a

A esit de sub tipar Caleitdarul bisericesc pc 1908 informat de perete. Se vinde cu 15 bani foaia. La comande dela 100 foiin sus se acorda rabat 30 ° /a. De vanzare la P. P. C. G. Protoierei dintara si la Tipografia Carti or Bisericesti.

BISERICA

ORTHODOXA ROMANARevista Periodica Eclesiastica

A

SMUT SIND AL S-TEI BISERICI ADTOCEFILE ORTODOXE

ROIANE.

ANUL AL X X X I-lea, No. 8.

1TC1\/13BEZI_

TABELA MATERIILORPeg.

Rlispuns brosurei intitulata eBis. domi-liana in Romania si rascoalele taranesti 851

2 Acte oficiale 8543 Despre intemeierea Sfintei Biserici. . 8784 Ciprian 892

\I 5 Legumele la Ebrei . . . . . . . . 903j6 Respectul si fanatismul Iudeilor pentru

Sf. ScripturA 9157 Hrisostom ca invatator al adevarurilor

Bisericii. 9288 Programa Seminariilor 9349 Virtutile cardinale. 943

10 Evangelia sau viata invatatura Dom-nului nostru Iisus Hristos. 949

11 Raport . . . 95412 Catagrafia Bjs QiIcluketzt, 96013 Bibliografie . . . 96514 Donatiu 96

40311CPREPP pTiPOGRAFIA RriiaR ERICqTI

1907_

III

. rTo , I

I! 4Z 114filiPHP"P d'10-411reib"."11°-411, /-c

1.)

II"

r -

"1

?.9

I

..

kti

V1/

r

r

r

r

si

.

._,

AL Or

I

'!11

iki

.'

. . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . ..

. . .

.

-m.-:.4-mL--,.=- vAmL--irnLTir

8.

O

'C

www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA" No. 8.

RASPUNSBROUREI INTITULATA

BISERICA DOMINANTA IN ROMANIA SI RASCOALELE TARANESTI".

Unul din cele mai de pret daruri lasat de Dum-nezeu omului, estefara de indoialasi inteleibciunea.Aceasta virtute avandu-o omul, poate cu inlesnire sase strecoare prin cele mai delicate nevoi ale vietiisä aduca zidire duhovniceaka altora.

Unii, cu inteleAcione au diriguit diriguesc po-poarele pana astazi. Altii, tot cu inteleficiune au bi-ruit pe vrajmasi, sau au a stigat pre cei protivnicipentru adevar dreptate.

inteleficiunea, fiind deci mai bond decal mdrgd-ritarele), cu deosebire sä cere sä o aiba aceia caroraDumnezeu le-au incredintat carmuirea spre limanuriduhovnicesti, ca nu cumva din neihrevea'ere sau dinlipsa de intelepciune, sa naufragieze pearda a-tatea suflete.

Noi romanii am avut mangdere dela Dumnezeu inaceasta privinta; caci atat politiceste cat biseri-ceste ne -am mentinut in Tara noastra cu credinta §i

1) Proverbii VIII, 11.

sa

§i

sie-0 5i

gi

Ni

si

www.dacoromanica.ro

852 RASPUNS

obiceiurile noastre, pana acum cu toate a'orinteleunora de a ne ratacl si a ne perde neamul legea.

Ca orice popor care evolueaza necontenit, panace va afla priiml ca idealul vietei cetatenesti esteacela al vietei crestinesti, adica este Dumnezeu, avemnoi romanii lipsurile noastre, din pricina carora uneon am ratacit dela adevar i virtute, alte on si decele mai multe on putem ziceam staruit in dru-mul virtutei cu onestittzte si moralitate.

Din greseli intermitente, neputandu-se judecacondamna un poporde vreme ce .nici un om nueste fie fidnuint alai de a'refit in cat sd faces numaibinele sa nu gre,sascd.1)neintekfit lucrea zd ceice sd /curd de vrajmaptl mantuirei noastre Si cautasa invinovatasca pe popor pe conducatorii lui su-fletesti de nepasare pentru cele 'religioase, cum a fa-cut *eful unei comunitati religioase eterodoxe delanoi printr'o publicatiune a sa intitulata: (Bisericadominant& in Romania si rdscoakle tdrdnesti. lacare presa la timpul sau a raspuns cum a inteles ea,dar vestejind esirea nepoftita la vorba a Monseigneu-rului de care este vorba; ceea ce dovedeste ca cutoata toleranta si liberalismul nostru, de multe onprea exagerat, nu j5riimim censori neautorizati inTara ,si Biserica noastra.

Neintemeiate fiind unele din comunicarile acutede Monseigneurul in cestiune, gratuite fiind alte in-vinuiri ce aduce Episcopatului preotimei noastre,s'ar fi putut da raspunsul cuvenit la toate aceste in-

1) Ecclesiastul VII, 20.

,si

si

sisi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

RASPUNS 853

chipuite scaderi ale noastre, dar (mai buns findinceleficiunea deceit armele fiolemicei.1), pentru res-tabilirea adevarului, amintim totusi Eminentiei Sale casä citeasca cele ce Domnul ne spune prin rostul Evan-gheliei lui Matheiu cap. VII v. 3, 4 $i 5, si analizandapoi istoria clerului propriei sale Biserici, va vedeaca e cazul de a se aplica aceste dumnezeesti cuvinte.

Preotimea noastra toata fiind a Tarei, ea s'a suit,s'a pogorit $i iarasi se va sui tot impreund cu Tara,spre cinstea neamului nostru ales si binecuvantat deDumnezeu; astfel fiind, nepriimind regretand esi-rea Monseigneurului la care ne referim, fara poftirela sfatuirea de care n'am avut n'avem nevoe,amintim articolul 21 din Constitutiunea Tarei carezice: .Libertatea tuturor cultelor este garantatd, intrucat ins& celebrarea for nu aduce atingere ordznei fiu-blice ci bunelor moravuri. Religiunea ortoa'oxd esteReligiunea dominanta a Statului roman..

Cetind acest articol din asezamantul politic al Sta-tului nostru, Eminentia Sa e dator sa'si examineze si-tuatia delicata ce singur creiat'o la noi,chibzuiasca, la ceea ce ar trebui sä urmeze dupa a-ceasta.

1) Ecclesiastul IX, 18.

,,z,--;n4,7"---P

si

'li -a 1i sa

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE.

Samara! edin (el din 16 Mai 1907.

`dinta se deschide la ora 9 dimineata sub presedintiaP; S. Mitropolit PrimatPpzenti 13 P.P. S.S. Membri; 3 In congediu. Este de

fata Si 0-1 Ministru al Cultelor ,Si Instructiunei.Se diteste sumarul sedintei precedente si punandu-sevo aproba.

"Se cites c urmatoarele comunicari:Adresa Ministerului Cultelor Administr. Casei Bise-

131-in care raspunde la Intrebarea facuta de Sf.Sinod, ce s'a facut cu exemplarele Psaltiriei, editia III,tiparita irk anal 1905, care a fost inlaturata de Sf. Sinod,pentru Ca nu s'a tiparit intocmai dupa aceia dela M-rea

du'pa cum se hotarase, si comunica ca aceleexemplare aii fost cumparate de Minister spre a fi

la Seminirii biblioteci scolare. In urma citireiIn Intregime a acestei adrese, I. P. Sf. Mitropolit al Mol-dovei arata, ca Sf. Sinod a fost In dreptul sau cAnd ainlaturat acea editiune a Psaltiriei, pentru ca cuprindeamulte abateri dela textul psaltiriei tiparita la M-rea Neamtu,si de oare-ce se hotarise ca exemplarele acelei editiuniinlaturate, sa se inainteze P.P. S.S. Chiriarhi la Eparhiispre a le distribul dupa cum vor creche de cpviinta P.P.S.S. Lor, trebuia ca D-1 Ministru Administratorul CaseiBisericei din acel timp sa tina seamy de acest vot dat deSf. Sinod, iar nu sa raspandeasca in scoale o carte Inla-turata de Sf. Sinod. In urma discutiunei urmata, la care

3.

la Se

Neatritif,

si

si

dis-tfi5nite

www.dacoromanica.ro

ACTH OFICIALE 855

ia parte P. S. Episcop al Ramnicului si D-1 Ministru, caredeclara, ca dezaproba in Sf. Sinod modul cum s'a pro-cedat cu luarea acelor exemplare din psaltiriea inlaturata,

. se ia act de declaratiunea D-lui Ministru.Adresa Directiunei Generale a Arhivelor *Statului prin

care face cunoscut, ca cele doul acte comemorative, tri-mise de Sf. Sinod, s'au primit si s'au asezat la colectiaactelor istorice in sectiunea istorica si de. Stat a Arhivelor.

Idem a Fondatiunei Universitare «Carol 1» prin careface cunoscut, ca a primit diplomele Sinodale, care 'i s'autrimis si multumeste Sf. Sinod pentru deosebita atentiunece se aduce 4naltei institutiuni a Majestatei Sale.

Telegrama epitropiei fondatiunei Melhisedec, fost Epis-cop de Roman, prin care multumeste pentru telegramatrimisa de Sf. Sinod cu ocaziunea pomenirei de 15 anidela moartea numitului fogt Episcop.

De acestea se ia act.Adresa Sf. Mitropolii a Moldovei cu care inainteaza

doua suplici In copie, prin care suplicantii cer sa li sedea, voe a sty pe timpul verei la M-rele Varatec si Agapia.Se decide ca suplicantii sa se conformeze regulamentuluivotat de Sf. Sinod cu privire la vizitatorii sau oaspetiiSfintelor Monastiri.

Suplica semnata de mai multe persoane din familiileMurgulet si Sturza din Iasi, prin care roaga a li se per-mite sä mearga pe timpul verei la Sf. Manastire Neamtu.Se decide a se inainta cererea I. P. Sfintitului Mitropolital Moldovei, spre a dispune cele de cuviinta.

Adresa delegatului satului Daramati, comuna Sgarcitii,jud. Ramnicul-Sarat, prin care reclama In contra preotuluidin acel sat ca are purtari rele. Se trimite la P. S. Chi-riarh respectiv spre cele de cuviinta.

Petitia D-lui Stefan Dinulescu prin care roaga a-i seda un loc de membru redactor la Revista «Biserica Ort.Romany ). Se decide a se avea. In vedere cand va fi locvacant.

P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu raportor citesteraportul Comisiunei de petitiuni privitoi- la adresa P. S.Director al Tipografiei Cartilor Bisericesti prin care aducela cunWintd, ca ne mai avand de vanzare In depozitul

www.dacoromanica.ro

856 ACTE OFICIALE

Tipografiei carticica de rugaciuni intitulata «Paine spre-fiintaD roaga a-i se da 'Malta aprobare de a o retipari. Seaproba concluziunile raportului, carii sunt de a se da a-probarea ceruta spre a retipari numita carticica In cincimii exemplare.

P. S. Episcop al Duncirei de .7os, raportor, citeste rapor-tul comisiunei privitor la masurile ce trebuesc a se lira,ca preotii sa nu pretinda platy mai mare de cat cea sta-bility prin regulamentul legei clerului pentru serviciile re-ligioase pe care le fac crestinilor. In urma discutiunei ur-mata si a lamuririlor date de P.P. S.S Episcopi al Ram-nicului si al Dunarei de jos, I. P. S. Mitropolit al Moldoveisi I. P. S. Mitropolit Primat precum si de care D-1 Mi-nistru al Cultelor, se aproba Ca: P.P. S.S. Chiriarhi sädea ordine circulare stricte tutulor preotilor, ca sa nu maidea ocazie de a se primi reclamatiuni contra lor, ca certaxe mai mari de cat cele prevazute, punandu-li-se In ve-dere cazul preotului Ionescu din comuna Ghinesti jud.Dambovita, care prin sentinta judecatoreasca a perdut leafapentru totdeauna din pricina cererei de taxe nelegale. Tot°data Sf. Sinod autoriza pe aceias comisiune ca Impreunacu D-1 Ministru sa fixeze veniturile epitrahilului, dupa in-chiderea sesiunei, in cel mai scurt timp, Investindu-se cu.sanctiunea Regala spre a infra imediat in vigoare.

P. S. Episcop al Arge,sului citeste proectul de enciclicaprivitoare la posturile nerecunoscute de Biserica, pe carele tin unii din crestini mai ales dela tara. In urma discu-tiunei urmata la cari is parte:

I. P. S. Mitropolit al Moldovei aratand, ca In Impreju-raffle grele prin care trece tara noastra, cu durere vedecum taranii sufera de lipsa si de boale, istoviti de saracie,,si de o brana cu totul nelndestulatoare, pentru Ca ei tinnu numai posturile oranduite de Biserica, ci postesc si Inzilele celelalte, atat din cauza nestiintei si a superstitiunilor,cat si din cauza saraciei in care se gasesc. ySi daca Sf.Sinod al Bisericei Ortodoxe din Marea Imparatie a Rusieia dat deslegare ca sa se 'parlance peste chiar in PostulMare, tot asa si P.P. S.S. Chiriarhi din tara noastra potsä deslege mai ales in cazuri de boale si alte Imprejurarigrele, dupa cum prevad chiar sfintele canoane, ca crestini

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 857

sa se hraneasca cu mancari mai hranitoare precum: peste,Dua, lapte, branza altele, chiar in Zilele de post. I. P. S.Sa citeste propunerea pe care a facut-o in sesiunea deprimavara a anului 1899, prin care roaga pe Sf. Sinod.sa faca un pogorama.nt incuviinteze ca P.P. S.S.Chiriarhi sa poata a deslega postul pentru copii batrani,femei lehuze, oameni bolnavi si altii precum in cazuride boale epidemice sau de lipsa de cele trebuitoare pen-tru hrana. I. P. S. Sa arata ca taranii nostri wand pe ni-mic oale laptele, iar ei se hranesc cu mancari relecu totul neindestulatoare. Boalele-i bantuesc ucid, caciei sunt cu totul slabiti printr'o hrana neindestulatoare.Pentru a se indrepta aceasta stare mahnitoare in care seafla poporul dela Cara I. P. S. Sa roaga. pe Sf. Sinod saIncuviinteze ca P.P. S.S. Chiriarhi pot sa deslege postulin cazuri de boale si alte Imprejurari grele.

