01 note curs ec c

5/11/2018 01 Note curs Ec c - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/01-note-curs-ec-c 1/44

1. INTRODUCERE

1.1 Construcţiile, ramură de bază a producţiei materialeConstrucţiile, ca ramură a producţiei materiale reprezintă procesul de execuţie al lucrărilor de

construcţii-montaj necesare asigurării creării de noi mijloace fixe şi a menţinerii construcţiilor existente la un nivel tehnico-constructiv cât mai apropiat de cel iniţial.

Dezvoltarea construcţiilor constituie o condiţie esenţială pentru progresul celorlalte ramuri productive deoarece asigură condiţiile corespunzătoare funcţionării normale a activităţii de producţie.

La realizarea investiţiilor, cca. 30-40 % din fonduri revin producţiei de construcţii-montaj.Lucrările de construcţii-montaj servesc unor scopuri diferite:

adăpostirea şi crearea condiţiilor materiale de trai oamenilor (clădiri de locuit),

satisfacerea nevoilor social-culturale ale populaţiei (spitale,şcoli, săli de spectacoleetc.), producţia de bunuri materiale (clădiri şi construcţii speciale inginereşti), producerea şi transportul energiei electrice (baraje, centrale termo-, hidro-, şi

nuclearo-electrice, reţele electrice etc.), căi de transport (căi ferate, drumuri, poduri, tuneluri, porturi, cheiuri etc.), îmbunătăţiri funciare (irigaţii, îndiguiri, desecări, regularizări de cursuri de apă,

corectarea torentelor etc.), depozitarea şi conservarea bunurilor (silozuri, magazii, depozite etc.), instalaţii interioare şi reţele de alimentare cu apă şi de canalizare necesare

funcţionării tuturor categoriilor de construcţii, montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice necesare producţiei, transportului etc.

1.2 Particularităţi ale producţiei de construcţii-montaj

Producţia de construcţii-montaj, deşi prezintă multe asemănări cu unele din ramurile producţiei industriale, asemănări ce se accentuează odată cu creşterea gradului de industrializare aconstrucţiilor, totuşi prin esenţa ei prezintă o serie de particularităţi. Aceste particularităţi şiimplicaţiile lor sunt:

1) Procesul de producţie în construcţii-montaj are un caracter de mobilitate; spre deosebire deindustrie, produsul este fix iar mijloacele de producţie sunt mobile. Aceasta necesită mutarea

periodică a mijloacelor de producţie şi a organizării de pe un amplasament pe altul, în condiţii şicaracter de provizorat. Condiţiile de lucru sunt obiectiv mai dificile decât în industrie,

constructorului fiindu-i limitat timpul material pentru perfecţionarea organizării pe acelaşiamplasament.

Implicaţii:

- organizarea distinctă a fiecărui şantier;- dificultăţi în asigurarea continuităţii folosirii resurselor umane şi materiale;- necesitatea de a asigura un caracter mobil pentru utilajele de construcţii;- unele cheltuieli specifice: organizarea şantierului, montarea, demontarea şi transportul

utilajelor la şi de la şantier, reamenajarea amplasamentului la terminarea lucrărilor.

2) Cea mai mare parte a volumului de lucrări se desfăşoară în aer liber , ceea ce face ca

activitatea de construcţii-montaj să suporte, mai mult decât orice altă activitate, influenţa factorilor atmosferici.

Implicaţii:

1



- influenţează activitatea muncitorilor; de exemplu, pe timp friguros muncitorii sunt îmbrăcaţimai gros, mişcările le sunt îngreunate iar la anumite intervale de timp trebuie să intre la adăpost

pentru a se încălzi;- influenţează unele procese tehnologice, care nu se pot realiza la temperaturi foarte scăzute.

3) Caracterul de unicat , pe care îl au foarte multe din obiectele de construcţii, conferă activităţiide construcţii-montaj particularităţile unei producţii de serie mică, cu implicaţiile nefavorabile caredecurg din aceasta.

Implicaţii:

- necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare lucrare;- necesitatea elaborării unei documentaţii economice pentru stabilirea preţului pentru fiecare

lucrare.

4) Caracterul foarte complex al producţiei de construcţii-montaj. Obiectele de construcţie potavea varietate mare în ceea ce priveşte : alcătuirea lor, sortimentele de materiale şi mijloacele demuncă utilizate, soluţiile tehnice, tehnologice şi organizatorice adoptate etc., chiar pentru aceeaşitema dată.

Implicaţii:

- efectuarea unei analize ştiinţifice a proceselor de producţie, în corelaţie cu condiţiile concrete;- stabilirea majorităţii soluţiilor tehnologice, organizatorice, de planificare şi de conducere, pe

bază de optimizări, luând în considerare mai multe variante;- întocmirea la toate nivelurile (obiecte de construcţie, şantiere, întreprinderi) a unor proiecte de

organizare complexe (tehnologie, organizare şi planificare) pentru ordonarea şi corelarea în spaţiu şitimp a tuturor activităţilor;

- pregătirea proceselor de producţie şi urmărirea riguroasă a aplicării soluţiilor de tehnologie, deorganizare şi planificare, cuprinse în proiectul de organizare.

5) Volumul mare al obiectelor de construcţie şi masa mare a materialelor manipulate şi

introduse în operă.

Implicaţii:

- mecanizarea manipulării şi transportării materialelor, cu atenţie deosebită la articolele delucrări care implică masă mare de materiale;

- planificarea şi organizarea riguroasă a transporturilor;- mijloace de transport specializate pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi

prefabricatelor cu greutăţi şi volume mari şi/sau condiţii speciale privind poziţia în timpultransportului.

6) Ciclul de producţie îndelungat, pentru realizarea produsului (obiectul de construcţie), asociat

cu procentul ridicat al producţiei neterminate, conduce la importante imobilizări de fonduricirculante şi la mărirea costurilor de producţie.

Implicaţii:

- necesitatea reducerii duratelor de execuţie a obiectelor de construcţie, prin măsuricorespunzătoare de ordin tehnologic şi organizatoric, optimizarea planificării executării lucrărilor deconstrucţii-montaj;

- necesitatea decontării pe parcurs a producţiei realizate (lunar) şi nu pe baza producţiei finite.

Având în vedere cele de mai sus apare evident că producţia de construcţii-montaj trebuieabordată într-un mod specific atât în ceea ce priveşte organizarea execuţiei cât şi în ceea ce priveşte

rezolvarea aspectelor economice.

2



2. FACTORII PARTICIPANŢI LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR

La înfăptuirea unei lucrări de construcţii au existat întotdeauna trei roluri principale şidistincte:

1. Clientul (beneficiarul, numit uneori şi "promotorul")2. Proiectantul (uneori numit şi consultantul)

3. Constructorul (antreprenorul)În decursul secolelor şi prin forţa împrejurărilor unele din aceste roluri separate au

putut fi asumate de către o singură persoană sau organizaţie.Clientul, comandă lucrarea şi asigură plata lucrării. Rolul proiectantului, care a revenit

la început arhitectului, odată cu apariţia acestei profesiuni, s-a amplificat pe măsura progresului tehnic, a creşterii complexităţii construcţiilor şi a importanţei rezistenţeimaterialelor, transferându-se inginerului. Rolul constructorului, care a putut fi asumatodinioară de un zidar sau de un meseriaş iscusit, s-a extins mult în timpurile moderne sprea se ajunge la antreprenorul de astăzi.

2.1 Rolul clientului din sectorul public sau privat

Clientul are 10 responsabilităţi (obligaţii):

1. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins;2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească;3. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii;4. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului;5. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor;6. Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plată şi se asigură că sumele

corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu costurileangajate;

7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile saumijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri;

8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor;9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării;10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile /

criteriile iniţiale, identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şifolosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor.

l. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins

Cu toate că există diferenţe mari între tipurile de proiecte iniţiate de clienţii dinsectorul public şi privat şi între obiectivele acestora, de exemplu în cazul celor dintâi -

drumuri, alimentări cu apă, irigaţii, energie, sisteme de telecomunicaţii, destinate"binelui public" şi dezvoltării economice pe termen lung a ţării - iar în cazul celor dinurmă proiecte care răspund nevoilor specifice unei persoane sau companii - construireaunei ferme, unei fabrici, a unor birouri, sau realizarea în scopuri "speculative" de clădiri,magazine sau construcţii industriale pentru a fi vândute sau închiriate în scopul

profitului; în ambele cazuri clienţii, fie că sunt departamente guvernamentale, persoanesau companii mici sau mari trebuie să aibă o preocupare comună: de a obţine maximumdin banii pe care-i învestesc / cheltuiesc.

Ambele categorii de clienţi trebuie, aşadar, să gândească şi să se manifeste ca oameni deafaceri. Doar pentru că oficialii şi reprezentanţii aleşi din sectorul public nu cheltuiesc banii

personali ci mai degrabă banii din punga publică nu există nici un motiv pentru care n-ar trebui sădovedească aceeaşi grijă în luarea deciziilor şi în căutarea obţinerii beneficiului maxim dininvestiţiile lor ca şi fermierul atunci când cumpăneşte în a construi un hambar sau a cumpăra untractor sau directorii de companie care examinează priorităţile concurând la fondurile lor limitate

3



sau posibilităţile care li se deschid şi riscurile legate de fiecare opţiune sau decizie. Nici un client nuare resurse nelimitate şi toţi sunt răspunzători în faţa cuiva pentru acţiunile lor - fie că este vorba defamilia lor, de acţionari sau de alegători. Există multe lucruri care ne-ar place tuturor să leconstruim - se aud în permanenţă cereri gălăgioase pentru cheltuieli mai mari ale sectorului public

pentru drumuri noi şi mai bune, căi ferate, locuinţe, şcoli, spitale, locuri de recreare, pentru amenţiona doar câteva - o grămada de idei - dar nu ne putem permite să atacăm în fiecare an decât un

număr limitat de lucrări. Fiecare trebuie justificată, de cele mai multe ori printr-o analiză cost - beneficiu, demonstrându-se o folosire prudentă a resurselor reduse şi probabilitatea venitului bunadus de investiţie - luând desigur în considerare toate aspectele sociale şi economice asociate. Şi însectorul privat există o mulţime de idei şi unele exemple superbe de iniţiativă antreprenorială de lalocuinţe la construcţii pentru comerţ, timp liber, la spitale particulare sau chiar o universitate dar şiclădiri goale reprezentând dovada unor decizii greşite sau prea optimiste atunci când au fost luatesau dovada că cineva care a crezut că ştia ce doreau oamenii s-a înşelat pur şi simplu! Iar dinexemplele marelui avantaj care derivă din clarviziunea oamenilor şi voinţa de a asuma riscuri şi de asprijini propriile judecăţi - fie în sectorul public sau privat - unii sunt deasupra opiniei sau presiunii

publice, alţii sunt sensibili la gălăgia publică.Aşadar oricine trebuie să simtă că poate contribui la promovarea ideilor şi conceptelor pentru

binele public şi economic în sectorul public în timp ce, tot astfel, persoane individuale sau companii private / publice vor dori şi vor trebui să fie receptive la cererile publice pe care le percep şi să vinăîn întâmpinarea lor, asigurând facilitaţi şi servicii care, odată disponibile, vor crea interes, cerere şideci venituri şi profit. Dar în ambele cazuri - sectorul public în egală măsura cu cel privat - trebuieadoptată o abordare de pe poziţia omului de afaceri, iar proiectele propuse trebuie să fie pe deplin

justificate, utilizând în măsură cât mai mare cu putinţă analizele de cost şi risc-beneficiu.

2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească

Una e să concepi o lucrare - să ai o idee bună – cu total alta e să precizezi scopurile şiobiectivele, deseori încă şi mai greu este să spui în detaliu cum se va comporta în decursul timpului.

Să luam de exemplu proiectul unui drum. Poate să pară foarte evidentă necesitatea unei legături mai bune între o nouă investiţie sau o sursă de materii prime şi o zonă industrială existentă.S-ar putea să nu mai fie la fel de clar, totuşi, care va fi traficul iniţial şi cum ar putea creşte în

timp acest trafic şi, ca atare, când se pune problema stabilirii lăţimii, a aliniamentelor verticale şiorizontale, a modului de execuţie, a tipurilor de racordări şi a terenului de expropriat, vor trebuifăcute estimări şi ipoteze asupra acestor parametri vitali. Este funcţia drumului numai de a crea olegătura rapidă pentru traficul industrial care va fi generat la deschiderea lui sau construirea luicreează ocazia de a se deschide alte zone pentru investiţii, de a înlocui alte trasee şi/sau de a preluao creştere în viitor a traficului? În egală măsură, în cazul unei unităţi industriale în scop speculativ -ce fel de industrie este şi deci ce fel de încărcări şi de accese se au în vedere, iar prevederea unor dotări minimale va impieta viitoarea utilizare sau vânzare ?

