1 - capitolul xix_cretoiu.pdf
TRANSCRIPT
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
1/17
166
Economie
ln acest
caz
intrd in actiune
anticipdrile adaptotive ale
agengilor
economici.
prin
care se
infeleg
aoele
anticipfi
care
reacfioneaz[
[a evolufiile recente
gi
care se
inchtd
in
curba
SRIA.
Teoria
qi
practica
economici
utilizeazd deuumirea,
devenite
standard,
de
NAIRU,
prin
care
se
itlelege rata
qontaiului
car.e
nu
detennind accelerarea
infla,
liei,
sinonimd
cu rata
nahrralA
a
gomajului.
NAIRLI este rata
Somajului
pentru
care
itilalia este
stdbild
Si
la care it/lalia
efectivd
este
egald cu
cea
anticipatd.
lnstrumentul
de
analizd folosit in
prezent
este
cornplex
Ei
irnplicd
dezbateri ample
gi,
adesea,
confruntdri
aprinse. in
placticf,,
orientarea
$i
lnai
ales conducerea politicii
macroeconomice
este
asemdnate,
rrneori,
cu
,,mersul
pe
o
frdnghie. Dacd ne vom
inclina
prea
mult
intr-o
pade
(cotnbetand plea
mult
infla{ia
-
n.n.)
gomajul
va
cre$te.
Daci
ne
inclindm
prea
mult in cealalt[
parte (promovAntl
creqterea
economici pentru
a
crea
mai
multe
locuri
de muncd n.n.) infla{ia va spori.
Uneori asistdm
la
cea rtai
dezavantajoasi
situalie
-
care
genereazA
atet
infla[ie, cit
qi gontaj
-
care-i
putre pe
politicierri
in
[ala
unor
alcgeri
rlificile.r
Pentru
a
infelege
niai
bine cele
spuse, men{ionln cd
abordarea alternativ6
.,ori/ori"
prin
reducerea
expansiunii
economice
(gi
acceptarea
creqterii
gomajului)
pentru
reducerea
inflafiei,
sau, dirnpotriv6,
expansiunea economiei pentru
a
diminua
qornajtrl.
acceptdnd
inflalia,
era
specificd aborddrilor monetariste
de
la
s{6rgitul
anilor
'70
ai
Secolului
XX.
Viala
a fost
mai complexf, qi
mai asprl, irnpun6nrl recolsideriri.
Coexistenla
inflaliei
cu criza
gi
;onajul
a caracterizat
economia
multor
fdri
in tranzilie, inclusiv
in RornAtria,
irr anii
90,
cAnd
ratele ridicate ale infla{iei de
100%
Ei
chiar
peste
300?i,
anual s-au
irnpletit cu niveluri ridicate
de peste
l07o
ale gonrajului
(vezi
datele din
paragrafele
anterioare
ale acestui
capitol).
in schinrb,
multe
tdri
dezvoltate,
cu economii
qi
structuri stabilizate,
au
cunoscut
$t
curlosc
echilibre
mult nrai
stabile,
cu
qotnaj gi
infla[ie
reduse.
Coexistenta
ratelor
reduse ale
inflaliei
cu
ocuparea deplini
sau
cu
ratele
reduse
ale
$omajului
au
drept
prentisi
de bazi,
pe
de
o
parte,
consistenla
;i
consecvenla
politicii
tttortettn'e
de
lintire
o
infla1iei,
iar
pe
de altd
parte,
conrergenld politicilor
ntotletore,
pronny]t(i
de
bartco centrold,
cu
politicile
fscal-bugetord,
structLtrald
Ei
a
t'eniturilor,
pronnvdle
de guvent,,,un
mix
adecvat
de
politici
economice
(rnone-
tare,
fiscale,
de venihln)
fiind esenlial
pentru
men[inerea
echilibrului
econonric".2
-
"*;t*t"*"
**.
wuLrtr,l.oronir,
I:cl. Ecoronrjca, 2005, p.
699
't3NR,
Raport
anual 2005.
Capitolul
X{X
CRE$TEREA
BCONOMTCA
$r
DEZVOLTAI{EA
DUITABILA
19.1,
Conceptul
de
cre$tere
economici
.,
"i:'::l':"iilffi:lii'liliil,:
:':l laliuni
n
u
poate
n caracrenzara
nu',a
i
pri
n
corr-
fi,:
:i"ili:#,:',1,.'ii1;frl,,:#rrri'*:iy,":1;
fftJ[ilXffiTl
generat
al
firii,
perrrru
a$ezarea
sau
i,l"oa.u."o
er
onorabild
in
eco_
:::iiff lri"ffii:lt
:tTili::i{
i::,'#i.g yllx
jiffr
:"xt
L.:f
li,l*,xi
yl,:i:
iJl',i'lj3 ;Jil'iJL:lT:?:ii:':1'r"i
'r'
':;"i;;;'
""'
o'""
reperare,
iar
cicrrr
cL"osc
rnurt,,,"i
p,ri,;,,;;;;;i:$
r,:Hitll::,5;:1.T,:,,",r:"::
x,;lr:*,*;i
;[::lj]::11,i"".":i,yi.,;rJ-ryr
.J"r
xvl,,
d"""i,i,i'^,",
considerat
.,gri,,,
:r;l$
x
fu*4'i
"'
J'"#'ilil:li
"i::iti
::Hlr
:1,iil:i:3x'::,:;
:,{,X;
:::[::i:i::3 ]',';i,T""..:/,: :x,,x#ff:.,*::i;,,."j,:"T.;1T:",,11::iiii:"1,":,:
onsidefat
ca,,secolul
cregterii
economi..,,,
i,,
.o..,,r.i.o"ui,,u,rr1,r
u'rane
s-a
aflat
;'i',:;"?:l).',".
continur,
ating6nd
niveluri
"";;;;;;.;;;reirnaginat
in
secorete
:t,lulrjilll;#:iiliifi:r:ff
t?,31;;;ir??,tiii;?t#xl31i
ll;*,i;:,rutlhmi:[ri
r
r#sr
ii*ij:
ji,lltl
*
+:*
il,l,X.Jlii1""r1TliL;lu
tn""nu,ur
unur,,i
iooo,'p.od.;i'r::liffil:li#,:iT'ij
Aceste
evolu{ii au fost
la
c
ecoromice,
o,""'.",;,,,iin
;,ili1il";JTH::;#,::'
rXT,fr^.iffi
'::":ii:ijJ:]
'^:
illifl;,{::iii."i,i'"i,i7,',l,i,
,lJ;fi,,.'j"i.
d ta
sitico,,,'al/e1,,
L'Histoire
Dosar
,rr;,";l"JJtriiiill
"_|,tJ;
,tl;;"i,1lrnii
i()ss
probtene
gtob,,te
ate
oryenirii
_
e.litie
tpA\.p.\iecle.oulebothetrrirouootiqtte,
l.,Histoite.nr.2t(),20(lt,.L)
74
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
2/17
368
Economie
factorilor
de
multiplicare
a producfiei
de
bunuri
gi
servicii.
Au
fost elaborate
nume-
roase,rodele
teoreticoinatematice
de analiza qi
prog'oz6
a
dezvoltirii
econorniilor
nafionale.
A luat
naltere,
astfel,
o
bogate
literatur[
econorlic[
referitoare
la
ceea
ce
a
cdpdtat
denumirea
de
cre6rere
econonicd.
Delimitarea
s/adr ilor
cresterii
econonricel
$l
numeroase
lucriri
despre
ntodelarea
St
analizo
creSler.ii
econonice
au
reprezentat
cele
douI
componente
de bazd
ale acestei
literaturi.
.
Conceptul de crestere, care a ocupat
un loc
deosebit
in
dezbaterire
anilor
,60 qi
'70,
a fost
lansat
in teoria
econonricd
in anul
1939
de
cdtre economistul
englez
Roy
Hanod
qi
este
utilizat
pentru
a
desemra
antprif.carea
acrivirdrri
econo,tice
stru
cre;terea
durabild
a proclucliei
la
diJbrite
niteluri,
de
la
intreprinclere
pdnd
Ia
econoiltia
naliortald
Si
chiar
cea
ntondiaLi,
dar
in
toale
aceste
analize
el intplicd
abordareo
pe
lermen
lutg.
Sinron
Kuznets,
fost profesor
al
Universit6[ii
Harvard,
laureat
al
pre'niului
Nobel
pentru
economie,
in discursul
de
receplie (l
I dec.
1971),
a
dat
cregterii
economice
o
definifie
mar
cuprinzdtoare:
,,Creqterea
economicd
a
tnei
ldri
poale
fi
defnitd
ca
o
cre$lere
pe
ternren
lung
a
capacitdlii
de
a Iivra poptilaliei
bmturi
economice
tot
mai
diversifcate,
aceasld
capocitate
crescrittdd
aytjnd
la
bazci
o
tehnologie
attansatd
si
adapldri
instilulionale
qi
^ideologice
adecvate.
Toate
cele
lrei
conlponente
ale
clef
rtiliei
sutt
inoortqnte".2
.
intr-o
forrnule
rnai generald,
prin
cregtere
econornicd
se
intelege deplasarea
spre
dreapta
a curbei
posibiiitdlilor
de protruc{ie,
atat din
purctul
de
vetrere
ar
bunudloide
consuni,
cit
gi
din
cel
al
bunnrilor
de
investitii.
Ct.eqterea
econonicd
$i
dezvol/qreq
durqbild
_
369
:q
:
Hi1
jh;*L:#il
[
:;
;::,;
:
::.,,
",
;:
:
::5i1,
n
a,
i,
a
r
e
a
5
i
s e
n
s
r
i
'{::;{;::;'ii::ii::ii ::i^r, ii;J##ii"m{i^rr:,:,:^:i, T:,,,:;
Y(v)
=
bL"KP
in
care:
J(-iilffi:fl:iH,,j:ii,ffil
brut
(venirurui
na ionar
sau
ar
producf
iei);
\
:
voJurnul
uapitalului:
"-T'r:"".'l#ni,:;,::1,
,g#li::,f lldi,ili:,,1,,.?i:,.TJ,'J,li:re,riiaeb
,:tr:[:":,,i:iiilr,tii,iii:[::i'iii;i'::::,,;::;
;;:;iii;;;#,i,";,,::;,,,t;,
:::l",rffi
*i[,.,.
