01 prelucrari aschiere

8/8/2019 01 prelucrari aschiere

1/23

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

1. PREVEDERI GENERALEContinut. Scop

Art.1 (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prinaschiere cuprind msuri de prevenire a accidentelor de munc si bolilor profesionalespecifice activittii de prelucrare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate

electric, hidraulic, pneumatic sau electropneumatic, pe masini si dispozitive manualeactionate electric, sau pneumatic si pentru prelucrri manuale.(2) Msurile de prevenire cuprinse n prezentele norme au ca scop eliminarea

factorilor periculosi existenti n sistemul de munc, proprii fiecrui element component alacestuia (executant -sarcin de munc - mijloace de productie - mediu de munc ).

Domeniu de aplicareArt.2 Prezentele norme se aplic n toate unittile economice n care existactivitatea de prelucrare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietateasupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Relatii cu alte acte normativeArt.3 (1) Prevederile prezentelor norme se aplic cumulativ cu prevederile NormelorGenerale de Securitate a Muncii.

(2) Pentru activittile nespecifice sau auxiliare activittii de prelucrare ametalelor prin aschiere, desfsurate n unitti, se vor aplica prevederile normelorspecifice prezentate n anexa 1.

Revizuirea normelorArt. 4 Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cte ori estenecesar, ca urmare a modificrilor de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivelnational, al unitlilor sau proceselor de munc.

2. NORME PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE2.1. Repartizarea sarcinilor de munc la prelucrarea metalelor prin aschiere

Realizarea sarcinii de munc

Art.5 (1) Deservirea masinilor-unelte este permis numai lucrtorilor calificaii siinstruiti special pentru acest scop.(2) Lucrtorii n formare (calificare) vor fi supravegheati o perioad de timp de

1-3 luni, n functie de complexitatea lucrului, de un lucrtor calificat si vor lucra singurinumai dup ce conductorul locului de munc l va testa practic si teoretic asupracunoasterii normelor si exploatrii corecte a utilajului.Art.6 Se interzice lucrul la magini-unelte fr ca lucrtorii s posede documentatianecesar (desene, fise tehnologice, planuri de operatii, schema de ungere si instructiunispeciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnic a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dup piese model.Art.7 Ajutorul de lucrtor va lucra numai n prezenta lucrtorului.Art.8 Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor si dispozitivelor, a

accesoriilor, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depsesc 20 kg se vor face cumijloace de ridicat adecvate, tinndu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Munciiprivind efortul fizic. De la caz la caz, n functie de frecventa operatiilor de ridicare, se vaaprecia necesitatea dotrii cu mijloace ajuttoare de ridicat si transportat, chiar dacsarcinile sunt mai mici de 20 kg.

Deservirea masinilor-unelteArt.9 nainte de nceperea lucrului, lucrtorul va controla starea masinii, adispozitivelor de comand (pornire-oprire si schimbarea sensului miscrii), existenta sistarea dispozitivelor de protectie si a grtarelor din lemn.Art.10 Lucrtorul care deserveste o masin-unealt actionat electric va verificazilnic :

a) integritatea sistemului de nchidere a carcaselor de protectie (usi, capaceetc.) ;

1


2/23


b) starea de contact ntre bornele de legare la pmnt si conductorul deprotectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaz prtile mobile, cucaracter temporar, precum si integritatea nvelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legturii la centura de mpmntare.

Art. 11 Se interzice lucrtorilor care deservesc masinile-unelte s execute reparatii lamasini sau instalatii electrice.Art.12 n mod obligatoriu, masina-unealt, agregatul, linia automat vor fi oprite siscula ndeprtat din pies n urmtoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindereatunci cnd masina nu este dotat cu un dispozitiv special care permite executareaacestor operatii n timpul functionrii masinii ;

b) la msurarea manual a pieselor ce se prelucreaz ;c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor ;d) la oprirea motorului transmisiei comune n cazul cnd masina este actionat

de la aceast transmisie.Art.13 n mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale

masinii-unealt, agregatului, liniei automate n urmtoarele cazuri :a) la prsirea locului de munc sau zonei de polideservire, chiar si pentru un

timp scurt ;b) la orice ntrerupere a curentului electric ;c) la curtirea si ungerea masinii si la ndeprtarea aschiilor;d) la constatarea oricror defectiuni n functionare.

Art. 14 n cazul cnd n timpul functionrii se produc vibratii, masina se va opri imediatsi se va proceda la constatarea si nlturarea cauzelor. n situatia n care acestea suntdeterminate de cauze tehnice, se va anunta conductorul procesului de munc.Art. 15 Dup terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrtorul este obligat scurete si s ung masina, s lase ordine la locul de munc si s comunice schimbului

urmtor toate defectiunile care au avut loc n timpul lucrului, pentru a nu expune laaccidente lucrtorul care preia masina.Art.16 nlturarea aschiilor si pulberilor de pe marsinile-unelte se va face cu ajutorulmturilor, periilor speciale sau crligelor. Se interzice nlturarea aschiilor cu mna. Seinterzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer; aceast operatie este permisnumai cu justificri tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat demaxim 2 atm.Art.l7 Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cte ori prezenta acestoraeste stnjenitoare pentru desfsurarea procesului de productie sau pentru sigurantaoperatorului si cel putin o dat pe schimb.Art.l8 Piesele prelucrate, materialele, deseurile se vor aseza n locuri stabilite si nuvor mpiedica miscrile lucrtorilor, functionarea masinii si circulatia pe cile de acces.

Piesele, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita n containere.Art.l9 (1) Grtarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si n bun stare,evitndu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe grtare sau paviment se nltur prin acoperire curumegus.Art.20 Se interzice splarea minilor cu emulsii sau uleiuri de rcire, produseinflamabile (benzin, tetraclorur de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lorcu bumbac utilizat la curtarea masinii.

2 2 Prelucrarea metalelor prin strunjireFixarea si demontarea sculelor

Art.21 (1) Fixarea cutitelor de strung n suport se va face astfel nct nltimeacutitului s corespund procesului de aschiere.

2


3/23


(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depsi de 1,5 ori nltimeacorpului cutitului pentru strunjirea normal.

(3) Fixarea cutitului n suport se va face cu suruburile din dispozitivul portscul.Art.22 La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung,se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselorArt.23 (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine n universal sau ntre vrfuri si perfectcentrate, pentru a nu fi smulse.

(2) La fixarea si scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza cheicorespunztoare, fr prelungitoare din teav sau alte prghii.Art.24 La fixarea pieselor n universalul strungului, se va respecta conditia L 3d,unde L si d reprezint lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.Art.25 La prelucrarea pieselor lungi pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.Art.26 La fixarea piesei ntre vrfuri se va fixa rigid ppusa mobil iar pinola se vabloca n pozitia de strngere.Art.27 Slbirea piesei din pinola ppusii mobile se va efectua numai dup oprireastrungului.

Art.28 nainte de nceperea lucrului, lucrtorul va verifica starea fizic a fiecrui bac destrngere. Dac bacurile sunt uzate (sterse), au joc, prezint deformatii sau fisuri,universalul sau platoul vor fi nlocuite.Art.29 nainte de nceperea lucrului, lucrtorul va verifica dac modul n care esteascutit cutitul si dac profilul acestuia corespund prelucrrii pe care trebuie s o execute,precum si materialului din care este confectionat piesa. Se vor folosi cutite de strung cuprag special pentru sfrmarea aschiei continue.Art.30 La cutitele de strung prevzute cu plcute din carburi metalice se vor controlacu atentie fixarea plcutei pe cutit precum si starea acestuia. Nu se permite folosireacutitelor la care plcutele prezint fisuri, arcuiri sau deformatii. Cutitele cu plcute dincarburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.

Pornirea si exploatarea strunguluiArt.31 (1) Angajarea cutitului n material va fi fcut lin, dup punerea n miscare apiesei de prelucrat. n caz contrar, exist pericolul smulgerii piesei din universal sauruperii cutitului.

(2) La sfrsitul prelucrrii se va ndeprta mai nti cutitul si apoi se va oprimasina.Art.32 La prelucrarea ntre vrfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare)de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.Art.33 La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strngerea, respectivdesfacerea bucsei se vor face numai dup oprirea complet a masinii.Art.34 (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel n timpul ct acesta esteconectat la reteaua de alimentare.

(2) Se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou dac utilajul esteconectat la reteaua electric de alimentare.Art.35 Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambelecapete.

2.3. Prelucrarea metalelor prin frezareFixarea sculei

Art.36 nainte de fixarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, dac aceastacorespunde materialului ce urmeaz a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat nfisa de operatii.Art.37 Montarea si demontarea frezei se vor face cu minile protejate.

Art.38 Dup fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel nct dintii frezei s nu poat prinde minile sau mbrcmintea lucrtorului n timpullucrului.

3


4/23


Fixarea pieselorArt.39 (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive specialede fixare sau n menghin.

(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.Art.40 La fixarea n menghin sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete

prelucrate, se vor folosi menghine cu flci zimtate sau plci de reazem si strngerezimtate.Art.41 n timpul fixrii sau desprinderii piesei, precum si la msurarea pieselor fixatepe masa masinii de frezat, se va avea grij ca distanta dintre pies si frez s fie ct maimare.

Pornirea si exploatarea frezelorArt.42 (1) La operatia de frezare, cuplarea avansului se va face numai dup pornireafrezei.