Mergând mai departe, funcţiunile trebuie în cele din urmă traduse în condiţii tehnice de detaliucare să poată fi evaluate de antreprenor. Există un adagiu - "dacă nu poţi preciza ceva, nu poţi nicisă-i pui preţul"; este vital ca clienţii, din sectorul public sau privat, să ştie cu claritate ce doresc de lao anumită lucrare, iar atunci când este construită "să se potrivească scopului".

Este de asemenea foarte important ca aceste scopuri şi condiţiile tehnice asociate cu ele să fieexprimate clar de la început, deoarece odată ce lucrarea a ajuns la nivelul elaborării detaliilor de

proiectare, schimbările târzii ale exigenţelor vor conduce la costuri importante. Aceste costuri vor creşte considerabil dacă modificările survin şi mai târziu, în timpul perioadei de execuţie, iar antreprenorii vor cere - şi pe bună dreptate, probabil - să fie bine recompensaţi nu numai pentrumunca suplimentară dar şi pentru întreruperile şi întârzierile pe care le-ar putea pricinui acestemodificări. Asemenea schimbări se dovedesc de regulă foarte profitabile pentru antreprenori dar costisitoare pentru clienţi!

Aranjamentele contractuale pentru execuţie sunt în mod necesar destul de inflexibile şi cu toatecă idealul ar putea fi un "parteneriat" între client şi antreprenor, în realitate şi într-o economie de

4



piaţă unde contractul s-a câştigat prin licitaţie sau prin negocieri dure, relaţia dintre cele două părţise va stabili în mare măsură pe o bază de afaceri. Antreprenorul urmăreşte nu numai să-şirecupereze costurile dar să realizeze un profit pentru a servi la învestiţii ulterioare în compania sa, întimp ce clientul este preocupat să menţină cheltuielile în limita bugetului iniţial. Este crucial, aşadar,ca clientul să fie de la început limpede precum cristalul în privinţa funcţiunilor şi scopului lucrărilor

propuse, iar acestea să fie enunţate explicit în documentele contractuale aferente.

3. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii

S-a atras deja atenţia asupra importanţei determinării de la bun început a valorii unei lucrări preconizate.

Analizele cost-beneficiu se înscriu de la simpliste la complexe dar împărtăşesc un ţel comun,acela de a încerca să coreleze cheltuielile cu venitul sau beneficiul obţinut în timp, şi să o facă pe o

bază cât mai obiectivă cu putinţă. Deoarece beneficiile, îndeosebi cele pe termen lung, sunt deseoridestul de intangibile şi subiective, aceasta nu este o ştiinţă exactă dar, oricum, asigură mijloacefoarte bune de a compara o propunere de investiţie cu o alta şi, cu cât propunerile sunt mai apropiate(de exemplu o variantă de drum cu o alta), cu atât rezultatele sunt mai relevante şi mai exacte.

Analizele cost - beneficiu ale proiectelor de drumuri naţionale, de exemplu, se bazează pe unnumăr de parametri care iau în considerare nu numai costul iniţial ci şi dobânda la acesta pentruorice perioadă de rambursare a împrumutului (adică întregul capital de finanţare a proiectului),avantajele obţinute prin reducerea timpului de deplasare şi accidentele pe durata propusă de viaţă alucrării (luând în considerare creşterea traficului în cursul acelei perioade şi făcând diferenţierea,între vehiculele uşoare şi cele grele), efectul negativ sau pozitiv asupra mediului, contribuţiile pecare lucrarea le-ar putea aduce industriei, societăţii şi comerţului şi alţi câţiva factori care împreună

pot fi traduşi într-o rată pozitivă sau negativă de venituri în primul an. Se evaluează cifrele care dauvaloarea costurilor prezente, valoarea beneficiilor prezente şi valorile prezente nete admiţându-secapitalizarea pe o perioada de, să zicem, 30 ani. Pentru fiecare proiect, supus de autoritatea locală înmaterie de drumuri în vederea obţinerii suportului financiar (subvenţiei) de la guvernul central,

trebuie transmisă şi o asemenea analiză într-o formă tip care să permită autorităţilor centrale săcompare proiectele pe scară regională şi naţională şi să fixeze priorităţile.Analize cost - beneficiu similare se efectuează asupra principalelor proiecte de reparaţii capitale

ale şoselelor, luând în considerare costurile, durata de serviciu rămasă şi metode alternative deintervenţie.

Principiul comparării costului real şi complet al unei lucrări pe durata admisă de viaţă cu beneficiile pe care le-ar putea genera (pentru mediu, viaţa socială, comerţ) este important şi, cel puţin în cazul sectorului public, reprezintă un mijloc vital de a asigura folosirea resurselor reduse înmodul cel mai avantajos din punctul de vedere al costului şi beneficiilor, pentru binele publicgeneral. Asta nu înseamnă a susţine că investiţia urmează întotdeauna un asemenea sistem obiectivşi analitic şi este limpede că pot fi, şi deseori sunt, intervenţii pentru remedierea unor anomalii

particulare sau ca urmare a preocupării excesive a publicului sau chiar din oportunism politic. Dar,în sens larg, alocaţiile de resurse de către autorităţile centrale sunt supuse analizei de detaliu a rateivenitului pentru capitalul ce trebuie investit, fie că este vorba de drumuri, şcoli, spitale sau locuinţesociale. Ceea ce nu se realizează - încă - este efectuarea unor asemenea comparaţii între diferiteleforme de investiţie ale diferitelor ministere, deoarece uneori criteriile sunt destul de diferite iar alocarea de resurse între asemenea departamente şi autorităţile aferente este necesarmente bazată peun spectru larg de obiective politice şi economice.

Trecând la sectorul privat, o companie publică sau o mare companie privată care să ia înconsiderare posibilitatea de a investi într-o nouă fabrică sau de a face o investiţie cu caracter speculativ, va întreprinde la început o riguroasă examinare critică a propunerii / posibilităţii, aipotezelor făcute şi a riscurilor implicate şi va stabili beneficiul posibil adus de cheltuiala propusă încazul unor scenarii de prognoză, pornind de la cel mai prost la cel mai probabil şi până la cel maifavorabil – luând în considerare costul “banilor” pe parcursul perioadei de împrumut, venitul anual,costurile întreţinerii şi serviciilor şi făcând estimări asupra inflaţiei.

5



Timpul de aşteptare pentru care compania ar trebui să fie pregătită înainte de a aşteptaacumularea profitului variază în funcţie de tipul lucrării, de "siguranţa" investiţiei şi de riscurileimplicate. Cu cât siguranţa este mai mare şi riscurile sunt mai reduse, cu atât este mai lung timpul

pe care băncile / investitorul sunt pregătite a-1 aştepta înainte ca investiţia să aducă beneficii. Numai după ce s-au întreprins toate acestea, poate fi luată o decizie dacă merită să se

promoveze lucrarea şi chiar în acest stadiu o companie prudentă ar putea lua în considerare

posibilităţi alternative.Aşadar, vedem că atât în sectorul public cât şi în cel privat este esenţială efectuarea unui studiuatent, comparând cheltuielile necesare cu cea mai bună estimare a veniturilor şi beneficiilor care vor rezulta din perioada de finanţare cu capital a lucrării, astfel încât valoarea ei adevărată să poată fievaluată. Unele din aceste beneficii nu pot fi cuantificate şi unele lucrări sunt justificate prin raţiunimult prea evidente şi clare. Nu se pledează pentru vreun sistem birocratic rigid care ar sta în caleaunor asemenea proiecte sau a progresului ci, mai degrabă, se pledează pentru un cadru general de

principii care să asigure obţinerea valorii maxime a banilor, cadru care trebuie urmat cât mai strictcu putinţă ori de câte ori şi oriunde există îndoieli sau opţiuni.

4. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului

La punctele 2 şi 3 de mai sus s-au adus suficiente argumente pentru a ilustra acest aspect. Curesurse limitate, este de importanţă crucială cheltuirea fiecărui leu cu maximum de avantaj. Cererilesunt enorme şi trebuie făcută o alegere dificilă (uneori imposibilă) între a soluţiona problemeleimediate sau a investi în infrastructură pentru beneficiul economic pe termen lung şi bunăstareasocială a ţării şi a comunităţilor. În mod clar nu se pot da sfaturi în această privinţă şi ar fi o utopiesă credem că avem răspunsuri la problemele cu adevărat grele, dar cel mai bun lucru este să seatragă atenţia asupra importanţei şi avantajelor încercării de a estima, cât de aproximativ, valoareaunui proiect în comparaţie cu altul, atât în privinţa derulării în timp cât şi în cea a resurselor necesare.

5. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilorLa prima vedere s-ar părea că e un lucru care se înţelege de la sine dar este posibil ca orice

omisiune pe acest tărâm ar putea avea consecinţe serioase şi costisitoare; se va adânci puţin încontinuare acest subiect. În majoritatea formularelor de contract privitoare la activităţile de execuţie,clientului i se cere să se asigure că s-au obţinut toate autorizaţiile, permisele şi drepturile de acces /folosinţă pentru a da posibilitatea antreprenorului să treacă la lucru. Proprietarii particulari deterenuri şi clădiri aşteaptă să fie despăgubiţi pentru pierderea de terenuri / clădiri şi pierderea sauinterferarea în folosinţa unor proprietăţi, în timp ce autorizaţiile de construire şi aprobările de laautorităţile competente trebuie obţinute înainte de atacarea lucrării. Orice eşec pe acest front ar

putea conduce la întârzieri costisitoare sau chiar la abandonarea lucrării, pentru care antreprenorulva cere şi, probabil va fi îndreptăţit, substanţiale compensaţii. Un asemenea eveniment ar puteasubmina cu totul lucrarea şi, în cazul cel mai rău, va duce la faliment un client cu capital redus saufără capital în spate sau care a mizat totul pe obţinerea unui profit din lucrare.

6. Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plăţi şi se asigură că sumele corespunzătoarevor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu costurile angajate

Contractul stipulează ca clientul să-i plătească antreprenorului pe măsură ce înaintează lucrările,fie la etape convenite fie, mai degrabă, pe baza unor evaluări lunare. Banii lichizi sunt foarteimportanţi pentru antreprenor întrucât în preţurile din ofertă el a presupus că venitul nu va fi preadeparte de cheltuieli şi, în orice caz, el ar putea să aibă dificultăţi în a convinge băncile să-i maiîmprumute bani fără garanţii corespunzătoare. Ca atare, clientul trebuie să se asigure nu numai că

întreaga sumă necesară pentru finalizarea lucrărilor va fi disponibilă, dar şi că modul de eşalonare aldisponibilităţilor va asigura rezerve faţă de programul de execuţie anticipat. În plus, vor trebui să fiela îndemână alocaţii pentru cheltuieli neprevăzute pentru a finanţa orice modificări sau a face faţă

6



oricăror probleme neaşteptate sau de care nu s-a ţinut seama la momentul ofertei, şi al căror costcade în responsabilitatea clientului.

Trebuie să fie bine înţeles că într-o atare situaţie contractuală "preţul de buget" iniţial nu are practic importanţă şi că în situaţia în care schimbările de soluţii, circumstanţe neprevăzute sau/şi pretenţii pentru întreruperi sau întârzieri sunt considerate a fi puse în răspunderea clientului; clientulva trebui să plătească indiferent dacă are sau nu bani puşi deoparte sau la dispoziţie. Toate acestea

întăresc cele spuse mai înainte cu privire la faptul că, mult înaintea licitaţiei, clientul trebuie să fiesigur asupra funcţiunilor ce trebuie să le îndeplinească lucrarea şi deci să facă tot ceea ce-i stă în putinţă spre a evita modificări ulterioare.

7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile saumijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri

Există pericolul ca clienţii - în special cei din sectorul public – să tindă a uita de costurile privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi să se concentreze exclusiv asupra capitalului iniţialcerut de investiţie. Deseori aceasta se întâmplă deoarece fie cele două bugete (de învestiţii şi devenituri) sunt ţinute de persoane sau autorităţi diferite şi, în parte, şi pentru că este puţin probabil cainiţiatorii lucrărilor să aibă responsabilitatea de a le urmări şi după finalizare. Autorităţile prudentecaută să se asigure că bugetele lor de venituri anuale iau în considerare creşterea obligaţiilor înconcordanţă cu preluarea investiţiilor capitale finalizate. Dacă acest lucru nu este făcut, " gemul "disponibil va trebui întins într-un strat mai subţire pe infrastructura în continuă creştere, ceea ce vaconduce ulterior la o întreţinere necorespunzătoare şi la lucrări de reparaţii sau reconstrucţie excesivde costisitoare.

8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor

Acest aspect a fost abordat suficient de detaliat la punctul 6 de mai sus.

9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării

Cu toate că este o practică obişnuită ca în documentele contractuale să se specifice un timptotal maxim pentru finalizare - de regulă stabilit de client cu luarea în considerare a timpului deexecuţie estimat în mod rezonabil - rămâne în răspunderea antreprenorului să întocmească un

program detaliat al lucrărilor, program pe care clientul - sau mai degrabă proiectantul - va fisolicitat să-1 confirme ca acceptabil.

