1. date despre program 2.fmt.uvt.ro/wp-content/uploads/2014/07/analize-muzicale-master-201… ·...
TRANSCRIPT
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara
1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru
1.3 Departamentul Muzică-Actorie
1.4 Domeniul de studii Muzică
1.5 Ciclul de studii Masterat
1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale
2. Date despre disciplină
2.1 Denumire disciplina Analize muzicale
2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu
2.3 Titular activităţi de seminar Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu
2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari
2.5 Anul de studiu I 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO
DF
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -
3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -
3.3.Distribuţia fondului de timp: 26
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:Analize muzicale 5
3.4 Total ore studiu individual 20 Ore
3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore
3.6 Numărul de credite 2 Cr.
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,
teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).
1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore
4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet
Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale
Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale
5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în
urma studiului individual
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad
mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv
auzul muzical interior)
Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor
fundamentale de analiză muzicală
Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii
caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale
Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile
lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.
Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor
Com
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le .
Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei
unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale
clasele I-VIII.
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere
ierarhice.
Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii
la cerinţele pieţei muncii.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale
discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în
microstructura şi macrostructura unei lucrări.
2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie
interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de
natură poetică sau estetică.
7.2 Obiectivele specifice 1. Analiza structurală a lucrărilor muzicale din cadrul genului cameral –
cvartetul de coarde şi a cvintetul de suflători
2. Consolidarea culturii muzicale, prin analiza şi audiţii ale lucrărilor din
diferite perioade stilistice.
3. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-
europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1-2. Forma de sonată- planul tonal şi
secţiunile specifice: expoziţia, dezvoltarea
şi repriza. Analiza Sonatei pentru pian de
W. A. Mozart in Fa major
Metode de predare –
învăţare interactive
Dialogul
Problematizarea
Mijloace moderne, bazate
pe aparatură electronică,
audio-video, internet etc.
Recapitulare - pentru studenţii care
nu au studiat într-o formă
aprofundată forma de sonată în
cadrul ciclului licenţă
3-4. Aplicaţii ale formei de sonată în
genul cameral al cvartetului de coarde:
Cvartetul nr. 17 în Bb major de W. A
Mozart, partea I
Id.
5. Forma asimetrică de Menuet: Cvartetul
nr. 17 în Bb major de W. A Mozart, partea
a II-a
Id.
6-7. Forma atipica de sonata: Cvartetul nr.
17 în Bb major de W. A Mozart, partea a
III-a
Id.
8-9. Forma de sonata cu aluzii la forma de
Rondo: Cvartetul nr. 17 în Bb major de
W. A Mozart, partea a IV-a
Id.
10. Unitatea structurală în cadrul genului
cameral al cvartetului de coarde; înrudiri
tematice; omogenitate.
Id.
11. Contrast; diversitate; polarităţi în
cadrul cvintetului de sulfători: Zece piese
pentru cvintet de suflători de G. Ligeti;
planul structural: piese solistice versus
piese de ansamblu
Id.
12. Texturi irizante, procedeee specifice
muzicii electronice: Zece piese pentru
cvintet de suflători de G. Ligeti – partea I
13. Socuri cromatice, pauza cu rol
structural: Zece piese pentru cvintet de
suflători de G. Ligeti – partea a II-a
14. Texturi diatonice, secţiunea de aur,
varierea timbrală: Zece piese pentru
cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a
III-a
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog
-Teme aplicative la cursul 2 Id.
-Teme aplicative la cursul 3 Id.
-Teme aplicative la cursul 4 Id.
-Teme aplicative la cursul 5 Id.
-Teme aplicative la cursul 6 Id.
-Teme aplicative la cursul 7 Id.
-Teme aplicative la cursul 8 Id.
-Teme aplicative la cursul 9 Id.
-Teme aplicative la cursul 10 Id.
-Teme aplicative la cursul 11 Id.
-Teme aplicative la cursul 12 Id.
