0lqlvwhuxo(gxfd lhl &xowxulll&hufhwull al republicii

of 21 /21
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM Curriculumul modular S.04.O.020 Tehnica de ghid Specialitatea: 101510 Turism Calificarea: 422106 Agent de turism(calificare medie) Numărul de credite - 4 Chişinău, 2018

Author: others

Post on 15-Oct-2021

1 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Colegiul Naional de Comer al ASEM
Curriculumul modular
Numrul de credite - 4
"Asisten tehnic pentru domeniul învmânt i formare profesional în Republica Moldova",
implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Autori:
Aliona Gon, profesoar de discipline economice, grad didactic doi, Colegiul Naional de
Comer al Academiei de Studii Economice din Moldova
Ludmila Camerzan, profesoar de discipline economice, grad didactic doi, Colegiul de
Ecologie, municipiul Chiinu.
Consiliul metodico-tiinific al Colegiului Naional de Comer al Academiei de Studii
Economice din Moldova
Director executiv, Juraveli Alexandru
Director general, Curmei Ion
Adresa Curriculumului în Internet:
http://www.ipt.md/ro/produse-educaionale
III. Competenele profesionale specifice modulului…………………………………………...6
IV. Administrarea modulului……………………………………………………………….….6
VI. Repartizarea orientativ a orelor pe uniti de învare……………………………………9
VII. Studiu individual ghidat de professor……………………………………………….……10
VIII. Lucrri practice recomandate.............................................................................................12
XI. Resursele necesare pentru desfurarea procesului de studii………………………….…..20
XII. Sursele didactice recomandate elevilor…………………………………...………………20
4 / 21
I. Preliminarii
Prezenta disciplin, „Tehnica de ghid ”este inclus în Planul de Învmânt pentru
învmântul profesional tehnic la componenta de specialitate i este destinat elevilor de la
specialitatea „Turism”, anul II, celor care trebuie s patrund în tainele ghidriei turistice,
deoarece în profesia lor pe viitor nemijlocit se vor accepta i cunotine pe care trebuie s posede
un ghid de turism.
Cltoria i cunoaterea unor locuri noi stau în firea omului. Dintotdeauna omul mânat de
o curiozitate organic, dar i de necesiti economice (procurarea hranei, resurselor, schimb de
marfuri), spirituale (cunoatere, învare, relaxare, închinare, misiuni religioase) i militare
(aprare, cucerire, colonizare) a explorat lumea din jurul su.
i in acest context, anumite persoane au dobândit abilitatea de a-i conduce pe ceilali
pentru a ajunge în locurile propuse. Aa au aprut ghizii, adic cei care-i ghideaz pe însetaii de
cunoatere. Ulterior, spre folosul cltorilor, au fost redactate sfaturi i descrieri legate de
itinerarul strbtut. Aa s-au nscut ghidurile de calatorie.
De aici, mai departe, totul a intrat în vâltoarea vremurilor, iar ghidajul turistic i ghidurile
de turism au devenit componente complexe ale actului turistic.
Scopul acestui curs este de a forma capaciti i abiliti la elevi pentru a opera cu
informaia turistic în activitatea de îndrumare a consumatorilor de turism, indiferent de
preocuprile lor (relaxare, cultur, cur, aventur), de a asigura un cadru organizatoric adecvat
desfurrii diferitelor practici agrementale i de a sintetiza cunotinele despre o anumit
regiune cu potenial atractiv pentru redactarea programelor de calatorie necesare activitilor de
relaxare i petrecere a timpului liber.
Curriculumul modular „Tehnica de ghid” este un document normativ pentru realizarea
procesului de formare profesional a agenilor de turism, însoitorilor de grupuri turistice,
conductori de grupuri turistice i altor categorii de specialiti în conformitate cu:
Cadrul Naional al Calificrilor;
Funciile de baz ale Curriculumului sunt:
- act normativ al procesului de predare, învare, evaluare i certificare în contextul unei
pedagogii axate pe competene;
pedagogii axate pe competene;
- component de baz pentru elaborarea strategiei de evaluare i certificare;
5 / 21
- orientare a procesului educaional spre formare de competene la elevi;
Curriculumul modular „Tehnica de ghid” este destinat:
− profesorilor din instituiile de învmânt profesional tehnic;
− elevilor care îi fac studiile la specialitatea în cauz;
− membrilor comisiilor pentru examenele de calificare;
II. Motivaia, utilitatea modulului pentru dezvoltarea profesional
Cursul ofer cunotinele de baz care s permit formarea i exersarea unor deprinderi
eseniale pentru desfurarea unei activiti eficiente i responsabile în cadrul profesiei alese:
cercetarea i analiza datelor cu caracter turistic, întocmirea unor programe turistice, interpretri
statistice, lucrul în grup, vorbirea în public, prezentarea proiectelor.
