('oln t/\'lli EIllTVRIl AMAl.Tf:A mre II c()1!tribuit /a realizarCll llceSlei IlllTilri:

C'n:o.tlHn Cfir...,tolu, Slmo[1,ll)eria, Antoaneta Dinca, Lucian Dumitrescu, (J'lbnt.:la Fnrca�<Ulu, 'l'utlll114\ M ilitaru, Ana-Maria Murariu, Lidia Olaru. M.C Popc�cu-Dranda. Corneliu Rusu, George Stanca, Mihaela Stanca

tt'lllwredl/Cwre comj:mlerizau/: AMALTEA TehnoPlus

copertll: Simona Derla, Antoaneta Dlndi !rw/Ilene: Ana-Maria Murariu reli(Jetor: Ana-Maria Murariu

editori: Dr. M.e. Popescu�J)ra.JJda Dr. Cristian Carstoiu

Descrierea elf a Bibliotecii Nalionale a Romaniei ENSLER,EVE

Monologurlle vaginului I Eve Ensler; trad. Ana-Maria Muranu . - Bucure§!i: Amaltea, 2003

ISBN 973-9397-61-1

1. Muranu. Ana-Maria (trad.)

821.111-2=135.1

THE VAGINA MONOLOGUES I Eve Ensler © 1998,201ll by Eve Ensle,

MONOLOGIJRILE VAGINULUlI Eve Ensler ISBN 973·9397-61-1 © 2003 - Editura Amaltea adresa: CP 9-8 Bucure§ti internet www.amaltea.ro I email: office@amaltea.ro

Toate drepturile asupra acestei edi\ii sunt rezervate EDITURlI AMALTEA Nici 0 parte a acestui volum nu poate fi reprodusa, In nici 0 fanna. lara pennisiunea sensa a EDITURll AMALTEA

I

I I

Eve

EDITURA AMAl TEA

Lui Ariel, ceo core imi dezmiorda voginul

§i imi tulbura inimo

de Gloria Steinem

Eu apartin generatiei " acolo jos." Vreau sa spun ca acestea erau cuvintele - evitate cu sfintenie sau §optite In cazulln care erau pronuntate - pe care partea feminina a familiei mele Ie folosea pentru a face referire la organele genitale feminine - interne sau externe.

Nu, cuvinte precum vag in, lahii, vulva sau clitoris

nu Ie erau deloc straine femeilor din familie. Din contra, se pregatisera pentru a deveni profesoare §i aveau astfel mai

acces la informatie dedit restul Nu erau nici Incuiate - sau "lncorsetate", cum ar fi

spus ele. Una dintre bunicile mele storcea bani de la biserica

-e;, 7

c u v A N T

I N A I N T E

protestanta - deosebit de stricta - pe care 0 frecventa, scrii ndu-i preotului predicile- care ea Insa§l nu credea o iot(l- §i apoi l§i marea ca§tigul pariindu-I la cursele de cai. CealaWi activase ca militanta pentru dreptui femeilor la vot §i chiar candidase In alegeri, spre nelini§tea maxima a comunitatii evreie§ti din care facea parte. In ceea ce 0

prive§te pe mama, fusese un pionier In ale jumalismului cu multi ani Inainte de a rna na§te eu §i se mandrea peste masura cu faptu} ca reu§ise sa-§i creasdi cele doua fete Intr-o maniera mai libertina decat cea de care beneficiase ea Insa§i. Nu Imi amintesc sa fi foloS1t vreodata acele cuvinte argotice care sa Intineze sau sa necinsteasca trupul femeiesc §i Ii sunt recunoscatoare pentru asta. Dupa cum veli vedea In paginile ce vor urma, muite fiice au crescut ducand In spate 0 povadi mult mai epuizanta.

eu to ate aces tea, nu am auzit nici cuvinte dit de cat precise, §i cu atat mai putin respirand vreun iz de mandrie feminina. De exemplu, urechile nu mi-au auzit niciodata cuvantul clitoris. Au trecut ani buni pana sa aflu ca femeile posedau singurul organ din corpul uman care sa nu aiba alta treaba decat sa traiasca §i sa guste placerea. (Va dati seama dite am auzi despre el daca acest organ ar fi In posesia l,mica a sexului masculin §i In ce fel ar fi invocat drept scuza?) A§a Indit, fie ca 1nvatam sa vorbesc, sa pronunt pe litere, sa 1mi 1ngri jesc corpul, mi se spunea numele fiedireia

dintre partile minunate - cu 0 singura exceptie: zona tabu. Acest lucru m-a anmcat dezarmata In lumea cuvintelor ru§inoase §i a glumelor rura perdea din curtea §colii. �i mai apoi, intr-o lume In care domnea convingerea potrivit careia barbatii - fie ei amanti sau doctori - §tiau mai multe despre corpul nostru, al femeilor, dec at noi 1n§ine.

M-am 1nfruptat mai 1ntai din spiritul auto-cunoa§terii §i al liberHitii pe care 11 yeti regasi In aceste pagini In anii pe care i-am petrecut In India, dupa colegiu. In templele §i altarele hinduse am vazut lingamul, un simbol abstract al organului masculin, dar - pentru prima data - §i yoni, simbolul genital feminin: In forma de floare, de triunghi sau de oval cu ambele capete ascutite. Mi s-a explicat fapml ca acest simbol fusese adorat, cu mii de ani 1nainte, ca fiind mult mai puternic decat corespondentul lui masculin, 0 credinta care apoi s-a mentinut In tantrism, a

cat-ui doctrina centrala statueaza ca omul este incapabil sa obtina 1mplinirea spirituala pe alta cale decat cea a u niunii emotionale §i sexuale cu energia spiritual a superioara a femeii. Aceasta credinta a fost atat de profunda §i de cuprinzatoare, 1ncat chiar unele dintre religiile monoteiste care renegau femeia au 1nglobat-o In traditiile lor, de§i asemenea credinle au fost (§i Inca mai sunt) marginalizate sau respinse cu vehementa de liderii religio§i influenli.

c u V A N T

I N A I

N T E

-e:;, 9

c u v A N T

I N A I N T E

<::9-10

Deexemplu, cre�tinii gnostici venerau un Smnt Duh feminin �i 0 considerau pe Maria Magdalena a fi cel mai intelept discipol al Iisus; budismul tantric inca mai propovaduie§te faptu! ca spiritul budic este localizat in vulva; misticii sufismului islamic considera cafana sau extazul poate fi atins numai prin Fravashi, spiritul feminin; Shekina din misticismul iudaic este 0 versiune a lui Shakti, sufletul feminin al lui Dumnezeu; §i chiar biserica catolica manifesta forme de veneratie a Mariei care se concentreaza mal asupra Fecioarei dedit asupra Fiulul. In multe tari din Asia, Africa §i din aIte parli ale lumii, unde zeii sunt concepuli atat sub forma masculina cat §i feminina, se regasesc pe altare imagini ale Smaraldului din Lotus sau alte reprezentari ale lingamului-din-yoni. In India, zeilele hinduse Durga §i Kali sunt intrupari ale puterilor yoni ale na§terii §i moqii, creatiei �i distrugerii.

Cu toate aces tea, la intoarcerea mea acasa, India §i venerarea lui yoni pareau la mii de mile distanla de atitudinile americane legate de trupul femeii. Chiar §i revolutia sexuaUi din deceniul '60 nu a avut drept rezultat dedit disponibilitatea sexuala a mai multor femei fata de mai multi barbali. Ceea ce fusese un " nu" hotarat in anii , 50, se metamorfozase intr-un permanent " da", frematand de ner5.bdare. Abia mi§carea feminista a deceniului '70 a

ofent alternati ve la orice: de la religiile patriarhale la Freud

(distanta dintre A §i B), de la standardul dual al comporta­mentului sexual la standardul unidimensional al controlului patriarhai/politic/religios asupra corpului feminin drept mijloc de reproducere.

Acei ani timpurii ai initierii au fost reprezentati pentru mine de amintiri precum plimbarea prin casa Judy Chicago, Woman House din Los Angeles, in care fiecare camera fusese conceputa de 0 alta femeie §i unde aI1l descoperit - pentru intaia data in propria-mi cultura -simbolismul feminin. (De exemplu, forma pe care noi 0

definim drept inima - a carei simetrie seamana cu vulva mult mai mult decat asimetria organului cu care i§i imparte numele - este probabil un simbol genital feminin in stare reziduala. Secolele de dominare masculina I-au minimalizat

de la putere la romantism.) Sau de intalnirea pe care aIl1 avut-o intr-o cafenea new-york-ezacu Betty Dodson (veti

face cuno§tinta cu ea in paginile acestei carli), incercaud

sa par stapana pe mine in timp ce acei care trageau CU

urechea erau revoltati de explicaliile ei referitoare la fo11;a

eliberatoare pe care 0 reprezenta masturbarea. Sau caud, trecand pe la magazinul Ms. am citit, printre alte inscrisuri

de pe tabela de afi§aj care iti provocau rasul, pe urmatorul: ESTE ORA 10 SEARA - �TII PE UNDE ITI RATA­CE�TE CLITORISUL? Pe cand feministele imprimau

inscriptia CUNT POWER! (n.tr.: cunt este un termen de

c u V A N T

T N A I N T E

c u v A N

T

I N

A

\ N

T

E

� 12

argou folosit pentru a desemna vulva sau vaginul, dl.patand deseori semnificatii vulgare; power - putere, fort a) pe insigne §i tricouri drept 0 modalitate de a reinvia valoarea rapita cuvantului, imi dadeam seama di 0 forta imemoriala l§i reintra drepturi. La urma urmelor, cuvantui indo­european clint l§i are originea in numirea zei tei Kali drept Kunda ori Cunti, §i imparta§e§te aeelea§i radacini cu kin

(n.tr: engL, neam) §i country (n.tr: engl., lara). Aceste ultime trei decenii de feminism au fost de

asemenea marcate de 0 furie nelimitata, intrueat a Ineeput sa eapete glas adevarul despre violenta indreptata impotriva trupului feminin: fie cit lua forma violului, a abuzului sexual din copiHlrie, a violentei impotriva lesbienelor, a abuzului fizle suferit de femei, a haquirii sexuale, a terorismului indreptat impotriva l ibertatii de reprodueere sau a erimei internationale reprezentate de mutilarea organului sexual feminin. Sanatatii mentale a femeilor i-au sant in ajutor aeeste experiente tainuite - prin numirea §i seoaterea lor din anonimat - §i prin eanalizarea furiei intr-o aetiune pozitiva: ineerearea de a reduce §i vindeca violenta. Monologurile

vaginului - piesa §i aceasta carte - sunt consecinta valului de ereativitate care a rezultat din energia careia i-a dat na§tere marturisirea acestor adevaruri.

Cand m-am dus pentru prima oara pentru a 0 vedea pe Eve Ensler dand grai, pe seena, istorisirilor personaie

din aeeste pagini - adunate de pe urma a mai mult de doua sute de interviuri §i apoi metamorfozate in poezie pentru sala de teatm - mi-a treeut prin cap: imi este deja CU110scuta

povestea asta: e ca/cltoria marturisirii adevarului, pe care

nOlo tot continuam de trei decenii fncoace. �i am avut dreptate. Femeil e i-au ineredintat eele mai intime experiente, de la aetu1 sexual la a da na§tere, de la razboiul nedeclarat impotri va femeilor pana I a noua libertate, aeeea a relatiilor de iubire dintre femei. Fieeare pagina este invadata de puterea de a spune ceea ee nu poate fi spus -ca §i povestea din eulise a cartii insa§i. Un editor a platit eartea in avans, iar apoi, cand s-a gandit mai bine, a renuntat pana §i Ia banii pe care ii dMuse deja lui Eve numai ea aeeasta sa i§i ia Cartea §i euvintele incepfind eu v §i sa Ie duea in alta parte. (Mul!Umim editurii Villard pentru di nu s-a dat in laturi de la a tipari to ate euvintele femeilor - chiar §i in titlu.)

Dar valoarea Monologurilor vaginului strabate dincolo de purifiearea unui trecut impregnat de atitudini negative. Of era 0 modalitate personaIa, eu adanei rMaeini in trup, de a pa§i spre vii tor. Cred ca cititorii - barbati sau femei - vor rena§te din paginile aeestei carli nu doar mai imbogatiti eu un sentiment de libertate interioara - dar §i fata de ceilalti -, insa posedand §i alternative Ia dualismul depa§it, patriarhal, feminin/masculin, minte/trup §i sexuall spiritual- inradacinat in impartirea eurilor noastre fiziee in

c u V A N

T

I N

A

I N

T

E

� 1 3

c u v A­N T

I N

A

I N T E

,Janna despre care vorbim" �i "latura despre care nu

vorbim". Daca prezenta carte care include un vag in In tidu

pare Inca foarte departe de aceste probleme de filozofie �i

politica, va mai Imparta�esc dintre ultimele descoperiri

pe care le-am Tacut.

In anii 1970, pe dnd Taceam cercetare In Biblioteca

Congresului, am descoperit 0 istorie obscura a arhitecturii

care afirma un anume lucru ca �i cum ar fi fost 1a mintea

coco�ului: planul tradi�ional al majorita�ii laca�u:rilor de cult

imita trupul femeiesc. Astfel, se disting 0 intrare la exterior

�i una la interior, labia majora �i labia minora; un culoar

vaginal centrallnspre altar; doua structuri ovariene curb ate

de fiecare parte; �i apoi, centrul sacru, altarul sau uterul,

locul un de au loc miracolele - unde masculii fecundeaza.

De�i aceasta compara�ie Imi era necunoscuta pana

atunci, m-a lovit ca un pietroi rostogolindu-se Intr -0 fantana.

Bineinteles, mi-am spus. Ceremonialul central al religiilor

patriarhale este unul in care barbatii preiau puterea yoni

a creatiei dand, simbolic, na§tere. Nu e de mirare ca liderii

religio§i de sex masculin au spus ca oamenii se nasc in

pacat- pentru ca amfost zamisliti dinfiinte de sexfeminin.

Numai supunandu-ne regulilor patriarhatului putem

rerw§te prin intermediul barbati1or. Nu e de mirare ca

preolii §i pastorii in fuste ne stropesc cu un surogat de

<::9-14

lichid amniotic, ne dau mane §i ne prornit rella�"terea in

via/a ve§nidi. Nu e de mirare cafemeilor nu ii se pennite

intra rea in ordiJ1ul preo/esc, La fel cum nL! Ii se permite

contralLiI prapriilor puteri de repraducere. Simboiic sau

real, toud este menit a contrala pllterea care rezida In

corpul Jeminin.

De atunci, nu am mai simtit aceea�i alienare pe care

o traiam la intrarea intr-o structura religioasa patriarhala.

De atund, pa�esc pe coridorul vaginal, planuind sa reiau

in stapanire altarul cu preoli - femei �j barbati - care nu

vor condamna sexualitatea feminina pentru a universaliza

miturile exclusiv masculine ale creatiei, pentru a multi plica

simbolurile �i cuvintele spirituale �i pentru a reda tuturor

fiintelor vii spiritul Dumnezeu.

Daca a uzurpa cinci mii de ani de patriarhat pare un

ordin mult prea pompos, concentrati-va asupra celebrarii

fiecarui pas pe care 11 faceti pe drumul spre atingerea

respectului de sine.

M-am gandit la asta pe cand vedeam fetite desenand

inimioare In carnelelele lor �i m-am Intrebat: Gare sunt

atrase iremediabil de aceastaforma primordiaia pentru

ca seamana atat de mult cu prapriile corpuri? M -am gandit

din nou la asta pe cand ascultam un grup de aproape

douazeci de fete Intre 9 �i 16 ani care se decideau sa

inventeze un cuvant care sa Ie cuprinda pe toate: vagin,

c u V A­N T

I N A I

N T E

-€:7

1 5

c u v A N T

I N

A

I

N

T

E

<:::9-16

labii, clitoris. Dupa multe dezbateri, "ghem de puteri"

ramase favoritul lor. Cel mai important lueru era ca diseutia

era impanata eu rasete �i vociferari. Mi-a treeut atunei prin

minte: Ce drum lung §i bineeuvantat a fost pareurs,

pornind de fa un "aeolo jos " de-abia §optit.

Ce n-a§ da ea femeile din familia mea - strabunicile,

bunicile mele - sa fi §tiut di trupurile lor erau saere. Cu

ajutorul vocilor ireverenlioase �i a cuvintelor sincere -

asemanatoare celor din aceasta carte - sper ea buniciie,

mamele §i fiicele viitorului sa i�i vindece sufletele §i sa

indrepte anii ce trebuie sa vina.

CUPRINS

Cuvant inainte de Gloria Steinem 7

Introducere 19

Monologurile vaginului 31

Ziua V 151

Mul!umiri 165

Despre autor 1 75

Nu §tiu eu siguranth de ee sunt eea aleasa. De exemplu,

nu visam in eopilarie sa fiu numita "doamna cu vaginul"

(a§a cum se mai striga dupa mine, eventual in gura mare,

intr-un magazin de pantofi supraaglomerat). Nu mi-am

imaginat vreodata di voi vorbi despre vagine in ora§e preeum

Ate!1a, capitala Greciei, ca voi ineanta cuvantul vag in laolalta

cu alte patru sute de femei dezlantuite in Baltimore sau ca

voi avea treizeci §i doua de orgasme publice pe noapte. Toate

acestea nu Iaceau parte din planurile mele. D e aceea, pot

afirma ca nu prea sunt responsabila pentru Monologurile

vaginului. Pur §i simplu s-au instapanit asupra mea.

� 1 9

N T R

o

D

U

C

E

R

E

� 20

Acum Imi dau seama de ce am fost eandidata favorita. Eram dramaturg. Scriscsem de-a lungul anilor piesede tealm bazate pe interviuri Cll oameni reali. Eram 0

feminista. TataJ meu abuzase de mine, atat sexllal cat §i fizic. Manifestam tendintc exhibitioniste. formascm 0

reputatie In a-i scandaJiza pc ceilalti §i doream din adancul inimii sa gasesc calea de Intoarccre In propriul vagin.

Nu-mi amintesc cu exactitate cum a lnceput: 0

conversatie Cll 0 femeic mai In varsta Iegatura Cll vaginul ei; modul dispretuitor In care facca referire 1'1 organele ei genitale m-a §ocat §i m-a facut sa ma gandesc Ia felulln care celelalte femei se raportau la vaginul1or. Imi amintesc faptul ca mi-am Intrebat prietenele §i ca m-au uimit: erall nll numai dornice sa vorbeasca despre acest subject, dar §i foarte deschise. Una dintre ele mi-a spus chiar ca daca vaginlll ei §i-ar putea alege 0 vestimen­tarie, ar fi cu siguranta 0 bereta. Cred ca trecea printr-o etapajrantuzeasdl.

Dar - cu siguranta - nll-mi amintesc nimic despre felul in care am scris piesa. Pe scurt, am fost folosita de catre Reginele Vaginului. N-am conceput un plan de bataie §i niei nu mi-am construit-o In mod con§tient. De fapt, intreg demersul a fost personal. Intervievam femeile despre vaginele lor ill timp ce scriam piesa "In sine". Partenera

mea de viata, Ariel Orr Jordan (care, sunt convinsa acum,

era mod misterios - pe statul de plata al Reginelor

Vaginului), a fost cea care m-a determinat sa iau totull'l1

serios, sa concep piesa §i sa urzesc un plan. Chiar �i In ace}

moment, I'ntr-o anumita masura, MOl1ologurile vaginului

nu m-au interesat personal 111 mod direct.

Apar pc scena. Fac fitness ca sa rna men!in in forma.

Beau multe mocha frapllccino. Incerc sa nu stau nimanui

in cale. lata diteva dintre mistere:

Nu am fost niciodata 0 actrita. Nu mi-am dat seama

ca eu chiar joe Monologurile vaginului decat abia dupa

trei ani. lnainte de acest moment, rna simteam ca §i cum

relatam povestiri foarte inti me care Imi fusesera

imparta§ite cu foarte muita generozitate. Ma simteam un

protector - bizar §i incrancenat - al acestor femei §i al

povestirilor lor. Nu faceam 0 mi§care pana nu spuneam

totul. Trebuia sa raman a§ezata Intr-un scaun cu spatarul

InaIt, §i sa imi sprijin pe altceva picioarele. Era ca §i cum

In fiecare seara urcam la bordul unei navete spaliale.