P. S. Episcop al Rdmnicului arata. ca., P. S. Sa a gasitinteun document dela finele secolului XVIII, ca. Mitropo-litul Ungro-Vlahiei Dosithei Filitis impreuna cu Ignatie,Episcop al Ramnicului, an deslegat sa manance poporulbucate de dulce chiar In postul cel mare din pricina can'aveau cu ce se hrani de post, si au preferit mai binesa deslege postul de cat sa moara oamenii de foame. Totastfel acum in cazuri de epidemii, sau alte Imprejurarigrele crede Ca P.P. S.S. Chiriarhi sa poata a deslega postulfara ca prin aceasta sa se creada ca se desfiinteaza pos-turile hotarite de biserica.

P. S. Episcop al Argesului arata cä, in enciclica aceastape care o face Sf. Sinod cu privire la posturile nerecu-noscute de Biserica, pe care le in unii dintre crestini,nu este vorba de a se deslega posturile randuite de Bi-serica, caci crede ca n'ar fi bine ca Sf. Sinod sa facaacest lucru, dar impartaseste propunerea I. P. S. Mitro-polit al Moldovei ca: P.P. S.S. Chiriarhi sa poata dadeslegare in cazuri de boale Si alte grele imprejurari,aceia ce este prevazut chiar de Sf. canoane, si dupa.cum I. P. S. Sa a aratat in propunerea ce a facut in anul1899 si pe care acum a citit-o din nou.

P. S. Episcop al Dundrei de jos, arata, ca cestiuneaaceasta este de mare importanta, pentru ca P.P. S.S.

si

si säsi

si

si sisi

si

a

www.dacoromanica.ro

858 ACTS OFICIALE

Chiriarhi ca pastori duhovnice§ti au sa se ingrijasca debuna stare a credincioOlor nu numai din punct de vederesufletesc, ci din toate punctele de vedere. Ca proba caSf. noastra biserica in totdeauna s'a gandit la aceastaeste, ca a peevazut in Sf. canoane, ca duhovnici pot sadeslege postul pentru femei lehuze, bolnavi, copii §i oa-meni istoviti de boale precum qi in cazuri de boale epide-mice. De aceia P. S. Sa crede ca P.P. S. S. Chiriarhi §iduhovnicii au aceasta putere de a dezlega postul in cazuride boale §i alte imprejurari grele, mai ales in timpul defata, cand taranii no§tri sunt in majoritate saraci §i istovitide boale.

P. S. Episcop al Hu/dor arata, ca Imparta§qte in totulparerile P.P. S.S. Membri cari au vorbit inaintea P. S.Sale, cat §i proectul de enciclica citit de care P. S. E-piscop al Argeului, in care P. S. Sa distinge doua parti§i anume: partea prima in care se arata lamurit posturilerecunoscute de catre toata Biserica Ortodoxa, deci dar§i de Sf. noastra biserica Ortodoxa Autocefala Romana§i partea ultima, care are de scop un compogoramant alrigoarei acestor posturi, reclamat de variatele nevoi alesocietatei actuale. In aceasta ultima parte Insa P. S. Sacrede ca ar fi bine sä se insiste mai de aproape in contraposturilor superstitioase din poporul nostru §i sä se facao enumerare anumita asupra punctelor de compogoramantpe care P.P. S.S. Chiriarhi eparhioti sa le aiba in vedere,cand este nevoe a se pronunta la acordarea deslegarilornecesare. Cu aceste complectari P. S. Sa crede, ca pro-ectul de enciclica este in totul coraspunzator scopuluipentru care s'a facut qi este bine a fi primit ca text sta-bilit pentru aceasta enciclica Sinodala.

D-1 Ministru al Cultelor arata, ca de oare-ce cestiuneapostului este de natura religioasa, D-sa nu intra in ama-nuntimi, totuqi roaga pe Sf. Sinod sa fie cat se poatemai -Ingaduitor in privinta rigoarei posturilor, pentru cataranii sunt in mare lipsa. D-sa zice, ca proectul de en-ciclica citit de P. S. Episcop al Argetilui este foarte fru-mos redactat, e o piesa literara, insa pentru ca sa poatafi bine inteleasa de tarani, ar trebui sa se spuna mailamurit, Ca acele posturi pe cari le in peste cele randuite

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 859

de Biserica, nu trebue sa le mai tina nefiind primite iranduite de Biserica.

I. P. S. Mitropolit Primat Presedinte declard, ca im-partar§te atat proectul de enciclica citit de P. S. Episcopal Argeplui cat §i lamuririle date de P.P. S.S. Membri§i de D-1 Ministru i crede, ca este bine ca Sf. Sinod saaprobe proectul de enciclica cu complectarea propusa deI. P. S. Mitropolit al Moldovei, de a putea P.P. S.S. Chi.riarhi sa deslege postul in cazuri de boale Si alte im-prejurari grele.

Punandu-se la vot, se aproba in unanimitate proectulde enciclica cu explicarile date de I. P. S. Mitropolit Pri-mat Prerdinte §i cu adaogirea propusa. de I. P. S. Mitro-polit al Moldovei.

P. S. Episcop al Rdmnicului citqte proectul de enci-clica privitoare la sarbatorile necrqtine§ti pe care le tinunii cre§tini, mai ales cei dela Cara. Punandu-se la vot seaproba In unanimitate.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei multumqte D-lui Ministrual Cultelor ca a avut o frumoasa inspiratiune, and a pro-pus Sf. Sinod sa is masurile pe care le va crede de cu-viinta in privinta posturilor Si a sarbatorilor necre§tinqti,pe care le tine poporul nostru. Asemenea I. P. S. Sa mul-tumqte §i I. P. S. Mitropolit Primat, Prerdinte, ca a con-dus ca in totdeauna si in aceasta sesiune desbaterile Sf.Sinod cu multa. intelepciune §i s'au facut lucrari de omare inrmnatate pentru biserica noastra.

I. P. S. Mitropolit Primat Pre,s-edinte multumqte Sf.Sinod cu adanca recuncWinta pentru lucrarile foarte fo-lositoare pe care le-a facut in aceasta sesiune.

Tofi P.P. S.S. Membri exprima I. P. S. Mitropolit Pri-mat Prerdinte multumiri §i ii doresc sä conduca Santanoastra Biserica Inca multi ani cu blandetea i intelep-ciunea cu care l'a inzestrat Dumnezeu.

D-1 Ministru al Cultelor multumqte Sf. Sinod in nu-mele Guvernului §i al D-sale In deosebi, pentru insem-natele lucrari pe care le-a facut in aceasta sesiune, careva ramane una din sesiunile cele mai importante pe carele-a avut acest Sf. Sinod Si pentru care Tara ii va fi re-cunoscatoare, de oare-ce hotarlrile pe care le-a luat pri-

www.dacoromanica.ro

860 ACTE OFiCIALE

vesc si la binele trupesc si la cel sufletesc si sunt dincele mai binefacatoare in special pentru sateni.

Dupa aceasta D-sa citeste Decretul Regal de Inchide-rea sesiunei.

Sedinta se ridica la orele 12.Presedinte (ss) losif Mitropolit Primal.

Secretar (ss) Callist Boto,seneanu.

Samurai sedintei din 12 Octombrie 1907.

Sesiunea ordinary de toamna a Si*, Sinod s'a deschiscu solemnitatea obisnuita, oficiindu-se in catedrala SfinteiMitropolii cuvenitul Te-Deum la ora 10 dimineata in pre-zerga D-lui Ministru al Cultelor si Instructiunei si a P.P.S.S. Membri; iar la ora 101/2 s'a oficiat sfintirea apei insala sedintelor Sf. Sinod, dupa care D-nul Ministru a cititMesagiul Regal de deschiderea sesiunei.

I. P S. Mitropolit Primal, Presedinte, declara sesiuneadeschisa.

P. S. Arhiereu Cal list Boto,seneanu, secretar, citeste a-pelul nominal al P.P. S.S. Membri. Prezenti 12, In con-gediu 4. Se citeste sumarul ultimei sedinte a sesiunei dePrimavara si punandu-se la vot se aproba.

D. Ministru se retrage din sala sedintelor.Se aleg prin aclamatiune, dupa propunerea I. P. S. Mi-

tropolit Primat, aceeasi P.P. S.S. Secretari si Membri incomisiuni, cari au fost si in sesiunea trecuta si anumeSecretari : P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos si p. S. Arhie-reu Callist Botoseneanu.

In comisiunea de petitiuni: P. S. Episcop al Romanuluisi P.P. S. S. Arhierei Nifon Ploesteanu si Sofronie Craio-veanu ; In comisiunea pentru cercetarea manualelor de in-vatamant religios, cursul primar: P.P. S.S. Episcopi al Ar-gesului si al Ramnicului si P. S. Arhiereu Ghenadie Ba-caoanu; In comisiunea pentru cercetarea manualelor de .Invatamant religios cursul secundar: P.P. S.S. Episcopi alDunarei-de-Jos si al Husilor si P. S. Arhiereu Meletie Ga-lateanu; in comisiunea pentru cercetarea manualelor demuzica bisericeasca : P.P. S.S. Episcopi al Argesului si al

www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 861

RAmnicului §i P. S. Arhiereu Nifon Ploqteanu in comi-siunea pentru Revista, Tipografie revizuirea cartilor li-turgice: P.P. S.S. Arhierei Valerian Ramniceanu, SofronieCraioveanu Melhisedec PitWeanu.

P. S. Secretar Cal list Botoieneanu, da citire urmatoa-relor comunicari:

Adresa I. P. S. Mitropolit al Moldovei, prin care roagaa i se aproba congediu dela 12-17 Octombre curent,fiind ocupat cu serbarea hramului P. C. Maicei noastreParascheva Patroana

Idem, a P. S. Episcop al Romanului, prin care roaga ai se aproba un congediu dela 12 'Ana la 15 curent, fiindocupat cu serbarea hramului Bisericei catedrale a SfinteiEpiscopii.

Telegrama P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos, prin careroaga a-i acorda congediu pana la 15 curent, fiind retinutde afacerile Sf. Episcopii.

Petitia P. S. Arhiereu Ghenadie Bacaoanu, prin careroaga a-i se acorda congediu pana la 14 inclusiv fiind o-cupat cu serbarea hramului P. C. Maicei noastre Paras-cheva Patroana Iaplui. Se acorda congediile cerute.

Adresa Ministerului Cultelor §i Instructiunei, cu care Ina-inteaza cererile memoriile candidatilor pentrucatedra de Exegeza a Vechiului Testament, Limba Ebraica,

Biblica etc., dela Facultatea de Teologie dinBucure§ti spre a se rostl Sf. Sinod, in conformitate cu legeainstructiunei, asupra ocuparei numitei catedre.

Petitia cucernicului Diacon Ioan Popescu-Malaqti, can-didat pentru ocuparea catedrei de Limba Ebraica Exe-geza Vechiului Testament dela Facultatea de Teologie, cucare inainteaza lucrari publicate de C. sa.

Petitia D-lui Constantin Rusescu, candidat la catedra deLimba Ebraica dela Facultatea de Teologie, cu care ina-inteaza 2 lucrari manuscrise, un memoriu Si o copie dupapetitia inaintata onor. Minister al Cultelor §i Instructiunei.

Adresele Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei cu care Main-teaza dosarele cu actele de calugarire a fratilor: Gheorghelonescu, Joan Dinu Barbulete, Dumitru Calinescu MarinDumitrescu din M-rea Cernica; Petre Moise §i Isaia I. Cim-poca din M-rea Cdlcicirusani; Ioargu Chivulescu din M-rea.

§i

§i

si

Ia§ului.

§i inscrisi

§i

Aehiologia

si

www.dacoromanica.ro

862 ACTE OFICIALE

Ghighiu Si a surorilor: Patina Gh. Tudorache, Ioana Preda,G. Garoafa, Rada Ion, Ana Ionescu §i Eufrosina Jele§ zisa§i Cosma din M-rea Samurcdsesti; precum §i pentru re-cunoa§terea calugarirei savarOta in caz de boala a suro-rilor: Steliana P. Grigore din M-rea Zamfira §i Maria Filipdin M-rea Susana.