Este important ca clientul să se convingă că programul propus de antreprenor răspundeexigenţelor sale atât în privinţa datelor stadiilor intermediare şi terminării integrale cât şi în privinţaaranjamentelor pe care le-a făcut pentru finanţare (la care s-a făcut referire la punctul 6) precum şia oricăror restricţii asupra accesului pe teren. La unele proiecte pot fi necesare lucrări care să sedesfăşoare în avans, înaintea contractului principal, iar clientul va trebui să se convingă că

programul corespunde, pentru reducerea la minim a riscului de întrerupere şi întârziere.10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile /

criteriile iniţiale, identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainteca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor

În esenţă, este vorba de a fi siguri că învăţăm din greşeli! Prea des greşelile sunt acoperite - fiedin jenă, fie din frica de a le recunoaşte - şi ca urmare, lecţiile care ar trebui învăţate sunt irosite.Întotdeauna pot fi aduse îmbunătăţiri în proiectare şi execuţie; dacă ar fi posibil, să se aducăamendamente, pe baza a ceea ce ştim la sfârşit, orice proiect ar fi realizat în condiţii mult mai bune.Multe lecţii pot fi învăţate doar la câţiva ani după terminarea lucrării, când greşelile ascunse şicauzele acestora sunt identificate.

În consecinţă, există avantaje în a folosi şi forma antreprenori şi proiectanţi cu experienţă -îndeosebi în domeniul lucrărilor speciale - pentru a contribui la reducerea ciclului de învăţare şi aminimiza riscul greşelilor şi erorilor de judecată.

7



Concluzii

S-a făcut o scurtă prezentare a principalelor obligaţii şi responsabilităţi ale clientului într-osituaţie reglementată prin contract. Tema subsidiară o reprezintă importanţa şi necesitatea de agândi şi cântări lucrurile în mod clar şi concret înainte de angajarea lucrării. Erorile şi omisiunile înaceastă etapă îl vor costa mai târziu scump pe client. Timpul folosit la început pentru determinareaobiectivelor de bază şi a funcţiunilor şi pentru evaluarea valorii lucrării şi poziţiei prioritare înraport cu alte opţiuni şi posibilităţi, se va dovedi a fi un timp cheltuit cu folos.

2.2 Rolul proiectantului

Proiectantul (firma de consultanţă inginerească) are un rol foarte complex şi constă în:- reprezintă o sursă de consultaţii competente;- elaborează studii pentru selecţia celui mai bun proiect;- proiectează, dacă este necesar, asigură proiecte complete, pe baza cărora contractantul să

poată executa lucrarea;- supraveghează lucrările pe şantier, în numele clientului, detaşând personal rezident pe

şantier;- elaborează studii de fezabilitate;- promovează proiecte valoroase.

Supravegherea lucrărilor

În unele ţări (de ex: Marea Britanie) proiectantul supraveghează pe şantier executarealucrării pentru proiectele proprii. La toate aceste lucrări proiectantul are personal rezidentla locul de execuţie al lucrării. Rolul acestuia variază, dar în mod tradiţional suntreprezentanţii beneficiarului pe şantier, având o poziţie precis definită în contractulîncheiat între beneficiar şi antreprenor. Se cere antreprenorului să execute lucrarea înconformitate cu graficul şi procedeele de lucru stabilite. Supraveghează dacă lucrările

corespund cu planurile şi specificaţiile, şi se pretinde un standard ridicat al lucrărilor.Proiectantul dă acordul asupra măsurătorilor, sunt solicitaţi să rezolve disputele care apar în afara contractului, în condiţii de imparţialitate. Proiectantul este responsabil în mare

parte de siguranţa personalului şi a lucrării respectând reglementările. Aceste îndatoririoferă evident, un rol de conducere în realizarea lucrării, dar în ultima vreme, datoritămodului în care este administrat proiectul acest rol are în multe cazuri tendinţe deschimbare.

Studiul de fezabilitate

Un aspect major al muncii consultantului este întocmirea Studiul de Fezabilitate.Printr-un Studiu de Fezabilitate se înţelege o evaluare detaliată a unui proiect în care sunt

dezvoltate un număr de soluţii inginereşti şi aspectele financiare şi economice aleopţiunilor studiate şi comparate. Rezu1tatul studiului va fi o definire clară a schemeiselectate, de preferat cu adoptarea soluţiei inginereşti optimă, cu problemele inginereştirezolvate, cu costurile estimative şi problemele economice rezolvate. Beneficiarul poateîncepe proiectarea detaliată având încredere în problemele inginereşti şi calcululcosturilor. Un studiu de fezabilitate poate conţine o programare a investigaţiilor de teren,suficientă pentru a permite evaluarea corectă a variantelor şi a costurilor.

Un studiu de fezabilitate complet joacă un rol cheie în mărimea sumei care esteacordată fie de către guvern, fie de agenţii internaţionale de împrumut cum ar fi deexemplu Banca Mondială sau băncile comerciale. Tehnicile de elaborare a acestor studii, şiinformaţiile cerute de către finanţatori sunt adesea impuse de aceştia.

Competenţa expertizei

8



În străinătate (model spre care se tinde) competenţa unei consultanţe este mai extinsădecât cea a unui institut de proiectare din România. De exemplu, o firmă de consultanţăspecializată în proiecte hidrotehnice acoperă toate componentele privitoare la alimentareacu apă a oraşelor şi apele uzate rezultate: baraje, conducte de alimentare, rezervoare;epurarea apelor uzate şi modul de lucru; staţii de pompare; reţele de conductedistribuitoare de apă; canale de colectare; descărcări în mare; tehnici de epurare şi curăţire

a depunerilor. De asemenea are contribuţii semnificative în: studii privitoare la resurselede apă; irigaţii; porturi; diguri; prevenirea inundaţiilor; studii legate de mediulînconjurător; prevenirea şi controlul poluării industriale; reabilitarea lucrărilor deîmbunătăţiri funciare abandonate; hidroenergie; dezvoltare urbană şi rurală; amenajări deterenuri de sport, parcuri, etc.; canalizarea oraşelor; studii de management; activităţi de

pregătire şi instruire.Multe din firmele de consultanţă din străinătate sunt multidisciplinare. Unele firme

mari pot oferi game largi de servicii de la alimentarea cu apă a oraşelor, căi decomunicaţie (drumuri, căi ferate), instalaţii industriale, generatoare de putere până la

proiecte arhitectonice şi proiectare structurală complexă. Astfel de firme suntinternaţionale, iar cantitatea de muncă necesară pentru a susţine lucrări în această

diversitate de domenii este foarte mare.Există multe firme mici care lucrează numai într-o ţară sau chiar numai într-un singur

oraş care însă pot oferi o gamă largă de servicii chiar dacă se restrâng la proiecte dedimensiuni mici şi mijlocii.

Dimensiunea competenţelor firmelor de consultanţă din străinătate este mai mare decâtcea a unui institut de proiectare echivalent românesc. Poate cea mai extinsă arie este ceaîn domeniul analizei economice şi financiare. O firmă de consultanţă inginerească vaasigura ca parte a studiului de fezabilitate o analiză complexă a proiectului - aceasta vainclude tehnici de reducere a circulaţiei disponibilităţilor financiare lichide, evaluareacorectă a preţurilor, beneficii, analize operaţionale. Firma poate angaja economişti sau

poate folosi ingineri specializaţi în ingineria economică. Inginerii trebuie să fiefamiliarizaţi cu aceste tehnici pe care le folosesc în domeniile lor de activitate. Deasemenea trebuie să folosească şi tehnici de analiză financiară. Aceasta nu înseamnă însăcă toate firmele de consultanţă au în permanenţă personal specializat în toate domeniile,aceasta nu este eficient, dar inginerii firmei trebuie să cunoască toate acestea, să cunoascăcerinţele unei expertize, să fie capabili să colaboreze cu toţi experţii. Un inginer consultant este responsabil pentru munca depusă de echipa lui.

Rolul unui consultant într-un proiect poate fi acela de a formula politica de acţiune, şiaceasta în afară de sarcinile inginereşti imediate. Aceasta nu înseamnă că el trebuie să seinterpună în acest proces, dar el are datoria de a înţelege implicaţiile muncii sale. El poateelabora analize şi poate trage concluzii pentru a putea contribui la luarea decizii1or.

Capacitatea de comunicareSe acordă foarte mare importanţă comunicării cu clientul. Un consultant incompetent

este cel care ascultă o scurtă expunere şi vine peste un an cu "răspunsul". Consultantulreprezintă o extensie a echipei beneficiarului, o parte din aceasta. Consultantul trebuie sălucreze în permanenţă cu clientul, să se implice în procesul de evoluţie al studiului sau al

proiectului, să facă rapoarte privitoare la progresele înregistrate, să recomande schimbărisau noi direcţii de acţiune dacă apar elemente neprevăzute, informând clientul desprecosturile estimative ale proiectului. Scopul este de a asigura clientul că rezultatele obţinutede consultant răspund nevoilor acestuia şi corespund cu obiectivele sale.

Desigur este mult mai uşor de spus decât de făcut, şi nu totdeauna acest obiectiv este

realizabil.Obiectivitate şi integritate

9



În faza de analiză şi studiu a proiectului consultantul trebuie să fie obiectiv înanalizarea şi prezentarea faptelor. Rolul consultantului nu este de a influenţa politica deinvestiţii. Consultantul poate recomanda modul de acţiune dacă se cere acest lucru, dar aceste recomandări trebuie să se bazeze pe fapte obiective. Consultantul poate prezentaalternative fezabile. El nu trebuie să fie influenţat de chestiuni de ordin politic, de propriulsău interes, sau de interesele altor grupuri. Rolu1 consultantului este de a prezenta celor

care iau decizii toţi factorii relevanţi şi consecinţele fiecărui mod de acţiune.Clientul, care poate avea dificultăţi în luarea deciziilor pe baza consultanţei oferite, poate avea încredere deplină în consultanţa oferită, pentru că aceasta este

obiectivă şi nu este influenţată.Este important de spus că un consultant nu este întotdeauna o persoană îndrăgită.

Adevărurile economice sunt deseori foarte rigide. Mulţi dintre noi ne-am ataşat de un proiect şi nu am vrut să auzim că acesta nu este viabil, că nu poate fi justificat, şi că nu ar trebui realizat. De aceea un consultant competent nu este întotdeauna o persoană populară.

Un consultant trebuie să înţeleagă obiectivele şi priorităţile clientului şi să fie capabilsă ofere alternative. Proiectele pot avea perioade lungi de elaborare; în primul rând trebuiesă stabilească obiectivele principale, după care să stabilească obiectivele secundare;

această structurare este pentru a permite firmei ca în urma fazelor iniţiale să găseascădirecţiile de acţiune ulterioare, sau, de exemplu, evaluarea răspunsului dat de viitorii

beneficiari ai unui proiect de lucrări publice, pentru formarea bazei de decizie viitoare.Acest proces este un aspect cheie al procesului de comunicare (feedback).

Schimbări în rolul inginerului consultant

Prezentând modalităţile de elaborare a studiilor, executarea documentelor detaliate de proiectare şi supervizarea amplasamentului construcţiei de către antreprenor, s-a descrisceea ce majoritatea clienţilor, antreprenorilor şi consultanţilor ar recunoaşte ca fiind rolultradiţional al consultantului în realizarea unui proiect.

Acest rol se află în schimbare. Unele competenţe sunt preluate de către antreprenor.Clienţii realizează ei însuşi anumite parţi din proiect. Pe de alta parte, consultanţii cautăsă-şi delimiteze propria sferă de competenţă şi atribuţii.

De exemplu în ultimii ani, în Marea Britanie a devenit frecventă alegerea unuiantreprenor care întocmeşte şi administrează procesul de proiectare. Există mai multefeluri prin care acest lucru se poate realiza.

Clientul consideră mai convenabilă situaţia în care antreprenorul răspunde şi deîntocmirea proiectului. Pe scurt, principalele motive ar fi:

- clientul consideră că astfel proiectul va fi mai bine adaptat posibilităţilor de realizareale antreprenorului, deci va fi mai ieftin;

- lucrarea va fi finalizată într-un timp mai scurt, proiectarea şi construcţia

desfăşurându-se în paralel.Rolul consultantului în proiectare poate îmbrăca mai multe aspecte, dar în modobişnuit consultantul va fi angajat să conceapă un proiect general şi o specificare detaliatăcare stabileşte obiectivele şi cerinţele clientului, precum şi standardele tehnice necesare.Apoi consultantul poate fi solicitat să verifice dacă planurile antreprenorului satisfacaceste necesităţi, şi mai departe să supervizeze amplasamentul ales de constructor.Activitatea de verificare şi supraveghere este foarte dificilă pentru un consultant, întrucâtel nu mai participă la întocmirea proiectului. Deseori clientul îşi dă seama prea târziu că a

pierdut controlul asupra procesului de proiectare şi trebuie să accepte ceea ce i seoferă, atâta timp cât sunt satisfăcute cerinţele din documentele iniţiale. Astfel comunicarea

permanentă dintre consultant şi proiectant s-a pierdut.