-Teme aplicative la cursul 13 Id.
-Teme aplicative la cursul 14 Id.
Bibliografie
Bughici, Dumitru , Formele şi genurile muzicale , Editura Muzicală, Bucureşti, 1962
Bughici, Dumitru, Suita şi sonata, Editura Muzicală, Bucureşti, 1965
Bughici Dumitru, Formele muzicale. Liedul, Rondoul, Variaţiunile, Fuga, Editura Muzicală, Bucureşti, 1969
Bughici, Dumitru, Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978
Comes, Liviu, Melodica palestriniană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1971
Caplin, William, Classical form, Oxford University Press, 1998
Eisikovits, Max, Polifonia vocală a Renaşterii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1966
Eisikovits, Max, Polifonia Barocului, Editura Muzicală, Bucureşti, 1975
Eisikovits, Max, Introducere în polifonia vocală a secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 1976
Forte, Allen, The structure of Atonal Music, Yale University Press, 1973
Gastouee, Amedee, Arta gregoriană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967
Green, Douglass Form in Tonal Music, Holt, Rinehart and Winston Edition, 1965
Herman, Vasile, Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982
Hindemith, Paul, Iniţiere în compoziţie, vol I şi II, Editura Muzicală, Bucureşti, 1961
Popovici, Doru, Arta trubadurilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1974
Timaru, Valentin, Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă, Editura Universităţii din
Oradea, 2003
Ţăranu, Cornel, Elemente de stilistică muzicală (sec. XX), Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1981
Teodorescu-Ciocănea, Livia, Tratat de forme şi analize muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005
Tereny, Ede, Armonia muzicii moderne, Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1983
Toduţă, Sigismund, Formele muzicale ale barocului în creaţia lui J.S.Bach, vol. I 1969, Vol. II 1973, vol. III 1978,
Editura Muzicală, Bucureşti
Voiculescu Dan, Fuga în creaţia lui J. S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000
Voiculescu, Dan, Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, 2005
xxx Dicţionar de termeni muzicali, coordonator ştiinţific prof. univ. Zeno Vancea,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984
9. Evaluare
Tip activitate Criterii de
evaluare
Metode de evaluare Pondere din nota finală
9.1 Curs
Prezenţa
activă la curs
Examen oral: analiza unei părţi
a unei lucrări muzicale parcurse
în timpul semestrului
80%
9.2 Seminar Prezenţa
activă la
seminar
Se va puncta implicarea activă
în cadrul seminarului.
20%
9.3
Laborator/lucrari
9.4 Standard minim de performanţă
Cunoştinţe teoretice minime (absolut necesare pentru înţelegerea formelor muzicale) şi realizarea unei analize
muzicale a unei piese de nivel mediu
Data completării: Titular curs (Semnătura):
Data avizării în departament Director departament (Semnătura):
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara
1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru
1.3 Departamentul Muzică-Actorie
1.4 Domeniul de studii Muzică
1.5 Ciclul de studii Masterat
1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale
2. Date despre disciplină
2.1 Denumire disciplina Analize muzicale
2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu
2.3 Titular activităţi de seminar Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu
2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari
2.5 Anul de studiu I 2.6 Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO
DF
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -
3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -
3.3.Distribuţia fondului de timp: 26
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:Analize muzicale 5
3.4 Total ore studiu individual 20 Ore
3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore
3.6 Numărul de credite 2 Cr.
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,
teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).
1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore
4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet
Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale
Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale
5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în
urma studiului individual
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad
mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv
auzul muzical interior)
Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor
fundamentale de analiză muzicală
Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii
caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale
Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile
lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.
Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor
Com
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le .
Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei
unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale
clasele I-VIII.
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere
ierarhice.
Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii
la cerinţele pieţei muncii.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale
discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în
microstructura şi macrostructura unei lucrări.
2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie
interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de
natură poetică sau estetică.