(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai nti avansul, apoi se va oprifreza.Art.43 n timpul functionrii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa masinii s segseasc scule sau piese nefixate.

Art.44 n timpul nlocuirii rotilor de schimb. masina de frezat va fi deconectat de laretea.Art.45 Verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa masinii, precum si a calittiisuprafetei prelucrate, se vor face numai dup oprirea masinii.

2.4. Prelucrarea metalelor prin rabotare mortezare si brosareFixarea sculelor

Art.46 nainte de fixarea cutitului n suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului,precum si dac acesta corespunde materialului care se prelucreaz si regimului de lucruindicat n planul de operatii.Art.47 (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite n acest

scop. (2) Este interzis a manevra brosa cu mna liber.Fixarea pieselor

Art.48 Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, n menghin sau cuajutorul dispozitivelor de fixare.

Pornirea si exploatarea masiniiArt.49 naintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controlas nu rmn chei sau piese nefixate pe masa masinii.Art.50 naintea nceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dup pomireaacestora, se vor executa cteva curse de mers n gol pentru verificarea functionrii.Art.51 n timpul functionrii masinii de rabotat, este interzis folosirea spatiului dintreghidajele rabotezei pentru pstrarea sculelor sau a altor materiale.

Art.52 n cazul prelucrrii prin rabotare a unei piese ale crei dimensiuni depsescmasa mobil a rabotezei, pe toat durata lucrului se va ngrdi zona respectiv.Art.53 Masinile de brosat vor fi prevzute cu dispozitive corespunztoare de rcire asculei. Brosele nu se vor rci cu bumbac sau crpe ude.

2.5. Prelucrarea metalelor prin gurire, alezare si honuireFixarea si demontarea sculelor

Art.54 Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strnge si desfacenumai cu chei adecvate, care se vor scoate nainte de pornirea masinii.Art.55 Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixatArt.56 Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrin se va face numai cu ajutorul

unei scule speciale.Art.57 Se interzice folosirea burghielor cu coad conic n universalele masinilor.Art.58 Se interzice folosirea burghielor cu coad cilindric n bucse conice.

4


5/23


Art.59 Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu coziuzate sau care prezint crestturi, urme de lovituri etc.Art.60 Se interzice folosirea burghielor necorespunztoare sau prost ascutite.Art.61 Ascutirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat n dispozitive speciale.Art.62 Cursa sculei va fi astfel reglat nct aceasta s se poat retrage ct mai mult

la fixarea sau desprinderea piesei. Fixarea pieseiArt.63 naintea fixrii piesei pe masa masinii, se vor curta canalele de aschii.Art.64 Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face numaidup ce scula s-a oprit complet.Art.65 Fixarea piesei pe masa masinii se va face n cel putin dou puncte, fie cuajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.

Pornirea si exploatarea masiniiArt.66 naintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunztor operatieicare se execut, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.Art.67 La operatia de honuire, avnd n vedere materialele din care sunt realizatesculele, introducerea si scoaterea n si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu

foarte mare atentie, pentru a evita spargerea plcilor de honuire.Art.68 n timpul functionrii masinii, se interzice frnarea cu mna a axuluiportmandrin.

Masini de gurit portativeArt.69 Masinile de gurit portative se vor porni numai dup ce au fost ridicate de pemas.Art.70 Masinile de gurit portative se vor Isa din mn (se vor depune) numai dupoprirea burghiului.

2.6. Prelucrarea metalelor prin rectificare si polizareFixarea sculelor

Art.71 Alegerea corpului abraziv se va face n functie de felul materialului de prelucrat,de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinut,de tipul si starea masinii, de felul operatiei de prelucrare.Art.72 Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de ctre persoane bine instruitesi autorizate de conducerea unittii s execute astfel de operatii.Art.73 La montarea corpului abraziv pe masin, se va verifica marcajul si aspectulsuprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor nvigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.Art.74 Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfect a acestuia n raport cuaxa de rotatie.Art.75 (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm maimare dect diametrul arborelui) se fixeaz cu flanse fr butuc.

(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaz cuflanse cu butuc.Art.76 Flansa fix (de sprijin) va fi solidarizat cu arborele printr-un mijloc sigur defixare ; flansa mobil (de strngere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind celindicat n STAS 9092/1-1983.Art.77 Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, n cazul flanselor fr butuc,respectiv pe flansa fix si pe cea mobil, n cazul flanselor cu butuc abaterile limit fiindcele indicate n STAS 9092/1-83.Art.78 Momentul de strngere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic,precum si numrul suruburilor, diametrul si momentul lor de strngere, la flansele cubutuc, sunt cele indicate n STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.

Art.79 (1) Dac jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limitainferioar, gaura va fi lrgit cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi

5


6/23


executat pe o masin care s permit prinderea centric a corpului abraziv si cu ajutorulunei scule adecvate (diamant, carburi metalice).

(2) Nu este admis lrgirea gurii prin spargere cu dalta.(3) Dup lrgire, corpul abraziv se controleaz la sunet si la rezistenta de rotire.

Art.80 La montajul corpurilor abrazive, ntre acestea si flans se introduc garnituri din

carton presat ale cror dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.Art.81 nainte de montare, toate suprafetele n contact reciproc ale corpului abraziv,garniturilor si flanselor vor fi bine curtate de orice corp strin cu ajutotul aspiratorului,aerului comprimat sau periei.Art.82 (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse deotel, pentru a compensa diferenta dintre diametrul alezajului corpului abraziv si diametrularborelui.

(2) Lungimea bucsei de otel nu va depsi grosimea corpului abraziv n zonaalezajului.Art.83 (1) nainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau ncepereafunctionrii n gol, ansamblul corp abraziv-flanse cu butuc se echilibreaz static si, undeeste posibil, se echilibreaz dinamic.

(2) Fixarea contragreuttilor de echilibrare va fi asigurat corespunztor.(3) Este interzis echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri

pe suprafata acestora.Art.84 Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisnumai pentru masini dotate cu aceast posibilitate.Art.85 Att persoana instruit s monteze corpul abraziv ct si utilizatorul vor verifica,respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) nscris pe acesta sau peeticheta de fabricatie.Art.86 Nu este permis utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale cror turatii sauviteze periferice nu sunt inscriptionate.Art.87 Este interzis utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, n cazul n care a

trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.Art.88 La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se varealiza prin baterea lor pe circumferint, cu ajutorul unui ciocan din lemn.Art.89 Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.Art.90 Corpurile abrazive cu tij vor fi astfel fixate nct lungimea liber a cozii s nudepseasc, pentru turatia respectiv, pe cea indicat de productor.Art.91 (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatr dimensionat necorespunztor, calungime si diametru, n raport cu partea de prindere.

(2) Se interzice folosirea dornului port-piatr care prezint vibratii sauexcentricitti (neechilibrat dinamic).

Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizatArt.92 Masinile care utilizeaz corpuri abrazive nu se vor porni dac corpul abraziv

este n contact cu piesa de prelucrat.Art.93 (1) La prelucrrile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesasau solicitrile prin soc.

(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresivArt.94 La prelucrrile cu corpuri abrazive este interzis mrirea artificial a presiuniipe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajuttoare (prghii, greutti, etc.).Art.95 n timpul lucrului va fi evitat uzura neuniform a corpului abraziv, procedndu-se imediat la corectarea (diamantarea sau nlocuirea celui uzat neuniform.Art96 Nu este permis prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abraziveatunci cnd masina nu a fost construit pentru astfel de prelucrri sau cnd corpulabraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrri.

Art.97 (1) Operatia de ndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorulsculelor speciale de ndreptat (corectat). Corectarea se va face cu mult emulsie dercire.

6


7/23


(2) Dup operatia de ndreptare, corpul abraziv va fi echilibrat.(3) Se impune verificarea periodic a echilibrrii pe timpul duratei de folosire a

corpului abraziv.Art.98 (1) n cazul utilizrii procedeului de rectificare umed, lichidul va spla corpulabtaziv pe ntreaga suprafat de lucru si va fi evacuat la timp pentru a evita stationarea

corpului abraziv n lichid.(2) Sunt exceptate de la aceast regul rectificrile executate pe masini specialadaptate pentru prelucrare n mediu umed.Art.99 Este interzis utilizarea lichidelor de rcire puternic bazice la rcirea corpurilorabrazive cu liant organic.Art. 100 La rectificarea uscat a aliajelor de magneziu este interzis utilizarea corpurilorabrazive care au fost folosite n prealabil la prelucrarea metalelor feroase.Art.101 Este interzis utilizarea mbinrilor metalice la curelele masinilor de polizat lacare se prelucreaz aliaje de magneziu.Art.102 Lagrele arborelui pe care se afl montat corpul abraziv vor fi foarte bine unsepentru evitarea supranclzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.Art. 103 Turatia arborelui pe care se monteaz corpul abraziv va fi controlat periodic si

n mod obligatoriu, dup fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fiverificat si regulatorul, tinndu-se evidenta acestor controale.Art.104 Arborii, flansele si celelalte prti ale masinii pe care se monteaz corpurileabrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.Art.105 Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executat cu corpul abraziv nstare de repaus.Art.106 Este interzis modificarea masinilor n scopul utilizrii unor viteze superioare delucru sau a unor diametre superioare de corpuri abrazive.Art.107 Corpul abraziv al crui diametru a fost micsorat datorit uzurii poate fi utilizatla viteza periferic de lucru corespunztoare corpului abraziv nou obtinut.Art.108 Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaz si se depoziteaz n

vederea unei reutilizri, se supun acelorasi controale nainte de reutilizare, ca si corpurileabrazive noi.Art.109 Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.Art.110 Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.Art.111 Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlatela sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, nainte de fiecare utilizare saureutilizare.Art.112 Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanic vor fi ncercate

nainte de a fi reutilizate, conform prevederilor din STAS 6177/1-87.Art.113 nainte de nceperea lucrului, la fiecare montare pe masin, corpurile abrazivevor fi ncercate la rotirea n gol.