De fapt în multe contracte de proiectare şi construcţie, consultantului îi revine rolul de proiectant, dar în acest caz consultantul este antreprenorul, nu promotorul proiectului.Această poziţie este considerată neconvenabilă de mulţi consultanţi, în special în domeniul

10



lucrărilor publice. Consultantul se consideră întotdeauna răspunzător faţă de publicul largcare constituie consumatorul, prin intermediul serviciilor publice, care constituie clientul.Acest lucru pare a fi compromis de obligaţiile primare faţă de antreprenor.

11



2.3 Rolul antreprenorului

Pentru abordarea de către Antreprenor a contractului, acesta desfăşoară o serie de activităţispecifice. Diferitele activităţi care trebuie duse la bun sfârşit sunt:

1. Identificarea posibilităţilor de lucru2. Precalificarea pentru selecţia în vederea ofertei

3. Oferta pentru licitaţie - estimarea preţului4. Executarea lucrării5. Plata şi lichidarea

1. Identificarea posibilităţilor de lucru

Va fi necesar ca antreprenorul să identifice proiecte de construcţie avute în vedere de clienţi şisă-i facă pe aceştia şi pe proiectanţii aleşi de ei să ştie de el şi de interesul lui de a face ofertă lalucrarea lor. Antreprenorul va realiza acest lucru făcând vizite regulate la clienţi şi la proiectanţi,stabilind contacte personale în industrie şi aiurea, studiind cu atenţie ziarele de interes naţional şilocal, urmărind emisiunile de radio etc. şi căutând să fie la curent cu informaţiile secrete şizvonurile care circulă în lumea construcţiilor.

2. Precalificarea

Pentru anumite proiecte, clientul sau proiectantul acestuia pot hotărî să aleagă antreprenorii pecare doresc să-i aibă ca ofertanţi pentru lucrare, convocându-i la o sesiune de precalificare în careantreprenorul va fi în măsură să prezinte informaţii complete asupra posibilităţilor sale. Acest lucruse face adesea când lucrările sunt deosebit de complexe, iar clientul trebuie să fie convins decapacitatea antreprenorului de a prelua lucrarea.

3. Oferta pentru licitaţie

După ce antreprenorul a avut succes în dobândirea documentelor pentru licitaţie el va începe săstabilească preţul lucrării de construcţie pe o bază cât mai competitivă. În acest scop el utilizează

experţi în întocmirea devizelor, versaţi în conceperea unor tehnologii de lucru originale şi înestimarea costului articolelor din măsurătoare. Aceştia vor fi ingineri cu pregătire multilaterală şi cuexperienţă în realizarea unor construcţii dintre cele mai diferite. În echipa de întocmire a devizelor vor fi şi specialişti în aprovizionare, bine informaţi asupra preţurilor curente ale materialelor şi caresă cunoască subantreprenori capabili să preia la preţuri competitive unele părţi secundare alecontractului pentru care antreprenorul s-ar putea să nu dispună de utilajele de construcţie necesaresau să nu dorească să le realizeze cu propria sa forţă de muncă. De asemenea, antreprenorul va avea

proiectanţi capabili să conceapă, împreună cu ceilalţi membri ai echipei, cea mai economicăsuccesiune a lucrărilor care să ţină seama de resursele disponibile şi să asigure respectareatermenului de finalizare cerut de client.

Pentru pregătirea unei oferte competitive, antreprenorul trebuie să cunoască în detaliu condiţiile

din zona şi din şantierul în care urmează să se realizeze proiectul. În acest scop sunt necesare vizitefrecvente pe şantier şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu alte instituţii implicate. Costurile oferite

prin deviz trebuie să includă cheltuielile neprevăzute ale antreprenorului precum şi profitul necesar.Toată această activitate trebuie să se încheie în perioada de timp oferită pentru pregătirea ofertei

care se poate situa oriunde între două săptămâni şi trei luni sau chiar mai mult, depinzând decomplexitatea contractului. Preţul de ofertă trebuie apoi transmis clientului la data cerută.

4. Execuţia lucrării

În cazul în care preţul de ofertă supus clientului este acceptabil şi se înscrie în limitele bugetuluianterior pregătit de proiectant, contractul va fi acordat antreprenorului ales, de regulă cel care asupus cel mai redus preţ.

Antreprenorul care a câştigat trebuie apoi să mobilizeze resursele necesare pentru a începeexecuţia lucrării, de obicei în decurs de două sau trei săptămâni după ce i s-a încredinţat lucrarea.Antreprenorul va trebui să transfere personal pe şantier spre a demara activitatea. Şeful de proiect şi

12



alţi membri marcanţi ai personalului vor fi desemnaţi înainte de întocmirea ofertei, dar alţi membriai corpului tehnic precum şi muncitori de înaltă calificare din forţa permanentă de muncă vor trebuide asemenea ţinuţi pe şantier.

Trebuie plasate comenzi ferme de materiale şi încheiate subcontracte corespunzătoare pentru aconfirma înţelegerile cu caracter provizoriu şi ofertele făcute în perioada pregătirii ofertei. Preţurile

pot fi diferite, mai scăzute sau mai ridicate decât cele supuse în prealabil antreprenorului la

momentul ofertei, depinzând de disponibilitatea resurselor.Vor trebui întreprinse măsuri de recrutare corespunzătoare pentru a completa forţa de muncă cumâna de lucru disponibilă în zona unde este situată lucrarea. Vor trebui organizate întâlniri cuautorităţile din zonă spre a se conveni derularea în timp a lucrărilor, folosirea drumurilor de acces şialtele, pentru finalizarea cerinţelor puse de programul de construcţie. Vor trebui amenajate peşantier birouri adecvate pentru personal şi ateliere care să asigure întreţinerea utilajelor necesare laexecutarea lucrărilor. Pe lângă toate acestea, proiectantul va selecta şi va transfera la lucrare undelegat al său numit inginer rezident precum şi personalul de şantier care vor răspunde desupravegherea lucrărilor efectuate de antreprenor, spre a se asigura că toate sunt de calitatecorespunzătoare şi în concordanţă cu planurile din contract. Antreprenorul va trebui să supună spreaprobare mostre din materialele pe care intenţionează să le folosească. Va trebui de asemenea să

prezinte spre aprobarea proiectantului fişe tehnologice pentru procedeele tehnice propuse a fiadoptate.

Şeful de proiect din partea antreprenorului şi inginerul rezident din partea proiectantului vor trebui să cadă de acord asupra unor metode corespunzătoare de comunicare între echipelerespective, astfel încât orice lucrare, de exemplu cofrajele, să fie inspectată înainte ca Antreprenorulsă fi încheiat stadiul respectiv de lucru. Aceasta se va realiza de obicei prin transmiterea de către,antreprenor a programului săptămânal sau a altor programe pe termen scurt spre a-1 informa peinginerul rezident asupra intenţiilor sale. Ar putea fi necesară schimbarea unor detalii ale lucrării, caurmare a condiţiilor de pe şantier, iar inginerul rezident va trebui să confirme în scris acestemodificări.

După cum s-a menţionat, lucrările efectuate sunt de obicei plătite pe baza unor rapoarte lunarecare să ateste realizarea lucrărilor. Inspectori ai ambelor părţi sunt responsabili cu pregătirea şiacceptarea unor rapoarte şi cu autorizarea plăţii de către client. Separat de acestea, antreprenorul vatrebui să stabilească un sistem corespunzător de evidenţă a costurilor pentru a asigura înscriereacostului lucrării întreprinse în limitele costului estimat prin buget. Această evidenţă va fi ţinută deinspectori cu experienţă. Măsurătoarea lucrărilor se va face la intervale de timp convenite, de regulălunar.

Sistemele pentru lucrări provizorii vor trebui finalizate potrivit prevederilor din ofertă sau vor trebui concepute din nou. Vor trebui comandate materiale pentru a se respecta programul de

producţie. Articolele care reclamă un termen lung de livrare vor trebui comandate cu mult înainte.Utilajele de construcţii se vor comanda din parcul propriu de utilaje al antreprenorului, în cazul unei

utilizări pe termen lung, sau închiriate de pe piaţa locală sau naţională de utilaje de închiriat, încazul unor termene scurte sau al unor exigenţe speciale. Un manager experimentat al parcului deutilaje, mecanici montori calificaţi pot fi necesari pentru a menţine utilajele în stare de funcţionare,deseori în condiţii foarte grele.

Pentru a păstra şi elibera la cerere materiale, echipamente, haine de protecţie şi pentru a urmărifolosirea lor, va fi necesar un personal eficient la magazii, pe şantier.

După cum s-a arătat mai înainte, schimbări de soluţii şi alte instrucţiuni specifice vor trebuiconfirmate în scris, împreună cu discutarea propunerilor privind lucrarea şi continuarea ei vor genera o corespondenţă considerabilă între biroul de pe şantier al antreprenorului şi cel alinginerului rezident. În acest scop va trebui recrutat personal de secretariat.

Vor trebui ţinute întâlniri regulate la toate nivelurile între membrii echipelor antreprenorului şi

proiectantului, spre a discuta evoluţia lucrărilor pe şantier şi alte probleme legate de contract.

13



5. Plata şi lichidarea

După cum s-a menţionat, plata pentru lucrările prestate de antreprenor se face progresiv (deregulă lunar) pe baza măsurătorilor făcute în cursul perioadei respective. Cererile de plată suntfăcute de inspectorii de cantitate din staff-ul antreprenorului. Ele sunt verificate de personalul

proiectantului care apoi emit o atestare asupra valorii lucrărilor efectuate, spre a fi plătite de client.La închiderea lucrărilor din contract, aceiaşi inspectori de cantitate efectuează o măsurătoare finalămai precisă a tuturor lucrărilor aferente proiectului respectiv. Unele din lucrările efectuate s-ar puteasă nu se regăsească în articolele din antemăsurătoarea iniţială şi pentru acestea vor trebui convenite

prin discuţii şi negocieri între părţi tarife noi, deduse din cele oferite în prealabil. Aceste tarife vor fiincluse în măsurătoarea finală. În plus, pot apare pe parcursul lucrărilor unele situaţii care din

punctul de vedere al antreprenorului nu sunt acoperite prin documentele contractuale. El va solicitao plată suplimentară pentru acestea. Majoritatea clauzelor contractuale vor admite asemenea situaţiişi vor include modalităţile de a le rezolva.

Lichidarea finală va dura câtva timp şi se va realiza pe parcursul şi după perioada de garanţiecare este de regulă de 12 luni. La terminarea perioadei de garanţie, antreprenorul va avea obligaţiasă aducă în bună stare toate lucrările care au prezentat defecte de execuţie sau au înglobat materiale

necorespunzătoare. Proiectantul are răspunderea de a întocmi liste cu asemenea lucrări şi a lesupune atenţiei antreprenorului. După încheierea lucrărilor de remediere, garanţia oprită pentru a-1obliga pe Antreprenor să-şi îndeplinească obligaţiile, de obicei 5% din valoarea contractului, fără adepăşi însă un anumit plafon maxim, va fi deblocată. Odată cu înţelegerea finală asupra tuturor

problemelor în litigiu proiectantul va emite către client un certificat final de plată. După ce plataeste efectuată, contractul va fi terminat.

Organizarea companiei

În timp ce descrierea precedentă a rolului antreprenorului s-a referit în principal la activitatea de pe un singur şantier, se înţelege că se impune o organizare puternică, în afara şantierelor, spre asusţine activităţile de pe şantiere. Majoritatea personalului antreprenorului va fi utilizată, la un

moment dat, pe numeroase şantiere în care compania are lucrări în curs. În acest sens nu este cazulsă se discute în detaliu organizarea din afara şantierelor, totuşi trebuie aduse unele precizări asupraacestor operaţiuni de sprijin.

Forţa unui Antreprenor rezidă în principal în iscusinţa şi experienţa personalului şi amuncitorilor de bază şi în parcul de utilaje de care dispune şi pe care-1 exploatează. Este de datoriaconducătorilor companiei să se asigure că personalul se situează permanent la un nivelcorespunzător de pregătire şi experienţă iar utilajele sunt judicios alese şi continuu reînnoite.

Trebuie să existe un serviciu de marketing care să identifice şi să obţină date asupra unui număr convenabil de potenţiale lucrări precum şi personal specializat în devize care să stabilească preţurileşi să câştige contracte în competiţie cu alţi antreprenori. Este probabil că în acelaşi timp se vor aflaîn curs de pregătire mai multe oferte. Costurile operaţiilor trebuie să fie înregistrate iar obiectivele

corespunzătoare şi informaţiile asupra programului trebuie în mod constant actualizate.Un serviciu de organizare este necesar pentru a menţine un strâns contact cu firmele care

domină piaţa internă pentru a se asigura procurarea de servicii şi materiale la preţuri curentecompetitive. Pentru a îndeplini exigentele proiectului trebuie folosit personal pentru lucrările cucaracter temporar şi personal ingineresc. Trebuie pregătite şi menţinute sisteme de asigurare acalităţii şi, întrucât cea mai mare parte din informaţii este elaborată şi transmisă cu folosireacomputerelor, este necesar un serviciu de exploatare a computerelor care să aibă în grijă hardul şisoftul necesare.