:frTil,t#[d*,,b}*+il:
-
"
i,.
ihft
;il
TI;|:'T
I II,:,',:T:.:'"ll";,f
ru*
r
[+*i:ffi
ilit
ifilil
'l
t
lr-[
g.:''i'.;;,'i
,'+iili:'l,f
fffl;Htl+,,,:,#TIl''ffi{'",.:'H
fr$ifr
,
[#
ff
fi+iilfrlffi
',',-fii, ':
::;n:'
1;
i
..-a;rilijitillr,t,:i:ti:ilililff
nt*if,
,l*.,ji$jilji*i
Pentm
caracterizare
se
fbloseEte
tlaliotnl
solt
al
produsului
inlent
ln.ul
Ir
lr
Bunuri
de investilii
Fig.
nr.
1
in
general
indi
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
3/17
Econornie
l
990
t992
1994
t996
I
998
1999
2004
2005
R\7
0
6.029,2
49.17
3.2
r 08.919,6
368.260.7
521 735,5
2
463.716,5
2B8.8'
^
ly l*ut
alfi
ani
de
cregtere'
pIB-'l
Romdniei
urcnnd
de
la 344,6
nriliarde rei.oi
itr
2006
la
416,0
nriliarde
in
2007
qi
514,7
in200g,
dupd
care
valoarea
acestuia
a
sclzut
la
498
miliarde
lei
in 2009.
7n
preltu
i conpeu-abile, evolu[ia
plB
real
a
fost (variatie procentuald
anuald):
I 992
I 991
I 994
I
995
I 996
tggT
1998
1999
2000
200
I 2oo2
,-
-UtPr'ln*
in
dolaLi
S
U A. pe
locuitor,
plB_ul
Romdniei
era
itr
2009
de
7493,
iar
rn
m0neda
europeand,5474
euro.
,^]-"j_,:??"0
din
200l..pentru
cornparafii
cu
[rile
Uniunu
Europene
plB-ul
:"-:1li::
se
exprimd
pe
baza,paritdlii
puterii
de
cuntpdrare
standari
(pCS),
carc
reprezrrta rrnltatea mouetard de
referinfi
la
nivelul
lJE, ca valuld
con\tenl.iondld
ce
exclude
influentele
diferitelor
orefuri-nalionale.
Calculat pe
aceasti
bazd,
pIBrl
pe
ioc'itor
al
R.orl6niei
a crescut
de
la
5.sott
unitali puriiot"'a"-.r,nparare
standard
in
200_l.la
6300
in 2003 qi
ra
12.000
i'200g,
reiuc6ndu-se
in
anui
de
crizi
2009 la
10.700
unitdti.
3'
cle$tefea
economicf,
este
un
proces
reversirsir
gi
are
un
caracrer
artoitlrrer.intrt,
ceea
ce
inseanur6
c6 ea
se
traduce
prin
mocliJicdri
cttnrulatite
ale
condiEiilor
de
pro_
dmtr,e:
irwestitii.nete
mai
rnari,
tehnologii
nol.
calificarea
tb4"i'Oe
mun.A,
modificdrr
are
obrcerur
ttor
de
consum,
ale
anlicipaliei
irrtreprinzilonrlui.
._^.-1:_ ,*Ul.r.u
econornicd
implicn
qi
tansfort)tdri
stuclurale,
itt
raporttu.ile
tlintre
t aDturtte
tSi
sectoorele
ecorrorniei
nalionale,
ca
ulmare
a
aparifiei
unoi
noi
produse
qi
ramuri
gi
a
restringerii
altom.
5'
cregterea
economic6
motlemd
are
la baztr
indeosebi
areqterea
productivitatii
f:j"ril:"
adicd
a producliei
sau
produsului
pe
unirarea
de
factori
(inclLrzancl
toli
tactorii)
6.,ie
baza
schimb6rilor
cantitative
gi
calitative
mentionate,
cfe$terea
economlca
actuald.
vizeazi
gi
arnplificarea
schimbu;ilor
economice
""
prlt.
furr-ti; gi
participarea
activd
Ia
cilcuihrl
econonric
mondial.
7' Degi
cregterea
vizeazd
direct
Iatura
cantitativa
a
procesnlui
econonric,
umrdrind
:il,lll".y
rea16
a protlucfiei
detunuri
rnateriale
j;
social"
necesare gi
cerute in
socrelare,
ea
nu
poate
fi
privitS
in
afara
finalitarii
sociale a
activitarii
ecorornice. care
Fig.
nr.2
'
Exprirnat
in
lei
noi (RON)
-
I RON:10.000
lei
vechi
,::rltr
,i'i,:i
-__
'--'_'-_lli
;::;"?T:**""
nevoilor
u'rane,
cre$terea
veniturilor
Oo*,u1,", qi
a
nivet,tui
de
In
acest
sens,
cre$terea
u.",,ru
i,,.ru,a,,i
il;l;::i,:,*',
i:':i
;l,J:,:.J"i,ffi,
J:,,i:::1fi
:;ff
TffiTl
19.2.
Factorii
cregterii
economice
.,,.f
r,'."i
ij'
il'"l"Jl"
l,i'
;
"
ij iil l,'
j.
:'
1 i l:',,
r,
"
"
a
I
ii.
o pe
rea
za
fi*
1i;
m*]trI
i ril'"
;::TrlJ#]-;ffi
tfl
I
*
^
",
l:,.'
:l;
jil;:,
"::fi
l;lj
sl,::,-1
r
il
a,e_se
or,ereazd
cu,,,,
n
ro,nr,reazd
",
r..i
n;;;;';,
;i;,il,T.::
;"i:J
*;"*l'liilJ;;i'
;';lill:
li.ll,i;i'li.lJlif
il
:,,,i:l
;
j::l::ar
carcure
0"i,,
;.i.
oil,i.,
e
opereazd
cu
2r
de
sere
5r
niverur
de
carificare;
",iiur''.11:]1i'n''
I'";;;.
.;;;",;:'"c5ria'
4
[actori
luati
rT :
x."
ili;;ii;ffft
:
"iuj:lir
i,nlr
;:
mi;itdi
fl
:
jdlil
j:r1
ir
flit**,,,it**ll;:',1,:.'J:i",ffi
;,,;#,.,'j
:i;;L;;=l*ilffi
ll*:ii
';irir.-r::
i;:,ir.
funcr;i
,te
p-iiuqiir
S
g=-=n+m
e*
=f=gn
+m
Echilibru
n,"Ut.*;,* pr"*.,rii
,,
p
fr
n
tltnd
erogeni
.
.S
are
urr
-t
n
na",,rc,.'....-
--,rnt
.
*u
-
"iilll1
:
*:".,,risire.
accenruea,,i
riscul
stagndrii
.,o,,i.a-f
ol=
atomicitatea
asi[uritd
prrn
variaIia
ntelor
de
S
este
fd,a
reEiler-u
mta
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
4/17
Investitii
(l)
Absenta
tuncfiei
de
investitii*
i:
S
(simpl6
identitate) de uude:
AK
-
=
qY
K
Functia investiliilor I
=
AF Y,
I
:
S
(conditiile
de
echilibru)
Frogres tehnic
Aparitla
automata
contribuind la
reechilibrare
VariabilS
exogen6, problernaticd
Tip
de
model Modelul ofert ei Modelul
cererii
in care cererea de
investitii
arc un
rol
esential
Ecolornie
*
La neoclasici,
ittvestiliile provin din
econornisite, in
timp
ce la
post-keynesieni,
economiiie
sunt
cele
care
provin
din
investilii.
Strrra. Denise
Flouzat, Ecortontie contenlpordine,
rol
3, Croissance, ctises et
strat6gies
cono-
miques,
Presses Universitaires
de
Fralce,
1984,
p.
63.
Nlenfionem
cd studiile
9i
calculele
se
referi
la
rm numar marc de
ldri
dezvoltate
(S.U.A..
Belgia,
Danemarca, Franfa,
Gemania
(occidentali),
Olanda,
Anglia. ltalia.
Norvegia).
in
general,
se
considere cd
asupra
cregterii economice
acfioneazd umdtorii
factori
cantitativi
9i
calitativi,
grupati dupa
natura
lor:
l Cre;terea
fo4ei
de
muncd utilizate in activitdtile
gi
ramurile
creatoare de
bunurj
materiale
$i
servicii
Si
cregterea
productivit5tii
muncii;
2.
Ridicarea
nivelului
de educalie
$i instruire a
fodei
de munce
(,,investiliile
in
capitalul
uman");
3. lnvestifiile
in capitalul fizic
prin
ridicarea
gradului
de
inzestrare a muncii
cu
rnagini, utilaje,
instalalii
etc.
(,,investilii
in capitalul hzic")1
4. Dezvoltarea
giinfei
qi
schimbhrile tehnologice,
detenninate
de inovalii
care
introduc
noi
produse,
noi moduri de
produclie
a
bunurilor existente
gi
noi
fonne
de
organizare
a activit6tii;
5.
Resursele
materiale
utilizate
qi
gradul
de
valorificare
a acestora
in
procesul
de
produclie;
6,
Structura
activitalilor de
produclie
gi
a sistenlului economic
(sh"uctura
pe
tanuti,
subramuri,
sectoare cate determind
gradul
de specializare
$i
cooperare etc.).
In
unele lucrlri
se
atribuie un
rol important
instituliilor.
0
rnerr{iune
aparte se
impune pentm rolul investiliilor, progresului
tehnologic
Si
ol cre5let ii
p
odttcrivitdlii
uurrii.
htvestiliile
in
economia
real6
se
concretizeazi in construirea
de noi
capaciteti
de
productie,
precum
gi
in
dezvoltarea
$i
modemizarea
celor
existente.
Ele
irnpletesc
aspecte
cantitative
gi calitative,
deoarece,
pe
de
o
parte,
necesiti fonduri bdne;ti
gi
cheltuieli pe
temen rnediu
gi
lung, ial
pe
de
altd
parle,
permit promovarea
progre-
sului tehnic
Ai
ridicarea
calitdlii
factorilor
de
producfie.
Ca utmare,
investiliile
ar
o
aclilule contbilatd
Si
conplexd asupra procesului
de
ctegtere
economic6,
mdrind
sau
cornprimdnd numArul Iocurilor de munc6,
favor
izdnd
sporirea
productivit5fii
mmcii
gi
a
gradului
de
prelucrare gi valorificare a resurselor
de
matedi prime,
materiale
Ei
energie,
precum qi
diversificarea gamei
de
bunuri
oferite
pe
piala
intema
i
extenli.