Idem, ale Sf. Mitropolii a Moldovei §i Sucevei cu careinainteaza dosarele cu actele de calugarire a fratilor : A-lexandru V. V. T. a Mariei, Gheorghe Gavril Carje, PetruDiaconescu, loan I. Sturzu §i Gheorghe C. a Mariutei dinM-rea Neamtu Secu; Ilie Zait, Grigore Tanasa, Vasile I.Popescu §i Joan N. Grigorcea din M-rea Durdu; NicolaeAndrei Ionita din M-rea Gorovei; Vasile C. Mihailescu dinM-rea Rcifca; Iordache Luca din Schitu Boureni, §i a su-rorilor Maria Preotul V. Samson, Ecaterina T. Badica,Zamfira Diaconu, Maria Avram, Ioana Stroia, ParaschivaAndrie§, Elisabeta Porcutanu, Ecaterina Gh. Racu, Paras-chiva D. Sgura §i Neac§a Moroe din M-rea Agapia; Ma-riuca Ana Carbune, Ana Grig. Moalea, Ana Lenciuc, NataliaS. a Tomi, Sofia Manoliu, Teodora Hreniuc, Safta I. aDumitroaei, Eufrosina Pivniceriu, Reveca V. a Chiriloaei§i Eufrosina I. Scutariu din M-rea Vdratecul.

Idem, ale Sf. Episcopii a Romanului cu care Inainteazadosarele cu actele relative la cererea de tundere in mo-nahism a fratilor : Teodor P. Ulea Si Vasile Pr. Mazere dinM-rea Bogdana; Joan P. Ghinea §i Toader Alexandru dinSchitul Brazi; Vasile Movileanu paracliser la acea Sf. E-piscopie §i a surorilor: Solomia Pr. Const. Nita, TeodoraStd. Nicoara, Aesinia I. Vasilachi §i Ioana I. Zamfiroaiadin Schitul St. Joan Botezdtorui.

Idem, ale Sf. Episcopii a Buzaului cu care inainteazadosarele cu acte de calugarire a fratilor: losif N. Diaconu,Constantin Sp. Moglan §i loan M. Hultineanu din M-reaCiolanu §i a surorilor Ecaterina Craciunescu §i TudoraPetrache Enache din M-rea Cote,sti. Acestea se trimit lacomisiunea de petitiuni.

Adresa Ministerului de Interne, Directia Inchisorilor, princare roaga a se da gratuit bisericii dela Inchisoarea Oc-nele Mari: un Octoih mare, un Triod, un Penticostar, unApostol, o Evanghelie, 12 Minee, un Catavasier, Ceaslov

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 863

mare si unul mic, o Psaltire, Vietele sfintilor din tot anulsi 50 exemplare Noul Testament.

Cererea Epitropiei bisericei Sfintii Voevozi din comunaCiutura, jud. Doljiu, prin care roaga a i se da gratuit dinTipografia Cartilor Bisericesti, carti de ritual pentru.bise-rica din acea comuna.

Idem, a Epitropiei parohiei din comuna Scurta jud. Putna,prin care roaga a i se da gratuit carti de ritual pentru bise-rica din acea comuna.

Acestea se trimit la comisiunea pentru Revista, Tipo-grafie si revizuirea cartilor liturgice.

Petitia D-lui Mihail D. Radescu, profesor de muzica vo-cala la gimnaziul din R.-Sarat, cu care inainteaza, sprecercetare si aprobare manuscrisul intitulat : Liturgia me-

transpusa dupa cantarile originale bisericesti, penote liniare. Se trimite la comisiunea pentru cercetarealucrarilor de muzica.

Adresa Ministerului de Interne, Directia Serviciului Sa-nitar, prin care roaga a se dispune ca lehuzelor dela tarn,care au nevoe de a fi ingrijite in spitale, sä li se citeascarugaciunile obisnuite de catre preotii spitalelor. Se aproba..

Adresa Academiei Romane, prin care comunica ca aprimit Diplomele trimise de Sf. Sinod, care vor fi pastratecu respect in colectiunile Academiei si exprima calduroasemultamiri Santului Sinod.

Idem, a Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei cu care inainteaza,in original, declaratiunea data de preotul Simion Popescu,profesor la Liceul Lazar, ca se supune in totul hotarareiluata de Sf. Sinod si retracteaza tot ce a scris In me-moriul pe care l'a inaintat P.P. S.S. Membri ai Sf. Sinod.

Idem, a aceleiasi Sf. Mitropolii, prin care comunica sprestiinta, ca prin Inalt Decret Regal No. 2209 s'a aprobatInflintarea nouei parohii Coada Isvorului, din jud. Prahovacu biserica parohiala «Adormirea» alipit fiindu-i catunulCrivatul.

Idem, prin care comunica, ca prin Inalt Decret Regals'a aprobat ca Biserica filiala Sf. Haralambie, pendinte deparohia Sf. Gheorghe din Giurgiu sa ramana biserica decimitir.

Idem, prin care comunica, spre stiinta, ca prin Inalt De-

www.dacoromanica.ro

864 ACTE OFICIALE

cret Regal, s'a aprobat trecerea bisericei filiale IsvorulTamaduirei dela parohiala Mihai-Voda din Capita la la pa-rohia Spirea Veche.

Idem, prin care comunica, ca prin Inalt Decret Regal,s'a aprobat desfiintarea parohiei Gainesti din jud. Darn-bovita, trecandu-se cat. Gainesti cu biserica sa filiala laparohia Hulubesti; jar satu Strambu din desflintata paro-hie Gainesti, s'a declarat parohie cu biserica parohiala Sf.Teodor.

Idem, prin care comunica spre stiinta, ca prin Inalt De-cret Regal, s'a aprobat ca satul Socoalele cu biserica S-tiiImparati Constantin si Elena precum si catunele Dragos-Voda. si Cazanesti sa se deslipeasca dela parohia Buesti,corn. Alberti, jud. Ialomita ri sä se infiinteze o noun pa-rohie Socoalele cu biserica parohiala Sfintii Imparati Cons-tantin si Elena, alipite fiindu-i catunele Dragon -Voda siCazanesti.

Idem, prin care comunica, spre stiinta, ca prin InaltDecret Regal s'a aprobat ca satele Popesti biserica fi-liala Sf. Nicolae si Stanesti sa se deslipeasca dela parohiaParlita corn. Vasilati-Popesti jud. Ilfov, infiintandu-se o nounparohie cu numele Popesti cu biserica parohiala Sf. Ni-colae, alipit fiindu-i catunul Stanesti.

Idem, prin care comunica, spre stiinta, ca prin Inalt De-cret Regal, s'a aprobat infiintarea nouei parohii Albesti-Muru, jud. Prahova, cu biserica parohiala S-tii Voevozidin catunul Muru, alipit fiindu-i catunul Vadu-Parului.

Idem, prin care comunica, spre stiinta, ca s'a aprobatprin Inalt Decret Regal infiintarea nouei parohii Stanestijud. Dambovita, deslipindu-se dela parohia Balteni satele:Mereni si Stanesti, precum si Balanesti si Sabiesti dela pa-rohia Gergani, avand ca parohiala biserica cu hramul Sf.Voevozi, din cat. Stanesti.

Idem, a Sf. Episcopii a Husilor, prin care comunica, cas'a aprobat deslipirea catunului Alberti dela parohia Ra-duqti, corn. Cosmesti jud. Vaslui si alipirea lui la parohiaHarsova corn. Laza.

Idem, a aceleiasi Sf. Episcopii, prin care comunica, caprin Inalt Decret Regal s'a aprobat infiintarea nouei pa-rohii Arsura cu biserica parohiala Sf. Nicolae, alipit fiindu-isi catunul Rapele cu biserica filiala Sf. Spiridon.

cu

www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 865

Idem, a Sf. Episcopii a Argesului, prin care comunicaspre stiintg, cg s'a aprobat prin Ina lt Decret Regal infiin-tarea nouei parohii Scormicesti din jud. Olt, deslipita deparohia Tatar-Ai, compusg din cgtunele: Scormicesti de sus,Scormicesti de jos si Piscani cu bisericile for filiale : Sf.Nicolae, Cuv. Parascheva si Adormirea, avand ca bisericaparohialg, biserica Sf. Nicolae din Scormicesti de sus.

Idem, a aceleiasi Sf. Episcopii, prin care comunica cg.prin Ina lt Decret Regal s'a aprobat deslipirea satului Zi-durile dela parohia Negrasi jud. Arge§ si alipirea lui laparohia Misei, corn. Mozaceni acelasi judet.

Idem, a Ministerului Cultelor, Administratia Casei Bise-ricei, cu care inainteazg cinci exemplare din Regulamentulprivitor la primirea vizitatorilor in Sfintele Manastiri.

ldem, a aceluiasi Minister, cu care inainteaza cate unexemplar din enciclicile Sf. Sinod pentru posturi si pen-tru sarbg.torile ce nu trebuesc tinute.

ldem, a aceluiasi Minister, cu care inainteazg 5 exem-plare din brosura privitoare la veniturile epitrahilului.

Idem, prin care comunica, ca prin legea promulgata cuDecretul Regal No. 3064, din 27 Iulie a. c. s'a abrogatart. 57 din legea clerului modificata in 1906 Fevruarie 25.

Idem, prin care comunica, ca. dela 1 Iulie 1907,' a su-primat din comitetul Revistei Biserica Ortodoxa RomAna,pe cei cinci redactori numiti in 1906 ramanand numai ceicinci fosti redactori si a luat masuri sa fie abonate numaiepitropiile bisericilor parohiale, iar nu toti preotii potrivitart. 5 alin. k din legea Casei Bisericei modificata in 1906.

Idem, prin care comunica, cg Ministerul de Rgsboi i-aadus la cunostinta cum cg. tanarul Tudor I. Nicolae dincorn. Bilciuresti jud. Dambovita s'a calugarit in ManastireaCaldgrusani, farg sa fi indeplinit legea recrutgrii si roagaca pe viitor sä nu se creeze asemenea precedente contrarelegilor.

Idem, prin care raspunde la adresa Sf. Sinod ca diur-nele cuvenite comisiunei pentru lucrarile acute cu revi-zuirea Aghiasmatarului nu se pot plati, de oarece nu arenici un fond prevazut in budget pentru asemenea lucrari.

ldem, prin care raspunde, la adresa Sf. Sinod de a seretipari Aghiasmatarul in 10.000 exemplare, ca fiind ter-minate Cparirea numitei carti, nu se mai poate reveni.

www.dacoromanica.ro

866 ACTE OFICIALE

Idem, prin care raspunde la adresa Sf. Sinod ca, deoarece nu este fond pentru a satisface dorinta Sf. Sinod,se mentine decizia luata de mai nainte cu privire la retl-parirea Aghiasmatarului si Tipicului bisericesc.

Idem, prin care raspunde la adresa Sf. Sinod, de a seplati diurnele comisiunei, care a lucrat dela 14 Noembrie1905 [Ana la 18 Martie 1906,ca de oarece tipografiacartilor Bisericesti nu mai are fond disponibil din budgetulanului 1905-906, suma ceruta nu se poate achita. Detoate acestea se is act.

Idem, a aceluiasi Minister, prin care comunica, ca a pusIn vederea preotului Simeon Popescu, profesor de Religiela Liceul Lazar din Capitala, hotathrea Sf. Sinod si canumitul preot arata, ca s'a supus acelei hotarari si roagaO. se comunice daca afirmatiunea numitului preot esteexacta. Se is act si se va comunica, ca numitul preot s'asupus hotararei Sf. Sinod, dupre cum se vede din decla-ratia sa inaintata la Sf. Sinod cu adresa St. Mitropolii aUngro-Vlahiei.

Petitia Diaconului Dimitrie Simionescu si sotia sa Ca-lipso din Iasi, prin care roaga a i se da inalta bine-cu-vantare de a tiparI Idiomelarul, Doxastarul si Anastasima-tarul ale decedatului psalt Dimitrita Suceveanu si a i seIncuviinta sa trimita liste de abonament in toate Eparhiile.Se va raspunde petitionarului ca cererea sa a fost apro-bath. de Sf. Sinod in sesiunea de Toamna a anului trecut.

Idem, a D-lui Capitan Popovici din Slatina (Razboeni),prin care roaga a se lua oarecare dispozitiuni privitoarela buna stare a Bisericii si a clerului. La dosar.

Idem, a tanarului Petre Stoenescu, absolvent al LiceuluiMatei-Basarab, prin care roaga a i se permite sa fie inscrisca student la Facultatea de Teologie. Se decide ca peti-tionarul sa se adreseze cu cererea la Minister.

Sedinta se ridica la ora 12 si se decide sedinta viitoarepentru Marti 16 curent, ora 9 dimineata.

Presedinte (ss) Iosif Milroj5olil Primal.Secretar (ss) Pimen al Dunarei de jos.

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 867

&Imam] fedi*/ din 16 Octombrie 1907.

Sedinta se deschidela ora 9 dimineata .sub presedentia1. P. S. Mitropolit Primat. Prezenti 16 P.P. S.S. Membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente si punandu-sela vot se aproba.