Trebuia sa vorbesc la microfon, chiar §i In locurile in care

a§ fi fost cu u§urinla auzita §i fara e1. Microfonul functiona

uneori pe post de volan, alteori pe post de pedaIa de

acceleratie. In primii ani simleam nevoia sa port ciorapi §i pantofi

baiete§ti, greoi, ca sa joc picsa. Mai tarziu, cand regizorul

I N

T

R

o

D

U

C

E

R

E

--€::> 21

I N

T

R

o

D

U

C

E

R

E

c9-22

meu, Joe Mantello, m-a dcterminat sa renunt 1a pantofi, nu

puteam sa evoluez decat descultiL

De asemenea, simtcam nevoia sa pastrez ell mine lntre cinei §i opt cartoml§e pe parclirsul speetacollilui, de§i §timn textul pe dc rost. Cartonu§cle acelea asigurau, acoIo, aIaturi de mine prezenla femeilor eu care diseutaseram. �i aveam mare nevoic de ele.

Povestirile cu vagine au fost cele care m-au ales, ca §i oamenii care au vrut sa produca piesa §i sa 0 aduca in ora§ul lor. Orice incercare de a scrie un monolog care sa se Inscrie In moda "corectitudinii politice", Imi cste sortiHi e§ecului. Veti remarca absenta monologurilor dcspre menOpaliZa sau femei transsexuale. M-am stradllit. Monologurile vaginului vorbesc des pre atractie, nu despre promovare.

Multe dintre Intamplarile din viata MOllologurilor vaginului par de-a dreptul suprarealiste §i, in ace1a§i timp, complet logice. lata exemple:

Titluri din ziare:

PATA ASTA CHIAR LUNECA ACOLO JOS (Marlo Thomas in Monologurile vaginuhd)

NEV ASTA PRIMARULUI VORBE�TE VULGAR (Decizia Donnei Hannover de a aparea in Monologurile vaginului)

., 'rna pagina a �ase ziare londoneze E§arfe rO§l1 pe prJ .

"

, v ' V \a Old Vic - standurile de z!are dm a doua ZI dupa Zma

. . de vagme. Albion arata ea 0 marc

La 1elevizor:

G'ff rd intoneaza lmpreuna cu Kalista Kathie Lee 1 0

. ' . br cuI din studIO cuvantul vagm, la Flockhart §l cu pu 1

, . . I R gis and KathIe Lee.

emisiunca Live WIt 1 e v v A 1 incearca sa pronunte cuvantul

David Letterm<ll

vagin dar nu reu§e§te. , 1 s n1arturise§te 'in The View ca s-a

Barbara Wa ter v

• ' v d Monologurile vagillului §i ca, dupa simtit stanJemta e

agerat. Mai tarziu, va retrage aceste parcrea ei, totul este eX

afirmalii. . I ' • v e minute Monologurilor vagma Ul, CNN dedlca zeC

te niciodata cuvfmtul. reusind sa nu pronunl;

. . , . .. . Dharma §i Greg cumpara bllete 1a

Parmtn lUI , . lui intr-unul dintre episoade.

Monologurile vagmu

, M {lOIOguriiorvaginulu;', Intamplori din vla1a 0

reu�it sa ridice in picioare 2500 de Glenn Close a

A ta cuvantul vagin. oameni pentru a can

N

T

R

o

D

U

C

E

R

E

--E?7 23

I

N

T

R

o

D

U

C

E

R

E

'C9-24

Lui Tovah Feldmanstern i se refuza dreptul de a

regizaMonologurile vaginului la liceul ei de fete, a§a di 11 va regiza pe propria raspundere.

o femeie rabin imi trimite un hamantasch §i imi

descrie semnificatiile lui legate de vagin.

S-a infiintat un Atelier de discutii des pre vagin la

Universitatea Wesleyan.

o femeie I§i aduce uterul la teatru ca sa rna semnez

pe el.

In Atlanta, Georgia, un tanar prepara §i Imi serve§te la mas a la care participau §i parinlii lui 0 vagino-salata.

Mugurii de fasole sunt par pubian.

R oseanne interpreteaza A ce fli miroase vaginun

imbrikata in lenjerie intima, in fata a 2000 de oameni.

Improvizeaza propriile replici: "

A ce iti miroase vaginul?"

RABPUNS: "

A fata sotului meu."

Alanis Morissette §i Audra McDonald canta despre

vagin.

�i femei §i barbati le§ina In timpul spectacolului.

Deseori. �i Intotdeauna in acela§i moment al reprezentatiei.

Oamenii aduc §i trimit diverse obiecte - inchinate

vaginului: sculpturi in forma de vagin executate man�al,

aeadele-clitoris, vagino-papu§i, veioze in forma de vulva,

artefacte In forma de con.

La Londra, de Ziua V, se aduce un tort imens In

forma de vagin - dar nimeni nu-l poate taia. Sute de

petrecareti sofisticati infuleca vagino-prajitura mov cu

mana. Restul este vandut la licitatie §i Thandie Newton II

achizitioneaza pentru 200 de lire.

Monologurile vaginului se publica in peste 20 de tari,

inclusiv China §i Turcia.

Ziua V se confrunta eu imposibilitatea de a

strange bani de la corporatii. Chiar §i companiile care

v a n d p ro d u s e s p e c i f i c e r e f u z a sa se a s o c i e z e

cuvantului.

Femeile vor bilete laMonologuri; barbatii vor bilete

la Cronicile vaginului. Vanzatorul punk de la casa Ie

spune femeilor ca daca nu pot pronunta cuvantul nu au

ce cauta acolo.

o tanara care lucreaza intr -0 corporatie se napuste§te

In cabina mea ca sa-mi spun a ca nu e frigida. E 0

minciuna.

Doua israeliene In varsta lmi invadeaza cabina din

Ierusalim §i ma imbrati§eaza. Nici macar nu I§i dau seama

ca sunt goala.

Un barbat de 70 de ani intra in cabina - ca in transa

- dupa unul dintre spectacole ca sa imi spuna ca ,,- in sfar§it

- i-a picat fisa". Doua luni mai tarziu 0 aduce §i pe prietena

lui, pentru a-mi multumi.

I

N

T

R

o

D

U

C

E

R

E

�

25

I

N

T

R

o

o

u

C

E

R

E

�

26

Moa§ele intra §i ele pe nepusa masa In cabina mea ca sa imi mu1lumeasca pentru ca, in cele din urma, cineva pune in valoare secreliile corporale.

Un travestit joadi Monologurile vaginu/ui la inchiderea stagiunii.

Minunile, Intamplarile §i viziunile vaginului. Continua. Cea mai mare minune, insa, nascuta din Monologuri este Ziua V - 0 energie, 0 mi§care, un catalizator, ziua care are drept scop sa puna eapat violentei Impotriva femeilor.

Sute de femei din fieeare ora§ §i din fiecare tara In care am avut reprezentatii cu Monologurile vaginului m-au a§teptat dupa caderea cortinei pentru a-mi povesti despre vietile lor. Piesa Ie dezlantuise amintirilc, durerea §i dorinta. Seara de seara auzeam acclea§i scenarii: femei care fusesera violate In copiHirie, in adolescenta, in studentie sau la maturitate; femei care in sfar§it reu§isera sa puna punct co§marului baHiii sora cu moartea pe care o incasau de la sotii lor; femei de care se profitase sexual, inainte de a fi macar con§tiente ce este sexul, de catre tatii vitregi, de catre frati, veri, unchi, marne §i tali. Nu rna mai simleam Intreaga ia minte: ca §i cum s-ar fi deschis 0 u§a catre 0 lume ascunsa, dar ale direi taine nu trebuia sa Ie §tiu, pentru ca era periculos pentru siguranta mea.

Treptat, dat semml di nll era mm

decat a opri violenta impotriva femeilor - ca

prot�lI1area fcmeii c§eclli fiintei umane de a (mora �i

viata� crt accst e�ee, nClndreptat ne-ar fi

provocat tuturor sfar�itlll. Nu ered ca exagerez lIndcva.

Cand violezi, love�ti, mutilczi, desfigurezi, arzi, Ingropi

sau terorizezi 0 femeie, distrugi energia diitatoarc de viala

csentiaUi a planetei. Fortezi �i reduci ceea ce c menit a fi

deschis, Increzator, hranitor, neativ �i phn de viata la 0

forma stramba, stearpa �i §tirba.

1997, m-am intalnit eu un grup de activiste,

grup Feminist-com, �i am majoritatea

dcclan�at V. Ca §i cazul celorlalte Intamplari

misterioase din existenta Monologurilf!r, noi aparem, facem

munca de baza, ne mentinem formrl, iar Reginele

Vaginlilui desavar§esc 14 februarie 1998, de Sf.

Valentin, s-a nascut Ziua V. Douazeci §i cinci de mii de

oameni s-au aliniat in fata Hammerstein Ballroom din New

York cu ocazia primei noastre manifestari imorale. Whoopi

Goldberg, Susan Sarandon, Glenn Close, Winona Ryder,

Marisa Tomei, Shirley Knight, Lois Smith, Kathy Najimy,

Calista Flockhart, Lily Tomlin, HazeHe Goodman,

Margaret Cho, Ensler-Rivel, BETTY, Klezmer

Women, Ulali, Phoebe Show, GloriaSteinem, Soraya Mire

§i Rosie Perez s-au pentru a aduee pe scena

I

N

T

R

o

o

u

C

E

R

E

-e;,. 27

� 28

I N

T

R

o

D

U

C

E

R

E

Monologurile vaginului: au dat na§tere unui eveniment transfigurator care va strange peste 1 00 000 de dolari §i au Ian sat mi§carea Ziua V. De atunci, asemenca reprezentatii au mai avut loe la Old Vic, In Londra, de exemplu, unde au interpretat Cate Blanchett, Kate Winslet, Melanie Griffith, Meera Syal, Julia Sawalha, Jody Richardson, Ruby Wax, Eddi Reader, Aktie Puekrik, Dani Behr, N atasha McElhone, Sophie Dahl, Jane Lapotaire, Thandie Newton §i Gillian Anderson. 2000, Ziua V s-a sarbatorit in Los Angeles, Santa Fe, Sarasota, Aspen §i Chicago. in trei ani, Ziua V s-a organizat in peste trei sute de facultati, Monologurile vaginului fiind regizate §i jucate de studenti. Toatc punerile in seen a aduna bani §i men tin in alerta con§tiinla grupurilor locale care se ocupa cu oprirea violentei impotriva femeilor. Punerile in seena ale Monologurilor _ altele decat eele de pe Broadway - vor strange aproape un milion de dolari pentru Ziua V. Cele din tara §i din lume vor sustine - de asemenea - mi§carea.

In acest moment, Fondul Zilei V sprijina gruparile de peste tot din lume, acolo unde, in multe cawri, femei l§i primejduiesc viata pentru a proteja aite femei §i a pune capat violentei indreptate impotriva acestora. In Afganistan exista Asociatia Revolutionara a Femeilor din Afganistan, un gmp dedicat eliberarii femeilor de sub groaznica opresiune

talibanu. Aici femeile nl! au voie sa m unceasdi, sa

primeasca 0 educalie, sa mearga la doctor sau sa paraseasca

domiciliul fara un in SOli tor de sex masculin. Aici femeile

sunt Ingropate sub burqa fara vreun fel de protectie In fata

violl!lui sal! a crimei. Fondul Zilei V ajuta Asociatia sa

ofere femeilor educatie In �coli clandestine, sa adune probe

impotriva executiilor ilegale §i sa construiasca 0 mi§care a

femeilor. Kenia, Africa, sprijinim Tasaru Ntomonok

(Initiativa matemitatii lipsite de riscuri), parte a Mandeolo

- un proiect care intentioneaza sa opreasca practica mutilarii

genitale a tinerelor fete introducerea unui ritual al initierii

care sa nu presupuna niei un fel de taiere. De eurand, Ie-am

eumparat 0 ma§ina de teren, care sa le faciliteze transportul

dintr-un sat In pentru a-§i continua procesul de educare

§i prevenire. In Croatia, eolaboram eu Centrul pentru

Femeile Victime de Razboi, care - prin intermediul nostru

- va deschide primul eentru din fosta lugoslavie menit a

aborda criza determinata de un vioL Centrul va oferi de

asemenea posibilitatea de a instrui femei din Kosovo §i

Ceeenia pentru a Iuera eu femeile violate §i traumatizate

pe parcursul razboiului din tarile lor. Ziua V eolaboreaza

eu centrele de planificare familiaHi pentru introducerea In

oferta de programe deja existenta a aeestora a unor strategii

de prevenire §i oprire a violentei Impotriva femeilor. lar

lista poate continua.

I

N

T

R

o

D

U

C

E

R

E

� 29

I N

T

R

o

D

U C

E

R

E

<::§)-30

Miracolul Zilei V, ca �i in cazul Monologurilor

vaginului, este di s-a intamplat deoarece trebuia sa se

lntample. Poatc a fost 0 chemare; poate 0 porunca

subcon�ticnta. Capitulez in fata Reginelor Vaginului.

Sc pctrcce ceva. Mistic �i practic In acela�i timp. Nu

e ncvoie decat sa aparem, sa ne facem treaba �i apoi sa

�tergem putina.

Pentnt ca specia umana sli dainuie, este imperativ

cafemeile sa traiasca nestingherite �'i protejate. Este 0 idee

evidenta, dar - ca §i vaginul - are nevoie de atentie §i

dragoste pentru a putea fi pusa valoare.

MONOLOGURILE

VAGINULUI

Bag mana In foc ca sunteti ingrijorati. �i eu am fost.

De aceea am lnceput sa scriu piesa asta. Eram ingrijorata

pentru vagine. Din pricina a ceea ce concepem referitor la

ele, dar - mai ales - din pricina a ceea ce nu concepem.

Eram lngrijorata pentru propriu-mi vagin. A veam nevoie

de aIte vagine - de 0 comunitate, de 0 cultura, de un context

de vagine. Le inconjoara atata taina §i lntunecime - ca §i

cum ar fi Triunghiul Bermudelor. Nimeni nu poate povesti

despre ce se petrece acolo.

Mai lntru, nu e deloc u§or sa lti gase§ti vaginul. Unor

femei Ie ia saptamani, luni, uneori ani pana se uita la el.

-e 33

E

V

E

E

N

S

L

E

R

& 34

Am vorbit eu 0 foarte influenta femeie de afaceri. Mi-a

spus ea era prea ocupata, ca nu avea timp. Sa te la

propriul vagin - spuse ea - e mundi de 0 zi intreaga. Trebuie

sa te a§ezi pe spate in fata unei oglinzi, preferabi l de manme

mare §i pe care nu trcbuie sa 0 tii tu. Trebuie sa te a§ezi in

pozitia perfecta, sa 1ti asiguri 0 lumina irepro§abila, care

apoi este afectata - nu §tiu cum - de oglinda §i de unghiul

in care stai. Te zvarcole§ti. Iti arcuie§ti gatul in sus, dar

incepe sa te doara rau spatele. �.i e§ti deja stoarsa de puteri .

A spus ca nu avea timp pentru asta. Era ocupata.

A§a ca am decis sa vorbesc cu femeile despre vagine,

sa intocmesc un soi de interviuri ale vaginului, care apoi

au devenit monologuri. Am vorbit cu peste doua sute de

femei . In varsta, tinere, mantate, nemaritate, lesbiene,

actrite, profesoare universitare, corporatiste, prostituate,

afro-americane, native americane, albe, evreice. La mceput,

respingeau ideea. Erau putin timide. D ar daca reu§eau sa

i§i invinga aceasta stare, nu Ie mai puteai opri. De fapt,

femeile nutresc 0 dorinta secreta de a vorbi despre vaginul

lor. Se umplu de energie, mai ales pentru ca nimeni nu le-a

mm intrebat inainte.

Sa ineepem eu cuvantul vagin. Aduee a nume de

infeetie In eel mai bun caz, sau poate a denumire de

instrument medical: ,,Repede, sora, adu-rni vaginul". Vagin.

Vagin. Nu conteaza de cate ori il roste§ti, nu e un cuvant

pe care sa iti dore§ti sa 11 roste§ti. Este de-a dreptul ridieol,

un euvant rara pic de senzualitate. Daca 11 folose§ti in timp

ce fad sex, incereand sa cat mai cuminte - Dragul meu,

ai putea sa imi mangai vaginul? - poti sa 1ti iei adio.

Ma ingrijoreaza vaginele, cum Ie numim §i cum nu

le numim.

In Great Neck, Ie spun pisicuta. 0 interlocutoare

mi-a destainuit ca mama ii spunea: "Nu-ti lua chilotei sub

pijama, drag a mea. Ili sufoci pisicula."

In fiecare colti§or de lume i se spune altfel. Ii spunem

fofoloanca, pasanca, vorb' aia, zambilica, ru§inica, veverita,

euptora§, pruna, turturica, pisicuta, fofeaza, scorbura. �i

a§a mai departe.

Sunt ingrijorata in privinta vaginelor.

M

o

N

o

L

o

G

U

R

I L

E

V

A

G

I N

U

L

U

I

-e::.

35

Unele dintre monologuri sunt Joarte apropiate de

interviurile originale, unele sunt un melanj de interviuri,

iar fa altele am Jolosit numai samanla unui interviu §i

m-am distrat de minune. Acest mono log e copiaJidela a

celui pe care l-am auzlt. Cu toate as tea, subiectul lui se

regase§te fnJiecare interviu §i este deseoriJoarte tensionat.

Este vorba despre

� 37

PAR

Nu poti iubi un vagin dadi nu iube§ti parol. Multi nu

iubesc parul. Primul §i unicul meu sot 11 ura. Spunea ca e

indUcit §i insalubru. Ma punea sa imi rad vaginul. Ramanea

despuiat, obez, ca 0 fetita. Asta 11 excita. Cand Iaceam

dragoste, vaginul meu se simtea precum se simte 0 barba

rasa. Frecu§ul ii Hkea bine, dar era §i dureros. Ca §i cum ai

scarpina 0 mu§catura de tantar. De pardi era in flacari.

Apareau umflaturi ro§ii, usturande. Apoi am refuzat sa rna

mai rad §i sotul meu s-a incurcat cu alta. Am apelat la terapie

maritaHi §i acolo a marturisit ca i§i facea de cap pentru ca

nu 11 satisIaceam din punct de vedere sexual. Nu-mi radeam

-€:7 39

E V E

E N S L E R

<::9-40

vaginul . Terapeuta avea un accent german proeminent §i gafaia intre fraze ca sa l§i exprime empatia. M-a intrebat de ce nu voiam sa Imi satisfac sOlu1. I -am riispuns di mi se parea ciudat. Cand Imi Indepartam parul de acolo ma simteam iar mica §i incepeam sa vorbesc cu 0 voce de copil; pielea mi se irita, §i lotiunile nu aveau nici un efect. Mi-a replicat cum ca orice casnicie e un compromis. Iar eu am intrebat-o dadi a-mi barbieri vaginul l-ar impiedica sa se mai culce eu altele. Daca se mai confruntase cu asemenea cazuri. Mi-a tdintit ca intrebarile di]ueaza procesul. Trebuia sa fac ceva. Era sigura di ar fi fost un bun Inceput.

De data asta, dl.nd am ajuns acasa, el trebuia sa imi rada vaginul. Era ca 0 bonificatie la terapie. T�iie de diteva ori §i sangele stropi timid cada. E l nici nu observa, fin'di era foarte fericit di ma rMea. Apoi, mai tarziu, pe cand sotul meu se tot Infigea in mine, il simleam tepos ca 0

miri§te, vaginul meu despuiat §i obez. Nici urma de pufu§or. Atunci mi-am dat seama ca pami e acolo cu un scop

- asemenea frunzei in jurul florii, asemenea gazonului in j uml casei. Trebuie sa iube§ti paml ca sa poti iubi un vagin. Nu se poate pur §i simplu sa alegi chestiile care iti plac. A, sa nu uit, sotul meu a continuat sa l§i faca de cap.

Pe toatefemeile cu care am discutat fe-am intrebat

acela§i lucru §i am ales apoi raspunsurile care mi-au placut

eel mai multo De§i, marturisesc, nu a existat vreunul care

sa nu-mi placa. Le-am intrebat:

-e;, 41

Dadi s-ar fmbraca, ce haine ar alege vaginul tau ?

O bereta.

o haina de piele.

Ciorapi de matase.

Nutrie.

U n �arpe boa roz.

Un frac.

Blugi.

Ceva mulat.

-€;.? 43

E

V

E

E

N

S

L

E

R

�

44

Smaralde.

o rochie de seara.

Paiete.

Annani .

Un tutu.

Lenjerie intima transparenta.

o rochie de bal din tafta.

Ceva care se poate spaJa la ma§ina.

o masca.

Pijamale staeojii .

Angora.

Un arc ro§u.

Hermina §i perle.

o palarie imensa eu flori .

o palarie de leopard.

Un kimono de matase.

Ochelari.

Pantaloni de sport.

Un tatuaj .

Un eehipament eu §ocuri e lectrice care sa- i

lndeparteze pe nepoftiti .

Toeuri cui .

Dantela �i eizme de reerut.