Serviciile de inspecţie cantitativă (ataşamente), contabilitate, casierie, personal, publicitate, protecţia muncii şi secretariat sunt de asemenea necesare. Tot astfel, este evident că vor trebuimenţinute departamente pentru problemele juridice şi financiare, spre a se asigura respectareacerinţelor legale şi gestionarea corectă a banilor, şi valorilor.

14



Concluzii

Se poate constata că în economia de piaţă antreprenorul are un rol care-1 solicită din plin.Preţurile lucrării sunt mereu puse la încercare de alţi antreprenori în competiţie pentru aceiaşilucrare. Lucrările de executat sunt în mod frecvent complexe iar resursele necesare pentru a leîncheia, forţa de muncă şi materialele sunt supuse unor modificări continui atât ca preţuri cât şi cadisponibilitate. Este esenţial ca forţa de muncă preponderent ocazională de pe şantier să producălucrări de calitatea cerută de client. Personalul permanent trebuie sa fie mobil şi să se deplasezefrecvent, anunţat din scurt şi pe durate reduse, la noi lucrări, să presteze ore suplimentare, toateacestea cu consecinţe negative asupra vieţii de familie. Deşi pot fi uneori descurajaţi de atâteagreutăţi, cei care îmbrăţişează această carieră o consideră captivantă şi stimulatoare, în măsură să leaducă satisfacţii personale considerabile şi un sentiment al datoriei împlinite.

15



3. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ

3.1 GENERALITĂŢI

Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii, condiţiile în care se

realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor, conduc la apariţia unor probleme

deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri.Datorită particularităţilor specifice, evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global,

în întregul ei. Din acest motiv, ea se detaliază, se descompune, până la un nivel în care părţile

componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. În acest stadiu, se determină

cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se

ataşează preţuri. Printr-un proces de recompunere a părţilor componente, se determină preţul

investiţiei în construcţii.

O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. Obiectivul de investiţii poate

cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice. Construcţiaunei uzine, a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii.

Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii.

Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă, delimitată spaţial, având o funcţionalitate

precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea

obiectivului de investiţii.

De exemplu, un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal, hala de producţie cu

instalaţiile aferente la o unitate industrială etc.

Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocitfuncţionarea construcţiei; utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le

adăposteşte aceasta nu sunt incluse.

Evaluarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. Este

posibil, şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali, prin

compararea cu lucrări similare. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate

după parcurgerea procesului de descompunere - recompunere a obiectului de construcţii, putând fi

exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie. Se impune

deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază

care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură.

Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici, denumite părţi de obiect de construcţie.

Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie, delimitată

spaţial, având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte

părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată .

De exemplu, suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial, are o funcţie precisă (preia

încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi, împreună cu infrastructura asigură stabilitatea

şi funcţionalitatea construcţiei.

Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu, subansamblu, element deconstrucţie.

16



Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele

acesteia. De exemplu un stâlp, o grindă, un planşeu, o conductă montată etc.

Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale,

structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu

continuitate. De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie.

Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. Deexemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente, structura de

rezistenţă a infrastructurii.

Se constată însă că nici elementul de construcţie, diviziunea cea mai mică a unui obiect, nu poate fi

măsurat. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor, în procesele

elementare de producţie care au dus la realizarea lor.

Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o

succesiune de operaţii, care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie, după o

anumită tehnologie, pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură .De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor, confecţionarea şi montarea cofrajelor, fasonarea şi

montarea armăturilor, prepararea şi turnarea betonului etc.

Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie, atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi

încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări, transformă procesul elementar în articol de

lucrare.

Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu, executat cu continuitate, de către o anumită

formaţie de muncitori, şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui

element de construcţii.De exemplu, pentru elementul de construcţie stâlp, se pot defini următoarele articole de lucrare:

fasonare şi montare armătură, cofrare, turnare beton, decofrare, tencuire, zugrăvire etc. La acest

nivel de detaliere, articolele de lucrare pot fi măsurate, deoarece proceselor simple respective li se

pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare - kg , cofrare - m2, betonare – m3).

Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor. Din acest motiv, ele se mai numesc şi

articole de deviz.

Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos.

Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz.

Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică aferentă unui articol de deviz care cuprinde

consumurile normate de resurse (materiale, forţă de munca şi utilaje) necesare executării unei

unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv.

17



Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie

Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr-o lucrare, precum

şi preţurile aferente acestora, se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. Dacă

înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se

obţine preţul corespunzător procesului elementar. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare

ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. Continuând procesul de

recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce

alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect, obţinând în final valoarea

obiectului de construcţii. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de

investiţii, se determină valoarea obiectivului de investiţii.

Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea

alcătuirii constructive a unui obiect. În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de

toate problema inginerului constructor.

Pentru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci, de a cunoaşte cantităţile de lucrări care

sunt incluse în realizarea acesteia. Aceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele deantemăsurătoare.

Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de

lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de

articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări.

În timpul şi după executarea construcţiei, măsurătoarea se numeşte ataşament. Aceasta cuprinde

doar cantităţile de lucrări realizate într-o perioadă de timp. Antemăsurătoarea ne serveşte la diferite

antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. Ataşamentul este necesar pentru decontarea

lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza situaţiei de plată.

18

Obiectiv de investiţie

Obiect de construcţie

Proces elementar (Articol de lucrare)

Articol de deviz

Ansamblu

Subansamblu

Element de construcţie

Parte

de

obi e

ctde

c

onstrucţie



3.2 NORME DE DEVIZ. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ

Procesul producţiei de construcţii-montaj are în general un caracter mai complex decât cel din alte

ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale, cu

folosirea de muncitori de meserii diferite şi a unor utilaje diferite ca tip şi capacitate. Această

complexitate a impus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative tehnice, cuprinzândcaracteristicile lucrărilor de construcţii-montaj, materialele necesare pentru realizarea lor, precum şi

tehnologiile de execuţie a acestor lucrări.

Stabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la

nivelul proceselor simple. Procesul simplu se compune dintr-un complex de operaţii care se

desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într-o succesiune bine determinată de tehnologia de

execuţie. El se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr, calificare, dotare cu scule şi

necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs, reluându-se în mod identic odată cu

trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de

construcţii a permis elaborarea normelor de deviz.

Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie

care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţii)

necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă .

Importanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării preţului

construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate.

Primele norme de deviz din România cu caracter general şi obligatoriu de aplicare au apărut la

sfârşitul anilor 1950. Printr-un proces continuu care a durat mai mult de trei decenii şi în care au

fost implicate zeci de institute de cercetare-proiectare şi antreprize de construcţii, aceste norme aufost îmbunătăţite şi completate.

Fiind intim legate de tehnologia de execuţie existentă la un moment dat, normele de deviz au un

caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă, datorită apariţiei unor noi

tehnologii, materiale de construcţii sau meserii. Acest lucru este evidenţiat şi prin apariţia după

1990 a unui nou set de norme de deviz elaborate de INCERC Bucureşti. Cu toate acestea, legislaţia

în vigoare la această dată agreează doar normele de deviz ediţia 1981.

Elaborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de principii generale, printre care:

– aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor plecând de la ideea că elaborareaacestor norme trebuie făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă;

– cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor necesare pentru realizarea completă a

procesului de producţie respectiv (articol de lucrare);

– generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea cât mai mult a variantelor care apar

datorită unor elemente sau condiţii de lucru prea puţin diferenţiate;

– respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare;

– organizarea ştiinţifică a producţiei, avându-se în vedere organizarea raţională a locurilor de lucru

şi a proceselor tehnologice.

19



La stabilirea consumurilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utilaje s-au avut în vedere

următoarele ipoteze:

- lucrările se execută la lumina zilei, la temperatura de peste 0 0C şi pe un front de lucru

nestingherit; în cazul în care lucrările se execută în alte condiţii (înălţimi mari, temperaturi joase

etc.) se prevede aplicarea anumitor sporuri;

- materialele, utilajele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul delângă obiectul de construcţii;

- transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în

considerare în cadrul normelor de deviz cu distanţe medii diferite după natura materialului, felul de

depozitare şi modul de preparare, considerând că organizarea şantierului este făcută în mod raţional.

Normele de deviz cuprind integral consumul de forţă de muncă necesar efectuării operaţiunilor care

intervin în procesul tehnologic de executare a lucrărilor, începând de la preluarea materialelor,

semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare, respectiv de montare şi

până la includerea acestora în lucrare.Consumurile specifice de materiale (cantităţile necesare pentru o unitate de măsură din lucrare) din

norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare, pierderile tehnologice rezultate prin

prelucrare, precum şi pierderile tehnologice determinate de transportul, manipularea şi depozitarea

materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă.

În acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul:

N cm = C t + P t + P tm

în care: Ncm – norma de consumCt – consumul tehnologic (cantitatea înglobată în lucrare)

Pt – pierderi tehnologice (la croire, tăiere, presare)

Ptm – pierderi în timpul transportului şi / sau manipulărilor.

În cazul materialelor auxiliare, care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje, schele, sprijiniri) se iau

în considerare numai pierderile tehnologice şi cele la transport şi / sau manipulare la o singură

utilizare, folosindu-se o relaţie de tipul:

N *cm =P t + P tm

Consumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de muncă necesar

pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul tehnologic, începând de la prelucrarea

materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare, respectiv

de montare şi până la includerea acestora în lucrare. Este exprimat pe meserii şi nivel de calificare,

în ore centezimale.

Consumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă

a utilajelor pentru executarea unei unităţi de lucrare. Este exprimat pe tipuri de utilaje, în ore

centezimale.

20



Pe lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază, se mai folosesc următoarele simboluri

pentru descrierea operaţiunilor tehnologice necuprinse în indicatoarele de norme de deviz şi care

sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. Aceste simboluri sunt:

TRA … – transporturi auto, astfel:

TRA01A … – transportul cu autobasculanta a materialelor;TRA02A … – transportul materialelor grele cu autocamionul;

TRA02B … – transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc);

TRA03A … – transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă;

TRA03B … – transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă;

TRA04A … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea

de până la 20t;

TRA04B … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de

peste 20t;TRA05A … – transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi,

autofrigorifice, autocisterne etc.);

TRA06A … – transportul cu autobetoniera de 5,5 mc.

Simbolurile se completează cu distanţa de transport, exprimată printr-un număr cu două cifre. De

exemplu TRA06A04 – transport cu autoagitatorul la 4 km.

TRB + simbol normă de muncă – pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice

TRI + simbol normă de muncă – pentru încărcări-descărcări manuale

YB01 – sporuri pentru cheltuieli cu manoperaYB02 – sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie

Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie, sub

exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili).

AUT – utilaje independente de construcţii;

MDTA – montare utilaje de construcţii;

MDTB – demontare utilaje de construcţii;

MDTC – transport utilaje de construcţii;

NMB – ore manoperă muncitori în construcţii

Pentru a permite prelucrarea automată a datelor, normele de deviz şi resursele care participă la

realizarea lucrărilor sunt codificate.

Normele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz ,

cele din ediţia 1981 fiind numite Indicatoare de norme de deviz iar cele din ediţiile apărute după

1990 fiind numite Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz . În continuare

vom folosi denumirea de Indicatoare de norme de deviz.

În Anexa 1 se prezintă Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981.

21



Indicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole, simbolizate cu litere (A, B, C, … ). În

cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre (01, 02,

03, … ); în catalogul Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de

ordine este urmat de litera X (01X, 02X, 03X, … ). Variantele de norme de deviz sunt simbolizate

cu litere (A, B, C, … ), uneori, atunci când diferă numai sortimentul materialului, cu litere şi

numere (A1, A2, B1, B2, … ).Un Indicator de norme de deviz este structurat astfel:

• Sumarul capitolelor

• Tabla de materii, a tuturor normelor de deviz

• Instrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz, cuprinzând:

– conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului

– condiţii generale de execuţie a lucrărilor

– materiale

– forţa de muncă – utilaje de construcţie

– prescripţii tehnice avute în vedere.

La începutul fiecărui capitol există o parte de Generalităţi cu următoarea structură:

– conţinutul capitolului, în care se precizează natura lucrărilor cuprinse în capitol

– condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol

– conţinutul normelor

– consumurile specifice de materiale

– consumurile specifice de forţe de muncă – consumurile specifice de ore utilaj

– condiţii de măsurare a lucrărilor, care trebuie consultat ori de câte ori avem dubii asupra

modului de efectuare a măsurătorii.