Se da citire urmAtoarelor comunicari:Adresa Sf. Mitropolii a Moldovei cu care thainteaza un

exemplar de pe actul comemorativ, ce s'a facut si s'a pusIn stalpul Sf. Mese a Nraclisului din Palatul acelei Sf.Mitropolii .cu ocaziunea Sfintirei acestui Paraclis In zivade 10 Octomvrie curent. Se is act si se va pastra inarhiva Sf. Sinod.

Idem a aceleiasi Sf. Mitropolii cu care thainteaza do-sarele cu actele pentru tunderea in monahism a case su-rori din Monastirea Varatecul. Se trimite la comisiuneade petitiuni.

P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu citeste o propunereprivitoare la serbarea centenarului al 15 al Sf. Joan Gurade aur. Se decide a se amana pentru sedinta viitoare.

P. S. Arhiereu Nifon Ploe,sleanu, raportor, citeste ra-poarte ale comisiunei de petitiuni privitoare la cererea detundere in monahism a fratilor: Gheorghe Ionescu, JoanBarbulete, Dumitru Calinescu si Marin Dumitrescu dinM-rea Cernica; Iorgu Chivulescu din M-rea Ghighiu ; PetreMoise si Isaia I. Cimpoca din M-rea Calddrusani; §i asurorilor Palma Gr. Tudorache, Rada Joan, Ioana PredaG. Garoafa, Ana Ionescu, si Eufrosina Jeles din M-reaSamurcd,sercti; Steliana P. Grigore din M-rea Zamfira ; siMaria Filip din M-rea Susana.

Se aproba conclusiunile rapoartelor, care sunt de a seadmite calugarirea numitilor frati si surori, a se amanacalugarirea fratelui Isaia I. Cimpoca si a se recunoastecalugarirea savarsita in caz de boala a surorilor StelianaP. Grigore din M-rea Zamfira §i Maria Flip din M-reaSusana.

Acelasi P. S. Raportor citeste rapoarte ale aceleiasicomisiuni privitoare la cererea de tundere in monahisma mai multor frati si surori din Sf. M-re Bogdana, SchitulBrazi si Sf. Joan Botezatorul din eparhia Romanului. Se

Riaprien OrtorInx4 Rnm4nA 2

www.dacoromanica.ro

368 ACTE OFICILLE

aproba conclusiunile rapoartelor comisiunei, care sunt de-a se admite calugaritea fratilor: Teodor P. Ulea si VasilePr. Mazare din M-rea Bogdaria jud. Bacau; Joan P. Ghineasi Teodor Alex. Marascu din Schitul Brazi, jud. Putna;a surorilor: Salomia Pr. Const. Nita, Tudora St. Nicoard,Axinia I. Vasilache si Irina Ioan Zamfiroiu din Schitul Sf.Ioan Botezatorul din jud. Patna. Asemenea se aproba inurma discutiunei urmata si calugarirea fratelui Vasile Mo-vileanu, paracliser la Sf. Episcopie a Romanului, aratandP. S. Episcop Eoarhiot ca numitul frate este trebuinciosserviciului acelei Sf. Episcopii.

I. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu raportor, citeste ra-poarte ale aceleiasi comisiuni privitoare la cererea de tun-dere in monahism a. fratilor: Alexandru V. V. T. al Mariei,Gheorghe Gavril aria, Petru Diaconescu, loan I. Sturzasi Gheorghe C. al Mariutei din M-rea Neamtu-Secu si asurorilor: Maria Pr. V. Samson, Ecaterina Badica, ZamfiraDiaconu, Maria Avram si Ioana Stroia din M-rea Agapia;Mariuca Ana Carbune, Ana Gr. Moalea, Ana Lenciuc,Natalia Simion a Toml, Sofia Manoliu, Teodora Hreniuc,Safta I. a Dumitroaei, Efrosina Pivniceru, Reveca V. aChiriloaei si Efrosina I. Scutaru din M-rea Vdratecul. Seaproba conclusiunile rapoartelor comisiunei, care sunt dea se admite calugarirea numitilor frati si surori.

P. S. Arhiereu Valerian Rdmniceanu, raportor, citesteraportul prin care se cere a se mijloci la Minister sa seprevada in budgetul viitor suma cuvenita pentru diurnelecomisiunei care a lucrat la revizuirea si retiparirea cartilorliturgice. Se aproba a se face din nou mijlocire la Mi-nister ca sa se plateasca si aceste diurne ale comisiunei.

P. S. Arhiereu Ghenadie Bacaoanu, raportor, citesteraportul comisiunei pentru cercetarea manualelor de in-vatarnant religios, cursul primar, privitor la manuscrisulintitulat: «Practice religioase sau randuiala ridicarei Pa-naghiei la mirenb> de Iconomul Coman Vasilescu din Husi.Se aproba concluziunile raportului, care sunt de a se da.Inalta binecuvantare numitului preot de a tiparl acestmanuscris.

1. P. S. Milropolit Primal Pre,sedinte arata ca. Augustafamilie Regala a noastra.' se afla in doliu prin trecerea din

www.dacoromanica.ro

ACTH OFIC1ALE 869

aceasta viata a Fratelui Majestatei Sale Regina Elisabetasi crede ca ar fi bine O. se faca un parastas la Sf. Mi-tropolie, la care sa is parte toti P.P. S.S. Membri ai Sf.Sinod, pentru odihna sufletului ilustrului decedat §i man-gaerea sufleteasca a Augustei noastre Familii Regale. Seaproba in unanimitate a se face parastasul Joi 18 curentla ora 11 dimineata. Asemenea se aproba si propunereaP.P. S.S. Episcop al Ramnicului si al Argeplui de a setrimite din partea Sf. Sinod o telegrama de condoleantaM. S. Reginei la Neuwied. Citindu-se textul telegrameicare se va trimite M. S. Reginei, se aproba.

P. S. Arhiereu Callist Botoseneanu, roaga a i se acordacongediu pentru Vineri 19 a curentei. Se acorda.

edinta se ridica la orele 11 si se decide sedinta vii-toare pentru Vineri 19 curent, ora 9 dimineata.

Preedinte (ss) losif Mitropolit Primal.Secretar (ss) Pimen al Dunarei de jos.

Somarpl sedin(ei din 19 Octombrie 1907.

*edinta se deschide la ora 9 dimineata sub pre§edentiaI. P. S. Mitropolit Primat. Prezenti 14 P.P. S.S. Membri,2 In congediu.

Se citqte sumarul sedintei precedente si punandu-sela vot se aproba.

Se citesc urmatoarele comunicari :Telegrama 'Maj. Sale Reginei, prin care raspunde la te-

legrama Sf. Sinod si exprima multumiri pentru simtamin-tele de compatimire, aratate cu ocasiunea mortei frateluiMaj. Sale si pentru parastasul hotarat a se face. TelegramaMaj. Sale s'a citit in /ntregime si este in urmatoarea cu-prindere : «Adzinc mi,scatt2 de via parte ce Inalt Prea Sfin-«tia Voastrd imfireund cu Sf. Sinod imi ardta# Cu' ocazia«morlei a iubitului meu frate, multumesc din loatil inima«pentru aceste simtiminte de compdtimire exfirimate cu a-«tata dragoste. Asemenea aduc caldele mele multumiri pen-tru parastasul fie care Sf. Sinod a hadn't sd se facet

«pentru odihna sufletului scumpului nzeu frate».(ss) Elisabeta.

www.dacoromanica.ro

870 ACTE OFICIALE

Toti P.P. S.S. Membri au ascultat in picioare cu toatacuviosia telegrama Maj. Sale Reginei si au multumit Maj.Sale.

Petitia P. S. Arhiereu Nifon Ploesteanu prin care roagaa i se acorda congediu pentru ziva de 19 Octombre cu-rent. Se acorda congediul cerut.

Adresa I. P. S. Mitropolit al Moldovei prin care comu-nica, ca la venirea I. P. S. Sale in scaunul Sf. Mitropoliia Moldovei a ga'sit uzul de a se mijloci prin Sf. Mitropoliela Onor. Minister aprobarea congediilor cerute de P.P.S.S. Arhierei locotenenti ai eparhiilor sufragane jurisdic-tiunei acelei Sf. Mitropolii. Dar fiind ca unii din P.P. S.S.Lor, Iocuesc in alte eparhii, ocupand posturi de profesori,sau superiori si egumeni pela biserici, roaga a se hotaride Sf. Sinod cum sa se urmeze pe viitor.

Idem a Sf. Mitropolii a Moldovei, prin care roaga a sehotari in privinta cazurilor cand copii se nasc morti saumor inainte de a fi botezati, daca li se cuvine a li se faceserviciul religios la inmormantare.

Idem a Sf. Episcopii a Ramnicului cu care inainteazaun dosar cu acte privitoare la cererea de tundere in mo-nahism a fratelui Samoil Florescu din Sf. Schit Frasineii.

Idem a Sf. Episcopii a Argesului cu care Inainteaza undosar cu actele privitoare la cererea de tundere in mo-nahism a surorei Ioana Petre Chirvasiu din Sf. ManastireValeni. Acestea se trimit la comisiunea de petitiuni.

Idem a I. P. S. Mitiopo lit al Moldovei, prin care comu-nica, ca masurile luate de Sf. Sinod prin regulamentulprivitor la vizitatorii Sfintelor Manastiri dau bune rezul-tate si aduce multumiri Sf. Sinod. Se is act.

Raportul P. S. Presedinte al comitetului Revistei (BisericaOrtodoxa Rornand> prin care arata situatiunea revisteidela 1 Aprilie 1906 'Ana in prezent si roaga a se mijloclla Minister ca sä se restabileasca remunerariul membrilorredactori la 350 lei lunar, dupa cum au fost platiti delaaparitiunea revistei.

Idem al Directiunei Tipografiei Cartilor Bisericesti princare arata ca din orologiul mic, editia II, ne mai fiind decat putine exemplare, roaga a se incuviinta retiparireaacestei carti. Acestea se trimit la comisiunea pentru Re-vista, Tipografie si cartile liturgice.

www.dacoromanica.ro

ACTE OF1CIALE 871

Idem al aceleiasi Directiuni, cu care inainteaza. cate 17exemplare legate din Aghiazmatarul, editia III, si «Paine,spre fiinta» editia II, pentru P.P. S.S. Membri si biblio-teca. Sa is act si se vor distribui P.P. S.S. Membri sibiblioteca.

P. S. Episcop al Romanului, raportor, citeste urmatoa-rele rapoarte ale comisiunei de petitiuni:

Raportul privitor la cererea vaduvei preotese Stana,sotia decedatului preot Ioachim lordache din corn. Do-bridoru, jud. Doljiu, de a se mijloci la Minister sä i sedea. un mic ajutor, fiind cu desavarsire saraca. Se aprobaconcluziunile raportului, care sunt de a se trimite cerereala P.:S. Chiriarh respectiv spre cele ce va crede de cu-viinta,

Idem privitor la cererea D-lui D. Braescu, care a Ina-intat trei modele de candela inventate de D-sa si roagaa se pronunta Sf. Sinod, daca.' candela dupa modelul in-ventat de D-sa merita sa inlocuiasca candela, care dedemult este in uz in sfanta noastra biserica. Se aprobaconcluziunile raportului, care sunt de a se trece la ordi-nea zilei, liber fiind petitionarul de a o face spre a ocumpara. cine va vol.

Idem privitor la adresa Ministerului de Interne, prin carese cere a se dispensa de post copiii pang la varsta de10 ani si a se face botezul copiilor iarna la casa Orin-easca in apa. caldicia.. In urma discutiunei urmata, seaproba concluziunile raportului care sunt: de a se aducela cunostinta D-lui Ministru de Interne, ca raspuns la a-dresa D-sale, ca Sf. Sinod povatuit de inalte simtamintede umanitate, s'a rostit deja asupra imblanzirei rigoareiposturilor, si a hotarit cä P.P. S.S. Chiriarhi pot sa deadezlegare pentru cei suferinzi si pentru copii slabi, pentrubatrani si femei lehuze precum si pentru alte lmprejurarigrele, dupre cum se vede din enciclica facuta in aceastaprivinta in sesiunea de primavard a anului curent, carese va comunica. si D-lui Ministru de Interne spre a luacunostinta si D-sa de cele hotarite de Sf. Sinod in aceastacestiune; iar in ceia ce priveste botezarea copiilor, ca sase faca iarna in casa parintilor, Sf. Sinod a aprobat a-ceasta cerere in sesiunea de toamna a anului trecut siLdeci cererea este deja satisfacuta.

www.dacoromanica.ro

872 ACTH OFICIALE

D-1 Ministru al Cultelor si Instructiunei infra In salasedintelor.

P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu, raportor, citesterapoarte ale comisiunei de petitiuni privitoare la cerereade tundere in monahism a fratilor: Ilie Zaitz, GrigoreTanase, Vasile I. Popescu, si Joan N. Grigorcea din Sf.Manastire Durdul; Nicolae Andrei Ionita din Sf. Manas-tire Goroveiu ; Iordache Luca din Sf. Schit Boureni, §i asurorilor: Parascheva Andries, Elisabeta Porcutan, Eca-terina G. Racu, Parascheva D. Zgura si Neacsa Moroiedin Sf. Manastire Agapia ; Catinca Chiritescu, Maria D.Ionescu, Catrina V. Florea, Ecaterina N. Vitelaru, CatincaHuma si Margareta Dumitrescu din Sf. Manastire Vdra-tecul. Se aproba conclusiunile rapoartelor, care sunt de ase admite calugarirea numitilor frati si surori..