Disciplina dat va forma personaliti integre i competente profesional, care posed
cunotine i abiliti la nivelul cerinelor actuale ale industriei turismului pe plan naional i
internaional.
Un specialist în domeniul turismului este obligat s cunoasc în mod detaliat materia
despre ghid, ghidaj, excursie i s aplice cu uurin în practic priceperile i deprinderile
profesionale legate de compartimentele respective.
Disciplina ”Tehnica de ghid” este un instrument de lucru care va orienta elevii în utilizarea
unor concepte i practici ce in de cultivarea i formarea a competenelor profesionale în
domeniul turismului.
În calitate de module, pri componente ale planului de învmânt, curriculum modular are
drept scop formarea i dezvoltarea:
- competenei-cheie: competene de posedarea tehnicilor de concepere i elaborare a
programelor turistice;
caracter turistic.
Unitile de curs ce în mod obligatoriu trebuie certificate pân la demararea procesului de
instruire la modulul în cauz:
F.02.O.010 Bazele activittii turistice
S.02.O.017 Patrimoniul turistic naional
6 / 21
Competena profesional se formeaz la îmbinarea i utilizarea cunotinelor teoretice,
capacitilor practice în scopul integrrii sale eficiente i active în viaa economic i social a
rii precum i realizarea activitilor cerute la locul de munc, la nivel calitativ.
Competenele profesionale dezvoltate în cadrul disciplinei ”Tehnica de ghid” se formeaz
pe durata semestrului doi i anume:
Cunoaterea principalelor caliti necesare în cadrul meseriei de ghid de turism;
Definirea categoriilor de ghizi de turism;
Contientizarea obligaiunilor principale, privind inuta i comportamentul în relaiile cu
turitii;
Clasificarea grupurilor de turiti dup diferite criterii ;
Definirea tipurilor de turiti
Contientizarea rolului ghidului în prezentarea efectiv excursiei
Delimitarea condiiilor principale în organizarea i desfurarea unei excursii tip în
turismul internaional
Explicarea atribuiilor i obligaiilor ghidului naional de turism în cadrul unei excursii
tip în turismul internaional
Contientizarea obligaiilor i atribuiilor ghidului de turism ce ine de procedura de
finalizare excursiei
Identificarea cerinelor unei prezentri atractive;
Analiza metodelor folosite în cadrul prezentrii unui muzeu;
Delimitarea etapelor prezentrii unui muzeu;
Cunoaterea rolului i atribuiile ghidului în cadrul unei excursii la munte, la mare, la o
staiune balneoclimateric (ghidul însoitor)
Selectarea i aplicarea lexiconului de termini turistici utilizai în activitatea de ghidaj i
excursii;
internaionale;
credite
Forma
de
evaluare
S.04.O.020
I. Informaii generale despre profesia ghid de turism
UC1.Cunoaterea
turism
Calificarea ghizilor de turism
2.Calitile de baz ale
Republicii Moldova;
(morale, intelectuale,
UC3.Deducerea celor mai
eseniale obligaii ale
ghidului de turism
2. Obligaiile ghidului de
turism, privind inuta i
comportamentul în relaiile cu
turitii.
8 / 21
UC6. Cunoaterea gradelor
componena grupului turistic
A6. Identificarea psihologiei
criterii
turiti
IV. Organizarea i desfurarea unei excursii tip în turismul intern
UC8. Aprecierea excursiei ca
un proces de cunoatere.
organizarea i pregtirea
ghidului. Selectarea si
ghidului. Prezentarea
Încheierea excursiei
V. Organizarea i desfurarea unei excursii tip în turismul internaional
UC11.Delimitarea condiiilor
internaional
UC13.Contientizarea
procedura de finalizare
1.Lucrul ghidului în secia
descrierea obiectivelor
plecare în excursie.(tipul de
grupul de turiti.
metode folosite în planificarea
timpul excursiei
din hotel
9 / 21
obiectiv turistic internaional.
organizrii acestor excursii.