7.2 Obiectivele specifice 1. Analiza structurală a lucrărilor muzicale din cadrul genului cameral –
cvintetul de suflători şi concertant: concertul instrumental
2. Consolidarea culturii muzicale, prin analiza şi audiţii ale lucrărilor din
diferite perioade stilistice.
3. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-
europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Principiul marionetei, elemente
cadenţiale specifice: Zece piese pentru
cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a
IV-a
Metode de predare –
învăţare interactive
Dialogul
Problematizarea
Mijloace moderne, bazate
pe aparatură electronică,
audio-video, internet etc.
2. Elemente dodecafonice, pointilism :
Deregrlări structurale într-un sistem
autoimpus : Zece piese pentru cvintet de
suflători de G. Ligeti – partea a V-a
Id.
3. Deregrlări structurale într-un sistem
autoimpus : Zece piese pentru cvintet de
suflători de G. Ligeti – partea a VI-a
Id.
4. Elemente de unitate: revenirea unor
structuri cunoscute, secţiunea de aur,
pricipiul evantaiului: Zece piese pentru
cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a
VII-a
Id.
5. Proces muzical, influenţa şcolii
minimaliste americane: Zece piese pentru
cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a
VIII-a
Id.
6. Estetica sunetului urât: Deregrlări
structurale într-un sistem autoimpus :
Zece piese pentru cvintet de suflători de
G. Ligeti – partea a IX-a
Id.
7. Comedia del `arte: Zece piese pentru
cvintet de suflători de G. Ligeti – partea a
X-a
Id.
8-9. Mutaţii tonale atipice, forma de
sonată în cadrul Concertului pentru pian
nr. 5 de L. van Beethoven, partea I
Id.
10. Planul dramaturgic determinat de
relaţia pian- orchestră; elemente de
avantgardă ale discursului sonor:
Concertului pentru pian nr. 5 de L. van
Beethoven, partea I
Id.
11-12. Relaţii tonale între cele trei părţi
lucrării, tema cu variaţiuni: Concertului
pentru pian nr. 5 de L. van Beethoven,
partea a II-a
Id.
13-14. Forma de rondo-sonată, înrudiri
tematice, unitate tematică: Concertului
pentru pian nr. 5 de L. van Beethoven,
partea a III-a
Id.
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog
-Teme aplicative la cursul 2 Id.
-Teme aplicative la cursul 3 Id.
-Teme aplicative la cursul 4 Id.
-Teme aplicative la cursul 5 Id.
-Teme aplicative la cursul 6 Id.
-Teme aplicative la cursul 7 Id.
-Teme aplicative la cursul 8 Id.
-Teme aplicative la cursul 9 Id.
-Teme aplicative la cursul 10 Id.
-Teme aplicative la cursul 11 Id.
-Teme aplicative la cursul 12 Id.
-Teme aplicative la cursul 13 Id.
-Teme aplicative la cursul 14 Id.
