Sonet

Tu, tainică, curată Poezie,Biserică cu porţi neîncuiate,Tu neamurile gândurilor toateCu drag le laşi la pragul tău să vie.

Tot sufletul la poarta ta când bate,Drumeţ slăbit, puterile-şi învie,Îşi spovedeşte patimile ţie,Şi ele-adorm de tine alintate

Frumoasă-i limba noastrăPe ramul verde taceO pasăre măiastră,Cu drag şi cu mirareAscultă limba noastră.

De-ar spune şi cuvinte,Când la fereastră cântă, Ea le-ar lua, ştiu bine,Din limba noastră sfântă.

Maica Limbă Românească

Tot ca mama, dulce, sfântă,Ţara ajutând să crească,Este şi-a fost din vechime,Limba noastră românească.

Ea , în orice vremi amare,Ne-a-nvăţat şi ne-a fost stea.Cât ne-a fost de aspru drumul Ne-a dat viaţă de la ea.

De la ea ştim ce-i iubirea,Ea ne-a dat tot ce-a avut.Ne-a fost mamă şi ne esteDe când lume-am început.

Maica limbă româneascăEste limbă din vecii,Tot cu ea au plâns străbuniiŞi au râs la bucurii.

Despre vorbire

Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide.Din vorbă în vorbă iese adevărul.Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.Cuvântul e ca vântul, nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.De multe ori limba taie mai mult decât sabia.Limba oase n-are şi oase sfărâmă.De aceea Pune-ţi frâu la gură şi lacăt la inimă.CăciGardul are ochi şi zidul urechi.Vorba rea se duce ca glonţul.Ce se naşte pe-ntuneric trebuie să se vadă la lumină.Şi boul are limbă mare, dar nu poate să vorbească.De aceeaTaci, să-ţi fie casa casă şi masa masă.Glumele să-ţi fie ca sarea-n bucate.Ca să nu-ţi zică cineva:Vorbe bune dar nesărate,Nu e meşteşug a găti mâncare, ci e meşteşug a o potrivi din sare.Limba îndulceşte, limba amărăşte.Cu râma mică se prinde peştele mare,Vorba dulce mult aduce.

Cartea

Cartea e ca mama noastra;Ea ne-nvata ce e bine,Tot ce trebuie sa facemSi sa stie orisicine.

Ea da sfaturi tuturor,Inteleapta, ajutorPentru toti ce vor sa-i ceara,Da lumina tuturor.

Are-ntelepciunea veche,E faclie-n univers,Ea va lumineaza drumulPentru cat aveti de mers

Cine citeştePrintre litere nu ne e frică.Furnici, De citimNoi citim o carte mareO poveste cu voinici. Avem poftăCând citim de mâncareO carte mică Că: cine citeşteDe nimic creşte

Cartea

Cartea-i bucuria noastră,Are multă-nvăţătură,Ea a strâns toată lumina,N-a uitat o picătură.

Poartă-n paginile-i scumpeToată-nţelepciunea lumiiAre scris în ea din vremuriTot ce ne-au lăsat străbunii.

Tu , copilule, iubeşte-oŞi în viaţă, nu uitaCă fiind lumina ţăriiCartea-i şi lumina ta.

În pană

Un scriitor a rămas în pană(scria cu o pană de coţofană).„Îţi dau eu o pană, zise un piţigoi,Să scrii piţigăiat ca noi.”„Cu pene de barză scriu barzii”, a zisBărzoiul lăsându-i un fulg pentru scris.„ Ba de rândunică, nu sta pe gânduriDe versuri vei vrea să însemni rânduri-rânduri.”„Degeaba-ntre voi vă luaţi la harţă:C-un fulg de scorţar scrii din scoarţă în scoarţă.”„Ba cu-cu, cu-cu pana mea”, le-a strigatBâlbâindu-se cucul cel îngâmfat.Veniră şi ciori şi se ciorvăiră,Veni, de departe , şi pasărea liră,Dar până la urmă copiii de şcoalăI-au pus în penar un stilou cu cerneală.(„Uliuuu!” zise-un uliu întârziatVăzând că problema s-a rezolvat.)

Întrebare

De ce soarele e soare?De ce luna-i visătoare?De ce cântă pomii-n floare,Cât primăvara-i de mare?De ce păsările zboară?De ce nu-i la cer o scară ?De ce plouă? De ce ninge?De ce gândul rău m-atinge?De ce mama mea mă iartă,Chiar atuncea când mă ceartă?Şi de ce, de ce, de ce?Totul e cum e, cum e?

Fel de fel de răspunsuri

Ce e dincolo de soare?E o mare de cicoareLuna e un ban din salbă,Ziua-i o năframă albă,Norii sunt clăbuci de puf Care umblă prin văzduh.Păsărelele sunt floriCu aripi la subţiori,Dimineaţa e luminaPe care o văd din pragFloricică răsărităChiar din zâmbetul tău drag.

CARTEA

Cartea te invata

Si-uneori iti da povata,

Nimeni nu mi-o poate lua

Daca invat in continuare din ea.

Cartea-i cea mai buna,

Pe pamant, dar si pe luna.

Daca cartea o iubesti

Multe poti sa-nfaptuiesti.

Sa citesti, sa socotesti,

Pan' om mare ai sa cresti

Si in ea poti sa gasesti

Poezii, dar si povesti.

CarteaCartea nu e ce se vede:Un pachet de coli frumoaseÎntre două scoarţe groase.

Cartea este ce n-ai crede:Mii de gânduri îţi urzeşte,Cu idei te-mpodobeşte.

