1. date despre program 2.fmt.uvt.ro/wp-content/uploads/2014/07/analize-muzicale-master-201… ·...

23
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara 1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru 1.3 Departamentul Muzică-Actorie 1.4 Domeniul de studii Muzică 1.5 Ciclul de studii Masterat 1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale 2. Date despre disciplină 2.1 Denumire disciplina Analize muzicale 2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu 2.3 Titular activităţi de seminar Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu 2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari 2.5 Anul de studiu I 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO DF 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator - 3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator - 3.3.Distribuţia fondului de timp: 26 ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi:Analize muzicale 5 3.4 Total ore studiu individual 20 Ore 3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore 3.6 Numărul de credite 2 Cr. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale, teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8). 1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore

Upload: others

Post on 06-May-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara

1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru

1.3 Departamentul Muzică-Actorie

1.4 Domeniul de studii Muzică

1.5 Ciclul de studii Masterat

1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale

2. Date despre disciplină

2.1 Denumire disciplina Analize muzicale

2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu

2.3 Titular activităţi de seminar Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu

2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari

2.5 Anul de studiu I 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO

DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -

3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -

3.3.Distribuţia fondului de timp: 26

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5

Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi:Analize muzicale 5

3.4 Total ore studiu individual 20 Ore

3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore

3.6 Numărul de credite 2 Cr.

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,

teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).

1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore

4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet

Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale

Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale

5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în

urma studiului individual

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad

mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv

auzul muzical interior)

Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor

fundamentale de analiză muzicală

Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii

caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale

Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile

lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.

Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le .

Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei

unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

clasele I-VIII.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere

ierarhice.

Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii

la cerinţele pieţei muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale

discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în

microstructura şi macrostructura unei lucrări.

2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie

interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de

natură poetică sau estetică.

7.2 Obiectivele specifice 1. Analiza structurală a lucrărilor muzicale din cadrul genului cameral –

cvartetul de coarde şi a cvintetul de suflători

2. Consolidarea culturii muzicale, prin analiza şi audiţii ale lucrărilor din

diferite perioade stilistice.

3. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-

europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1-2. Forma de sonată- planul tonal şi

secţiunile specifice: expoziţia, dezvoltarea

şi repriza. Analiza Sonatei pentru pian de

W. A. Mozart in Fa major

Metode de predare –

învăţare interactive

Dialogul

Problematizarea

Mijloace moderne, bazate

pe aparatură electronică,

audio-video, internet etc.

Recapitulare - pentru studenţii care

nu au studiat într-o formă

aprofundată forma de sonată în

cadrul ciclului licenţă

3-4. Aplicaţii ale formei de sonată în

genul cameral al cvartetului de coarde:

Cvartetul nr. 17 în Bb major de W. A

Mozart, partea I

Id.

5. Forma asimetrică de Menuet: Cvartetul

nr. 17 în Bb major de W. A Mozart, partea

a II-a

Id.

6-7. Forma atipica de sonata: Cvartetul nr.

17 în Bb major de W. A Mozart, partea a

III-a

Id.

8-9. Forma de sonata cu aluzii la forma de

Rondo: Cvartetul nr. 17 în Bb major de

W. A Mozart, partea a IV-a

Id.

10. Unitatea structurală în cadrul genului

cameral al cvartetului de coarde; înrudiri

tematice; omogenitate.

Id.

11. Contrast; diversitate; polarităţi în

cadrul cvintetului de sulfători: Zece piese

pentru cvintet de suflători de G. Ligeti;

planul structural: piese solistice versus

piese de ansamblu

Id.

12. Texturi irizante, procedeee specifice

muzicii electronice: Zece piese pentru

cvintet de suflători de G. Ligeti – partea I

13. Socuri cromatice, pauza cu rol

structural: Zece piese pentru cvintet de

suflători de G. Ligeti – partea a II-a

14. Texturi diatonice, secţiunea de aur,

varierea timbrală: Zece piese pentru

cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a

III-a

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog

-Teme aplicative la cursul 2 Id.

-Teme aplicative la cursul 3 Id.

-Teme aplicative la cursul 4 Id.

-Teme aplicative la cursul 5 Id.

-Teme aplicative la cursul 6 Id.

-Teme aplicative la cursul 7 Id.

-Teme aplicative la cursul 8 Id.

-Teme aplicative la cursul 9 Id.