Bibliografie
Bughici, Dumitru , Formele şi genurile muzicale , Editura Muzicală, Bucureşti, 1962
Bughici, Dumitru, Suita şi sonata, Editura Muzicală, Bucureşti, 1965
Bughici Dumitru, Formele muzicale. Liedul, Rondoul, Variaţiunile, Fuga, Editura Muzicală, Bucureşti, 1969
Bughici, Dumitru, Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978
Comes, Liviu, Melodica palestriniană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1971
Caplin, William, Classical form, Oxford University Press, 1998
Eisikovits, Max, Polifonia vocală a Renaşterii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1966
Eisikovits, Max, Polifonia Barocului, Editura Muzicală, Bucureşti, 1975
Eisikovits, Max, Introducere în polifonia vocală a secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 1976
Forte, Allen, The structure of Atonal Music, Yale University Press, 1973
Gastouee, Amedee, Arta gregoriană, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967
Green, Douglass Form in Tonal Music, Holt, Rinehart and Winston Edition, 1965
Herman, Vasile, Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982
Hindemith, Paul, Iniţiere în compoziţie, vol I şi II, Editura Muzicală, Bucureşti, 1961
Popovici, Doru, Arta trubadurilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1974
Timaru, Valentin, Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă, Editura Universităţii din
Oradea, 2003
Ţăranu, Cornel, Elemente de stilistică muzicală (sec. XX), Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1981
Teodorescu-Ciocănea, Livia, Tratat de forme şi analize muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005
Tereny, Ede, Armonia muzicii moderne, Academia de Muzică “Ghe. Dima”, 1983
Toduţă, Sigismund, Formele muzicale ale barocului în creaţia lui J.S.Bach, vol. I 1969, Vol. II 1973, vol. III 1978,
Editura Muzicală, Bucureşti
Voiculescu Dan, Fuga în creaţia lui J. S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000
Voiculescu, Dan, Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, 2005
xxx Dicţionar de termeni muzicali, coordonator ştiinţific prof. univ. Zeno Vancea,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984
9. Evaluare
Tip activitate Criterii de
evaluare
Metode de evaluare Pondere din nota finală
9.1 Curs
Prezenţa
activă la curs
Examen oral: analiza unei părţi
a unei lucrări muzicale parcurse
în timpul semestrului
80%
9.2 Seminar Prezenţa
activă la
seminar
Se va puncta implicarea activă
în cadrul seminarului.
20%
9.3
Laborator/lucrari
9.4 Standard minim de performanţă
Cunoştinţe teoretice minime (absolut necesare pentru înţelegerea formelor muzicale) şi realizarea unei analize
muzicale a unei piese de nivel mediu
Data completării: Titular curs (Semnătura):
Data avizării în departament Director departament (Semnătura):
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara
1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru
1.3 Departamentul Muzică-Actorie
1.4 Domeniul de studii Muzică
1.5 Ciclul de studii Masterat
1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale
2. Date despre disciplină
2.1 Denumire disciplina Analize muzicale
2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu
2.3 Titular activităţi de seminar Cda. Dr. Mihai Popean
2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari
2.5 Anul de studiu II 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO
DF
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -
3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -
3.3.Distribuţia fondului de timp: 26
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:Analize muzicale 5
3.4 Total ore studiu individual 20 Ore
3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore
3.6 Numărul de credite 2 Cr.
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,
teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).
1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore
4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet
Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale
Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale
5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în
urma studiului individual
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad
mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv
auzul muzical interior)
Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor
fundamentale de analiză muzicală
Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii
caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale
Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile
lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.
Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor
Com
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le .
Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei
unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale
clasele I-VIII.
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere
ierarhice.
Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii
la cerinţele pieţei muncii.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale
discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în
microstructura şi macrostructura unei lucrări.
2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie
interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de
natură poetică sau estetică.
7.2 Obiectivele specifice 1. Însușirea unor metode analitice moderne de investigare a lucrărilor
muzicale din diferite perioade stilistice
2. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-
europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1-2 Metoda Forensis, principii
Originea Greacă, Dimensiuni analitice ale
limbajului muzical (context istoric,
estetică, verticală, orizontală, emantică,
etc.), a doua școală vieneză; pornim de la
evidente si reconstruind contextul pentru a
afla motivul si metoda
Metode de predare –
învăţare interactive
Dialogul
Problematizarea
Mijloace moderne, bazate
pe aparatură electronică,
audio-video, internet etc.
Recapitulare - pentru studenţii care
nu au studiat într-o formă
aprofundată forma de sonată în
cadrul ciclului licenţă
3-4 Metode de analiza
Fugă, Sonată, Schenkeriană, Modală,
Atonală, Serială, Grafică, Contour,
Spectrală, Alte metode,
Investigativă/Forensis
Id.
5-6 Muzica atonala, principii
Disoluția centrului gravitațional tonal,
totalul cromatic, clase de înălțimi, unitatea
intervalică, principii de simetrie, reguli de
procesare a materialului muzical
Id.
