. Las' sd li ia celelaltesociettrli pe cei iscusiti, pe cei plini de sperantE, pe ambilioii,pe cei cu incredere de sine. El li va lua pe pl6ngicioqii plinide resentimente, pe cei cu burta plinl de ciud6 9i de fiere, pecei care $tiau ce ar fi reugit dacl li s-ar fi oferit ocazia. Str-iprimeasctr el pe cei in care valurile de venin gi de dorinldde rdzbunare se spirgeau de ziduri subtiri de nerozie 9i deparanoia mediocd.

9i de prostie. Cu totii au depus jur6m6ntul, se gdndi el, darnici mlcar unul nu a intrebat mecar ce e un sferl."

- Fralilor, zise el. in seara asta avem de discutat Fobleme deimportanli capitalI. Buna guvemare, nu, chiar viitorul oraguluiAnkh-Morpork se afl6 in mainile noastre.

Se apropiarl mai mult. Marele Maestru Suprem simli cumit lncearcd familiarul fior al puterii. ii sorbeau cuvintele. Astaera un sentiment pentru care merita sA te imbraci ln afirisitelealea de robe prostegti. -

-Nu gtim noi prea bine ctr oragul se afl6 in puterea oameni-lor corupti, care se lngragl cdlare pe averile lor caStigate ne-cinstit, in timp ce btubafi de isprava sunt linuli deoparte $ifogali, practic, sd devin6 sclavi?

- Desigur cd da! spuse Fratele Portar cu vehemenlE, duptrce avura timp sd traducl mintal acestea. Chiar slpt6menatrecut6, la Breasla Brutarilor, am lncercat se-i arat MaestruluiCritchley ce...

Nu a fost vorba despre contact vizual, deoarece MareleMaestru Suprem se asigurase cA glugile Fralilor le inviluiaufefele intr-un intuneric mistic, dar, cu toate acestea, a reugitsA il amuleasca pe Fratele Portar numai prin intermediul uneitdceri scandalizate.

- Dar nu a fost intotdeauna astfel, continui Marele MaestruSuprem. A existat, odati, o epoce de aur, cind cei demni sl fieconducdtori gi cei demni de respect erau p€ drept recompensati.

O epocl in care Ankh-Morpork nu era doar un orag mare, ci

iffirlshfiTtt1-'+r'r;- I)at a$a s-a ldr'*" -- --'- ra ceva? $i de atunci i-amtL Nu a fost o batilie mare sau a$a-0. r"rzii """a"cdtori'

ca Patricianul'

- Da. foane bine, Frate t um'

- ffi ffi;;il;"ti' asta incerc sa arlt' zise Fratele Tum'

Ti,llrilfi,iii,T;l:j:Ill.**li";.ritindiciu,,spuse- ce ai spus despre cavalensm

r

Ftrele Tum.

- Cam asa" ii...-ii"'"iio'" *" * regii' de cavalerism'

zise Fratele Tum

-:';:''*";;]!:*ffi :iii,Th'*Suprem,.s-arputeam*"url'" ""

rri," "r*: 11iy;il1""::flif',f"",jjffi[f ,"1?:-il"ff '',i'lli:TLlTilJ"iil;:;"'ta'ii"'r"in

ffiffiffi$HJ;;*lHHfug';l';lise eandi el, dar u fi trebuit sa

rrag tl-Fratele

Tum ridicase iar m'rna'

-??1,,u 'o"t cd existl un fel de mogtenitor

la tron care

uSt"apA p" uni'"uo? zise Fratele Tum'

15GARZI!

L1. O "po"a

u ""ualerismului'

O epocd in care" da'

tol#* noro*'not"r" in robe' ldsi mana

jos'

- Aga se Pare' da'

-i: Itffi; ; " etii, spuse Fratele-rum

::?: Tiifr::'"

#l"f,l"#",il;l pir''e "*:l19lll::::* llflST;fJi:1H:1'#:l'i;i""i,,,J#i*''"i."'JfJirl;r-ca le zlce. Je assurrs v'"' t---'-'-'eralie sabia 9i semnul dinani, transmi$nd din generalie

in gen - ---: ^a-.t vF..fiiul Reeat

ffiI'I'J#iilqu "''ii'i*"

ii t*'"i cind vechiul Regat