-Teme aplicative la cursul 10 Id.

-Teme aplicative la cursul 11 Id.

-Teme aplicative la cursul 12 Id.

-Teme aplicative la cursul 13 Id.

-Teme aplicative la cursul 14 Id.

Bibliografie

Bughici, Dumitru , Formele şi genurile muzicale , Editura Muzicală, Bucureşti, 1962

Bughici, Dumitru, Suita şi sonata, Editura Muzicală, Bucureşti, 1965

Bughici Dumitru, Formele muzicale. Liedul, Rondoul, Variaţiunile, Fuga, Editura Muzicală, Bucureşti, 1969

Bughici, Dumitru, Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978

Comes, Liviu, Melodica palestriniană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1971

Caplin, William, Classical form, Oxford University Press, 1998

Eisikovits, Max, Polifonia vocală a Renaşterii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1966

Eisikovits, Max, Polifonia Barocului, Editura Muzicală, Bucureşti, 1975

Eisikovits, Max, Introducere în polifonia vocală a secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 1976

Forte, Allen, The structure of Atonal Music, Yale University Press, 1973

Gastouee, Amedee, Arta gregoriană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967

Green, Douglass Form in Tonal Music, Holt, Rinehart and Winston Edition, 1965

Herman, Vasile, Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982

Hindemith, Paul, Iniţiere în compoziţie, vol I şi II, Editura Muzicală, Bucureşti, 1961

Popovici, Doru, Arta trubadurilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1974

Timaru, Valentin, Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă, Editura Universităţii din

Oradea, 2003

Ţăranu, Cornel, Elemente de stilistică muzicală (sec. XX), Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1981

Teodorescu-Ciocănea, Livia, Tratat de forme şi analize muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005

Tereny, Ede, Armonia muzicii moderne, Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1983

Toduţă, Sigismund, Formele muzicale ale barocului în creaţia lui J.S.Bach, vol. I 1969, Vol. II 1973, vol. III 1978,

Editura Muzicală, Bucureşti

Voiculescu Dan, Fuga în creaţia lui J. S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000

Voiculescu, Dan, Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, 2005

xxx Dicţionar de termeni muzicali, coordonator ştiinţific prof. univ. Zeno Vancea,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984

9. Evaluare

Tip activitate Criterii de

evaluare

Metode de evaluare Pondere din nota finală

9.1 Curs

Prezenţa

activă la curs

Examen oral: analiza unei părţi

a unei lucrări muzicale parcurse

în timpul semestrului

80%

9.2 Seminar Prezenţa

activă la

seminar

Se va puncta implicarea activă

în cadrul seminarului.

20%

9.3

Laborator/lucrari

9.4 Standard minim de performanţă

Cunoştinţe teoretice minime (absolut necesare pentru înţelegerea formelor muzicale) şi realizarea unei analize

muzicale a unei piese de nivel mediu

Data completării: Titular curs (Semnătura):

Data avizării în departament Director departament (Semnătura):

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara

1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru

1.3 Departamentul Muzică-Actorie

1.4 Domeniul de studii Muzică

1.5 Ciclul de studii Masterat

1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale

2. Date despre disciplină

2.1 Denumire disciplina Analize muzicale

2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu

2.3 Titular activităţi de seminar Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu

2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari

2.5 Anul de studiu I 2.6 Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO

DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -

3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -

3.3.Distribuţia fondului de timp: 26

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5

Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi:Analize muzicale 5

3.4 Total ore studiu individual 20 Ore

3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore

3.6 Numărul de credite 2 Cr.

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,

teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).

1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore

4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet

Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale

Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale

5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în

urma studiului individual

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad

mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv

auzul muzical interior)

Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor

fundamentale de analiză muzicală

Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii

caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale

Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile

lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.

Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le .

Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei

unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

clasele I-VIII.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere

ierarhice.

Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii

la cerinţele pieţei muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale

discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în

microstructura şi macrostructura unei lucrări.

2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie

interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de

natură poetică sau estetică.

7.2 Obiectivele specifice 1. Analiza structurală a lucrărilor muzicale din cadrul genului cameral –

cvintetul de suflători şi concertant: concertul instrumental

2. Consolidarea culturii muzicale, prin analiza şi audiţii ale lucrărilor din

diferite perioade stilistice.

3. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-

europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Principiul marionetei, elemente

cadenţiale specifice: Zece piese pentru

cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a

IV-a

Metode de predare –

învăţare interactive

Dialogul

Problematizarea

Mijloace moderne, bazate

pe aparatură electronică,

audio-video, internet etc.

2. Elemente dodecafonice, pointilism :

Deregrlări structurale într-un sistem

autoimpus : Zece piese pentru cvintet de

suflători de G. Ligeti – partea a V-a

Id.

3. Deregrlări structurale într-un sistem

autoimpus : Zece piese pentru cvintet de

suflători de G. Ligeti – partea a VI-a

Id.

4. Elemente de unitate: revenirea unor

structuri cunoscute, secţiunea de aur,

pricipiul evantaiului: Zece piese pentru

cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a

VII-a

Id.

5. Proces muzical, influenţa şcolii

minimaliste americane: Zece piese pentru

cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a

VIII-a

Id.

6. Estetica sunetului urât: Deregrlări

structurale într-un sistem autoimpus :

Zece piese pentru cvintet de suflători de

G. Ligeti – partea a IX-a

Id.

7. Comedia del `arte: Zece piese pentru

cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a

X-a

Id.

8-9. Mutaţii tonale atipice, forma de

sonată în cadrul Concertului pentru pian

nr. 5 de L. van Beethoven, partea I

Id.

10. Planul dramaturgic determinat de

relaţia pian- orchestră; elemente de

avantgardă ale discursului sonor:

Concertului pentru pian nr. 5 de L. van

Beethoven, partea I

Id.

11-12. Relaţii tonale între cele trei părţi

lucrării, tema cu variaţiuni: Concertului

pentru pian nr. 5 de L. van Beethoven,

partea a II-a

Id.

13-14. Forma de rondo-sonată, înrudiri

tematice, unitate tematică: Concertului

pentru pian nr. 5 de L. van Beethoven,

partea a III-a

Id.

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog

-Teme aplicative la cursul 2 Id.

-Teme aplicative la cursul 3 Id.

-Teme aplicative la cursul 4 Id.

-Teme aplicative la cursul 5 Id.

-Teme aplicative la cursul 6 Id.

-Teme aplicative la cursul 7 Id.

-Teme aplicative la cursul 8 Id.

-Teme aplicative la cursul 9 Id.

-Teme aplicative la cursul 10 Id.

-Teme aplicative la cursul 11 Id.

-Teme aplicative la cursul 12 Id.

-Teme aplicative la cursul 13 Id.

-Teme aplicative la cursul 14 Id.

Bibliografie

Bughici, Dumitru , Formele şi genurile muzicale , Editura Muzicală, Bucureşti, 1962

Bughici, Dumitru, Suita şi sonata, Editura Muzicală, Bucureşti, 1965

Bughici Dumitru, Formele muzicale. Liedul, Rondoul, Variaţiunile, Fuga, Editura Muzicală, Bucureşti, 1969

Bughici, Dumitru, Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978

Comes, Liviu, Melodica palestriniană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1971

Caplin, William, Classical form, Oxford University Press, 1998

Eisikovits, Max, Polifonia vocală a Renaşterii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1966

Eisikovits, Max, Polifonia Barocului, Editura Muzicală, Bucureşti, 1975

Eisikovits, Max, Introducere în polifonia vocală a secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 1976

Forte, Allen, The structure of Atonal Music, Yale University Press, 1973

Gastouee, Amedee, Arta gregoriană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967

Green, Douglass Form in Tonal Music, Holt, Rinehart and Winston Edition, 1965

Herman, Vasile, Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982

Hindemith, Paul, Iniţiere în compoziţie, vol I şi II, Editura Muzicală, Bucureşti, 1961

Popovici, Doru, Arta trubadurilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1974

Timaru, Valentin, Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă, Editura Universităţii din

Oradea, 2003

Ţăranu, Cornel, Elemente de stilistică muzicală (sec. XX), Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1981

Teodorescu-Ciocănea, Livia, Tratat de forme şi analize muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005

Tereny, Ede, Armonia muzicii moderne, Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1983

Toduţă, Sigismund, Formele muzicale ale barocului în creaţia lui J.S.Bach, vol. I 1969, Vol. II 1973, vol. III 1978,

Editura Muzicală, Bucureşti

Voiculescu Dan, Fuga în creaţia lui J. S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000

Voiculescu, Dan, Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, 2005

xxx Dicţionar de termeni muzicali, coordonator ştiinţific prof. univ. Zeno Vancea,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984

9. Evaluare

Tip activitate Criterii de

evaluare

Metode de evaluare Pondere din nota finală

9.1 Curs

Prezenţa

activă la curs

Examen oral: analiza unei părţi

a unei lucrări muzicale parcurse

în timpul semestrului

80%

9.2 Seminar Prezenţa

activă la

seminar

Se va puncta implicarea activă

în cadrul seminarului.