Polizarea manual

Art.114 (1) Polizorul manual nu se va lsa din mn la ntreruperea lucrului dect dupoprirea complet a corpului abraziv.

(2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la ntreruperealucrului, polizoarele manuale se vor aseza n suporti special executati. Suportii orizontalinu vor fi falositi n stare uzat.Art. 115 Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioar numaidac corpurile abrazive sunt protejate cu o carcas de protectie corespunztoare.Art.116 Polizoarele manuale vor fi pornite numai dac corpul abraziv nu este n contactcu un corp care s mpiedice rotirea lui liber.Art.117 La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depsitturatia maxim a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia,

functie de natura piesei abrazive si turatia maxim a polizorului.Marcarea corpurilor abrazive

7


8/23


Art.l18 Viteza periferic maxim de lucru a corpurilor abrazive este cea care se aflinscriptionat pe suprafata, eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicat deproductor.Art.119 Este interzis utilizarea corpurilor abrazive fr marcaj sau cu marcaj neclar,din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferic de lucru sau turatia de lucru.

Art.120 Marcarea corpurilor abrazive este fcut pe acestea si pe eticheta de control.Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmtoarele date :a) marca de fabric a unittii productoare ;b) numrul standardului de form si dimensiuni;c) simbolul materialului abraziv ;d) granulatia ;e) gradul de duritate ;l) simbolul liantului ;g) structura ;h) turatia maxim de lucru n rotatii pe minut ;i) viza controlului C.T.C. ;

j) data fabricatiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.

Art. 121 Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm vacontine obligatoriu turatia maxim de lucru sau viteza periferic maxim de lucru.

Polizarea cu pil discArt.122 Lucrtorii care execut operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje dealuminiu, cu polizorul cu pil disc, vor fi instruiti si autorizati pentru ceast activitate.Art.123 nainte de nceperea lucrului, se controleaz starea tehnic a pilelor disc,suportii de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electric de alimentare.Art.124 Suportul de sprijin va fi astfel reglat, nct punctul superior de contact al pieseicu corpul abraziv s se gseasc pe planul orizontal care trece prin centrul corpuluiabraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si pila disc s nudepseasc 3 mm.

Art.125 Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau ncrcati cu aluminiu.Art.126 (1) Pila disc va fi montat corect, astfel nct s nu aib joc radial.(2) Dup montare, nainte de nceperea lucrului, polizorul va fi ncercat prin

functionare n gol la turatie de regim.Art.127 Se interzice introducerea brusc a pieselor n pila cu disc.Art.128 Se interzice ajustarea la polizorul cu pil disc a pieselor turnate din altemateriale dect aliajele de aluminiu.Art.129 Se interzice ajustarea pieselor fr ca acestea s fie sprijinite pe suport.

Slefuirea mecanicArt.130 Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supunacelorasi reguli ca si corpurile abrazive.Art.131 (1) La exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea

saibelor, periilor sau benzilor abrazive se va executa de ctre personal instruit special siautorizat intern n acest scop.

(2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dup oprireaacestora.

2.7. Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrri(masini-unelte agregat si linii automate)

Fixarea sculelorArt.132 nainte de fixarea sculelor n port-scule se vor verifica unghiurile de ascutire,profilul, precum si dac acestea corespund materialului care se prelucreaz.

Fixarea pieselor

Art.133 Piesele ce urmeaz a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cuajutorul dispozitivului de fixare.Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automate

8


9/23


Art.134 nainte de nceperea lucrului, masina-unealt agregat va fi reglat pentruregimul de prelucrare prescris n documentatia tehnic.Art.135 La orice zgomot suspect n timpul functionrii agregatului, se va actionabutonul "STOP".Art.136 Se interzice reglarea supapelor de sigurant peste limitele prescrise pentru a

evita deteriorarea unor elemente din instalatie.Art.137 Se interzice blocarea releelor de presiune.Art.138 n cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi opritmasina agregat si remediat defectiunea.Art.139 Se interzice rcirea sculelor cu bumbac sau crpe ude; rcirea sculelor se facenumai cu instalatii speciale destinate acestui scop.Art.140 Este interzis accesul n spatiile de deplasare a port-sculelor automate.Art.141 Este interzis accesul n spatiile de deplasare a pieselor n timpul transportriiacestora ntre posturile de lucru sau punctele de depozitare.Art.142 n cazul n care sistemul de masini este prevzut cu mecanisme pentruschimbarea pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau mini mecanice, este interzisaccesul n zona de manevr a acestor mecanisme n perioada ct sunt n functiune.

Art.143 Curtirea de aschii se face de la distant si numai cnd linia automat esteoprit.Art.144 Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruitpentru aceste operatii, numai dup deconectarea masinii de sub tensiune si nchidereaaerului de la instalatiile pneumatice.Art.145 Repararea instalatiilor pneumatice este permis numai dup nchiderea aeruluide la retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate.Art.146 Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si uns tarozi se va face numai dup

nchiderea aerului de la retea si descrcarea complet a presiunii din butelii.Art.147 Este interzis a se aseza scula, instrumentele de msurare si control etc., peelementele liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate.

Art.148 Este interzis cu desvrsire apropierea de uneltele de lucru dup cuplarealiniei automate la retea.Art.149 Operatorul principal este obligat s avertizeze, prin intermediul dispozitiveloracustice si optice, cuplarea liniei automate la retea.Art.150 Actionarea organelor de comand se va face numai de la pupitrul de comand.Art.151 Este interzis traversarea liniei automate prin alte locuri dect pe culoareleprevzute n acest scop.Art.152 Controlul pieselor ntre operatii este permis numai dup scoaterea linieiautomate de sub tensiune.

2. 8 Debitarea materialelor prin tiere cu ferstraieFixarea sculelor

Art.l53 Fixarea discului tietor pe axul ferstrului circular se face cu dou flanse deacelasi diametru.Art.l54 naintea montrii discului tietor al ferstraielor circulare se vor curta cu grijsuprafetele de contact ale flanselor si discului.Art.l55 (1) Diametrul flanselor de fixare s discului tietor va fi de cel putin 1/3 dindiametrul discului.

(2) La viteze periferice ale discului tietor mai mari de 12 m/sec, diametrulflanselor de strngere va fi egal cu 1/2 din diametrul discului.Art.l56 La montarea discului tietor se va realiza centrarea si echilibrarea corect aacestuia.

Fixarea materialului

Art.l57 Asezarea materialului de debitat pe masa ferstrului circular se va face astfel nct nltimea de tiere s fie ct mai redus, adic numrul dintilor care taieconcomitent s fie ct mai redus.

9


10/23


Art.158 La ferstraiele circulare prevzute cu dispozitive de fixare a piesei n planorizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.Art.159 Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vorrealiza astfel nct s se evite cderea neprevzut a acestora.Art.160 Fixarea materialului la debitarea cu ferstrul alternativ se face cu ajutorul

menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport curole.Art.161 La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum si ladesprinderea si scoaterea materialului de pe mas, masina va fi oprit, iar rama cu pnzeva fi n pozitie ridicat si asigurat n aceast pozitie.

Exploatarea masinilor de debitatArt.162 (1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta ntocmai indicatiileunittii constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaz,precum si vitezele periferice admise.

(2) Se vor respecta ntocmai instructiunile de exploatare ale constructoruluimasinii si ale productorului de discuri tietoare.Art.163 Pe ferstraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimea

zonei de contact dintre pies si discul tietor depseste 50 mm.Art.164 Se interzice utilizarea discurilor tietoare cu dinti tociti, adic avnd muchiiletietoare rotunjite, respectiv dac nltimea dintilor este mai mic dect 70 % din

nltimea dintilor discului nou.Art.165 (1) Discurile tietoare la care au aderat particule din materialul debitat pot fiutilizate dac este posibil curtirea lor si dac n procesul de tiere nu a avut loc o

nclzire excesiv.(2) Desprinderea materialului de pe discurile tietoare se face cu ajutorul unei

scule cu muchii neascutite.Art.l66 Se interzice utilizarea discurilor tietoare care prezint crpturi, au trei dintilips pe toat circumferinta, au doi dinti alturati lips sau la care s-a rupt un dinte de sub

cercul bazei dintilor.Art.167 Se interzice solicitarea la ncovoiere prin presare lateral a discului tietor, attn timpul lucrului, ct si dup deconectarea masinii de la retea.Art.168 Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii.Art.169 naintea nceperii lucrului la ferstrul alternativ, se vor alege regimul de tieresi pnza corespunztoare materialului de tiat.Art.170 Dup fixarea pnzei, se va porni ferstrul altemativ n gol, verificndu-sefunctionarea tuturor comenzilor.Art.171 n timpul lucrului, lucrtorul va avea o pozitie lateral fat de planul pnzei deferstru.Art.172 Se interzice utilizarea pnzei de ferstru panglic la care lipsesc mai mult de 3dinti pe perimetru sau doi dinti consecutivi.