O normă de deviz se caracterizează prin:

– simbol

– denumirea normei

– unitatea de măsură

– consumurile specifice (pe unitatea de măsură) de resurse pe categorii: materiale, forţa de muncă

(manopera), utilaje de construcţie.

Un exemplu de normă de deviz din indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii C, se

prezintă mai jos:

C E 21

Arămirea tablei zincate, pentru:

A 1 - învelitori;

B 1 - jgheaburi, burlane sau glafuri.

Se măsoară la:

– metru pătrat (varianta A); – metru (varianta B).

22



Codul

resurselor

Denumirea

resurselor UM

CantităţiA B

Materiale45123111000

0

Acid sulfuric cu minimum 98,5% H2SO4 monohidrat kg 0,02

5

0,015

45222225000

4

Sulfat de cupru Kg 0,03

5

0,022

45168112000

2

Amoniac soluţie cu conţinut minim 25% Kg 0,02

5

0,015

66942011000

7

Ulei tehnic de in Kg 0,06

0

0,035

62981911000

4

Cârpe de şters din bumbac de orice culoare Kg 0,01

5

0,010

21912110000

1

Apă m3 0,00

2

0,001

Manoperă10721 Dulgher construcţii 2.1 ore 0,16 – 10711 Dulgher construcţii 1.1 ore 0,16 – 13121 Tinichigiu S. 2.1 ore – 0,0613111 Tinichigiu S. 1.1 ore – 0,06

TOTAL ore 0,32 0,12

După cum se poate observa, resursele înscrise în tabel sunt codificate pentru a permite prelucrarea

automată a datelor.În cadrul indicatoarelor de norme de deviz sunt cuprinse însă şi norme de deviz care nu conţin codul

materialului sau materialelor principale care se consumă ci specifică grupa de materiale din care fac

parte, precum şi consumul specific. Acestea sunt norme de deviz care utilizează liste anexe, şi în

care codul materialului este înlocuit de codul listei anexe.

Lista anexă reprezintă o listă de materiale, de regulă, de acelaşi tip, care pot fi folosite în cadrul unei

lucrări funcţie de necesitate. Această metodă a fost adoptată pentru a se reduce cât mai mult

numărul de norme de deviz care ar fi avut consumuri identice, cu excepţia unuia sau mai multor

materiale.

Un exemplu de normă de deviz care necesită specificarea unor materiale din listele anexe se

prezintă mai jos.

C D 09 A

Zidărie din plăci de ipsos .... 1 ) în pereţi despărţitori executată cu mortar din ipsos.

Se măsoară la metru pătrat.

23



Cod

resursă

Denumire

resurseUM

CantităţiA

Material10172 Placi din ipsos … 1) mc 0,072

565212100004 Ipsos kg 5,500218345110000 Nisip 0 … 1 mm mc 0,00521921200003 Apă mc 0,020511111263205 Scânduri răşinoase cl. D mc 0,0006301879892402 Accesorii metalice mc 0,200Forţe de muncă013431 Zidar 3.1 ore 0,31013411 Zidar 1.1 ore 0,63019921 Muncitor de deservire c-m 2.1 ore 0,31

TOTAL ore 1,25

Utilaj65700001 Bob elevator mobil cu

electromotor de 4,5kw

ore 0,04

1) Se va preciza sortimentul plăcilor din ipsos conform listei de material neexplicitat 10172.

Listele anexe sunt grupate pe tipuri de materiale şi conţin numărul curent al poziţiei în lista

materialelor, codul acestora, denumirea, unitatea de măsură şi preţul pe unitatea de măsură, preţ cu

care intră în calculul devizului. O astfel de listă este prezentată în continuare:

10172 Material neexplicitat plăci din ipsos

Nr.Cod material Denumirea materialului UM

Preţ

1 5778001000

0

Plăci din ipsos pline 666x500x70 fără adaos

NII 1213

mc

2 5778002000

0

Plăci din ipsos pline 666x500x70 cu rumeguş

NII 1213

mc

3 5778003000 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 fără adaos mc

4 5778004000

0

Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 cu rumeguş

NII 1213

mc

Utilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei

tehnologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile tehnice ale construcţiei, amplasament,

încadrarea în ambient şi dotarea tehnică de care se dispune pentru realizarea investiţiei.

În toate piesele scrise din documentaţia economică - antemăsurătoare, devize, extrase de resurse - se

utilizează aceleaşi simboluri, denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese.

În continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz:

24



Informaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de realizare a unei lucrări

de construcţii:

în faza de proiectare:

- la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări;

- la evaluarea preţului în cadrul devizelor;

- la stabilirea cantităţilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utilaje necesare realizării lucrării

de construcţii.

în faza de licitare - ofertare - contractare:

- la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi;

- la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a dotărilor cu utilaje ale

acestora.

în faza de execuţie:

- la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor;

- la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un anumit interval de timp (ataşament);- la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp (situaţie de plată);

- la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei lucrărilor.

Astfel, normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. Acesta este dat în primul rând de

codificarea normelor de deviz, de descrierea acestora, de unitatea de măsură în care sunt exprimate

şi de etapele tehnologice specificate în cadrul lor.

Existenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea

consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia 1981, cu atât mai mult cu

cât tehnologiile de execuţie au evoluat, iar dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante nu mai

este o problemă.

În aceste condiţii, fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a-şi adapta

normele de deviz la propriile realităţi, căutând să aleagă cele mai performante tehnologii pentru

creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să-şi creeze propria bază de

consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor.

3.3. NORME DE DEVIZ LOCALE (N.L.)

În cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente, se pot elabora norme de deviz locale.

25

Numărul de ordine al normei în capitol

Varianta de aplicare a normei de deviz

Simbol capitol

Simbol Indicator norme deviz

C A 01 D1



Acestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului, executantului şi

beneficiarului.

Normele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz

cu caracter general.

Fişele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într-un mod mai sumar; de

exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normeleexistente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul.

Consumurile specifice de resurse se calculează astfel:

A. Consumurile specifice de materiale:

Nr.

crt.Denumirea materialelor UM

Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare

TotalÎn

lucrare

Pierderi la: prelu- transp. şi

1

2

...

...

n

B. Consumurile specifice de forţă de muncă:

Simbol

normăde

muncă

Denumirea

prescurtatăa proceselor

elementare de

lucru

U

M

lu

c

r.

Nor

ma

detimp

NT

[ore

]

C a n t i t a t e a d e p r o c e s d e l u c r u p e u n i t . d e l u c r .

C o n s u m t o t a l d e f o r ţ ă d e m u n c ă Consum de

muncă pe

meserii

m u n c i t o r i

c a l i f i c a ţ i

m u n c i t o r i

n e c a l i f i c a ţ i

1 2 3 4 5 6 7 ... 12

26



Total

Total rotunjit

C. Consumurile specifice de utilaje de construcţie:

Cod utilaj Denumirea utilajului

Însumarea orelor de

utilaj pe procese de

lucru

Total ore utilaj

27



5. DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII

5.1 Antemăsurătoarea

Antemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci,la baza evaluării costului unei construcţii.

Antemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc

lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea înnormele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa.

Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte, fiecare parte de obiect deconstrucţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie.

Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate, stabilindu-se lucrările necesare a seexecuta, după care, folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare, se încadrează lucrarea şise cuantifică. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte:

– succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie,astfel încât să se cuprindă toate lucrările;

– analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fiomise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori.

Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuiesă posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şicunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice.

În funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii,antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri:

- pe categorii de lucrări;- pe stadii fizice.Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi

specific de execuţie şi care sunt cuprinse, de regulă, în acelaşi indicator de norme de deviz. Deexemplu, o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele

categorii de lucrări:- lucrări de terasamente;- lucrări de construcţii;- lucrări de izolaţii etc.Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri, caz în

care, antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice, astfel:- lucrări de infrastructură;- lucrări de suprastructură;- lucrări de arhitectură etc.De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări.Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări, cu calculul detaliat al

cantităţilor de lucrări.Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz,

pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini.Calculul detaliat (cu valori ale cotelor din planşe) se înscrie explicit în antemăsurătoare.

Valorile rezultate se rotunjesc, întotdeauna în plus, la a treia cifră semnificativă .De exemplu: 1 256 462 kg → rotund 1 260 000 kg

12,3257 mc → rotund 12,4 mcPrin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor:

– nominalizarea variantelor de articole de lucrări; – stabilirea unor sporuri la manoperă şi utilaje de construcţie.Fiecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr, format din două cifre (01, 02, 03,

… ).În antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine (01.01, 01.02, 01.03, … ) care

va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice.

28



În afara normelor de deviz, pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarelesimboluri:

TRA01A … - transportul cu autobasculanta a materialelor;TRA02A … - transportul materialelor grele cu autocamionul;TRA02B … - transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900

kg/mc);TRA03A … - transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă;TRA03B … - transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă;TRA04A … - transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de

până la 20t;TRA04B … - transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de

peste 20t;TRA05A … - transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi,

autofrigorifice, autocisterne etc.);TRA06A … - transportul cu autobetoniera de 5,5 mc.Simbolurile se completează cu distanţa de transport, exprimată printr-un număr cu două cifre.

De exemplu TRA06A04 –transport cu autoagitatorul la 4 kmTRB + simbol normă de muncă - pentru transporturi manuale şi

manipulări mecaniceTRI + simbol normă de muncă - pentru încărcări-descărcări manualeYB01 - sporuri pentru cheltuieli cu manoperaYB02 - sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţieAceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie,

sub exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili).Forma de redactare a antemăsurătorilor este următoarea:

Entitatea achizitoare: Pr.nr.:

Unitatea:Proiectant: Faza: studiu de fezabilitate

ANTEMĂSURĂTOAREPentru lucrări de < categoria de lucrări >

Nr.crt.

Simbol articolDenumire articol de lucrare[U.M.]

1 2

… ……….

………………………………………………………….…

< Calculul explicit al cantităţii de lucrare pe baza datelor din proiectul tehnic >

Cantitate: …….... U.M.Rotund: ............... U.M.

Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor înnormele de deviz. Pentru aceasta, proiectantul trebuie să stabilească tehnologia de execuţie alucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei, să aleagă acele normede deviz care se potrivesc cel mai bine.

Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmeazăa fi realizată, cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţieirealizate.

29



Exemplu:

Să se întocmească antemăsurătoarea pentru pardoseala din mozaic a încăperii din figura de mai jos.

ANTEMĂSURĂTOARE

Pentru lucrări de construcţii

Nr.crt.

Simbol articol

Denumire articol de lucrare

[UM}

1 2

01 CG06D1Pardoseli din mozaic turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cmgrosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea, executatesimplu, în câmp continuu în grosime de 1,5 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic dinmarmură, în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2

m2

4,85 x 3,25 = 15,7625

Cantitate: 15,7625 m2

Rotund: 15,80 m2

02 CG07B1

Plinte din mozaic, turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport cu mortar deciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură

m2 x (4,85 + 3,25) = 16,20 m

Se scade lăţimea uşii: – 0,90 m

Total = 15,30 m

Cantitate: 15,30 mRotund: 15,30 m

1

4.85

3 .

2 5

2

. 0 0

1

. 5 0

2

9 0

2

. 1 0

30



5.2 Devize în construcţii

Costul unei construcţii se stabileşte pe baza cantităţilor de lucrări ce urmează a fi realizate şideci, pe baza antemăsurătorilor.

Devizul reprezintă documentaţia tehnico - economică prin care se stabileşte costul uneiconstrucţii şi pe baza căreia are loc execuţia şi decontarea lucrărilor de construcţii - montaj.

După modul de elaborare, conţinut, scop şi etapă a procesului investiţional, devizele înconstrucţii se clasifică astfel:

1. Deviz analitic;2. Deviz pe obiect;3. Deviz general;4. Deviz ofertă; – 5. Situaţie de plată;6. Deviz financiar.

5.2.1 Devizul analitic

Devizul analitic reprezintă piesa scrisă principală pe baza căreia se determină valoarea

lucrărilor aferente unei părţi dintr-o lucrare de construcţii. În funcţie de modul în care a fostîntocmită antemăsurătoarea după care se elaborează devizul, acesta poate fi realizat pe categorii delucrări, sau pe stadii fizice.

Devizul analitic este alcătuit din articole de deviz. Articolul de deviz reprezintă un articol delucrare căruia i s-au ataşat preţurile unitare pentru materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţie şitransport.

Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului de deviz se obţin înmulţind consumurilespecifice aferente normei de deviz, cu preţurile de procurare ale acestora. Prin însumarea costurilor

pe tipuri de resurse se obţine preţul unitar pe articolul de deviz, defalcat pe material, manoperă,utilaj. Valoarea totală pe articolul de deviz se obţine înmulţind preţul unitar pe articol cu cantitatea

de lucrare.Să luăm ca exemplu un articol de lucrare din antemăsurătoarea de mai sus:C G 06 D1

Pardoseli din mozaic turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cmgrosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea, executate simplu, încâmp continuu în grosime de 1,5 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic din marmură, în încăperi cusuprafeţe peste 5 m2

U. M. m2 Rotund = 15,80 m2

Consumurile specifice de resurse din norma de deviz corespunzătoareacestui articol, precum şi preţurile unitare şi totale ale acestora se prezintă în

tabelul de mai jos.