20%

9.3

Laborator/lucrari

9.4 Standard minim de performanţă

Cunoştinţe teoretice minime (absolut necesare pentru înţelegerea formelor muzicale) şi realizarea unei analize

muzicale a unei piese de nivel mediu

Data completării: Titular curs (Semnătura):

Data avizării în departament Director departament (Semnătura):

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara

1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru

1.3 Departamentul Muzică-Actorie

1.4 Domeniul de studii Muzică

1.5 Ciclul de studii Masterat

1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale

2. Date despre disciplină

2.1 Denumire disciplina Analize muzicale

2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu

2.3 Titular activităţi de seminar Cda. Dr. Mihai Popean

2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari

2.5 Anul de studiu II 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO

DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -

3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -

3.3.Distribuţia fondului de timp: 26

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5

Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi:Analize muzicale 5

3.4 Total ore studiu individual 20 Ore

3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore

3.6 Numărul de credite 2 Cr.

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,

teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).

1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore

4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet

Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale

Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale

5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în

urma studiului individual

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad

mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv

auzul muzical interior)

Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor

fundamentale de analiză muzicală

Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii

caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale

Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile

lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.

Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le .

Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei

unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

clasele I-VIII.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere

ierarhice.

Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii

la cerinţele pieţei muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale

discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în

microstructura şi macrostructura unei lucrări.

2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie

interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de

natură poetică sau estetică.

7.2 Obiectivele specifice 1. Însușirea unor metode analitice moderne de investigare a lucrărilor

muzicale din diferite perioade stilistice

2. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-

europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1-2 Metoda Forensis, principii

Originea Greacă, Dimensiuni analitice ale

limbajului muzical (context istoric,

estetică, verticală, orizontală, emantică,

etc.), a doua școală vieneză; pornim de la

evidente si reconstruind contextul pentru a

afla motivul si metoda

Metode de predare –

învăţare interactive

Dialogul

Problematizarea

Mijloace moderne, bazate

pe aparatură electronică,

audio-video, internet etc.

Recapitulare - pentru studenţii care

nu au studiat într-o formă

aprofundată forma de sonată în

cadrul ciclului licenţă

3-4 Metode de analiza

Fugă, Sonată, Schenkeriană, Modală,

Atonală, Serială, Grafică, Contour,

Spectrală, Alte metode,

Investigativă/Forensis

Id.

5-6 Muzica atonala, principii

Disoluția centrului gravitațional tonal,

totalul cromatic, clase de înălțimi, unitatea

intervalică, principii de simetrie, reguli de

procesare a materialului muzical

Id.

7-8 Clase de inaltimi: cadranul serial

Sistemul Sol-fa, sistemul ABC, sistemul

binar, decimal, duodecimal, etc., cadranul

serial

Id.

9-10 Clase de inaltimi: Operatiuni

Retroversiune, inversie, RI, transpoziție

Id.

11-12 Clase de inaltimi: principii și relații

analitice

Ton comun, interval comun, clase de

inaltimi comune, forme: nerordonată,

ordonată,normală, primă, operațiuni peste

0, alte operațiuni

Id.

13-14 Analiza: segmentarea

Orizontală, verticală, melodică, acordică,

agogică, formală, și alte principii

Id.

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog

-Teme aplicative la cursul 2 Id.

-Teme aplicative la cursul 3 Id.

-Teme aplicative la cursul 4 Id.

-Teme aplicative la cursul 5 Id.

-Teme aplicative la cursul 6 Id.

-Teme aplicative la cursul 7 Id.

-Teme aplicative la cursul 8 Id.

-Teme aplicative la cursul 9 Id.

-Teme aplicative la cursul 10 Id.

-Teme aplicative la cursul 11 Id.

-Teme aplicative la cursul 12 Id.

-Teme aplicative la cursul 13 Id.

-Teme aplicative la cursul 14 Id.