A20.Identificarea soluiilor pentru
rezolvarea situaiilor neprevzute,
UC14. Cunoaterea
în prezentarea bisericilor
activitatea turistic în cadrul
UC16. Analiza metodelor
muzeu.
10 / 21
mare, la o staiune
staiuni turistice. Specificul
unei staiuni motane
A29.Interpretarea datelor i
materialelor geografice în
balneare, climaterice,
VI. Repartizarea orientativ a orelor pe uniti de învare
Nr.
crt.
turism
14 3 3 8
2 Atribuii generale ale ghidului de turism 8 2 2 4
3 Importan cunoaterii psihologiei grupului
i psihologiei turistului în activitatea de ghid
10 3 3 4
în turismul intern
în turismul internaional
6 Metodologia prezentrii obiectivelor de cult 12 3 3 6
7 Metodologia prezentrii unui muzeu 8 2 2 4
8 Metodologia prezentrii unei staiuni
turistice
VII. Studiul individual ghidat de profesor
Studiul individual reprezint activitatea complex i variat de învare autonom, atât pentru
îndeplinirea obiectivelor activitii didactice propriu-zise cât i a activitii extradidactice, cu
caracter formal preponderent.
De asemenea studiul individual reprezint forma fundamental de perfecionare a
personalitii i a profesionalitii dup absolvirea colegiuluii prin ceea ce se numete educaia
permanent.
Studiul individual este forma de baz a autoeducaiei, iar reuita omului de mîine se va baza
pe tehnica i arta de a lucra singur cu cartea, cu sursele didactice recomandate de profesor cu
11 / 21
scopul de a înva singur. Dar lumea s-a schimbat în ceea ce privete mijloacele de stocare,
prelucrare i transmitere a informatiilor, încât i tehnica de studiu individual se adapteaz la
mijloacele noi ce completeaza cartea: microfilmele, internetul, învarea asistat de calculator.
Învarea autonom are o pondere din ce în ce mai mare în acumularea studiilor calitative.
Obiectivele studiului individual sunt:
îmbogirea i aprofundarea permanent a cunotinelor teoretice i practice a
deprinderilor, priceperilor i abilitilor intelectuale, afective, profesionale;
dezvoltarea capacitilor, aptitudinilor, atitudinilor intelectuale, profesionale,
manageriale;
independent.
Repartizarea orientativ orelor pe unitile de învare pentru studiul individual ghidat
de profesor
de evaluare Termenii de
1.1 Legislaia privind activitatea
atribuii i obligaiuni specifice.
Sptmâna 2
4 ore
2. Atribuiile generale ale ghidului de turism 2.1 Originea meseriei ”ghidul de
turism”
Apariia ghidurilor.
3.1 Tipul turitilor.
de turist
în cadrul unei excursii
4. Organizarea i desfurarea unei excursii tip în turismul intern
4.1 Schi unui itinerar turistic.
Simularea organizrii i desfurrii
PPT Proiect Sptmâna 5
4.2 Pliant.
informaiei despre un itinerar
5. Organizarea i desfurarea unei excursii tip în turismul internaional
5.1 Schi unui itinerar turistic.
Simularea organizrii i desfurrii
internaional
o excursie opional
excursiilor
ghidului în cadrul hotelului cu
grupul de turiti
excursiei
turism
6.1 Vârst turitilor i metodologia
prezentrii unor itinerare
Studiul de caz
Prezentarea
studiului
muzeu din Republica Moldova
8.1 Elaborarea prezentrii a unei
staiuni de munte
staiuni balneoclimaterice
PPT
staiuni de litoral
VIII. Lucrrile practice recomandate
1
2
de serviciu ale ghidului de turism.
2.Analiza situaiilor privind abordarea inutei i
comportamentului ghidului de turism, în relaiile cu
turitii.
2
3
turist în cadrul unor studii de caz
3
4
criterii tipurilor excursiilor
unui obiectiv turistic concret
excursii de tip intern (itinerar la alegere)
5
5
2.Simularea activitii ghidului de turism în cadrul unei
excursii de tip internaional (itinerar la alegere)
3.Întocmirea programelor turistice opionale
5.Redactarea unui raport ghidului de turism la finele
activitii turistice
excursiei
7
6
Metodologia
prezentarea itinerarelor turistice în cadrul unui studiu de
caz i soluionarea lor
cadrul efecturii unei excursii la muzeu
2.Simularea prezentrii unui muzeu (la alegere)
2
8
Metodologia
prezenarea unui tip de staiuni (de litoral, montan,
5
alegere)
IX. Sugestiile metodologice
Curriculumul ofer cunotinele de baz care s permit formarea i exersarea unor
deprinderi eseniale pentru desfurarea unei activiti eficiente i responsabile în cadrul
profesiei alese i se bazeaz pe urmtoarele principii:
Principiul integrrii teoriei cu practica, care presupune c tot ceea ce se însuete, se cere s
fie valorificat în activitile ulterioare, asigurând dobândirea competenelor generale i
particulare.