Nr.crt.

Denumire resursă U/M CantitatePreţ unitar [lei/UM]

Valoaretotală[lei]

Materiale

1. Ciment M30 kg 22,050 600 13.2302. Piatră din mozaic din marmură kg 26,300 1.200 31.5603. Nisip 0 … 3 mm m 3 0,037 450.000 16.6504. Piatră de frecat kg 0,253 15.200 3.8465. Rumeguş de lemn kg 0,050 350 18

6. Apă m3 0,014 6.500 91Total 65.394

Forţe de muncă7. Mozaicar 3.1 ore 0,30 8.300 2.490

31

în etapa de execuţie

în etapa de proiectare

în etapa de licitare - ofertare



8. Mozaicar 2.1 ore 0,84 7.800 6.5529. Mozaicar 1.1 ore 0,29 6.500 1.88510. Zidar 1.2 ore 0,09 8.200 738

Total ore 1,52 11.665Utilaje

12. Bob elevator mobil cu electromotor de 4,5 kW ore 0,03 23.000 690

Total ore 690TOTAL 77.749

Prin însumarea preţurilor totale ale resurselor se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. Preţultransportului pe cale ferată s-a considerat inclus în preţul materialelor.

Înmulţind acum preţul unitar pe articolul de deviz cu cantitatea de lucrare se obţine valoareatotală pe articolul de deviz.

77 749 lei / m2 x 15,80 m2 = 1 228 435 lei

În aceste condiţii devizul analitic conţine simbolurile articolelor de deviz cu descrierealucrărilor de executat, cantităţile de lucrări, preţurile pe unitatea de măsură din articolul de deviz,corespunzătoare resurselor materiale, forţă de muncă şi utilaje, valorile pe articole de devizdefalcate pe materiale, manoperă, utilaj şi valoarea totală pe articolul de deviz. De asemenea, maiconţine şi o coloană cu greutatea totală a materialelor principale, necesară determinării cheltuielilor de transport şi manipulare.

Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli:

CAP. A. CHELTUIELI DIRECTE

Acestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise înantemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. Cheltuielile directe sunt constituite dinurmătoarele elemente:-

cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător,fără T.V.A., iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxeleşi comisionul vamal;

- cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şimanopera aferentă manipulării materialelor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabiliteîn condiţiile legii;

- cheltuieli cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare;- transportul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele

intermediare, poligoanele şi atelierele executantului, precum şi transportul semifabricatelor de lastaţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA), transporturile tehnologice (transport

pământ, beton, mortar, moloz rezultat din demolări), transporturile cu utilajele de construcţii de

la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur.

CAP. B. ALTE CHELTUIELI DIRECTE

În acest capitol se cuprind:- cheltuieli de transport care vor cuprinde transporturile auto, C.F., naval, de la producător sau

furnizor, după caz, a materialelor, prefabricatelor, confecţiilor etc., la depozitul intermediar, de ladepozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat,

precum şi taxele aferente acestor transporturi;- salariile de bază ale maiştrilor;- contribuţia la asigurările sociale;

- contribuţia la fondul de şomaj aferent.

32



CAP. C. CHELTUIELI INDIRECTE

Cheltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect, dar nu pot fi asociate unui proces delucru anume. Cu alte cuvinte, acest capitol va cuprinde acele cheltuieli legate de execuţia obiectului,care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe.

Cheltuielile indirecte sunt constituite din următoarele elemente:- salariile de bază ale personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ, şi de altă

specialitate inclusiv salariile de bază ale personalului de pază, alte drepturi, fondul de şomajaferent;

- cheltuieli legate de deplasări, detaşări şi transferări ale personalului de mai sus;- cheltuieli privind micul utilaj de construcţii, scule, dispozitive şi celelalte obiecte de inventar în

folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc;- cheltuieli administrativ-gospodăreşti (furnituri şi alte cheltuieli de birou legate de prelucrarea

automată a datelor, cărţi, reviste, publicaţii, cheltuieli PTTR etc.);- cheltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi care nu sunt cuprinse

în cheltuielile de organizare de şantier;- amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri, instalaţii ce deservesc clădirile, autoturisme,

dotări şi echipamentele de birou, inventar P.S.I. etc.), calculată potrivit normelor legale;- cheltuieli pentru cercetări, încercări, experimentări, agrementări, studii, proiecte pentru nevoi

proprii, invenţii, inovaţii, expertize, consultanţă;- cheltuieli cu protecţia muncii;- dobânzi bancare;- cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi

a deşeurilor, lucrări de curăţenie, lucrări pentru măsurători şi verificări etc.);- cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii ascunse,

apărute în perioada de garanţie a lucrărilor;- contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile speciale de contractare prevădobligativitatea asigurării;

- alte cheltuieli (transport obiecte de inventar şi de interes general, cazarmament de la depozit laşantier, cost apă necesară la branşamente, impozitul pe clădiri şi prime de asigurare, taxe decirculaţie, verificările A.M.C., chirii terenuri, rampe gări, curăţire şi evacuare zăpadă în cazurinormale, semne de circulaţie şi avertizare, deratizare şi dezinsecţie, trasare şi topometrie etc.).

Cheltuielile indirecte se evidenţiază ca un procent din totalul cheltuielilor directe. Aceastăvaloare diferă însă de la o categorie de lucrări la alta şi mai mult, de la o antrepriza la alta. De aceea,

pentru stabilirea valorii cheltuielilor indirecte este necesară analiza întregii structuri a antreprizei deconstrucţii şi a categoriilor de lucrări pe care aceasta le execută. În lipsa informaţiilor se pot folosicu titlu orientativ, valorile existente în Normativul privind modul de întocmire a devizelor pe

categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii - montaj, precum şi pentrureparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora, Indicativ P 91 -

83, ediţie 1983.

În Anexa 3 se prezintă valorile orientative ale procentelor cu cheltuielile indirecte.

CAP. D. PROFIT

Profitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ, stabilindu-se ca o cota procentuală din suma formată de primeletrei capitole. De cele mai multe ori, profitul este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% dinsuma valorilor obţinute la capitolele A, B şi C.

33



Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENERAL DEVIZ. Semenţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată.

În funcţie de legislaţia existentă la un moment dat, în încheierea de deviz pot fi cuprinse şi altetaxe şi impozite.

Este prezentat devizul analitic pentru antemăsurătoarea din exemplul anterior.

Pentru materialele care necesită transport auto de la gara de destinaţie la depozitul de şantier şide aici la locul de punere în operă, se face o analiză de preţ, stabilindu-se în funcţie de kilometrii

parcurşi, de natura materialelor şi de tipul mijloacelor de transport, un preţ exprimat în lei / tonă care se înmulţeşte cu greutatea de transportat. În cazul în care transportul auto este inclus în preţulmaterialelor, atunci valoarea acestuia va fi egală cu zero. Această valoare se înscrie în coloana (5)de materiale, afectând preţul acestora.

Salariul maiştrilor se aplică la manopera directă fiind exprimat ca un procent din aceasta -variabil în funcţie de categoria de lucrare - înscriindu-se în coloana de manoperă.

Contribuţia la asigurările sociale reprezintă o taxă pe care antreprenorul o virează la bugetul destat şi se exprimă ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor.

Contribuţia la fondul de ajutor de şomaj se aplică tot ca un procent din valoarea manopereidirecte şi a salariului maiştrilor. Aceste procente sunt stabilite prin legislaţia în vigoare.

Însumând valoarea totală a cheltuielilor directe, cheltuielilor indirecte şi profitul, se obţinevaloarea totală a devizului analitic.

5.2.2 Devizul pe obiect

Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. Else obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul, la care se adaugă Taxa

pe Valoarea Adăugată.Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către

proiectant.

Un exemplu de întocmire a unui deviz pe obiect se prezintă în continuare.În devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării

cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora, neincluzând T.V.A.

Cheltuielile privind organizarea de şantier fac parte integrantă din documentaţia de ofertă acontractantului şi vor fi prezentate de către acesta, în cadrul ofertei, ca un obiect distinct, cuprinzândşi T.V.A. În organizarea de şantier se cuprind:

- lucrările pentru realizarea bazei de producţie, a spaţiilor de depozitare şi incintei terenurilor destinate pentru organizarea de şantier;

- conservare a materialelor, inclusiv a utilităţilor necesare până la limita incintei- lucrări şi cheltuieli necesare pentru asigurarea satisfacerii necesităţilor social-culturale ale

personalului muncitor, chirii pentru spaţii de cazare stabilite în conformitate cu prevederilelegale, lucrări pentru asigurarea spaţiilor de lucru a personalului de conducere tehnic,administrativ etc.;

- amenajări şi lucrări de organizare necesare la punctul de lucru;- transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale.

La ofertă, ofertantul va prezenta valoarea lucrărilor de organizare de şantier, funcţie deorganizarea tehnologică proprie, ca o sumă forfetară, prezentând o listă a principalelor lucrări,obiecte şi cheltuieli necesare organizării de şantier, în baza unui proiect propriu al său.

Contractantul (ofertantul câştigător) va prezenta până la data stabilită pentru primirea ordinului

de începere a lucrărilor, devizele pe categorii de lucrări privind lucrările de organizare de şantier înlimita maximă a sumei forfetare cuprinsă în ofertă.

34



DEVIZ PE OBIECT NR.

Decontarea şi actualizarea valorii situaţiilor de lucrări aferente organizării de şantier conformofertei adjudecate, se face similar decontării şi actualizării lucrărilor de bază.

5.2.3 Devizul general

Devizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală

estimativă a obiectivului de investiţii în faza de proiectare - studiu de fezabilitate şi proiect tehnic.Acesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce, în

prealabil, valoarea cheltuielilor supuse licitaţiei a fost adjudecată.Conform legislaţiei în vigoare, structura devizului general este prezentată mai jos.

Nr.

crt.Denumire

Valoarea pe categoriide lucrări, fără TVA

mii lei EURO0 1 2 3

I. LUCRARI DE CONSTRUC II ŞI INSTALATII1 Terasamente2 Construcţii ( rezistenta (fundatii, structura derezistenta) si

arhitectura (inchideri exterioare compartimentari, finisaje)3 Izolaţii4 Instalaţii electrice5 Instalaţii sanitare

6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare,PSI, radio-tv,intranet

7 Instalaţii de gaze8 Instalatii de telecomunicatii… …………………..

TOTAL (fără TVA):T.V.A. (… %)TOTAL I (cu TVA)

II - MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

TOTAL II (fara TVA)TVA (... %)

TOTAL II (cu TVA)III - PROCURAREUtilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transportDotariTOTAL III (fara TVA)TVA (... %)TOTAL III (cu TVA)

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA)

TVA (... %)

TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)

35



ENTITATEA ACHIZITOARE : PR.Nr.:

UNITATEA:

PROIECTANT: FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

DEVIZ GENERAL

(Conform H.G.R. nr. 1.179 / 24.10.2002) privind cheltuielile de capital necesare realizării investiţiei:(mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data de ……)

Nr.crt.

Denumirea capitolelor şisubcapitolelor de cheltuieli

Valoare (inclusiv TVA)

Total

Din care

supusă

procedurii deachiziţie

mii lei EURO mii lei EURO

1 2 3 4 5 6PARTEA I

CAPITOLUL 1 - CHELTUIELI PENTRU OBŢINEREA ŞI AMENAJAREA TERENULUI

1.1 Obţinerea terenului

1.2 Amenajarea terenului

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului

CAPITOLUL 2 - CHELTUIELI PENTRU ASIGURRAEA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI

Reţele de racord, utilităţi exterioare incintei

CAPITOLUL 3 - CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ3.1 Studii de teren

3.2 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

3.3 Proiectare şi engineering

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică3.5 Consultanţă

3.6 Asistenţă tehnică

CAPITOLUL 4 - CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ4.1 Construcţii şi instalaţii

4.2 Montaj utilaj tehnologic

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

4.5 Dotări

CAPITOLUL 5 - ALTE CHELTUIELI5.1 Organizare de şantier

5.1.1 lucrări de construcţii

5.1.2. cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2 Comisione, taxe şi cote legale

5.2.1. Comisioane, taxe şi cote legale

5.2.2. Costul creditului

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzuteCAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU DAREA ÎN EXPLOATARE

6.1 Pregătirea personalului de exploatare

36



6.2 Probe tehnologice

TOTAL PARTEA I:Din care:C+M

PARTEA II

Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse încadrul obiectivului de investiţie

PARTEA IIIFondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie

TOTAL GENERAL:Din care: C+M

Devizul general se structurează pe capitole de cheltuieli, precizându-se valoarea totală, din carese specifică partea ce se supune licitaţiei.