Bibliografie

AFA, American Forensic Association. What. http://www.americanforensics.org/what.html. Accessed Nov. 12,

2016.

Anghel, Irinel. Orientări, direcții, curente ale muzicii româneşti din a doua jumătate a secolului XX (trad.

Orientations, directions and currents of the Romanian music from the second half of the 20th Century).

Bucharest, Romania: Editura Muzicală a U.C.M.R, 1997.

Braxton, Anthony. Composition #163. Score manuscript offered by the composer to the collection of the Mid-

American Center for Contemporary Music, Bowling Green State University, Ohio.

Braxton, Anthony. Composition Notes A-E. NH: Frog Peak Music, 1988.

Braxton, Anthony. Tri-Axium Writings. Volumes 1-3. Lebanon, NH: Frog Peak Music, 1985.

Cohn, Richanrd. "Inversional Symmetry and Transpositional Combination in Bartok." Music Theory Spectrum,

Vol. 10, 10th Anniversary Issue, (Spring), 19-42. CA: University of California Press, 1988.

Cohn, Richanrd. "Transpositional Combination of Beat-Class Sets in Steve Reich's Phase-Shifting Music."

Perspectives of new Music, Vol. 30, No. 2 (Summer), 146-177. Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1992.

Ford, Alun. Anthony Braxton: Creative Music Continuum (Stride Research Documents). UK: Stride Publications,

2004.

Forensic Architecture. “Forensis.” Lexicon Entries. http://www.forensic-architecture.org/lexicon/forensis/.

Accessed Nov. 12, 2016.

Hasty, Christopher. "Segmentation and Process in Post-Tonal Music." Music Theory Spectrum, Vol.3. (Spring),

54-73. CA: University of California Press, 1981.

Heffley, Mike. The Music of Anthony Braxton. Westport, CT: Greenwood Press, 1996.

Lake, E. William. "The Architecture of a Superarray Composition: Milton Babbitt's String Quartet No. 5."

Perspectives of New Music, Vol. 24, No. 2 (Spring-Summer), 88-111. Seattle, WA: Perspectives of New Music,

1986.

Lock, Graham. Forces in Motion: The Music and Thoughts of Anthony Braxton. Boston, MA: Da Capo Press,

1989.

Lock, Graham. Mixtery: A Festschrift for Anthony Braxton. UK: Stride Publications, 1995.

Lock, Graham. Blutopia: Visions of the Future and Revisions of the Past in the Work of Sun Ra, Duke Ellington,

and Anthony Braxton. Duke University Press Books, 2000.

Quinn, Ian. "Fuzzy Extensions to the Theory of Contour." Music Theory Spectrum, Vol. 19, No. 2 (Autumn), 232-

263. CA: University of California Press, 1997.

Quinn, Ian. "Listening to Similarity Relations." Perspectives of New Music, Vol. 39, No. 2 (Summer), 108 (52).

Seattle, WA: Perspectives of New Music, 2001.

Radano, Ronald Michael. New Musical Figurations. Anthony Braxton's Cultural Critique. IL: University of Chicago

Press, 1994.

Robert Levin. Introducing Anthony Braxton. NY: Jazz & Pop Magazine, 1970.

Straus, N. Joseph. Introduction to Post-Tonal Theory, 3rd ed., NJ: Prentice Hall, 2005.

West, Elizabeth and Paul A. Laprade. "Relating Musical Contours: Extensions of a Theory for Contour." Journal

of Music Theory, Vol.31, No.2 (Autumn), 225-267.Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1987.

Wilson, Peter Niklas. Anthony Braxton: Sein Leben, Seine Musik, Seine Schallplatten. Waakirchen, Germany:

Oreos, 1993.

9. Evaluare

Tip activitate Criterii de

evaluare

Metode de evaluare Pondere din nota finală

9.1 Curs

Prezenţa

activă la curs

Examen scris: analiza unei părţi

a unei lucrări muzicale parcurse

în timpul semestrului

80%

9.2 Seminar Prezenţa

activă la

seminar

Se va puncta implicarea activă

în cadrul seminarului.