Art.173 Dup coborrea ramei cu pnza n pozitia de lucru si nceperea tierii, se vadeschide imediat robinetul pentru lichidul de rcire.Art.174 Se interzice utilizarea la ferstrul altemativ a pnzelor care au pe toatlungimea lor cinci dinti lips sau trei dinti alturati lips.Art.175 Ungerea si curtirea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului decolectare a aschiilor, se vor face numai dup oprirea masinii si cu rama n pozitiesuperioar.

2.9. Prelucrarea manual a metalolor prin aschiereArt.176 La operatiile de prelucrare manual a pieselor prinse pe strung, cu pila, sabrulsau pnza abraziv se vor respecta urmttoarele :

a) operatiile se vor executa numai atunci cnd sunt prevzute n planul deoperatii ;b) se va ndeprta cruciorul port-cutit ct mai mult de pies ;

10


11/23


c) la pilirea pieselor se va tine mnerul pilei cu mna stng, iar captul pilei cumna dreapt ;

d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabrul sau pnza abraziv, acestea sevor aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrtor ;

e) la prelucrarea interioar a pieselor cu pnza abraziv, aceasta se va nsura

pe o bucat de lemn cu sectiunea rotund.3. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCATIE UTILIZATE

LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE3.1. Cldiri si alte constructii

Conditii de amplasareArt.177 Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv ncperileauxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor amplasa si amenaja n asafel nct s fie respectate prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii precum siNormelor Generale de Paz si Stingerea Incendiilor.Art.178 Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor care se gsesc

mpreun cu alte ateliere diferite n aceeasi hal, vor trebui s ndeplineasc conditiile de

amplasare a atelierelor pentru care prescriptiile sunt cele mai restrictive.Art.179 Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere amplasate n aceeasi hal cuprocese tehnologice care genereaz noxe dispersate n toat hala, vor fi separate princompartimentare.

Ci de circulatieArt.180 Ltimea cilor de circulatie din hale se va stabili conform prevederilor NormelorGenerale de Securitate a Muncii.Art.181 n cazul cilor de circulatie din hale n care se gsesc linii de cale ferat, sinelenu trebuie s depseasc nivelul drumului carosabil.

PardoseliArt.182 Pardoselile vor ndeplini conditiile prevzute n Normele Generale de Securitate

a Muncii. Acces in ateliere sau haleArt.183 (1) Accesul n atelierele sau halele de prelucrri prin aschiere a metalelor se vaface prin usi cu dimensiuni corespunztoare gabaritului mijloacelor de transport, pieselor,produselor si utilajelor care trebuie s fie introduse sau scoase din hal.

(2) Usile trebuie s previn ptrunderea si formarea curentilor de aer rece.Distante minime de amplasare

Art.184 Masinile-unelte si utilajele vor fi astfel amplasate nct distantele minime dintregabaritul lor functional maxim si celelalte elemente nconjurtoare s fie conform tab. nr.1.

Tabelul nr. 1Distante minime de amplasare a masinilor-unelte si utilajelor de prelucrare prin

aschiere fat de elementele nconjurtoare :Gabarit

uln mm

Nrcrt

Distanta de lamasin la:

Zonade

lucruintercal

at

Mic,5000x3

000

Obs

1. Elementeleconstructiei

fr 400 500 600 800 *)

(perete, stlp) una 800 800 1000 1200

2. Elementele denclzire fr 800 800 800 800 Se va evita aceastamplasaremontate lng una 1200 1200 1200 1200 n cazul masinilor de

11


12/23


perete precizie3. Drum carosabil fr 300 300 400 500 Exclusiv ltimea benzii

desi de trecere una 1000 1000 1200 1300 limitare a drumului

carosabil

4. Alt masin unealt fr 400 600 800 1200 1 om la dou masiniuna 1000 1200 1400 1600comun

1200 1400 1600 1800

dou 1400 1600 1800 20005. Elementele de

mecanizarefr 600 700 800 1000 *)

(ci cu role, transp.etc)

una 1000 1100 1200 1400

6. Loc de depozitare,obiecte

fr 300 400 500 600 *)

de inventar una 800 800 1000 1200NOTA : *) Susceptibile de micsorri cu respectarea conditiilor functionale: Dac spatiul.respectiv serveste pentru deservirea si ntretinerea masinilor si utilajelor, el nu va fi maimic de 400 mm.

Factori care influenteaz amplasarea utilajelorArt.185 n cazul deservirii simultane a mai multor masini, utilaje sau instalatii de ctre osingur persoan, amplasarea acestora trebuie s asigure posibilitatea de urmrire afunctionrii, n conditiile impuse de procesul tehnologic, fr pericole de accidentare.Art.186 Amplasarea si montarea masinilor-unelte si utilajelor se va face cu respectareaprevederilor Normelor Generale de Securitate a Muncii si prevederilor din standardele destat n vigoare.Art.187 La amplasarea masinilor-unelte, utilajelor inclusiv a agregatelor independente

care le compun, precum si a dotrilor locului de munc, se va tine seama si de urmtoriifactori, n sensul asigurrii unui efort minim din partea executantului si securittiiacestuia:a) Caracterul productiei si fluxului tehnologic:

- mrimea seriei de fabricatie, mrimea loturilor;- forma, mrimea si greutatea pieselor care se prelucreaz ;- modul de alimentare cu semifabricate si evacuare a produselor finite ;- gradul de mecanizare si automatizare ;- modul de actionare,al lucrtorului asupra utilajului, frecventa si amplitudinea

miscrilor efectuate de lucrtor ;- modul. de organizare si dotare a locului de munc ;

- numrul de utilaje la care lucreaz acelasi lucrtor ;- frecventa si complexitatea operatiilor de reglare a utilajelor si sculelor ;- frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a utilajelor pe

locul de functionare.b) Complexitatea si particularittile constructive si functionale ale utilajelor :

- spatii necesare deplasrii organelor mobile ale utilajelor, n timpul functionriiacestuia ;

- existenta unor agregate auxiliare ale utilajului amplasate n afara gabarituluimasinii propriuzise ca: rezervoare si agregate de filtrare a lichidelor de rcire, rezervoaresi grupuri ale sistemului hidraulic de actionare, etc.

- spatii necesare deschiderii capacelor, usilor ;- spatii necesare demontrii anumitor prti ate utilajelor, n cursul operatiilor de

revizie si reparatie ;- spatii de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat necesare

montrii, demontrii si ntretinerii utilajului ;

12


13/23


- existenta unor constructii speciale aferente utilajului (fundatii, canale).c) Particularittile constructive ale cldirilor ;

- mrimea si adncimea fundatiilor stlpilor halei ;- existenta subsolurilor sau a unor niveluri inferioare si conditii impuse de

structura de rezistent respectiv ;

- existenta unor canale pentru retele energetice la care este racordat utilajulsau pentru transportarea de deseuri.Art.188 La amplasarea masinilor de debitat se va tine seama de lungimea maxim amaterialelor care trebuie debitate, respectiv a pieselor debitate.

3.2. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte masinilor de debitat si aleechipamentului auxiliar

3.2.1. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte si ale masinilor de debitatArt.189 La conceperea masinilor-unelte se vor respecta prevederile Normelor Generalede Securitate a Muncii privind echipamentele tehnice.

Elemente de comandArt.190 Elementele de comand ale masinilor-unelte nu se vor amplasa n zona de

expulzare a aschiilor. Cnd o astfel de amplasare nu poate fi evitat, se vor lua msuriadecvate pentru protejarea minilor (scuturi, elemente de deviere a directiei aschiiloretc.).Art.191 Destinatia elementelor de comand trebuie s se indice prin simboluri sauinscriptii executate clar si vizibil montate ct mai aproape de acestea.Art.192 (1) Elementele de comand si pozitiile lor functionale trebuie s fie marcate nculori distincte, pentru a elimina confuziile n timpul lucrului.

(2) Constructia si amplasarea elementelor de comand trebuie s excludposibilitatea de accidentare a lucrtorului care le actioneaz.Art.193 Elementele de comand vor fi prevzute cu inscriptii clare care s indice felulcomenzii. Sensul de miscare a elementelor de comand manual trebuie s corespund

cu sensul de miscare a organului de masin sau mecanismului comandat.Art.194 Mnerele (prghiile) sistemelor de prindere a dispozitivelor cu mai multeposturi, la care ncrcarea si descrcarea pieselor se face simultan cu prelucrareaacestora, trebuie amplasate astfel nct manevrarea acestora s nu fie periclitat demiscarea sculei, aschiile aruncate si lichidul de rcire si ungere.Art.195 Rotile de manevr care se rotesc n timpul deplasrii mecanizate a prtilorcomponente ale masinilor-unelte si care depsesc viteza periferic de 20 m/min, trebuies fie prevzute cu siteme de deconectare automat n timpul acestor deplasri.Art.196 Ferstraiele circulare cu comanda avansului la pedal vor avea pedalaprotejat.