__
Creqtereo
economicd
$i
dezvoltar.ea
dtt.abild
,,::':|,: &i8'|,i'|ze|iLle|ryi0zapo,,,/a,,,,iffi,
dll/.
ecr)nomiile
si
invest;r;;;-.
-r..^^.:^
-,
,..'
-p',"t,
crelletealu.odtrc.
llli1lll,"i.J,llill
l"ll"i.lij,1::i:_;;;;;;;,Ji;,;1:;:.:::,;:n":,,;,,:,::,:::,"::,::,0:,::;
lT,:l;,.;,j1;H[H,"J;::::,J:;"d,'"-ffi
,i;ff
Hi#l"j"ff
"TT,"ff
i",T:::
jdicatd:
tnodifi
t'Aril"
r"t,,,otogll;
ii'
:l
1i
'
i1
1i
ii
ri
ii
ll
$l
19.3.
Teorii
(tipuri
9i
modele)
ale
cre$terii
Aqa
cum
s_a
spus
mai
su
;r::,lr,ff
:'#i'kiit*Hr'i**Jii#;'i:rffi
tfiili'ilf
ffi
ff,j;:;"ili:,iil:,fi,0i'i,::"-,r,,r,iro.,;,,;;';;;;,*,1
t
s"uma,
intre
cur"
se
s"h*
;'D.;
J,l.,iil,iil,,l,ii.li,
iif;T::;:lf_*."ll,r?;,31i;,1;,:;;,1*",t
n,Jl,,:lT'i-1""j:;i::l:,i;:f.l}lor
arli.econorili5ri
de
seamii
di,r
direrirc
rdri
s-arr
rnarizare
je
il;;i;#i::e-_T^e-chitibru
$j
de
crestere
care
au
fost
asti"t
sisre_
sice,
nodere
p.,t.k;;;;;'il:T:ii :T[:,T
ftfiif:LX;,,H,.,:|:;:*f-
i:;:1"
::":;ffil,
fl;H,
J::::::,':r*
i",'"ut*,
;;;;,;.i::',',"
autonom,
prosres
Morreleri.,"
;;;j],"*;"ji]arlza
strucrurale
$.a.r
i'
general
r.
Jirir-
**
lttca
su't
modele
de
cre$tere
echilibrati.
A.
Modetete-,;,";;;i:;;;"
:.'":"tu]'.d."
b=
ale
rnodelelor
tie
creetere
economic6.2
,l,ii 11:
"ptr,d
,
n,rc,-i ",,i,ii,,t:, .:::::,iifJi .^,2"",?,:,::i,,
^::^,,I,:t,iJ;
il:Tl'f
n:l:;':?::'if:iJ:i
s?v'perrecta
'"0"i''"iuiri,,i".
rhctorlor
tre
produc{ie
;:lt*,i*i##Jff
li:iTi::ru'::"':::H,,tg':iffi;;i;["i:l*
Y
=
bL"K
in.are'
Y
-
lrrrbolizeazii
nivclul
proclucliei.
L
_
JaCLontl
ntulcb-
K
-.stocul
de
capital.
iar
u
=
elasticjtatea
protluctic,i
ir
se
rnocrificd
"
",,,.i"r,ai,:
;::fi[:Xil}il::celor
ocupafi (procenrele
cu
care
u:
(tty/dl)/(y/L);
0.
= elasticitatea
pi
oductiei
in
';nodinci
y
",'""i"i;;;*;;#,;H:H,ffili1;f1""u*'
de
procente
cu
care
se
'
",:
,:
::,
:|il
;,:,',#
J
"
f
"
l;]';
";
;
;u
u'
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
5/17
Econonrie
fJ
=
(dYldKy(Y/K).
De reguli,
o
+
B
=
1, ceea
ce
inseamrd
cd
func{ia
de
produc{ie
are
randament
constant
gi
egal
cu unitatea,
Dac6
suma celor
doi tcnneni
este
mai mare
dec6t
1,
I'unclia
are
randament
crescdtor;
in caz
cf,
suma este
subunitalh,
randamentul
funcfiei
este
descrescdtor.
^
in aceasti
finclie (ecualie)
progresul
tehnic
nu
apare
distinct,
el fiind incorporat
in nrnnci (L)
qi
in
capital
(K).
.
Au
fost
elaborate gi
modele
ale cregtedi
economice
cu
luarea
in seamd
a
progre_
sulni
tehnic
considerat
nehrcorporatl:
1.
func{ii
de
produc{ie
de tip
l-lanod,
in
care
progresul
tehnic
economic este
munca:
Y
=
bl-o
Ko
eYat;
2.
_funclii
de
producfie
de
tip
Solow,
in
care
progresul
tehnic
economiseqte
capitalul:
y
=
61* Klr
srp1.
3.
funcfii
de procluclie
de
tip
Hicks,
in care progresul
tehnic
economise$te
atel
nrunca,
cat
ti
capitalul:
Y
=
blrr Kir
eYt
urrde y
=
rata
progresului
lelrrric.
B.
X4odelele
ke.ynesiene
de
creStere
econonticd
surt
modele
centrate
pe
cerere,
(cererea
e{bctivi)
'
care
vizeazd
cre$terea
economici
pe
teflnen
scurt, fiind
construite
pe
b^za a
trei
fmcfii
(analizate
anreflot):
l.
l'unclia
de consum:
C =
cv(y),
in care:
C:
consumul;
c
=
inclinatia
marginall
spre
consrul
(c
:
dc/dV);
V(Y)
=
venitul:
2.
funcfia
de
investilii:
i'lreprinzitorii
i'vestesc
aturci
cdnd
eficienta
rnarginard
a
capitalului
este
nrai mare dec6t
rata
dob6nzii;
3. funcfia
de
lichiditate,
care
explici
fonnarea
ratei
dobdnzii
pnn
componalnentul
agentilor
economici
fafi
de
econornll.
De
asemenea,
in
cadrul
acestor
nrotlele
se
acordd
irnportanld gi
anticipafiilor
ralio-
nale
ale
agenlilor
econonrici
ce
respinge
legea
lui
i.n.
Say,
precum
gi
[eza
neutra_
Iitifii
banilor
care
nu
sunt cenrti
numai
pentru
mijlocirea
tranzacliilor,
ci
gi
pentru
fi-rrctificare,
prin
oblinerea
de venituri
suplimentare. Realizarea
echilibrului
in
vizi-
unea
keynesianh
implici
inter"ren ia
statului.
Dupd
cum
s-a
mai
demonstrat
in
capitolele
anterioare,
modelul
de cre$tere eco_
nolnicd
echilibrati
de
1ip
keynesian
are la
bazi egalitatea:
IEnvin
Iltrtira,
tirnii
I)inga,
Teotie
ecohonlic(i
generctld,Ed.Hyperion,
|994,
p.
I97-I9g
,-
'
;
:
r,
t
I
9::y:f : lA
si
dezvo
I
tarea
ctu
ra
b i I
d
C"o
'f
i",
=
C"p
+
S"p
in
care:
C
-
consurnul;
S
:.economisirea;
r
= lnvestitia;
ea
=
ex
ante
(a$teptat);
ep
:
ex
post (efectiv,
actual).
Deoarece
(.":
l"o
insearnnd
c[
I"":
S"o.
3is
^
Intre
rnodeleie
neokeyne
#5i:i#:i:T::'ff:if
:ff
Iiliff
'il?[:i::'#i ::;':,:::;;';:.:::x;
rfit;;Wr#i..:n,#ift
f:f
r;i;ft
[fii;*'lm*?:TT
H#i:i:J'::::":ii'
?'zl::":'?''""
t
"
tn
d"
;;
"$:
;";;";;'on
om
i
cri
o
p t
im
d
;1,.. i.,, ffi ffi
*
t*i+
=iii*.r"-x*,
***rm*
Hii[.#T*,**,#il***+';1'4'A:i: :li,l;i:x:;:::x:[ff
f
i
iwe.stiliire.;;;.;;;il;;:ilffillilfflt
sociare, care
cuprinde
",u,
"",",*"i".ui
l:#ifl ::,iil,:;:";i,^,,::i:i'Jl,T"::,;:,:,":ix;:,j;::,0,
,ie,in
p,
Denise
;;f
lyi*fi
Tfi'::"1,','11'lll'.',,'fl
rT;:#::''1ld"i"Hrtl:?
ili+1ry:ffi,l.Tltil'ili:f:fl#":;ff
.lT[:,,',#:.:,::;:riH:;l
,::i1"1,r"","',"ril'$[:,iili'.:J,:J:,','"#J#1TmI,'1,,:ff,i",-;;;;;u';.
',":,li ;;:;: ffi
iTl*:rr,"iir6*i#;*ii ;i:;j,:i;:::::":":':"
i{":;::';:;::,;,::fi:;i;}-'::arcur-ei
proteciia";;;i;,
narura,,
care
'ie
cd
i.il
r,"
:i:,
"","..,i,,"""-'ffi
li [ ".
#
:r;::ll,t
l,,
*."
r_l*::li
;,jj:jj,r$if:l?::i'##:i:'":rui,",,.,*ii;:l*ry,
l,
"
-
';:;,:;::":::"nT,i::TT;,*:aiiiinl;,,1:a#r::i:r,ry,::m
,;,:* ii'l;? .iji::::;::W;:::,:,;,:,;::", ,;ii::;::;i.?:;lilli,"l;iJIitiii;.j,1,1
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
6/17
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
7/17
I78
Economie
1
Lesfer Thurow, Koph
und
Koph.
lVerseight im
Wirtschafts
-
Krieg
zrt'iscltett
Ftrropa
JaTtttr
und
tler USl.
Econ.Verlag.
1993,
p- 229.
'?
Richard G. Lipsey.
K.
Alec
Chrlstal,
rT
cir'. p
689
echipare
tehnicd
Si
ntodemizare;
investilii
mari in copil'alul
Lilflan:
itlo:)alii
inlense
Si
cnprirtzdtottre:
largd
deschidere
spre
piala
nondiald.