20%

9.3

Laborator/lucrari

9.4 Standard minim de performanţă

Cunoştinţe teoretice minime (absolut necesare pentru înţelegerea formelor muzicale) şi realizarea unei analize

muzicale a unei piese de nivel mediu

Data completării: Titular curs (Semnătura):

Data avizării în departament Director departament (Semnătura):

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara

1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru

1.3 Departamentul Muzică-Actorie

1.4 Domeniul de studii Muzică

1.5 Ciclul de studii Masterat

1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale

2. Date despre disciplină

2.1 Denumire disciplina Analize muzicale

2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu

2.3 Titular activităţi de seminar Cda. Dr. Mihai Popean

2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari

2.5 Anul de studiu II 2.6 Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO

DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -

3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -

3.3.Distribuţia fondului de timp: 26

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5

Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi:Analize muzicale 5

3.4 Total ore studiu individual 20 Ore

3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore

3.6 Numărul de credite 2 Cr.

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,

teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).

1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore

4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet

Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale

Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale

5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în

urma studiului individual

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad

mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv

auzul muzical interior)

Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor

fundamentale de analiză muzicală

Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii

caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale

Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile

lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.

Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le .

Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei

unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

clasele I-VIII.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere

ierarhice.

Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii

la cerinţele pieţei muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale

discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în

microstructura şi macrostructura unei lucrări.

2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie

interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de

natură poetică sau estetică.

7.2 Obiectivele specifice 1. Însușirea unor metode analitice moderne de investigare a lucrărilor

muzicale din diferite perioade stilistice

2. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-

europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1-2 Analiza atonala: Schoenberg op.11

nr.1

Segmentarea și analiza atonală a primelor

11 măsuri din Piesa pentru Pian nr. 1, op

11 de A. Schoenberg după metoda Hasty,

Christopher. "Segmentation and Process

in Post-Tonal Music." Music Theory

Spectrum, Vol.3. (Spring), 54-73. CA:

University of California Press, 1981.

Metode de predare –

învăţare interactive

Dialogul

Problematizarea

Mijloace moderne, bazate

pe aparatură electronică,

audio-video, internet etc.

Recapitulare - pentru studenţii care

nu au studiat într-o formă

aprofundată forma de sonată în

cadrul ciclului licenţă

3-4 Muzica seriala: principii

Seria armonicelor naturale și totalul

cromatic, seria de diferite marimi,

principii de elaborare serială, matricea

serială

Id.

5-6 Analiza serială: tetracorduri,

Schoenberg op.19 nr.5

Segmentarea și analiza serială pe

tetracorduri din Piesa pentru Pian nr.5

op.19 de A. Schoenberg.

Id.

7-8 Principii de combinatorialitate: Analiza: schoenberg, op25 după metodele: West, Elizabeth and Paul A. Laprade. "Relating Musical Contours: Extensions of a Theory for Contour." Journal of Music Theory, Vol.31, No.2 (Autumn), 225-267.Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1987; Quinn, Ian. "Fuzzy Extensions to the Theory of Contour." Music

Theory Spectrum, Vol. 19, No. 2

(Autumn), 232-263. CA: University of

California Press, 1997; and Quinn, Ian.

"Listening to Similarity Relations."

Perspectives of New Music, Vol. 39, No.

2 (Summer), 108 (52). Seattle, WA:

Perspectives of New Music, 2001.

Id.

9-10 Principii arhitectonice atonale/seriale

în practică: Analiză: Popean: Tempestas

Id.

11-12 Serialismul total: Milton Babbitt

Stravinski, Boulez, Serialismul extins,

Arii seriale, operațiuni în arii seriale,

serialismul total, super ariile seriale,

Milton Babbitt ca inventator al

serialismului total.

Id.

13-14 Metoda forensis: Charles

Wourinen: Haroun și marea de povești;

Penderecki: Strophen; Alte exemple:

Anthony Braxton: Composition #163 /

Karlheinz Stockhausen: Aus den sieben

Tagen

Id.

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog

-Teme aplicative la cursul 2 Id.

-Teme aplicative la cursul 3 Id.

-Teme aplicative la cursul 4 Id.

-Teme aplicative la cursul 5 Id.

-Teme aplicative la cursul 6 Id.

-Teme aplicative la cursul 7 Id.

-Teme aplicative la cursul 8 Id.

-Teme aplicative la cursul 9 Id.

-Teme aplicative la cursul 10 Id.

-Teme aplicative la cursul 11 Id.

-Teme aplicative la cursul 12 Id.

-Teme aplicative la cursul 13 Id.

-Teme aplicative la cursul 14 Id.