Cartea e o viaţă nouă!Când citeşti,Întinereşti,Aripi lungi de vis îţi crescŞi-aşa mult te-îmbogăţescPrintre veşti,Printre poveşti,Sub a literelor rouă!

Cartea nu e ce se vede.Până nu citeşti , n-ai crede:Cartea e ce nu se vede.

O poveste despre cum spre poveşti porneşti la drum

Spune-mi , mamă, cum încapSute de poveşti în cap?Cărţile cu multe-n eleDe abia le ţii de greleŞi-ndelung le frunzăreştiPână cauţi şi găseştiDar când eu vreau o povesteNici n-apuc să prind de vesteŞi cuvintele- ţi departeŞtiu prin basme să mă poarte.Câteodată mi-e şi frică!...Te-a vrăjit o zână mică?

Poate că m-o fi vrăjit,Dar nici eu n-am lenevit.Am privit şi-am răsprivit,Am citit şi-am răscititCâte-n lună şi în stele,Şi de bune şi de rele.Orice lucru poartă-o taină.Pe sub chip sau pe sub haină.Da? Ei, bine, haina ta ce poveste-ascunde-n ea?

Călătorie cu cartea

Te rog să mergem împreunăÎnspre Dumbrava MinunatăTe uită, de după-o căpşunăLizuca-n faţă ni se-arată.

Patrocle-i, lângă ea, căţelulCe latră lin, parcă-ar cânta.O floare-şi sună clopoţelulŞi cade în izvor o stea.

Vezi tu cărarea? Ca-n poveştiEa duce-n cântec de talangăDin Târgul Neamţ spre Humuleşti,Spre casa mică-a lui Ion Creangă.Se-aude pupăza din teiŞi râde-n scaldă Smărăndiţa.

Hai, să călătorim ca-n cărţiUite aşa de bună voieSpre-o insulă nescrisă-n hărţi,Visând cu Robinson Crusoe.

Să facem casă dintr-un pom,Din frunze pâlnii şi pahare-Păi nu-i coliba lui Moş Tom?-Nu! Ea era ceva mai mare.

Legenda s-a ales din fumPrecum mătasea din gogoaşă.Pinocchio ne-aşteaptă-n drumLa braţ cu meşterul Cireaşă.

Isteţ deşi e mititelCă doar poporul i-a dat harul.Te pomeneşti că n-o fi elCi că e Mateiaş Gâscanul.

Sau alţi eroi-mai mari, mai mici,Care cu toţii ne sunt pildă.O fi Păcală-Păcălici.Sau bunăoară, Buchoglindă.Sau poate Hogea Nastratin.Scufiţa Roşie să fie?Sau poate înşişi noi să fim.

Poezii-jucării

Ce frumos ne jucăm cu toate cuvintelePe care le ştim!Facem din ele grădină,Casă, chilim.Şi ce multe cuvinteAm învăţat.Toate ne lasă pe limbăGust parfumat.

Dacă ştii să le-alegiCa pe mărgele,Să le mângâiŞi să le-ncălzeşti,Poţi face cu ele poveşti,Iar dacă mireasma,Culoarea şi clinchetulLe ştii potrivi,Poţi face cu eleChiar şi poezii-jucării.

Carticica minunata 

Mai, ghidusa carticica,Chiar de esti asa de mica,Draga mea, cum reusestiSa ne bucuri cu povesti,Poezii nenumarateCu versuri frumos rimate?De povesti ce sa mai spun?N-am vazut ceva mai bun!Ce pe mine ma inspiraSa desenez din natura.Multe lucruri ne inveti,Cum sa fim copii isteti.

Rânduri pentru carte

Cartea-Sora mea cea bună,Din ce sfântă-mpreunareTe trezeşti la mine-n casăÎntr-o noapte fără lună,Când,Cu coatele pe masă,Obsedat de-acelaşi veşnicŞi suspect semn de-ntrebareM-afundam în întuneric,Ca un muc de lumânareÎntr-un sfeşnic?…

PovesteÎnaintez cu grijă, încet,Pe un drumPe care îl tai eu însămiPăşind:Ca să ştiu să mă întorc,Presar în urmăFărâme de litere şi de cuvinte.Sunt pornită demultMi s-au terminatPuţinele silabe pe care le avusesemMerinde de drum.Din fericire,am descoperitCă totulPoate fi transformat în cuvinteŞi am continuat să înaintezPresărând Vorbele în care mă destramCum se destramă un pulover vechiÎn căpeţele de lână-ncreţită de atâta purtare…

Ex libris

Carte frumosa , cinste cui te-a scris Incet gandita, gingas cumpanita; Esti ca o floare, anume inflorita

Mainilor mele, care te-au deschis.

Esti ca vioara, singura ce canta Iubirea toata pe un fir de par,

Si paginile tale, adevar, S-au tiparit cu litera cea sfanta.

Dansează

Dansează, suflete !Deschide uşa bibliotecii şi danseazăPrintre atâţia bărbaţi foarte înţelepţiCare şi-au lăsat capetelePe câte o carteCa pe o tavă a Salomeii.

Sunt prietenii tăi cei mai buni.Şi toţi îţi spun acum să dansezi,Pentru că numai tu mai poţi face mişcărileÎncepute de ei,Şi frumuseţea joculuiNu trebuie să se piardă.

Poeziile au fost selectate din volumele: Anton Pann-Povestea vorbii, Virgil Carianopol-Cântece pentru mama, Tudor Arghezi-Silabe, Grete Tartler-Întâmplări în dicţionar, Ana Blandiana-Poezii, Ion Minulescu-Versuri, Octavian Goga-Poezii, Marin Sorescu-Poezii.