Principiul învrii contiente i prin aciune, care susine ideea ca elevii s participe
individual la acumularea cunotinelor, formându-i deprinderi, priceperi, competene, abiliti,
atitudini prin exersare.
Principiul stimulrii i dezvoltrii motivaiei pentru învare, ce determin dezvoltarea
interesului cognitiv, care este în concordan cu motivaia social pe un termen lung.
Principiul învrii temeinice, care implic însuirea cunotinelor teoretice i practice
eseniale de ctre elevi, care s asigure formarea personalitii integrale, dezvoltând iniiativa,
spiritul de independen, adaptabilitate la nou, dezvoltarea capacitii de autoinstruire i de
autoevaluare.
Principiul învrii sistematice i continue, care asigur conexiunea între ceea ce se înva la
moment i ce s-a învat anterior, formând la elevi deprinderi de munc sistematic, altoindu-le
perseveren, contiinciozitate, disciplin în gândire i aciune, un stil de munc coerent i
eficient.
încadrrii pe piaa muncii a Republicii Moldova.
În activitatea de predare - învare a acestui curs predomin metode cu caracter activ –
participativ centrate pe aciunea profesorului i elevilor.
Metode centrate pe activitatea profesorului: povestirea, prelegerea, dialogul, conversaia
euristic, discuia ghidat, explicaia, discursul, descrierea, prelegerea, demonstraia, simularea.
Metode centrate pe activitatea elevilor: convesaia, problematizarea, observarea, discuia
panel, brainstorming-ul, studiul de caz, jocul de rol, lucrul în grup, lucrul cu manualul, lucrul cu
literatura de specialitate, cu ghiduri turistice, hri turistice, teme de cercetare (proiect
individual), navigarea pe internet .a.
15 / 21
În proiectarea didactic de lung i scurt durat profesorul se va ghida de prezentul
curriculum, atât la compartimentul competene, cât i la coninuturile recomandate. În
corespundere cu cerinele didactice, profesorul va planifica ore de sintez i evaluare, precum i
activiti practice.
Nr.
crt.
competenelor
de turism
2 Atribuii generale ale ghidului de turism Argumentarea oral, harta conceptual,tabel
3 Importan cunoaterii psihologiei
activitatea de ghid
4 Organizarea i desfurarea unei
excursii tip în turismul intern
Cercetarea, brainstorming-ul, PPT
Demonstaia, rgumentarea scris, investigarea,
obiectivelor turistice
7 Metodologia prezentrii unui muzeu Rezumatul scris, proiectul, PPT
8 Metodologia prezentrii unei staiuni
turistice
X. Sugestii de evaluare competenelor profesionale
Evaluarea are ca obiectiv major, verificarea gradului de însuire de ctre elevi a materiei
cursului dat în procesul de predare-învare cu scopul optimizrii cunotinelor. În cadrul
disciplinei se vor utiliza urmtoarele tipuri de evaluare:
Evaluarea iniial care prevede identificarea capacitilor de învare ale elevilor, nivelul de
pregtire acestora, motivaia pentru învare, nivelul de formare deprinderilor de munc
intelectual, vocabularul turistic format, posibilitile comunicrii interpersonale .a.
Evaluare formativ (continu), care prevede verificri sistematice, pe tot parcursul predrii
disciplinei. Acest tip de evaluare va scoate în eviden factorii ce asigur reuita elevilor sau
provoac anumite dificulti în însuirea materialului.
Evaluarea final, care prevede verificarea final la sfâritul cursului, în scopul cunoaterii
nivelului real de însuire a materiei. Forma evalurii va fi examen scris. Acest tip de evaluare
evideniaz nivelul i calitatea pregtirii elevilor prin rapoarte la finalitile stabilite pentru
formarea profesional.