Pene stacojii §i vreascuri §i scoici .

Bumbac.

Un sarafan.

Bikini .

Un impermeabil.

M

o

N

o

L

o

G

U

R

I

L

E

V

A

G

I

N

U

l

U

I

-e;, 45

Dadi vaginul tau ar putea vorbi, ce ar spune, in

doua cuvinte ?

Mai incet.

Tu e�ti?

Hrane�te-ma.

A� vrea.

Mm, bun .

Ah, da . . .

Incepe iar.

Nu . . . dincolo .. .

-€::7 47

E Linge-ma . . . Nu renunta. M V 0 E Stai aeasa. Unde e Brian? N

Curajoasa aiegere. A§a e mai bine. 0 E L N Mai gande§te-te. Da, aeolo. Acolo. 0 S

Continua, te rog. G L U E Imbrati§eaza-ma. R R

Sa nejudim. I

L

Nu inceta. E Inca, 'inca.

v

M-ai uitat? A

G Hai, intra. I

Nu inca. N

U Uau, mama! L

Da, da . . . u I

Ahnta-ma.

Intri pe riscul tau.

00, Doamne.

S lava Domnului.

Aici sunt.

Sa mergem.

Sa mergem.

Cauta-ma.

MullUmesc multo

B onjour.

Prea multo

&- --e:, 48 49

Am intervievat un grup defemei eu varste euprinse

fntre 65 �i 75 de ani. Aeeste fntrevederi aufost cele mai

intense, probabil pentru di majoritatea femeilor nu mai

discutase despre asta mai fnainte. Din nefericire, tot

rnajoritatea nu avea 0 relalie eon�tienta cu vaginul lor.

Atunci am simlit cat de llorocoasa sun! pentru ea m-am

nascut in epoca ferninista. 0 femeie de 72 de ani flU f�i

vazuse niciodata vaginul. Se atinsese numai atunci cand

se spalase, dar niciodatcl eLl vreo intenlie con�tienta.

Orgasmul nu II gustase niciodata. La 72 de ani s-a fnrolat

fntr-o serie de �edinle de terapie �'i, fa fncurajarea

--e;, 51

E V E

E N S L E R

C7 52

medieului, s-a Inehis 'in easa de una singura, a aprins

diteva iumanari, s-a n(fundat in apcl, a pus ni-1te muzica

relaxanta �'i -1i-a explorat vaginlil. A alirmat ca a avut

nevoie de peste 0 orcl, pentru eaffin/a Ii era maneatll de

artrita, dar a marturisit ca a plans cand, In cele din urma,

§i-a descoperit clitorisul. Aeest monolog ii este dedleat.

POTOPOL

[accent evreiesc din Queens]

Acolo jos? N-am mai trecut pe-acolo din 1 953. Nu,

nu e vina lui Eisenhower. �Nu, nu, acol0 e 0 pivnWi. E

foarte umeda, mucegaioasa. Nu vrei sa cobori acolo.

Crede-ma. Te-ai ingreto§a. Aerul e greu, irespirabil, iti taie

suflul. Iz de mucegai §i ciuperci pe pereti ... �i restuL Uff!

Insuportabil. Ti se imbiba in haine.

Nu, nu s-a petrecut nici un accident pe acolo. Nici 0

explozie, nici un incendiu, nimic de felul asta. Nimic

spectaculos. Vreau sa spun ... ei bine, nu conteaza. Nu. Mai

bine uita. Imi este imposibil sa iti vorbesc despre asta. Oare

de ce 0 fi staruind 0 fata isteata ca tine ca sa iscodeasca

-e::,. 53

E

V

E

E

N

S

L

E

R

d--

54

babele despre "colo jos"? Pc dlnd cram eu tanara nu

eu chestii din astca. Cc? Bine, of, Doamne ...

bine, euno§team un biliat, Andy Leftkov. Era

dragut - sau eel putin a§a credeam eu. �i era inalt ea mine,

§i imi placea de el. M-a luat cu ma§ina la plimbare odata ...

Nu pot. Nu pot vorbi despre asta. §i simplu §tii

ca e aeolo. Ca §i pivnila. Uneori se aud zgomote infundate.

Auzi murmurul tevilor; se riltaeesc tot animale

marunte §i alte obiecte - §i locul sc inunda, iar diver§i

indivizi se prezinta ca sa dirpeasca fisurile. Altfei, porli1c

raman fcrecate. Uiti de ele. Nu neg ca sunt parte din casa,

dar nici nu Ie prea arunci vreo vire §i nici nu Ie

invrednice§ti cu un strop de atenlie. E inevitabil sa fie acolo

pentru di fiecare casa are nevoie de 0 pivnila. Altfel,

dormitorul ar fi la subsol.

Of, Andy, Andy Leftkov. Da ... Andy era tare chipe§.

o adevarata partida. A§a se spunea pe vremea mea. Eram

in ma§ina lui, un Chevrolet BelAir alb §i nou-noul. Imi

amintesc cum rna gandeam ca picioarele mele sunt prea

lungi pentru scaunul acela. Chiar am picioare lungi. �i nu

incapeam din pricina torpedoului. Eu nu mai pridideam sa

pri vesc oasele genunchilor, iar el m-a sarutat pe nepusa

masiHn stilul ala, "Ia-ma repede, cum fac aia in filme". �i

m-am excitat tare, foarte tare, incat, ei bine ... de-acolo a

ta§nitunjet. Nici vorba sa-l pot controla. Cum sa-ti descriu,

era ca §i cum fOrIa pasiunii, raul vietii ar fi navalit afara din

invadand §i trecand de bariera chiloteilor mei, direct

pe scaunul Chevroletului BelAir nou-nout. Nu facusem

pe mine. Dar mirosea - sincera sa fiu, eu nu am simtit nici

un miros, dar Andy a spus ca mirosea precum laptele stricat

§i ca ii pata bancheta. Eram 0 "fetWi ciudata §i putitoare",

dupa cum m-a caracterizat el. Am incercat sa ii explic cum

ca sarutul lui provocase aceasta reactie §i ca, in general,

nu mi se inHimpla 0 asemenea minunalie. Am incercat sa

usuc balta cu rochita. Era 0 rochita noua, de culoare

deschisa §i arata infiorator dupa ce 0 folosisem pe post de

dirpa. Andy m-a condus acasa fara sa sufle 0 yorba tot

drumul §i, dupa ce el a inchis portiera, am inchis §i eu

pravalia. Am ferecat totul. N -am mai deschis pentru afaceri.

Am mai ie§it cu cativa barbali dupa aceea, dar ideea

potopului rna isteriza. N-am mai pa§it pe acolo.

Pe vremuri, visam, visam nebune§te. Of, visuri

idioate! De ce? Burt Reynolds. Nu §tiu de ceo In viala reala

nu am avut de-a face cu el, dar in visurile mele ... eram

mereu impreuna. Burt §i eu. Burt §i eu. Burt §i eu. Mergeam

in ora§. Burt §i eu. Era un restaurant cu pretenlii, ca cele

din Atlantic City, impodobit cu candelabre §i £lIte frumuseti

de genul asta, unde mi§unau sute de ospatari inve§mantati

in veste. Burt imi daruia un buchetel de orhidee pe care eu

mi-l agalam de reverul hainei. Radeam. Radeam Burt

M

o

N

o

L

o

G

U

R

I L

E

V

A

G

I

N

U

L

U

I

-e:,

55

E V E

E N S L E R

<:::9-

56

�i eu. Savuram un cocktail de creveti. Creveti imen§i, fabulo§i. Si radeam §i mai mulL Eram foarte fericiti Impreuna. Apoi rna privea adane in oehi §i rna strangea In brate in mij locul restaurantului - §i, pe d'md se pregatea sa rna sarute, sala incepea sa se cutremure, de sub masa se avantau porumbei in zbor (n-am nici cea mai vaga idee ce or fi cautat acolo porumbeii aia) - §i, se declan§a potopul. Rabufnea din mine. Si nu se mai oprea. Aluneeau 0 data cu el pe§ti§ori §i barcute §i tot restaurantul se umfla de ape; iar Burt, stand pana la genunchi in §uvoiul irupt din mine, rna privea dezamagit peste masura: 0 Iacusem iara§i - mai ales di ii vedea pe toti prietenii lui, de teapa lui Dean Martin, inotand a§a cum erau, imbracati in fracuri §i rochii de seara.

Dar nu mai am aceste visuri. Cel putin nu de cand m-au deposedat de tot ceea ce era legat de zona de acolo jos. Mi-au extirpat uteru!, trompele, tot eehipamentul. Doctorul chiar credea di e amuzant. Imi spunea ca daca nu Ie folose§ti, dispar. De fapt, aveam cancer. Totul trebuia sa dispara. Si chiar, cine are nevoie de ele? N-am dreptate? Alt caz de supraevaluare. Eu am !acut alte lucruri. Imi plac expozitiile canine. Vand antichitati.

Ce ar purta? Ce intrebare e asta? Ce ar purta? Ar purta 0 pancarta uria§a: "Inchis din pricina inundatiilor."

Ce ar spune? Ti-am explicat deja. Nu e chiar a§a sirnplu. Nu se aseamana cu 0 persoana care poate comunica

prin cuvinte. A incetat sa fie 0 ehestiune vorbitoare cu mult timp in urma. E un spatiu. Un loc in care nu mai pui piciorul. E Inchis, ascuns sub casa. E aeolo jos. E§ti fericita acum? M -ai taeut sa vorbese -mi-ai smuls cuvintele. Ai determinat o batrana sa vorbeasca despre locu] aeela. Te simti mai bine acum? lI§i fere§te chipul; revine.1

Stii ceva? De fapt, e§ti singura persoana careia ii vorbesc des pre asta, §i chiar rna simt putin mai bine.

M o N o L o G U R I L E

V A G I

N U L U I

-€7

57

Se pare ca, pc parcursul proces de vrajitorie,

In 1593, anchetatorul (un barbat disatorit) a descoperit-

pentru oara In viata - clitorisul ; pe care I-a

tata diavoleasdi, dovada sigma a vinovaliei vrajitoarci

cauza. ,,0 umflatura de carne, itindu-se In afadi cam

de un ccntimetru §i jumatate, ea §i cum ar fi fost un sfarc",

pc care temnicerul, "dupa prima vcdcre, nu a vrut sa 0

scoata la i veala, pentru ca era la capatul loc aWL de

ru§inos Incat nu se cuvenea a fi vawL cete din urma,

nedornic sa ascunda 0 ascmcnca ciudatenic", a expus-o

mal Nici acc§tia mma nu mai vlizusera 0

--e::, 59

E V

E

E N S L E R

er 60

astfel de chestiune. Prin urmare, vrajitaarea a fast condamnata.

The Woman's Encyclopedia o.lMyths and Secrets

in interviurile mele, am vorbit cu mal multe femei

despre menstruatie. Rezultatul a fost 0 coralii, un ie l de

dintare colectiva. F emeile se reluau una pe alta de parca

a§ ii auzlt rasunetul .unui ecou. Am permis vocilor sa

sangereze din una in alta. Si m-am abandonat in aceasta

scurgere de sange.

� 61

PiLMUIT ..

La §apte ani, in clasa a doua, fdiliorul meu vorbea despre menstruatie. Mi-a displacut tonul lui batjocoritor.

M -am dus la mama: - Mama, ce e menstruatia? am intrebat. - E punctualie, imi raspunse. Ceea ce plasezi la

sfar§itul unei propozitii. Tata mi-a adus un soi de felicitare pe care scria:

"Fetitei mete, care a 'inceput sa creasca." Eram inmarmurita. Mama mi-a aralat tampoanele.

Pe cele folosite trebuia sa Ie arunc in co§ul de gunoi de sub chiuveta din buditarie.

-e:, 63

E V E

E

N

S

L

E

R

c:9-

64

Irni amintesc faptul ca rna nurnaram printre ultimele. A veam treisprezece ani .

A§teptam toate sa ne vina.

Eram fonrte speriata . Incepusem sa pun tampoanele

folosite In pungi m aronii pe care Ie aseundeam In pod. C lasa a opta. 0 aud pe mama: - Vai, ee dragut ! Deja la liceu: se anunta prin ni§te pete maronii Inainte.

Ce coincidenVi: Incep sa se iteasdi §i cateva fire de par creseute neuniform: numai sub un bra!.

A veam §aisprezece ani §i eram cam speriata.

Mama mi-a dat codeina. A veam paturi suprapuse. M-am dus §i m-am Intins. Mama era aHit de incomoda.

Intr-o seara, m-am Intors acasa tm-ziu §i m-am furi§at in pat pe Intuneric. Mama gasise tarnpoanele folosite ascunse In pungi §i mi Ie presarase intre cearceafuri.

A yearn doisprezece ani, nu-mi dadusem jos chiloteii. Nu rna sehimbasem inca. M-arn uitat pe trepte. lata-I.

Uitandu-ma In j os, am vazut sange. Clasa a §aptea; se pare di mama mi-a observat

chiloteii. Atunei mi-a dat un pansament igienie. Toata numai miere, mi-a dat dupa aceea un tampon. Menstrua�ia prietenei mele Marcia a fost sarbatoriHi

eu 0 dna festiva preparata special pentru ea. Toate a§teptam sa ajungem la rnenstrualie.

�i, daca se putea, ilnediat. Treisprezece ani In v • . ca nu eXlsta Kot T stai cu ochii pe roch · E '

ex. rehuia s� . Ie. ram 0 negresa sar' , v L . " ml se pateaza rochia D {' aca. a blsenc�

, . e Sdnge. Nu se ved d vinovata. ' ea, ar eu erall)

AVeam zece ".

" am §I Jumatate N " " o suhstanta vascoasa p h " 1

" . ICI un fel de pregatire .

. e e l oIei. Ml-a ararat nurnai cum sa 1m" fi . ' I lxez tampon 1 A . §I ea lajurnatatea dru I "

u . <!Juns mu Ul . Am asociat menstrualia eu rez inexplieabile.

P enta un or fenomene

Mama mi-a s v • A

pus ea trebUI a sa folose A v era Impotriva tampoanelo N se 0 carpa. Ea. r. u se putea s v A •

Cuptora§. a Itl pui eeva In

Foloseam tampoane de bumbac 1 Ea mi-a fikut cadou v . • -am spus mamei .

Taylor. papu§l de harti e eu fala l ui Elizabe th

Cincisprezeee ani. Mama " �i m-a lovit peste fat V N "

ml-a spus: "Maze1 tov. " �a. u § tI am da v d . rau.

ea e e bme sau de

Iar menstruatia v

� mea, precum aluatul in . . bagar CUptor I d " amte d e a fl

" " . n lencele leneveau pe mu eh " . erne] zile in aceasta " v A •

§ 1 tlmp de penoada. Imi doream sa fi £ . " A veam ci " l ost rndlanca. nelsprezece ani �

. Eram Inalta "i co t " v

• 1 speram sa imi vina. '5 n mUam sa cresco

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

E V E

E N S L E R

<£i-66

Cand I e-am vazut, in sal a de g i mnastica, pe

fet i tele albe eu tampoane, m-am gandit ca erau fetite

obraznicc. Am vilzut piditurile ro�i i pe dalele rozali i . �i mi-am

spus: "Mda . . . "

Mama se bucura pentru mine.

Fo]oseam OB §i imi pIacea sa umblu cu degetelele

pe acolo.

La unsprezeee ani, purtam pantalona§i albi. A ineeput

sa curga sangele.

Mi s-a parut ingrozitor.

N u sunt pregatita.

Ma durea spatele.

Ma simteam excitata.

Doisprezece ani . Eram fericita. Prietena mea avea 0

placuta din aeeea de ehemat spiritele: cand am intrebat

despre clipa in care urma sa avem § i noi menstruatie,

m-am uitat in jos §i am vazut sange.

M -am uitat in jos §i aeolo era.

Sunt 0 femeie.

Ingrozita.

Nu credeam di 0 sa vina vreodata.

Mi-am schimbat total parerea despre mine. Am

devenit taeiturna § i matura. 0 vietnameza veritabila:

m uncitoare - muta §i virtuoasa.

Noua ani §i jumiHate. Eram sigura eli sangerarea Imi

va fi fataUi, mi-am impaturit chiloteii §i i-am amneat intr-un

colt. Nu voiam sa-mi Ingrijorez parintii .

M ama mi-a adus apa fierbinte § I vm; §l am

adorrnit.

Eram in dormitorul apartamentului mamei mele.

Aveam 0 eolectie de benzi desenate. 0 aud pe mama

spunand: "Sa nu ridiei eutia eu benzi desenate."

Prietenele mele imi spuneau ca femeile sangereaza

in fiecare luna.

Mama nici nu ie§ea bine din spitalul de boli nervoase

ca intra la loco Nu In\elegea faptul ca §i eu cre§team.

"Stimata Doamna Carling,

Va rog sa imi scutiti fiica de la ora de baschet. Are

prima ei menstruatie."

In tabara, m i-au spus sa nu fac baie daca am

menstruatie. M-au §ters cu antiseptic.

Oamenii speriali Ii simteau mirosul. Spuneau ca

miros a pe§te.

V omam, nu puteam manca.

Mi se facea foame.

Uneori e extrem de ro§u.

Imi plac picaturi1e care se ineaca In apa din veceu.

Sunt ca vopseaua.

Alteori e maroniu �i rna deranjeaza.

M o N o L

o G U R I L E

V A G I N U L U I

�

67

E V E

E N S L E R

<::9-

68

A yearn doisprezece ani. Mama m-a lovit §i mi-a adus

o �a�a§a ro§ie de bumbac. Tata a plecat sa l§i cumpere 0

stlcia de sangri a.

Acest monolog este serfs pe baza unui interviu cu 0

femeie care a participat fa un Atelier de discutii despre

vag in.

� 69

[Vag accent britanic 1

Vaginul meu e 0 scoidt, e o scoica rotunda, roz §i

jragila, ce se deschide §i se fnchide, se fnchide §i se

deschide. Vaginul meu este 0 jloare, 0 lalea neobi§nuita:

cu miez adanc §i sensibil, aroma delicata, cu petale fine,

darjerme.

Nu mi-a pIacut intotdeauna chestia asta. Am invatat

totul in atel ierul de discutii despre vagin. Am invatat de la

o femeie care conduce atel ierul, 0 femeie care crede in

vagine, care chiar Ie poate percepe, care Ie ajuta pe celelalte

femei sa Ie cunoasca pe ale lor vazandu-Ie pe ale altora.

E V E

E N S L E R

& 72

prima §edintaa atelierului, femeia care 11 condueea

ne-a eerut sa desenam "vaginul nostru unie, fabulos §i

in imaginabil de frumos". Chiar a§a s-a exprimat. Voia sa

§tie cum arata In eOflceptia noastra propriul vagin, unie,

fabulos §i inimaginabil de frumos. 0 femeie IflsareinaHi a

desenat 0 gura imensa urland §i scuipand un torent de

monede. 0 alta femeie, numai piele §i os, a desenat un fel

de platou deeorat cu un model tipie pentru zona Devon.

Eu am desenat un punct negru imens inconjurat de l iniute

zimtate. Punctul eel negru era eehivalentul unei gauri negre

din spatiu, iar l iniulele zimtate erau menite a reprezenta

oamenii sau lucrurile sau pur §i s implu atomii de baza care

se rataci sera pe acolo. Imaginea pe care 0 avusesem

intotdeauna despre vaginul meu era aceea a unui vid

anatomic care absorbea la Intamp]are partieule § i obiecte

din mediul inconjurator.

Imi inehipuiam vaginul drept 0 entitate independenta,

care se invartea asemenea unei stele in galaxia sa, sfar§ind

prin arderea propriei energii gazoase sau explodand sau

divizandu-se ill mii de alte vagine ill miniatura, toate aeestea

rotindu-se apoi in galaxiile lor.

Nu Imi percepusem vaginul In termeni practici sau

bioiogiei . � i nici nu l1 l'n!eiesesem drept 0 parte compo­

nenta a trupului meu, ata§ata de el §i localizata intre

picioare.

Pe parcursul atelierului, s-a eerut sa ne privim

vaginele in oglinzi . Apoi , dupa 0 examinare rninutioasa,

trebuia sa imparta§im grupului ceea ce vlizuseram.

Marturisesc faptu l di, pana acel moment, tot ceea ce

§tiam despre propriul meu vagin era din auzite sau pura

i nventie. Nu privisem niciodata problema in ochi . N u-mi

treeuse niciodata prin cap sa rna uit la el. Vaginul existase

pentru mine, dar undeva intr-un plan abstract. Totul parea

atat de ciudat §i de profan atunci cand I-am iscoditl!1 oglinda,

Intinse pe covora§ele noastre de un albastru stralucitor.