7-8 Clase de inaltimi: cadranul serial
Sistemul Sol-fa, sistemul ABC, sistemul
binar, decimal, duodecimal, etc., cadranul
serial
Id.
9-10 Clase de inaltimi: Operatiuni
Retroversiune, inversie, RI, transpoziție
Id.
11-12 Clase de inaltimi: principii și relații
analitice
Ton comun, interval comun, clase de
inaltimi comune, forme: nerordonată,
ordonată,normală, primă, operațiuni peste
0, alte operațiuni
Id.
13-14 Analiza: segmentarea
Orizontală, verticală, melodică, acordică,
agogică, formală, și alte principii
Id.
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog
-Teme aplicative la cursul 2 Id.
-Teme aplicative la cursul 3 Id.
-Teme aplicative la cursul 4 Id.
-Teme aplicative la cursul 5 Id.
-Teme aplicative la cursul 6 Id.
-Teme aplicative la cursul 7 Id.
-Teme aplicative la cursul 8 Id.
-Teme aplicative la cursul 9 Id.
-Teme aplicative la cursul 10 Id.
-Teme aplicative la cursul 11 Id.
-Teme aplicative la cursul 12 Id.
-Teme aplicative la cursul 13 Id.
-Teme aplicative la cursul 14 Id.
Bibliografie
AFA, American Forensic Association. What. http://www.americanforensics.org/what.html. Accessed Nov. 12,
2016.
Anghel, Irinel. Orientări, direcții, curente ale muzicii româneşti din a doua jumătate a secolului XX (trad.
Orientations, directions and currents of the Romanian music from the second half of the 20th Century).
Bucharest, Romania: Editura Muzicală a U.C.M.R, 1997.
Braxton, Anthony. Composition #163. Score manuscript offered by the composer to the collection of the Mid-
American Center for Contemporary Music, Bowling Green State University, Ohio.
Braxton, Anthony. Composition Notes A-E. NH: Frog Peak Music, 1988.
Braxton, Anthony. Tri-Axium Writings. Volumes 1-3. Lebanon, NH: Frog Peak Music, 1985.
Cohn, Richanrd. "Inversional Symmetry and Transpositional Combination in Bartok." Music Theory Spectrum,
Vol. 10, 10th Anniversary Issue, (Spring), 19-42. CA: University of California Press, 1988.
Cohn, Richanrd. "Transpositional Combination of Beat-Class Sets in Steve Reich's Phase-Shifting Music."
Perspectives of new Music, Vol. 30, No. 2 (Summer), 146-177. Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1992.
Ford, Alun. Anthony Braxton: Creative Music Continuum (Stride Research Documents). UK: Stride Publications,
2004.
Forensic Architecture. “Forensis.” Lexicon Entries. http://www.forensic-architecture.org/lexicon/forensis/.
Accessed Nov. 12, 2016.
Hasty, Christopher. "Segmentation and Process in Post-Tonal Music." Music Theory Spectrum, Vol.3. (Spring),
54-73. CA: University of California Press, 1981.
Heffley, Mike. The Music of Anthony Braxton. Westport, CT: Greenwood Press, 1996.
Lake, E. William. "The Architecture of a Superarray Composition: Milton Babbitt's String Quartet No. 5."
Perspectives of New Music, Vol. 24, No. 2 (Spring-Summer), 88-111. Seattle, WA: Perspectives of New Music,
1986.
Lock, Graham. Forces in Motion: The Music and Thoughts of Anthony Braxton. Boston, MA: Da Capo Press,
1989.
Lock, Graham. Mixtery: A Festschrift for Anthony Braxton. UK: Stride Publications, 1995.
Lock, Graham. Blutopia: Visions of the Future and Revisions of the Past in the Work of Sun Ra, Duke Ellington,
and Anthony Braxton. Duke University Press Books, 2000.