Ungerea, rcirea si evacuarea aschiilorArt.197 Masinile-unelte si prtile componente ale acestora trebuie astfel concepute

nct s asigure evacuarea cu usurint a aschiilor si a lichidului de rcire si ungere.Art.198 n rezervoarele sistemelor hidraulice de ungere si rcire amplasate separat debatiuri, precum si n fundatiile batiurilor, utilizate ca rezervoare pentru ulei, trebuie s seprevad orificii pentru evacuarea acestuia.Art.199 (1) Masinile-unelte actionate hidraulic, pneumatic si prevzute cu instalatii deungere si rcire, trebuie s aib conductele colorate diferit (se admite si colorarea numaia capetelor conductei) pe o lungime de cel putin 50 mm.

(2) Culorile conductelor sunt reglementate de STAS 8589-70 si sunturmtoarele:

- maro, pentru conductele hidraulice;- albastru deschis (bleu), pentru conductele pneumatice ;

- verde cu dungi galbene, pentru conductele lichidelor de rcire si ungere.Art.200 Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor deungere si rcire care se prevd a fi amplasate deasupra solului, n locurile necesare

13


14/23


pentru trecerea lucrtorilor care lucreaz la masinile-unelte, trebuie s fie amplasate lanltime de cel putin 2300 mm deasupra nivelului solului.Art.201 Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor deungere si rcire, care se prevd a fi amplasate sub nivelul solului, n locurile necesarepentru trecerea lucrtorilor care lucreaz la masinile-unelte, trebuie s fie acoperite cu un

planseu rezistent, nealunecos.Art.202 Pe conductele hidraulice sau pneumatice trebuie s fie montate manometrepentru a se putea urnri presiunea. Pe manometru se va indica cu un semn distinctiv,presiunea maxim admis.Art.203 Dispozitivele pentru aducerea lichidului de rcire si ungere la posturile de lucruale masinilor unelte trebuie s asigure posibilitatea reglrii cu usurint si fr pericol, afixrii sigure si a distribuirii lichidului necesar n zona de aschiere.Art.204 (1) La masinile-unelte la care ungerea se execut cu ajutorul elementelor deungere manuale, amplasarea acestora trebuie fcut n afara zonelor periculoase, nlocuri comode pentru deservirea lor.

(2) Locurile pentru turnarea uleiului trebuie s se vopseasc ntr-o culoarecontrastant fat de culoarea masinii.

Art.205 Masinile-unelte care degaj n timpul procesului de aschiere pulberi abrazive,praf de la aschierea uscat a fontei, vapori si fum de ulei ars, ceat de ulei sau emulsie,vapori densi ai lichidelor tehnologice de orice fel vor fi prevzute, fie cu instalatii proprii,fie cu instalatii generale de absorbtie si filtrare a acestor degajri nocive.Art.206 (1) Subansantele masinilor-unelte care efectueaz miscri de rotatie n timpulfunctionrii masinii vor fi astfel concepute nct s nu prezinte proeminente sau degajri,care ar putea agta si antrena echipamentul lucrtorului.

(2) Acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, se vor impune conditii speciale deprotectie.Art.207 Universalele si platourile strungurilor nu vor prezenta prti proeminente radiale,cu exceptia bacurilor de strngere, iar acestea nu vor depsi periferia universalului mai

mult de 1/3 din lungimea lor.Art.208 Platourile vor avea marcate vizibil turatia maxim pn la care pot fi folosite nconditii de securitate.Art.209 n cazul universalelor cu actionare electro-hidraulic sau pneumatic, estenecesar s se indice forta de strngere.Art.210 Constructia universalelor cu actionare electro-hidraulic sau pneumatic nutrebuie s permit slbirea fortei de strngere a piesei n timpul lucrului si trebuie sprevin posibilitatea introducerii degetelor ntre bacuri, la strngere.Art.211 Strungurile vor fi prevzute cu instalatii care s asigure o frnare eficace sirapid a arborelui principal, dup decuplare.Art.212 Strungurile paralele vor fi astfel concepute nct deplasarea manual a ppusiimobile s se fac cu efort fizic minim din partea lucrtorului, iar timpul pn la oprirea

platoului, inclusiv universalului, dup decuplare s fie ct mai scurt.Masini de frezat

Art.213 Masinile de frezat vor fi astfel concepute nct rotile de mn cu mner, aleavansurilor, s nu se roteasc n timpul avansului rapid.Art.214 (1) Masinile de frezat vor fi concepute astfel nct sensul de rotire al frezei scorespund cu pozitia reazemelor dispozitivelor de fixare, astfel ca acestea s preiaeforturile ce iau nastere n timpul aschierii.

(2) Pentru o mai bun rigiditate, trebuie ca reazemele si dispozitivele de fixares fie ct mai aproape de suprafata de frezat.Art.215 Masinile de frezat vor avea un dispozitiv de frnare rapid, fr socuri, arboreluiprincipal.

Art.216 Conceperea masinilor de frezat cu avansuri automate, vor fi astfel realizatenct :

14


15/23


a) miscarea de avans s nu aib loc fr miscarea de rotire a arborelui principal;

b) la oprirea general a masinii, mai nti trebuie s se opreasc miscarea deavans si, dup aceea, miscarea de rotire a arborelui principal.

Masini de rabotat, mortezat si brosat

Art.217 Masinile de rabotat vor fi prevzute cu dispozitive de frnare si limitatoare,pentru a mpiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cnd sistemul de inversare a miscriinu functioneaz corespunztor.Art.218 Frnarea mesei va fi asigurat n conditiile vitezei sale maxime si cu masamaxim admisibili a piesei de prelucrat.Art.219 Masinile de brosat orizontale, care lucreaz cu brose cu mas mai mare de 8kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia n pies. Revenireabrosei n pozitie initial se va face mecanizat.Art.220 Masinile de brosat vor fi prevzutr cu dispozitive corespunztoare de rcire asculei.

Masinile de gurit si alezatArt.221 Masinile de gurit si alezat vor fi prevzute cu posibilitatea de frnare a

arborelui principal. Timpul de frnare pn la oprirea arborelui principal se recomand sfie de maximum 6 secunde.Art.222 Constructia masinii trebuie s permit decuplarea miscrii principale siutilizarea miscrilor de avans pentru reglarea, trasarea sau msurarea piesei deprelucrat.Art.223 (1) Dac la fixarea sculei sau dispozitivului auxiliar se foloseste o pan deantrenate, aceasta va fi astfel construit nct s nu se desprind accidental n timpulfunctionrii masinii.

(2) Scula sau dispozitivul auxiliar vor fi astfel construite nct s nu se poatslbi din arborele principal dect cu ajutorul unei scule (pan) sau a unui alt dispozitivspecial.

Art.224 La masinile de gurit cu cap revolver multiax, echipamentul de comand va fiastfel amplasat nct semnalizarea terminrii ciclului automat s fie sesizat sigur de lalocul de munc al operatorului.

Masini de rectificat si polizatArt.225 Diametrul arborelui port-piatr va fi conform prevederilor STAS 9092/1-83.Art.226 Arborii de otel pe care se fixeaz corpurile abrazive vor avea o rezistent larupere de minimum 65 daN/mm2 si o alungire relativ la rupere de minimum 10 %.Art.227 Pe toate masinile care utilizeaz corpuri abrazive se vor marca vizibil si durabil:sensul de rotire a corpului abraziv (printr-o sgeat), turatiile sau vitezele de lucru aleacestuia.Art.228 Masinile la care se utilizeaz procedeul de rectificare umed vor fi astfelconcepute nct, la terminarea ciclului normal de lucru, nti s se ndeprteze corpul

abraziv de piesa de prelucrat, apoi s se opreasc lichidul de rcire, dup care s seopreasc rotirea corpului abraziv (cnd tot lichidul de rcire a fost expulzat de pe acesta).Art.229 Masinile de rectificat rotund, cu prelucrarea ntre vrfuri, vor fi prevzute culinete pentru rectificarea pieselor lungi.Art.230 Polizoarele fixe vor fi prevzute cu un suport de sprijin, reglabil n plan orizontalsi vertical, care s permit reglarea lui, astfel nct distanta dintre corpul abraziv si suports nu fie mai mare de 3 mm, iar marginile suportului trebuie s fie netede.Art.231 Suportii de sprijin pentru polizare trebuie s permit o fixare sigur a lor.Art.232 Polizoarele portative vor fi astfel concepute nct, la lsarea lor din mn,antrenarea arborelui n miscare de rotatie s se ntrerup automat.Art.233 Polizoarele manuale basculante vor fi astfel concepute, nct corpul abraziv s

se ridice de pe mas, dac nu este apsat spre aceasta de ctre lucrtor si s sentrerup automat din functiune.

15


16/23


Art.234 Polizoarele cu mai multe trepte de vitez vor fi astfel concepute nct o treaptsuperioar s poat fi conectat numai dup actionarea unui zvor. Actionarea acestuizvor va fi posibil numai cu un mijloc ajuttor special.

Masini de debitatArt.235 Masinile pentru debitat material de lungime mare vor fi prevzute cu suporti

suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialului.Art.236 Sensul filetului de strngere de pe axul masinii de debitat va fi contrar sensuluide rotire a discului tietor.Art.237 Este obligatorie marcarea vizibili a sensului de rotire a discului tietor precumsi planul pnzei tietoare.Art.238 Dimensiunile mesei masinii de debitat vor fi astfel stabilite nct rama cu pnzs nu depseasc muchia ei (mesei).