M-am gandit atunci 1a sentimentele primilor astronomi,

zgaindu-se spre cer eu telescoapele lor rudimentare.

La ineeput, vaginul meu mi-a provocat ne1ini§te . Ca

atunci dnd asi§ti pentru prima oara la taierea burtii §i

curatarea maruntaielor unul pc§te § i deseoperi complexul

univers sanguin sala§luind acoio, direct sub piele. Era ca 0

materie bruta, zvaenind de prospetime, de un ro§u aprins.

Iar ceea ee m-a surprins eel mai erau straturile. Strat

peste strat, desehizand calea spre aite straturi.

Vaginul meu m-a lasat tara grai. N-am putut desehide

gura atunci dnd mi-a venit Iandul sa vorbesc. Rarnasesem

fara euvinte. Ajunsesem sa cunosc ceea ce femeia care

eonducea atelierul numea "fascinatia vaginului" . A§ fi vrut

sa zac 0 ve§nicie aeolo pe covora§, eu picioarele desIacute,

cercetandu-mi 1a nesfaf§it vaginul .

M o N o L o G U R I L E

V

A

G

I N U L U I

--€:7

7 3

E V E

E N S L E R

&

74

Era de 0 mie de on mai minuriat decat MareIe Canion· , Hira varsta §i pi in de gratie . A yea inocenta §i prospetimea unei gdidini englezc§ti veritabile. Era amuzant, extrem de amuzant. Imi provoca rasul. Se juca de-a v-ali ascuns; se inchidea §i se deschidea. Era 0 gura. Era dimineala.

Apoi, cea care conducea atelieml a intrebat cate femei

prezente acolo avusesera orgasm. Doua dintre ele au ridicat

timid mana. Eu nu, de§i avusesem orgasme. Nu am Iacut-o

pentru di, in cazul meu, era yorba despre orgasme intfunpla­

toare. Fusesera un accident. Le avusesem in vis §i rna trezisem

extaziata. Apa era mediul cel mai propice, iar majoritatea

Ie simtisem in cada. 0 data in Cape Cod. Le mai gustasem

dlnd eram pe cal, pe bicic1eta, pe covorul rulant din sal a

de fitness. Nu am ridicat mana tocmai deoarece avusesem

orgasme. Nu §tiam cum sa imi provoc unul. Nu incercasem

sa imi provoc unul. Credeam di e 0 chestie magica, mistica.

N u voiam sa imi bag nasul. Daca a§ fi Iacut -0, m-a§ fi simtit

prost - ca1culata §i, pe undeva, vicleana. Ca un personaj

de 1a Hollywood. Orgasme dupa releta. Surpriza §i misterul

s-ar fi spulberat. B ineinteles, problema era di trecusera vreo

doi ani de cand surpriza disparuse. Nu mm avusesem un

orgasm accidental, magic, de mult timp, §i stateam ca pe

jar. De aeeea participam la acel atelier.

�i apoi a venit momentul care imi provoca groazli,

dar dupa eare tanjeam in secret. Femeia care conducea

atelierul ne-a pus sa ne scoatem iara§i ogl injoarele §i sa

incercam sa localizam clitorisul . �i iata-ne aeolo, un grup

de femei stand intinse pe spate pe un covora§ §i incercand

sa ne descoperim locus-ul, punctul, motivul existentei §i -

din senin - am inceput sa plang. Poate era pura stanjeneala.

Poate era faptul ca imi dadeam seama ca trebuia sa renunt

iluzia - acea iluzie care imi parjolise existenla - di cineva

sau ceva avea sa rna ia in stapanire - iluzia ea ar fi aparut

cineva care sa-mi conduca viala, sa-mi impuna 0 direclie,

sa-mi of ere orgasme. Ma obi§nuisem sa traiesc retras,

credeam in superstilii §i magie. Descoperirea clitorisului ,

atelierul acela cu covora§ele lui albastre §i stralucitoare,

faceau ca totul sa fie real, mult prea real . Simleam panica

strecurandu-se. Groaza §i 'inlelegerea concomitenta a

faptului ca evitasem sa imi localizez clitorisul 0 ralionali­

zasera drept esenliala §i consumista pentru ca, in realitate,

eram terorizata de gandul ca nu aveam un clitoris, ca Iaceam

parte din categoria celor handicapali fizic, ca eram una

dintre acele frigide, nesimlitoare, inchistate, zbarcite,

inacrite, deja acre ... of, Doamne. lata-rna intinsa, cu oglinda

mana, cautandu-mi punctul, pipaind cu degetele; dar nu

reu§eam sa rna gandesc la altceva decat la ziua aceea in

care mi-am pierdut in apele lacului inelul de aur cu

smaralde. A yearn zece ani. Ma tot scufundam, imi treceam

mainile peste pietre §i pe§tj §i dopuri de sticla §i tot felul de

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

-€::7

7 5

E V E

E N S L E R

<::9-76

pordirii lipicioase, dar nu dadeam de ine l . Ce panid! rna

cuprinsese. �tiam di ma a§tepta 0 pedeapsa. N u ar fi trebuit

sa II port atunci dnd Inotam.

Femeia care conducea atelierul a zarit zvarcolirea-mi

nebuneasca, sudoarea §i gafaiala. S-a apropiat . I-am spus:

"Mi-am pierdut cl itorisul . Nu m ai e. Nu ar fi trebuit sa il

port cand Inotam." Rase. Mi-a mangaiat fruntea fara graM.

Mi-a spus ea, din fericire, c Iitorisul nu este ceva ce puteam

pierde. Este eu insami, este esenta mea. Nu trebuia sa 11 gasesc. Trebuia sa ma identific cu el . Sa fiu clitorisul meu.

Sa fiu clitorisul meu. M-am Hisat pe spate §i am Inchis ochii.

Am abandonat § i oglinda. Ma imaginam plutind deasupra

mea. Apoi m-am imaginat coborand cu lentoare §i reintrand

in trupu! intins pe jos. Ma simteam ca un astronaut care

reintra in atmosfera Pamantului. Era foarte tacuta aceasta

regasire: tacuta §i calma. M-am repliat §i am asolizat, am

asolizat § i m-am repliat. M-am reinstalat in mu§chii §i

sangele § i eelulele mele §i apoi am luneeat in vagi nul meu.

Ma simteam foarte confortabi l §i acolo mi-am gasit locul ;

acolo ma potriveam. Eram foarte calda §i frematanda §i

pregatita § i tanara §i pl ina de viat�L Dupa aceea, fara sa

arunc 0 privire, lara sa deschid ochii de fapt, am pus degetul

pe ceea ce devenise, atat de bruse, fii nta mea. La Inceput

am simlit 0 tresarire, care m-a ineurajat sa nu dau bir cu

fugi ti i . Apoi tresarirea s-a metamorfozat Intr-un cutremur,

emp\ie, toate straturile divizfmdu-se §i subdivizandu-se.

Cutremurarea a explodatlntr-un orizont stravechi de lumina

§i tacere, care a dezvelit lin univers rasunand de mLizica §i

culori, de inocenta §i dorinta, §i am simtit aceasta uniune,

chemandu-ma, pe cand eu rna zvarcoleam pe covora§ul

meu albastru.

Vaginul meu este 0 scoica, 0 lalea §i un destin. Sosesc

pe cand ma pregatesc sa plec. Vaginul meu, propriul meu

vagin, eu.

M o N o L

o G U R I L E

V A G 1 N U L U

Clitorisul are 0 menire pudi. Este unicul organ al

corpului destin at In totalitate placerii . De fapt, clitorisul este

un ghem de nervi : 8000 de terminalii nervoase, mai exact.

Vorbim despre cea mai mare concentrare de terminatii

nervoase din Intregul corp, luand In considerare buricele

degetelor, buzele §i limba §i des pre 0 concentrare de doua

ori . . . de doua ori . . . de doua ori mai mare decat In penis.

Cine are nevoie de un pistola§ cand ai 0 arma automata?

Din Woman: An Intimate Geography, de Natalie Angier

--€:> 7 9

sA SE

lata cum am Inceput sa Imi iubesc vaginul. Este

jenant, pentru ca povestea asta nu e ca la carte. Vreau sa

spun: �tiu di trebuia sa se fi inHlmplat intr-o cadain care se

topesc saruri de la Marea Moarta, Enya dintand pe fundal,

iar eu iubindu-mi egoul feminin . .stiu scenariul . Vaginele

sunt minunate. Ura noastra de sine este doar represiunea �i

ura intemalizate ale culturii patriarhale. Nu e reala. Pasarici

din toata lumea uniti-va! .stiu totul despre asta. Vreau sa

spun ca dadi am fi fost educate intr-o cultura in care ni s-ar

fi inoculat faptul ca numai coapsele plinute sunt frumoase,

am ingramadi in pantece nenumarate prajiturele �i am bea

� 8 1

E V E

E N S L E R

c9-82

numai milks hake, am huzuri a§ternut a§tepHlnd sa ne creasdi frumu§el coapse]e. Dar nu am crescut in aceasta cultura. Imi uram coapsele, ca sa nu povestesc cat de mult imi mam vaginul . II consideram ingrozitor de respingator. Eram una dintre acele femei care se uitasera la el §i, din acel moment, i§i dorisera sa n-o fi faeut. provoea greata. Ii eompatimeam pe toti cei eare erau nevoili sa tread pe acolo.

Ca sa pot supravielui, am preferat sa rna prefae ca aseundeam alteeva intre picioarele mele. Cum ar fi, de exemplu, mobila - saltelute imbietoare matlasate eu bumbac, eanapelute de eatifea, eovora§e din blana de leopard - sau tot felul de lueru§oare dragule - batistute de matase, manu§i de budit�rie eaptu§ite sau portelanurile §i argintaria pentro mesele festive - sau peisaje in miniatura - laeuri limpezi cristaline §i garle irlandeze inundate de celuri. Ma obi§nuisem atat de mult eu aeeste imagini indit uitasem de-a binelea ea sunt dotata eu un vagin. De dite ori rna euleam eu un barbat, mi- l inehipuiam penetrand intr-un fular cu garnitura de nurea, intr-un trandafir ro§u sau un vas chinezesc.

Apoi I-am intalni t pe Bob. Bob era eel mai obi§nuit om pe eare 11 intiHnisem vreodata. Era inaI t §i slab §i §ters; p urta haine kaki . Nu Ii plaeea mancarea condimentata §i nu asculta Prodigy. Lenjeria sexy Il lasa rece. Vara state a

N u avea b v Nu vorbea despre sentimentele

urn fa.

bi �J' nici nu 11 fdimanta nimic, §i nici maear nu era Pro eme � . E a

1 I· Nu era deloc amuzant, misterios sau praetle. r a coo Ie. 1 . · t d nutate §i mereu disponibil . Nu era egocentric saU IpSl er � d

. . Condueea ineet. Nu 'imi pUicea Bob m rnO cansrnatIc. d v d v U d b· Nici macar nu l-a§ fi remarcat vreo ata aca n

eose It. 1 ar fi cules marun\i§ul pe care il sdipasem pe pardosea a

• lUI" de delicatese Dar cand mi -a dat'inapoi to ate magazmul .

d I �1' mana a atins-o accidental pe a mea, s-a mone e e �

A tA 1 t ceva �i m-am culcat eu el. Atunci a avut loC m amp a . '-l

minunea. Am aflat apoi di Bob era Indragostit de vagine . Era

. seur Ii plaeeau la nebunie eonsisten\a, gustul , un connOlS . v

. 1 1 r dar mai ales felul ln care arata. Nu rezista daca mlrosu 0 , ' .

. la ele Prima data cand am facut dragoste, ml-a nu se mta .

v trebuie neaparat sa se uite la mine. spus ca

-Aici sunt, am raspuns eu.

-Nu, nu tu, replica, la tine.

M o N o L

o G U

R

I L E

V A G I N U

L

U

_Aprinde lumina, am spus eu. . .

Ternandu-ma c a e vreun pervers, ma treceau tiorl1

pe Intuneric. Aprinse lumina.

Continua:

_Gata. Sunt pregatit, pregatit sa te vad.

_ Aici sunt, i-a� Taeut din mana, aid sunt.

Apoi ineepu sa ma dezbraee. -€:7

83

E V E

E N S L E R

& 84

-Ce faci , Bob? I -am lntrebat.

-Trebuie sa te vad, raspunse el .

-Nu e nevoie, am spus. Drl-i lnainte �i bag-o !

-Trebuie sa vael cum arati, continua.

- Da' sunt sigura ca ai mai vazut 0 canapea ro§ie de

p iele pana acum, am replicat.

Dar B ob a continuat. �i nici nu dadea semne sa se

opreasdL S irnteam ncvoia sa Imi golesc maruntaiele §i sa

mor.

-Ceea ce faci tu acum e foarte intim . Chiar nu vrei

sa tenninam 0 daHl?

-N u, Imi spuse. Este yorba de ceea ce e§ti tu. Trebuie

sa ma

Mi-am !inut respiratia. S-a uitat §i s-a tot uitat. A gilfait,

a zambit, s-a holbat, a gemut. Respira cu greutate §i se

schimbase la fata. Nu mai arata a om obi§nuit. Pare a 0

fiara frumoasa §i hamesita.

- E§ti atat de frumoasa, spuse. E�ti e leganta § i

profunda �i inocenta §i salbatidi.

-�i zici di toate astea le-ai vazut acolo? am Intrebat.

Ai fi zis di mi-a citit palma.

-Toate astea §i rnuite altele. Multe altele . . .

A cam studiat aproape 0 ora, de parca ar fi descifrat

o harta, de pardi ar fi citit In luna, sau de parca ar fi privit 0

i ubita in och i , doar dt el sfredelea vaginul cu privirea.

Pe lumina, 11 vedeam cum rna tot admira: era cu adevarat

excitat, l ini�tit §i euforic, Incat �i eu am devenit plina de

dorinla §i atatata. Incepusem sa ma percep a§a cum rna

vedea e l . Incepusem sa rna simt frumoasa §i apetisanta -

ca un tab lou de valoare sau ca 0 cascada. Lui Bob nu Ii era

fridL Nu se lngreto§ase. lncepusem sa rna umflu in pene,

sa ma simt manddi. Incepusem sa Imi iubesc vagi nul . Iar

B ob sc ditacise acolo §i eu ll insoteam, In vagi nul meu - § i

ne p ierduscram urmele.

M o N o L o G U R I L E

V A G I N U L U

-e:,.

85

1 993, plimbandu-ma pe 0 strada din Manhattan,

am trecut pe langa un chio§c de ziare unde am zarit, pe

prima pagina a ziarului Newsday, 0 JotograJie care m-a

tulburat profund. Era 0 Jotografie a unui grup de §ase tinere

care fusesera recuperate dintr-un "lagar de viol " din

Bosnia. Chipurile lor lasau sa se Intrevada §ocul §i

disperarea, dar cel mai tulburator era sentimentul ca ceva

dulce, ceva pur fusese iremediabil distrus In viata fiecareia

dintre ele. Continuu sa citesc. ln paginile ziarului am mai

gasit 0 Jotografie a ace lor Jemei, care se relntorsesera de

curand fn bratele mame/or lor §i acum stateau In semicerc

-e:, 87

E V E

E N S L E R

� 88

fntr-o sa/a de sport pentru a fi imortalizate pe film. Era un

grup mare §i nici una dintre ele, mama orifiica, nu gasise

puterea sa se uite fa aparatul defotografiat.

Am simlit atunci eli trebuie sCl ajung acolo. Trebuia

sa Ie cunosc pe acestefemei. Gralie sprijinului unui inger,

Lauren Lloyd, am petreeut in 1994 doua luni in Croajia §i

Pakistan, purttind discu/ii eu refugiate bosniace. Le-am

intervievat §i am stat cu ele in iagare, eafenele §i centre

pentru refugiali. De atunei, m-am fmors de doua ori in

Bosnia.

Cand m-am intors in New York dupa prima calatorie,

eram revoltata peste masura. Revoltata pentru ca in inima

Europei anului 1 993, drept conseeinla a unei tactiei de

razboi, fntre 20 000 §i 70 000 de femei au fost violate .]i

nimeni nu ridica un deget pentru a opri nenorocirea.

Mintea mea nu putea sa inleleaga. 0 prietena m-a intrebat

de ce eram uimita. Mi-a spus ca peste 500 000 de femei

erau violate anual in propria noastra lara .]i - eel puJin

teoretic - nu eram in razboi.

Acest monolog este bazat pe povestea unei singure

femei. 1i mullumese aiei pentru ca m-a facut parta§a fa ea. Ii venerez puterea �i spiritul, a.]a cum venerez fiecare femeie

care a supravieluit acestor atrocitaJi inspaimantatoare din

fosta lugoslavie. Acest monolog este dedicatfemeilor din

Bosnia.

Vagi nul meu era dimpuri verzi, dulce-rozalii eu

irizari laeustre, 0 vaea mugind soare-n asfintit prieten

dragala§ m�ngaindu-ma tandru eu un pai eu mustati blonde.

Simt ceva 'intre picioare. Nu -Itiu ce e. Nu §tiu unde

e. Nu mana. Nu aeum. Nu pun mana. N u mai

mana de atunct.

Vaginul meu era vorbaret, nu prididea de atata

fledireala, traneanea intruna, Intruna Ineerea, intruna

spunea, a§a . . . a§a . . .

De cand ml s-a arcUat in vis ca acoio, fnauntru, e

cusut ell ala groasa, pescareasca, un le§ de animal. Si

� 89

E V E

E

N

S

L

E

R

6-90

duhoarea de hoit nu mai lese. far gatul lui taiat sangereaza

prin toate rochiiie mele de vara.

Vaginul meu canta cantece feciorelnice, cantece din

talangile caprelor, cantecele campului tomnatic nemuncit,

cantece vaginate, cantece vaginale calde.

De ciind soldaJii au u�fipt 'ill mine 0 pu§ca funga §i

groasa. Teava rece, de olel mi-a 'inlepenit bataile inimii.

Nu §,tiu dadi or sa apese pe tragaci sau or sa 0 tot fmpinga

pana 'in creierul care oricum a luat-o razna. Sase dintre

ei, doctori sini§tri cu felele acoperite de ma§ti negre,

'ingramadesc stide, 'in acela§i loco Sf bele §i 0 coada de

matura.

Vagi nul meu inota prin apele raului, ape cristaline

rostogolindu-se peste pietre arse de soare, peste tot pietre

de clitoris, una peste alta, strat peste strat.

De cand am auzit sunetul pielii rupandu-se cu

scra§neli acre, de cand am ramas 'in palma cu 0 bucata

din vagin, din vaginul meu, cu 0 bucata de labie; iar acum

labia asta .'I-a desprins de tot.

Vaginul meu. Un izvora§ sprintar §i apos dintr-un

ditun . Vaginul meu e satul meu natal .

De cand au facut cu randul timp de 0 saptamancl,

pu[ind afecale §i a carne afumata, §i §i-au varsat samanla

ilifecta in mine. Am de venit un rau de otrava §i puroi §i au

murit §i recoltele §i pe§tii.

Vaginul meu - izvora§ul sprintar §i apos din catun.

L-au invadat. L-au trecut prin sabie §i i-au pfu"jolit

prin foe.

Nu mai pun mana.

Nu-l mai vizitez.

Acum traiesc in alt loco

Care nu §tiu unde e.

M o N o L o G U R I L E

V A G I N U L U I

-€:7 91

E V E

E N S L E R

� 94

In Statele Unite, ultima referire la 0 amputare a

clitorisului executata pentm a eurma obi eeiul masturbarii

mentioneaza anu] 1 948 - iar paeienta a fost 0 fetita In varsta

de cinci ani .

The Woman's Encyclopedia of Myths and Secrets

Intre 80 §i 1 00 de milioane de fete §i tinere au fost

victimele mutilarii genitale. Anual, in tari1e - majoritatea

africane - unde se practica acest obicei, cam doua milioane

de tinere se pot a§tepta ca un cutit - ori 0 lama ori un ciob

de sticHi - sa Ie cresteze clitorisul sau sa il extirpe §i sa Ii se

coase partial sau chiar total labiile cu catgut sau gheare de

animale.

Aceasta operap.e este eufemistic numita "circumcizie" .

Specialistul african Nahid Toubia explica limpede: in cazul

unui barbat procedura ar varia intre amputarea In mare

masura a penisului §i "indepartarea in totalitate a aeestuia,

-€b 95

E V E

E N S L E R

� 96

a tesutului moale de baza lui §i a unei parti din sacul

scrotal".

C on seci n lele pe termen sc urt i nc! tetanos,

septicemie, hemoragii, seqionari ale uretrci , ale vezicii , ale

perctilor vaginali §i ale sfincterului anal. Printre cele pe

tcrmen lung sc numara: infcqii uterine cronicc, cicatrici

imensc care pot afecta pc viata mersu l , aparitia de fistule,

prezcnta unor dureri §i riscuri crcscute la na§terc, moarte

prematura.