Quinn, Ian. "Fuzzy Extensions to the Theory of Contour." Music Theory Spectrum, Vol. 19, No. 2 (Autumn), 232-
263. CA: University of California Press, 1997.
Quinn, Ian. "Listening to Similarity Relations." Perspectives of New Music, Vol. 39, No. 2 (Summer), 108 (52).
Seattle, WA: Perspectives of New Music, 2001.
Radano, Ronald Michael. New Musical Figurations. Anthony Braxton's Cultural Critique. IL: University of Chicago
Press, 1994.
Robert Levin. Introducing Anthony Braxton. NY: Jazz & Pop Magazine, 1970.
Straus, N. Joseph. Introduction to Post-Tonal Theory, 3rd ed., NJ: Prentice Hall, 2005.
West, Elizabeth and Paul A. Laprade. "Relating Musical Contours: Extensions of a Theory for Contour." Journal
of Music Theory, Vol.31, No.2 (Autumn), 225-267.Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1987.
Wilson, Peter Niklas. Anthony Braxton: Sein Leben, Seine Musik, Seine Schallplatten. Waakirchen, Germany:
Oreos, 1993.
9. Evaluare
Tip activitate Criterii de
evaluare
Metode de evaluare Pondere din nota finală
9.1 Curs
Prezenţa
activă la curs
Examen scris: analiza unei părţi
a unei lucrări muzicale parcurse
în timpul semestrului
80%
9.2 Seminar Prezenţa
activă la
seminar
Se va puncta implicarea activă
în cadrul seminarului.
20%
9.3
Laborator/lucrari
9.4 Standard minim de performanţă
Cunoştinţe teoretice minime (absolut necesare pentru înţelegerea formelor muzicale) şi realizarea unei analize
muzicale a unei piese de nivel mediu
Data completării: Titular curs (Semnătura):
Data avizării în departament Director departament (Semnătura):
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara
1.2 Facultatea Facultatea de Muzică şi Teatru
1.3 Departamentul Muzică-Actorie
1.4 Domeniul de studii Muzică
1.5 Ciclul de studii Masterat
1.6 Programul de studii / Calificarea Stilistica interpretării muzicale
2. Date despre disciplină
2.1 Denumire disciplina Analize muzicale
2.2 Titular activităţi de curs Lector Univ. Dr. Gabriel Mălăncioiu
2.3 Titular activităţi de seminar Cda. Dr. Mihai Popean
2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari
2.5 Anul de studiu II 2.6 Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO
DF
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -
3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 14 seminar 14 laborator -
3.3.Distribuţia fondului de timp: 26
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:Analize muzicale 5
3.4 Total ore studiu individual 20 Ore
3.5 Total ore pe semestru 1 54 Ore
3.6 Numărul de credite 2 Cr.
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Însuşirea şi cunoaşterea materiei predate la contrapunct, armonie, forme muzicale,
teoria instrumentelor în semestrele 1-6 (respectiv semestrele 1-8).
1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore
4.2 de competenţe Capacităţi de citirea a partiturilor muzicale, gîndire logică
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu legătură la internet
Instrumente de scris, tablă liniată cu portative muzicale
Aparatură electronică audio/video pentru audiții muzicale
5.2 de desfăşurare a seminarului Studentul va dovedi în mod necesar cunoștințe dobândite în
urma studiului individual
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad
mediu de dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv
auzul muzical interior)
Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor
fundamentale de analiză muzicală
Clasificarea argumentată a operelor muzicale, pe baza identificării şi descrierii
caracteristicilor de gen şi ale principalelor perioade stilistice muzicale
Încadrarea unor lucrări studiate în anumite scheme funcţionale, ce decurg din caracteristicile
lor stilistice/structurale în vederea obţinerii unui rezultat cu valenţe estetice.
Aptitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog- interpret-compozitor
Com
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le .
Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei
unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale
clasele I-VIII.
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere
ierarhice.
Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii
la cerinţele pieţei muncii.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Prezentarea teoretică a metodelor actuale de cercetare ştiinţifică ale
discursului muzical în vederea descifrării relaţiilor complexe ce apar în
microstructura şi macrostructura unei lucrări.