Este, de
asemeltea,
edificatoare
pentru
progresul economic modificarea
clasamen-
hrlui in econrunia
m0ndia16,
ca
umlare
a
evolutiilor
rapide
din
zona Asiei
de sttd-Est.
Reusitele acestor
thri
s-au
bazat
pe anronizarea
pArghiilor
9i
mecanismelor
econo-
nriei de
piaf.l cu intervenliile
statului
qi,
in mod deosebit,
pe
rcspectdrea
Si
prottto-
\)atea consecyentd
a
wtor
ltrinci\tii
fundantentale,
inlre
care
pe
primul plon
se
situeuzd
ttr"rrtdlotnele:
nrenlinerea
,,marilor
echilibre"'
inJlalie
redu'sd,
ecortortrisire
ildicdtd
$i
consunr
moderot,.finanle
publice sdttdloose;
int,estilii
nnrl
in
.fbtntarea
ntdinii
de
lrrcnt;
protnovared
consecvetlld
$i
anrpld a
inovaliilor
lehnice;
deschiderea
actirtd spre
pinla mutdiald;
preluri
libere
de
a
se.
ajusta
in cadul
dreptului
de
proprietole
prclejat
prin Iege;
sistem
politic stahil.
-
Pentru
ferile
mai
pulin
dezvoltale,
rcalizarea
vnei o'eSleli
ecortornice
reole,
st.tslitlute
$i
sdtliitoase
pe ternten
luttg
este
singura solutie
pentru
apropierea
de
lerile
rlezvoltate
gi
mai ales
peutru afirmmea
mai
activi
in economia
mondiali,
tot
mai
interdepentlenta
gi gtobal[.
Pentru
acestea
este
5i
ramine
actuald
concluzia
forlnulat[
de
un teoreticiatr
al
creqterii
econotnice,
americanul Lester
Thurow,
profesor
la
M.l.'I.:
,,iskrria
celor
rnai bogate
fdri
ale
lunrii
reflect6
o lege
de fier
a
dezvoltarii
economice.
Fdrd un secol
de
perfollnanfe economici
bund
gi
{Er6
o
cre$tere
lentd
a
populafiei,
nici
o
farS
nu
poate
deveni
bogat6".'
Cresterea
econonticd
intplicii
nuu-i efbrtu'i,
preant
si
costtn'i
econontice
si
.sociale.
A,,fdi
rt1k:ii.
este
vorlla
de alotarea
utlot'resut"te
tnqi
nrat'i
pettlru \uslmered
cte;lerii ecotloiltice,
prin investilii
bt
r:opitalul./i-r,
pentru
innoirea
aparatului
de
produc{ie
gi
retehnologizare,
in concordanfi
cu
progresul tehnologic
Aceste
investitii
si
ntoderniziri
conduc
la
cretterea
productivitdlii
rnuncii
9i,
pe
ternlen
lung, la cLearea
de
locuri
de
munc[.
in
qt
,iileo
16nct,
o ecorrontie
dinamici
amplificd modificirile
structurale,
necesildud
ridicarea nivelului
dc calificare
qi
de acttralizare
a
pregetirii
profesionale,
precum
il
rccalificarea sau
reprofilarea
celor nevoi i
sd-gi
schinbe
activitatea
prij) restructttriri.
in
general,
cresc
chelluielile
cu educ.1ia
;i
inve,\liliile
trt
factorul
nnan'
Adesea,
aceste investilii nu
determiltd
un
betteficiu
imediat,
sub
formi
de bunuri
qi
sewicii
pentru
consrnil,
implicdnd
sacrificii
pentnr
generaliile
curente
de
consutnatori'
in acest fel,
afime
prof'esorii
englezi
Richard
Lipsey
9i
K.
Alec
Chrystal'
.,economia
ce
plilnite tnai
multe
bunuri
m6ine este
atinsi
prin
consulnarea
de
mai
pufine
bunuri
azi. Pentru
econontie
ca intreg,
acest sacrificitl
dirl
cotlsumul
curent
e.le
tn
cosl
ltt
iDtot
trl
creltet ii' .'
Pentnr ilustrarea
acestei
idei,
autorii
pomesc
de la
exernpltrl
unei
economii
(ipotetice)
care
are o utilizare
colnpletd
a fo(ei
de muncd
9i
iruegish'eazd
o
rati
de
creqtere de
2oh pe
att,
iar cetllenii
sii
consumd 85%
din PIB
9i
alocd
pentru investilii
l5?i,- Dacd
se
reduoe
consutttul
\a77'/o
dnt
PIB, alocdnd
pentru investilii
reshll
de
2370.
va
cregte
capitalul
fix
;i
se
va ridica
rata de
cre$tere
\a
3Yo
pe anr
ceea
ce
va
conduce atat la
creqterea
PIB
total,
cet
$i
la
lnArirea consut.rtultti
populaliei; in
cel
l-
---l:-;-::-:-'
'
"..
i:
Cre{terea
econonticd
Si
dezvolrarea
durobild
__-
?,j9
de-al
zecelea
an'
consumul
anual
realizat la
rata
ae
30lo
i'cepe
sd-l rlepdEeascd
pe
cel
realizat
la
rata,rJe
2 k gi
creSle
mai
repede,
cAgtigul
cuniulat
in
consum
arnplifi_
cdndu-se
considerabil.
.
.O
concluzie
esenlial[
se
desprinde:
resursele
transferate
dlll
col]sul]t
la
bunurile
de
investifii
reduc
venitul
curent,
dar
ndresc
venitul
viitor.
0
alti
concluzie
care
reiese
din
aceste
date
privegte
posibilitdtile
de
corrsum
gi
o
::':-1,-".,1:l':a
a
ecoronilei
_
generozitatea;
este
nrult
m;i
sinrplu
pentm
o
""uno,ui"
n
cre$tere
suslrruti,
durabild gi
san[toasl
sE
fie
generoasa
c'cetAlenii
sdi,
mai
ales
cu cei
mulfiji
rnai
pulin avuli,
decet
pentm o eJonomlcstailce gi
c,
at6r
rnai
rnult
pentru
una
aflatd
in
regres
sau
in crizd.
Pentru
Rorndnia,
cre$terea
economic6
susfi'utd
in
perioa.a
actualA
este
o cerintd
nrajorS,
tlctennirrati
Ie
de
u
parre
rle
revoia
tlonsoli,laiii
rrrrstbrrrrar
ilor
,1i,,"r,i,i,,;;i;
.oLra
decen',
rar pe
de altd parte,
de
exigenfele
convergentet
rcale
a
nivelului,e
9.":*llq
economicd
gi
de
viafd
al
rorneriiloi
cu
cel
diri
jelalre
ldri
nrembre
alc
Uniunii
Europene.
.
Studii
realizate
de organisme
autorizate
sau
centre
de
cercetare
reputate
pLn.t
ill
eviden{tr
rolul
esenfial
al
pronrovErii
pe
termen
tuug
u
u,ro,,tinrr'sensibil
mai
mari
de
dezvoltare
a economiei
rom^negri.
Astfel,
potri"vit
studiuiui,,'valuarea
stadiului
de
dezvoltare
economico-sociali
a
Romdniei
"o,npo-tru'fu
alte
tdri,
elaborat
la
solicitarea
corrisiei
Nafionale
tle
prog'oz6
de
citre
centrul
Rornan
de
Foriticr
Econonice
(cERoPE)
nun:tai
prin
realizareu
tutor
rihn-i
nrcdii
artuale
de
6-7,%
pe
ternren
lung
Romdnia
ar
a,ea
posibili.tateo
.sd
egaleze
nr.erlio
europeartd
a
plgilo
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
8/17
380
hconomle
4)
ineficienfa
qi pierderile din
sisteniul
econonic,
care
limiteazd
sau
reduc
ratele
de
cregterei
5)
irnpactul economiei
asupra
mediului
qi
poluarea'
Aceste
limite nu
sunt
insurmontabile,
dar
depdqirea
1or implici
efofturi,
dina-
mism, strategii
gi
acliuni
coerenle,
un climat
corespttnzdtor
din
prrnct de
vedere social
gi
politic
qi
inainte
de toate
o noud
filozofie
asupra
procesului de
cregtere
denumild
t
eori a dez
vo
lt
drii dtu'abil e.
19.5
Dezvoltarea
durabilS
/ sustenabili
19.5.1.
Conceptele
Lansat
pentru prirna
dati
la Conferinla
O.N.U.
asupra
Hahitatuluj
Urnan
de
la
Stockhohn
in
1972.
acest concept
s-a consacrat
l5
ani rnai
tArziu,
cu ocazia
Confe-
rinlei Mondiale
privind Mediul
ii
D.zvolturea,
cAttd
Comisia Bmndtland'
a
publicat
l{aportul
,,Viitoml
rostru
contun",
o
agendi
a schimbdrilor
necesare
pentrr
o
dezto I I or e
r l, rrqh i |
(i.
Concephrl
era
definit
ca
,,1...)
acet
mod
de dezvoltttt'e
care sotisf'ace
necesitdlile
acrtralei
genero1ii
-fdrd
a contpromile
Sansele
generttliei
viitr:are de
a-Si sotisfoce
propriile
nevoi".
Alte
defini1ii.
ulterioare,
i[cearci
s6
concretizeze
trtai tnult
ideea
integrSrii
nrediului in dezvoltarea
economico-socialI
Banca
Mondiald
rlefinea
dezvoltarea
durabild
ca
fiind
,,[
]
acel
ltroces
prirt care
politicile
cle
den'oltare
$i
de
proleclie
a
nrediului se
bazeazd
pP
o
cotnPqtdlie
d
costrrilor
cu bene/iciile,
astfel
itcdl sd
se osign
e
proteclio ntecliultri,
cotlconliletll
cil
creE
terea
bunds
tciu'ii social
d'.1
intr-un
alt
studiu
de tnarc6,
se
subliniazi
c6'.