New York Times, 1 2 april ie, 1 996

V ag i n u l meu e furio s . a§a. E fur ios d i n

cale-afara. Vaginul meu e furios § i vrea s a s e exteriorizeze

verbal. Vrea sa dem<l§te toate porcari ile astea. neVOla

sa vorbeasdi cu tine. Vreau sa spun, eare e problema?

o annata de care nascoeesc tot de metode ca

sa-mi tortureze vaginul, vaginul meu tandru §i

amaraL. petree z ilele scornind instrumente demente § i

idei rautacioase care sa-mi fofoloanca. Terori§ti

rnisogini.

Toate porearii le cu care ne tot infunda ca sa ne

igienizeze - cu care ne indoapa ca sa dispara.

-e;, 97

E V E

E N

S L E R

&

98

bine, vaginul meu nu vrea sa-�i ia taJpa�ita. E furios �i nu

se mi�di din loco De exemplu, tampoanele - ce naiba mai

sunt �i astea? Un dop de bumbac nenorocit pe care ll inde�i

in tine. De ce nu inventeaza 0 metoda ca sa lubrifieze pulin

tamponul asta? In clipa in care vaginul 11 vede, intra in

stare de §oc. Aud: "Las-o balta." Se chirce§te. Trebuie sa

i1i iei vaginul pe departe, sa Ii descrii lucrurile, sa pregate�ti

cal ea. De aceea exista preludiul. Trebuie sa imi convingi

vaginul, sa 11 seduci, sa ii ca�tigi increderea. �i nu poti face

asta cu un dop de bumbac nenorocit.

Nu mai ingramaditi tot felul de lucruri In mine. Nu

ma mai Infundati §i nu rna mai curatati . Vaginul meu nu

trebuie cmatat. M iroase bine deja. Nu a petale de trandafir.

Nu Incercati sa il impodobiti. Nu Ii dati crezare individului

cand va spune di miroase a petale de trandafrri, dud trebuie

sa miroase a fofo. Asta fac ei : incearca sa 11 toaleteze, sa 11 faca sa miroase a spray de baie sau a gradina. Ce de-a

arome: de flori, de p loaie, de fructe de padure. Da' eu nu

vreau ca fofoloanca mea sa aiba miros de ploaie. Nu vreau

sa fie spalata bine-bine, ca �i cum ai spala un pe�te dupa ce

11 termini de gatit. Eu vreau sa simt gustul pe§telui. Doar

de aceea I-am comandat.

Ca sa nu mai vorbim despre vizitele la ginecolog.

Cine le-o fi inventat? Este imposibil sa nu existe 0 metoda

de a imbunatati situatia. Ce nevoie e de rochia aia infiora-

to are de hfutie care Iti zgfui.e sfarcurile �i se bote�te scoqos

cand te Intinzi pe spate �i te face sa te simti ca 0 hartie

mototol ita proaspat aruncata? Ce nevoie e de manu�ile de

cauciuc? �i sa nu uitam de puternice sub care devii

Nancy Drew luptand Impotriva gravitatii, de sprijinitoarele

otelite pentru picioare - de origine nazista, Tara indoiala -,

de ciocul de rata - rece �i uracios - cu care te tot scurma pe

dinauntru. Ce e cu toate as tea? Vaginului meu i s-a acrit §i

e furios. Incepe sa se pregateasca pentru defensiva cu multe

luni Inainte. Se baricadeaza, nu vrea sa se "relaxeze". Nu

mati replica asta? ,,Relaxali-va vaginul , relaxati-va vaginul."

Cum adica? Vaginul meu nu e idiot. Eu sa rna relaxez §i tu

sa Imi bagi ciocu' ala de rala? Nici chiar a§a.

De ce nu rna pot inve§manta a�tia In ceva dragut,

din catifea de un purpuriu atragator, pentru ca apoi sa rna

l arai pe 0 salteluta de bumbac moale ca 0 perna de pene,

de ce nu rna pot examina ni§te manu�i prietenoase, finute,

albastrii sau roz, §i de ce nu-mi pot atama §i eu picioarele

pe n i§te pernute invelite in b lanita? IncaIziti ciocul de rata!

Nu-mi foqati vaginul.

Dar nu, torturile nu se opresc aici : dop de bumbac

nenorocit, cioc rece de rata, l enjerie tanga. Mai rau nici ca

se poate. Lenjerie tanga. Cine-a mai adus-o pe lume? Se

rote§te tot timpul, se pripone�te In partea din spate a

vaginului, pe scurt, alta pacoste.

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

--€::>

99

E V E

E N S L E R

�

1 00

Noi

ar sa fie §l VOle, nu

sunt groazmCl.

sa ne §i sa ne §i sa

sa Vaginele au nevoie de con fort. Sa faca

§i a§<1 ceva, ceva care sa Ie iHeante. Nu, nu, nu, exc1us !

A§tia urasc sa vada ea 0 femeie resimte p Iacere,

ales confectionati 0 pereche

de "�n"'�'A,.,,,t Femeile

ar ave a orgas me orgasm supermarket,

orgasm metrou: peste tot vagine extaziate, orgasm.

Dar ca nu ar putea

vada atatea vagine

porcari i .

a§a ceva. N u ar suporta sa

de energie, atatate, refuzand sa

Daca vaginul meu ar putea vorbi despre el insu§i, ati

exact aeela§i discurs pe care l-ati ascultat; ar

despre aIte vagine; ar pieta aIte vagine.

Ar Harry Winston: a§a cum

ar fi gol §i impodobit diamante.

Vaginul meu a un Credea ea urma

sa faca fapte dedit aceasta. Dar n-a fost sa fie.

Acuma vrea sa dHatoreasdi §i ura§te numeros.

Vrea sa citeasca, sa lueruri §i sa iasa des.

Vrea sa fadl sex. E innebunit dupa sex. Vrea sa atinga

§ i E avid dupa V rea

tandrete. Vrea §i l ibertate §i sarutari u§oare,

§i atingeri adanci . Vrea ciocolata. Vrea sa

V rea sa ii treaca V rea sa aiba orgasm. V rea sa

doreasci1. Vrea. Vaginul meu, al meu vagin. Asta c . . . vrea

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

--e::, 1 0 1

Pe parcursul ultimilor ani m-am impiicat activ fn

reialia cu femeile care nu au 0 casa, femei fa care ne

referim cu termenul de "femeifara adapost" pentru a Ie

putea include fntr-o categorie :ji a scapa de grija lor. Am

fiicut tot felul de lucruri fmpreuna, far acestea mi-au devenit

prietene. Conduc cercuri de recuperare pentrufemei care

aufost victime ale unui viol sau incest, care sunt dependente

de droguri :ji alcool. Mergem fmpreufl{l iafilm, luam masa.

Petrecem timp fmpreuna. De-a lungul ultimilor zece ani

am intervievat sute de femei :ji n-am fntalnit decaf doua

care nu sL{ferisera un incest pe cand emu fetile sau nu

--€;7 1 03

E V E

E N S L E R

-er 1 04

fusesedi violate c[md e rau tin ere. Amformulat as(fel teoria

potrivit direia acestorfemei " acosd "

era un foe 'ingrozitor, de unde reu�'isera sd cvadeze: lIZ plus, odaposturiie unde Ie illttilnisem erau primele lclca�'uri

unde multc dintre ele au gas;! ,y;guranta, proteC(ie �;

cOl�fort, in compania altor femei.

Acest nwnolog este povestea unei femei, a§a cum

mi-a fost relatata. Am mtalnit-o acwn cinei ani, intr-un

adapost. A§ vrea sa vCI pot a vertiza ca este 0 poveste

neobi.Jnuita - brutolCi, paroxistial. Dar nu e. Defopt, flU e

nici pe departe lafel de tulburatoare ca eele pe care Ie-am

auzit ulterior. Btetele fernei indurcl violenle de natura

sexuala greu de imaginat �'i core nu sunt reclamote

autoritatilor. Din pricina apartenentei fa categoria socialCi

menlionata, acestea nu au acces nici 0 forma de

tratament sau de recuperare. Abuzurile repetate le maeina

in cele din urma respectul de sine §f Ie fmping ghearele

drogurilor, ale prostituIiei, ale virusului HIV §i, in multe

cazuri, ale morlti. Dinfericire, povestirea defata are un

alt deznodamant. Femeia aceasta a 0 altafemeie

adapost �i s-au indragostit. Gralie iubirii lor, au reuoJit

sa iasa din randurile acestui sistem §i traiesc fericite

lmpreuna. Pentru ele am seris acest monoiog, pentru

puterea lor spirituala uimitoare, pentru femeile pe care

nu Ie vedefn, dar care se zbat durere !ii au nevoie de noi.

[Femeie de culoare, accent sudic 1

Amintire: decembrie 1 965; aveam cinci ani

Mama racne§te, cn 0 voce amenintatoare § l

lnfrico§atoare sa nil mai scarpi n l a pasaridi. Ma

cuprinde groaza eli m-am sdirpinat atat de tare 'indlt s-a

ros . Nu 0 mai ating, nici macar la baie . Mi-e frica sa n u

de apa §1 a§a, pana gat, sa nu explodez.

l ipesc p lasturi peste pasarica a astupa ganra,

se dezlipesc de apa. imaginez cum ar fi sa

lndes acolo un calu§, un dop de cada, ca sa opresc

lucrurile care vor sa intre 'in mine. Dorm cu trei perechi

de chilotei cu inimioare surazande pe sub

-€:::> 1 05

�

1 06

E V E

E N S L E R

pantalonii de pijama. A§ vrea sa mai pun mana, dar nu lndraznese.

Amintire: aveam §opte ani

Edgar Montane, care are zeee ani, se supan! pe mine �i rna poene�te eu toata puterea lntre pieioare. Ma simt de parea mi se destrama toata fiinta intcrioara. �ehiopatez pana aeasa. Nici nu pot sa fae pipi. Mama rna Intreaba ee am patit la pasaridl., �i dind Ii spun patania eu Edgar, lipa iar la mine �i rna lnvata sa nu mai las vreodata pe cine va sa rna atinga aeolo. Ineere sa Ii explie: of, mama, dar nu m-a atins, m-a poe nit.

Amintire: aveam noua ani

Topai pe pat, sus-jos, �i malnfig eu pasanealn eapatul patului. Tip ea din gura de �arpe, iar urletele ies direct din pliseul pasarieii mele. Sunt dusa la spital ; rna eos aeolo jos unde s-a despieat.

Amintire: aveam zece ani

Sunt aeasa la tata; la etaj , el da 0 petrecere. Toata lurnea bea. Maj oe s inguriea la subsol §i probez ehilote1ul

�i sutienul de bumbae alb, nou-noute, pe care mi le-a meut

eadou prietena tatalui meu. Deodata, eel mai bun prieten

al tatalui meu, 0 huiduma pe nume Alfred, se streeoara din

spatele meu, Imi smulge ehiloteii nou-nouti §i i§i Infige

penisul gros, imens, in pasanea mea. Tip. Ma zbat. Ineere

sa seap, dar a patruns deja. Tatat meu e aeol0 eu 0 pu§ea in

mana §i dupa un zgomot asurzitor §i oribil totul e Impro§cat

cu sange; §i eu § i Alfred suntem manjiti eu ingrozitor de

mult sange. Sunt sigura ca, in cele din urma, pasarica mea

se va desfaee de la loeul ei. Alfred ramane paralizat pe viata

§i mama nu rna lasa sa 11 mai vad pe tata timp de §apte ani .

Amintire: aveam treisprezece ani

Pasanca mea e un loc malefic, un spatiu cu durere,

eu m izerie, cu lovituri, cu penetran i l icite �i eu sange. E

scena nenorocirilor. E 0 zona b lestemata. Im i imaginez ea

imi trece printre picioare 0 autostrada § i - mama! - ee

departe fug de locul asta.

Am intire: aveam §aisprezece ani

A vern in eartier 0 tipa superb a, de douazeci §i patru

de ani, §i 0 admir stamitor, mereu. Intr-o zi m-a invitat in

ma§ina ei. Ma lntreaba daca imi p laee sa-i samt pe brueti §i

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

--€:::> 1 07

�

1 08

E V E

E N S L E R

eu neg: p lace. Apoi spune di vrea sa imi arate ceva, se apleaca sprc mine � i rna saruta foane u§or pe buze §i dupa aceea - vai 1 - baga gUril. Ma intrcaba dadi vreau sa mergem ca acasa, dupa care iadi§i § i rna indeamna sa ma destind, sa gust concentrez asupra Ii cere voie sa petree noaptea Ja ea acasa §i mama accepili, ineantata di 0 asemenea femeie, frumoasa §i de sueces, este interesaUi de speriata, dar gasese de nerabdare. Apartamentul ei este fantastic. Domne§te armoni a. in ani lor '70: matanH, perne moi, de atmosfera. M-am hotarat pe loc sa devin secretara, asemenea ei, dnd unna

sa cresco I§j toarna 0 vodca §i intrcaba ec il§ vrca sa beau. Ii cer ceea ee bea ea §i spune di nu erede ea i-ar pUicea ea eu sa beau voddL Ii raspund di nu i-ar plaeea sa §tie ca siirut femei, iar doamna eea frumoa<;a imi toarna u n pahar. Apoi se schimba intr-un furou de satin

c iocol atiu . E fermecatoare. Intotdeauna am erezut ca lesbienele sunt urate. Ii spun ca aratii minunat §i imi intoarce eomplimentul . "Dar n-am pe dedit sutien §i albi de bumbae.

" Apoi §i pe mine, eu mi§cari

l ente, intr-un furou de satin. E de euloarea l avandei ea , primele zile afilnate ale primaverii . Alcoolul s-a ureal la cap §i rna simt lipsita de §i gata aqiune. eand rna int indea filra graba In pat, am vazut eu coada

rCTJrCZeinUilllU 0 negresa

a§a,

c urficioasa, §i

Gfifili

§tic ; ea �tie tot cc fae.

ea � i cum nu s-ar

Ai alergatT' �i eu

Apoi i i

ea 0 asigura: "A yeti incrcdcrc

nu e aeeea,

sa-mi ei �i

de provoca plaeere. �tie 0 gdimada de

ea

sa nu de un

de ea. Rade, dar nu 0 voi vedca niciodata.

seama

nea�teptata,

pasarica Ceml§areaSa zdrentaroasa

eu

eu

ea

eea

ingrijorez

printesa.

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

-e::, 09

in timpul reprezentaJiilor pe care le-am Jinut in New

York, am primit aceasta scrisoare:

In ealitate de pre§edinte de onoare al Clubului Vulva,

a§ fi mai mult decat Incantata daea ati aeeepta sa deveniti

membra a aeestuia.

Trebuie sa §titi ca atunci cand Harriet Lerner a

infiintat aeest club - urma eu mai bine de douazeci de

ani - ealitatea de membru era dl§tigata prin intelegerea §i

folosirea eoreeta a euvantului vulva §i prin eapacitatea de a

-e:,. 1 1 1

E V E

E N S L E R

Ie in a sex

CLUBUL

Intotdeauna am avut obsesia de a da lucrurilor un

nume. Dadi Ie puteam numi, imi deveneau cunoscute. Dadi

Ie puteam numi, Ie §i puteam imblanzi. Imi puteau deveni

prietene.

De exemplu, pe cand eram copmi, aveam 0 co1eclie

impresionanta de broa§te: broa§te impaiate, broa§te de

porte1an, de plastic, broa§te cu bec, broa§te lopaitoare cu

bateri i . Fiecare dintre ele purta un nume. Dar inainte de a

Ie boteza, aveam nevoie de un interval de timp, pentru a

Ie cunoa§te mai bine. Le a§ezam pe pat §i rna uitam la ele

la lumina zilei, Ie p limbam cu mine in buzunarul de la

-e::, 1 1 3

� 1 1 4

E V E

E N S L E R

haina, Ie strangeam In manutele asudate. Le recuno§team dupa materi , miros, forma, marime, dllpa si mtlll umorul l1i . Apoi capatau un nume, adesea cadrul unei ceremonii fastlloase. Le Inconjuram Cll celelalte surate broscute, Ie Imbracam in vqminte de sarbatoare, Ie decoram eu scl ipici §i stelute amite, iar dupa ee Ie a§ezam In fata broseoiu lui-maestm-de-eeremoni i , Ie dl1deam numele.

Mai Intai, Ie §opteam numele ravnit la ureche. (§optit) "TlI e§ti B roscuta PIacintica." Ma asiguram ca broasca I§i accepta numele. Apoi II rosteam cu voce tare ca sa-I allda . celelalte tovarl1§e de oracaiala, unele dintre ele fiind In a§teptarea propriuIlIi botez. "Broscllta Placintica." Apoi, proaspatlll nume era pus pe muzica §i urmau cantari . (se inventeaza 0 melodie) "B roscuta PHkintica, Broscuta Placintica." Se §i dan sa.

Aliniam broscu!ele §i jucam roIuI fiecareia dintre ele , pe rand, sarind ca 0 broasca §i oradiind, linand In mana sau In bra!e - In functie de marime - broscuta proaspat botezata. Era 0 �eremonie epuizanta, dar vitala. Ar fi fost foarte bine daca m-a§ fi marginit la broa§te, dar In curand am simtit nevoia de a numi toate lucrurile. Covoare, u§i, trepte, scaune. Lanterna mea se numea B en, botezata fiind dupa educatorul de la gradinita, care era mtotdeauna prezent In acti vi taka mea.

In cele din urma, mi-am botezat §i componentele

trupului . Maini le - Gladys . Pareau foarfe importante §i

chiar de folos, ca �i Gladys. Mi-am botezat umerii Shorty

- pentru ca erau putemici § i pulin razboinici. Sanii se

numeau Betty. Nu erau chiar Veronica, dar nu erau nici

mati. "Colo jos" a fost cel mai dificil de botezat. Nt! era ca

si cum mi-a§ fi botezat mainile. Nu, era mai complicat.

Era 0 fiinta vie, greu de definit. A§a ca a ramas nenumit §i

- pentm di era nenumit - era neimblanzit, necunoscut.

Pe atunci Sara Stanley lucra la noi ca baby-sitter.

Vorbea atilt de ascutit incat rna scapam pe mine. Pe cand

faceam baie intr-o seara, mi-a spus sa ma spal bine la

B ondara§. Nu pot spune ea mi-a plaeut numele asta. Mi-a

l uat ceva timp pana mi-am dat seama la ce se referea. Dar

era eeva In vocea ei . . . numele a prins. D a, da, asta e,

Bondara�.

Din nefericire, acest nume m-a Insotit pana tarziu, la

maturitate. prima noastra noapte impreuna, i-am spus

celui cu care urma sa rna casatorese faptul ca Bondara§ul

era pulin sfios, dar domic, §i ea, daca ar fi avut rabdare,

�i-ar fi dezvaluit toate misterele. Cred ca a fost putin uimit

la Inceput, dar gratie firii lui, a intrat In jocul meu �i chiar a

inceput sa Ii spun a astfel mai tarziu. "B ondara�ul e acolo?

Vrea?" Eu insami nu eram foarte implicata cu denumirea

asta, iar ce s-a inmmplat mai tiirziu nu a mai uimit pe nimeni.

M o N o L o G U R I L E

V A G I

N U L U I

-€:::> 1 1 5

E V E

E N S L E R

<:::9-1 1 6

Intr-o noapte, eram in focul pasiunii. El 1-a invocat: - Haide, micutul meu Bondara§, dar acesta nu a

raspuns chemani. Ca §i cum ar fi lipsit din peisaj . -Bondara§, sunt eu, eel mai mare fan al tau ! Nici 0 suflare. Nici 0 mi§care. A§a ca am incercat eu. - Bondara§, nu-mi face asta. Hai afara. Nici un sunet. Bondara§ era mort §i ingropat. -Bondara§ ! Au trecut zile, saptamani, luni §i n-a mai ie§it. M-a

apucat disperarea. I-am povestit totul prietenei mele Teresa, care aderase

la un grup feminist la moda. Am spus: - Bondara§ nu mai sta de vorba cu mine, Teresa. Nu

vrea sa 1mi raspunda. -Cine e bondara§? -Bondara§ al meu ! -Despre ce vorbe§ti? spuse ea pe 0 voce mai profunda

decat a mea. Te feferi la vulva ta, draga mea? -Vulva? Ce anume e asta? -Este totuI, rna Uimuri. Este toata esenta. Vulva. Vulva. Simteam ca lacatul se rupe. Bondara�

era nepotrivit. -Stiusem asta tot timpul. Nu mi-l puteam inchipui pe B ondara§. Nu §tiusem nicicand cine sau ce era, §i nki nu suna a nume de deschizatura sau buza.

noaptea aceea am botezat -0 amandoi - eu §i s0tu1

meu Randy. A§a cum Iaceam cu broa§tele. Am imbracat-o

eu paiete §i lenjerie atragatoare, am pus-o in fata trupului­

capeia, am aprins lumanari . La inceput am §optit "vulva,

vulva", ca sa vedem daca auzea. "Vulva, vulva, e§ti acoIo?"