3.2.2. Dispozitive de protectie, de prindere si fixare, blocare si sigurantCaracteristici generale

Art.239 Prtile mobile ale masinilor-unelte care depsesc gabaritul masinii si careprezint pericol de accidentare, vor fi prevzute cu dispozitive de protectie tip aprtoate

(compacte, cu jaluzele, cu orificii), de rezistent corespunztoare si care, dup necesitate,se doteaz cu mnere, bride pentru deschiderea, scoaterea, deplasarea si instalarea cuusurint si fr pericol a acestora.Art.240 (1) Dispozitivele de protectie, care nu necesit interventii frecvente, vor fi fixatede masina-unealt, constituind un ntreg cu aceasta.

(2) Interventia la masin va fi realizat numai de personal de specialitate sinumai dup oprirea masinii.Art.241 (1) Dispozitivele de protectie, care necesit interventii frecvente, vor fiprevzute cu sisteme de deconectare sau blocare automat a masinii-unelte, n cazulunor interventii accidentale.

(2) Suprafetele ce trebuie s fie protejate, ct si interiorul aprtorilor, vor fi

vopsite n alt culoare dect masina-unealt, respectiv n culori de avertizare - rosu sauportocaliu.Art.242 Dispozitivele de protectie ale posturilor de lucru vor fi prevzute cu ecrane dinsticl securizat, sau alt material transparent, care s nu piard repede transparenta subactiunea aschiilor si a lichidului de rcire.Art.243 Dispozitivele de protectie ale curelelor si angrenajelor cu roti dintate vor fiprevzute cu un sistem de ntrerupere a alimentrii motorului, care s nu permitpunerea n functiune a masinii dect numai atunci cnd aceste dispozitive sunt n pozitiade protectie.Art.244 (1) Dispozitivele de prindere vor fi astfel concepute, nct s asigure o fixarerigid a pieselor.

(2) n cazul folosirii dispozitivelor de fixare pneumatice, hidraulice,

electromagnetice si combinate, acestea se vor prevedea cu mecanisme care s mpiedicedesfacerea accidental a dispozitivului si cu blocaje care s previn aruncarea piesei cndse produce desfacerea sau cnd se ntrerupe alimentarea cu aer, lichid sau energieelectric. n cazul ntreruperii alimentrii, se va opri automat masina.Art.245 Masinile-unelte cu comand numeric si cu schimbarea automat a sculei, caresunt dotate cu magazie de scule, vor fi prevzute cu dispozitive corespunztoare care sasigure respectarea urmtoarelor conditii :

a) schimbarea automat a sculei numai cnd arborele principal se afl n pozitiecorect si nu se roteste ;

b) pentru schimbarea automat a sculei, zona n care se desfsoar aceastoperatie va fi prevzut cu elemente de protectie care s nu admit accesul lucrtorului

n zona respectiv.Art.246 La masinile care nu sunt prevzute cu dispozitive de mutare a curelei n mers,aceast operatie se va face numai dup oprirea complet a masinii.

16


17/23


Art. 247 Masinile-unelte vor fi prevzute cu dispozitive de sigurant care s previnpornirea accidental a arborilor principali, a consolelor, ppusilor, traverselor si a altorsubansamble mobile.Art.248 Masinile-unelte sau subansamblele acestora vor fi prevzute cu dispozitive desigurant pentru evitarea oricrui accident n cazul suprancrcrii acestora peste limitele

prescrise.Art.249 Subansamblurile masinilor-unelte care se deplaseaz mecanizat vor fiprevzute cu dispozitive de sigurant care s nu permit depsirea cursei acestoradincolo de limitele stabilite prin documentatia tehnic.Art.250 n cazul n care prtile subansamblelor depsesc gabaritul masinii-unelte, ntimpul functionrii, prezentnd pericol de accidentare prin lovire, se va ngrdi zona delucru periculoas cu elemente care s nu permit accesul persoanelor.Art.251 (1) La masinile unelte (linii automate) care nu pot fi supravegheate vizual n

ntregime de la locul de munc si a cror cuplare accidental poate duce la accidentareapersoanelor care se afl n preajma lor, zona de lucru va fi ngrdit si, de asemenea, va fidotat cu dispozitive de semnalizare acustic si vizual.

(2) Aceste dispozitive vor functiona antomat n momentul actionrii butonului

de pornire de pe pupitrul de comand, emitnd sunete sau lumin intermitent timp decel putin 15 secunde.

(3) Masinile-unelte la care se prevede prelucrarea pieselor neechilibrate cudiametrul peste 630 mm vor fi prevzute cu un dispozitiv de blocare care s nu permit

ntoarcerea (rotirea) accidental a platoului n timpul fixrii piesei.Dispozitive pentru strunguri paralele

Art.252 (1) Strungurile paralele vor fi prevzute cu ecrane de protectie.(2) Functionarea strungului va fi conditionat de pozitia de lucru a ecranului de

protectie.Art.253 Universalele si platourile vor fi astfel fixate nct s previn desprinderea lor sis fie protejate, cel putin la partea superioar, cu aprtori.

Art.254 Pentru eliminarea pericolului de accidentare, n cazul scderii presiunii sublimita minim necesar strngerii piesei, se impune oprirea automat a strungului.Art.255 Cheile pentru strngerea bacurilor vor fi prevzute cu dispozitiv care s leejecteze automat din gurile universalelor.

Dispozitive pentru strunguri caruselArt.256 (1) La strungurile carusel, n cazul amplasrii suprafetei de lucru a platoului la o

nltime peste 700 mm de la sol, platoul va fi protejat cu aprtoare fixat rigid de batiu,avnd nltimea de 40-100 mm peste nivelul suprafetei de lucru a platoului si paravanesuplimentare demontabile, cu nltimea de 400-500 mm.

(2) n cazul amplasrii suprafetei de lucru a platoului de lucru la o nltime sub700 mm de la sol, aprtoarea va avea o nltime de cel putin 1100 mm.Art.257 La strungurile carusel la care echilibrarea traversei se face cu contragreutti, se

va realiza ngrdirea acestora.Art.258 La strungurile carusel se vor prevedea paravane de protectie reglabile, pentruprevenirea accidentelor cauzate de aschiile aruncate sau de piesele proeminente nrotatie.Art.259 Pentru urmrirea procesului de aschiere la strungurile carusel cu diametrulplatoului peste 2500 mm, acestea vor fi prevzute cu platforme ngrdite, balustrade,eventual instalatii de televiziune n circuit nchis, colivii mobile suspendate etc.

Dispozitive pentru strunguri revolver si automateArt.260 Strungurile automate vor fi prevzute cu aprtori de stropi.Art.261 Manetele n form de cruce ale strungurilor revolver, care se rotesc odat cuavansarea sculelor, vor fi prevzute cu un inel de protectie fixat la extremitatea

manetelor.Art262 (1) Strungurile revolver precum si cele automate, destinate prelucrrii din bar,vor avea pe toat lungimea barelor aprtori.

17


18/23


(2) Aprtorile vor fi prevzute cu dispozitive de amortizare a zgomotului.Art.263 Mecanismul de alimentare cu bare amplasat n afara strungului, va fi prevzutcu o aprtoare care s nu permit accesul n timpul lucrului.

Dispozitive pentru masini de frezatArt.264 Frezele cu prti proeminente vor fi prevzute cu aprtori pe partea

nelucrtoare a frezei.Art.265 Fixarea dintilor n corpul frezei, n cazul frezei cu dinti demontabili, se va facecu ajutorul unor elemente de strngere speciale, cu blocare contra autodesfacerii.Art.266 n cazul cnd fixarea dintilor pe corpul frezei se face prin lipire, se impuneasigurarea unei aderente bune a suprafetelor care se lipesc.Art.267 Dispozitivele de fixare a pieselor pe masa masinii de frezat vor fi de constructierigid, pentru a mpiedica smulgerea piesei la regimurile rapide de frezare.Art.268 Tijele de fixare a frezei, actionate printr-o surs de energie, precum simecanismele de retinere a frezei, vor fi prevzute cu sistem de sigurant pentru a nu sedesface n timpul rotirii arborelui priricipal sau ca rezultat al pierderii de energie.Art.269 Captul arborelui principal al masinii de frezat, opus frezei, va fi protejat.Art.270 Lanturile cinematice prin care se transmite miscarea la accesoriile speciale

(mas, cap divizor, mas rotativ) vor fi protejate corespunztor.Dispozitive pentru masini de rabotat, mortezat si brosat

Art.271 (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevzute cu colectoare de aschii,prinse de masa masinii.

(2) Pe peretele colectorului, n fata capului port-scul, se va monta un ecranrabatabil care s oprasc zborul aschiilor peste colector.Art.272 (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit.

(2) Distanta dintre masa mobil si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10mm.Art.273 n cazul masinilor nalte, pentru urcarea la partea superioar, vor fi prevzutescri si platforme fixe, prevzute cu balustrade.

Art.274 (1) La rabotezele la care cursa maxim a mesei mobile depseste gabaritulbatiului, spatiul respectiv va fi ngrdit cu balustrade fixate n pardoseal.(2) Spatiul ngrdit va fi permanent liber.