D-1 Ministru aratd, ca colegul D-sale dela Razboi i-acomunicat, ca a fost facut calugar un Omar care n'a fostsupus legei recrutarei si D-sa a comunicat despre aceastaSf. Sinod si acum a auzit ca s'a aprobat intr'o sedintacalugarirea unui Omar care n'a fost supus recrutarei. Pen-tru aceasta roaga pe Sf. Sinod ca sa nu mai aprobe astfelde calugariri, caci s'ar putea intampla ca Ministerul deRazboi recruteze, in baza legei, si D-sa n'ar pnteaimpedica recrutarea acelora, cari au fast calugariti fa' ra.a fi satisfacut legea recrutarei.

In urma discutiunei urmatd, la care au luat parte D-1Ministru, I. P. S. Mitropolit Primat Presedinte, I. P. S. Mi-tropolit al Moldovei, P.P. S.S. Episcopi al Argesului, alHusilor si al Romanului, cari au asigurat pe D-1 Ministru,ca nu se va mai face calugari acei cari n'ar fi indeplinitcerintele legei, totusi ii roaga pe D-sa ca sa gaseasca unmijloc de a se impaca si legea si cerintele Sf. noastreBiserici, de oarece si Sf. Manastiri sunt tot . ale Tarei,sunt de mare folos pentru santa noastra religiune si inele se simte mare lipsa de personalul trebuitor ca sa in-deplineasca serviciile de paracliseri, cantareti, citeti, ca-nonarhi, diaconi si altele. Dar personalul care are sa facaaceste servicii in Sf. Manastiri trebue sa fie format si a-cum sunt putini aceia cari se devoteaza de a-si petreceviata in Sf. Manastiri si daca si acesti putini vor fi inla-

sd-i

www.dacoromanica.ro

ACTH OFICIALE 873.

turati prin aplicarea riguroasa a legei recrutarei, atunciSf. Manastiri vor fi lipsite cu totul de personalul necesarde serviciu si de buna for ingrijire. Sfintele noastre Ma-nastiri au adus si ele folos Tarei, In ele au fost Tipo-grafii, s'au scris si s'au tiparit multe carti bisericqti, auinflorit arte si industrii, s'a pastrat si s'a cultivat simta-mantul religios si este de dorit ca sa se gaseasca unmijloc de a nu fi inlaturati aceia care de a for buna voiesi evlavie -yin din frageda varsta ca sä imbratiseze viatamonahald si sa faca serviciul trebuitor in Sfintele Mands-tiri, care sunt si ele ale Tarei. Sunt multi pe cari legearecrutarei ii dispenseaza pentru diferite motive si s'arputed dispensa si acei putini, cari din ravna duhovniceascavoesc sd se devoteze serviciului Dumnezeesc in SfinteleMandstiri. Pentru acestea P.P. S.S. Membri roaga pe D-1Ministru sa faca D-sa cum va crede mai bine ca sa, fieldsati Sfintelor Mandstiri aceia pe cari P.P. S.S. Chiriarhiii cred necesari serviciului si-i cdlugdresc.

P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu, citeste pentru atreia oara propunerea P. S. Sale privitoare la serbareacentenarului at cincisprezecelea at Sf. Joan Gull de aur.

Propunerea nefiind sustinutd, conform regulamentuluiSf. Sinod, de cel putin trei P.P. S.S. Membri, P. S. Ra-portor in urma discutiunei urmate, a declarat ca si-o re-trage.

Se is act ca. P. S. Sofronie Craioveanu si-a retras pro-punerea.

D-1 Ministru arata ca in sesiunea trecutd, Sf. Sinod a aleso comisiune compusa din P.P.S.S. Episcopi al Argesului, alRamnicului si al Dunarei de jos, care impreund cu D-sasd se ocupe de modificarile ce se vor crede necesare ase face legei clerului si regulamentului legei. D-sa comu-flied si citeste modificarile facute impreund cu comisiunea.In urma discutiunilor urmate, la care an luat parte D-1Ministru, I. P: S. Mitropolit Primat Prerdinte, I. P. S. Mi-tropolit al Moldovei, P.P. S.S. Episcopi al Ramnicului, alArgesului, al Dunarei de jos si at Husilor, s'a luat act demodificarile care se vor face legei clerului, complectate cupropunerile facute de care P.P. S.S. Membri si acceptatesi de D-1 Ministru.

www.dacoromanica.ro

874 ACTE OFICIALE

Sedinta se ridica la ora 12 si se decide, sedinta viitoarepentru Luni 22 curent, ora 9 dimineata.

Presedinte (ss) losif Mitropolit Primal.Secretar (ss) Callist Bokleneanu.

Sumarul qedinfei din 22 Octombrie 1907.

Sedinta se deschide la ora 9 dimineata sub presedentiaI. P. S. Mitropolit Primat. Prezenti 16 P. P. S. S. Membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente si se aproba curectificarea ceruta de I. P. S. Mitropolit al Moldovei, caI. P. S. Sa a zis relativ de propunerea P. S. Arhiereu So-fronie Craioveanu «ca pe viitor, in cestiuni importante, estebine a se consulta si I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si P.P. S.S.Episcopi mai 'nainte de a veni cu propuneri in Sf. Sinod.

Asemenea se aproba si propunerea fdcutd. de P. S. E-piscop al Ramnicului de a se comunica. D-lui Ministru deRdsboi, in rezumat, discutiunea relativa la dorinta expri-mata de Sf. Sinod de a fi scutiti de serviciul militar aceiacari dovedind adevarata chemare si devotiune pentru viatamonahala au fost primiti in serviciul Sfintelor Mandstiri siin tagma monahala.

Se citesc urmatoarele comunicari :Adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, cu care se ina-

inteazd dosarul cu actele privitoare la cererea de tundereIn monahism a D-lui Fotiu Balamace, licentiat in Teologie.In urma discutiunei urmata la care is parte I. P. S. Mi-tropolit Primat, I. P. S. Mitropolit al Moldovei, P. S. E-piscop al Dunarei de jos si P.S. Arhiereu Callist Botoseneanu,Sf. Sinod a admis tunderea in monahism a numitului.

Petitia D-lor Toma Ene si Costa Gheorghe din comunaJilava, jud. Ilfov, reprezentanti ai societatei Sf. Dumitrupentru confectionarea si rdspandirea lucrdrilor manuale deobiecte religioase si icoane brodate cu care inainteaza treimodele de icoane si roaga a li se dd. voe sa le vanzdcrestinilor in toata Cara. Se trirnite la comisiunea de pe-titiuni.

P. S. Episcop al Dundrei de jos, comunica Sf. Sinodca dupa informatiunea ce are, de catre Onor. Consiliu alCapitalei, in timpul din urma, cu ocaziunea unei not no-

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 875

menclaturi, cand a dat not nume unor strade din Bucuresti,a dat unei strade numele Mitropolitului Transilvaniei

crede ca este drept si este bine, ca In viitor sa nuse uite ca si !titre ierarhii Bisericii noastre din Regat aufost Ierarhi mari, cari au lucrat cu tot devotamentul pen-tru propasirea si ridicarea neamului nostru romanesc casi raposatul Mitropolit *iaguna. Au fost Ierarhi mari aiBisericei noastre ca Mitropolitul Veniamin Costache, Mi-tropolitul Grigorie, Mitropolitul Nifon, Mitropolitul CalinicMiclescu si altii. In urma discutiunei urmata, se aproba.propunerea facuta.

P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu, raportor, citesterapoarte ale comisiunei de petitiuni relative la cererea detundere in monahism a fratilor: Vasile C. MihailescuM-rea Rel,sca; Samoil Florescu din Schitul Frasinei §i asurorei loana Petre Chirvasiu din M-rea Vdleni. Se aprobaconclusiunile rapoartelor, care sunt de a se admite tunde-rea in monahism a numitilor frati si suror;.

Acelaisi P. S. Raporlor, citeste raportul comisiunei pen-tru Revista, Tipografie si cartile liturgice, privitor la ra-.portul directiunei tipografiei cartilor biserice§ti de a seincuviinta retiparirea Orologiului mic. In urma discutiuneiurmata se aproba propunerea I. P. S. Mitropolit al Mol-dovei de a se admite retiparirea numitei carti, cu condi-tiunea ca Directiunea tipografiei sa vie cu un raport laI. P. S. Prerdinte, in care sa arate cate exemplare s'auscos In prima si a doua editiune si in cat timp s'au des-facut fie-care editie, propunand in ce numar de exemplaresa se scoata editia III. Asemenea va arata in urma cerce-tarilor ce va face, ce litera ar fi mai potrivita pentru tipa-rirea cartilor liturgice, §i in vederea acestora sa se aproberetiparirea lute() noun editie si in numarul de exemplar;care se va gasi de cuviinta.

P. S. Arhiereu Nifon Ploesteanu, raportor, citeste ra-poarte ale comisiunei de petitiuni relative la cererea detundere In monahism a fratilor Iosif N. Diaconu, ConstantinSp. Moglan si loan M. Hultureanu din M-rea Ciolanu sia surorilor: Ecaterina Craciunescu si Tudora Petrache E-nache din M-rea Coteisti. Se aproba concluziunile raportului,care sunt de a se admite tunderea in monahism a nu-mitilor frati si surori.

din.

*ia-guna.

www.dacoromanica.ro

876 ACTS OFICIALE

Ace lasi P. S. Rafiortor, citeste raportul comisiunei pen-tru cercetarea cartilor de muzica bisericeasca. privitor lamanuscrisul intitulat:

ACTE OFICIALE 877

facuta de I. P. Sf. Mitropolit al Moldovei §i P. S. Episcopal Ramnicului de a se comunica D-lui Ministru, ce Sf Sinodmentine recomandatia facuta deja in persoana D-lui Dr.Dragomir Demetrescu de a fi transferat D-nia Sa la cate-dra vacantd. Propunerea s'a primit cu majoritate de nouavoturi.

P. S. Arhiereu Valerian Rdmniceanu, raportor, cite§teraportul comisiunei pentru Revista, Tipografie §i cartileliturgice, privitor la raportul P. S. Prerdinte al ComitetuluiRevistei «Biserica Ortodoxa Romana», prin care arata si-tuatiunea Revistei dela 1 Aprilie 1906 pand In prezent §icere a se reintregi remunerariile membrilor redactori a§adupre cum au fost dela aparitiunea Revistei.

P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu, membru In aceiaicomisiune, citWe parerea conclusiunile P. S. Sale, caminoritate, asupra aceluiaqi raport al P. S. Prerdinte alcomitetului Revistei

DESPRE INTEMEIAREA SFINTE1 BISERIC1

DE

IISUS HRISTOS

.si despre egala autoritate data de El sf. Apostoli, In fine desprecredirla, dupa sf. loan Hrisostom.

Citesc /ntr'un manuscript din Biblioteca mea un discursadmirabil si ca stil si ca continut; de aceea m'am hota-rit a-1 transcrie si a-1 publica, pentru folosul tuturor citi-torilor clerici ai Revistei. Autorul discursului este mareleorator, Cicerone le crestinismului, sf. Joan Hrisostom. Dis-cursul trateaza despre Intemeerea Bisericei, luptele multece a suferit si victoria mare ce a repurtat, cu toate ata-curile, ereziile si persecutiile suferite dela imparatii Ro-mani, dela Iudei, dela Eresiarhi si dela filozofii pagani.Se mai probeaza ca Iisus Hristos Intemeind Biserica sa,a dat deopotriva autoritate si putere tuturor Apostolilor,ne concedand vre-o prerogativa pentru Petru sau alt A-postol. Deci pentru frumoasele idei ce cuprinde si pentrustilul romanesc ]impede in eare-i scris adica tradus din ru-seste acest discurs, pe timpul Domnitorului Roman Con-stantin Brancoveanu, m'am hotarlt, zic, a-1 da publicitatei.Stilul acestui discurs poate servi si astazi de model scri-itorilor nostri. De altfel nici poate fi altmintrele pentru catraducatorul in romaneste al discursului este renumituldascal roman, Damaschin, fost Episcop de Buzau si de

www.dacoromanica.ro

DESFRE INTEMEIAREA SFINTEI BISERICI 879

Ramnic. Tot el a tradus din ruseste si Apocalipsul si totel a tradus in Romaneste din greceste si ruseste ritualulIntreg aproape al Bisericei noastre si a carui fraza si lirn-piditate este recunoscuta de or ce literat Roman. Discursulsa afla Intr'un manuscript din Biblioteca mea Intitulat:

sfantului Pdrintelui nostru Andrei Arhiepiscopul Che-sariei Cafiadociei, tacuire la Afiocalipsis a sfdntului A-_postol ,si Evang-helist loan Bogoslovul; de pe Elinie, pra-voslavnic dialect, scoasd si bine alcdtuit, de cuviosul fireotLavrentie Zizania. Iar acunz in zilele Area luminatuluiDomn lo Constantin Bas.arab Voevod, cu voia si cu poruncaPrea sfinfitului Chir Theodosie, Mitropolitul Ungra Vlahiei,de fie Slavonie pre Romdnie asezat, in anul dela zidirea lumii7212, iar Bela Hristos 170p. Dupa acest titlu al manu-scriptului urmeaza trei Introduceri in care sa lauda carteas'apoi se comenteaza Apocalipsul. Pe not ne intereseazainai ales discursul sf. Ioan Hrisostom, pe care'l transcriuimediat si rog pe tot clericul a-1 citi si reciti pentru inal-tele sale adevaruri istorice si dogmatice.