Era atat de dulce §i atat de ata-tiltor. "Vulva, vulva, e§ti reala?"

.si am dmtat cantecul vulvei, care nu implica oracaiaUi,

ci sarutari, §i am dansat dansul vulvei, care nu presupunea

topaiaIa, ci opinteli , §i toate celelalte componente ale

trupului erau aliniate - Betty §i Gladys §i Shorty - §i erau

foarte atente.

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

--e::. 1 1 7

In unele regiuni, se pare eli au pus - pa§nic - capat

tradiliei mutilarii genitale. In Guineea, de exemplu, Aja

Tounkara DiaUo Fatimata, calaul-§ef al capitalei, Conakry,

era mereu admonestata de grupurile umanitare occidentale.

Cu caliva ani in urma, aceasta a marturisit ca, de fapt, nu

taiase pe nimeni. "Le pi§cam putin de clitoris incat sa tipe",

a spus, ,,§i le bandajam sanatos ca sa mearga ca §i cum ar fi

avut dureri de nesuportat."

Center for Reproductive Law and Policy

�

1 1 9

Ce miros are vaginul?

De pamant.

De gunoi umed.

De zeitate.

De apa.

De dimineata timpurie.

De adancime.

De turta dulce.

De transpiratie.

Depinde.

� 1 21

E V E

E N S L E R

6-1 22

De mu§ch i .

D e fii n ta mea. De nimic, m i s-a spus. De ,manas. De polen. Dc Paloma Picasso. De carne cruda §i mu§chi . De scorti§oara § i cui§oare. De trandafiri . De padure aromata § i pufoasa de i asomie, padure

nesffu§ita. De l icheni uzi .

D e acadea gustoasiL

De Pacific de Sud. De corcitura I'ntre pe§te §i floare de liliac. De piersica. De codri .

D e fructe-n parg.

De ceai de cap§une §i kiwi.

De pe§te.

De paradis.

De 0Iet §i apa.

D e bautura dulce, fina.

De branza. De ocean.

De ceva sexy.

De burete.

D e l'nceput.

M o N o L

o G U R I L E

V A G I

N U L U I

-e:" 1 23

Am cutreierat cu piesa aceasta in toata Ame rica ( �i

mai nou, in toata lumea) timp de ani de zite. Va ameninl

ca voi intocmi 0 harta cu toate ora�ele care s-au aratat

prietenoase vaginului. Acum sunt multe. Am avut �i multe

surprize; m-a surprins Oklahoma. Erau nebuni dupa

vagine in Oklahoma. M-a surprins §i Pittsburgh. Vaginele

chiar sunt iubite in Pittsburgh. AmJost acolo de trei ori.

Oriunde ma due, sunt asediata de Jemei care vor sa i§i

povesteasca vielile, sa Jaca propuneri, sa dea solulii.

Aceasta este partea mea Javorita. Reu§esc sa aflu atatea

pove§ti minunate. Care sunt spuse atat de simpiu, atat de

� 1 25

E V E

E N S L

E R

<:::9-1 26

frust. Mf se reaminte�te astfel mereu cat de minunate sunt destinele femeilor, cat de profunde. $i mi se reaminte�te fn ce fzolare traiesc acestea, �i dit de asuprite sunt in izolarea lor. Pentru cii pu/ini sunt cei care afia despre suferin/a �'i deruta lor. Si cata ru§ine Ie invele§te. $i cat de vital este pentrufemei sa imparta§easca aftora povestea existen/ei lor, cat de mult supravieluirea noastra cafemeie depinde de acest dialog.

Dupa spectaco[, fntr-o seara, fn New York, am auzit povestea unei tinere vietnameze care, atunci cand avea cinci ani -proaspat sosita in America, ne§tiind boaba de engleza - a nimerit fntr-un hidrant fn timp ce se juca fmpreuna cu cea mai buna prietena a sa §i §i-a peiforat vaginul. Nefiind fn stare sa comunice ceea ce i se fntamplase, �i-a ascuns sub pat chilo/efi fnsangerali. Mama ei i-a gasit �i �i-a imaginat cafiica safusese violata. Din moment ce

fettla nu �tia sa numeasca " hidrantul ", nu a �tiut sa Ie explice parinlilor ceea ce se petrecuse cu adevarat. Ace§tia I-au acuzat pe fratele celei mai bune prietene de viol. Micu!a a fost dusa fn graba la spital, �i 0 mana de barbali i-au examinat vaginul scazciat �i expus tuturor privirilor. Apoi, pe drumul de fntoarcere, fetila �i-a dat seama ca tatal ei nu 0 fnvrednicea nici macar cu 0 privire. In ochii lui devenise 0 femeie folosita, trecuta. Nu a mai privit-o niciodata cu adevarat.

Sa va spun �i povestea unei tinere extraordinare din

Oklahoma, care s-a apropiat de mine impreuna cu mama

ei vitrega �i mt-a povestit ca se nascuse fora vagin �i ca �i-a

dat seama de asta abia La varsta de paisprezece ani. Se

juca fn compania unei prietene �i, comparandu-�i organele

genitaie, �i-a dat seama ca ale ei erau diferite, ca ceva era

nelalocul lui. A§a ca s-a dus La ginecolog fnso/ita de fatal

ei -parintele de care se sim/ea mal apropiata - §i acesta

a descoperit faptul ca natura 0 privase �i de vag in �i de

utero Tatal afost distrus �ifacea fncercari disperate de a-�i

domoli lacrimile, ca sa nu-�i raneascafiica. Intoarcere,

fntr-o tentativa nobila de a-§i consola copila, el spuse: "Nu

te fngrijora, micu/a mea. Totul va fi minunat. Ba chiar

extraordinar. 0 sa-fi confecfionam de mana cea mai buna

pasarica din America. $i cand 0 sa-Ii fntalne�ti barbatul,

va §ti ca e privilegiat, ca totul afostfacut special pentru

el. " $i a�a s-a ales cu 0 pasarica noua, §i a trait lini�tita §i

fericita §i, In momentul fn care §i-a adus parintele dupa

doua zife, legatura de dragoste dintre ei m-a cople§it.

alta seara, In Pittsburgh, 0 femeie foarte patima�a

m-a asaltat �i mt-a spus ca e absolut necesar sa fmi

vorbeasca. Insistenla ei m-a convins §i am sunat-o fn seara

fn care am ajuns la New York. Mi-a spus ca era masajo­

terapeut §i ca trebuia sa fmi vorbeasca despre textura

vaginului. Textura era 0 chestiune vitala. "Nu i-ai perceput

M o N o L

o G U

R

I L

E

V A G I

N U

L

U

I

--€:7 1 27

� 1 28

E V E

E N S L E R

textura ", mi-a spus. $i mi-a deseris-o eu atata mimtfiozitate, cu atata acurateIe senzoriala, timp de 0 ora, Incat atund cand a ispravit am simIit nevoia sa ma Intind. In timpul conversaJiei mi-a tot spus ca vrea sa Ii spuna vaginului " a.Ja cum vrea ea ". Pomenisem ceva negativ despre termenul ei preferat 'in tim put spectacolului .Ji mi-a repro.Jat ca nu pricepusem deloe sensul euvantului. SimIea nevoia sa ma ajute sa reeoneeptualizez noJiunea. Mi-a mai vorbit 'ineajumatate de ora despre cuvant §i, dupa ee a terminat, ma cueerise de partea ei. Am seris unnatorul monolog pentru ea.

SA

Eu a§a Ii spun. �i vreau sa restaurez sensu I ac�st�i

cuvant. Chiar imi place. Hai , spuneti eu mine. P �, p�-pl . . , v . t iston? §i apOi plele, Ca-n piditura, plsleula, plcan , p . . .

v . " " ? Nu nu Sa ademenitoare? Pi inainte de z? �l apOl plzma . , '

. . v . Ah ah ' Litere fierbintj ingdimadite irepro§abll contmuam. , . . . . � una-ntr-alta pentru di se potrivesc de minune; mere

vu

d maJ' uscule - z - zeama, profunde, mereu rotun e, sau eu . : . ' , zemos, zi-mi, zi, zbengui , zdreli , zeila. P1Z-P�Z: Impuls

electric pervers §i zimtat. [sunet ascutit, tipator 1 plZ molate�,

piz-piz, apoi aeut §i savuros - dadaee§te-ma, dascale§te-ma,

dainui, da-mi. . , A§a, a§a, spune-mt a§a .

--e:, 1 29

Dadi vaginul tau ar trebui sa se fmbrace, ce ar

purta ?

Cizme ro�ii inalte �i 0 �apca inscriptionata cu Metz,

intoarsa cu cozorocul la spate.

Daca ar putea vorbi, ce ar spune ?

Ar rosti cuvinte care ineep e u T �i V - "toarHi" �i

"vioara" de exemplu. iJi arninte�te de ceva vaginul tau ?

De 0 piersica foarte coapta. Sau de un diamant pe

care I-am gasit intr-o comoara �i imi apartine.

Ce are special vaginul tau ?

--€:::> 1 31

E V E

E N S l E R

.<?tiu di undeva In interior are un creiera§ extrem de istet·

A ce mi rO(lse vaginul tliu? A fulgi de zapada.

FEMEIA CiREIA iI PLicEA LA NEBUNIE

si OrERE FERICIRE

I ubesc vaginele. � i iubesc femeile . N u Ie percep

drept entiHiti separate. Femei1 e rna p latesc bine ca sa

Ie domin, sa Ie ata!, sa Ie aduc In extaz . Dar nu am

inceput a§a. Nu, din contra: am Inceput in avocatura.

Dar pe cand rna apropiam de patruzeci de ani , rna

stapanea obsesia de a darui femeilor fericire. Atatea

femei neimplinite . . . Atatea femei care nu gaseau calea

catre ferici rea lor sexuala . . . A inceput ca 0 ocupatie

oarecare, dupa care m-a absorbit in totalitate. A m

devenit speciali sta, ce mai - experta. Devenisem 0

artista. Am Inceput sa percep onorarii pentru prestatiile

-Eb 1 33

<::9-1 34

E V E

E

N

S

L

E

R

mele. Legi le fiscale pareau aHit de p l ieti sitoare §i fara sens pe atunei .

Mil. imbraeam in linute obscene atunei dind trebuia sa Ie domin pe femei - danteUi, matase §i piele _ §i foloseam diverse instrumente: biee, ditu§e, sfoara, vibratoare. Unde gaseai a§a ceva in legislatia fisealll? Nu tu instrumente nu , tu emoiii, ca sa nu mai spunem dit de tare uram costumele alea eorporatiste de eu]oare albastra, de§i acum Ie port din dl.nd in dind in cadrul noii mele orientan profesionale §i se potrivese destuI de bine. ContextuI face totul . legislatia corporationala nu inHHneai niei instrumente §i niei diverse tinute. �i niei udeala. Nu te puteai bueura de un preludiu misterios, obscur. Nici urma de sfareuri exeitate. Nu gaseai niei buze §i niei l imbi gustoase, dar mai ales, n-ai fi gasit gemete. Ma rog, nu de genul eelor des pre care vorbesc eu. Acuma inte1eg eu ea asta era esenta; gemetele au fost cele care m-au sedus §i m-au inrobit ocupatiei asteia de a face femeile ferieite. Eram mica §i, dind vedeam in filme doua femei radind dragoste, scotand gemete de plaeere suprema, rna bufnea disul. Apoi deveneam isteriea. Nu-mi venea sa ered di asemenea sunete intense, neeontrolate, seandaloase puteau ie§i din gura unei femei .

Tanjeam sa gem. A m Iaeut repetitie in fata oglinzii

§i m-am inregistrat pe 0 easeta: am gemut pe diverse tonuri

§i note, eu inflexiuni de primadona uneori, aIteori mai

rezervat, mai Infranat. Dar dind rna aseultam, se vedea ea

era fals. �i chiar era fals. Pentru ca nu era izvorat din

sexual, ci numai din dorinta mea de a imita un

comportament sexual.

Odata, cand aveam zeee ani , trebuia neaparat sa fac

Eram In excursie. Cam dupa 0 ora m-am u§urat Intr-o

benzinarie Imputita, dar a fost atat de minunat, Incat am

gemut. Gemeam in timp ee rna u§uram. Nu-mi venea sa

ered ce mi se Inrnmpla: eu gemeam Intr-o benzinane Texaco

undeva In inima Louisianei. Atunci am inteles ea gemetele

tin de a nu obtine pe Ioc ceea ce 1ti dore§ti, de amanare.

Mi-am dat seama ca gemetele sunt mai placute atunci eand

te iau pe tine Insati prin surprindere; izbucnesc din zona

aceea misterioasa, neeunoscuta a fiintei tale, care vorbe§te

propria ei limba. Am Inteles ca gemetele sunt acea limba.

A§a ca am dat drumul la gemete. Majoritatea

barbatilor deveneau nelini§titi. Adevarul e ca Ii speriam de

moarte. Faceam amta zgomot de nu se mai puteau con centra

asupra a ceea ce trebuiau sa faca. Adio concentrare. �i apoi

adio ereqie. Nu puteam face dragoste In casele oamenilor.

Peretii erau prea subtiri. In bloc rna euno§tea toata lumea §i

eram privita dispretuitor de cei cu care urcam In lift. Barbatii

credeau ca exagerez; unii lmi strigau ca sunt nebuna.

Am Inceput sa nu mai gem dupa pofta inimii. Am

devenit mai pa§nica §i mai politicoasa. Im i infundam

M

o

N

o

L

o

G

U

R

I L

E

V

A

G

I N

U

L

U

I

�

1 35

E

V

E

E

N

S

L

E

R

� 1 36

sunetele Intr-o perna. Am Invatat sa Imi retin geamatul, ca pe un stranut. Au urmat dureri de cap §i tulburari generate de stres. Aproape ca picrdusem orice speranta atune! dlnd am descoperit femeia. Olnd am descoperit ca majoritatea femeilor adorau sa rna audiJ. gemand; mai - §i mai important - am descoperit dH de tare rna excita sa Ie aud pe ele gemand, sa Ie produc atata placere incat sa geama. A devenit un fel de pasiune.

Sa descopar cheia, sa descui graiu] vaginului, sa eliberez aceasta voce, acest cantec salbatic.

Am Iacut dragoste cu femei tacute §i Ie-am gasit acest loc din interiorul lor §i au fost §ocate de propriile gemete. Am facut dragoste cu femei care deja gemeau §i au desco­perit ca pot geme §i mai profund, §i mai tare. Am devenit obsedata. Tanj eam sa Ie fac pe femei sa geama, §i rna simteam ca un dirijor, ca un solist vocal.

Era un fel de operatie, de §tiinta delicata, menita a identifica tempo-ul, ]ocatia exacta sau saJa§ul gemetelor. A§a I-am botezat eu.

Uneori 11 gaseam peste blugii unei femei. Alteori rna strecuram pe ne§tiute, anihilam rara zgomot alarmele din jur §i rna insinuam rnauntru. Alteori foloseam foqa, dar nu rna refer Ia violenta, ci la dominare, la genul de foqa care poate fi definit cum urmeaza: "Te voi duce undeva; nu te speria, relaxeaza-te §i savureaza momentul". Uneori totul

se petrecea foarte lume§te. Obtineam geamatul chiar inainte

ca lucrurile sa fi inceput, cand mancam salata sau pui, a§a,

total conventional, cu degetele, pur §i simplu, In bucatarie,

asezonat cu aceto balsamico. Uneori foloseam instru­

mente - ador instrumentele -, alteori determinam femeia

sa I§i gaseasca propriul geamat In fata mea. A§teptam,

prelungeam totul pana cand se declan§a. Nu rna lasam

padHita de pseudo-gemete, mai evidente. Nu, nu, nu: 0

foqam pana cand dadea glas geamatului autentic.

Exista un geamat clitoridian (un sunet moale, emis

din gura), un geamat vaginal (un sunet profund, din gat) §i

un geamat clitoridiano-vaginal, adica 0 combinalie dintrc

cele doua. Si apoi, mai exista: pre-geamat (0 parere de

sunet), aproximativo-geamat (un sunet circular), geamatul

"a§a, acolo !" (un sunet profund, bine articulat), geamatul

elegant (un sunet sofisticat, care aduce cu un hohot de ras),

geamatul Grace Slick (ca un acord de muzica rock),

geamatul WASP (tacere) , geamatul semireligios (un sunet

musulman foarte armonios), geamatul de varf de munte

(ca la yodlere), geamatul de sugar (un gangurit), geamatul

calelesc (un sunet gMaitor), geamatul sudic €cu accent sudic

- "ab, da!"), geamatul militant bisexual dezinhibat (un sunet

agresiv, profund, tunator), geamatul mitraliera, geamatul

maestrului Zen torturat (un sunet piezi§. infometat),

geamatul de diva (pe tonuri ascutite, ca la opera), geamatul

M

o

N

o

L

o

G

U

R

I L

E

V

A

G

I N

U

L

U

I

--€::7 1 37

� 1 38

E V E

E N

S

L

E

R

orgasl1mlui "deget-scrantiC' si In eel d' v • •

'5 , e I n urma, geamatul tnpJulUl orgasm surpriza.

Dupet ee am terminat de seris monologul precedent

i l-am citit femeii pe al eetrei interviu fl construisem. Nu a

simlit ca ar avea vreo Zegatura CLl ea. I-a placut, iuali

aminte, dar nu se regasea Tn el. Simlea mai degraba ea,

oarecum, evitasem sa vorbese despre vagine, ca inca Ie

obiectivam Intr-o anume masura. Chiar §i gemetele erau

o modalitate de a obiectiva vaginul, de a-I separa de restul

lui, de restulfemeii. Lesbienele percep vaginele 'intr-o eLi

totul alta maniera. Pe care nu 0 'inlelesesem 'inca.

A§a ca i-am mai luat un interviu.

--e:, 1 39

- Ca lesbiana, spuse, iIi cer sa incepi dintr-un loc in

care lesbianismul este punctul central, ne'incadrat lntr-un

context heterosexual. De exemplu, eu nu tanjeam dupa

femei pentru eram scarbita de barbali. Ei nici macar nu

faceau parte din ecualie.

Trebuie sa vorbe§ti despre a patrunde in vagine.

Altfel nu pOli vorbi despre douafemei carefac sex.

Sa zicem, continua ea, cafac sex cu ofemeie. Ea

e in mine. Sf eu sunt in mine. Mi-o trag §i eu §i mi-o

trage §i ea. Ma patrund patru degete: doua ale me/e,

doua el ei.

-€:::> 1 41

E

V

E

E

N

S

L

E

R

6-1 42

Nu cred di voisem sa vorbesc despre sex. Dar stau rna gandesc, cum poli vorbi despre vagine tara sa Ie descrii In actiune? Ma nelini§te§tc factorul excitant §i ca piesa asta ar putea deveni exploatatoare. Oare vorbesc despre vagine pentm a-i alata pc oameni? �i dadi da, asta c rau?

-Fiind lesbiene, spuse, noi eunoa§tem vaginele. Le

atingem. Le lingem. Ne judim eu ele. Le tachinam. Ne

dam seama cand clitorisul este exeitat. Pentru ea le

cunoa§tem §i pe ale noastre.

Imi dau seama ca rna cuprinde sllinjeneala ascuillind-o. �i motivele se invalma§esc: nervozitate, frica, dragostea ei pentm vagine §i dexteritatea In relalia eu ele §i deta§area mea, groaza de a spune to ate acestea In fata voastra, a publicului meu.

-fmi place sa majoc pe buza vaginuiui, afirma ea,

eu degetele - de la maini §i de ia picioare -, eu lncheieturile,

eu limba. fmi place sa intru meet; continuu eu blandeJe §i

apoi Uni 'infig trei degete mauntru.

Mai sunt §i alte eavitali, alte spalii goale ce pot fi

umplute: gura, de exemplu. Daca tot am 0 mana libera 'ii

bag degete m gura, U bag degete m vag in, §i ae[ioneaza

toate aeolo unde trebuie; lmi suge degetele §i cu gura §i

eu vaginul. Ambele sug, ambele sunt ude.