Art.275 Masinile de rabotat vor fi prevzute cu un mecanism pentru blocarea traversei n timpul miscrii mesei. Deplasarea traversei va fi posibil numai dac masa este nrepaus.Art.276 Opritoarele pentru inversarea miscrii mesei nu vor avea prti proeminente.Prtile periculoase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie.Art.277 Dispozitivul de blocare a capului port-scul la masinile de mortezat va permitefixarea acestuia n orice pozitie pe toat lungimea cursei sale si va mpiedica schimbareapozitiei acestuia n mod accidental.Art.278 Masinile de mortezat vor fi prevzute cu dispozitive de sigurant mpotriva

cderii accidentale a capului port-scul, dup oprirea masinii.Art.279 Masinile de brosat interior, verticale, vor avea un dispozitiv de protectie alucrtorului pentru cazul cderii brosei din dispozitivul de prindere.

Dispozitive pentru masini de gurit gi alezatArt.280 n cazul cnd mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezintelemente radiale, ea se va proteja cu o aprtoare neted, din tabl, care trebuie spermit schimbarea comod a sculei.Art.281 Masinile care nu au posibilitatea de frnare a arborelui principal vor fi prevzutecu tblite indicatoare, prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mna sau cu unobiect.Art.282 (1) Arborele principal al masinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu

greutti sau alte sisteme) pentru a prentmpina cderea accidental.

18


19/23


(2) Constructia masinii va fi astfel realizat nct s nu permit coborreanecomandat a arborelui principal, cnd se aplic o sarcin egal cu cea maximprescris de productor, prin atasarea de accesorii sau de port-scule.Art.283 n cazul utilizrii capetelor de gurit multiax sau a sculelor speciale, cu masamai mare dect a celor standardizate, masina sau scula vor fi prevzute cu dispozitive

speciale care s prentmpine cderea accidental a arborelui.Art.284 Masina de gurit va fi prevzut cu stifturi de forfecare sau alte sisteme desigurant, care s nu permit depsirea unui moment maxim prescris al miscrilor deavans.Art.285 Toate sculele si dispozitivele care se fixeaz n arborele principal, frautoblocare; vor fi prevzute cu un sistem corespunztor de blocare.Art.286 n cazul utilizrii mandrinelor cu dou flci, masina va fi echipat cu elementede protectie corespunztoare.Art.287 Masinile de gurit cu cap revolver, cu rotire automat, vor fi prevzute cupanouri de protectie lateral, care s prentmpine accesul la sculele fixate pe capulrevolver.

Dispozitive pentru masini de rectificat si polizat

Art.288 Toate masinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protectie, pentruprotectia lucrtorului, n cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.Art.289 Mesele masinilor de rectificat plan vor fi prevzute cu ngrdirea pentruretinerea pieselor, n cazul desprinderii lor.Art.290 Mesele masinilor cu platou electromagnetic vor fi prevzute cu sisteme deinterblocare care: - s permit cuplarea avansului numai dup conectarea platouluielectromagnetic (pozitia de conectare trebuie s fie semnalizat cu o lamp) ;

- s opreasc miscarea mesei n momentul ntreruperii curentului electric dealimentare.Art.291 Masinile de rectificat plan frontale, vor fi prevzute cu dispozitive de protectiereglabile, n concordant cu uzura corpului abraziv si n lungul axului principal.

Art.292 (1) Masinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare si circulare, vor fiprevzute cu dispozitive de protectie sub form de ecrane, de dimensiuni si rezistentcorespunztoare.

(2) Dispozitivele de protectie cu deschidere frecvent vor fi prevzute cusemnalizare electric a nchiderii (pentru ciclul automat).Art.293 Masinile de rectificat rotund, cu prelucrare ntre vrfuri, vor fi dotate cudispozitive de blocare care s exclud posibilitatea deplasrii accidentale a pinolei ppusiimobile.Art.294 (1) Masinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevzute cudispozitive de protectie care, dup necesitate, vor colecta pulberea abraziv, putnd ficonectate la instalatia de absorbtie.

(2) Instalatia de absorbtie va fi astfel conceput nct s nu prezinte pericol de

incendiu-explozie. Sunt interzise fumatul sau alte surse de foc.Art.295 Pnza abraziv a masinilor de slefuit va fi protejat cu o aprtoare pe toatlungimea ei, cu exceptia zonei de contact cu piesa.Art.296 (1) Polizoarele fixe vor fi prevzute cu ecran de protectie mobil cu vizor reglabil,din geam securizat.

(2) Functionarea polizorului va fi conditionat de pozitia de lucru a ecranului.(3) Distanta dintre muchia interioar a vizorului si corpul abraziv nu va fi mai

mare de 6 mm.Art.297 (1) La polizoarele manuale actionate pneumatic, se vor prevedea, la racordurilede aer comprimat, regulatoarele necesare, care s permit reglarea presiunii aerului lapresiunea de regim, prescris pentru polizorul respectiv.

(2) Fixarea furtunului la racord se face prin coliere matalice.Art.298. Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare automatcontra cresterii accidentale a turatiei arborelui.

19


20/23


Art.299 Capetele axelor masinilor de slefuit vor fi acoperite, dac acestea depsesc, cumai mult de un sfert din diametrul lor, piulita de strngere a discurilor. Capetele netede,mai scurte de 50 mm, nu trebuie acoperite, ci rotunjite.Art.300 Saibele de lustruire, confectionate din materiale moi, vor avea gaura centralprotejat cu un material solid si rezistent, astfel nct s nu se deformeze n timpul

lucrului. Dispozitive pentru masini de debitatArt.301 La ferstraele circulare, partea inactiv a discului tietor va fi protejat.Art.302 Ferstraiele circulare vor fi dotate la partea dintat cu dispozitive de protectie(deplasabile, basculante sau demontabile) care s protejeze lucrtorul mpotriva aschiilorsi lichidului de rcire.Art.303 (1) Ferstraiele cu panglic vor fi astfel protejate nct pnza s rmn liber,numai pe portiunea care taie efectiv.

(2) Volantii ferstraielor cu panglic vor fi complet carcasati.Art..304 (1) Masinile de debitat cu disc abraziv vor fi prevzute cu colectoare de prafcare s asigure captarea pulberii abrazive, metalice sau a scteilor.

(2) Masinile de debitat, dup necesitate, vor fi prevzute cu dispozitive de

aspirare individuale, cuplate la colectoarele de praf.Art.305 (1) Dac la masinile de debitat cu disc abraziv se utilizeaz filtre de pnz,acestea vor fi executate din testuri ignifuge, iar scnteile vor fi captate de un captatorde scntei, instalat n fata agregatului, n directia de deplasare a aerului aspirat.

(2) Colectorul de praf si conducta de aer vor fi prevzute cu posibilitatea decurtire cu usurint de cristalele care se formeaz n contactul particulelor metalice cusuprafetele interioare ale acestora.

3.2.3. Protectia mpotriva electrocutrii la masinile-unelteArt.306 Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere direct la echipamenteleelectrice de pe masinile-unelte se realizeaz prin :

- utilizarea carcaselor de protectie ;- izolarea suplimentar a prtilor active ;- descrcarea energiei nmagazinate n condensatoare ;- interzicerea accesului la prtile active a personalului necalificat n meseria de

electrician si neautorizat s lucreze la instalatiile respective.Art.307 Deschiderea carcaselor de protectie (usi, capace, plci de nchidere etc.) se verealiza prin unul din urmtoarele moduri:

- utiliznd o cheie sau a scul special cnd, n interiorul carcaselor, au accesnumai persoane calificate n meseria de electrician si autorizate s lucreze la instalatiilerespective;

- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconecteaz toate prtile active,cnd n interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate n meseria de electrician,

ns autorizate slucreze la instalatiile respective ;- fr folosirea unei chei sau scule si fr deconectarea prtilor active, cnd

accesul este ocazional si se realizeaz un obstacol sau o ngrdire n interiorul carcasei,pentru a mpiedica atingerea prtilor active.Art.308 Izolatia suplimentar va acoperi complet prtile active si va fi rezistent latoate solicitrile fizice si chimice posibile.Art.309 La ntreruperea tensiunii din reteaua electric, descrcarea energiei

nmagazinate n condensatoare se va realiza prin rezistent, dac energia electricnmagazinat depseste 0,1 Jouli.Art.310 (1) Pe masinile-unelte sunt admise urmtoarele sisteme de distributie aenergiei electrice:

a) curent alternativ trifazat :- cu neutru legat direct la pmnt (cu 3 sau 4 conductoare) ;- cu neutrul izolat (cu 3 conductoare).

20


21/23


b) curent altemativ monofazat :- cu dou conductoare, din care unul este legat direct la pmnt ;- cu dou conductoare izolate fat de pmnt.c) curent continuu :- cu dou conductoare, din care unul esta legat direct la pmnt ;

- cu dou conductoare izolate fat de pmnt.(2) Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz n parte, obiectul uneiexaminri speciale.Art.3l1 (1) Protectia mpotriva electrocutrii, prin atingere indirect la masinile-unelte,va fi realizat conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.

(2) n cazul masinilor-unelte alimentate de la reteaua electric de joastensiune cu neutrul legat la pmnt, protectia principal trebuie s fie legarea la nul,suplimentat de protectia prin legare la pmnt.