Omilie si invdgiturd a sfzintului pdrintelui nostru loanZia t a ust (Gurd- de-aur), Arhie fiiscopul Constantinopoliei.Cum cd o putere intocmai au dat Hristos prin Duhul slanttuturor Aposiolilor si de (desfire) Biserica si de credintape care au intemeiat Hristos Biserica Sa.

Astazi pamantul s'au facut Ceriu, nu pentru aceea cadoara stelile din Ceriu ar fi cazut pre parnant, ci ca. A-postolii s'au- Inaltat mai pre sus de Ceruri; de vreme ces'au varsat Duhul sant de prisosit si toata rotunjimealumei acestia ceriu s'au facut nou5. 1). Nu ca doara s'auschimbat firea, ci caci vointa s'au intocmit, pentru ca auaflat pe vamesul si l'au facut evanghelist, a aflat pre tat-harul si l'au dus in Rain, aflat-au pre desfranata s'au irn-preunat'o cu fecioarele, aflat-au pre filozofi si vestitori si

1) Mat. 9. Fapt. 7. Luc. 7. 37.

`Al

Iata-1:

www.dacoromanica.ro

880 DESPRE 'EMEI AREA SFINTEI BISERICI

i-au aratat (Infruntat) pre dansii. Gonit-a rautatea si auadus bunatatea, gonit-au robia s'au adus slobozenia, lua-t-au datoria (asupra sa Hristos) si o au adus darul luiDumnezeu. Iata dar ceriu au facut pamantul si aceste a-dese zicand nu voiu inceta. Si ce stele sunt ca Apostolii?Stele pre Ceriu, (face ccrmparatie) iar Apostolii sunt maipre sus de Ceriu. De acele lucruri sunt ei, zice Aposto-lui 1). SA ganditi unde iaste Hristos, de a dreapta Tataluisazand. Stelele din foc firesc sunt, iar Apostolii din focintelegator fara de materie, Stele le noaptea lumineaza siziva se ascund, iar Apostolii ziva si noaptea lumineaza. curazele sale, adica cu bunataeile lor. Stele le cand rasare soa-rele (se) intuneca, iar Apostolii intr'acel ceas, cand soareledreptatii va rasari, mai vartos vor lumina cu razele lor.Ste lile in ziva invierei cei de obste a tuturor vor cadeaca frunzele, iar Apostolii intru acel ceas al invierei dinmorei se vor ripi cu norii in vazduh. Intre acele stelecu adevarat una luceafarul de .seara si alta luceafarul dedimineata se cheama; iara.' din Apostoli nici unul nu iasteluceafar de seara; ci tori luceferii diminetei, pentru aceeacu adevarat de cat stelele mai tari sunt Apostolii. Si dei-ar numi cineva pre dansii luminatori ai lumii nu ar gresi.Si nu numai cand erau in trup, ci mai vartos acum, cands'au mutat din viata aceasta. Pentru ca darul si ostene-lele si rasplatirile Sfintilor de dupa moarte nu se impu-tineaza; ziva nu se zabovesc (nu stau locului) si in pa-mant nu se risipesc, nici noaptea se intuneca, nici denegura se acopar. Si aceea singur adevarul o arata. Pes-cari au fost si macar ca pescari fiind au adormit, dar navoa-dele lor lucreaza, si atuncea, cu adevarat, pesti au vanatspre moarte, iar acum oameni vaneaza spre izbavire; peschiopi facandu-i de umbla, si pre orbi de vad, pre bol-navi vindecAnd, dracii scotand; marturiseste multimea denoroade ce au fost crezut intr'o zi. Gradinari au fost si

1) Colos. 3. 2.

www.dacoromanica.ro

DESPRE INTEMEIAREA fsF1NTEI BISERICI 881

.macar ca nu sunt ei in trup iar via for Infloreste siTodeste struguri, pentru ca au fost si vieari si pescari sistalpi si temeiuri si doftori si voevozi si invatatori si li-manuri si povatuitori si ostasi si viteji si izbavitori si purta-ori de cununi. Stalpi cu adevarat sunt, caci cu virtutea siprin puterea lor, sunt taria Bisericei. Temeiuri (temelii),caci pre marturisirea for s'au Intemeiat Biserica; caci a zisDomnul 2). « Tu e,sti Petru si pe aceastd piatrd voiu zidiBiserica mea». Limanuri sunt, pentru vihorul necredincio-silor i-au asezat, Invatatori, pentru ca pre toata lumea oau Invatat calea dreptatei, pastori, pentru ca au gonit pelupi si au izbavit pre ,om, lucratori, pentru Ca spinii dingrail i-au rumpt, vieri, pentru ca. au scos afara vita ceasalbateca si au sadit samanta crestinatatei. Doftori, pentruca au vindecat ranele noastre, si ca sa stii ca nu in de-Oft Ili spun tie aceasta: Tata ca aduc la mijloc pe Pavel,carele acelea toate le-au facut si de voiasti pentru sa.cli-.torul asculta: Eu am sddit, Apolos a udat, iar Dumnezeuau fdcut creistirea3). De vrei pe dansul vezi andrazboi: A,sa ca ostesc, ca cum as fi bd.tdnd vdzduhul4),si de vrei vezi pre dansul alergand din lerusalim siImprejur pans la Iliric, apoi si pana la Spania si in altetinuturi mai nainte, ca sá plineasca Evanghelia lui Hristos,vezi aceste unde zice de sine; De vrei vezi si predansul de ostas ales ascult5.:5) Nu este noud o,stirea im-protiva trupului ,si a sdpgelui. De vrei sA-1 vezi pre dan-sul viteaz: Ca" lupta bund m'am luptat, alergarea am pli-nit, credinta am pdzit. De vrei s6.-1 vezi pre dansul pur-tator de cununa, asculta ce zice, iard ce e mai mull, mis'au ales mie cununa dreptdtei; unul find, toate le-au fd-cut urmdnd pre stdpdnul sdu ; pre cum Dumnezeirea iaste

1) Fapt. 2. 41.2) Apocal. 51. 19. Mat. 16. 18.3'11. Corint, 3. 7.4) Corint. 9. 57.5) Rom. 15. 19 '2. Corint I, Efeseni 7. 12. II Timot. 14.

sal

sal

sa'l

www.dacoromanica.ro

882 DESPRE INTEMEIAREA SFINTEI BISERICI

de o fiinta Yi ne schimbata; iard pentru mantuirea noastrda tuturora toate au fost; Tu te-ai facut mlddita viei, iarel iaste vita, preoum Insuqi au zis: Eu sunt vita, voi sun-teli ml&ditele 1). De vrei sa mergi, el iaste tie calea, cazice: Eu sunt calea si adevdrul si viata si nimeni nu vaveni la Tate 11, far& numai prin mine. De vrei sä intrl, eliaste ca zice: Eu sunt usa, prin mine de va infracineva, siz" va mcintui si va infra va iesi si pcipene vaaj7612). De esti oae, el iaste tie pastor, carele au zis: Eusunt pdstorul cel bun, pdstorul cel bun suftetul isi punepentru of 3). De esti pacdtos, el tie este miel: iatd mielullui Dumnezeu, care ridicd pacatul .lumei. De vrei sa ma-nanci, el tie iaste mancare, de vrei sd bei, el tie iastebduturd: Cel ce mdndnai trupul meu si bea sdngele meuintru mine petrece eu intru el. De vrei sa te Imbraci,el iaste tie haind, ca zice: Cd4i intru Hristos v' ati botezat,in Hristos v'a'i imbrdcal4). De yrei sa fii mireasa, el tieIti iaste mire. Cela ce are mireasa ginere iaste, pre cumau zis Joan llotezatorul5). De vrei sa te logodeqti, el iastebarbat: Ca 71 am logodit pre voi (zice), unui barbat fe-cioara curata ca sd va pun inaintea lui Hristos. De aifost desfranatd, iatd acum fecioard. 0 schimbare nouna lucrurilor minunata! casatoria cea trupeasca stricafecioria, iar cdsdtoria duhovniceascd pe desfranata cea dinpdgani o au luat qi Biserica mai curatd de cat soareleo au facut. Spunemi dar Ereticule cum s'au facut desfra.-nata fecioard? De'mi vei spune aceasta nu tiu, darn Dum-nezeu cu improtivire Indrazneata qi darza a te lntreba cumte sileqti? Cu adevarat a mind nu pociu. Prin credinta vazpre bdrbatul Si aceasta toatd o ispravWe: Darul Duhuluislant, carele de prisosit s'au varsat preste Apostolii

1) loan 15. 5. i Fapt. 4. 5.2) loan 5. 9. 12.5) loan 10. 29. loan 3.4) Romani 7. 3.3) loan 3. 29. I. Corint. 11. 2.

usa,

estisi

0i

sti-

www.dacoromanica.ro

DESPRB NTEMBIARBA BFINTE1 BiBBRICI 883

Si s'au facut far de veste din ceriu tunet (sunet) ca desuflare de vihor, ce vine rapede umplut toata casaunde §doleat §i ii s'au aratat for limbi ca de foc, nu defoc, ci ca de foc, ca de ar fi fost de foc zice, cum n'auars? to intreaba jidovul, Intreb eu pe jidOv: De aufost foc acela cum n'au ars pre acel rug, fiind lemn prost? 1),ce iaste mai iute de cat focul, dar §i mai prost lucru decat rugul ce iaste ? Si iatd ca nici lemnul nu s'au ars,nici focul nu s'au stins; precum §i cuptorul pre cei treiprunci nu i-au ars, ci cuptorul in roux s'au mutat Si car-bunii ca. crinii au- Inflorit 2). Citire au fost Intre focIntre trupuri, dar biruinta au luat trupurile, aceea ce eramai moale de cat ceara, mai tare de cat fierul, au ramas.Spunemi aceste lucruri de dedemult ce au trecut, ca- sacrezi adevarat; de vreme ce Duhul Sfant In pars de focs'au aratat, pentru mai grabnica Si mai lesne priimireamintei (Intalegerei). Si nu numai pentru aceea, ci Si pentruaceasta, ca precum focul arde spinii aa §i Duhul pierdepdcatele le stinge. Aruncat au fost Daniil in groapdIntre lei, Si iutimea for cea salbatecd o au Imblaniit pu-terea lui Dumnezeu. Strabdtut-au pescarii toata lumea §ipre tot bolnavul §i neputinciosul dinteansa aflandu-1 l'auvindecat pre cel cazut Intru gre§ald l'au sculat; nu puqtiavand, nu arme luand in mand, nu arcuri Incordand, nusageti slobozind, nu de safe Si de avert fiind indestuldri,nu nadajduindu-se la vorbd Impodobitd, pentru ca eraugoli lumei, dar Imbracati Intru Hristos; Saraci dar bo-gati, de avere disgoliti dar mo§neni Imparatiei Cerurilor,nu avand mangaere dela oameni, dar tiindu-se de Domnul

carele .au zis: Eu cu voi sunt in toate zilele pdnd lasfdriritul veacului3). Strdbatut-au toata lumea Impreund

1) 4re. 3, 2.2) Daniil 3. 57.3) Mat. 28. 8.

Biserica OrtodoxA Romani. 3

s'au

si

si

si

si

Sau,

www.dacoromanica.ro

884 DUPRE biTEMEIARBA, SPIN= BISERICI

oile cu lupii, cine au vazut aceasta ? Cine au auzit ce zice:lath eu vd trimet pre voi ca pre ni,ste oi prin mijlocul lu-pilor, care pastor candva isi va trimite oile prin mijlocullupilor, au nu mai vartos daca v.ede pre lupi I i trageoile; dar Hristos Improtiva au facut, oile le-au trimis lalupi si nu s'au ranit de hiare, ci mai vartos lupii s'aumutat intru blandeta de oi I). ca sä nu zica: oi suntenisi tu ne trimeti pre not spre hrana si mancare. lupilor ?Pentru aceea frica for cu un cuvant o an luat si o audepartat dela dansii, cand au zis: mergeti de vreme, cinu cu puterea for i-au trimis, ci au zis aceasta: Eu vatrimit pre voi, macar ca sunteti voi slabi, dar acela care NTS.trimite pre voi tare iaste, si cine doara esti Tu? Eu suetcarele am intins cerurile,- carele am intemeiat fidmantul,carele am pus hotar mdrei, cel ce am start zapisul ce eraasupra voastrd pre cruce 1' am rdslignit, cela ce legeaveche o am mutat, carele vi am chemat fie voi la morcte-nirea cea dintdiu, cela ce pre cei taxi ii Jac slabi ne-putinciofi, lard pre cei slabi neputincio,si ii intdresc2).Ce este mai tare de cat marea? dar putin nasip silniciaei cea neinfranata o opreste si o namoleste. Eu va trimitpre voi, adeca cela ce am -putere preste moalte si presteviata, cela ce m'am pogorit din Ceriu; Eu va trimit prevoi ca pre niste oi, prin mijlocul lupilor, nu ca sa scapaticu fuga, fiind de toate partile-- strajuiti3). 0! puterea ce-luia ce trimite oile prin mijlocul lupilor!- Cei ce erau cuobiceiul lupilor s'au prefacut in oi, pentru ca nu din fire,ci din vointa erau lupi. Tata. Eu va trimit pre voi, ce (dar)ne porunceste noun: fiti Intelepti ca sarpii ne zice Hris-tos. arpele de si ar si lua o mie de lovituri, iar daca'spazeste capul sau, atuncea tot ramane sanatcisl asa si tu

1) Mat. 5. 16. Suc. 10. 3.2) Psal. 103. 30 stih. 7. Pilda 8. 29. lob 27. 8. Colos. 2. 14.