Imi dau seama ca nu §tiu ce se cuvine. Nici macar nu §tiu ce Insearnna acest cuvant. C i ne decide. Aflu

de multe din ceea ce 'imi spune: despre ea,

dcspre mine. -Apoi m(l 'indrept 'inspre propriul meu vagin ud,

ea. Ea poate sa ma patrunda. Eu pot sa imi savurez

excitare Z,emoasa, pot sa li las degetele sa aluneee

mine, 'in gura mea, nlez nu eonteaz(l. ii scot mana

A I ' I ' v fiae sa vaginul meu. Il free de genune 1IU el ea sa 0

simta. Alunee eu vaginul lipit de pieiorul ei, pfma cand

nimeresc eufata lntre picioarele sale.

Oare dadi vorbe§ti despre vagine le destrami misterul,

sau este yorba despre un alt mit care Ie men\ine 'in intuneric,

ignorante §i nesatis!acute?

-Limba mea se mi§ea pe clitorisul ei, luand loeul

degetelor. lmi bag gura 'in vaginul ei.

Pronun\area acestor cuvinte pare perversa, pericu-

loasa, prea directa, prea la subject, obraznica, puternica,

intensa, vie. _ Limba mea se mi§ea pe clitorisul ei luand loeul

degetelor. imi bag gura m vaginul ei.

M o N o L o G U R I L

E

V A G \ N U L U I

Sa iubim femeile, sa ne iubim vaginele, sa ni le

cunoa§tem, sa Ie atingem §i sa fim lmpacate cu ceea c�

. sv t' f pe nm suntem §i cu ceea ce avem neV01e. a ne sa IS acem

In§ine, sa ne 'invatarn aman\ii sa n e satisfaca, sa §tie cum sa

fie prezen\i in vaginele noastre; sa vorbim despre ele in

gura mare, sa dam glas foamei §i durerii, singurata\ii §i starii

-E? 1 43

E V E

E N S L E R

<::S-1 44

l or de spiri t, sa Ie expunem la lumina incat sa nu poata fi si lui te pe Intuneric rara ca cineva sa fie tras la raspundere: astfel, centru l, punctul, motond, visul nostru nu va mai fi vreodata smuls de la loeul lui muti lat amortj· t dl·st ' , � " rus, invizibi I sau copJe§it de fll§ine.

-Trebuie sa vorbe§ti des pre eum e sa

spuse ea.

- Haide, spun eu, intra.

In vagine,

Jucasem deja piesa asta de peste dol ani dind mi-am

dat brusc seama di nu inclusesem nimic despre na§tere. Ce

omisiune bizara . . . De§i un jurnalist caruia i-am marturisit

de curand chestia asta m-a fntrebat: ,, �i care e legatura ? "

Acum aproximativ douazeci §i unu de ani am fnjiat

un baiat, Dylan, cam de aceea§i varsta cu mine. Anul

trecut, solia lui, Shiva, a adus pe fume un copil. Mi-au

cerut sa asist fa na§tere. Nu cred ca am fnleles cu adevarat

vaginele - fn ciuda tentative lor mele - pana fn acel

moment. Daca pana atunci ma jascinau, de cand s-a

nascut nepoata mea, Colette, ie venerez cu mare pio§enie.

-€:7

1 45

Pentru Shiva

Eram acolo dnd vagi nul ei s-a cascat. Eram cu tOlii acoIo: mama �i barbatul ei �i eu, �i asistenta ucraineanca ce scotocea �i tot foia In vaginul ei, cu mana-ntreaga - inmanu�ata In

caucmc -�i ne vorbea ca �i cum nu se Intampla nimic -de pard ar fi invartit un robinet sub presiune.

Eram acolo in camera cand din cauza contractiilor se tara pe coate �i pe genunchi, dnd gemete bizare ii la�neau din toti porii

--€:7 1 47

E

V

E

E

N

S

L

E

R

.er 1 48

§i mai cram acolo §i In momentul in care

a tipat dintr-o data

salbatic, batand aerul incarcat, Cll bratele.

Eram acolo cand vaginul ei s-a preschimbat

di�ltr-o gaudl sfioasa a sexualitatii

Intr-o sapatura arheologidi, 0 amfora sacra,

un canal venetian, un put adanc ce ascundea

Intepeni t in el un copila§

ce-§i a§tepta sal varea.

I-am vazut culori le vaginului . I§i l asau una alteia

locul .

Albastru vinetiu

ro§u be§icat - ca Intr-o ro§ie

roz cenu§iu, §i negru;

am vazut sangele brobonit pe margini ca sudoarea,

am vazut l ichidul galben-alburiu, rahatul, cheagurile

i ar ea impingand din toate puteril e, impingand

din ce in ce mai tare,

i-am vawt copi lului capul prin gaudi,

s mocuri de par negru, am vazut totul

in spatele osului - 0 amintire rotunda § i putemica,

pe cfmd asistenta ucraincanca nu contenea sa mestece

eu mana ei c leioasa.

Eram aeolo dnd fiecare dintre noi, §i eu §i mama

el ,

o tineam de dite un pieior §i Ineercam sa i Ie desfacem

impingand

eu toata puterea impotriva impingerii ei ,

iar barbatul ei numara gray, "unu, doi, trei"

spunfindu-i sa se concentreze, §i mai mult.

in acel moment ne-am uitat In ea.

Nu ne puteam lua ochii din acel loc.

U itam de vagin, cu totii,

caci ce altceva ar putea exp lica

Jipsa noastdi de u imire, !ipsa noastra de evlavie.

Eram acolo cand doctorul

a impins inauntru departatoare

§i tot acolo eram d\nd vaginul ei a deveni t gura

imensa

de soprana

dlntand cu toata vigoarea ei ;

mai Intai capu§orul , apoi u n brat zbatandu-se gri,

§i apoi trupu§orul

'inotand cu repezic i u n e Ins pre noi , inotand c u

repeziciune

inspre bratele noastre Inl i1crimate.

M

o

N

o

L

o

G

U

R

I

L

E

V

A

G

I

N

U

L

U

I

--e::,

1 49

E V E

E N S L E R

er-1 50

Eram acolo §i mai tfirziu dnd m-am in tors pe dilcfiie

�i i-am vilzut vaginul.

Am incremenit § i m-am holbat

la vag inul ei dezgolit, i mpudic,

muti lat, umflat §i sfa§iat,

d in care sangclc curgca peste mainile doctorului

care 0 cosea calm, in l ocul accla.

Am lncremeni t §i Incil ma holbam, dnd vagi nul ei a

devenit

Neintarziat 0 in ima mare, fO§ie, pulsfmda.

Inima e capabilil de sacrificiu .

Oar § i vaginul e capabi l de sacri ficiu.

Ini ma poate ierta § i indrepta.

I§ i poate schimba forma ca sa ne l ase sa patrundem

in ea.

Se poate Hirgi ca sa ne permita sa ie§im.

La fel § i vaginul .

Poate suferi pentru noi, se poate extinde pentru noi ,

poate muri pentru noi

§i ne poate aduce sfmgerand necontenit in lumea asta

oribiHi,

in lumea asta extraordi nara.

La fel § i vaginul.

Eram acolo in camera.

Imi amintesc.

ZIUA V

DEIPRE ZIUA 31 INITIATIIA CDLEGIILOR

De Karen Obel, director, Ini!iativa colegiilor

Nu eu m-am dus la Ziua V. Pur §i simplu a dat peste

mine.

Eram deja In consiliul director al site-ului Femi­

nist.com de peste un an cand m-am dus la 0 InHHnire la

care fusese invitata Eve Ensler, la initiativa lui Kathy

Najimy. Kathy considera ca unele dintre scopurile noastre

de la Feminist.com se identificau cu eel al lui Eve, de a

pune capat violentei lndreptate lmpotriva femeilor. �i avea

dreptate: pana la sfar§itul lntrunirii se nascuse deja Ziua V.

Comitetul de binefacere al Zilei V se compunea din

femei pe care Ie invitaseram sa ni se alature, ele atragand la

--e;, 1 53

Z I

U A

..

v

& 1 54

randul loT pe altele �i tot a§a. Primul nostru proiect a fost Ziua V 1 998, eveniment care urma sa l anseze mi§carea Ziu a V §i primul dintr-un §ir de manifestari cu scopul de a strange bani §i de a trezi con§tiinta publica asupra intreruperii violentei Impotriva femeilor. Ziua V 1 998 a fost un spectacol de binefacere care adunase nenumarate vedete cu piesa Monologurile vaginului a Eve Ensler, la Teatrul Hammerstein B allroom din New York. B iletele se epuizasera, dar afara, in strada, sute de oameni incercau sa intre. Toata lumea ar fi dorit sa participe la Ziua V, evenimentul de pionierat care avea sa schimbe pentru totdeauna semnificatia zilei de Sf. Valentin .

In ceea ce rna prive§te, tonul 11 daduse Glenn Close

in timpul repetiliilor din ziua premergatoare spectacolului.

Eram la ghi§eul de bilete cand am auzit-o cerandu-i lui

Eve ajutorul pentru a putea interpreta adecvat subtilitatile

din monologul care 0 caracteriza pe aceasta din urma.

Mi-am dat seama fara urma de indoiaHi de cat de dedicati

proiectului Ziua V 1 998 erau participantii §i de dit de bine

Intelesesera i mportanta mesajului Monologurilor �i a

mi§carii Ziua V . Publicul era la fel de con§tient. B arbati §i

femei, studenti §i oameni de afaceri, marne §i activi§ti din

domeniul dramaturgiei - razand, pHingand, aclamand,

pastrand tacerea §i suspinand - au primit spectacolul cu

brate, inimi §i minti deschise. Pe cand Glenn Close ajunsese

la punctul culminant din "A§a vreau eu sa Imi numesc

vagi n u l" , provocase 0 asemenea frenezie In randul

publicului Indlt atunci cand le-a solicitat un raspuns, nu s­

au putut abtine sa nu 11 dea.

In ciuda Impotrivirii unor potentiali sponsori fata de

Ziua V 1 998 - dintr-un anume motiv, oameni nu se

simt in largul lor atunci cand aud cuvantul vagin -

evenimentul a fost un succes imens atat de critica, dar §i

finandar. New York Times, care initial a refuzat sa publice

un anunl pentru eveniment, considerand di sloganul prea

spunea lucrurilor pe nume, a acceptat In cele din urma 0

varianta modificata §i a sfar§it prin a considera manifestarea

drept "cel mai fierbinte loc din ora§."

Comitetul de binefacere a trebuit sa dea dovada de

mult angajament §i sa depuna multe eforturi pentru ca Ziua

V sa se transforme in succesul de care a awt parte. Respon­

sabilitatile noastre au crescut spectacu}os, pe masudi ce se

mareau §i pretentiile carora trebuia sa Ie facem fata. Eu am

Inceput de jos, fiind doar un voluntar de rand, ca apoi sa

devin secretar al comitetului §i apoi, pana la ora ridicarii

cortinei, am devenit producator asociat. Pe parcursul anului

in care am lucrat pentru reu§ita evenimentului, nu rareori

m-am intrebat de ce mceam atatea pentru Ziua V, o organi­

zalie care milita pentru oprirea violentei impotriva femeilor

_ de§i §tiam cat de importanta era cauza pentru care lucram.

Z I

U

A

•

v

-e;, 1 55

Z I U

A

"

v

<::9-1 56

La urma urmelor, nu fusesem niciodata 0 victima. Cu toate

aeestea, veneam acasa zilnic de la munca mea eronofaga

§i petreeeam intre trei §i zece ore pe zi raspunzand mesaje10r

electroniee, elaborand §i trimitand scrisori §i aIte documente,

coneepand planuri §i invitatii, §i multe alte asemenea. Eram

permanent obosita, dar, cu toate aeestea, eram extrem de

ferieita §i de plina de inspiratie. Pluteam pe tot parcursul

zilei §i eram foarte motivata.

In ziua cea mare, am stat in public, impreuna cu

prietenii §i familia, cu mama alaturi. La sfar§itul spectaco­

lului, E ve a ie§it pe scena §i le-a cerut sa se ridice celor

care erau sau cuno§teau victime aIe violentei. M-am ridicat.

S-a ridicat §i mama. Aproape toata lumea era in picioare.

Atunci am inteles de ee era nevoie de Ziua V .

Cateva saptamani mai tarziu, Comitetul de binefacere

al Zilei V s-a reunit pentru a se bucura de Iaurii victoriei

binemeritate §i pentru a diseuta despre ceea ee trebuia mcut

mai bine eu urmatoarea ocazie. Pentru prima oara dupa

an, nu aveam un eveniment iminent asupra caruia sa ne

coneentram energiile. Pentru prima oara dupa un an, am

auzit femeile pe care Ie §tiam a fi puternice, inteligente,

creative §i independente - §i pe care de altfel credeam ea Ie

cunosc foarte bine - povestind despre ce rol jucase violenta

in viata lor, intr-o maniera care m-a uimit. Acestea actio­

nasera total altruist, astfel incat, pe parcursul unui an de

intaJniri interminabile, nu §i-au permis sa atraga atentia

asupra lor §i sa ne indepmam astfel de la scopul nostru.

Cand in smr§it venise momentul oportun sa vorbeasca,

ne-au imparta§it ni§te pove§ti atat de infrico§atoare indl.t

nu le-a§ fi dat crezare daca nu le-a§ fi auzit cu urechile proprii.

Cand am plecat de la acea IntaInire, imi simteam fiinta

amortita, dar intelesesem iara§i de ce era n evoie de Ziua

V. M i-am dat seama ca multi dintre oamen ii pe care Ii

cuno§team §i pe care urma sa ii cunosc ave au pove§ti ale

unor experiente asemanatoare cu cele pe care Ie auzisem

In acea seara. Am Iuat hotararea ferma de a elimina cauzele

§i sursele violentei impotriva femeilor, de a impiedica

efectele ei devastatoare.

�i deoarece primul pas in eradicarea unei plagi a

socieilitii este a-i face pe oameni con§tienti de ea, Comitetul

de binefacere al Zilei V a luat hotararea ca scopul pentm

anul 1999 urma sa fie acela de a ne face cunoscut mesajul

la nivel local. Astfel ne-a venit ideea implicarii colegiilor.

Urma sa invitam colegii §i universiiliti din toara tara sa puna

in scena spectacole cu Monologurile vaginului in ziua de

Sf. V alentin, ale caror Incasan sa fie folosite de catre

organizatiile care se ocupau de oprirea violenlei i'mpotriva

femeilor. M -am oferit sa coordonez proiectul .

Imi pusesem mari speranle in lnitiativa colegiilor, de§i

nu §tiam nici la ce sa ma a§tept, nici cum va fi mtampinat §i

Z I U

A

v

-Eb 1 57

Z I U A

..

v

<:9-1 58

cu aWt mai putin ce rezultate va genera acest proiect. Am inceput prin a diuta colegii §i universWi!i americane pe internet. Petreceam ore nesffu-§ite - in fiecare zi - trimi!and scrisori departamentelor de studi i feministe de teatru , , profesorilor, organizatiilor studente§ti, responsabililor cu sanatatea, atelierelor studente§ti de dramaturgie, tuturor celor care consideram ca imi puteau citi §i raspunde la scrisori - in fine, fiecarei §coli de pe nenumaratele liste pe care Ie a veam. Pana cand imaginile §i I iterele de pe ecranul calculatomlui dansau in cea!a. Raspunsurile pe care Ie primeam - dadi Ie primeam - variau intre curiozitate , suspiciune, ostilitate §i entuziasm. Unii aflasera de Monolo­

gurile vaginului, de§i pe atunci titlul nu era a§a de cunoscut ca astazi . Multora, Initiativa colegiilor Ie trezise interesul, dar nu Ie venea sa creada ca totul era pe fata §i ca nu implica nici un cost sau cine §tie ce planuri ascunse.

Pe masura ce lucmrile incepusera sa prinda contur, oamenii mei de legatura rna infonnau in legatura cu progre­sele inregistrate. Uneori erau ingrijorati de numarul mic de persoane care venea l a preselectii , de dificultatea de a-i detennina pe oameni sa se implice, §i de critica §i de belele ill roate din partea celor care nu vedeau in mci un fel meritul acestui proiect § i care se puneau de-a curmezi§ul. De multe on, cereau sa se retraga din Initiativa -pentru ca intampinau prea multa rezistenta din partea §colilor l a care activau,

pentm ca nu considerau dt au destule resurse pentm a

atinge viziunea pe care 0 constmisera in mintile lor sau

pentm ca i§i dadeau seama ca nu mai puteau face fata §i

responsabilitatilor pe care Ie aveau de indeplinit in mod

normal. aceste conditii reveneam la linia de plecare, doar

ca acum aveam mult mai putin timp pentru a gasi inlocuitori.

Uneori reu§eam sa Ii conving pe dezertori sa continue. A§a

s-a intamplat §i cu cei din propria ograda, U niversitatea

Cornell : au perseverat, au participat doi ani consecutiv §i

au avut parte de succese notabile §i de experiente foarte

placute. Asemenea lor, cei care au mers pana la capat imi

scriau extaziati despre sponsori care se implicau, despre

articole favorabi le in presa §i despre fericirea §i puterea

plenare pe care Ie simteau fiind pioni ai comunitalii Ziua

V; nu uitau sa mentioneze §i uimirea pe care 0 traiau vazilnd

ca sunt In stare sa duca l a bun sfaqit un proiect de 0

asemenea anvergura. In cele din urma, scrisorile trimise de mine, site-ul

Web al Zilei V §i §tirile circuland din gud in gura au facut ca la Initiativa colegiilor Ziua V 1 999 sa participe mai mult de 56 de §coli din Statele Unite §i Canada. Aceasta cifra m-a dezamagit mai intm, dar mai apoi mi-am dat seama cat de important era faptu} ca aceste §coli chiar participau. Mai mult, mi-am dat seama de cata dedicare dadusera dovada cei din spatele proiectului §i am inceput sa consider Imtiativa

Z I U A

v

--€:7

1 59

Z I U A

v

� 1 60

colegii l or 0 real izare monumentaUi pentru planul de

ansamblu al Zi lei V . Presa a consacrat pagini intregi

activiHilii noastre §i in acest fel mult de 20 000 de

oameni din America de Nord au inleles ce insemna Ziua

V §i Monologurile vaginului. saptamana de dupa Sf. V a lentin a m primit nenumarate sol ic itari d i n p artea

oarnenilor mei de legatura pentru a afla rand puteau incepe

sa l ucreze asupra urmatorului program anual :

A m aflat despre Ziua V aeum 0 luna 'in urma, dar

am reu�it sa punem pe pieioare speetaeolul in aeest

interval, orieat de seurt ar parea. Departamentul nostru

de teatru nu a fost interesat de partieipare, a§a ea am

reerutat pe toli eei care s-au aratat disponibili sa uree

pe scena - profesori, eateva femei din eomunitatea

loeaia, absolvenJi ai curs uri lor de seulptura sau de

curs uri de studii feministe, studenti fa studii juridiee.

Trebuie sa menlionezfaptul ea le venerez de-a dreptul

pe aeestefemei. Toate au avut 0 eontribulie minunata.

Am §i ras �i am �i plans, iar eand le aseultam pe unele

dintre ele, mi se faeea pielea de gaina. Publieul a

numarat aproape 200 de oameni §i top au fost vrajiJi.

Nu §tiam la ee sa ma a�tept din partea lor, dar dupa

speetaeol tOli fmi spuneau ea ar fi trebuit sa aduea §i pe

cutare §i pe eutare, ea mesajul aeesta ar fi trebuit sa

ajunga fa urechile multora.

Nici m(lcar nil gasese cuvintele potrivite. Deja am

fost bornbardafi Cll nenumarate reaelii pozitive. Audienla

a fost destul de divers�ticata, dar eu tOfii all fost foarte

receptivi §i de un real ajutor, fncat atmo,�fera a.ii)st minunata:

§i sunt trista pentru ea totui a filat ,�f(Jr�'it! De-abia a§teptam

sa vina anul viitor. Cred di va trebui sa dorm aproape 0

saptamanli, dar sunt gata sa iau totui de fa capat. Karen,

da startul! Michele, I l linois,

Facultatea de Studii juridice, 1 9 februarie 1 999

Ne-am dat seama di Initiativa coleg i ilor trebui a sa

continue §i anul unnator. A§a di s-a §i intamplat. Trei

aspecte au Iacut diferenta dintre Initiativa colegiilor din

2000 §i anul precedent: sponsorii , Atelierul de construire a

increderii §i efectuL

Dupa ce a sponsorizat 0 rnani festare de mica

amploare, dar foarte penetranta, in 1 999 - baza numarului

din februarie - revista Self a deci s sa sponzorizeze in

totalitate Initiativa din 2000. Planned Parenthood Federation

o f America s-a imbarcat alaturi de nOl pentru a sponsoriza

evenimentul special al manifestarii din acel an: Atelierul

de construire a increderii . Pe 6 noiembrie 1 999, studenti

din 0 suta de §coli participante au venit Ia New York pentru

a parte ia un atelier special condus de Eve. Ea le-a

Z I U A

v

--€:7 1 6 1

Z I U

A

v

<£r 1 62

explicat cum sa puna in scena MOllologurile vaginului in

§colile de tInde veneau §i apoi au mers sa vada propria ei

punere in scena la Teatrul Westside. Studentii §i-au petrecut

snir§itul de saptamana participand la cvcnimente legate de

Ziua V §i cultivand relatii de prietenie intre ei. Drept reaqie

la evenimentele locale legate de Ziua V, multi dintre cei

care fusesera la New York au subliniat faptul di Atelierul

de construire a increderii a constituit una dintrc experienteie

favorite ale Iniliativei colegiilor.