Bibliografie

AFA, American Forensic Association. What. http://www.americanforensics.org/what.html. Accessed Nov. 12,

2016.

Anghel, Irinel. Orientări, direcții, curente ale muzicii româneşti din a doua jumătate a secolului XX (trad.

Orientations, directions and currents of the Romanian music from the second half of the 20th Century).

Bucharest, Romania: Editura Muzicală a U.C.M.R, 1997.

Braxton, Anthony. Composition #163. Score manuscript offered by the composer to the collection of the Mid-

American Center for Contemporary Music, Bowling Green State University, Ohio.

Braxton, Anthony. Composition Notes A-E. NH: Frog Peak Music, 1988.

Braxton, Anthony. Tri-Axium Writings. Volumes 1-3. Lebanon, NH: Frog Peak Music, 1985.

Cohn, Richanrd. "Inversional Symmetry and Transpositional Combination in Bartok." Music Theory Spectrum,

Vol. 10, 10th Anniversary Issue, (Spring), 19-42. CA: University of California Press, 1988.

Cohn, Richanrd. "Transpositional Combination of Beat-Class Sets in Steve Reich's Phase-Shifting Music."

Perspectives of new Music, Vol. 30, No. 2 (Summer), 146-177. Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1992.

Ford, Alun. Anthony Braxton: Creative Music Continuum (Stride Research Documents). UK: Stride Publications,

2004.

Forensic Architecture. “Forensis.” Lexicon Entries. http://www.forensic-architecture.org/lexicon/forensis/.

Accessed Nov. 12, 2016.

Hasty, Christopher. "Segmentation and Process in Post-Tonal Music." Music Theory Spectrum, Vol.3. (Spring),

54-73. CA: University of California Press, 1981.

Heffley, Mike. The Music of Anthony Braxton. Westport, CT: Greenwood Press, 1996.

Lake, E. William. "The Architecture of a Superarray Composition: Milton Babbitt's String Quartet No. 5."

Perspectives of New Music, Vol. 24, No. 2 (Spring-Summer), 88-111. Seattle, WA: Perspectives of New Music,

1986.

Lock, Graham. Forces in Motion: The Music and Thoughts of Anthony Braxton. Boston, MA: Da Capo Press,

1989.

Lock, Graham. Mixtery: A Festschrift for Anthony Braxton. UK: Stride Publications, 1995.

Lock, Graham. Blutopia: Visions of the Future and Revisions of the Past in the Work of Sun Ra, Duke Ellington,

and Anthony Braxton. Duke University Press Books, 2000.

Quinn, Ian. "Fuzzy Extensions to the Theory of Contour." Music Theory Spectrum, Vol. 19, No. 2 (Autumn), 232-

263. CA: University of California Press, 1997.

Quinn, Ian. "Listening to Similarity Relations." Perspectives of New Music, Vol. 39, No. 2 (Summer), 108 (52).

Seattle, WA: Perspectives of New Music, 2001.

Radano, Ronald Michael. New Musical Figurations. Anthony Braxton's Cultural Critique. IL: University of Chicago

Press, 1994.

Robert Levin. Introducing Anthony Braxton. NY: Jazz & Pop Magazine, 1970.

Straus, N. Joseph. Introduction to Post-Tonal Theory, 3rd ed., NJ: Prentice Hall, 2005.

West, Elizabeth and Paul A. Laprade. "Relating Musical Contours: Extensions of a Theory for Contour." Journal

of Music Theory, Vol.31, No.2 (Autumn), 225-267.Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1987.

Wilson, Peter Niklas. Anthony Braxton: Sein Leben, Seine Musik, Seine Schallplatten. Waakirchen, Germany:

Oreos, 1993.

9. Evaluare

Tip activitate Criterii de

evaluare

Metode de evaluare Pondere din nota finală

9.1 Curs

Prezenţa

activă la curs

Examen scris: analiza unei părţi

a unei lucrări muzicale parcurse

în timpul semestrului

80%

9.2 Seminar Prezenţa

activă la

seminar

Se va puncta implicarea activă

în cadrul seminarului.

20%

9.3

Laborator/lucrari

9.4 Standard minim de performanţă

Cunoştinţe teoretice minime (absolut necesare pentru înţelegerea formelor muzicale) şi realizarea unei analize

muzicale a unei piese de nivel mediu

Data completării: Titular curs (Semnătura):

Data avizării în departament Director departament (Semnătura):