Efes. 2. 15 Rom. 7. 14. Gal. 5. 8. Efes. 2. 13.3) loan 7. 31.

tisi

pi

sr

www.dacoromanica.ro

DUPRE tNTEMEIAREA SFINTEI BISERIC3 885

de va sa'ti is protivnicul argintul, far de indoiala qide sd silWe sa'ti apuce toata evutia, macar qitoata viata aceasta lumeasca trecatoare de 'Inseteaza sa otraga la sine, nu opri. Numai credinta iti pdzeite, aceastade va ramanea neqtirbita qi nezmintita, toate lucrurile cealerele ce yin asupra-i, u§oare vor fi; gol ai ieit din pantecelemaicei tale, gol te vei duce. Iar de te vor trimite Inurgie (surgun) zi: al Domnului iaste pdmdntu( plinirealui, qi de ar \Teni qi moartea asupra ta, nu te teme, catrecatoare iaste, numa credinta peizeiste, care iaste vistiarneimputinat qi bogatie pururea ramaitoare 1). Ale acestorlucruri ce zic, mucenrcii cei blagosloviti sunt marturii, cariicredinta n'au pierdut-o, dup5 ieqirea din trup mai taresunt de cat cei vii. Pentru aceea zice Iisus: om m'am fd-cut, pentru aceasta in fruit, m'am imbrdcal, ca sd mdnluesclumea2).

Foarte iaste iubita lui Dumnezeu Biserica aceea, carecu credinta iaste Ingradita. In vreme ce pentru Bisericaau facut Ceriul varsat marea, qi au tins vazduhulau intemeiat pamantul qi raiul s'au pus, qi luminatori maris'au facut. Marea s'au impartit iar4 s'au adunat la unloc, pietrele s'au sfa'ramat, qi iar daca au venit ploae dinCeriu cu roux s'au udat (haosul), masa iar s'au alcatuit.Pentru Biserica au fost Prorocii, pentru Biserica. Apostolii

ce voiu zice mai mult, pentru Biserica Unul nascutFiul lui Dumnezeu s'au facut om, precum au zis Pavel3).Cela ce n'au partinit Fiiului sau, ci pentru not toti l'audat pre dansul, ca sa zideasca Biserica. Si Fiiul lui san-gele ,s'au varsat pentru Biserica. Pentru aceea mladiteleqi odraslele ei a se veqteji nu pot. Pomii ei frunza nu'ileapada, nu iaste supusa patimii vremilor, nici iaste vi-

') Iob- 10. 21. Psal. 33 10.2) In aceasta parte a discursului sa probeaza valoarea credintei

crestine in mod apodictic.1) Rom. 8:

da-1,

,si

§i

§i

lasa.o pi

pi

pi

pi au

si

www.dacoromanica.ro

886 DESPRE INTEMEIAREA. SFINTEI BISERIC

novata schimbarei, ca sa aiba florile fiilor ei a se ascundeIn vremea qi iatna sä caza. qi O. se goleasca,Impresurata de Intamplarile cele schimbacioase. Ci darulDuhului Sant o pazqte; pentru aceea nu ImbatrAne§te,nici sa zbarce§te, macar ca multi se cotesc asupra ei. Darea ramane ne biruita 1).

01 cat de multi la inceput gonia Biserica, atuncea candsamanta credintei sa samAna. 0! ale de mari ostiri §iresboae asupra ei se pornise; ci cand mai mult se Impre-sura, atuncea mai Juminata se faces. Dar acum cu milalui Dumnezeu §i Imparatii Domnii §i Voevozii §i toatemarginele lumei de o credinta sunt pline. Pentru ca la in-ceput, cum am zice intru tineretele Bisericei, Imparatii eraupagani, Domnii nu creel, norodul lntru necazuri, poruncilejudecatorilor pretutindenea erau date, jertfitorii jertfuia dra-cilor; aburul mirosul cel greiL umplusese tot vazduhul,patilAntul tot se roise cu sangele lor, dracii se iutise, dia-volul stapanea; tatal se lepada de fiu fiul nu cinsteapre tatal sau, adica cele fire§ti sa taiase; iar credinta pra-voslavnica nu s'au despartit. Unde sunt acum acei Indraz-neti de' a se Impotrivl Bisericei ? Ca din vreme ce canddin nou s'au sadit, nimica rau n'au primit. Dar acum ands'au tnaltat pans la ceriu, au socoteti cif o vei birui? Cade vreme ce atuncea cand erau numai 12 Apostoli, nimineapre dan§ii n'au putut biruiasca, ci putini oameni toatalumea au vanat; dar acum cand tot pamantul marea $itoata lumea §i partile locurile cele fara de oameni §itoate margenile pamantului de pravoslavnica credinta s'auumplut, socotqti ca vei strica ei Intru ceva? Dar nu veiputea. Pentruca Hristos, pentru dansa au rabdat, porfile(iadului) nu o vor birui fire ea. Mai lesne e cerului a trece§i pamantului a pert, cleat sa patimeasca Biserica cevarau. Cine iaste cela ce au zis: Ceriul pamantul vor trece,iar cuvintele mele nu vor trece (Mat. 5. 18). *i adevarat e,

1) Deaicea oratorul argumenteaza intemeiarea Biserici.

seceriplui,

sa'-i

qi

si

$i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

tIVSPEtE INTEMEIAREI. SPINTgl 13ISERICI 887

ca cuvantul lui Dumnezeu e mai tare decat cerurile; pen-tru aceea ca iaste lucrul cuvAntului, cand a zis: sa fie ceriui cuvantul s'au facut lucru; fuglt-au firea, si niminea nu,

i -au facut zminteala; de vreme ce stapanul firei au porun-cit, cela ce poate si a face si a schimba. Eu o am ziditpre dansa, cela ce am pus ceriul: Ci nu pentru ceriuam varsgt sangele, nu pentru Raiu am fost rastignit, niciam luat trup ceresc pentru ceriu, si ce zic ceresc din trupIngeresc, nu am luat, ca sa pociu zice: de cat cerurile side cat ingerii si de cat toata faptura, mai scumpa iasteBiserica. Pentru aceea ceriul si pamantul vor trece, iarcuvintele mele nri vor trece, macar sa vie Elinii, macarsa. vie aicea inainte Jidovii. De sunt cuvintele aceste de-varte, tie de rau, iar de sunt lucrurile zise cu dreptate,sa, se inchine puterei lui Dumnezeu. Zis-au Hristos, ceriuli pamantul vor trece, iar cuvintele mele nu vor trece, si

mai lestie iaste cerului sä treaca si p5mantului sa piara,de cat sä caza cuvintele mele. Si- care sunt cuvintelelui? SA le aducem la mijloc si sa vedem si sa, nu cazaniciodata. Fara de Indoiala zic, iar pre eretici fi ingro-zasc. Si care sunt cuvintele acelea ? Ceriul si pamantulvor trece, iar cuvintele mele. nu vor trece. Si care vorbe0 care graiuri? Tu esti Petru, pe aceastd piatrd voiuzidi Biserica med, portile iadului nu o vor birui pre ea{Mat. 1'7. 18). Pe aceastd piatrd eu sic, lard nu pe Petru,cd nu pre om, ci pe credinfd an zidit Hristos Biserica.Care era credinta ? Tu esti Hristos Fiiul lui Dumnezeu celuiviu. Piatra au numit qi Biserica, care navaliri asupra-i pri-meste si nu se clateste, pentruca Biserica toate ispitele leprimeste, dar nici de unele nu se biruWe. Tara de intrebi,.oare are Biserica acea zidire asa de piatra sau de lemn saude fier? ca zice ca nu iaste zidirea dintr'ansa din nis-carematerie, pentru ca de ar fi de acel feliu, cu vremele s'arfi prapadit. Doara marturisirea pravoslavniciei credintei nicidracii, nici on -care faptura oarecare nu pot se o biruiasca...

,si

mi-,

www.dacoromanica.ro

888 DESPRE INTEMBIAREA SFINTEI BISERICI

Marturisesc mucenicii, ale carora coaste au fost strujite,darn creain,a nu s'au frant. 01 lucruri noue, paretele iaste-gaurit, iar vistiarul ne furat, trupul taiat, iar credinta nu>iaste taiata. iaste puterea mucenicilor, pentruca pe a-ceasta piatra voiu zidi Biserica mea Si portile Iadului nth.o vor birul pe ea. Socote§te mai cu deadinsul cuvintele.,ortile iadului, necazuri le nume§te, care nasc moarte. Darce e ? Au doara 'Ana la Tad va merge tot cela ce poartanecazul? Asa iaste. Ca precuen portile mortii intrari suntvqi pentru ce zice, nu oprqte dovedirea, ca sa.'0 arateterea fierine, ca de n'ar putea nimene sa o biruia.sca pre-ea, ar putea zice: ca de nu ar fi fast tare, cu adevarats'ar fi biruit, pentru aceea slobozesc ca se poarte ispitele,ca sa. nu se socoteasca biruinta a fi a necazului celora cerabda ispita, ci a credintei §i portile Iadului n'au zis ca.vor cadea preste dansa. Ci nu o vor birui pre ea, cacirabda asupr4, iara nu se biruWe; valuri prime§teasupra§ Biserica, ci nu se ineaca, ascutituri inteansa pri-me§te, dar nu se rane§te, vifor asupra-i, dar stalpulnu se clate§te. ce e zic Biserica ? Ca un cuvant au zispastorul, ca petrec ca un stalp neclatit. Multi tirani s'ausilit sã piarza acest cuvant, data. n'au putut, pentruca pepiatra iaste intemeiata. Vezi ca tiranii imparati sabii, as-cutime, dinti de flare, morti, cuptoare, tigai, daini de fierunghii §i tot felul de munci gatise, §i diavolul arcul sau

incordase, dar Bisericii nimica nu i-au stricat. PortileIadului nu o biruesc pre ea. Marturiseste singur lucrul,marturiseste incetarea lucrurilor ce au fost. Cat de multis'au o§tit, darn nici until n'au biruit. ceea ce se ostia cuadevarat, au tacut Si uitarei s'au dat, iara Biserica deapu-rurea cre§te intru puteti. Unde e acum Claudie(?), unde-iAugust, unde-i Neron, unde e Tiberie ? Numele sunt goale,iara dintean§ii nu iaste nici un lucru, nici iaste vre un cu-vant de danqii ca se o§tea asupra Bisericii, pentru aceea:§i pomenirea for au petit. Tara Biserica mai luminat sta.,

Asa

pu--

(Wire

tsi

ca.

trcadeSi

www.dacoromanica.ro

DESPRE INTICIIIIARRA SPINTEI BISERICI 889

luceste, pentruca on unde vei merge, In India, la Maurita-nia, In Bretania, in Spania si pana la margenile pamantuluivei gasl, Intru inceput era cuvdntul ,si Cuveintul era laDumnezeu ).s.i Dumnezeu era Cumeintul (loan 1.) si toata_marginea lumii de pravoslavnica credinta iaste plina. Mai-Inainte cu adevarat toata lumea era plina de paganatate,riar acum nu numai orasele infloresc, cu crestinatatea sicu credinta lui Hristos, ci si pustiile intru numele lui Hristosse slavesc. Deci de demult cu adevarat si imparatesele laospetile barbatilor jucau, iar acum de abed, ar ingadui oslujhica sa faca asa. De demult feciorii neamului Persilorcu parintii sai se dezmerda in paturi, si sora de pe frate-seu se marita, fara pedeapsa, iar acum fecioria se cauta.Pentruca mainainte in Britania cu trupuri omenesti se os-Oa, iar acum cu post Isi intaresc sufletul sau (lor). Ma-sagetii si Vernitii nenorociti pe acia-i socotea cari din boallmurea, ci pre parintii si rudele sale, daca ajungea la ba-tranetele sale, junghiindu -i ii manca. Spuind ca mai bineiaste de ai sai sä se manance, de cat de vermi. Iar acum,dupd porunca lui Hristos, si dupd scularea lui din mortiIntru sfiiala si intru paza curatiei, cu frica slujesc ca nisteostasi ai lui Hristos. Si putin de nu toate noroadele suntgata a-si varsa. sangele pentru numele lui -Hristos. De de-mult era Imparatii pagani si gonitori de crestiiii, iar acumpana la ceriu inalta crestinatatea si Intrand in pragul Biseri-cei isi leapada coroanele. Si crucea lui .Hristos o inchipuescpe fruntele sale. Mara armele, iar inauntru tainele, afarapovarile, iar inlauntru slujbele cele sfinte- Asa facea Teo -dosie si Arcadie feciorul lui Teodosie, cei slaviti intru bunacredinta si intru temerea de Dumnezeu. Dupa aceste pen-tru toate mult5.mim lui Dumnezeu in Troita, Unuia Tataluisi Fiiului si Sfantului Duh. Caruia se cuvine lauda si pu--terea intru nenumaratorul veac al veacurilor. Amin.