Daca la Initiativa colegii lor din 1 999 contribuisera

studenti din Statele Unite §i Canada, unii dintre participantii

din 2000 veneau din diferite colturi ale lumii, dovedind

astfel extinderea proiectului. Ni s-au alaturat 1 50 de §coli ,

de la Universitatea de Stat din San Francisco § i Colegiul

de Arte Cornish din statuI Washington la Universitatea

Oxford din Marea Britanie § i Schil ler din Germania.

ludecand dupa cifrele trimise de facuWitile participante, se

estimeaza ca la Initiativa colegii lor Ziua V din 2000 au

participat 65 000 de oameni §i ca - prin intermediul

evenimentelor §i publiciHitii colaterale din mass-media ­

peste 1 5 mil ioane de oameni de pe glob s-au famiIiarizat

cu Monologurile vaginului §i cu Ziua V .

D ad cifrele d in Initi ativa Colegii lor sunt adunate

eu cele reprezentand persoanele care au sarbatorit Ziua

V prin spectacole peste tot in lume, numarul total de

oameni care au racut cuno§tinta cu Ziua V este de-a

inimaginabi l .

Initiativa colegi i lor a

ca voi regiza §i in 200 I .

eerut 0 reprezentatie, a§a

Daea majoritatea voluntarilor care vor sa coordoneze

aceasta initiativa sunt femei, se mai ofera §i barbati, profesori

§ i regizori care luereaza In universitati . Unii dintre ei au

vederi feministe, iar allii sunt indivizi normali care nu au

mai luptat ln trecut pentm 0 cauza. Din diverse motive, toti

inteleg ca merita sa aduca Monologurile in eomunitatea

lor. �i in ciuda faptului ca de fiecare data este pusa in scena

aceea§i piesa, fiecare eveniment este unic. Unele se petrec

in cerc restrans. Altele sunt puneri in scena extravagante §i

evenimente sociale. Multe §coli of era §i alte genuri de

activitati §i informatii legate de aceasta manifestare. Dupa

piesa au loc "dialoguri ale vaginului." In sala sunt invitati

§i consilieri psihologici . Se aduna bani §i se dau petreceri.

Se canta, se danseaza.

Universitatea de Stat din Arizona § i-a impodobit

intrarea cu un vagin gonflabil uria§; Rochester Institute of

Technology a adus §i un interpret pentru surdo-muti ;

Washington University din St. Louis a anexat §i Clothesline

Project (acest proiect, initiat in octombrie 1 990 'in Hyannis,

M assachusetts, mil iteaza pentm a opri violenla impotriva

femeilor, incurajandu-le pe cele care au fost victime ale

Z I U

A

v

� 1 63

Z I U

A

v

0::9-

1 64

sa i�i imprime povestea pe tricouri ce apoi vor fi agalate pe 0 sanna de mfe pentru a putea fi vazute de toata lumea - rufele murdare ale societalii sunt seoase in vazul tuturor) ; pe parcursul reprezentatiei din Middlebury s-a desIa§urat §i un "Feminist InfoFest" ; Universitatea din Nevada, Las Vegas, a organizat un perete pentm Ziua V ­un colaj despre istoria Zilei V, cu fotografii ale arti§tilor, cuvintelor §i inimilor desenate de Sf. Valentin; Universitatea din Nebraska a organizat 0 tombola (eu premii oferite de restaurantele locale, de clinici le de infrumusetare, opere de arta puse la dispozitie de arti§tii local i ) .

Dupa cum se vede, manifestarile generate de Inipativa Colegiilor au fost la fel de variate ca §i cei care Ie-au organizat.

De§i Initiativa Colegiilor avea la inceput rolul de a

raspandi mesajul Zilei V unei audiente dlt mai largi, s-au

mai materializat aite trei consecinte ale acestui proiect.

In primul rand, pentru toti participantii, barbati §i

femei, este 0 experienta foarte solicitanta §i de anvergudi.

Provocanle carora trebuie sa Ie faca fata sunt multiple:

gasirea unui spapu, colectarea de fonduri §i de sponsorizari,

organizarea de preselectii �i alcatuirea unei echipe de actori

§i de productie, demararea unei campan i i de presa,

repetitiile, atragerea de suporteri , §i toate astea pe langa

activitatile pe care Ie presupune viata de student. La multe

�coli au provodiri neobi§nuite. Au variat intre

dcsprinderea de pc pereti a afi�elor pana Ia retragerea in

u ltima clipa a unom dintre actori §i dintre sponsori, dar �i

la legislatii statale potrivnice. In Arizona, dintre

sponsorii universitati i , Dna Gray, a amenintat cu

retragerea fondurilor pentru universitate. Dupa aceea a

renuntat insa sa 0 puna in practica. La Washington University

S1. Louis, un grup de membri ai unor fralii universitare

au afi�e potrivnice §i au promis ca vorintrerupe repre­

zentatii1e. Dar regizoarea, 0 studenta, a transformat 0 situatie

stresanta �i cu potential distructiv lntr-una pozitiva §i

constructiva: i-a invitat la pies a, care i-a fascinat. Cerandu-§i

scuze dupa spectacol, recalcitrantii au marturisit ca nu §i-au

dat seama cat este de profunda problema violentei impotriva

femeilor.

Ca §i aceasta tanara, multi participan!i au lnvins. Din

pricina §i multumita complexitatii proiectului , tinerii

implicati dau tot ceea ce au mai bun in ci. Multi nu reu§esc

sa faca lntr-o viata de om ceea ce fac ace§ti tineri -

majoritatea tinere -intr-un semestru.

Toti tinerii capata insa 0 inte1egere mai profunda a

ceea ce inseamna "puterea comunitatii , in particular a unei

puternice comunitati de femei" §i a i mportantei unei

asemenea comunitati . Aceasta este a doua consecinta

nea�teptata de care va vorbeam: Monologurile vaginului

Z I U

A

v

--€:?

1 65

Z I U A

v

� 1 66

§i Ziua V i ntroduc noua generatie Intr-o forma inedita de

feminism.

In cele din urma, §i probabil eel mai important lucm,

este faptul ca multi d intre cei care au participat (ca aetrite,

asistenli, membri ai publ ieului) au facut-o eu 0 dorinta

eon§tienta §i mai ales subeon§tienta de a ajuta prin prisma

faptulu i di erau ele insele victime ale unui abuz sexual.

Multe rni-au descris prin scrisori sentimentele lor de izolare,

frica, neputin ta, disperare, durere §i !ipsa a inerederii In

sine - pana au ajuns sa eunoasca Monologurile vaginului

§i Ziua V . Pies a §i aeeasta initiativa au servit drept

instrumente ale vindedirii §i supravietuirii lor.

Misiunea pe eare am avut -0 eu a fost mai solicitanta,

dar §i mai damica in a rna rasplati decal m-am a§teptat eu.

Timp de doi ani am primit zeci de mesaje pe zi . Le-am

raspuns tuturor. �i asta e doar 0 particiea din responsabili­

tatHe me1e zilnice. Nu m-am dedicat niciodata unui proiect

in asemenea masura. Erau zile In care state am la computer

dlte 1 2 ore §i, cand rna descurajam, mai primeam dite un

mesaj care rna punea pe picioare. Intelegeam iar §i iar de

ce acest proiect are 0 importantil maj ora.

� i cred ca §i voi §tili de ce !

Foarte multi oarnenl incredibil i au ajutat la na§terea

aeestei piese §i la promovarea ei peste tot in lume. A§ vrea

sa Ie multumesc celor curajo§i care ne-au adus - pe mine

impreuna cu piesa mea - ora§ele, colegiile §i teatrele lor:

Pat Cramer, Sarah Raskin , Gerald B l aise Labida, Howie

Baggadonutz, Carole Isenberg, Catherine Gammon, Lynne

Hardin, Suzanne Paddock, Robin Hirsh, Gali Gold.

Multumiri in special Steve Tyler §i Cl ive

Flowers pentru splendida premiera britanidi §i Radei Boric

_ pentru ca a organizat totul cu atata stil ln Zagreb �i pentru

di mi-e ca 0 sora. Toate ganduri ie bune se indreapta catre

-{? 1 67

� 1 68

M U L

femei Ie generoase §i putemice Victime ale Razboiului d ; n Z

de l a Centrul Femeilor I u

M I

R

I

" agreb V reall sa mu1tumesc person ' . , .

teatml HER E d ' N alulUl extraordmar de Ia In ew Yark, care

montare . . it avut un rol crucial In < a plesel pe acea scena' Ra

B usackino pentru profu�da l�r d I1dY

.Rol l ison §i Barbara

e\l t . A

opera mea' lu; W d E o�lUne §l mcredere In , A en y vans 10

punere In scena §i pentru extraordi seph �entru m�gnifica

David Kelly ' H th C llara el generozltate; lui , ea er arson Pe ' "

Indraznete ' lu; A l A . ntru lummlle el sexy §i � , , ex vans fjl . rabdare § i perfeqiune fji pentru ca

Kim Kefgen pentru • v <tu dansat Impreuna cu mme, seara de seara dansul p asar' ' .

A. l �l l . h mu1tumesc lu i Stephen Pe

care mi I-a dat pentru a demara ac:ner p�ntru �prij inul pe

Levithan pentru fncrederea oferita. I' St prO lect §I lui Robert

Steckler pentru cav a � t I tnu1tumesc lui Michele lOS mereu al&t . . .

Summa pentru ca a d t ' un de mme; lUI Don e errnmat pres v v

nume; §i Alisei Solomon, lui Alexis<l sa spuna lucrului pe

Mead lui Chris Sm'th I . W Greene, lui Rebecca , 1 , UI endy \Jy . .

The Village IJ" ' M ' b emer, revistelor Ms. , v Olee fj l zra ella pentt v •

atata afeqiune §i respect. II ca au tratat pIesa cu

I i mu1turnesc G loriei Stein frumoase <:i pentru . . . 1

(;:m pentru cuvintele "5 Spf1Jmu pe car(;: . Betty Dodson pent v • b

illl I -a acordat §i lui , ru ca lU e§te Vet . . pornit totul .

�mele fjl pentru ca a

Vreau sa Ie multumesc Charlotte Sheedy pentm

respectul pe care I-a aratat fala de mine §i pentru dl a

luptat pentru cauza mea, §i lui Marc Klein pentru munca

lui zi lnidi §i pentru rabdare. Vreau de asemenea sa ii

mU!lumesc lui Carol B odie: increderea ei in mine m-a

imbarbatat in ani i d i fic i l i , iar campania pe care a dus-o

in favoarea mea a facut ca aceasta piesa sa treaca

barierele temerilor umane § i a ajutat ca totu l sa se

intample.

Vreau sa ii multumesc Willei Shalit pentm ea a avut

mare incredere in mine §i pentru talentul §i curajul de a-mi

face opera cunoscuta. Ii multumesc lui David Phillips pentru

ca a fost ingerul meu mereu in alerta §i Lauren Lloyd

pentru ca mi-a oferit dllatoria in Bosnia. Ii multumese lui

Nancy Rose pentru indrumarea amabi la fji priceputa;

multmniri speciale pentru M arianne Schnall , Sally Fisher,

Feminist.com §i Comitetului Zilei V .

Ii multumesc lui Gary Sunshine pentru ca a aparut la

momentul oportun .

Ii multumesc minunatului meu agent, Mollie Doyle,

pentru di a aparat aceasta carte in multe edituri §i pentru ca

e un partener de nadejde. Ii multumesc lui Marysue Rucci

pentru ca a canHirit proiectul §i m-a ajutat sa 11 transform

1ntr-o carte. Le multumesc celor de la Vi llard pentru ca nu

Ie-a fost teama.

M

U L

T u M

I R

I

--e:, 1 69

� 1 70

M U l T u

M I

R 1

Nu l111 i u it prieten i i : Paula AlJ v . In ajutor; Brend'l C . en, pen tru ca ml-a sari t

• <. lim n pen tru ca l11i- ' 'h ' Diana de Ve h , v . � .

d sc 1 mbat karma; g , a Cou el generoz; tat " L ., < e !l1-a vmd J ecesne, pentru e'1 n v A ecat; ames < 1a mtele cre ,, ' , A

M k M . � b '5 1 are I I1credere . af an t ' k mme' OUse , pentm ea mi-a adancit In eI

' Mazur pentru caV S' A b

r egerea; Paula <. • -a 1 m arc[J. t A

Stone pent v

<. m marea caHitorie; Thea , ru ca a stat aHiturl' d . e mme' Saph ' . m-a Hicu t sa 1m ' d v ' H e, pen tru ca , I epa�esc Iimi tele ' K ' R SUporta orice ea .' .

' un osen, care Imi <. PI ICI U.

Vreau sa Ie mU1tumesc unn1toar . Michele McHu h D '

<. elor femel minunate: g , ebble Schecht M . Katz, Judy C '

er, aXI Cohen, Judy orcoran Joan St ' K ' <. em ath N " Schwartz §i surorilo B ' y aJlmy, Teri r etty pentru drag ,t . ' " nei imitat. Vreau Y 1

os ea �l spnJuml 10r Sd e mUl tumese eeI . mentori : Joanne Wo d

or care ml-au fost o Ward Shirley K . h §i Tina Turner. ' l11g t, Lyn n Austin

Vreau sa Ii multum . 1 esc marne! mel Ch ' mele, Laura ' "i fr t I . e, ns; surorii ' " a e U l meu C . . . UrtlS, pentru ea au re Y •

labmntie al unpaearv " gaslt

1 l. Vreau sa 1 > . e mentlOnez §i pe f ' .

Indraznete din cadrul emerle eur<lJoase §i

programul ui SWp A

Incetare bezna ,, ' A • care mfrunta fara "I mvmg mereu ' M . IIysa Belinda 0 .

. an ts a, Tarusa, Stacey , <. , emse, Stephanie Ed .

'

§i Tawana. ' WIng, Joanne, Beverly

Vreau sa Ie multumesc d i n inima sutelor de femei

care m i-au permis sa Ie patrund in intimitate, care mi-au

ineredintat secretele §i pove§tile lor. Fie ca povestirile lor

sa croiasdi drumul unei sigure §i libere pentru Hannah,

Molly, Katie, Adisa, Lulu, Allyson, Olivia, Sammy, Isabella

§i l ista poate continua.

Vreau sa Ii multumesc fiului meu Dylan, pentru di

m-a invatat ce e dragostea, sOliei sale Shiva §i nepoatei

mele Coco pentru ca s-a nascut.

In cele din urma vreau sa ii mu1lumesc partenerei

mele de viata, Ariel Orr Jordan, care a participat activ la

eonceperea acestei piese, a carei tandrete § i amabilitate au

fost alinarea, au fost inceputul .

Nenumarati oameni s-au i mplicat in Monologurile

vaginului de Ia prima aparitie a caI1ii .

Ii multumesc l u i Joy de MenU pentru munca ei ilumi­

n atoare, pasionala § i atenHi asupra editiei de fata §i pentru

ca m-a pedepsi t sa scriu §i mai mulL

li multumesc lui George Lane pentru tandrete, pasiune

§i increderea in mine.

li multumesc lui Pat Mitchell pentru prietenia ei rafinak'l.

Dupa prima publicare a Monologurilor vaginului,

piesa s-a jucat in afara Broadway-ului Ia Arts Theatre pe 3 octombrie 1 999. Aceasta punere in scena a daruit piesei 0

a doua viata.

M U L

T u M I R I

-€:7

1 7 1

� 1 72

M U L T u

M

I R I

Vreau sa ii mu1tumese David Stone, principaiu l prouucator a! acestei p uneri in seena, pentm viziunea extraordinara, pentru tenacitate, ercdinla In MOll% gurile vaginullii §i pen trll ca Je-a promo vat filra relineri . Vreau sa ii l11u 1 tu mesc pen tru faptul di s-a implieat §i suflet in Ziua V §i a gasit 0 modali tate de a sustine mi§carea prin vanzarea biletclor. A § vrea sa ii mu 1 tu mesc Joe Mantel lo pentru intuitia cxtmordinara, pentru regia minunata §i inca ncapreciata la jllsta valoare, pcntru ca m-a determinat sa ma iall mai p u tin in serios §i pentru ca m-a convins sa apar desclilla.

Vreall sa Ii mu1 tu mesc l u i Abby Epstein pentru modaliUl!ile ei delicate, inte1epte §i tandre de a indruma femeile §i pentru di m i-a fost de mare ajutor. Ii mu1 tu mesc Ninei Essman pentru ca a crezut in Monologurile vaginului, pentru m unca ei incredibiHi § i pentru cli m -a ajutat sa-mi gasesc 0 rochie.

Ii mu1tumesc Eric Schnall pentru campania l ui originaia §i intel igenta in slujba Monologurilor. Ii mullumese lui Bob Fennel l pentru gratia §i demni­tatea ell care a promovat Monologurile lumii .

I i mu1tumesc lui Loy Arcenas pentru cortinele In forma de vu lva §i pentru s imtu i deosebi t in ceea ce prive§te perfeqiunea §i de l ieatelca; Beverly Emmons pentru

evantaiu i uimitor de culori - variind de roz l a ro§u § i

pllrpuriu - §i pentru ca a asigurat spectacoluilli 0 regie de

care m-a taClit sa simt feminina §i agresiva in

acela�i limp.

Ii m ultumesc Barnaby Harris pentru puterea lui

de concentrare §i pentl'll protectia pe care mi-a oferit-o.

I i mu1lumesc S hael Norris Mansmann pentru

maini le ei iubitoare, pentru fardul de ochi , pentru l upta

nesmr§ita eu paml meu nearanjabi l §i pentru grija §i

amabi l i tatea de care a dat dovada.

Ii multumesc Susan Vargo pentru munca ei incre-

dibiIa, pentru masajele mantuitoare §i pentru inima ei mare.

Yi multu mesc Michelle Bauer pentru prajiturile delicioase

eu sirop de artar de care ma bucuram In m iezul iernii § i

pentl'll di rna facea sa rad.

Multi oameni sunt responsabil i pentru destinul maret

al Monologurilor, atat apartinand teatrelor, dar §i din afara

lor. Vreau sa ii mulIumesc lui Domonic Sack, Joel Pape,

Jung Griffin, Rob Conover, Arthur Lewis, J im Semmelman,

Karen Moore, Anna Hoffman, Dan Markley, Mike Skipper,

The Araca Group, Amy Merl ino, Patrick Carul1o, Erica

Daniels, Peter Askin , Terry Byrne, Eric Osburn, Russell

Owen, Suzanne Abbott, Robert Fortier, Thomas M. Thyree,

jr., Marissa Yoo, Kate Sul l ivan, Chad Ryan Means, Charlie

Chi v , Donald "Duck" Roberts, Butler, David Kalodner,

M

U L T u M

I R

� 1 73

� 1 74

M U l T u

M I R I

Tony Li pp, Josh Pol lack Gary Ge h L Liebman.

' < rs , arry Taube §i S ue

In eele di ll v urma, vreau sa Ie 1 actorilor care all i ' mll tumese tuturor

M .

nterpretat ell generozitate §i i'nal ta maiestrie ol1ologunle vagillului. Sper sa se b · A

' , reverse aSlIpra lor toate mecuvantariJe pentru talentu l lor nesf' T vointa 'i . aVI I t, pentru buna-� § pentru don nla de a pune capat .

1 . A •

f'e · 1 VIO entel l mpotn va me! or.

Piesa Monologurile vaginului i-a adus seriitoarei Eve

Ensler un premiu Obie §i s-a jueat eu easa inchisa peste tot

In lume. In plus, a initiat Ziua V , 0 m i§care mondiala pentru

oprirea v iolentei Impotriva femei lor. Pe HBO, Eve Ensler

a fost protagonista piesei In 200 1 .

Alta piesa a l u i Eve Ensler, Necessary Targets, a

avut reprezentatii de caritate pe B roadway, Ia Teatrul

National din Sarajevo, l a Centrul Kennedy §i apoi s-ajueat

I a New York. Opera sa dramatic a i nc lude §i aIte t itluri :

Lemonade, The Depot, Floating Roda and the Glue Man,

Extraordinary Measures, Ladies, Scooncat §i Good Body.