16 / 21
Pentru eficientiza procesele de evaluare, înainte de realiza evalurile, elevilor li se va
aduce la cunotin tematica lucrrilor, modul de evaluare, bareme, criterii de notare i condiiile
de realizare fiecrei evaluri.
Dup efectuarea oricrui tip de evaluare elevilor li se vor prezenta lucrrile cu rezultatele
obinute pentru analiza lor i depistarea oricror erori, pentru realiza concluzii i statistici.
Produsele recomandate pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a competenelor cognitive sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
nr.
d/o
1. Harta noional Punerea în eviden a subiectului general
Elaborarea corect a tabelei (schemei), de la noiunile de baz
spre cele specifice domeniului
Corectitudinea logic a formulrilor
Corectitudinea lingvistic a formulrilor
2. Demonstrarea Corectitudinea ipotezei
3. Problematizarea Înelegerea problemei
rezolvarea problemei
Produse pentru msurarea competenei
Criterii de evaluare a produselor cu tezele puse în discuie
Apelarea la propria experien în argumentarea tezelor puse în discuie
Utilizarea unui limbaj adecvat i bogat, respectarea normelor literare
Utilizarea corect i adecvat a mijloacelor orale de exprimare
(intonaia, gesturile, vocabularul etc.)
5. Proiectul Validitatea proiectului - gradul in care acesta acoper unitar si coerent,
logic si argumentat tema propusa
Completitudinea proiectului - felul in care au fost evideniate
conexiunile si perspectivele interdisciplinare ale temei, competentele
si abilitile de ordin teoretic si practic si maniera in care acestea
servesc coninutului tiinific
17 / 21
concluziilor
semnificaia datelor colectate .a.
Creativitatea - gradul de noutate pe care-l aduce proiectul in abordarea
temei sau in soluionarea problemei
6. Referatul Corespunderea referatului temei
Profunzimea i completitudinea dezvoltrii temei
Adecvarea la coninutul surselor primare
Coerena i logica expunerii
Gradul de originalitate i de noutate
Nivelul de erudiie
Justificarea ipotezei legate de tema referatului
Analiza in detaliu a fiecrei surse de documentare
7. Rezumatul oral Expune tematica lucrrii în cauz
Utilizeaz formulri proprii, fr a distorsiona mesajul lucrrii supuse
rezumrii
Folosete un limbaj bogat, adecvat tematicii lucrrii în cauz
Respectarea coeficientului de reducere a textului:1/3 din textul iniial
8. Rezumatul scris Expune tematica lucrrii în cauz
Utilizeaz formulri proprii, fr a distorsiona mesajul lucrrii supuse
rezumrii
Folosete un limbaj bogat, adecvat tematicii lucrrii în cauz
Fidelitatea: înelegerea esenialului i reproducerea lui, nu trebuie s
existe contrasens
Coerena: rezumatul are o unitate i un sens evidente, lizibile pentru
cei care nu cunosc textul surs
Progresia logic: înlnuirea ideilor, prezentarea argumentelor sunt
clare i evidente
Respectarea modalitilor de enunare a textului surs: rezumatul este
o oglind micorat dar fidel textului surs.
Munc pertinent de reformulare: rezumatul nu este un colaj de citate
Respectarea coeficientului de reducere a textului:1/4 din textul iniial
Stpânirea normelor sintactice la nivel de prezentare logic a ideilor,
frazelor, paragrafelor textului
9. Studiul de caz Corectitudinea interpretrii studiului de caz propus
Calitatea soluiilor, ipotezelor propuse, argumentarea acestora
Corespunderea soluiilor, ipotezelor propuse pentru rezolvarea
adecvat a cazului analizat
Rezolvarea corect a problemei, asociate studiului analizat de caz
Punerea în eviden a subiectului, problematicii i formularea
Logica sumarului
studiate
Exactitudinea rezultatelor i rigoarea probelor
Capacitatea de analiz i de sintez a documentelor, adaptarea
coninutului
Personalizarea (s nu fie lucruri copiate)
Aprecierea critic, judecat personal a elevului
Corectitudinea interpretrii studiului de caz propus
Calitatea soluiilor, ipotezelor propuse, argumentarea acestora
Corespunderea soluiilor, ipotezelor propuse pentru rezolvarea
adecvat a cazului analizat
Corectitudinea lingvistic a formulrilor
10. Investigarea Definirea i înelegerea problemei investigate
Folosirea diverselor procedee pentru obinerea datelor necesare