,,o
ecortonie
este
dtn
obilii sub
aspect
ecologic
doar
daci
lespectd
principiile durabilitdfii
-
principii care
igi
ttag
seva
din
qtiinta
ecologiei:
intr-o
ecotlotnie
durabild,
captura
piscico16
nu
depdLleqte
produc(ia
tlurabild
a
zouelor
de
pescuit,
cantitatea
de
api
ponlpate
din
acviferele
subteranc
ntl
I
World Commission
on
Euvironment
and
Developtnent,
1987'
coordonati
de
Doarnna
Bmndtland,
fostd
ptim-rninistru
al Norvegiel
2
Deqi
a fost larg
acceptati,
nofiunea
nu
este
lipsite
de critici. Cunoscutul
profesor enlerit
de econonrie al
Universitdtii
Paris
VII
afirrld
cd,....neputend
adopta
o veritabile
sfatcgie
mondiali,
responsabilii
qi
specialigtii
difl
diferite
colluri
ale
lumii au
cizut
de
acord
asupra
no{iunii
de
niezvolture
tlurabild>,
forrnuld
ambigud,
acceptabild
atat
pentru
fdtile
din
Nord.
cdt
gi
pentru
cele
din
Sud,
atat
pentru ecologiStii
cei
mai
ataqali de nature,
cat
qi
peotru adepltr
solugiilor
bazate
pe progresele
gtiinlifice
9i
tehnice
cele mai
indriznelele
Fonrrull
care
descrie
suficient de bine
ceea
ce
se
doreste, evit6nd
insi
sd
pund
deschis,
Pentru
perioada
il
curs'
prot lema tuturor
cregterilor.
. . ale
populafiilor,
ale nevoilor
de
trai,
ale
producliilor'
ale taxelol
9i
reziduurilor.. .
care
pricinuiesc ilartetei
stricdciruri
care
se
vdd
tot
nrai
hine de la o
zi
la
alta"
-
Michel
BEAUD. Istoria
cdpitalisilniti.
De
ltt
1500
Ptind
irr 2000
Editions
du
Seuil'
1981...2000.
in
Ib. ronrdnd.
Editura
Cartier'
SRL.
Chiqindu,200l'
p'126'
t
,Irorld Developnent
Report
1992,T|te
World Bank,
Wasltington
D
L-
,
1993,
p
l35'
';i:ri-
Tll-r
r-:
'----'
,
Cretterea
econonicd
$i
deztoltarea
durttbild
181
depdgegte
capacitatea
de
rei.c6rcare
a acestora,
eroziunea
solulur
nu depiSegte
ritmul
natural
de
fomare
a
unui
nou
sol,
nunrdrul
copacilor
tiiafi
nu
i1 depajeEte
pe
cel
al
arborjlor
plantafi,
iar
ernrsiile
de carbon
nu depipesc
capacitatea
naturii
de a
fixa
dioxidul
de carbon
o econonrie
durabil6
nu
distruge
speciile
rle plante
;i
animaie
mai repede
clec6t
evolueazi
acestea
pentru
a
fomra
altele
noi,,.r
.Revenind
asupra
cotlceplului
i.nilial,
Raporhrl
Ilnmldland
tlin
1992
precizeazd
cir
,,dea'olrorea dtu'abild
este conceputd
i,
ttiziunea,econcirierii
tlintre
ecorrontie
qi
nteditrl
inconjurdrot''
ca
o
noud cqre
de crezvorrare
core,Jd
susritlo
progr.esur
urtntt
ntt
ntrnni
tn,cdteva
locuri
Si
pentnt
c1yiva
ani,
ci penlru
intreaga
planitd
;i
pentnt
tll
vii/or ittdelwtgot".
_
ltr
tn":
tfebuie
remarcatd
gi
fonnularea
cotrceptului
t1e eco-econonrrc
prrn
care
Lester
R.
Brown
in{elege
acea
econonie
care
sotisface
Si
principiile./iutiantentale
ale
ecologiei,
iar
convertirea
economiei
intr_o
eco-economie
este
consideratd
o
provocare
extraordinar[.2
19.5.2.
Obiectivele
qi
dinanrica
aborrlirii
.
A$a
cum
s-a
subliniat
gi
i'literatr-ua
noastrr
eco'olricl3"
dezvoltarea
clurabilb
are,
drept
componente
esenfiale
sla&i/rorea
cteSterii
rleutografit.e.
reducerea
depencienlei
de
pelrol,
proilrcyil
ea resurselor-
t.egenerabile
de
energie,
consenarea
sohtltti,
prole,
.iarea
sislenrelor
biologice
cle
pdndnhrlui,
reciclarea
rnaterialelor,.srqbilizarea
clitrtei.
.ln
acest
fel,
conceptul
de
dezvoltare
durabili
define;te
schitnbdri
esen{iale
in
colilolea procexrlui
gi
cuprinde
r,ai
rnulte
obiective
de poritica
economicd
Ei
sociarA,
$i
anume:
-
redime'sionarea
cregterii
economice
in
sensul
curserudrii
resurselor
nafurare;
- modificarea procesului
de creqtere;
-
satisfacerea
nevoilor
esentiale
pentru
munce,
hrani,
energie,
apl.
locuinle gi
asistenti
rnedicald
pentru
tofi
locuitor
ii;
-
asigurarea
unui nivel
de creqtere
sustenabild
a
populatiei;
-
consetrarea
gi
sporirea
bazei
de
resurse;
- restructurarea
telmologicd
gi
punerea
sub
control
a
riscurilor
acesleia;
-
integrarea-
deciziilor
privind
economia qi
mediul
incoujuritot
i'tr'n
proces
unic.
ln
cadml
clezbaterilor
ulterioare,
conceptul
a ltrst
mult
concretizat
$i
imbogb it,
atat
in
conlinutul
sdu, c6t gi
in aria
de
aplicare,
finAnd
seama;l
de particularit'lile
economico-sociale.
in
acest
cadru
s-au
formulat
gi
alte
concepte
care
ir dezvortd
tl
concretizeaza,lai
atnplu
pe
cel de
bazd.
I
Lester
I{.
l}rowtt,
Starea
ltonit,
1999,
Ed.
"t-ehnici,
Bucureqti,
p.
33.
'
l-ester
ll.
Brown.
Eco econonie.
Createa
unei
ec,onontii petniru
pl.illeta
,odstrd,
Edit\raTehnic[,
200
l,
p,
85-86.
'Problenrele
globale;i
World
Watch
Instirute
de
lon
Iliescu,
in.,problerne
giobale
a1e
omeririi"
de
L.
Brown
(coord.),
Ed.
T,ehrich,
lggg;
Gh. lvlanea,
Dezvottdreo
tltt.ttbild.
in
,,Econonrishrl"
nr.
49611994;
lon
A.
popescu,
Aurelian
A.
Bondr%,
MidaliDa
I.
Constan,
titrescu,
Dezvoltarea
durabili.
O
perspec(ivi
ronaneasce,
Ed.
f"ono,ni"a,
tsucuresti.2005
s.a.
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
9/17
't:,;1ir,'+{iriiili:::rl'i,ijlPiir:ti:si.,J:rj::,,i
liili:if.'ri,-{F:i-
laEl,isii-f#i1E
,1l$3;L4:1 1i1";$,iij:rj'$i"t
Econonrie
Pfitnul
dintre
aceste
concepte
este,,dezvoltarea
inclustriali
ecologic
duabilA"r,
prin
care
se
in{elege,,modelul
de irrdustrializare
care mdregte
contribu{ia
industriei
la
oblinerea beneficiilor
economice
;i
sociale
pentm generaliile
prezente
Ei
viitoare lhrl
a deteriora
procesele de baz6".
La
aceasta se
adaugi
conceptele:
exploatateaforeslierd
durabild,
ettergia
drrrt-
bild,
conrerlul
durabil,
gestiunea
durabild
a apei, Iundstarea
econotrticd
durabild
si
lotttri de
mwcd
durabile. maioritatea
dintre
acestea
formind obiectul
unor
dezbateri
gi
docurnente
pe
plan
internafional
(U.N.I.D.O., U.N.C.T.A.D.).
Defini{ia dezvoltdrii
industriale
ecologic durabile
insugitd de
Camera
lllternafio-
na16
de
Comer{
qi
de cea de-a doua Conferinld
Mondiali
pentru
lndustrie
9i
Manage-
mentul Mediului inconjurdtor
5i
de Conferinla
Naliunilor
Unite pentru
Dezvoltare
lndustriald
(U.N.I.D.O.)
$i
cunoscute sub
sigla
de E.S.l.D.
(Ecologicaily
Sustailable
Lrdustlial Development)
itnplicd
asemenea
acfiuni
gi
interuen(ii
ale ontului
in
raporhrrile cu lnediul inconiurEtor
care se mr
ducd la schimb6ri
ale clirnatului
global,
ale ciclului carbonului
Qi
nici
la
defrigarea
zonelor
tropicale sau
la acutnularea
de
rnetale
grele
toxice, sau
de
produqi
organici
halogenali nebiodegradabili.
Pentru
aceasta
s-au stabilit
trei
criterii dupd
care un moclel
de dezvoltare
indus-
triall
poate
{i
considerat
dwabil
sd
prolejeze biosfera;
'sd
ulilizeze
cel
nni
eficient
copitol tnnan
Si
nnlerial;
sd
pronnveze
echilaled
in
ceea
ce
priveqte distribttfta
cheltuielilor
legate de
proteciia
mediului
inconjuritor
intre
diferitele
segmente
ale
poputaliei
;i
intre
fdri,
precum
qi
intre
generafii,
in ceea ce
priveqte calitatea
factorilor
de
mediu.
in
ce"a c"
priveqte
speciile
Ei
ecosistemele,
inci
din raporhrl
din
1987
se
sublinia
rrecesitatea
menfinetii
diversitdlii
genetice
9i
a
introducerii, in
acest
scop
in
centnll
programelor politice.
a
problemei
protec[iei speciilor
9i
ecosistetnelor
amenirlate.
De
asemeneaJ
se insista
asupra
necesit6 ii
dezvolldrii
cooperirii
intema{ionale
atit
pentnt
asigu
area stabilit6[ii
ecosistemelor
de
care depinde
economia mondiali,
cAt
9i
pentlu
prolnovarea
utror
raporturi
economice
echitabi
Ie.