2. Formarea viitorilor interpreţi care să valorifice în actul de creaţie
interpretativă totalitatea componentelor de conţinut si formă, de stil şi de
natură poetică sau estetică.
7.2 Obiectivele specifice 1. Însușirea unor metode analitice moderne de investigare a lucrărilor
muzicale din diferite perioade stilistice
2. Identificarea mutaţiilor stilistice ce apar în gândirea muzicală vest-
europeană, din perioada Barocului muzical până în contemporaneitate
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1-2 Analiza atonala: Schoenberg op.11
nr.1
Segmentarea și analiza atonală a primelor
11 măsuri din Piesa pentru Pian nr. 1, op
11 de A. Schoenberg după metoda Hasty,
Christopher. "Segmentation and Process
in Post-Tonal Music." Music Theory
Spectrum, Vol.3. (Spring), 54-73. CA:
University of California Press, 1981.
Metode de predare –
învăţare interactive
Dialogul
Problematizarea
Mijloace moderne, bazate
pe aparatură electronică,
audio-video, internet etc.
Recapitulare - pentru studenţii care
nu au studiat într-o formă
aprofundată forma de sonată în
cadrul ciclului licenţă
3-4 Muzica seriala: principii
Seria armonicelor naturale și totalul
cromatic, seria de diferite marimi,
principii de elaborare serială, matricea
serială
Id.
5-6 Analiza serială: tetracorduri,
Schoenberg op.19 nr.5
Segmentarea și analiza serială pe
tetracorduri din Piesa pentru Pian nr.5
op.19 de A. Schoenberg.
Id.
7-8 Principii de combinatorialitate: Analiza: schoenberg, op25 după metodele: West, Elizabeth and Paul A. Laprade. "Relating Musical Contours: Extensions of a Theory for Contour." Journal of Music Theory, Vol.31, No.2 (Autumn), 225-267.Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1987; Quinn, Ian. "Fuzzy Extensions to the Theory of Contour." Music
Theory Spectrum, Vol. 19, No. 2
(Autumn), 232-263. CA: University of
California Press, 1997; and Quinn, Ian.
"Listening to Similarity Relations."
Perspectives of New Music, Vol. 39, No.
2 (Summer), 108 (52). Seattle, WA:
Perspectives of New Music, 2001.
Id.
9-10 Principii arhitectonice atonale/seriale
în practică: Analiză: Popean: Tempestas
Id.
11-12 Serialismul total: Milton Babbitt
Stravinski, Boulez, Serialismul extins,
Arii seriale, operațiuni în arii seriale,
serialismul total, super ariile seriale,
Milton Babbitt ca inventator al
serialismului total.
Id.
13-14 Metoda forensis: Charles
Wourinen: Haroun și marea de povești;
Penderecki: Strophen; Alte exemple:
Anthony Braxton: Composition #163 /
Karlheinz Stockhausen: Aus den sieben
Tagen
Id.
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
-Teme aplicative la cursul 1 Audiţii, dialog
-Teme aplicative la cursul 2 Id.
-Teme aplicative la cursul 3 Id.
-Teme aplicative la cursul 4 Id.
-Teme aplicative la cursul 5 Id.
-Teme aplicative la cursul 6 Id.
-Teme aplicative la cursul 7 Id.
-Teme aplicative la cursul 8 Id.
-Teme aplicative la cursul 9 Id.
-Teme aplicative la cursul 10 Id.
-Teme aplicative la cursul 11 Id.
-Teme aplicative la cursul 12 Id.
-Teme aplicative la cursul 13 Id.
-Teme aplicative la cursul 14 Id.
Bibliografie
AFA, American Forensic Association. What. http://www.americanforensics.org/what.html. Accessed Nov. 12,
2016.
Anghel, Irinel. Orientări, direcții, curente ale muzicii româneşti din a doua jumătate a secolului XX (trad.