C. E.

www.dacoromanica.ro

890 DESPL3E,_ iNTEDIVAAREA 'aroma BIS4RICI

Dupa acest important discurs istoric, arheologic dog-matic, ce poate servi de model, unic ca argumentare §ielocventa on carui cleric, scriitorul face qi o poezie, dupadatina lor, prin care indeamna la citirea cartei pe cre§tini-Aceste inceputuri de poezie sunt Insemnate din punct devedere literar. Aceste sunt simburii din care cu timpuls'a desvoltat poezia la noi Romanii. Ele sunt numai ni§teinceputuri de poezie, dupa cum am dovedit aka data. Ur-meaza dar dovedit §i sigur ca §i iriceputurile de poezie lanoi le gasim mai tot numai in Biserica. Este adevarat ca

civilii s'au ocupat cu desvoltarea simtului poetic, caMiron Costin §i altii; dar Dositeiu, Mitropolitul Moldoveii-a intrecut pe toti, versificand toata Psaltirea lui David qiIn care se afla Si poezii cu aluzii la Romani. Tata. arumtranscriu ca dovada aceasta poezie, care deli nu esteperfecta, totu0 este o probes de nazuinta a clericilor sprepoezie. Iata aceasta poezie:

4Stihuri 22, dupa suma capitulilor ce se aft. in Apocalips*-Multamita lui Dumnez3u celui In Troita slavit,Celui ce m'a invrednicit de am ajuns qi la sfar§it.Fie numele lui in veci bine-cuvantat,Ca cu darul lui cel prisositoriu pre noi ne-au indemnat.Si cu a sa prea inalta buns voire,Ni-au ajutat de am scris a Apocalipsului talcuire.Prime§te cititorule §i fa osteninta,Indulce§te-te de aceste cuvinte ce's cu umilinta.Ca aceasta talcuire pre suflet-il vesele§te,CreVe §i spre roduri bune it Intare§te.Fa Intoarcere spre umilinta §i indraznire,Ca sa nu se teams de a lui Velear inprotivire.Drojdiile rautatei cele rale §i otravite,Le risipe§te §i le face ca zaharul indulcite.Ca aduce omului rivna §i aducere aminte,A se parasl de rautatile cele scarnave de mai nainte.De venirea lui Antihrist de sfar§it pe larg scrie,Ca se.' se fereasca cei iamuriti Si buni de a lui maestrie._Spune qi de goana lui -cea cumplita qi de grele razboai

§i

§i

§i

§i

§i

1i

www.dacoromanica.ro

DESPRE iNTEMEILREA SFINTEI BISERICI 891

Ca inima-i cea tare ca fierul sä o face' se' se moae.Munca pacatoOlor in multe locuri o arata,Care vor lua rasplatire pentru a for fapa.Tara veselia §i bucuria dreptilor pe larg s'au povestit,Acelor ce au adus roduri de pocainta i s'au ostenit.§i zice ca se vor desfata intru bucuria cea ne'nserata,In cetatea Ierusalimului cea prea Ina la.Care One' acum nu urechea au auzit sau ochii au vazut,

nici la inima omului nu s'au suit.Uncje raceala, intunericul §i scarba lipse§te,Ca Hristos soarele drepatei pre toti ii incalz4te.Ca cu privirea Indestularei cea Dumnezeiasca,Pre cei iubili lui ale§i in veci se' -i veseleasca.Fa Hristoasa pentru a ta multe. indurare,Ca sä ne ferim invalui i intru ispite de alunecare.Dane ca vremea cea scura intru bunatati se' o stivarqim,§i de binele cel vecinic ne rugam, se' nu ne lipsim.Ci cu Indurarea milostivirea ta cea multa,ZdrobeVe falcile vrajmaOlor celor ce cu not se lupa.Fie Iadul dracilor §i paganilor spre mo§tenire,Tar nota Raiul bucurie, veselie fericire.Ste. mijlocitoare §i -cea ce to -au nascut pre tine Hristoase,Imparateasa Cerului, Maica luminii cea cu rase luminoase.SolWe, grabe§te, roag6. pre Fiiul tau neincetat,Ca se' ne Invredniceasca pre not Raiului celui desfatat. Amin.

Dupe' aceast5. poezie scriitorul iii Inseamna numele prinlitere ieroglifice Antonie logofat, 1'7947 Octombrie 24.

Alt nume: Ilarie Schimonah.C. Erbiceanu

mils

§i

qi

Si

si

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN----

(Vezi Bieerica Ortodoxa Romani;. AnuL XKXI No. 7)

In urmarea celor ce autorul spusese despre grija pe careto avea ca s'ar gas' unii cari sA nu faca milostenie de teamade a nu lasa destula mostenire copiilor, si dupa ce cuargumente suficiente combatuse asa teama a unor credin-ciosi, trece mai departe si aratA ca facerea de bine este-o priveliste admirabila pentru cer si este cu dreptul a se-astepta dela toti cari cred in Domnul. SfAntul parinte.sa-tueste pe credinciosi de a ramanea In credinta, a ascultade poruncile lui Dumnezeu si a nu se da In stapanirea_satanei, care'i indeamna de a nu face binele. SA se Ondeasca toti el pe langa ralele ce'si aduc in viata de aci,vor prim' pedeapsa vesnica pentru neascultarea lor. Lajudecata cea depe urmA, toti Indaratnicii si cari se Impro-tivesc poruncilor despre milostenie si Indurare vor fi pe-depsiti si pedeapsa for va fi ara sarsit; pe cand cei as-cultatori se vor bucura de recompense eterne. InvataturaMantuitorului In aceasta privinta este categorica. El cerea (IA si a ajuta pe toti cari sunt In necesitate si lipsa. Sinu -este crestin si urmator al Domnului acela care, sub.

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 893

-diferite pretexte, '§i lipWe inima de avutie i nu vede pesarmanul care sufere.

Apropiindu-se de sfai*tul cartei, autorul da din nousfaturi cre§tinilor privitoare la indurare §i facerea de bineIn vederea iertarei pacatelor a moqtenirei imparatiei veq-nice. Arata cum noi, daca facem acte de milostenie, neapropiem de Dumnezeu qi ne asamanam lui, care sprebinele nostru a aratat atata indurare. Intr'un mod ad-mirabil '§i termina lucrarea, aratAnd cum prin fapte aleindurarei crWinul dobande§te coroana victoriei cum odobande§te acela care'qi da viata sa pentru credintacreqtina. ySi una alta dau fericirea cereasca celui care le4:lobAndqte.

Ce este o prive4te mareata a carei executare se serbeaza subochii lui Dumnezeu ? Daca se considers ca vrednic de lauds §i4)1in de onoare la un spectacol pregatit de pagani, ea: la el aparproconsulii sau imperatorii, qi cel ce da serbarea, spre a putea.places celor maxi face pregatiri mai maxi §i lux mai mare, cu cat'este mai maret §i mai admirabil vrednicia de lauds la un spec-lacul in care ai ca privitori pe Dumnezeu Hristos. Cat de maripregatiri, cat de bogata pregatire trebue facuta acolo, unde yinspre a privi puterile cerului, se aduna toti ingerii, acolo de undese ofera vista de veci, nu dupa gustul poporului, ci dupa cumdecide stapanul a toate. Si cu aceasta sa se sileasca toti lene§ii

cei cari nu fac fapte rodnice cum Si toli cari se supun iubireide argint, ca prin fapte bane sä dobandeasca rodul mantuirei ; sase r4neze apoi mai mult, ca sa'§i curete contiinta cea-Sunt frumoase cuvintele cu-care Ciprian dWeapta judecata dreapta.a credinaio§ilor, spre a vedea pericolul in care se afla. Sa-§i punkfiecare sub ochi pe satan, care vine la mijloc cu slugile sale, adeca-cu poporul pierzarei al mortsi §i inoearca printr'o noua probapoporul lui Hristos, in timp ce acesta ca judecator insu§i este defata, caci zice : Eu pentru aceia, pe cari to ii vezi la mine n'am pri-mit nici palme nici biciuiri, n'am suferit crucea, nici mi-am varsatsangele; eu nu le promit for vr'o imparatie cereasca, nici nu'i chemcu promisiuni de nemurire spre a'i aduce din nou in paradis ;totu§ ce scumpe, ce marete qi cu ce ostenele mari imi pregateso

§i

qi

§i

patata.

§i

qi

pi

§i

www.dacoromanica.ro

894 ctiquAN

spectacole cu luxuj cel mai costisitor, caci Imi dau sau imi cum-para avere qi bunuri la pregatirea spectacolului; §i daca executareanu iese demna de cinste, atunci ei sunt goniti cu ocari §i fluera-turi §i aproape loviti cu pietre de furia poporului! AratA-mi, Hris-toase, nite astfel de datatori de serbare Intre ai tai, pe acei avuti,pe acei can au prisos de tezaure bogate, daca dau un astfel despectacol in biserica sub conducerea to sub ochii tai, prin o-ferire de daruri sau prin instreinare de avere §i bunuri, on dacaintrebuinteaza numai in bine ceea ce poseda cu schimbarea avereiin tezaure cere§ti. La spectacolele acestea ale mete trecatoare i'pam'ante0 nu se da hrana nimarmi, nu se imbraca nimeni, nu sealina nimeni prin Ingrijirea unei mancari sau bauturi. Totul sepierde intre nebunia celui ce pregate§te Si orbirea celui care pri-vWe printr'o nimicnicie plina de" risipa §i de nebunie. Acolo estihranit §i i'mbracat in saracii tai, to promiti viata ve§nica binefa-catorilor ; totu§ lasa pe ai tai, cari s'atr distins de catra tine curasplata diving §i cereasca, a se pune alaturi de ai mei, cari aucazut in pierzare.

Ce raspundem la aceasta, se intreaba cu dreptul Ciprian ? Cum.aparam lipsa de fapte bune §i caderea in intunerec a inimilor ce-lor bogati, cu ce cuvinte de iertare ne facem curati, not cari sun-tern mai putin de cat servitorii satanei, cand nu oferim nimic pen=trus" suferinta sangele sau ? Hristos ne-a dat poruncile sale, ainvatat ce sa faca servitorii sai, celor milostivi le-a promis ras-plata, iar celor ce nu fac fapte bune le-a aratat pedepsele ce'ia§teapta, decisiunea sa a facut-o cunoscut a prezis cum va ju-deca. ce fel de iertare poate avea cel ce n'asculta, ce fel deraspuns pentru nerodnicia vietei sale ? Ce se va intampla acoloalt decat ca Domnul va face ceea ce el ameninta, pentru cA ser-vul nu face ceea ce el a ordonat, dupa cum zice la Matei XXV,31, 46 : Iar and va veni Fiul omului intru marirea sa, i to tisfinfii ingeri cu dansul, atunci va fedea pe scaunul marirei sale.qi se vor adana inaintea .lai toate limbele: -0'i va desparti pedanfii unul de altul, precum desp&rte pastoral oils din ezi. 4i vapane oils des dreapta iar ezii deg stanga. Atunci va zice lm-paratul color deadreapta lai: veniti binecuvantafii Parintelai meu,movtenifi imparatia care este gatita yowl dela intemeierea lama Caam HamAnzit, fi mi ati dat de am mancat ; am insetat, mi-ati datde am baut ; strain am lost 0 m'afi primit; gol, m'afi finbracat ;bolnav am lost fi m'a(i cercetat ; in temnitia am lost, 0 afi venit Is

si

si

Ad;

rsi

.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 895

mine. Atunci vor raspunde lui drepfii, zicand : Doamne I and te-amvazat fiamand te-am hranit P sau insetat fi fi-am dat de ai haat?sau and te-am vazat strain, fi to -am primit, sau gol te-amimbracat P sau and to -am vfizat bolnav, sau in temnira, vi am ve-nd la tineP raspanzand imparatal va zice for: amin zic vouaintro cat afi lacut unuia dintre acevti frati ai mei prea mici, mieafi 'Amt. Atunci va zice fi color des stanga lei : ducefi-va delamine blestematilor in focal eel vevnic, care este gatit diavolalui0 ingerilor fui. Ca am liamanzit vi nu mi -api dat sa mana,nc ; amlnsetat, vi nu mi-afi dat sa beau; strain am Post fli na m'a(iprimit; gol, si nu m'afi imbracat ; bolnav 0 in temni(a, fi num'afi cercetat pe mine. Atunci vor raspunde 0 ei vor zice:Doamne 1 cand to -am vazut Bamand, sau insetat, sau strain, saugol, sau bolnav, sau in temni(a, n'arn slajit fie? Atunci varaspunde lor, zicand amin graesc yowl, intra cat n'afi Meat unuiadintre acevti prea mici, nici mie n'a(i facet. §i vor merge acevtiaIn manta vevnica, iar drep(ii in v. lap vevnica". Dupa aducer