Conferinfa
Naliunilor
Unite asupra
N{ediLrlui
$i
Dezvoltirii
(U.N.t].E.1).) care a
avut
loc la
Rio de Janeiro
in
1992,
couvocatn
din initiativa
Comisiei
Mondiale
a
Mediului
$i
Dezvolterii, in
baza
propunerilnr
{Ecrrte
in
acest
sens
prin raporlul
din
1987, a adoptat mai multe
documente:
-
,,Agenda
2
1
",
conceputl ca un
plan
de
ac{itrtte pentnt secolnl
viitor. in
vederea
asigurSrii
unui
adevarat
echilibru intre ritmul
dezvoltarii activitdtilo(
uuraue
qi
Pro-
tecfia
mediului;
-,,I)eclara{ia
de
la
Rio",
care
stahleazi
la
nivel de
principii
noliunile
de
nleclitr
9i
dezvoltare,
precum
gi
rela{iile
dintre
ele:
-,,Cottvenfia asupra
schimbdrilor
ctimatice",
acceptati
pe
krc
dc
t54
de
l5d,
inbe care
Ei
Rominia, care conhxeazi
un
progrant
de
conlucrare
viltoare in
acest
donteniu:
-,,Convenfia
asupra
biodiversititii",
semnah
pe
loc,
de 157
de
dri,
inclusiv
RourAnia, care
se
constituie
intr-rru
program
de lucnt care
urlnele$te
prutcjarea
sau
exploatarea adecvat[ a biodiversiutii
mondiale;
-
,,Principiile
forestiere",
con indnd
un ansatrblu de
principii
privind
exploatirile
forestiere.
'
Proceedirgs of
the
Cotqference
on E
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
10/17
384
Economie
solard,
eoliand,
geotennali,
hidroenergie,
bioenergie
El
hidrogen)l
incurajarea
trecerii
de
la
ecorornia
risipei
spre economia
bazatd
pe
i"urilir"r"u-gi
reciclarea
resurselor.
,,Jurtenabilitqtea'
ontbientold
s
econoniei
ntondiole,
in
cur.r
de
globalizare,
este
-
strblirriazd
autonrf
o
provo
care
connmd
la
acest
inceptrl
tle
,secol,.
19.5.3.
Natura
qi
resursele
naturale
ta
confruntarea
cu exigentele
econonriei
secolului
XXI
Economia
nu este
rn sistern
inchis gi
izolat.
Ea
comunicE
h pennaneqfa
cu
natufa
(sau
pini6ntul.
cum
sprueau
econotniqtii
clasici),
ca
factor
prinrar.
caracterizat
a$a
de
bine
de
Wiliiam
Petty
ca,,lname
a avuliei',,
in
strf,ns6
iitterdependentd
cu
munca
("tatdl
avutiei").
cu
toate
cd
rolul
esen[iar
ar resurselor
naturare
$i
ar
nredi'lui
nahral
fll1
nl".*rl
econornic.
de
producere
9i
utilizare
a
bunurilor,
este
evitlent gi
a
fost
deseon
tnvocat
in grindirea
economici,
nu
se
poate
spune
cd aceastd
problenti
a
ocupat,
pend
nu
de
mult,
locul
meritat
in
$tiinta
econornlcd.
Fdc6nd
aceasti
critici
la
adresa
gandirii
,,standard"
(neoclasici)
qi
atribuind
lacura
indeosebi
abordirii
proce-
sulu.i
economic
ca
un
analog
mecanic,
care
,
in aceast6
vizinne
_
nu
provoacd
nrci o
modificare
caiitativd
gi
nici
nu
esle
influentat
de
niodificarea
calitativd
a
mediului
in
care
este
ancorat,
profesonrl
N.
Georgescu_I{oegen,
menrbru
de
onoare
al Acaclemiei
RomAne,
sublinia:
,,Desigur,
int6mplitor,
einorniqtii
vorbesc
despre
resursele
naturale,
Rdmane
insl
un
fapt
cd,
oricat
anl
cruta,
i'nici
Lrnul
din
numeroasele
modele
econonrice
existente
nu vom gdsi
o
variabirI
care
sd
reprezuie
cottrriL\trio
Pet
etto
o n0lrtilt
'
Intle limp
ins6,
ca
unnare
a
intensificdrii
qi
extinderii
procesului
de
dezvoltare,
a
crescut
mult
$i
continuu
consumul
de resurse
neregenerabiie
Ei
regenerabile.
.
Dacd
ne
referim
la
energia
atdt
de indispensibi16
hr
procesele
econonrice
;i
in
civilizalia
contemporand,
un
sturliu
sermificafiv
elaborai
cle
un
gnrp
nunteros
de
speciali;ti
reputati
ai domeniului
aprecia
c6
lumea
consuma
in 1975
energie
primari
comerciali
intr-un
ritm
de
g,2
tera_u,att_an
pe
an (TWan/an)
9i
energie
neco'rerciaii
(de
exemplu.
degeuri
animale
gi
deqeuri
de
la
fcrme)
intr-ur
ritm
d-e
0,6
.fwan/an.j
roroseau
pe
ro",ir";
l;;;,;;:ild;l
;u;;
","11
":i,j,llrlll,l]:i"l:T
.^,iH:
entrald
ei
in
Asia
cte
Sud_8.1:.-il,]u%
d,
n;p;;;i;;;JuJrl,..on,unur
rnerriu
pe
J;illll,'':'i;":i'i'
liilil:
::',1;,.*T:j[:::;3;1,L;11j^up"
ooz"
ai,,
p,,p,,i,iiu
Datti
tnri
'20,
tu
de_acur"
i:Yii ;:j;:t,r::i:,; ,r;;;r:in:tTiiiiii:_ii'i:ri,
';;i;";;
:f,:":,::,'::;:,'
o::,f:
ni",grc
,tu,o,ttEn),,,iiTr,,","r,,,
cu
c6td
grijd
gn,,o
d"
so,).,"
p,i
;;;;";;,i;,";7;:,i.x,iii :i,: ,,i:::::y:,rcitor
toale
acestea
dereri,i,,d
::::i[Fiililil:H:+:1,r9;k;;*mut1l,il;.:i:,,r,,#
'::::i
"::,
::
i:i:,Xi
;
:
:,:,":,,,
o a
a
1,,'
+
i
",:i
)'),,,,i,I'
J"
*
*,,
e,
c
a
ro
r
n
d
d
e
cari*
,ai""i,,.i
;;;;:,,;i:;'::;::&,
:",:"{"':::;::u:o,,si,lerabird
a
7-er,tei
,r;flTi:ijii.l;,I
mondial
a
crescur
de
rz,"i
j".r",2,:
rritroane
dolari
in
re00
la
,,,
,n Ou,ulto,tobului
s_a
m6rir
de
4
ori,
tle
la
1,6
rniliarde
in
I900
la
6.055
niliarde
:ffJt*:::tiT,:,#i#':+i,.",*'*:'[:ffii::1."1il'1f
ill;
,
"'tr
*;+:#,gt*1?
*,ffii
ff#
#
Jrlhffi
;
;1";lr;"j;:l*ijjriift
,,i'r,lliild:
:rft
:l;mu,:r,r
H*;
*sr;
I
j*
li
:.
ril
r
:"
:
j*:#
iii
t
J'?;li=ti;:
i::
',
"i:
;r
:,:
;
y;i
:
m:4rtn;k:?i;Ty:?"*::{ii=1{,nr"*"il:::?::ilffi
**ru
aerutri
gi
"
"pfi
r..J
i)-r,.r.]',1i"
pus
irr pericol
si am
distrus.viala
prirr
poruarea
de
o,
risipr
uu",-ti
;
ffi
:ji _;:
i'*.""
:,:'1,'::,
""'::;::i*{:ililf
fj.:
;':';';:i::';::,i,:iil;t:::l: 'f
nu
poqte
a"'"'-"J"i,",,,]Ji
'erea,,e,
desi
deporte
n,offiLl:1
:Hi,l"J::,,:,$|Jilit
nu,insr{iordtoare,
ci
ameninfdtoare,
cu,1u,},eroase
()rc$tereq
economicd
6i
dezvoltarea
clurobild
Dupd
calculele
u"",u,ort
"n'..,
#4
' --.
-''--385
ftrt^"-",.
^^
r^-. :,
iv,
S.UA
qi
Canacla,
cu
6%"
.Jin n^hr,r-+:^
r..-.-,j
I"ljl-1tr-:l,l'::::
de
tone
in
toeo
s,,,o,i*]][*u1*-i)]
artier,
CEU.
Chisinnu.200t
n
r?R_1ro
\
--
.--J
pdnd
h
2000.Edit\ta
arlicr.
L
I
U.
chisinEu.
.f
OO
f
.
1,
:),r_:ro
1
t,Jem.
p.
sz-sl
',,i;:';:,X"f,',",J:Jillij.l;
jru"-,
o,ii.
teee
prcilen,e
Etobate
ale
one,irii,
Editie
nilenari.
Erl.
lehnica.
g,,",,,""r;
r
.909.
p.
|
8.2
I
I
Termenul
de
sustenabilitate
a fost
introdus
iu
circulatie
de
Conisia
Brundtlatd
illtr-o
dezbatere
referitoare
la
domeniul
forestier..
prin
aceasta
noiiure
se
inleiegea
managententul
pSdurii
reaiizat
astlel
incAt
ceea ce
se
defrigeazi
sa
nu ctepageasJceea
ce
va cregte.
Banca
Mondial6
a
dezvolrat
conceprul
cle susrenabilitate,
..r"
..
;;;;;;; p;
ideea
ruror
oportunitali
egaie-5i
cnre
repreziill6
un
elentelt
de
hazi
rl
tururor
proieclelor.
.,,_'
N.
Georgescu,Roegen,
lgea
entropiei
,i
procesul
econontic,
Ed.
politici.
tsucuregli,
1979.
o.
48-49.
^,
'
Energia
inh-o
lunteJ,initd.
Cdi
slr..e
to1
viitor
fiabil,
Raport
al
Grupului
pentru
prograrnul
sisternelor
de
Energie al
Instituturui
rnternational
p*,iu,rnurru
srstemelor
Apricate.
Coordonator
Wolf
Haf'ele,
Ed.
politicd,
Bucuregti,
feti,
p.
++.
O.i"
"tu"u"nt.
mai
sintetice
fi,i.,,1,":1.r,""..:nomici
Ei
anrplilicarea
consulnului
de
energie
se
regasesc;i
in
lucrarea lui
rvrcnel
beaud.
lrolesor
de
economie;i
istorie
econornicA
la
''iversitdlile.in
Lilte,
paris
ViTl
gi
Paris_VlI;
producfia
mo'tiial'
torali-s
a m.rit
in:SffO
a"
"ni^1i"ir.'"nul
2000
i.e.n.