Orientations, directions and currents of the Romanian music from the second half of the 20th Century).
Bucharest, Romania: Editura Muzicală a U.C.M.R, 1997.
Braxton, Anthony. Composition #163. Score manuscript offered by the composer to the collection of the Mid-
American Center for Contemporary Music, Bowling Green State University, Ohio.
Braxton, Anthony. Composition Notes A-E. NH: Frog Peak Music, 1988.
Braxton, Anthony. Tri-Axium Writings. Volumes 1-3. Lebanon, NH: Frog Peak Music, 1985.
Cohn, Richanrd. "Inversional Symmetry and Transpositional Combination in Bartok." Music Theory Spectrum,
Vol. 10, 10th Anniversary Issue, (Spring), 19-42. CA: University of California Press, 1988.
Cohn, Richanrd. "Transpositional Combination of Beat-Class Sets in Steve Reich's Phase-Shifting Music."
Perspectives of new Music, Vol. 30, No. 2 (Summer), 146-177. Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1992.
Ford, Alun. Anthony Braxton: Creative Music Continuum (Stride Research Documents). UK: Stride Publications,
2004.
Forensic Architecture. “Forensis.” Lexicon Entries. http://www.forensic-architecture.org/lexicon/forensis/.
Accessed Nov. 12, 2016.
Hasty, Christopher. "Segmentation and Process in Post-Tonal Music." Music Theory Spectrum, Vol.3. (Spring),
54-73. CA: University of California Press, 1981.
Heffley, Mike. The Music of Anthony Braxton. Westport, CT: Greenwood Press, 1996.
Lake, E. William. "The Architecture of a Superarray Composition: Milton Babbitt's String Quartet No. 5."
Perspectives of New Music, Vol. 24, No. 2 (Spring-Summer), 88-111. Seattle, WA: Perspectives of New Music,
1986.
Lock, Graham. Forces in Motion: The Music and Thoughts of Anthony Braxton. Boston, MA: Da Capo Press,
1989.
Lock, Graham. Mixtery: A Festschrift for Anthony Braxton. UK: Stride Publications, 1995.
Lock, Graham. Blutopia: Visions of the Future and Revisions of the Past in the Work of Sun Ra, Duke Ellington,
and Anthony Braxton. Duke University Press Books, 2000.
Quinn, Ian. "Fuzzy Extensions to the Theory of Contour." Music Theory Spectrum, Vol. 19, No. 2 (Autumn), 232-
263. CA: University of California Press, 1997.
Quinn, Ian. "Listening to Similarity Relations." Perspectives of New Music, Vol. 39, No. 2 (Summer), 108 (52).
Seattle, WA: Perspectives of New Music, 2001.
Radano, Ronald Michael. New Musical Figurations. Anthony Braxton's Cultural Critique. IL: University of Chicago
Press, 1994.
Robert Levin. Introducing Anthony Braxton. NY: Jazz & Pop Magazine, 1970.
Straus, N. Joseph. Introduction to Post-Tonal Theory, 3rd ed., NJ: Prentice Hall, 2005.
West, Elizabeth and Paul A. Laprade. "Relating Musical Contours: Extensions of a Theory for Contour." Journal
of Music Theory, Vol.31, No.2 (Autumn), 225-267.Seattle, WA: Perspectives of New Music, 1987.
Wilson, Peter Niklas. Anthony Braxton: Sein Leben, Seine Musik, Seine Schallplatten. Waakirchen, Germany:
Oreos, 1993.
9. Evaluare
Tip activitate Criterii de
evaluare
Metode de evaluare Pondere din nota finală
9.1 Curs
Prezenţa
activă la curs
Examen scris: analiza unei părţi
a unei lucrări muzicale parcurse
în timpul semestrului
80%
9.2 Seminar Prezenţa
activă la
seminar
Se va puncta implicarea activă
în cadrul seminarului.
20%
9.3
Laborator/lucrari
9.4 Standard minim de performanţă