În cadrul fiecărui capitol se înscriu obiectele sau natura cheltuielilor. Conţinutul devizuluigeneral pe capitole de cheltuieli este următorul:

PARTEA I-a

Cap. 1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului

Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri, plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri, schimbarea regimului juridic al terenului,scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură.

1.2. Amenajarea terenului

Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şicare constau în demolari, demontari, defrişări, evacuari materiale rezultate, devieri reţele de utilităţidin amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizăriilucrărilor pentru investiţia de bază), devieri de cursuri de apă, strămutari de localităţi sau demonumente istorice etc.

1.3. Amenajari pentru protectia mediului

Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentrurefacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum: plantare de copaci, reamenajare despaţii verzi.

Cap. 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivuluiSe includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de

investiţie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energieelectrică, telefonie, radio-tv, drumuri de acces, căi ferate industriale, care se execută peamplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca aparţinând obiectivului de investiţie,

precum şi cheltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi.

Cap. 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de terenSe cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,

fotogrametrice, topografice şi de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de

investiţie.3.2. Obţinere avize, acorduri şi autorizaţii

37



Se includ cheltuielile pentru:

a) obtinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism, taxa pentruobţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire, conform legii;

b) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă,canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.;

c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresa;d) întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului

în cartea funciară;e) obţinerea acordului de mediu;f) obţinerea avizului PSI;g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative.

3.3. Proiectare şi inginerie

1. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie), pentru plata verificăriitehnice a proiectării, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor,avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie, documentaţii ce stau la baza emiteriiavizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice, studii deimpact, studii/expertize de amplasament.

2. Pentru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente sau pentrucontinuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ cheltuielile efectuate pentruexpertiza tehnică.

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie publică

Se includ cheltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, precum şi pentru multiplicarea acestora, exclusiv cele cumparate de ofertanţi; cheltuielile cuonorariile, transportul, cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare; anunţuri de

intenţie, de participare şi de atribuire a contractelor, corespondenţa prin poşta, fax, poşta electronicăetc., în legatură cu procedurile de achiziţie publică.

3.5. Consultanţa

Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de

piaţă, de evaluare; b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei sau administrarea

contractului de execuţie.

3.6. Asistenţa tehnică Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:a) asistenţa tehnică din partea proiectantului, în cazul când aceasta nu intră în tarifarea

proiectării; b) asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea

contractantă;c) plata specialiştilor angajati pe bază de contract conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.

906/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de AvizareLucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe.

Cap. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii

1. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul deinvestiţie: clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor, precum: instalaţii electrice,

38



sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare,climatizare, telefonie, PSI, radio-tv, intranet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţiaobiectivului.

2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte, iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant.3. Cheltuielile aferente fiecarui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect.

4.2. Montaj utilaj tehnologic

1. Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse îninstalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare funcţionarii acestora.

2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

1. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice, precum şia celor incluse în instalaţiile funcţionale.

2. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de investitie.

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

1. Se includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor care deservesc fluxultehnologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele ale construcţiilor.

2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.

4.5. Dotări

1. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoriamijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, precum: mobilier, dotări PSI, dotări de uzgospodăresc, dotări privind protecţia muncii şi, după caz, utilaje şi echipamente independente cu

durată mare de serviciu.2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.

Cap. 5 Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier

1. Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj.

2. Aceste cheltuieli se estimează de către proiectant, în baza unui deviz ce ţine seama detehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază, de amplasamentul obiectivului,

posibilităţile de branşare la utilităţi - apă, canal, energie electrică, termoficare, telefon etc. -, traseele

acestora, căile de acces auto şi căi ferate, existenţa construcţiilor, spaţiilor, terenurilor sauamenajarilor ce pot fi utilizate de constructor.

5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

Se cuprind cheltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale, dezafectări locale decăi de comunicaţie sau construcţii, branşarea la utilităţi, realizarea de căi de acces, construcţii sauamenajări la construcţii existente.

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier

Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare deşantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de

transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, acirculaţiei rutiere, căi ferate, navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contractetemporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de salubrizare.

39



5.2. Comisioane, taxe, cote legale şi costuri de finanţare

5.2.1. Comisioane, taxe, cote legale - se cuprind, după caz: comisionul băncii finanţatoare, cotaaferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru controlul statului înamenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă CaseiSociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante, precumşi alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile legii.

5.2.2. Costul creditului - se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durataexecuţiei obiectivului.

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la cap./subcap. 1.2,1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.

b) În cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor,transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii şi instalaţii existente, seaplică un procent de până la 5%.

c) În cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la 15%, în funcţie de natura şi

complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma efectuării decopertărilor.d) Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma modificărilor desoluţii tehnice, cantităţi suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulăriiinvestiţiei, precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauzeindependente de autoritatea contractantă.

Cap. 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

Se cuprind cheltuielile necesare instruirii / şcolarizării personalului în vederea utilizării corecteşi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.

6.2. Probe tehnologice

1. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor / încercărilor, prevăzute în proiect,rodajelor, expertizelor la recepţie.

2. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în devizul general seînscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şiveniturile realizate din acestea.

PARTEA a II-a

Valoarea ramasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce seconstruieşte

1. Mijloacele fixe existente pot fi: construcţii - clădire, construcţie specială, instalaţii aferenteconstrucţiei -, utilaje şi echipamente.2. Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu şi se face de

către beneficiar / investitor.3. Valoarea prevazută în partea a II-a a devizului general nu se finanţează şi serveste la

stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul studiului de fezabilitate.

PARTEA a III-a

Fondul de rulment necesar începerii producţiei

Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii prime, energie,

transporturi, salariile personalului direct productiv, piese de schimb de mare uzură, necesare pentru primul ciclu de producţie.

40



5.2.4 Devizul ofertă

Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare - ofertare, prin careofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă. În etapa de elaborare a proiectuluitehnic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări, pe formularele devizului ofertă, fără a se înscrie

preţuri unitare şi valori totale.Pe baza preţurilor proprii privind materialele, manopera, utilajele, transporturile şi gradul de

dotare a antreprenorilor, aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare.Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz, descrierea lucrărilor de executat, cantităţile

de lucrări, preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz.Conform legislaţiei în vigoare, devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic.

Preţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii deresurse şi respectiv prestatorii de servicii într-un interval de timp de maxim 30 zile calendaristiceanterior termenului limită de depunere a ofertelor.

Forma de redactare a devizului ofertă este următoarea:

OBIECTIVUL:

OBIECTUL: DEVIZ OFERTĂ NR. …

Nr.crt.

Simbolarticol

Denumire articol Cantitate U.M. Preţ Unitar Preţ Total

1 2 3 4 5 6 7

1 CG06D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc, fărăcoloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cmgrosime cu mortar de ciment marca M 100-Tinclusiv frecare şi spălarea, executate simplu, încâmp continuu în grosime de 1,5 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic din marmură, înîncăperi cu suprafeţe peste 5 m2

15,80 m2

107.405 1.697.000

2 CG07B1 Plinte din mozaic, turnate pe loc, fără coloranţi,inclusiv stratul suport cu mortar de cimentmarca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură

15,30 m 22.902 350401

TOTAL GENERAL DEVIZ OFERTA: 2.047.401

Se constată că devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit preţul total.Cu toate acestea, valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic. Acest lucru se datoreazăfaptului că preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă, conţin şi

ponderea cheltuielilor din încheierea devizului analitic.Determinarea preţului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel:

- se calculează raportul dintre totalul general şi totalul cheltuielilor directe din devizul analitic;- valoarea totală a fiecărui articol din devizul analitic se multiplică cu valoarea acestui raport,

determinându-se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă;- împărţind valoarea totală pe articolul din devizul ofertă la cantitatea pe articol, se determină

preţul unitar pe articol de deviz ofertă.

41



5.2.5 Situaţia de plată

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii, între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit Situaţie de plată . La intervale regulate de timp, de obicei o lună, seefectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval.

Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată, iar prin ataşarea preţurilor unitare se

obţine în final costul lucrărilor realizate.Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic, în plus se calculează cota de

T.V.A. aferentă. Considerând că lucrările pentru care s-a întocmit devizul analitic prezentat maiînainte au început, situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai jos.

În funcţie de modul în care s-a încheiat contractul dintre investitor şi antreprenor, preţurile dinsituaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă, sau pot fi preţurile la zi.

Revizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii, convenit la unmoment dat, evoluează în timp, în funcţie de condiţiile generale. Aceasta trebuie să se bazeze peevoluţia preţurilor la materiale, manoperă, utilaje şi servicii care intră în componenţa sau au legăturăcu obiectul construit. Pentru revizuirea preţului se aplică două metode: actualizarea şi indexarea.

Actualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentulînceperii lucrărilor, practicându-se o singură dată în cadrul unui contract.

Indexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor. De regulăindexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor, respectiv lunar.

5.2.6 Devizul financiar

Prin devize financiare, întocmite de executant cu acordul beneficiarului, se determinăcheltuielile necesare realizării investiţiilor care se efectuează de către antreprenor, dar care sesuportă de către beneficiar în acţiuni care nu constituie producţie de construcţii - montaj. Acestea

pot fi:- diverse prestaţii legate de depozitarea şi conservarea utilajelor tehnologice sau a materialelor

de import;- chirii pentru terenuri etc.Tot prin devize financiare, întocmite de data aceasta de către beneficiar, cu acordul

executantului, se stabilesc cheltuielile aferente producţiei de construcţii - montaj pentru prestaţiileefectuate de beneficiar, dar care se suportă de executant.

În cadrul devizului financiar se ţine seama doar de cheltuielile directe.

5.3 Extrase de resurse

În vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale, forţă de muncă şi utilaje, necesare execuţieiunei lucrări de construcţii, se elaborează extrase de resurse.

Acestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecaredeviz analitic defalcat, astfel:- extrasul de materiale;- extrasul de forţă de muncă;- extrasul de utilaje de construcţii;- extrasul de transport auto (uneori).

Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de devizcorespunzătoare.

Elaborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape: – identificarea resurselor şi calculul cantităţilor, – întocmirea extrasului propriuzis, prin ordonarea resurselor (cel mai frecvent în ordine

alfabetică).Uneori în extrase se calculează şi valoarea resurselor respective.

42



În continuare se prezintă calculul extraselor de materiale, forte de muncă şi utilaje deconstrucţie pentru antemăsurătoarea de la pagina 61.

Elaborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă coroborat cu efortulde a menţine la zi o amplă bază de date privind:

– sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi achiziţionate, – costurile legate de folosirea forţei de muncă, – posibilităţile de asigurare a utilajelor de construcţie şi cheltuielilecorespunzătoare.

Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice este limitat. Caurmare, apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul, care asigură o mare viteză de

prelucrare a informaţiilor, furnizând rapoartele necesare în forma dorită. Este totuşi de subliniatfaptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să vegheze ca informaţiile necesare să fie aduse

permanent la zi.

Anexa 2

LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZediţia 1981

Nr.

crt.Sim- bol Domeniu

1. Ac Alimentări cu apă şi canalizări2. At Automatizări3. C Construcţii industriale, locuinţe, social - culturale şi agrozootehnice4. D Drumuri5. E Instalaţii electrice la construcţii

6. F Instalaţii frigorifice7. Fj Foraje8. G Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere9. H 1 Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran10. H 2 Construcţii portuare11. I Instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii12. If Îmbunătăţiri funciare13. Iz Izolaţii la construcţii şi instalaţii14. L 1 Linii ferate şi înguste15. L 2 Linii tramvaie şi troleibuze

16. M 1 Montaje utilaje tehnologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii tehnologice17. M 2 Montaje utilaje tehnologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare

18. M 3 Montaje utilaje tehnologice din industria chimică, petrolieră, celulozei şi hârtiei

19. M 4 Montaje utilaje tehnologice din industria lemnului20. M 5 Montaje utilaje tehnologice din industria uşoară21. M 6 Montaje utilaje tehnologice din industria alimentară, agricultură şi zootehnie22. M 7 Montaje utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice23. M 8 Montaje utilaje tehnologice din industria metalurgică24. M 9 Montaje utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii

25. P Poduri26. RpA Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice27. RpAc Reparaţii la alimentări cu apă şi canalizări

43



28. RpC Reparaţii la construcţii industriale, locuinţe, social - culturale şi agrozootehnice

29. RpE Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii30. RpG Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii31. RpI Reparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii32. RpS Reparaţii la instalaţii sanitare construcţii33. S Instalaţii sanitare al construcţii34. T Tanele35. Tc Telecomunicaţii36. Tf Termoficare37. Ts Terasamente38. V Instalaţii de ventilaţii în construcţii39. W 1 Staţii, posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune40. W 2 Reţele de distribuţie a energiei electrice, iluminat public şi branşamente41. W 3 Linii electrice de contact, semnalizări şi centralizări feroviare

44

01 note curs ec c

Documents