9i
1500)
de
40
de
ori, de
1,25
de
ori inhe
1500
qi
t829
(h
320
de
aliigi
,l"-up,uop"
-17
de
ori
inrre
1820
9i
2o00^(irr
180
de aui),
iar prorluclia
anuali
nrondiald
a" J"*gi.
prirnartr
conrerciali
a
aluns
de
'a
t0,6
milioane
de
ron
echivalenr-cirbune
in
1800
la
1.333
in
1913. 2.496
in
l9-50
i
u.
Uab()r,
V.
Colornbo.
Sd
ieSint
di
xt epoca
risipei.
Ed.
politicd,
Bucuregti,
I
9g0,
p.
7
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
11/17
386
Economie
Unele
dintre lucrhri
au fost
elaborate sub
egida O
N.U.,
cunr
este
,,Viitonrl
economiei
tnoudiale",
elaborat
sr,tb
conducerea
prof. Wasili
l-eontief,
lattteat
al
prerniului
Nobel
pentru
economie,
pe
baza
unui motlel
global al econolniei
nlondialc-'
cu ajutorul cituia
s-au
operat
simuliri
ale
procesului
de
dezvoltare
la
scard
ruotrdialS,
pe
baza
nretodei
input-output.
$ase
dintre
studiile
de
amploare
elaborate ilr
anij'70
au fost
prezentate ca
documente la cea
de-a
XXXI-a
Sesiune
a
Adundrii
Generale
a O.N.U
:
-..Linritele
creslerii",
elabotat
de un
colectiv
de
la
lnstitutul'l'ehnologic
din
Massachussetts
(S.tJ.A.),
coordonat
de
prof.
Dennis Meadows
(studiu intocrnit
la
solicitarea
Clubului
de la
Roma),
1972;
-
,,Ornenirea
la
rdsp6ntie",
al
doilea
taport
cdtre
Clubul
de la
Roua,
ehborat
de
Mihailo
Mesarovic
qi
Ectuard
Pestel,
1974"r;
-,,Restructurarea
ordinii
internafiouale"
(Raportul
RIO
cdtre Clubul
de
la f{onta)'
coordonalor
Jan
'finbergen,
laureat
al
pretniului
Nobel
pentru econornie,
1976;
- Modelul
lalino.atnerican
al lumii,
sau raportul Bariloche,
elaborat
de
Amilcar
O'
Ilenera
9.a.,
1976;
Din toate
aces/e
dezbuleri
precmn
$i
din intplicoliile
crizei
econonico-/inanciare
din anii 2008-2010,
a lutrt
tlostere
cotl;tientizated
lot
nai
aclivri
a grdt:itiifii
l.tro
blentelor
resm"selor
Si
ntediului
;i
a necesil.\lii ttnor aclfulli
cont1tl"rc
li
(otic(t
lo c,
Ia
sr:ard
nalionold
$i
internalionald,
penlnt
.fonnarea
unui
ntttr mod
de
aL'ordtu
e
tr
problenrei resurselor
nalurale
Si
a
ceritt elor
denolldrii.
in cadrul dezbaterilor
s-a
constitrit
obiecnil ecologiei,
care
a$a
cun
este
larg
acceptat
in
literatrrr6
tnseanuttr
lralure nalilrii,
pe de o
parle ca
uui(
rezetaor
general tle
re.\nrse cu
diferite
calildli
$i
grade
de
acce'sibilitale
in liutp.
iar 7e
le tltu
parte, ca
Lat receptot'general
pentrtt efltenli, de;ew"i
SI
alle
consecinle
osentdnd-
toare ole
producliei, reparliliei,
schimhultri
Si
cottstrnttlui,
in
inleracliute
Si
cLt
crtn-
secinlele
asult'o
naltrii
Si
societdlii.
O a-nalizi cullrinzdtoare
9i
ediiicatoare
a dlu-
rnului
pdtrunderii
principiului
ecologic
itt
qtiinla
ectltornici
este
conlilluti ir
discur-
sul cle recepfie rostit
la Acadernia
Rotndnh
de acad.
N.N.
Constantinescrt,
analizi
care
condnce 1a concluzia
ce
,,[...]
in
baza
principiului ecologic,
\stiinlo
ecotloillicti
reprezinld
o
$liin(d
a ontului
din
purctul
de
vedere
al interelelor
sule nalerictle,
dc
eri.ttenlri
ti
deznltorc
liberd,
afit.1t1 conlextul
relaliilot sociale',
cdt
Si
ca
)oile
a
nalurii,
de a
cdrei soartd
depirde".'
in
acest cadrn
au cdpdtat
circulalie
conteplele de
,,btunrri
ecologice",
',senicii
ecobgice",
,,pia1d
ecologtcd",
.,capital
ecologic", au.fbst
elttborote
,,ntodele
ecolo'
gice", prit incorltorarea
probletnelor
mecliului nalm'ul
it
leorio
ecltilibruhi
et:o-
nonilc
penerttl.
Priurele
modele
au
avut un caracter
explicativ.
Ulterior,
teoria economicd
gi
nxrdelele
de analizi s-atl orientat
tot ma,
nlult
spre
solufii
qr
cii
de
combatere
a
poludrii,
inclusiv
prin
crearea
unei i?./t/.r/rii
anlipoluoilte.
Dar,
a$a
cum
s-a Ielnarcat
irl
literatura noastl6' c,cQled itdusrtiei
tultipoluuile nu
poote rePrezetlla
o
soluSie
din
puttclul
de
vedere
(rl
o'e;lerii
ecotlo'
I
I'ublicat
in
RomAnia
itr
colecfia
ldei corrtettporone, sub
titltrl:
,,C]alastroft
sau
o
rott^
sociclate?", Ed.
l'olitic6,
1981.
2
ll.
l,l.
Constanlinescu, Principirl
ecologic
in
sliitta
econoui('d, in
lurareq
"Re-fnna
ecouonricd, hr
lblosul
ud?",Ed.
Ecotonicd,
BucureEti, t993,
p.
1 18-145
l:/
,
Cre+ter
e,t
kont,DtiL'i
Si
de-t r,]tot
ea
tl|robtla
ntice
reale,
t{eoorece
aceast,
din
urrnd
ar
tleteni
ctr altit
mai
mare
ctr cdl
ar
ct.e,fle
poluarea,
id,
o(easra
or inrprictt
o
trezvortare
Ei
,tai
nnr.e
a intrusrr.iei
cre creporuat
e.
(la
rrrmare,
solu{ia
de
lbnd
nu
p.ate
consta
in
dezvoltarea
ind,striei
antlpoluante,
ci
in
dezvoltarea
unui
gt-ogres
telmic
Si
economic
r:are
s,i
fie
,l"op,r,,
irii
Si-1r:,,
ng', n.,
ecologic"
O
contribulie
irnportantd
in
acest
sens a;rar{ine
lrri
Nicholas
Ceorgescr
r-
Roegcr
t.
I9.5.4.
Dezvcrltarea
economicf;
gi
entropia.
Revtlufia
roegeniani
Lucrarea
firndarnentali
a
profesorului
N.
GeorgescuRo
egen
, ,egea
entt.opiei
fi
nroc-e1u
ecctnontic",
precum
qii
alte
lucl.eri
ale
sale,
au
Jontribuit
la
schimbarea
modului
de
atrordare
a problentei
deteriordrii
raportului
dilttre
econonrre
S1
natura,
cdutdnd,
inainte
d,e loate,
explicalia
cauzalci
a
acesteia.
El a
activat
mult
tirnp
ra
U'iversitatea
vanderbild
clin
Nashvile,
unde
a
r-ost
prof'esor
de
leu
ie
econornicd,
di' toamra
anul'i
r
949.
I)egi
nu s-a
bncurat
'*'rai
rle
aprecieri
pozitive'
'rai
ares
in
fara
unde
a profesat
$tiinta
econolnrca.
cunosctrtur
qi
reputatul
prolesor
a'rerican
Kenneth
Boulding
a
rearizat
o
caracterizare
pe
misura
origilalitdfii
operei
roegeliene.
,,Georgescrr-Iioegen
este
un
oln
exrraordrnar.
Nu
cun.sc
pe
nimeni
ditr
comunitatea
i.telechralilor
care
sr
se
fi
tidicat
la
nivelul
sdn
de
cotnpeten{e
qi
creativitate,
atAt
i.
gtii'lele
fizice,
cii gi
i'
cele
sociale
[...1.
Aceastii
carte
,(Legea
entropiei
Si
procesul
econonic,
n.n.)
nu
se
atlreseazd
unui
cerc
foarte
l:iq
1-:
:1ltt.t
Daci
irxi
ea
ar
li ciriffi
rle
500
de
oameni
porrivili,
probabit
c6
qtiinla
il-al
mat tt
aceeasi".'
,
Pentru
infelegerca
leoriei
prolesorului
Georgescu-Roegen
qr rnai ales
a
ntnriuj
clerners,
facern
cAteva
preciziri
pr.ealabile.
^
Mai
i'mi
trebuie
l)lentionat
ci
notiunea
de
ent.opie2
esre
extils.
trirr
fizica
asu'ra
fenomenelor
econorlice,
pornind
de la
faptui
cir
pro""st
l
econorlrc
rezidd
in esenl.l
din
transformarea
entropiei
dintr-o
fbnn6
in
alta pe
rriisura
scurgerrr
trmpului gi
a
unor
translolnriri
calitative
a acestora.
Irentru
a
face
inleleasd
aceastd
nofiune,
N.
Ceorgescu-Roegen
pomeqte
de
la
exemplnl
concrel
pe
care-l
olerh
o
locomotivi
cu
aburi.
Cildura
degajatd
de cdrbune
prin
ardere
se transrnite
in cazanul
cu
apd
qi
rnai
depafte
este
evacuati
i'
atmostbrd
odat6
cu
aburul
rb'rat.
Din
acesr
proces
rezultai
lucrul
mecanic,
adicb deprasarea
spaliard
a
,.en,rui.
prin
ardere,
cirbunii
se
rrans-
formd
in
cenuEi,
verific,nclu,se
astfel
legea
conservd,ii
ntcrteriei
Si
energiei,
cnre
reprezitlrd
pritnd
rege
a tennodinamicii.'I'otorJ.ata,,
are
roc
;i
o
altS
schirnbare
calita-
tivi
a
maleriei
Ei
energiei,
precurn
qi
a
sensului
cle propagate
a
cdldurii;
ea
igi
girseqte
expresia
in
leged
enfi-opiei,
care
cons.tituie
al,ioiiea"pr:incipiu
al
terrnoclinariicii
gi
c.re.
spre
deosebire
de pri.rur,
se
afl6
in
co'tradicrie
cu piincipiile
rrecarricii clasice.