Colectarea i organizarea datelor obinute
Formularea i verificarea ipotezei cu privire la problema luat în
studiu
Prezentarea metodelor de cercetare/laborator în ordinea în care au fost
utilizate
Descrierea observaiilor
Realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele
Selectarea i oportunitatea surselor bibliografice
Rezumarea celor constatate intr-o concluzie exprimata succint i
raportat la ipoteza iniial
Identificarea resurselor i limitelor (constrângerilor)
Identificarea strategiilor care sunt similare sau au legtur unele cu
altele
gândire i aciune, sunt relativ neinfluenate de alii
19 / 21
Capacitatea de a observa ceea ce este neobinuit i diferit, de a vedea
poteniale nerealizate în situaii date, de a observa asemnri i
analogii în experiene diferite
Aptitudinea de a lsa la o parte sistemele ferm structurate i stabilite
Dizolvarea sintezelor existente i de a utiliza elementele i concepiile
în afara contextelor iniiale, pentru a crea noi combinaii, noi sisteme
de relaii
modaliti noi
13. Simularea
modificrile unor parametri
Rezultatele simulrii pot fi comparate cu cele ale modelului real
Reproducerea realitii, printr-o modelare a comportamentului
sistemului, aparatului, echipamentului care urmeaz a fi cercetat
Dezvoltarea gândirii creatoare i inovatoare, spiritului competitiv,
moralei i a motivaiei
Creterea gradului de înelegere a subiectului de cercetare
Creterea gradului de încredere în forele proprii
Creterea competentelor de comunicare i de operare cu termeni
specifici disciplinei de studiu i specializrii
Dezvoltarea personalitii
14. Lucrarea practic Ansamblu de aciuni cu caracter practic si aplicativ, contient i
sistematic executate de elevi în scopul adâncirii înelegerii i
consolidrii cunotinelor dobândite, verificrii i corectrii lor,
precum i al însuirii unor priceperi i deprinderi practice, aplicative,
al cultivrii dragostei pentru munca.
15. Demonstrarea cu
Participarea activ a elevilor folosind tehnica prezentrii pe secvene
asociat cu explicaii practice sau conversaii
Elaborarea i folosirea algoritmilor i a descripiilor algoritmice în
scopul transmiterii cunotinelor, formrii deprinderilor, calitilor i
însuirii rolurilor în timp scurt i cu eficien ridicat.
16. Exersarea Executarea în mod repetat i contient, a unei aciuni în vederea
automatizrii ei
Anunarea aciunii care urmeaz s se transforme în deprindere i a
inversei acesteia
Probele de evaluare a competenelor, în baza situaiilor de problem de la viitoarele locuri
de munc:
- Pregtirea itinerarelor turistice locale i internaionale;
20 / 21
- Cunoaterea metodologiei prezentrii diferitor obiective turistice;
- Paaportizarea obiectivelor turistice;
- Realizarea unui serviciu de primire, de informaii turistice i animaie eficace;
- Propunerea de îmbuntire programelor turistice, în funcie de sugestiile turitilor;
-Cunoaterea destinaiilor turistice din regiunile turistice ale Republicii Moldova i
internaionale;
- Organizarea locului de munc, respectarea cerinelor igienice i a normelor cu privire la tehnica
securitii
În calitate de produse pentru msurarea competenelor se vor folosi, dup caz:
- Acte normative ce reglementeaz activitatea ghidului de turism;
- Itinerare turistice;
- Scheme de plasare locurilor în autocar;
- Lista de bunuri ce poate fi introdus sau scoas din ar;
- Mape cu materiale ilustrative, foto, documente necesare pentru activitatea unui ghid de turism
XI. Resursele necesare pentru desfurarea procesului de studiu
Resursele didactice reprezint o îmbinare de procedee i mijloace de învmânt pentru
realizarea efectiv a unei activiti didactice.
De obicei se folosete la lecie tabla, manualele, scheme, diverse materiale didactice (fie,
teste, chestionare), ghiduri turistice, hri turistice, laptopul, proiectorul, imagini, foto, pliante
.a.
Nr.
crt.
consultat/accesat/proc
Gemma Prut, 2003
Biblioteca CNC al
Print, ”Dealul melcilor”, Braov, 1997
Biblioteca
3
4
5
unei excursii, Moscova, 1965
Biblioteca
7
8
1596-XV din 27.12.2002
În cabinetul de
organizarea i desfurarea activitii
turistice în Republica Moldova