(3) n cazul masinilor-unelte alimentate de la o retea electric de joastensiune, izolat fat de pmnt, protectia principal trebuie s fie legarea la pmnt,suplimentat obligatoriu de utilizarea unui dispozitiv care s ntrerup alimentarea cu

energie electric n maximum 3 secunde de la aparitia unui curent de defect periculos saua unei tensiuni de atingere periculoas.Art.312 Batiul masinilor-unelte va fi prevzut cu dou borne de protectie. Una dintreborne se va afla n cutia de borne de alimentare, iar cealalt se va afla n exterior, peconstructia metalic a masinii. Acesat prevedere va fi respectat si la prefabricateleelectrice de joas tensiune (PEJT) din care se alimenteaz cu energie electric masinile-unelte.Art.3l3 (1) n cazul retelelor electrice legate la pmnt cu tensiunea de linie de 380 V,cablurile care alimenteaz masinile-unelte trebuie s contin dou conductoare de nul (delucru si de protectie), dac tablourile electrice nu sunt montate pe masini si dac pemasini exist receptoare alimentate la tensiunea de 220 V.

(2) Conductorul de nul se va conecta la o born izolat, de lng bornele fazelordin cutia de borne a masinii.(3) Conductorul de nul de protectie se leag la boma de protectie aflat n cutia

de borne a masinii-unelte. Dac nu exist nici un receptor alimentat la 220 V, atuncicablul poate s contin un singur conductor de nul (conductorul de nul de protectie).Art.314 (1) n cazul retelelor legate la pmnt cu tensiunea de alimentare de 380 V,cablurile care alimenteaz masinile-unelte vor contine un singur conductor de nul,indiferent de tensiunile receptoarelor monofazate (nfsurrile primare aletransformatoarelor de iluminat sau de comand etc.), dac tabloul electric echipat cuprotectie maximal de curent (cu carcas metalic) este sudat pe constructia metalic amasinii, cu conditia s fie satisfcut prevederea de la Art 317 al. 3.

(2) Conductorul de nul se va conecta la born sau bara tabloului electric, iar

aceasta se va lega prin sudur la masa masinii. Masa se va lega la pmnt.Art.3l5 (1) Mijlocul principal de protectie mpotriva electrocutrii prin atingere indirectla echipamentele montate pe masini-unelte va fi legarea la masa metalic a masinii.Legarea la mas a echipamentelor electrice mobile ale masinilor-unelte se va realizaprintr-un conductor de cupru flexibil, care va nsoti conductoarele de faz.

(2) Legarea echipamentelor electrice fixe ale masinilor-unelte se va face cuconductoare de cupru flexibile, conectate ntre carcasele lor si bornele special montate pebatiurile masinilor. Dac nu este posibil aceast solutie, se va realiza msura indicatmai sus pentru echipamentele mobile.Art.3l6 (1) Mijlocul suplimentar de protectie mpotriva electrocutrii, prin atingereindirect la echipamentele electrice montate pe masinile-unelte, va fi deconectare

automat n caz de defect.(2) n cazul retelelor legate la pmnt, se va adopta protectia prin deconectareautomat la curentii de defect (PACD).

21


22/23


(3) n cazul n care nu se utilizeaz protectia automat la curentii de defect(PACD) ca protectie suplimentar, atunci legarea la masa metalic a masinii va ficonsiderat drept protectie suplimentar, iar ca protectie principal va fi adoptat legareala nul. Legarea la nul va fi asigurat prin conductorul de protectie din cablul de alimentarea echipamentului de pe masina-unealt.

(4) n cazul retelelor izolate fat de pmnt, va fi prevzut obligatoriu undispozitiv de semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pmnt.(5) Protectia suplimentar se va adopta numai dac retelele de pe masini sunt

separate galvanic de retelele de alimentare ale masinilor.Art.317 (1) Buloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor organe alemasinilor-unelte vor fi considerate c asigur legtura galvanic la pmnt, dacsuprafetele de contact sunt curtate si sectiunile lor transversale suport curentul dedefect.

(2) Suprafetele portante metalice ale echipamentelor mobile ale masinilor-unelte vor fi considerate c asigur continuitatea electric pentru legarea la mas(pmnt), dac ntre acestea si suprafetele fixe nu exist straturi izolante.

(3) Rezistenta electric, msurat ntre borna de legare la pmnt si oricare

parte metalic care poate fi atins de om, nu va depsi 0,1 .Art.318 (1) Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protectie,dar vor fi racordate la circuitul de protectie.

(2) Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.Art.319 Suruburile si bornele destinate legturilor conductoarelor de protectie nu voravea functia de asamblare.Art.320 Prtile metalice ale echipamentelor electrice cu actionare manual vor fi legatela circuitul de protectie sau vor avea izolatie suplimentar.Art.321 (1) Cablurile de alimentare ale organelor masinilor-unelte, care n timpulfunctionrii se deplaseaz sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure mpotrivadeteriorrilor mecanice.

(2) Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie.Art.322 (1) Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caractertemporar, prin canalele platformelor de fixare, este interzis.

(2) Este obligatorie protectia cablurilor mpotriva deteriorrilor cauzate despanul rezultat din procesul de prelucrare.

(3) Cablurile de fort vor fi pozate pe trasee diferite fat de cablurile decomand sau iluminat local. Se admite montarea cablurilor ntr-un singur tub, jgheab saumnunchi, cu conditia izolrii suplimentare a conductoarelor corespunztoare tensiuniicelei mai mari.Art.323 Este interzis amplasarea prizelor pe peretii prefabricatelor electrice de joastensiune (PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, dac productorul PEJT nu aprevzut aceasta.

Art.324 Amplasarea echipamentelor electrice pe masinile-unelte va fi fcut n asa fel,nct s nu se produc deteriorarea lor la scoaterea spanului.Art.325 Distanta minim fat de tablourile electrice sub care este interzis s sedepoziteze materiale sau utilaje, va fi de 600 mm. Aceast distant se va adopta si ncazul coridoarelor de manevr, comand si ntretinere a tablourilor electrice, cu conditiaca gradul normal de protectie al lor s fie cel putin IP 2x.Art.326 Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte n tablourileelectrice.Art.327 (1) Curtirea interioarelor tablourilor se va face o dat pe trimestru.

(2) n halele cu degajri de prafuri conductibile, dac este necesar, timpul lacare se face ntretinerea se va reduce n mod corespunztor.

Art.328 Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere direct la corpurile de iluminatamplasate pe masini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protectie de celputin IP 3x.

22


23/23


Art.329 Corpurile de iluminat care se amplaseaz n zona de manipulare vor fi astfelconstruite nct deschiderea lor s se fac numai cu ajutorul unor scule speciale.Art.330 Schimbarea surselor de lumin la corpurile de iluminat este permis numaidup ntreruperea tensiunii din circuitul de alimentare .Art.331 Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect la corpurile de iluminat

fixate pe masin este admis a se efectua prin :a) alimentare la tensiune redus, la 24 V pentru corpurile de iluminat portabile;b) separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se dirijeaz sub

tensiune pentru iluminarea zonei de lucru ;c) legarea la masa metalic a masinii-unealt, mas legat obligatoriu la

pmnt.Art.332 (1) Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaz subtensiune, vor avea izolatia ntrit pe zona tijei de fixare.

(2) n cazul articulatiilor din material electroizolant, se va realiza o legturelectric, care s asigure continuitatea galvanic ntre tijele separate de articulatie.Art.333 Articulatiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se direajeaz subtensiune, se vor construi n asa fel nct s nu deterioreze izolatia conductoarelor.

Art.334 Este interzis utilizarea constructiilor metalice ale masinilor-unelte dreptconductor de nul.Art.335 Alimentarea cu energie electric a circuitelor de comand este permis s sefac, fie direct de la reteaua de alimentare a masinilor-unelte, fie de la un transformatorde comand.Art.336 (1) Alimentarea direct de la reteaua de alimentare legat la pmnt se va face

ntre faz si nul n acest caz, butoanele de comand se vor amplasa de partea fazei.(2) Este admis si alimentarea ntre dou faze, cu conditia ca, la o punere la

pmnt ntre bobina contactorului si butoanele de comand, s nu se produc oconectare nedorit a contactorului.Art.337 (1) Alimentarea direct a circuitelor de comand de la reteaua de alimentare

izolat fat de pmnt este permis cu conditia utilizrii unui dispozitiv care sdeconecteze reteaua la scderea rezistentei de izolatie sub o anumit valoare. n cazulretelei de 0,4 KV, limita minim a rezistentei de izolatie la care dispozitivul trebuie sdeconecteze este de 7 k.

(2) n cazul n care dispozitivul de protectie semnalizeaz defectele de izolatie n reteaua de alimentare izolat fat de pmnt, fr a deconecta reteaua, atuncicircuitele de comand vor fi alimentate printr-un transformator de comand separator.Art.338 (1) Alimentarea circuitelor de comand de la transformatoarele care fac oseparare galvanic de reteaua de alimentare a masinilor-unelte, se va realiza, fie cu unuldin conductoarele legate la pmnt, fie cu o distributie izolat fat de pmnt.

(2) Distributia cu un conductor legat la pmnt se va adopta n cazul n care odeconectare rapid n caz de defect nu conduce la accident.

Art.339 (1) Distributia izolat fat de pmnt a circuitelor de comand, indiferent detensiunea de alimentare, va fi prevzut obligatoriu cu dispozitive de semnalizare sau dedeconectare a punerilor simple la pmnt.

(2) Dispozitivele de protectie se vor conecta pe semnalizare n caz de defect,atunci cnd o deconectare nedorit duce la accident.

(3) Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protectie n caz de defect, seface atunci cnd, din cauza deconectrii, nu se produc accidente.

23

01 prelucrari aschiere

Documents