.,
Penht
nlllle
altc
aprecieri,
a
se
vedea:
Nicholas
Ceorgescu
Roegen,
yol.
I,
Oilutl
Si)pq'a,
Parlca
a
II-a,
irtitulati
Clor(etnporanii
despre
Nicholai
(;eorgescttsl{oegen
qi
despre
nl'"10.fr..p.
12o..lo{r,
I11,
Frl)ert.
(
oleclia..Ribliorcca
B.N.R
..,
Ioq6
l\oilunea
de
enlropte,
cate
a lbst fbnnulati
cu
peste
un
secol
ir
unnd
de
fiziciarrul
gennan
lludolfclausi.s,
provi'e
diu
lirrba
greaci;i
inseamrd
evot,,ti",
r"tri^tu.",
nrodrricarc.
$
,
i
::
Y;ri
litr";i:";:1
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
12/17
388
Economie
Irt
concordan1d
cu
legea
eriropiei, cdldura
se
deplaseazd
inlotLleamn de la.sine,
de Ia
corpul nrai
cald spre cel mai rece
Si
niciodatci
invers;
prin
aceasta energic
tinde
spre
o
distribuire tuiJbnnti,
degroddndu-se pennqnent.
Din
analiza procesului
de formare
gi
migcare a energiei
fezultA c6, la
inceput,
energia
degajutd este
liberd,
in
sensul
cA ea
poate
fi utilizatd
de oarreni,
dar
dupd ce
se
rdspandegte
in
sistern,
ca
urmare a
acfiunii
legii entropiei, ea
devine
etlergie
legatd,
adicd
indisponibild.
Privind lucnuile
mai larg,
sub aspectul
gradului
de
uniformitate
cu care energia
este repartizatl
intr-o structura
dat'a,
izolat6, entropia
poate.fi.
inaltd
ceea
ce irlplicd
o strucfure de energie
totalE
sau
rnajoritari,
legatd,
pe
de o
parte
gilocsri,
adicn
cu
o
structn'd liberd.
in concepfia
attoilti,
entropitt
irtalld
reprezintti
lipsa de ordine.
de organizare, de
concenlrare, ccoltilalea
de
ettergie
liberci
ne/iind disponibild petltt'u
utilizare.
Dintpotriv
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
13/17
190
Econornie
Aga cum
se
vecle
din
figura nr. 4, costul
total al
produsului
este
mai rnare
decit
costul (intem)
de produc;ie cu
acea
parte
pe
care
o
reprezintA costul
extern.
Fig. trr.4.
Costul
privat
$i
costul social
in
cuul
polutrrii
Costurile
exteme
pot
fi compensate
sau contracarate prin
cheltuielile pentru
protejareo
rnediului.
In
ldrile
dezvoltate,
aceste
chelhlieli
au marcat o
cre$tere
impoftaltl,
ajurgdnd
sd reprezinte,
la
sfArqitul
anilor'80,
o
cotd
apreciabil[ din
plB,
1-27"
in
fdrile
dezvoltate.t
ln anii'90
ele au
marcat o
cregtete
mai
accentuatA.
Se
apreciazi
cd
numai pentru
patru
domenii
ale
protej[rii
mediului
-
apa,
degeurile, aenrl gi zgomotul
-
in
cadrul
Uniunii Europene
acestea
s-au dublat
in
perioada
1989-1999,
iar in S.U.A. fondurile
nalionale pentru
mediu au
crescut de
la 100
miliarde
dolari
in
1990
la
155
rniliarde
in
2000.
in
general
existd
o relatie
inversl
intre nivelul
costului (rnarginal) pentru
combate-
rea
poluirii,
pe
de
o
parte gi
costul poludrii
eKistente
sau
costul
marginal al acesteia.
A$a
cum se
poate
vedea
din figura
nr.
5.
in
absenfa
oriclrui coltrol
$i
a cheltuielilor
de
preveuire.
poluarea
este cea
de
la
Q1.
Pentru
atingerea
poluirii
din
Qa
(unttatea
ea)
costul
este
foarle ridicat,
mult mai
mare in taport
cu taxa
pentru
poluare.
I
Sursa:
O.C.D.E., L'Etat
tte
I
'ettvironnentent,
1991.
'tr
e
o
U
Coshrl rnarginal intenr
ivat) MC
(Costul
de
produclie)
MC., Costul
rnarginal
MCR
= Coshil
margirral
al reducerii
poluhrii
(mdsurat)
M(lP
= Cosrul
rrrarginal
al polunrii
oiginut"
in
at
senia'"outlotutui
Fig.
ur.5.
pierdere
de
eficienld
prin
poluare
necontrolatd
Apare
ilsi
un
mare paradox:
cheltuielile
penhr
colrb?tterea
polubrii
deja
produse
sau
pentm
inliturarea
daunelor
aduse
mediului
n ar"."
"oi
,*ui
"ctivitl{ii
econollice,
l1:f:ld*::
la
acea.
nrulripti"ur"
a
"".",,,.i1n;";.j;;;;'
de
care
vorbea
N.
eorgescn-Roegen:
poluarea
apei
implicd
o activitate
a"-J"iof,,u."
a
apei
sau
creg_
terea
lnorbiditllii
mEreqte
cererea
de
inedicrarnente;
rr,
,"".ii"r,
c.n
rernarca
Herve
Kernpf,
cu
caf
costurile
exlerne
sunt
suportate
dir.ect
cle
consumatori,
cu
atAt
aoeEtia
contrihuie
la
alirnentarea
fluxului
unui
nou
"onru,rr.i
-r,
?-".1::.:i:ll,trcipata.preocupare
trebuie
se
coilsrea
ur
arel
ir
irrtiturarea
poluhrii,
col
tn
prevetiirea
ei, prin
alocar-e.a-le
reyl.se
care-
sd
itnpieJice.fbnnor.ea
tle
pofu
t,ti'
inlrL{cal
inldturqrea
noxelor
si
ctt'd,i,ea
apelor
cleterntind
clrclttrieli
mult
rrai
i1".,
Arjf"_tr.in.l.U.A.
se
apreciazd
ci
oprirea
i;"";.;;r;;i
;; poluare
necesit6
alo-
area
a
5-60/o
din
pNB,
iar
relat,erea
ralrida.gi
"o,"ii.^a'r-
*"Oiu.,i
inco'jurdtor
{'luat
presupule
irlocarea
a
g-
t0oo
djlr
pNB.
rn aDsenra
lilesuriror
de cornbatere
a
polu6rii,
odatd
cu
dezvortarea
eco'omiei,
vor
regte
$i
pierderile
sau
daunele
ri
prin
tri,nghiur'e
i,aeurate:
_ij'l'ilifrni]"',iji.l;l",ri,liil,"il'?J;ffi'"J:,;:l,f
nrargrnal
al
reducerii
poludrii,
MCR,
g;
ya"ig
.p*
q,,
;..
*rt,
cosrului
marginal
al
olulrii
existente
(necontrolate)
se
nrigcd
rapid
sfr"
ai"nota
j-'
S-a
afi'nat
chiar
ci
evolulia
*lr"f"i'r"r"f'p""i#l"Uui,u,"n
aotrpotuanrd
in
uncfie
de
gradr.rr
de
poruarc
deicrie.o
curbd
de
r"""ra"'""p""""r,"1d.
Fri'rele'r6suri
e
reducel
a concentrdrii
reziauuriror
poru"n,.-oau"
"i"t#l'"ere
,'ai
importante;
apni,
rnrsurile
suplimertarc
a"
,a*..'u."ri,ill.t,*
il;;.reral,
a
co'ser:i'[elor
oruirii'
cu
acereagi
efecre
favorabrle
asupra
calitdlii
vierii
oarne'iior,
uecesitd
c'er-
uieli
tot raai rnari.
Q:
QI
I
Flerve
Kempl;
l,
Ec
ononie it
1
,dpreure
tle-.
I
,etologie,
Ilalier.
paris,
M9
I
,
p.
4L)
Paul
wonnacort,
Rouard
woruacott,
rlcononics,'Tlri.;
;;il;",
Mcciraw_r{ifl
Book
ompany,
t986,
p.
591.
-
8/10/2019 1 - CAPITOLUL XIX_Cretoiu.pdf
14/17
392
Economie
Q
1e60
Q
1980
Q
2000
MCR
= Costul marginal
al reducerii poludrii
MCP
= Costul marginal
al
poludrii
existente
(oblinute)
Fig. nr. 6. Poluarea
in
perspectivi
Din
punct
de
vedere
al teoriei economice
marginaliste,
limita maximl
p6nd
la
care
se
pot
efectua
cheltuieli pentru plotejarea
mediului
este
punctul
de
intersecfie
a
curbei
costului
total
cu curba
efectelor
pozitive
totale,
adicd
punctul
unde cele
dou6
mdrimi
sunt
egale.
Dar, aga culn
s-a relevat
in
literatura
noastrd,
o altalizi atenti
evideniiazd
faptul cd
la o diferen{i
nule
inhe
efectele
pozitive
qi
coshrri
s-ar
ajunge,
intr-un
viitor
previzibil,
doar
in
cazul
in
care tehnologiile
industriale ar
rdmdne
aceleagi sau
s-ar dezvolta
mai lent
decdt
ritmul
de
deleriorare
a
mediului.i
Or,
progresele
tehnologice
sunt
marcante
gi
ele
fac
posibild
oblinerea
unor rezultate
mai
favorabile
in combaterea
poluErii,
ca
contlilia
ca problemele
ntediului sd
figtu.eze
ptitrtre
obiectiyele
nnjore
ale sh'ategiei
econonice.
Situaliile grave
care s-au
prodris
sau
se intdlnesc
in
multe
regiuni
sau
fdr.i
se datoreazd
nu
atet
lipsei de solulii
telnologice,
cdt mai
ales
negliinrii
timp indelungat
a acestor
proDleme.
O
altd chestiune
impoftante
o reprezintd
gi
evaluarea
resurselor